er Sava sete ca be oe em 0 irk $48 VATA PACRTOAREL 9) REDESPARTS pen ae MINEIYE LYNE FEVRVARIE THPARIT IN ZILELE MAJESTATU SALE UBITORULUT DE HRISTOs ‘SPANTULUL SIND AL, SFINTEL BISERICT AUTOOEPALE ORTODOXE ROMANE EDITIA HI-A SUPOGRAFIA CARTILOR BISERICEST! 1929.PRECYVANTARE FACUTA «CATRE ITORD DE STARETUL NEONIL AL MANASTIRIL NEAMTUL LA 1846 ata cA cu ajutorul lui Dumnezeu a iesit de supt tipar si al saselea sprezece zile ale anului, ce se cuprindeau in luna aceasta, ca s8 se curajeascd, ealeatuind cuvant, s'a primit in brafe de Simeon dreptul ca un prove de preste hotarele iri.(OKAUCKGY (OIG) (STOO PRECUVANTARE _ Se face dara intrebare, de a fost Simeon dreptul, preot, sau nu? Sfan- tul Epifanie, se vede cA zice, cum ca a fost preot, deci ca tin preot a avut putere, sa blagosloveasca pre Iosif, gi pre Nascitoarea de Dumnezeu. lara Gumnezeescul Chiril zice, cum c& n'a fost preot, dupre cum si Teofilact Ia tilmacirea Evanghelici dela Luci arata, iara de a blagoslovit, a blagoslovi insemneaza: A Se rugi, a ura pentru cinevasi bine, precum vedem la Facere cap. 44, unde zice: «Sia blagoslovit lacov pre Farad, adeca: . Tnsa din altele se arata, ca ‘a fost preot, caci s'a aritat imbricat preofeste fiind in mana gi toeag verde. Nichifor Calist Ia a saptea Carte a Istoriei sale scrie, cum ca Simeon mult ‘gndind cur mirare la cuvantul cel proorocese al Isaiei, ce zice: Tata Fecioara Va lua in pantece; si din mirare cizand la indoiala, i s'a ardtatingerul Dom- nului, si ia zis: Cum ci au va vedea moartea, pana cc va vedea cu ochii sai pe Hristos Domnul. Tari Ighisip istoricul arata si ceva mai mult, adect, cc find Simeon unul din talmacitorii Bibliei cei din vremea lui Ptolomeiu, si ajungiind cu talmacirea pana la proorocia Isaiei, ce am zis mai sus, adic& ‘ata Fecioara», a socotit ca acea zicere Pecioara, trebue a se talmacio tanara ascunst de barbatul sau, iara s& nu se pue, Fecioaré. Dar o minune dumne- zeeasci! Acelea cuvinte, care le-a pus el, le-a aflat ca si cand s'ar fi sters de cinevasi, gi s'a gasit iarts zicerea de Fecioara, deci iarag. stergand acea zicere, farts s'a gasit precum intaiu, adeca: «lata Fecioara>, si indata pentru necre- dinga lui i's'a descoperit, cum ca are st se invredniceasca a vedea pre acea Fecioara cu ochii sai, si pre Fiul stu zAmislit fara impreunare barbateasca. Si pentru aceasta zice Evanghelistul: Cum ca fi era lui grait dela Duhul Sfant, sd nu vad& moartea, pand ce va vedea pre Hristosul Domnului, si adevarat dumnezeese a fost graiul, dumnezeeasca porunca, ca si nu vada moartea, c& numai insusi Dumnezeu este Stapanul viefii si al mortii. Fl viafa preste ran- duiala firii o preface in somn de moarte, si puterea morfii o preface in Dub de viata. Precum pre Avimeleh, cel din zilele proorocului Teremia, si pre cei sapte Coconi, pre lamvlih si ceealalti, care s'au descoperit in zilele imparatului Teodosie celui mic, la anii dela Hristos patru sute patruzeci gi ase. Cand floarea tinerefelor le sufla Duh de via}a, Duhul Domnului i-a uimit intra somn de moarte. Si iarag pre Enoh, si pre Ili, pre cari firea i-ar fi dat ca o dajde de obste stipanirii morti, Duiul Domnului i-a ridicat din locul. strictciuni, sii pizeste intra mirezmele nemuriti ‘Acelag Duh ce sufla in cite patra partile lumii, aceeas prea puter- nica voie la carea se supune toata voirea firi, a pazit si pre dreptul Simeon Iintarindu-i puterile firl mai pre sus de fire. Caci I-a pazit din zilele impara- tului Ptolomeiu Filadelf, cand erau anii dela Adam, cinci mii doua sute dowa: i, pana Ia anul al treizeci si sapte al imp’ratiei lui Irod, si al patru: parafiei lui August Chesarul, cind ajunsese anii dela Adam. cinci mii cinei sute sase, cand s'a nascut gi s'a taiat imprejur, si s'a adus la bise- rica Hristos, cari ani dela Ptolomein Filadelf, pana la Intimpinare fac doasute optzeci si trei, ani_aivarstet sale a fo. Ptolomeiu, preste tot ai adiogiindu-se ani saptezeci si sapte, intra cari st, cand a talmaci 5 eee sfanta Scriptura ‘pre "vremea Tui 1 at it marl aio te site gsc den Vite sei cinetash c Simcon a vii itu tia veme de famenii cei vechi; cdci aceias Bibiic, pre Tet anel a arath cul viafa mai scurta, eaei la veacul intalu ce se incepe de la Adam st fine pana la Noe, se vede ca au trait oame : ene) nit precum Adam, ani noua site ci. Si Matusal ani noua sute sasezeci si noua, si insusi'N sute cincizeci. Tara dela al doilea veac, ce se incepe dela Sim, oi serge pana Ji Avraam, se vede ch sa injumatayit anil vie omenest, eked Sim duns mal pl Soe paca: a 2 a mee ct Si ao cut anii. Apoi Avraam dela carele se incepe si la al treilea veac, a viet numai o suta saptezeci si cinci de ani. Deci la aceasta scadere de ani, intru care a ajuns Avraam, eri atuncea anul dela zidirea lumii, tei mit patra sute saptezeci si gapte, din care poate face cineva simberazma eu temeiu de cuvant, ca de s'a scizut mulfimea anilor, intru care viefuia cei mai dint, In trei mil patru sute saptezeci si sapte, ce a fost trecut dela Adam pind la sfarsitu lui Avram. Si s'a imputinat precum curat vedem; eici dela Adam carele a trait noua’ sute treizeci de ani, Ia veacul cel dint, si Noe noua sute cincizeci de ani, care puindu-se la numarul socotelii, se vede ca in trei mii patru sute saptezeci si gapte de ani, Dela Adam pana la Avraam, s'a scazit viafa ome- heasca cu sapte sute cineizeci gi cinci de ani, Asemenea socotind fiestecaree, ca cu curgerea vremii firea omeneasci a curs spre slabiciune, numarand 0 mie sapte sute sase ani dela Avraam pana la Ptolomeiu Filadelf, cand a fost Greptul Simeon, se sileste a crede cA intru atata multime de ani, trebuia firea comeneasca sa slabeasca din veac in veac, sa scada lungimea vietii, si sa se micgoreze numarul anilor ei, ca si ajunga la hotarul cel ce s'a proorocit de proorocul David, la anii patru mii patru sufe nouazeci si trei, carele zice ‘Anii lor ca un paianjen s'a socotit, zilele anilor lor saptezeci de ani, iara de vor fi in putere optzeci, si prisosul lor osteneala si durere. De acest hotar al viefi, adeca de gaptezeci sau optzeci de ani a fost inconjurat $i batranul Simeon, viefuind in zilele lui Ptolomeiu Piladelf, ce a avid ca sapte sute treizeci de ani, La care vreme si imparayit in urma lui Di i , Simeon precum s'a aratat se vede cA a fost in urma hotarului vietl cei ¢ e feu acei sapte sute treizeci de ani. Dupi Saptezeci si de optzeci de ani, tot sapt ce a ups aeeet hotar nestramutat poate ci firea Lar fimal ajuiat cu douivecl sat pa ae Pani, ca sa ajunga la varsta de de o suta douazeci de ani. Precis resi edein rari intimplaci din osebita alcaturea. fir. Iara a ajunge cu Ficquven pana la tei sute gasezeci de ani Hntr'un vene ea acela, cand views Vice ee aca gapte. sute treizcci de ani, mai'nainte, erk hotiritt py gra Ini David, de japtezeci sau de optzeci de ani, O prelungire ca aceastaPRECUVANTARE z a anilor zic este Har Dumnezeese, si din taria celui prea Inalt, A caruia putere se savargeste intra neputinga, carele a ales pre ccle slabe ca si Infrunteze pre cele tari, carele a ascuns’ de cei infelepti taincle sale, sile-au descoperit prun- cilor si la neinvatati. Carele prin cei socotiti de lume nebuni, a mustrat pre cei infelepti, si a luminat Iumea; carele lumineaza pre cei orbi, si ridieA pre cei cazufi. Acelag insusi zic a Iucrat amandoua acele minunate ‘minuni in bic tranul Simeon adeca intarindu-i viafa de a trait preste puterea fir, Si Iu mindndu-i gandul, ca sa cunoasea pre Stapanul Hristos ca pre un prea vesnic, iar nu precum il socotea alfi, vazandu-l Prune de patruzeci de vile $i aceasta luminare a Iui Simeon, insigi Evanghelia o arata, zicand: A venit cu Duhul in Biserica, adeca din descoperirea Duhului Sfant, De dum- nezeeasca luminare incungiurat, de stralucire minunata. la fafa sa inpodobit, side dumnezeeasca uimire cuprins, de aceste migcari fiind pornit, precum arat Timoteiu Ierosolimitul. Viind in biserica, a vazut pre Hristos Prunc, si cu fata ca a fulgerului, iar pre Maria Fecioara de ceteasca lumina incungiurata, si intre celelalte femei ce erau intra adunarea sa, pre dansa 0 a cunoscut ci este Maica lui Dumnezeu celui prea inalt. Si aga umplindu-se de Duh pro- orocesc, a grait inainte cele viitoare, atata pentru patima Iui Hristos, edt si pentru patima Maicii sale ce era si simta in suflet pentru patima Fiului sau. Si dupace a proorocit acestea, a grait catre Domnul: O cela ce te vezi cu ochii ‘ai trupesti ca un Prunc, iara cu ochii minfii vechiu de ile, si prea vesnic! Cela ce te vezi din Muma nascut Prune de patruzeci de ile, iara din Tatal te marturisesti mai inttiu nascut decat toata zidirea, eu stiu cA am fost oprit, a nu muri, pana cand te-am vazut si te-am primit, Si de vreme ce precum mi s'au graif, in maini te-am pipait, te rog: Acum slobozeste pre robul tau. Trupul meu il simt ca o inchisoare, scoate din temnifa trupului suletul meu. Ca iata te marturisesc pre tine, nu precum te vaz Prune, ci precum te crez, Mantuitor a tot norodului prin patima ta, lumina descoperitoare, prin propove- duirea Evangheliei, si slava lui Israil. Pentraca slava este Hristos Iui Israi, eaci Hristos cu neamul nu se traged din limbi, ci din Israiteni, nici s'au nascut in partile Elladei, ci in Terusalim. Slava’ este Iui Israil, caci Hristos upre Iosif se traged din neam imparitesc, precum si dupre Maica sa Fecioara. Slava lui Isral, cici slaviti in Israil, se socoteau acei ce erau unsi pentru puterea Preotiei, sau Coroana Imparafiei, sau Darul Proorociei, precum Aron pentru Preofie, David pentru imparatie, si tofi Prooroeii pentru Proorocie. lark Hri- stos este i mai inalta slava a lui Israil, avand acestea cate trele daruri, adeca ale Legii, a Dregitoriei, si a Proorociei, precum a zis si Moisi: Prooroc va ridica lor din mijlocul frafilor lui. Al Imparajiei, precum a. zis Isaia: Prune s'a nascut nous Fiul gi s'a dat noua, ciruia stapinirea este pre umarul sau. Precum bine a vestit i Gavril, si va da Ini Domnul Dumnezeu scaunul lui David Tatalui stu. Tara Preot ‘dupre cuvantul psalmistului, tu esti Preot in veac dupre randuiala lui Melchisedec. Drept aceea si ca un Prooroc bine ve- stia la limbi, ca un Preot vindeci pre cei zdrobii Ia inima, si s'a adus pre sine jertfa pre Cruce, Iara ca un Imparat propoveduia celor robifi izbavire.Si indata savargind aceste cuvinte si-a dat duhul, sia me aan murit; dar n’a murt, Domnul, precum zice Solomon, as $i Si privind, si mainile care Je- atranul Simeon, serie Nichifor Calist, Gi viefueste, ca dreptii viequese in imeon in Domnul viefuind, la noi este ‘au intins pentru primirea lui Hristos, acum le intinde Favre: dansul pentru al obstii folos. Deci Hl se socoteste ca an mueerte pentru nevointa batranefelor. Ca lun prooroc pentru proorocia mantuitoarei patimi, $1 FAA Apostol, pentruca a propoveduit pre Stapénul cel intrupat. Pent accsste intru puterea acestor daruri mai mult decdt tofi pentru tof, se asculta, Aceste pricini eu cred ¢& vor indemna pre ficjtecarele a primi cu dra- goste cartea Iunii ui Fevruarie, acestea vor pricinul silt’, casa cinsteasea slujbele ce se cuprind intru aceasta, find spre slava Stapanului, si Domnulul nostru, pentru care s'a intamplat intru aceasta luna cele mai sus zise toate, Deci primifi-! va rog cu dragoste si ravnA crestineasca, si rugile sfintilor ce se cinstese intr'insul, sa fie mijlocitoare mantuirii noastre si parti lor intra imparatia Tatalui celui vesnic. : Al dragostei voastre fierbinte rugator citre milostivul Dumnezeu pentru ‘mantuirea voastra si doritor de tot binele, NEONIL. Arhimendet gi Stare} al sfintlor Monastir: Neamful gi Seeut Iimpreund cu tot soborulLYNA PEVRVARIE ARE ZILE. DOUAZI 1 $1 OPT, IARA DE VA FI BISECT ARE ZILE DOUAZECI $1 NOUA ZIUA ARE 11 CEASURI $1 NOAPTEA 15 CEASURL In ziua dint, tnsiote pritnuiren. Intipintri Domnvlui Dumnezeu gi Nanuitorutul soste 7 Hisus Hrstos 9 sfnts! mucenie Trion, La Doamne stigat-am... Stinini e 8, ale Insite prbgnuiti §, i ale sfAnulul 3, Sthite Tnalnte priznuin las al les Podobie: Ca pre Un vias inte instita Bisericd se gi- teste sa primeascii in- tru sine pre Domnul cel ce vine ca un prunc, si va s lumineze duhovniceste cu darurile pre a sa prea credin- cioasé si de Dumnezeu iubi foare adunare, catre carele si striga: Tu esti slava si lauda si podoaba plinirei mele, Cuvinte, cel ce teai facut prunc cu frupul pentru mine. Camara cea mull luminoa- si, si cortul cel prea cinslit, si Biserica cea sfanta si desfatal’, care a biigal pre Domnul in- Tauntrul cimarilor Bisericii, mai ainte s’a adus p! ‘ine fntru cin biserica lui, si se roaga pururea, ca si se man- fuiasca de stricdiciune si de ne- | voi, cei ce neincelat pre dansa | oslavese, cu adeviral de Dum- nezeu Nascitoare. Simeoane prea sfinjite, n&- | dejdea care fi-ai agonisit, pre | Hristos vino de-l vezi, intra in || bisericd, si primeste in brale, si strig: Acum slobozesti, Mantuitorule, de pe pamantpre robul tau, si chiamé si pre proo- rocifa Ana si prea sliveascd ‘impreuna cu fine cu fricé. pre Ficitorul de bine, cel ce s’a | nascut prune cu trupul. || te Sunt te Stinstui Trifon, sasul ti | Tpatobies bres Hudson music Trifone prea mirite, partas fe-ai facut desfatari celei_ne- pieritoare, in ceruri; luminat biruit-ai marife cu lupte -vitejesti, | si martor al adevérului facan- : ROTTS ALNALAAAT ANS :dute, Roagivle lui Hristos, s& se daruiasc& sufletelor noastre pace si mare mil’. Trifone prea miarite, cu stra- lucirile luminii celei vesnice, cu totul fe-ai facut luminat la chip, stricand inseltciunea cea intunecoas’, si pre st&panitori lumii intunerecului surpandui cu Darul cel dumnezeese. Pen- tru aceasta roaga-te s& se di- ruiasca sufletelor noastre, pace |) si mare mil’. Trifone prea fericite, invred- nicifu-te-ai bucuriei si veseliei ingeresti, lepadandu-te de cele veselitoare ale vielii, si cu trirea sufletului toate intru ni- mica socolindu-le, si sivarsind vilejeste mucenicia, te rogi a- cum pentru sufletele noastre. Stevi, a Stintul, ‘Tut Chip Defaimand cele pamantesti | prea fericile Trifone cinstite, ai alergat vilejeste la nevoinfe sila lupta de sange, surpand cu mestesugire pre cel mandru, Mucenice, tu ai luat cununa bi- ruinjei, Deci nu inceta rugand pentru noi pre Hristos Dum- nezeul nostru, purlatorule de chinuri, ca si se méntuiascd sufletele noastre. scum, insite priznuici gles acelag, « 5 lui Ghermano. . Astazi Simeon primeste in braje pre Domnul slavei, pre carele mai 'nainte sub nor ka | vazut Moisi, cand in muntele Sinai i-a dat lui tablifele. Acesta este cela i roci si fa || este pre carele David mai ‘na- inte Fa vestit cela ce este tutu- ror infricosat, carele are mare si bogala mil’, Iash de ete Vines seara, Slavd o ininie petznuin, $ acim, Dogmatin lsu LA STIHOAVNA sit ls a in Podobie” Casa Eurail Primeste, o Simeoane, pre Domnul slavei, precum {i sia | vestit fie, dela Duhul Sfant, c& iata a venit. sin; Aeum sloboxegti pre robul tiu, Stépane, Ses AUTgupre evant tau Ta pace Purtand Curata si cea fara prihana Fecioar’, pre Facito- rul si Stapanul, ca pre un prune in brafe, in biseric& intr’. Sin Lamina Mare si infricosalé si stre- in& laind: Cela ce cuprinde toate, si pruncii zideste, ca un prune in brafe se poarta. Suv lacunae a ea Pre cel sfinfit stinfita Ee- cioard la adusin biserici preo- tului, si tinzdndu-si mainile Si- meon ba primit pre el bucu- randuse, sia strigal: Acum slobozesti pre robul tu, Stipane, dupre cuvantul tu 4 pace Doamne. fu tn ‘Troparul Stintull, glasul al ante. Mocenieul tan Doamne Tsifon, fegtal iri, Sivt, Si acum, ceresti_privind spre p&mant, vede viind ca un prune, pre cel mai inti nascut decat toala fSptura, ducdndu-se la bisericé de Maica sa, ceeace nu slie de barbat. Deci cantare mai ’na- inte de praznic impreun’ cu noi anti bucurandu-se. LA UTRENIE La Dumnezeu este Domnul, Troparul Ininte priznuiri de 2 ori, Slav al Stintulul Si acum, ‘ar al Inante prea up ita Sthologhie, Sedeatna las alu Podobe: De trumusefee fei ale Pre tine cel intrupat din Fe- cioara, Hristoase, bucurndu: Simeon prea sfinfitul, te-a pri- mit, strigand: Acum slobozesle pre robul t&u, Stapane, si Anna prorocifa cea féra prihand si mirita, acum mérturisire si cn- fare ifi aduce fie; iar noi stri- gim citre fine, datatorule de viafa: Slava celui ce asa bine ai Voit. De dou ot Cone ereasca ceati a ingerilor | cela ce esti impreuns {ars ceput cu Tatal. Adusu-te-ai in | biseric’ cela ce esti necuprins, | si bucurdndu-se: bitranul, pre || mini te-a luat, strigand: Acum | ma desleag& pre mine, pre ca- rele mai cercetat, dupre Cu- vantul fu, cel ce bine ai voit a méantui ca un Dumnezeu nea- | mul omenese. sod ee Ailsa ptosis mae rel con nts mi ar 1 lea tos ‘anta-voiu fie Doamne Dum- ‘nezeul meu, c& ai scos pre .popor din robia Eghipetului, ai acoperit pre Faraon cu carufele lui, si puterea lui". int fie Doamne Dumne- zeul meu, celui ce te-ai fécut prunc cu trupul, si legii te-ai supus, si ai mantuit pre om, pentru carele te-ai facut om. Tn brafe primind, batrénul pre Datétorul de viati si Dum- nezeu, din vial deslegare ce- rand, a strigal: Acum ma slo- ozesti, cf te-am vizut pre line astizi hegilor firii te-ai plecat, si aseziménturilor Scripturei du- pre lege te-ai supus, Hristoase, | cela ce mai ‘nainte mi-ai dat | mie lege in muntele Sinai.HWAATAGNGAW AAG AATAANOOOaWS) to A Niuctowd Cant fie Doamne Dumne- zeul meu, c& te-ai nascut din Maic& Fecioara Curatai, si pre aceasta 0 ai ar’tat nidejde su- fletelor noastre. CANON a Mucenieu Al edruia acrosth Ia crec este acest imply de deca, Poets I, gs al es, mos rede | mparlasindu-te de dumneze- easci duleeala cea adevarats in ceruri, ca un patimitor nebi- ruil, cu rugiciunile tale mai tueste sufletul meu de turbu- rarea patimilor. Ascuttind cuvintele cele dumnezeesti, le-ai sivarsit pre dansele in fapté, pururea po- menite, iubind sfinfenia, si im- bratisind curafia. Slat Posta.i cu adevarat pastor, pistorind cugetele sufletuluitat cuinjelepciune, siintoreand su- fletele cele riécite, le-ai_adus la Dumnezeu, prea mirite. Sige Neti fs luminezi cu lumina cea injelegitoare, Fecioar’ cu totul fri prihané, care ai_niscut strélucirea slavei celei pirin- | testi, si-mi risipeste intunerecul pacafului. Reeser [oso inima mea intra ,Domnul Dumnezeul meu, | »pentru aceasta cei slabi s’au »incins cu putere*. Deschide-se biserica, c& Bi- serica lui Dumnezeu acum a venil, si ne fac’ pre noi bise- rici Sfantului Duh. Trecut-a acum umbra, si locul ei a venit adevarul, viind Darul, primeste pre Hristos, Si- meoane, ‘Vaduva Anno, infeleapti cu- vioasa, si cunoscuta lui Dum- nezeu acum te marturisesti c lui ce s’a facut prune cu trupul pentru noi. Pre Maica lui Dumnezeu Eecioara, drept prea slavindu-o si o udm, ci se roaga n cefat pentru noi catre Domnul. Alt Canon, Irmos: Tu ep Inti elo. Piind imbracat cu puterea celui prea inalt, ai tampit pute- rea cea trufasé, mirile Muce- nice al lui Hristos. Tmbracat fiind cu trup, ai stins trufia vrijmasului cea fard trup, siai propoveduit pre Dum- nezeu Cuvéntul intrupat. | Numai cu aratarea ta fug du- OMNIS INAS SKM hurile cele yiclene, gonindu-se de Darul Sfantului Duh. vexoaomst&e