P. 1
caiet_an2_2010-2011

caiet_an2_2010-2011

|Views: 473|Likes:
Published by ChaoticOrchestra

More info:

Published by: ChaoticOrchestra on Feb 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 0

U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I
D E P A R T A ME N T U L B A Z E L E P R OI E C T Ã R I I D E A R H I T E C T U R Ã - A N I I I I - I I I
2 0 1 0 - 2 0 1 1
AN 2
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 2
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
3 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
CAIET TEME PROIECTARE
A N U N I V E R S I T A R 2 0 1 0 - 2 0 1 1
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ
CATEDRA AN II
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 4
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2010 - 2011
Învmânt de lung durat - 6 ani (360 credite)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
O C T O M B R I E N O I E M B R I E D E C E M B R I E I A N U A R I E F E B .
4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31 7 14
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
S.1 P.F. S.2 P.P. S3R P.F.
Credit TITULAR
LEGENDA PREDARE REP./ ST. FORMEI L
PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.
SCHITA RESTANTA SR. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.
GRAF¡CUL ACT¡V¡TAT¡LOR D¡DACT¡CE GRAF¡CUL ACT¡V¡TAT¡LOR D¡DACT¡CE GRAF¡CUL ACT¡V¡TAT¡LOR D¡DACT¡CE GRAF¡CUL ACT¡V¡TAT¡LOR D¡DACT¡CE
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE
S E M E S T R U L 3
MORFOLOGIA COMPONENTELOR ARHITECTURII
A N ¡¡ A N ¡¡ A N ¡¡ A N ¡¡
PR. ARllTECTuRA NR. 2
PR. ARllTECTuRA NR. 1
P
R
O
I
E
C
T
A
R
E

A
R
H
.

/

S
P
E
C
.
6
ACTIVITI
ore /
spt.
credite
00CuV./CERCETARE
D
I
S
C
I
P
L
I
N
E

T
E
O
R
E
T
I
C
E
DISCIPLINA
PREDARI
10 TOTAL 11
S
E
M
E
S
T
R
U
L



I
I
V
A
C
A
N


3CllTA
4
10
1
SESIUNE
EVALUARE
SEM. I
V
A
C
A
N
T
A
V
A
C
A
N
T
A
PR0|E6T ARh|T. NR.1
4c
Tema ate||er
8PAT|U-8TRU6TURA-EXPRE8|E
PR0|E6T ARh|T. NR.2
ôc
Tema catedra faza |
H0RF0L0C|A L06U|R||
0ocumentare|6ercet.
E
E
PR0|E6T ARh|T. NR.2
faza ||
E lazall
5 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2010 - 2011
Învmânt de lung durat - 6 ani (360 credite)
DIPLOME
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
F E B. M A R T I E A P R I L I E M A I I U N I E I U L I E
21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
S1 P.P. S2 P.F. S3R P.F.
Credit TITULAR
LEGENDA PREDARE REP./ ST. FORMEI L
PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.
SCHITA RESTANTA SR PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.
ACTIVITI
ore /
spt.
credite
DOCUM./ CERCETARE
SCHITA
6
PR. ARHITECTURA 4
1
10
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE
GRAF¡CUL ACT¡V¡TAT¡LOR D¡DACT¡CE GRAF¡CUL ACT¡V¡TAT¡LOR D¡DACT¡CE GRAF¡CUL ACT¡V¡TAT¡LOR D¡DACT¡CE GRAF¡CUL ACT¡V¡TAT¡LOR D¡DACT¡CE
PR. ARHITECTURA 3
A N ¡¡ A N ¡¡ A N ¡¡ A N ¡¡
P
R
O
I
E
C
T
A
R
E

A
R
H
.

/

S
P
E
C
.
S E M E S T R U L 4
V
A
C
A
N
T
A
D
I
S
C
I
P
L
I
N
E

T
E
O
R
E
T
I
C
E
DISCIPLINA
10 TOTAL
PREDARI
OBIECTUL DE ARHITECTURA IN CONTEXT URBAN
11
4
V
A
C
A
N
T
A
P
R
A
C
T
I
C
A
V
A
C
A
N
T
A
SESIUNE
EVALUARE
SEM. II
PROIECT ARHIT. NR.3
6c
Tema catedra
LOCUINTA IZOLATA PE LOT
0ocumentare|6ercet. (Faza 1}
PR. ARHIT. NR.3
6c
Tema catedra
LOCUINTA
IZOLATA.
(Faza 2)
PROIECT ARHIT. NR.4
4c
Tema atelier
SPATIU PUBLIC E
E
PR. ARH.
NR.3
Tema cat.
LOCUINTA
IZOLATA.
(Faza 2)
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 6
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
24A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 23A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc 24B prof. dr. arh. Niculae Grama 23B Sef lucrari.arh. Dan Marin
22A prof. dr. arh. Cristina Gociman 21A arh.invitat Sorin Ştefănescu 22B sef.lucr.dr.arh. Cristian Drughean 21B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
25A conf. dr. arh. Marian Moiceanu 26A conf.dr.arh. Vasile Meita 25B prof. dr. arh. Dana Chirvai 26B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
7 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Gr. 21 A arh. invitat Sorin Ştefănescu
ºef de lucrari dr. arh. Iulian Gudinã
p.o. asist.drd.arh. Mihaela Grigorescu
Gr. 22 A prof. dr. arh. Cristina Gociman
ºef de lucrari dr. arh. Elena Codina Duºoiu
asist. arh. Ana Maria Vesa
Gr. 23 A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc
asist. drd. arh. Dragoº Negulescu
asist. drd. arh. Emil Ivanescu
Gr. 24 A prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Presedinte
ºef de lucrari drd. arh. Andrei ªerbescu
asist. dr. arh. ªtefan Simion
p.o. arh. Radu Antonescu
Gr. 25 A conf. dr. arh. Marian Moiceanu
asist. arh. Nicolae Dinu, ºef de an seria B
p.o. drd.arh. Mircea Cãpãþânã
Gr. 26 A conf. dr. arh. Vasile Meiþã
p.o. prep. drd. arh. Radu Negoiþã
p.o. arh. Marius Velicu

Gr. 21 B prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament
ºef de lucrãri drd. arh. Melania Dulãmea, sef de an seria A
asist. dr. arh. Mihai Duþescu
p.o. asist. drd. arh. Adrian Moleavin

Gr. 22 B ºef de lucrari dr.arh. Cristian Drughean
ºef de lucrãri drd. arh. Remus Hârºan
prep. drd. arh. Sorin Vladimir Popescu

Gr. 23 B ºef de lucrari arh. Dan Marin
asist. dr. arh. Justin Baroncea
prep. arh. Radu Malaşincu

Gr. 24 B prof. dr. arh. Niculae Grama
ºef de lucrãri drd. arh. Robert Negru
p.o. arh. Iulian Moraru
Gr. 25 B prof. dr. arh. Dana Chirvai
şef de lucrări dr. arh. Alina Voiculeţ
asist. arh. Marius Solon
Gr. 26 B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ªef catedrã
ºef de lucrãri drd. arh. Tana Lascu
p.o. prep drd. arh. Gheorghe Bratu
p.o. prep. drd. arh. Sebastian Stan
CATEDRA DE PROIECTARE 2 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL II
1 an cercetare conform statutului cadrelor didactice şef lucări dr. arh. Grigore Negoescu
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 8
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
SEMESTRUL 3
PROIECT NR.1 | Tema de atelier: spaţiu - sTRuCTuRĂ - EXpREsiE 13
21A - Centru de informare privind cucerirea spatiului cosmic 17
22A - Spatiul de joc 21
23A - Spatiul si structura in dialog. Ierarhii uitate 25
24A - Arhitectura durabila - pavilion pentru cei fara adapost 33
25A - Show-room auto 35
26A - Pavilion multifunctional in cadrul clubului diplomatic Bucuresti 39
21B - “4” 43
22B - Pavilion acces în salina 49
23B - Pavilion de arte vizuale in curtea librariei Carturesti 55
24B - Pavilion 59
25B - Galerie de arta experimentala 63
26B - Configurarea unei noi structuri într-un context real dat 65
PROIECT NR.2 | MORfOLOGIA LOCUIRII - LoCuinţE inşiRuiTE 69
SEMESTRUL 4
PROIECT NR.3 | o LoCuinţĂ in ConTEXT uRban REaL 75
PROIECT NR.4 | Tema de atelier: spaţiu pubLiC 81
21A - Amenajarea spatiului public din fata Operei Romane 85
22A - Revitalizarea unui spatiu public cu un potential si cu o semnificatie
care s-au deteriorat in timp 89
23A - Spatii si oameni in dialog. Estetica comunicarii in spatiul arhitectural 93
24A - Valorizarea spatiului public/urban 97
25A - Amenajarea unui spatiu urban din Bucuresti 103
26A - Spatiu public - Piata Operei - Opera Center 107
21B - Far si promenada pe malul Dunarii, la Calafat 109
22B - Amenajarea unui spatiu public – intarsie functionala 115
23B - Reabilitarea unui spatiu public in Bucuresti 119
24B - Spaţiu public 121
25B - Amenajarea unei spatiu public - spatiu urban 123
26B - Amenajarea unui spatiu urban public 125
TEmE sChiţĂ dE sChiţĂ
SEMESTRUL 3
SCHIŢA NR. 1 - Pavilion belvedere pe malul lacului;
Întocmitor - atelier conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
SCHIŢA NR. 2 - Amenajarea curţii unei locuinţe înşiruite;
Întocmitor - atelier şef lucrări dr. arh. Cristian Drughean
SCHIŢA NR. 3 - Machetă pentru un spaţiu “ART-STREET”;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
***
SEMESTRUL 4
SCHIŢA NR. 1 - Mansardarea unei locuinţe existente;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Dana Chirvai
SCHIŢA NR. 2 - Afiş pentru “Anuala de Arhitectură” – Bucureşti 2011;
Întocmitor - atelier conf. dr. arh. Marian Moiceanu
SCHIŢA NR. 3 - Amenajarea unui spaţiu public”;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Cristina Gociman
***
Restanţă schiţă sem .1 - Refugiu pentru schiori;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Victor Ivaneş
Restanţă schiţă sem .2 - Machetă pentru o casă de vacanţă în deltă;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Niculae Grama
Restanţă schiţă cu taxă sem .1/2 - Pavilion servicii pentru autostradă;
Întocmitor - atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc
9 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
seriei 2009 !
mi-e teamă că sufăr de sindromul … “moş crăciun” !
aşa cum în în fiecare an al copilăriei aşteptam cu emoţie darurile pe
care avea să mi le lase moşul sub brad, de câţiva ani încoace sunt
curios să văd suprizele pe care mi le poate aduce o nouă … serie de
studenţi.
asemeni multor profesori, sunt de părere că în orice generaţie se as-
cund germenii viitorului arhitecturii.
dar !
… suntem oare în stare să-i desluşim ?
… suntem destul de grijulii să-i protejăm şi să-i însufleţim ?
ce vreau să spun cu asta ?
cred că fiecare serie are o “marcă” a ei, vizibilă, sau ascunsă,
influenţată covârşitor de mediul în care se formează.
pe studentul arhitect l-aş compara cu un arici ai cărui ţepi sunt, asemeni
unor antene - toate deschise spre lume.
e greu de ţinut în mână, pentrucă “înţeapă” !
şi mai greu de “domesticit”, pentrucă nu-şi retrage decât foarte rar ţepii.
şi atunci … ?
să nu-l “tundem” ca să-l stâpânim mai uşor !
să-i spunem doar în ce direcţie să pornească !
iar dacă alege o cale greşită să-l ajutătăm să înţeleagă “de ce” şi mai
ales cum să ia totul de la capăt.
doar astfel se va descoperi pe el însuşi,
va fi creator … şi nici decum “clonă” a profesorului, indiferent cât de
mare sau bun arhitect este acesta !
poate că orice serie s-ar cuveni să-şi găsească un motto … o deviză
proprie.
e momentul, acum în anul II, să vă gândiţi care ar fi cea a seriei voastre!
aşa cum a fost (acum 42 de ani) cea a generaţiei mai ’68.
prof. dr. arh. mircea ochinciuc
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 10
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
PROGRAMA ANALITICA

a. Concept :
Activitatea de proiectare a anului II se desfăşoară
la fel ca şi la alţi ani, în cadrul atelierului de pro-
iectare (forma integratoare de reprezentare şi
concepere a viitorului obiect de arhitectură).
obiective:
- însuşirea unor noţiuni fundamentale privind
adecvarea dintre funcţiune, structură, formă şi
semnificaţie;
- capacitatea de integrare a contextului urban în
elaborarea unei poziţii personale faţă de pro-
gramul de arhitectură;
- antrenarea perceperii relatiei dintre volume,
ritm, scara si luminozitate;
- insusirea rolului structurii de rezistenta in defini-
rea configuratiei spatiale din calculul functiunii
- intelegerea relatiei indisolubile dintre expresie
si stil;
- insusirea progresiva a “gramaticii” de exprimare in cadrul discursului
arhitectural;
- formarea gandirii proiective;
- insusirea unor reguli de compozitie, de combinare a formelor
- familiarizarea cu principiile arhitecturii ecologice, sustenabile
- abordarea problematicii locuirii şi a principiilor de configurare a spaţiilor
de locuit.
- capacitatea de integrare a contextului urban în elaborarea unei poziţii
personale faţă de programul de arhitectură;
- înţelegerea rolului social al spaţiului public şi a modalităţilor arhitec-
turale de definire a acestuia ;
- explorarea mijloacelor specifice de raportare creativă la contextul fizic
existent ;
- dezvoltarea abilităţilor de gândire arhitecturală diferenţiată, în relaţia
dintre spaţiul public exterior şi cel interior.
Conţinut:
Sistemul de instruire se axeaza in general pe o atitudine integratoare a
bazei de date care defineste un studiu tinzand in final spre o coerenta de
ansamblu.
1. Titlurile proiectelor:
a. Spatiu-Structura-Expresie
b. Morfologia locuirii - Locuinţe insiruite
c. Morfologia locuirii - Locuinţa izolată pe lot
d. Spaţiu public
2. Schiţe de schiţă
3. Practica de proiectare (deplasari documentare, lectii deschise, prelegeri,
crochiuri, etc)
metoda de predare:
- prezentări teoretice (cu material ilustrativ) susţinute de cadrele didactice
si invitati din afara facultatii pentru întregul an de studiu sau pe ateliere.
- îndrumare continuă pe perioada realizarii studiului.
- corecturi individuale şi la panou cu intreaga grupă.
- vizite la amplasament, analize de caz, fişe de studiu, schiţe de proiect
Alte procedee de indrumare: conversaţia, problematizarea, expunerea,
explicaţia.
Metodologie
Forma de predare:
Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizarii studiului.
- Prelegeri şi susţineri în fiecare săptamană, în prima şedinţă de atelier;
- Insuşirea unui material documentar obligatoriu;
- Dobandirea capacitatilor de reprezentare prin exercitii de desen, gra-
fica, culoare sau machete si simulare de calculator;
- Prezentarea unei mape de studiu individual;
- Susţinerea liberă a lucrării propuse de către student, ce se constituie
într-o iniţiere în critica de arhitectura;
- Dezvoltarea posibilităţilor de explicare teoretică de catre studenţi a
soluţiilor arhitecturale propuse.
11 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Regulament de promovare
Conform planului de invatamant creditele pentru disciplina proiectare
sunt repartizate astfel:
Semestrul 3
• tema atelier 4 credite
• tema catedra 6 credite
• schita de schita 1 credit
Total 11 credite
Semestrul 4
• tema catedra 6 credite
• tema atelier 4 credite
• schita de schita 1 credit
Total 11 credite
mod de evaluare:
Susţinere individuală a proiectului, notare în juriu.
bibliografie minimală:
· Architectural Review, A+U, Detail, L’Architecture D’Aujourd’Hui, Tech-
niques & Architecture
· FRAMPTON, Kenneth – “Modern Architecture: A Critical History”; Thames
& Hudson, 1992;
· LE CORBUSIER, Pierre JEANNERET – “Oeuvre complete” (8 vol.); Zurich,
1929-1970;
· GAUZIN-MÜLLER, Dominique – Sustainable Architecture and Urbanism.
Concepts, Technologies, Examples; Birkhäuser, 2002;
· DEPLAZES, Andrea (ed.) – Constructing Architecture: Materials, Process-
es, Structures. A Handbook; Birkhäuser, 2005
· Rem Koolhaas, Stefano Boeri, Sanford Kwinter, Hans Ulrich Obrist, Na-
dia Tazi – Mutations – Barcelona, 2001
· Cliff Moughtin – Urban Design: Street and Square – Londra, 2003 – cota
II 5870
· Francesca Ferguson (coord.) – Talking Cities: The Micropolitics of Urban
Space – Basel, 2006
· Arhitectura – 70 (dec. 2008 – ian. 2009)
· Architectural Review, A+U, Detail, L’Architecture D’Aujourd’Hui, Tech-
niques & Architecture
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 12
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
13 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
p r o i e c t d e a t e l i e r
Tema cadru:
proiectul nr.1 spaţiu-sTRuCTuRĂ-EXpREsiE
Numar de credite : 4 | Durata : 6 saptamâni
1. amplasament:
Obiectivul ce urmează a fi proiectat va fi amplasata conform fiecărei
teme de atelier.
2. obiectivele studiului:
- Aprofundarea rolului structurii în definirea şi perceperea volumetriei şi
spaţiului arhitectural;
- Înţelegerea relaţiei dintre obiectul de arhitectură şi contextul existent;
- Formarea gândirii creative în compunerea unui obiect arhitectural la
nivelul anvelopantei şi a materialelor componente.
3. date de temă:
Fiecare atelier va propune conţinutul detaliat al temei cu respectarea
următoarelor prevederi generale:
- Suprafaţa desfăşurată construirii va fi între 300 - 400 mp.
- Regimul de înălţime (P+1etaj; P+1etaj parţial; P cu supantă) nu va
depăşi 10 m la cornişă.
- Sistemul structural este liber şi va fi definitoriu pentru compunerea
spaţiului interior şi pentru expresivitatea arhitecturală.
5. Redactarea proiectului:
Lucrările vor fi redactate pe hârtie albă, format 50/70, într-o tehnică la
alegere (fără piese redactate pe calculator) şi vor cuprinde:
- plan de situaţie la sc. 1/200, însoţit de o analiză detaliată a sitului;
- planurile tuturor nivelelor la sc. 1/50;
- două secţiuni reprezentative pentru explicitarea soluţiei arhitecturale
propuse, la sc. 1/50;
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 14
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
- toate faţadele la sc. 1/50;
- se va preda un CD cu piesele proiectului (scanate sau fotografiate).
Planşele desenate vor conţine comentarii pentru justificarea soluţiei arhi-
tecturale propuse şi specificaţii privind materialele propuse.
Fiecare atelier poate solicita studenţilor şi piese suplimentare faţă de
tema cadru.
6. Criterii de apreciere şi notare:
- Coerenţa relaţiei: “structură – expresivitate plastică – valenţe spaţiale”;
- Dimensionarea şi utilizarea corectă a elementelor propuse prin proiect
într-o logică a rezolvării funcţionale;
- Expresivitatea şi acurateţea redactării proiectului.
notă:
· Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de
identificare, conform modelului recomandat de catedră;
· Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o
mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor în permanenţă în tim-
pul orelor de atelier. În acest fel, se va putea aprecia modul în care a
evoluat fiecare student pe parcursul studiului;
· Nu se acceptă corecturi pe laptop.
15 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 16
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
17 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier arh. invitat sorin ştefănescu grupa 21a
Tema: CENTRU DE INfORMARE PRIVIND CUCERIREA
SPATIULUI COSMIC
amplasament :
Terenul propus se afla in Bucuresti, in cartierul Cotroceni, in fasia de
zona verde ce merge in lungul strazii D-tru Bagdasar, care pleaca din
Piata Eroilor si urca pe langa Academia Militara.

Date de tema :
Centrul de informare este destinat specialistilor in domeniu, invitatilor la
diferite manifestari cat si vizitatorilor si turistilor interesati.
Terenul are o declivitate de cca. 5% pe doua directii: de la vest la est si de
la sud la nord. Pentru amplasarea cladirii se va folosi partea de mijloc a
terenului.
Centrul de Informare va avea o suprafata construita desfasurata de 300-
400 mp., un regim de inaltime: subsol, parter si un etaj si va cuprinde :
- spatii de acces, receptie si garderoba.
- o sala de reuniuni, conferinte, proiectii si intalniri pentru 80 de lo-
curi, cca.100 mp.
- alte 3 sali pentru activitati de grup, a cate 30 mp. fiecare.
- spatii expo in legatura cu holul de receptie sau ca foyer al salii mari.
- biblioteca media, cca. 30 mp.
- cafenea/ bar/ bufet pentru 30 persoane.
- functiuni anexa : grupuri sanitare, spatii depozitare mobilier, cen-
trala termica, etc.
- parcaj pentru circa 20 autoturisme.
Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor.

obiective suplimentare ale studiului :
Studentii vor avea in vedere ca functiunea specifica a edificiului este prezen-
tarea spatiului cosmic ca rezultat al programelor de cercetare in beneficiul
omenirii, sau in scopuri militare distructive.
Criterii suplimentare de apreciere fata de tema cadru :
Abilitatea de a rezolva proiectul intr-un context deosebit prin prezenta unor
obiective semnificative precum Academia Militara, Monumentul si Piata
Eroilor.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 18
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
piese desenate suplimentare :
- planse A3 de documentare cu sinteza analizei sitului si argumentatia solutiei.
- o macheta de studiu scara 1:200 cu o propunere volumetrica pentru
ambele functiuni.
Intocmit:
Prof. dr. arh. Victor Ivanes
19 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 20
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
21 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. Cristina Gociman grupa 22a
Tema: SPATIUL DE JOC
amplasament:
Amplasamentul ales este situat in parcul Cismigiu sau Herastrau.
Date de tema:
Integrarea copiilor in oras ridica desigur, probleme specifice de scara,
de securitate individuala, de libertate si mai ales de ierarhizare valorica.
Astfel, crearea unor medii interactive devine o preocupare pentru co-
munitatile locale ridicand multiple intrebari legate de comportament, de
scara acestor spatii, de calitatea mesajului educational, de estetica, luand
in considerare ca spatiul copilului este un spatiu al activitatii spontane si
al experientei cognitive. Spatiul pentru joc poate cuprinde cca. 15 copii
din grupa de varsta medie (4-7 ani).
2.1. Componente spatiale:
a. Spatiu inchis – acoperit (polivalent); hol central, destinat fie ac-
tivitatilor in miscare (pe vreme rea), fie celor libere – cu caracter creativ
(teatru, constructii, etc.), un spatiu pentru activitati sociale sau individuale
cu posibilitatea de deschidere catre exterior. Ca anexe, un depozit in care
exista diverse jocuri: trenulet electric, machete la scara copiilor, etc. Su-
prafata: 80mp.
b. Mini – biblioteca, cu mobilier pentru supraveghetor, rafturi si mo-
bilier adaptat varstei (sau spatiu gradenat pentru audieri de povestiri; h
gradena = 30cm). Posibil de amplasat in supanta. Suprafata: 50mp
c. Grup sanitar copii, pe sexe (4 cabine – 4 lavoare; cabina –
0,70/1,20mp – interax lavoar – 0,75m). Suprafata: 20mp
d. Spatiu deschis – descoperit (exterior): echipamente destinate ac-
tivitatilor in aer liber, terase, gradene, structuri spatiale pentru joc (pereti
pentru desenat; labirint; suprafete de joc marcate; tobogane; mici struc-
turi spatiale; etc). Un posibil „traseu arhitectural” adaptat varstei. Supra-
fata: 150mp.
Accesul carosabil este in afara amplasamentului.
2.2. Structura
Structura usoara realizata din metal sau din lemn va permite flexibilitate
si o acoperire interesanta a spatiului.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 22
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Inchiderile vor fi din panouri termoizolante si vitraje securizate.
obiective suplimentare ale studiului:
Crearea unui loc in care comportamentul copilului va fi educat prin con-
fruntarea cu diverse experiente spatiale.
- personalizarea spatiului pentru a-i putea conferi identitate memorata
- flexibilitatea functionala, transparenta in perceptia obiectului
- incadrare in sit, osmoza vegetala
Redactarea finala a studiului
Studiul se va redacta pe hartie de desen format A2 si va cuprinde urma-
toarele piese:
- plan de situatie, cu amenajarea spatiului deschis – descoperit,
scara 1/500
- planuri, scara 1/100
- 1 sectiune caracteristica, scara 1/100
- fatade, scara 1/100
- macheta, scara 1/100
Bibliografie
- C. Norberg – Schlultz – „Existence, Space & Architecture”
- Joedicke Jurgen – „Space and Form in Architecture”
- Moore C. & Allen G. – „L’architecture sensible, espace, echelle,
forme”
- Alexander C – Ishikawa and Silverstein – „1977 A Pattern Lan-
guage Towns – Buildings Construction”
- Piaget I – „The Child’s Conception of Space”
- J. Muntanala Thorhbery – „Catre o epistemiologie a proiectarii de
arhitectura privata ca o activitate creatoare de locuri”
- Simonds, J.O. – „Arhitectura peisajului”
Intocmit,
prof.dr.arh. Cristina Olga Gociman
23 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 24
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
25 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. Cristina ochinciuc grupa 23a
Tema: SPATIUL SI STRUCTURA IN DIALOG. IERARhII
UITATE
Asa cum se specifica in tema cadru, studiul este dedicat exersarii relatiei
structurii cu spatiul arhitectural si expresia arhitecturala. Deja prin titlul
temei am enuntat unul dintre principiile arhitecturii durabile (sustainable
architecture).
amplasament
Amplasamentul ales se afla in zona Pod Izvor, la intersectia B-dului Lib-
ertatii cu Splaiul Independentei si care se compune din loturi in suprafata
de: lot 1- 3842,47 mp si lot 2 – 504,94 mp. Ocuparea ternului se va face
astfel incat exercitiul nr. 2, care se va studia pentru acelasi amplasament
sa dispuna de o suprafata amenajata pentru “spatiul public” cuprinsa
intre 600 mp (minim) si 1500 mp (maxim) stabilita prin tema.
obiective suplimentare ale studiului
Decodificarea principiilor de dezvoltare durabila in arhitectura. Raspun-
sul formei construite la conceptul de dezvoltare durabila.
Date de tema
Trei volume care sunt determinate de trei planuri: patrat, dreptunghi alun-
git si cerc se afla in dialog intre ele, cu mediul si cu vizitatorii. Amprentele
la sol ale celor trei volume se vor incadra in limita a 300 mp. Inaltimea la
cornisa nu va depasi 10m. Anvelopa optimizata care va imbraca cele trei
volume va raspunde cerintelor de utilitate, expresivitate si a celor tehnice
adecvate. Am enuntat astfel prin datele de tema alte principii de durabili-
tate aplicate in arhitectura. Distantele dintre cele trei volume si asezarea
lor in plan vor fi determinate atat de tipul de structura aleasa si perfor-
mantele tehnice ale acestor tipuri de structuri (beton, metal, lemn strati-
ficat) cat si prin controlul spatiului vid si spatiului construit raportate la
scara umana. Functiunile adapostite de cele trei volume vor fi la alegerea
studentului (info-point, meeting-point, expo, alimentatie publica etc.).
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 26
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Redactarea proiectului
In plus fata de cerintele generale ale temei cadru se mai cer:
- un scurt eseu argument
- 2-3 perspective de ansamblu
Criterii suplimentare de apreciere si notare
- coerenta dintre argument, studiu si finalizarea proiectului
Bibliografie
Wigginton, Michael, Glass in Architecture, London, 1996 (cota II 7350)
Burkhard, Frohlich, coord., Metal Architecture. Design and Construction,
Basel 2003 (cota III 4009)
Piano, Renzo, On Tour with Renzo Piano, London, Phaidon, 2004
El Croquis: 133 / 2006, 105 / 2001, 119 / 2004, 139 / 2008
Japan Architect: 48 / 2002, 53 / 2004, 65 / 2007
l’Arca: 39 / 2003, 40 / 2004, 41 / 2004
27 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 28
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
29 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. Emil barbu popEsCu grupa 24a
Tema: aRhiTECTuRa duRabiLĂ - paViLion pEnTRu CEi
FĂRĂ adĂposT
Într-un sit cu o puternică densitate istorică, culturală, socială, etc, pro-
punem o meditaţie asupra unui loc destinat acelora fără adapost. Ei fac
parte din realitatea extinsă a acestui oraş. Homeless, SDF (sans domicile
fix) sunt denumiri interesante pe care aceşti oameni le primesc.
Într-o lume care se vrea profund democratică, arhitectura nu trebuie să
fie întotdeauna pentru cei potenţi financiar. Arhitectura urbană poate şi
trebuie să îmbrăţişeze realităţile comprehensive ale locuirii oraşului.
Tema acestui proiect propune aprofundarea gândirii pe marginea acestei
teme şi ale problemelor conexe care apar:
- ce funcţiuni sunt necesare şi ar fi folosite de către aceşti oameni dacă
li s-ar oferi?
- trebuie să fie un spaţiu interior sau o serie de spaţii exterioare?
- care ar fi relaţiile cu vecinătăţile (spaţii folosite de restul populaţiei)?
- cum ar putea un obiect de arhitectură să rămână flexibil în utilizare
pentru a se putea aşeza
pe o realitate care evoluează, o realitate nu foarte bine cuantificabilă?
- ce imagine, ce tip de spaţiu, ce fel de ventilare, iluminare, etc, trebuie
folosite?
Situl este format din mai multe terenuri ai căror proprietarii susţin tema
propusă.
amplasament:
Situl este vis-a-vis de Piaţa Constituţiei, mai exact el este delimitat de fon-
dul construit al fostei axe Victoria Socialismului actual Bulevardul Unirii şi
de străzile Sfinţii Apostoli, Apolodor şi Vânători.
Situl propus este elocvent frământărilor istorice (politice, sociale, admin-
istrative, etc) cărora le este supus ţesutul urban. Orice intervenţie în acest
loc presupune o poziţie clară pe care arhitectul trebuie să o aibă faţă de
o realitate deosebit de particulară. Este vorba despre o fractură urbană,
un loc - nonloc cu o identitate greu de înţeles, dar de o forţă aparte. Aici
timpul a trecut, oraşul s-a format, apoi a fost sterş conform unor crezuri
ale unui regim politic, iar astăzi, timpul pare să stea în loc.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 30
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
În teoriile occidentale de arhitectură şi urbanism, asemenea spaţii poartă
denumirea de terrain vague (concept dezvoltat iniţial de Koolhaas şi
preluat mai ales de mediul intelectual de specialitate francez). Însă ter-
menul fundamental particular care desemnează spiritul acestui fragment
de oraş este cel de maidan - termen adânc pătruns în istoria şi spiritul
Bucureştilor.
Relaţia definitorie spaţiu-structură-expresie capătă sens pe fundalul aces-
tei aşezări a proiectului de arhitectură în dialog cu realitatea pe care o
modifică, dar care îl şi informează.
Studentul trebuie să îşi aleagă un loc particular din întregul sit, să îşi
motiveze alegerea şi să îşi definească proiectul plecând de la această
alegere.
Situl: un maidan fără destin, însă profund bucureştean - evenimentele
istoriei par să se înscrie violent aici: aparent rezidual.
Tema: acea parte a societăţii contemporane considerată reziduală. Poate
fi însă vorba despre un flaneur beaudlairian sau despre un personaj al lui
Steinhardt care încearcă să fugă din faţa istoriei.
obiective suplimentare ale studiului:
· (studentul) arhitect (şi nu numai - cei implicaţi în actul de facere a
oraşului) trebuie să gândească, să aibă o poziţie critică faţă de sit şi faţă
de temă;
· Proiectul trebuie să fie sinteza celor două abordări critice
(sit+temă). Obiectul de arhitectură determinat vizibil de relaţia spaţiu-
structură-expresie trebuie conceput în sensul celor spuse mai sus;
date de temă:
Funcţiunile propuse:
· Supa săracului. O acţiune rar reluată în zilele noastre.
Spaţii necesare: loc de împărţire a mâncării - 5 mp, sala de servire a
mesei (cu funcţiunea secundară de spaţiu principal al întregului pavilion)
- 60 mp, mică bucătărie - 15 mp,
depozitare - 15 mp; 95 mp
· Ajutoare din partea populaţiei. Este vorba despre donaţiile
de haine (şi nu numai) pe care unii le pot face pentru cei mai puţin
ajutoraţi.
Spaţii necesare: recepţie donaţii (semnături, se face un mic contract de
donaţie) - 15 mp, depozitare - 40 mp, spaţiu de distribuţie (împărţire
31 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
către cei nevoiaşi) - 15 mp; 70 mp
· Cabinet medical. O minimă dotare medicală la care aceste
persoane să poată recurge în cazul în care au nevoie (şi vor să o
folosească).
Spaţii necesare: sală aşteptare - 10 mp, cabinet - 25 mp, mică depozitare
- 5 mp,
spaţiu medic (birou, grup sanitar propriu) - 15 mp; 55mp
· Utilităţi. Oferirea posibilităţii de a face un duş. Spaţii necesare:
mică recepţie - 10 mp,
5 vestiare - 15 mp, duşuri, toalete - 20 mp. Aceste utilităţi trebuie să
fie în legătură directă cu partea de primire de haine şi ajutoare şi cea
medicală; 50 mp
· Consiliere. Se referă la posibilitatea celor fără adpost de a primi
consiliere în sensul reintegrării lor în societate. De cele mai multe ori este
vorba despre încercarea de a li se oferi o slujbă şi a li se găsi o locuinţă
temporară (dar nu numai). Spaţii necesare: antecameră - 5 mp,
birou discuţie - 10 mp, spaţiu personal (birou, grup sanitar propriu) - 15
mp; 30 mp
· Studenţii sunt invitaţi să propună noi funcţiuni dacă acestea sunt
considerate pertinente în urma discuţiilor de atelier;
Suprafaţa utilă desfăşurată propusă: 300 mp.
Pavilionul poate avea o înălţime maximă de 10 m la cornişă. Regimul
de înălţime va fi ales în funcţie de locul particular pe care studentul şi-l
alege din întregul sit propus, şi în funcţie de modalitatea de interpretare
a temei.
piese suplimentare faţă de tema cadru:
Se va face pe hârtie 50x70 paginată vertical, într-o tehincă la alegere
(fără mijloace digitale).
· plan de amplasare indicarea locului particular ales - sc.1:500;
· alte piese menite a explicita soluţia (colaje, desene, scheme, per-
spective, etc);
Bibliografie
· Kenneth Frampton – Studies in Tectonic Culture. The Poetics of
Construction in Nineteenth and Twentieh Century Architecture –
Chicago, 1995
· Michael Wigginton – Glass in Architecture – Londra, 1996
· Andrea Deplazes - Constructing Architecture : Materials, Process-
es, StructuresA Handbook – DARCH ETH Zurich, 2003
· Peter Carter - Mies Van Der Rohe at Work - Paperback, 1999
· Ioana Tudora - La curte - Grădină, cartier şi peisaj urban în
Bucureşti – ed.Curtea Veche, 2009
Întocmit,
Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
Şef.lucr.drd.arh. Andrei Şerbescu
Asistent dr.arh. Ştefan Simion
P.O. arh. Radu Antonescu
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 32
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
33 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 34
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
35 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier Conf.dr.arh. marian moiceanu grupa 25a
Tema: ShOW-ROOM AUTO
Tema popune studentilor rezolvarea unui spatiu de prezentare auto pe un
amplasament real din Bucuresti.
amplasamentul:
Terenul, in sprafata de cca.300 mp, se afla in Bucuresti, la intersectia
strazii Popa Nan cu strada Matei Voievod, conform planului anexat, si
se presupune ca proprietarul lui este o firma specializata in vanzari auto
interesata in a realiza aceasta investitie.
date generale de tema:
Casa noua va avea urmatoarele caracteristici :
- regim de ialtime P +1 partial sau supanta.
- inaltimea min. a parterului = 4.0 m
- POT.max 60%
- Suprafata construita desfasurata nu va depasi 250 mp
Partiul de arhitectura va contine functiuni specifice activitatilor de prezen-
tare auto si administratie si va include:
· spatiu principal de expunere cca 80 mp cu posibilitatea introduc-
erii si scoaterii masinilor expuse.
· windfang acces pentru public si personal.
· zona de receptie si informare public.
· spatiu meeting si protocol cca. 30 mp
· birou conducere de cca. 30 mp
· mici birou pentru administatia firmei.
· grupuri sanitare pe sexe pentru public si pentru personalul angajat.
· scara de acces la etaj sau la supanta.
· alte fuctiuni considerate de student ca fiind necesare.
Structura de rezistenta: va fi realizata din metal ( sau alt material la
alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati
deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. O atentie deo-
sebita se va acorda rezolvarii acoperirii in vederea obtinerii unei imagini
interioare si exterioare interesante.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 36
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Volumetria si plastica de fatada: vor reprezenta o rezultanta directa a
tipului de structura ales. Astfel se cere obtinerea unei constructii care,
tinand cont de cerintele temei, a reglementarilor urbanistice si a dorin-
telor beneficiarului, sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in
unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor specifica tipurile de
materiale folosite. Plansele desenate vor contine comentarii pentru justi-
ficarea solutiei.
obiectivele studiului:
Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de :
- incadrarea in sit real – relatia de integrare a obiectului de arhitectura
propus in contextul existent tinand cont si de regulamentele urbanisice
ale amplasamentului.
- stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de
arhitectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei.
- intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul
de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhi-
tectura.
Criterii de apreciere:
In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii :
- logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si
utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
- coerenta compozitiei arhitecturale
- acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand
pe modul de prezentare a solutiei.
piese desenate suplimentare fata de tema cadru
· 2-3 perspective interioare cu relevarea structurii folosite.
Bibliografie:
CARTI
Ando, Tadao, Complete Works
Ching, Francis, Architecture. Form – Space – Order
Doicescu, Octav, Pentru o arhitectura omeneasca
Donzal, Catherine, Nouveau Musees
Francine Hauben, Composition, contrast, complexity, Birkhauser, 2001
HASRATIAN, Murad, Early Christian Architecture of Armenia, Moscova, 2000
JODIDIO, Philip, Alvaro Siza, Taschen, 2003, pp.170-175
Holl, Steven, Architecture Spoken Ed Rizzoli
Neufert, Ernst, Manualul arhitectului
Norberg -Schultz, C., Existence, Space, Architecture
RICHARDSON Phyllis,, New Sacred Architecture, Laurence King Publishing,
2004
STEGERS, Rudolf, Sacred Buildings. A Design Manual, Birkhäuser, 2008
STEPHENSON, David, Visions of Heaven.The Dome in European Architecture,
Birkhäuser, 2005
STOCK, Wolfgang Jean, Architectural Guide to Christian Sacred Buildings: In Eu-
rope Since 1950-From Aalto to Zumthor, Prestel Publishing, 2004
Van der Rohe, Mies
Cohen, Jean Louis, Akal Arquitectura
von Meiss, Pierre, De la cave au toit
van Eyck, Aldo, Werken, Bussum, 1999
Zevi Bruno, Cum sa intelegem arhitectura
REVISTE
El Croquis 129/130, pp 126-145, nr.125, pp 68 – 75, nr.120, pp
228-233
The Japan Architect 1/1991, pp 220-223, nr.42/2001, pp 56-61, pp 62-67,
68-71
Abitare 462/2006; 467/2006
L’Arca 220/2006
Architecture d’Aujourd’Hui - 363/2006; 367/2006
Architectural Review - 1305/2005
A+U 427/2006 325, 337, 339, 376
Casabella 744/2006; 748/2006 708, 710, 711
Detail ½ / 2007
El Croquis 131-132/2006; 129-130/2006
T & A 401; 485/2006
L’Arca International 26/1999 – “L’eau”
Architectural Design “Architecture & water”, vol 65 nr.1-2/1995
Architecture & Urbanism ian. 2000
Architectural Design 3/2003
LINK – uri WEB
Hertzberger, Herman - Lessons for Students in Architecture
(Google Book Search)
Intocmit,
conf. dr. arhitect Marian MOICEANU
37 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 38
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
39 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier Conf. dr. arh. Vasile meiţă grupa 26a
Tema: PAVILION MULTIfUNCTIONAL (SCOALA DE GOLf)
IN CADRUL CLUBULUI DIPLOMATIC BUCURESTI
amplasament:
Terenul se afla pe malul Lacului Floreasca in incinta Clubului Diplomatic
Bucuresti, soseaua Bucuresti - Ploiesti nr 2B, sector 1, mun. Bucuresti.
Conform PUG Bucuresti, terenul se afla in zona protejata. Suprafata
terenului
pe care se va amenaja pavilionul este de circa 2000 mp.
Date de tema:
Se propune constructia unui pavilion care va avea functiunea de scoala
de golf. Pavilionul se va construi din materiale moderne avand o configu-
ratie spatiala deosebita. Principala functiune a pavilionului va fi de spatii
special amenajate pentru scoala de golf iar pe langa aceste spatii se pot
propune la alegere de catre student si alte functiuni (cafenea, depozit
echipamente golf, spatiu birou antrenori, grup sanitar minimal impartit
pe sexe). Suprafata desfasurata sa nu depaseasca 300 mp. Structura va
fi la alegere si va permite schimbarea usoara a configuratiei spatiale
precum si adaptarea la cerinte diverse. Tipurile de material folosite vor
fi specificate, iar solutiile vor fi justificate in planse prin schite sugestive
si text. Se cere redactarea unui eseu care sa argumenteze configuratia
spatiala a pavilionului.
obiective suplimentare ale studiului:
Contextul existent obliga la o relatie speciala cu situl, la un demers de in-
tegrare a noului intr-un spatiu situat langa un teren de golf si intr-o zona
protejata preponderent verde. Expresivitatea obiectivului de arhitectura
va trebui sa se integreze in aceasta zona incarcata de verdeata.
Criterii suplimentare de apreciere:
Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si
utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
Coerenta compozitiei arhitecturale.
Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului.
Intocmit,
Conf.Univ.Dr.Arh Vasile Meita
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 40
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
41 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 42
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
43 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof.dr.arh. mircea ochinciuc grupa 21b
Tema: ”4”
Tematica funcţională a edificiului se va înscrie în do-
menii ideatice ilustrate de simbolismul numeric al
“Tetradei” prezent în sintagma cum ar fi :
cele 4 elemente primordiale (apă, aer, foc, pământ),
cele 4 anotimpuri, cele 4 zări (sau vânturi) sau direcţii
cardinale, cei 4 evanghelisti, etc
obiective suplimentare
asimilarea analitică a unor exemple de arhitectură aparţinând unor arhitecţi
de renume; exeriţiu de atelier utilizând reguli stricte de compoziţie cu forme
simple, geometrii si volume pure, primare; căutarea expresivităţii plastice a
spaţiului interior prin atribuirea unor valenţe poetice.
amplasament
In spaţiul promenadei de pe malul Dunării din localitatea Calafat.
obiectul proiectat se înscrie într-un ansamblu integrat cu destinaţia comunicării
publice, care mai cuprinde amenajări urbane si un far, cu rol de landmark
(obiectul proiectului nr. 4 - spaţiu public).
Alegerea ariei amplasamentului se va face cu ocazia deplasării grupei de
studenţi la Calafat, în prima săptamână a anului universitar următor.
date de temă
La prevederile generale ale temei cadru se va adăuga câte o propunere
individuală a studentului pentru destinaţia, modul de utilizare si funcţiunea
socială a edificiului propus în suprafaţă maximă de 400 mp.
Sugerăm opţiuni pentru spaţii înscrise în aria activităţilor culturale cu rol pre-
ponderent de comunicare.
desfăsurarea proiectului
Intr-o primă etapă de 2 săptămâni - studiu analitic al unui edificiu clasic sau
contemporan prin prisma relaţiilor spaţiu - structură - esxpresie; se va lucra
în colective de 2 sau 3 studenţi în funcţie de dimensiunea edificiului;
Atelierul va propune spre studiu a 12 exemple la care studenţii pot adăugate
si altele respectând aceiasi arie de analiză.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 44
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Nota acestei etape este internă, a atelierului, dar ea va influenţa evaluarea
finală a proiectului
Redactare
suplmentar faţă de cerinţele temei cadru se vor preda:
o plansă format 70/100 cm. cu planuri, secţiuni, faţade, crochiuri la o scară
la alegere precum si
schemele de organizare planimetrică, volumetrică si funcţională a exemp-
lului ales.
o machetă la o scară convenabilă, stabilită de atelier.
Bibliografie
Rudolf Arnheim: “Art and Visual Perception”, Gaston Bachelard: “Poetica
spaţiului”, “Poetica Reveriei”,
Intocmit,
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc,
sef lucrări drd. arh. Melania Dulămea, asist dr. arh. Mihai Duţescu
45 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Capela Pazzi F. Brunelleschi Villa Capra Andrea Palladio
Crown hall Mies van der Rohe Salk institute Louis Kahn Atelier Brancusi Renzo Piano
studiu analitic al
unui edificiu clasic
sau contemporan
»
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 46
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
47 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 48
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
49 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier şef lucrări dr. arh. Cristian drughean grupa 22b
Tema: paViLion aCCEs În saLinĂ
Exerciţiul îşi propune continuarea şi aprofundarea studiilor formale,
spaţiale din semestrele 1 şi 2.
Degradarea şi distrugerea „decorului” în care evoluează oamenii şi
comunităţile ( case, trame stradale, pieţe, locuri de socializare) din zonele
cu potenţial turistic valoros, necesită intervenţii responsabile în „decorul”
arhitectural existent. Vă propunem astfel descoperirea unui loc neobişnuit,
cu un caracter puternic, la limita dintre natural şi făurit de mâna omului.
Un loc ce exista intre două lumi, cea cotidiană, legată de un context şi cea
subterană, aproape ruptă de realitate. Tema va propune analiza acestor
două contexte diferite şi realizarea legăturii dintre ele. Această diferenţa
între două contexte va genera întrebări a căror răspunsuri se pot găsi prin
rezolvarea obiectului de arhitectură.
amplasament
Terenul propus exerciţiului este în localitatea Slănic Prahova, la cca. 100
km de Bucureşti, în imediata vecinătate a accesului în fosta mina de sare
Unirea. Amplasamentul este unul ce a suferit modificări majore de-a lun-
gul timpului, astăzi prezentându-se ca un teren ce poartă o urmă a isto-
riei sale, are în componenţa sa diverse obiecte construite, ce vor trebui
integrate în soluţia arhitecturală. Studenţii vor trebui să îşi determine
zona de intervenţie din amplasamentul mai larg existent, alegere ce va
fi motivata.
date de temă
Se propune realizarea unui pavilion de acces de suprafaţă în mina Unirea,
ce să realizeze legătura directă între subteran si suprafaţă, să primească
si să informeze vizitatorii şi să găzduiască alte funcţiuni conexe deter-
minate a fi necesare. Pavilionul de acces în salină ( intrare – ieşire) cu o
suprafaţă desfăşurată de cca. 300 mp, poziţionat în imediata vecinătate a
lifturilor de intrare în salina Unirea, va primi funcţiunile alese de studenţi,
menite a completa dotările din zonă : puncte de informare şi control,
zonă de aşteptare, spaţii expoziţionale, alimentaţie publică, etc.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 50
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
obiectice didactice suplimentare
- încadrarea în decorul arhitectural existent,
- logica compoziţiei arhitecturale adecvate temei şi funcţiunilor alese,
- coerenţă în alegerea materialelor folosite în a genera structuri,
constructive pentru obiectul arhitectural propus.
desfaşurarea studiului
Prima săptămâna a proiectului va presupune o apropriere a sitului, un
studiu dedicat înţelegerii şi interpretării contextului dat. Pe baza primei
impresii şi a unui studiu documentar realizat în bibliotecă cu exemple
legate de temă, studenţii vor genera un scenariu de utilizare a spaţiului
şi o prima poziţie de relaţionare a obiectului propus cu situl. Se va realiza
o machetă a sitului comună întregii grupe, care va constitui suportul dia-
logului individual şi colectiv ( la panou ) în susţinerea conceptului arhitec-
tural. Studiul pe macheta, sau orice alt fel de reprezentare tridimensională
va fi încurajat pe tot parcursul proiectului.
piese desenate suplimentare fata de tema cadru
- 1 mapă format A3 cu schiţele demersului arhitectural
Facultativ, pot fi prezentate orice alte piese desenate ( schiţe, perspective,
imagini realizate pe calculator), care pot contribui la o mai buna ilustrare
a conceptului arhitectural.
Bibliografie
- Kenneth Frampton – Modern Architecture
- Architecture now ! – 1,2,3,4,5,6 – Taschen
- Detail 10/2002, 10/2003, 9/2004, 10/2004, 3/2005, 5/2005.
Intocmit,
sef lucrări : dr. arh. Cristian Drughean
Asistent : drd. arh. Ionuţ Anton
51 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 52
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
53 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 54
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
55 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier şef lucrări. arh. dan marin grupa 23b
Tema: PAVILION DE ARTE VIZUALE IN CURTEA LIBRARIEI
CARTURESTI
In mai mare masura decat alte programe, un pavilion de expozitie
trebuie sa raspunda si exigentei functiunii si exigentei formei si, daca
amplasamentul o cere, si celei a contextului. El trebuie sa fie un spatiu
al contemplatiei artistice, dar si un obiect in sine; se poate defini in mod
autonom, dar isi poate extrage regula si din exterior.
amplasament:
Curtea librariei “Carturesti”, str. Pictor Artur Verona 10, in locul unor an-
exe existente, fara valoare, care pot fi desfiintate.
Un amplasament de limita, la confluenta unor multiple polaritati func-
tionale, morfologice si de caracter.
obiective:
Dincolo de exigentele programului - importante, dar nu exclusive - pro-
iectul urmareste investigarea a doua teme:
(1) Tema arhitecturala - obiectul in autonomia lui (elemente, relatii, spa-
tiu, structura, geometrie, materiale).
(2) Tema urbana - obiectul in heteronomia lui (geometrie parcelara, mor-
fologie spatiala, ambient construit si natural).
Program:
Pavilionul este gandit ca o extensie a librariei “Carturesti”, adaugand o
dimensiune complementara functiunii acesteia. Programul include spatii
de expunere pentru obiecte de arta, proiecte de arhitectura etc., repar-
tizate pe parter si etaj - posibil si subsol -, un spatiu pentru conferinte
si reuniuni, precum si anexe. El va functiona in stransa legatura cu cele
doua cladiri existente si cu curtea din spate, care isi pastreaza rolul si
imaginea de curte vegetala.
Intocmit,
Lect.arh. Dan Marin
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 56
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
57 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 58
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
59 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof.dr.arh. nicolae Grama grupa 24b
Tema: PAVILION
Tema propusa va face trecerea de la tematica anului I de studii, la proi-
ectarea in sit real, pretextul este fiind dat de Primaria Sectorului 1, Bucur-
esti, care intentioneaza sa puna la punct informarea , expunerea, precum
si dezbaterea unor schite, proiecte si machete pentru obiectivele propuse
a se realiza in zona.
amplasamentul :
Este pe un teren cu suprafata de cca. 700 mp., adiacent Primariei, pr-
ezentat in planul anexat.
obiective didactice :
Pornim de la un context dat si urmarim:
- stabilirea conceptului in concordanta cu mesajul propus de student,
- rezolvarea functionala si stabilirea tipului de structura,
- relationarea adecvata cu patrimoniul construit,
- interdependenta dintre obiectul de arhitectura si sit,
- clarificarea si conturarea mijloacelor de limbaj si expresie legate de
programul propus.
Date de tema :
Constructia va avea doua niveluri si inaltimea maxima la atic H=5m. de
la sol.
Se va acorda o atentie speciala relatiei interior-exterior, avand ca inter-
mediar spatiul de tip terasa, curte, incinta.
Pavilionul va avea o suprafata totala desfasurata de max. 500 mp. si va
cuprinde urmatoarele spatii:
- acces si punct de informare cca. 40 mp.
- spatii de discutii cu un mic bar cca. 60 mp.
- spatii de expunere cca. 250 mp.
- 1-2 birouri de aprox. 20 mp. fiecare
- sala discutii cca. 50 mp.
- grupuri sanitare pe sexe.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 60
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
desfasurarea studiului :
Prima saptamana este dedicata documentarii pentru tipul de program,
perioada care se va finaliza cu o mapa, ce urmeaza a fi prezentata si
comentata la atelier. Urmatoarele saptamani sunt dedicate studiului si
intocmirii proiectului.
Redactare :
Se vor prezenta:
- plan de situatie sc. 1/500
- planurile celor doua niveluri sc. 1/100
- sectiune caracteristica sc. 1/100
- 2 fatade sc. 1/100
- 2 perspective (interioara si exterioara)
- macheta de ansamblu sc. 1/200
Criterii de apreciere :
- concepul, expresia volumetrica si limbajul obiectului de arhitectura in
context;
- rezolvarea functionala si logica adoptarii sistemului structural,
- calitatea prezentarii proiectului.
Bibliografie :
Arhitectura peisajului - John Simmonds Ormsbee
Existence, Space & Architecture - C.Norberg Schultz
Mies Van Der Rohe - Jean Louis Cohen, Akal Arquitectura
Tadao Ando - Complete Works, Taschen
Architecture Now! , Taschen
Via Arquitectura nr. 1-11
Tectonica nr. 1-17
El Croquis nr. 88-89/Peter Zumthor 1998
El Croquis nr. 129-130/Herzog & DeMeuron 2002-2006
El Croquis nr. 67/Bolles-Wilson 1990-1994
El Croquis nr. 111/MVRDV 1997-2002
El Croquis nr. 91/Two Worlds-Towards an Improbable Architecture
Architectural Record nr. [1,2,7,12]/2005
Intocmit,
Prof. Dr. Arh. Niculae Grama
Sef lucrari drd. arh. Robert Negru
61 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 62
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
63 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. dana Chirvai grupa 25b
Tema: GaLERiE dE aRTa EXpERimEnTaLa
“ A stapani spatiul , a stii sa il vezi constituie cheia intelegerii
arhitectului“ (BRUNO ZEVI)
Se propune realizarea unui spatiu expozitional intr-un context urban im-
portant incarcat de semnificatie istorica
amplasament
Se afla in BUCURESTI in vecinatatea PRIMARIEI CAPITALEI intr -un spa-
tiu cu importante rezonante istorice ,arhitecturale ce marcheaza evolutia
caracteristica a orasului .
Din analiza sitului vor decurge deciziile de proiectare referitoare la :
Tipul de expresie a viitoarei cladiri
Modul de exprimare a functiunilor propuse
Date de tema
Galeria de arta va cuprinde urmatoarele spatii :
HOL DE ACCES -INFORMARE
SPATII DE EXPUNERE
BAR
BIROURI -minim 2
ANEXE
Tema program poate fi completata cu alte propuneri cu conditia ca aces-
tea sa nu se afle intr-o relatie divergenta cu cele enumerate .
Suprafetele functiunilor propuse vor fi stabilite in cadrul atelierului. (su-
prafata max.admisa 400 m.p.).
Prin tema propusa se urmareste descoperirea din etapa in etapa, prin
analiza unui sit ce cuprinde particularitati arhitecturale, a impactului pe
care acesta il manifesta asupra functiunii ,pornind de la o analiza MAC-
RO, spre cea mai mica celula a expozitiei.
Criterii de apreciere
Rezolvarea corecta a relatiei obiect de arhitectura -sit
Relatia spatiu interior spatiu exterior
Expresivitatea rezolvarii
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 64
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Redactare
Se vor desena intr-o tehnica la alegere urmatoarele piese:
- plan de situatie sc. 1/500
- planurile tuturor nivelelor diferite sc. 1/100
- 1-2 fatade sc. 1/100
-1 sectiune caracteristica sc. 1/100
- macheta
- optional -imagini, perspective [exterior -interior], in tehnici la alegere.
Bibliografie
Bruno Zevi - Cum sa intelegem Arhitectura
A + U - Nr.325,337,339,376
CASABELLA NR.708,710,711
L”ARCHITECTURE D”AUJOURDOUI Nr.326,329
ACADEMICIAN ARH.OCTAV DOICESCU - Pentru Arhitectura Omenea-
sca
Intocmit,
Prof.Dr.Arh.Dana Chirvai
65 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier Conf.dr.arh. alexandru Vasiliu grupa 26b
Tema: CONfIGURAREA UNEI NOI STRUCTURI ÎNTR-UN
ConTEXT REaL daT
„Bucureştiul este menit să ne verifice posibilităţile de creaţie,
de configurare, de afirmare spirituală. Il putem ură, îl putem
disptreţui, îl putem compătimi. El îşi păstrează funcţiunea, orice
am crede noi şi utrmaşii noştri despe el. Pentru simplul motiv că
Bucureştiul a fost ales de un păstor cunoscător al semnelor să
fie centrul. Şi aici, unde se dau atâtea bătălii, vom afla într-o zi
cine putem fi.” (Mircea Eliade – Profetism românesc)
Tema propusă are ca scop continuarea studiului din anul I, tema „Spaţiu
– Structură” dezvoltând analiza relaţiei dintre formele arhitectural struc-
turale şi un un context real dat. In cadrul programului de revitalizare a
Centrului Istoric al Oraşului Bucureşti, tema vă propune conceperea unui
pavilion „ Bucureşti, oraşul dispărut”, integrat zonei, dedicat memoriei
locurilor din oraşul vechi dispărute sau traumatizate în urma demolărilor
din anii 80 (Biserica Sf. Vineri, Spitalul Brâncovenesc, Hala Unirii etc.).
amplasament
Amplasamentul propus spre studiu se află în partea de nord a Hanului lui
Manuc, pe o insulă verde cu o suprafaţă de aproximativ 500mp. Actual-
mente acest teren se constituie ca un spaţiu rezidual, care aduce locului
o notă derizorie şi comună.
obiective didactice:
Relaţionarea adecvată cu situl
Alegerea unei structuri corespunzătoare şi a materialelor utilizate pentru
realizarea acesteia
Clarificarea şi conturarea mijloacelor de limbaj şi expresie în concordanţă
cu programul de arhitectură propus, a unui anumit tip de atitudine faţă
de context
Se va pune accent pe argumentarea teretică a propunerii, fără a se neg-
lija sensibilitatea artistică şi inventivitatea tehnică.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 66
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
date de temă
- Spaţiu expoziţiei permanente – fotografii de epocă, planuri, hărţi,
imagini, elemente salvate din clădirile distruse, obiecte de mo-
bilier, realizat eventual şi în supantă
- Spaţiu pentru expunere temporară, proiectat cu sală pentru
proiecţii video, lansări de carte, conferinţe etc
- Cafe bar
- Punct de informare turistică
- Terasă (semi)acoperită
- Vestiar şi grup sanitar pentru personal
- Grupuri sanitare pentru consumatori
- Bucătărie rece, spaţiu depozitare
- Spaţii tehnice, centrală termică
Inălţimea maxima la cornişă nu va depăşi 10m, iar sistemul structural va
fi la alegere, în funcţie de caracteristicile fiecărei soluţii.
piese suplimentare fata de tema cadru
- perspective interioare, exterioare, schiţe
- scurt text explicativ
Criterii de apreciere
- Relaţionarea la situl propus
- Calitatea expresiei arhitecturale
- Coerenţa între structura aleasă şi rezolvarea funcţională de
ansamblu
- Calitatea redactării finale a proiectului.
Bibliografie
Dana Harhoiu, Bucureşti, un oraş între Orient şi Occident
Francois Choay, Alegoria patrimoniului
Bucureşti 2000 – Concurs internaţional de urbanism
Nicolae Lascu – Modernizarea şi distrugerea în istoria postbelică a oraşelor
româneşti, Istoria Urbană, 1 – 2 / 1995
Revista „Memoria”, nr.42
Joedicke Jurgen – Space and Form in Architecture
C. Norberg Schultz - Existence, Space, Architecture,
C.Norberg Schultz – Genius Loci. Paysage, ambiance, architecture
Mies van der Rohe, Jean Louis Cohen, Akal Arquitectura
Tadao Ando, Complete Works,
Pierre von Meiss, De la cave au toit
Francine Hauben – Composition, contrast, complexity, Birkhauser, 2001
Aldo van Eyck, Werken, Bussum, 1999
El Croquis, nr.129/130, pp 126-145, nr.125, pp 68 – 75, nr.120, pp 228-
233
Architectural Record, 01/2000, Small Museums
The Japan Architect nr. 1/1991, pp 220-223, nr.42/2001, pp 56-61, pp
62-67, 68-71
Monografii: Mies van der Rohe, Le Corbusier, Alvaro Siza de Vieira, Al-
berto Campo Baeza, Hertzog & De Meuron, Toyo Ito, MVRDV
Intocmit,
Şef Atelier Conf. dr. Arh. Alexandru Vasiliu
Lect. drd. arh. Tana Lascu
Prep.drd.arh. Gheorghe Bratu
67 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 68
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
69 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Tema proiectul nr.2 moRFoLoGia LoCuiRii
LoCuinţE inşiRuiTE
Numar de credite : 6 | Durata : 8 saptamâni
„ Să punem problema :
O locuinţă : un adăpost contra căldurii, frigului, ploii, hoţilor,
indiscreţilor. Un receptacul de lumină şi de soare. Un anumit număr de
compartimente pentru bucătărie, muncă, viaţa intimă.
O cameră : o suprafaţă pentru a circula liber, un pat de odihnă
pentru a te întinde, un scaun pentru a sta comod şi a lucra, o masă de
lucru, dulapuri pentru a aşeza fiecare lucru la al său „right place”.
Câte camere : una pentru a găti şi una pentru a mânca. Una
pentru lucrat, una pentru spălat, una pentru dormit.
Acestea sunt standardele locuinţei”. Le Corbusier 1915.
Abordarea programului cu cea mai mare frecvenţă în practica profesională
a arhitectului şi anume cel al locuirii, invită la o cunoaştere obligatorie
a demonstraţiilor carteziene ale lui Viollet- Le-Duc, a eseurilor sarcastice
ale lui Adolf Loss, a studiilor raţionale ale lui Gropius, ale pamfletelor
înfocate ale lui Le Corbusier sau a prozei romantice a lui Wright.
Exerciţiul ce vă este propus – Locuinţe înşiruite – pe un amplasament real,
ne pune de cele mai multe ori problema realizării unei analize contextu-
ale complexe, ce se referă atat la determinarea regimului de aliniere şi
înălţime dar mai ales la găsirea limbajului arhitectural adecvat respec-
tivei zone de locuit.
p r o i e c t d e c a t e d r ă
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 70
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Fiecare atelier poate avea un grad propriu de libertate a abordării şi
soluţionării temei, dar în condiţiile respectării datelor obligatorii din pr-
ezenta temă cadru, suprafeţe şi regim de înălţime.
obiectivele studiului :
- analiza evoluţiei modelelor de locuinţă individuală,
- analiza de sit TIPOLOGIE – MORFOLOGIE,
- înţelegerea elementelor de mediu ambiant : context natural, con-
struit, stilistic, social,
- rezolvarea corectă a soluţionărilor FUNCŢIONAL – SPAŢIALE,
- cunoaşterea antropologiei spaţiilor şi standardelor ergonome-
trice: entităţile spaţiului locuibil, echipamente, mobilier, finisaje.
amplasament :
Amplasamentul se află în Bucureşti, pe strada Cremeniţei, sectorul 2 în
vecinătatea râului Colentina, conform Planului Urbanistic de Detaliu ane-
xat temei.
datele de temă :
Regimul de înălţime va fi parter cu etaj parţial sau total.
Retragerea de la aliniamentul străzii este opţiunea studentului.
Se vor respecta : Suprafaţa construită = cca. 200mp, POT = 45 %, CUT= 1,3

Tema este informativă, precizarea ei urmând să se cristalizeze logic din
viziunea / studiul direct al fiecărui student / atelier.
Zona de zi :
- vestibul acces principal
- grup sanitar de serviciu,
- birou,
- living – room,
- loc de luat masa,
- bucătărie
Zona de noapte :
- dormitor matrimonial,
- dressing + baie,
- două dormitoare,
- baie,
- spaţii de depozitare
Zona de servicii :
- loc de parcare,
- centrala termică,
- spălătorie,
- depozitare
Fiecare locuinţă va fi prevăzută cu un loc de parcare, acoperit, neînchis,
pentru un autoturism .
71 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Încălzirea se face cu centrală proprie care poate fi amplasată ca şi alte
anexe, la demisol sau la subsol.
Evacuarea resturilor menajere se face prin pubele ecologice amplasate
la limita terenului.
Sistemul constructiv este la alegere.
Acoperirea poate fi în terasă sau şarpantă.
Criterii de apreciere şi notare :
- respectarea tuturior daetlor de temă,
- corectitudinea relaţiilor funcţionale şi a concepţiei structurale,
- calitatea expresiei plastice / volumetrice,
- acurateţea prezentării grafice a proiectului.
Redactarea proiectului :
Predarea se va face conform regulamentului de juriere şi notare din gra-
ficul de proiectare.
Se cer următoarele piese obligatorii :
Faza I-a : durata 4 săptămâni – documentare / cercetare
O mapă care să conţină :
5 fişe de documentare cu exemple de locuinţe înşiruite în format A 4,
Acestea sunt parte integrantă a proiectului, cu obligativitatea menţionării
numelui obiectului de arhitectură, a autorului şi a sursei consultate.
Analiza sitului şi vecinătăţilor în format A 3,
Propunere de partiu şi volumetrie : planuri, o secţiune caracteristică şi 2
faţade sc.1:100, în format A 3.
Faza a II-a : durata 5 săptămâni
Pe 2 formate de hârtie albă 50/70 cm, aşezate orizontal, într-o tehnică la
alegere (monocrom sau policrom); nu se permite redactarea pe calculator :
- planurile tuturor nivelelor, mobilate şi cotate conform standarde-
lor sc.1: 50. Planul parterului va conţine şi amenajarea exterioară
a curţii.
- 2 faţade dintre care cea de la stradă va fi prezentată cu amorsele
caselor învecinate, sc.1:50,
- secţiune longitudinală prin locuinţă sc. 1:50,
- 2 perspective, interior / exterior, desenate la mâna liberă,
- macheta întregului lot, cu locuinţa şi amenajările exterioare, sc. 1:50
La faza a II-a se va preda un CD cu imaginile pieselor desenate în format jpeg.
La jurierea şi notarea proiectului se va prezenta obligatoriu conţinutul
celor două faze şi nota propusă de atelier la prima fază.
notă :
Este interzisă redactarea pe calculator a pieselor cerute sau a altor piese
suplimentare.
În cazul nerespectării datelor de temă şi condiţiilor de redactare, nu se
permite prezentarea proiectului în Comisia de juriere a Catedrei.
Întocmit,
Şef de lucrări : dr. arh. Cristian Drughean
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 72
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
73 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 74
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
75 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Tema proiectul nr.3 ConTEXT-siT-EXpREsiE
o LoCuinTa in ConTEXT uRban REaL
Numar de credite : 6 | Durata : 10 saptamâni
Dintotdeauna programul de arhitectura cel mai frecventat de catre arhitecti
a fost cel legat de locuire.
Poate si de aceea tema prezenta propune studentilor rezolvarea unei lo-
cuinte de tip izolat, unifamiliala cu regim de inaltime D+P+1E ( sau supanta
), situata pe un amplasament real din Bucuresti ( vezi Anexele 1 si 2).
Provocarea propusa studentului consta in principal in conceperea unui
proiect de locuinta care sa contina acel atribut aparte denumit adesea
calitatea locuirii. Simplu spus acesta ar presupune ca o casa a fost astfel
conceputa incat sa ofere beneficiarului, pe langa functionalitate si pro-
tectie, confort si placere. Pentru aceasta trebuiesc avute in vedere cateva
aspecte obligatorii:
1. Contextul locatiei:
Acest aspect presupune analiza, intelegerea si depistarea acelor ele-
mente valoroase ale contextului natural sau artificial considerate ca fiind
relevante si necesar de a fi preluate si interpretate in conceptul noii case.
Se asigura astfel o relatie buna intre nou si vechi, o integrare favorabila,
2. Functionalitatea:
Un aspect ce vizeaza in esenta gasirea unor solutii de buna relationare a
spatilor apte sa asigure desfasurarea unor activitati specifice. In arhitec-
tura acest lucru nu poate fi ignorant,
3. Confortul asigurat prin mobilare si echipare:
Acest lucru este asigurat de folosirea materialelor si tehnologiilor noi ca-
pabile sa realizeze un nivel de confort in concordanta cu cerintele din ce
in ce mai sofisticate ale beneficiarilor, si in anumite conditii autonomia
energetica a noilor cladiri,
p r o i e c t d e c a t e d r ă
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 76
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
4. Expresivitatea:
Acest aspect vizeaza in principal conceperea unor spatii arhitecturale ex-
teriore si interioare interesante, cu o anumita semnificatie.
amplasamentul:
Terenul prezentat in Anexa 1, in suprafata de cca. 550 mp, este in panta (
cca. 3 m denivelare de la Sud - sus, la Nord - jos ) si se afla in Bucuresti,
pe colt, invecinat cu Parcul Libertatii, conform planului si fotografiilor an-
exate ( Anexele: 1 si 2 ). Se presupune ca proprietarul lui este o persoana
care doreste sa construiasca aceasta casa avand o rezolvare functionala
si estetica adecvata pentru doua scopuri principale: locuire + birou par-
ticular de arhitectura.
Date de tema
Casa noua va avea urmatoarele caracteristici :
- regim de ialtime D+ P +1E, - POT = max. 40% ,- CUT = max. 1,2
- Limita edificabilului, in se lasa la alegerea studentului. Doar alinierea
casei la frontul din strada aflata la Nord trebuie respectata ( cca. 3,50 m
distanta fata de limita de proprietate ),
- Suprafata construita desfasurata nu va depasi 500 mp ( + sau – 15% ),
distribuiti la alegere pe Demisol, Parter si Etaj ( sau Supanta ).
Functiuni si suprafete, structura de rezistenta:
Partiul de arhitectura va contine functiuni specifice activitatilor de locuire,
dar si de mic birou particular de arhitectura si va include:

Locuinta : amplasament posibil la Parter si Etaj
· Acces principal pentru proprietarii casei
· Winfang + garderoba
· Hall vestibul
· Living room
· Bucatarie + camara
· Loc de luat masa pentru cca. 6 persoane
· Terasa, partial sau total acoperita
· Scara de acces la fiecare nivel
· 3 dormitoare si 2 bai complete ( una separat pentru dormitorul
matrimonial )
· Dressinguri si spatiu de depozitare
· Logii sau balcoane
· Acces auto spre garajele de la Demisol
· Garaj pentru 2 masini, spatii de depozitare, spatiu tehnic pentru
centrala termica, hidrofor si rezervor apa potabila
Birou de arhitectura : amplasament posibil la Demisol cu posibilitate de
acces la scara locuintei
· Acces secundar pentru angajati si clienti,
· Windfang acces pentru angajati si clienti,
· zona de receptie si secretariat,
· Mic oficiu
· Spatiu meeting si protocol
· Birou director
· Spatiu pentru 6 birouri + computere
· Mici grupuri sanitare pe sexe pentru public si pentru angajati si
clienti,

Sunt acceptate si alte spatii sau functiuni considerate de student ca fiind
oportune ( dar doar in limita celor 500 mp construiti ). De asemenea fo-
losirea porticelor, teraselor sau curtilor engleze este permisa. Acestea nu
se vor lua in consideratie i calcularea suprafetei amintite.
Suprafetele incaperilor, gabaritele si dispunerea lor vor fi in concordanta
cu normativele actuale privind programul locuirii.
Structura de rezistenta:
Va fi realizata din beton armat in sistem dual ( stalpi si pereti din b.a.,
plansee si grinzi din b.a. ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea
unei functionalitati, si flexibilitati deosebite a spatiului, precum si o aco-
perire interesanta a acestuia ( terasa sau sarpanta ). Volumetria si plastica
de fatada vor reprezenta o rezultanta directa a tipului de structura ales.
Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cerintele
temei, sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in unitate cu
materialele si tehnologia folosita. Se vor specifica prin desen tipurile de
materiale folosite. Plansele desenate pot contine comentarii sau schite
pentru justificarea solutiei.
obiectivele studiului:
Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate
de :
- incadrarea in sit real – relatia de integrare a obiectului de arhitectura
77 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
propus in contextul existent, in special racordarea noii case la terenul in
panta, si respectare a regulamentelor urbanisice ale amplasamentului,
- stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de
arhitectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei,
- intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre functiune,
spatiu, tipul de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect
de arhitectura.
bibliografie orientativa:
ARHITECTI : Tadao Ando, Mario Botta, Richard Meier, Michael Graves,
Alvaro Siza, etc

CARTI
Ando, Tadao Complete Works
Ching, Francis Architecture. Form – Space – Order
Doicescu, Octav Pentru o arhitectura omeneasca
Donzal, Catherine Nouveau Musees
Francine Hauben Composition, contrast, complexity, Birkhauser,
2001
HASRATIAN, Murad Early Christian Architecture of Armenia, Moscova,
2000
JODIDIO, Philip Alvaro Siza, Taschen, 2003, pp.170-175
Holl, Steven Architecture Spoken Ed Rizzoli
Neufert, Ernst Manualul arhitectului
Norberg -Schultz, C. Existence, Space, Architecture
RICHARDSON Phyllis, New Sacred Architecture, Laurence King Pub-
lishing, 2004
STEGERS, Rudolf Sacred Buildings. A Design Manual, Birkhäuser,
2008
STEPHENSON, David Visions of Heaven.The Dome in European Archi-
tecture, Birkhäuser, 2005
STOCK, Wolfgang Jean - Architectural Guide to Christian Sacred Build-
ings: In Europe Since 1950-From Aalto to Zumthor, Prestel Publishing,
2004
Van der Rohe, Mies
Cohen, Jean Louis Akal Arquitectura
von Meiss, Pierre De la cave au toit
van Eyck, Aldo Werken, Bussum, 1999
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 78
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Zevi Bruno Cum sa intelegem arhitectura
Renzo piano (1997) LOG BOOK New York: The Monticelli Press
Dana Harhoiu , Bucuresti Oras intre Orient si Occident editura Simetria ,
Uniunea Arhitectilor din Romania si Arcub 1997
REVISTE
El Croquis 129/130, pp 126-145, nr.125, pp 68 – 75, nr.120,
pp 228-233
The Japan Architect 1/1991, pp 220-223, nr.42/2001, pp 56-61, pp
62-67, 68-71
Abitare 462/2006; 467/2006
L’Arca 220/2006
Architecture d’Aujourd’Hui - 363/2006; 367/2006
Architectural Review - 1305/2005
A+U 427/2006 325, 337, 339, 376
Casabella 744/2006; 748/2006 708, 710, 711
Detail ½ / 2007
El Croquis 131-132/2006; 129-130/2006
T & A 401; 485/2006
L’Arca International 26/1999 – “L’eau”
Architectural Design “Architecture & water”, vol 65 nr.1-2/1995
Architecture & Urbanism ian. 2000
Architectural Design 3/2003
LINK – uri WEB
Hertzberger, Herman - Lessons for Students in Architecture
(Google Book Search)
Intocmit,
Conf.dr.arh. Marian Moiceanu
79 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 80
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
81 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Tema cadru:
proiectul nr.4 spaţiu pubLiC
Numar de credite : 4 | Durata : 4 saptamâni
1. amplasament:
Amplasamentul (urban) urmează a fi stabilit de către fiecare atelier.
2. obiectivele studiului:
- Înţelegerea rolului social al spaţiului public a modalităţilor arhitecturale
de integrare a acesteia într-un ţesut urban dat;
- Dezvoltarea abilităţilor de gândire arhitecturală complexă, legată de
relaţia dintre spaţiul public interior şi cel exterior;
- Explorarea mijloacelor specifice de raportare creativă la contextul fizic
existent.
3. date de temă:
Fiecare atelier va propune conţinutul detaliat al temei cu respectarea
următoarelor prevederi generale:
- Suprafaţa studiată nu va depăşi 1500 mp.
- Se vor propune, de asemenea, obiecte construite cu funcţiuni publice
având o suprafaţă cumulată (ocupată la sol) de maximum 250 mp.
5. Redactarea proiectului:
Proiectele vor fi redactate în colective de câte 2 studenţi şi vor fi predate
pe hârtie albă, format 50/70, într-o tehnică la alegere (inclusiv planşe
redactate pe calculator) şi vor cuprinde următoarele piese :
- plan de situaţie la sc. 1/500, însoţit de o analiză detaliată a sitului;
- plan general al perimetrului de intervenţie, cu reprezentarea zonelor
pavate şi plantate precum şi a elementelor construite sau de mobilier
urban, sc. 1/100;
p r o i e c t d e a t e l i e r
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 82
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
- planul nivelelor diferite (foişoare, construcţii etajate, etc.) dacă este ca-
zul – sc. 1/100;
- 3 secţiuni sau desfăşurări de fronturi, la sc. 1/100
- se va preda un CD cu piesele proiectului
- machetă la sc. 1/100 (obligatoriu, condiţionând predarea şi notarea
proiectului în ansamblu).
6. Criterii de apreciere şi notare:
- Claritatea spaţială a propunerii;
- Adresabilitatea intervenţiei pentru diferite categorii de public (grupate
pe vârste, preocupări, etc.)
- Modul de raportare a proiectului la contextul social şi fizic – construit
existent.
- Acurateţea şi expresivitatea grafică a proiectului.
notă:
· Toate studiile şi schiţele se vor prezenta la corectură pe foiţă fiind reunite
într-o mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor în permanenţă în
timpul orelor de atelier.
· Nu se acceptă corecturi pe laptop.
· Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de
identificare, conform modelului recomandat de catedră;
83 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 84
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
85 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier arh. invitat sorin ştefănescu grupa 21a
Tema AMENAJAREA SPATIULUI PUBLIC DIN fATA OPEREI
ROMANE
amplasament :
Zona de studiu este, conform planului de situatie anexat, suprafata de
cca 1000 mp din fata cladirii Operei.
Date de tema:
Studentii isi vor stabili singuri tema-program functie de interpretarea pro-
prie a potentialului zonei. Se va propune sistematizarea terenului si am-
plasarea unei dotari / spatiu in suprafata de max. 150 mp.
Spatii posibile:
- mica galerie de arta expunere elemente scenografice, costume,
imagini fotografice din spectacole de opera
- o mica zona de auditie individuala, muzica de opera
- bar-cafenea-ceainarie (grup sanitar)
- zona amfiteatru (gradene) loc de odihna, discutii, divertisment, etc.
Structura si materialele de constructie vor fi astfl alese incat san u agreseze
imaginea existenta a zonei, sa asigure o vizualizare- transparenta, o
imagine de ansamblu care sa marcheze semnificatia locului.
obiective suplimentare ale studiului :
- analiza conditiilor de sit: context natural, construit, stylistic, semnificatie, etc.
- propunerea unei rezolvari arhitecturale, adecvate epocii contemporane,
cu dimensiuni si scara corespunzatoare scopuluisi modului de utilizare a
spatiilor.
- constituirea unui centru de interes ca preocupare pentru publicul utilizator,
dominanta fiind semnificatia cultural- informational educative, precum si fa-
vorizarea contactelor sociale, destindere, relaxare, divrtisment, etc
Criterii suplimentare de apreciere :
- modul de folisire a terenului
- categorii de spatii, mod de compunere
- compozitie volumetrica, imagine de ansamblu, inovatie, noutate, sem-
nificatie
- integrarea in sptiul urban
- calitatea redactarii finale a proiectului
Intocmit,
Prof. dr. arh. Victor Ivanes
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 86
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
87 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 88
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
89 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. Cristina Gociman grupa 22a
Tema REVITALIZAREA UNUI SPATIU PUBLIC CU UN POTEN-
TIAL SI CU O SEMNIfICATIE CARE S-AU DETERIORAT
IN TIMP
amplasament
Propunem spre studiu o suprafata de cca. 600mp incluzand porticul Ar-
hitecturii cu intrarea si triunghiul „verde” devenit aproape in totalitate
parcare din fata acestuia.
argument
Reabilitarea demnitatii spatiului urban agresat de publicitate excesiva,
de starea cladirilor, a strazilor, de incarcatura de masini, de miscarea
browniana a pietonilor, de poluare, este o aspiratie a oricarui edil. Ad-
evarul despre vietuirea si cresterea unei case, a unei strazi, a unui oras
trebuie restituit trecatorului, creand posibilitatea unei comunicari intre
trecut si prezent si a unei oportunitati pentru viitor. Definirea locului cu
toate conotatiile evolutiei perceptiei spatiale si temporare ale acestuia
pot reconstitui si recompune afectivitatea sa si reconstrui amprenta co-
munitara.
Cladirea Universitatii de Arhitectura si Urbanism - autor arh. Grigore
Cherchez (1912 – 1927), extinderea ei – autor arh. George Filipeanu –
1972, formeaza Triunghiul Arhitecturii care a devenit in centrul orasului
un Landmark. Alaturi functioneaza in prezent un spatiu rezidual, ocupat
de masini, cu stalpii maculati de afise si grafiti. Reconfigurarea porticului
intr-un spatiu pietonal cu amenajare pentru un sistem informatic privind
istoria si evolutia locului, informatie de arhitectura si urbanism, pot fi
doar cateva din solicitarile privind reabilitarea zonei.
Tema prezentata continua tema de proiect pentru anul II – „Orasul
aproapele meu” – din anii precedenti, care s-a integrat intr-o tematica
generala definita ca „Spatiul public”. Studiul nostru a pornit de la pro-
vocarea de implementare a unui parcaj subteran in jurul Universitatii de
Arhitectura si de transformare a strazii Edgar Quinet intr-o strada piet-
onala dedicata evenimentelor legate de carte conform proiect intocmit de
Centrul de Proiectare Urbana si Metropolitana Bucuresti.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 90
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Date de tema
3.1. Accesul pietonal pentru profesori, studenti, vizitatori, total separat
de cel auto,
prin porticul turnului
3.2. Accesul pietonal prin portic spre Sediul OAR – Bucuresti, zona de
papetarie din colt si spre Biserica Enei. De asemenea stationarea vizita-
torilor in zona de afisare, conform traditiei a rezultatelor la examenul de
admitere in Universitate.
3.3. Regandirea spatiului verde ramas intr-o maniera agreabila si in
stransa legatura cu restul compozitiei propuse
3.4. Redarea prestantei accesului principal in Universitate
3.5. Rezolvarea unor zone de odihna, expunere, afisare, etc.
In acest scop se pot utiliza ca elemente de interventie: mobilierul urban,
pavaje, oglinzi de apa, texturi si culori diverse, elemente de vegetatie,
eventuale structuri modulate usoare si demontabile, inchise sau deschise,
acoperite partial sau total, etc. Principiile de compozitie si materialele
folosite in realizarea acestora sunt lasate la alegerea studentului.
Proiectul se va putea elabora in colectiv de 2 maxim 3 persoane.
obiectivele studiului
Scopul principal al studiului il constituie revitalizarea acestui spatiu public
in concordanta cu datele de tema, dar si cu sensibilitatea studentilor au-
tori. In conceperea solutiei se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor
aspecte:
- integrarea noii configuratii propuse in contextul existent in zona,
- intelegerea si aprofundarea conceptului de spatiu public,
- studierea complexitatii contextului urban, cultural, social al am-
plasamentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii ad-
ecvate si coerente,
- dezvoltarea unei conceptii fezabile privind revitalizarea unui spa-
tiu public aflat sub influenta elementelor de context si al carui potential si
semnificatie s-au deteriorat din pacate in timp.
Criterii suplimentare de apreciere
Criteriile de apreciere ale acestui proiect vor fi: coerenta volumetrica a
spatiului public propus, calitatea functionala si estetica a acestui spatiu,
nivelul de detaliere al proiectului, acuratetea randarii.
piese suplimentare fata de tema cadru
· 3 fatade – desfasurate (frontal si laterale), cu includerea fatade-
lor constructiilor existente (cladirea U.A.U.I.M., Biserica Enei, etc.),
scara 1/200
· Macheta cu prezentarea cel putin al parterului si etajului 1 ale
constructiei U.A.U.I.M. – scara 1 / 200 (obligatorie)
· Orice alte detalii, perspective, etc. care pot duce la intelegerea si
sustinerea mai buna a conceptului
Bibliografie
- Alexander C – Ishikawa and Silverstein – „1977 A Pattern Lan-
guage Towns – Buildings Construction”
- Joedicke Jurgen – „Space and Form in Architecture”
- Moore C. & Allen G. – „L’architecture sensible, espace, echelle,
forme”
- Neufert, Ernst – „Manualul arhitectului”
- Norberg – Schultz, C. - „Genius loci. Paysage, ambiance, archi-
tecture”
- Norberg – Schlultz, C. – „Existence, Space & Architecture”
- Simonds, J.O. – „Arhitectura peisajului”
- Triscu, Aurelian – „Spatii urbane pietonale”
Intocmit,
prof.dr.arh. Cristina Olga Gociman
91 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 92
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
93 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. Cristina ochinciuc grupa 23a
Tema SPATII SI OAMENI IN DIALOG. ESTETICA COMUNI-
CARII IN SPATIUL ARhITECTURAL
Asa cum se specifica in tema cadru, studiul este dedicat proiectului de
amenajare a unui spatiu public. Ne situam cu acest exercitiu la conflu-
enta dintre trei medii: cel social, cel natural si cel de context – ca rezultat
al exercitiului nr. 1.
amplasament
Amplasamentul ales se afla in zona Pod Izvor, la intersectia B-dului Lib-
ertatii cu Splaiul Independentei si care se compune din loturi in suprafata
de: lot 1- 3842,47 mp si lot 2 – 504,94 mp. Ocuparea ternului se va face
pe ternul ramas liber in urma finalizarii exercitiului nr 1 studiat pentru
acelasi amplasament. Suprafata amenajata pentru “spatiul public” va fi
cuprinsa intre 600 mp (minim) si 1500 mp (maxim) stabilita prin tema.
obiective suplimentare ale studiului
In plus fata de obiectivele exercitiului nr. 1, se propune amenajarea pei-
sagera in context.
Date de tema
Ansamblul celor trei volume va fi completat de un foyer urban destinat
diferitelor varste si o scena acoperita, cu o capacitate de maxim 400 per-
soane, cu grupuri sanitare si anexe. Amenajarea peisagera va rezolva ac-
cesele, pietonalele, mobilierul urban prezent in foaier, tipuri de acoperire
si tipuri de vegetatie care sa contribuie la buna ventilare a spatiilor etc.
piese desenate suplimentare
In plus fata de cerintele generale ale temei cadru se mai cer:
- un scurt eseu argument
- 2-3 perspective de ansamblu
Criterii suplimentare de apreciere si notare
- coerenta dintre argument, studiu si finalizarea proiectului
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 94
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Bibliografie
Bahamon, Alejandro. Landscape Architecture: Water features. Glouces-
ter, Rockport, 2006 (cota II 7319)
Rykwert, Joseph. The seduction of Place: The city in the Twentyfirst Cen-
tury. london, Weidenfeld&Nicolson, 2000 (cota II 5731)
El Croquis: 129 / 130 - 2006, 136 / 137 - 2007
Intocmit,
prof.dr.arh. Cristina Ochinciuc, asist. dr. arh. Dragos Negulescu
95 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 96
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
97 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. Emil barbu popEsCu grupa 24a
Tema VaLoRiZaREa spaţiuLui pubLiC/uRban
Spaţiu public este un instrument de re-articulare între oraş şi viaţa
urbană.
Semnificaţia unui spaţiu public este dată de modul în care este folosit.
Valorificarea lui trebuie văzută ca un instrument esenţial în recuperarea
urbanităţii.
Pornind de la caracteristicile şi analiza amplasamentului se cere stabilirea
unei polifuncţionalităţi a spaţiului public, cerinţă ce trebuie atinsă prin
tema propusă de către studenţi. Astfel noţiunea de spaţiu public corelată
de practica socială colectivă trebuie să fie gândită în contextul istoric
actual al societăţii. Studierea şi punerea în evidenţă a elementelor de
mentalitate comportamentală colectivă existente pot genera funcţiunile
spaţiului public ales.
amplasament:
Fiecare echipă de studenţi îşi va alege un amplasament din cele două
propuse.
Primul spaţiu public este parcul din faţa Bisericii Creţulescu cuprins în-
tre arterele Calea Victoriei şi I.N.Câmpineanu şi mărginit de fondul con-
struit compus din clădirea Sălii Palatului şi Biserica Cretulescu/imobil de
locuinţe.
Al doilea amplasament este în centrul istoric al oraşului în spatele Hanu-
lui Manuc, cuprins între Biserica Sf.Anton/strada Şepcari/strada Covaci
şi fondul construit al arterei I.C.Brătianu/strada Halelor. Suprafaţa zonei
alese se va încadra în cerinţele temei cadru.
obiective suplimentare ale studiului:
· Explorarea mijloacelor formale şi constructive de intervenţie asu-
pra spaţiului şi peisajului urban;
· Investigarea identităţii proprii a zonei reprezentative pentru cen-
trul oraşului;
· Gândirea şi modul de a privi peisajul prin dimensiunea istorică a
fondului construit;
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 98
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
99 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 100
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
date de temă:
Studenţii vor propune un scenariu în funcţie de specificitatea sitului ales.
Valorizarea caracteristicilor sitului şi folosirea materialele vor fi alese ast-
fel încât să nu agreseze imaginea existentă a zonei, să asigure observa-
rea transparentă a acestuia şi să creeze o imagine de ansamblu care să
reflecte specificitatea locului.
Elementele de intervenţie vor fi: vegetaţia, mobilierul urban, texturi ur-
bane, etc.
Se poate propune, printr-o justificare coerentă, poziţionarea unor obiecte
construite minimal cu funcţiuni publice. Spaţiul public trebuie să conţină
un punct de informare.
piese suplimentare faţă de tema cadru:
· Scheme prin care să fie justificată soluţia aleasă;
· Perspective ale spaţiului public care reflectă perceperea şi valo-
rificarea lui;
· Detalii şi materiale caracteristice ale spaţiului urban ales;
Criterii suplimentare de apreciere şi notare:
· Modul de valorificare a spaţiului urban existent prin scenariul
propus;
· Integrarea intervenţiei într-o vecinătate istorică definită;
Bibliografie:
· Spaţiul Public şi Reinserţia Socială a Proiectului Artistic şi Arhitec-
tural - Artă, Comunităţi urbane, Mobilizare, Editura Universitară
“Ion Mincu” Bucureşti - 2006
· New Urban Spaces, Editura Links, 2005;
· New Urban Elements, Editura Links, 2007;
· El Croquis 120/2004 David Chipperfield;
· El Croquis 129-130/2006 Herzog&De Meuron
Întocmit,
Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
Şef.lucr.drd.arh. Andrei Şerbescu
Asistent dr.arh. Ştefan Simion
P.O. arh. Radu Antonescu
101 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 102
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
103 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier Conf. dr. arh. marian moiceanu grupa 25a
Tema AMENAJAREA UNEI SPATIU URBAN DIN BUCURESTI
Tema popune studentilor amenajarea unui spatiu public urban real din
Bucuresti, respectiv zona verde adiacenta turnului FOISORULUI DE FOC,
in dorinta revitalizarii si restituirii lui catre locuitorilor orasului. Caracterul
propus acestui spatiu public este lasat la libera alegere a studentului.
Astfel spatiul propus poate fi: de odihna, si asteptare, de meditatie, infor-
mare, loc de joaca pentru copii, comercial, destinat diverselor manifes-
tatii cultural-recreative, etc.
amplasamentul:
Spatiul, in sprafata de cca.600 mp, se afla in imediata apropiere a FOISO-
RULUI DE FOC, la intersectia a doua strazi importante din sectorul 2, fiind
marginit pe trei laturi de carosabil conform planului anexat. Prin pozitie
terenul se afla in zona de influenta a doua dotari importante orasenesti:
muzeul Pompierilor si Spitalul de Ortopedie fiind flancat de statiile de tro-
leibuz. De aceea aglomeratia in zona este deosebita mai tot timpul zilei.
date generale de tema:
Pentru acest spatiu verde ce contine vechiul turn al FOISORULUI DE FOC
se va propune amenajarea acestuia si transformarea lui la alegere, intr-
un spaţiu de întâlnire şi dialog, sau de informare, comerţ cultural, etc. In
acest scop sunt permise utilizarea ca elemente de intervenţie: mobilierul
urban, pavaje, oglinzi de apă, texturi şi culori, elemente de vegetaţie,
eventuale structuri modulate uşoare şi demontabile, închise sau deschise,
acoperite parţial sau total, etc. Functiunile, principiile de compozitie, ma-
terialele de realizare a acestor amenajari sunt lasate la alegerea studen-
tului.
obiectivele studiului:
Scopul principal al studiului il constituie transformarea unui amplasa-
ment anost din Bucuresti intr-un spatiu public revitalizat si personalizat
in functie de destinatia aleasa de student. In conceperea solutiei se va
acorda o atentie deosebita urmatoarelor aspecte:
- integrarea turnului monument in noua configuratie propusa.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 104
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
- intelegerea si aprofundarea conceptului de spatiu public.
- studierea complexitatii contextului urban, cultural, social al ampla-
samentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii adecvate si
coerente
- dezvoltarea unui concept coerent privind revitalizarea unui spatiu public
aflat sub influenta elementelor de context.
- si nu in ultimul timp revitalizarea unui spatiu urban a carui potential nu
este pus, din pacate, in valoare de catre autoritati.
Criterii de apreciere:
In aprecierea proiectului accentul se va pune pe modul in care studentul
va realiza prin proiect urmatoarele deziderate :
- exprimarea unei atitudini arhitecturale fata de contextul urban al situ-
lui, in special fata de punerea in valoare a vechiului monument.
- ingeniozitatea rezolvarii spatial-functionale, intelegerea, dimensionarea
si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
- acuratetea si expresivitatea prezentarii.
piese suplimentare fata de tema cadru:
· orice alte detalii, perspective, etc care pot duce la intelegerea si
sustinerea mai buna a conceptului
Bibliografie:
CARTI
Alexander, C - Ishikawa and Silverstein
1977 A Pattern Language Towns – Buildings Construction
Chirvai, Dana, Confort urban
Doicescu, Octav (& colectiv), proiectul Institutului Politehnic Bucuresti
Joedicke Jurgen, Space and Form in Architecture’’
Moore C. & Allen G., L’architecture sensible, espace, echelle, forme’’
Neufert, Ernst, Manualul arhitectului
Norberg – Schulz, C., Genius Loci. Paysage, ambiance, architecture
Norberg – Schulz, C. , Existence, Space & Architecture
Piaget, I , The Child’s Conception of Space
Simonds, J. O. , Arhitectura peisajului
Trişcu, Aurelian, Spaţii urbane pietonale
monografii – EMBT Enric Miralles - BenedettaTagliabue,
Elias Torres & José Antonio Martínez Lapeña, SANAA,
Carme Pinós
REVISTE
AMC 161/2006; 163/2006; 165/2006
Architecture d’Aujourd’Hui 363/2006, 326, 329
Architectural Record, 1,2, 7, 12 / 2005, 2/2003
Architectural Review 11/2006
Architectural Design vol 65 nr.1-2/1995 Architecture & wa-
ter
Casabella 530, 536
Domus 809
El Croquis 129-130/2006
El Croquis 91 / Two worlds, Towards to an Improb-
able Architecture
L’Arca 220/2006
l’ARCA International 26/1999 – “L’eau”
Lotus 128/2006
T&A 484/2006
Intocmit
conf. dr. arh. Marian MOICEANU
105 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 106
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
107 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier Conf. dr. arh. Vasile meiţă grupa 26a
Tema SPATIU PUBLIC - PIATA OPEREI - OPERA CENTER
amplasament:
Terenul ales pentru studiu se afla intre Piata Operei si cladirea Opera
Center (peste raul Dambovita).
Date de tema:
Studiul propune amenajarea unui spatiu urban intr-un nod important de
circulatie
auto si pietonal. Se va propune pe cat posibil delimitarea spatiului
pietonal de cel carosabil.
Propunerile vor indica modalitatile de acces folosind pavaje, texturi, ame-
najari peisagere, design-ul obiectelor de mobilier urban (corpuri de ilu-
minat, fantani, jardiniere, banci, cosuri de gunoi, etc.), posibilitatea unor
dotari publice (puncte de informare, dotari comerciale).
obiective suplimentare ale studiului:
Revitalizarea acestei zone este importanta si duce la un efect imediat
asupra imaginii urbane prin interventii constructive minimale,schimbarea
imaginii unor locuri din oras duce la generarea unor puncte cu rol po-
larizator al vietii sociale. Acest tip de interventii lipsesc din oras si de
aceea intelegerea necesitatii lor este importanta pentru practica noastra
de arhitectura.
Criterii suplimentare de apreciere :
Pe langa exigentele temei cadru, se cer:
- Expresivitatea obiectului de arhitectura
- Evaluarea corecta a raportului functiune - spatiu arhitectural
- Expresivitatea redactarii si accesibilitatea mesajului transmis prin pro iect
- Se cere redactarea unui eseu care sa argumenteze interventiile
facute de fiecare student in parte
Intocmit,
conf.univ.dr.arh.Vasile Meita
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 108
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
109 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. mircea ochinciuc grupa 21b
Tema FaR si pRomEnadĂ pE maLuL dunĂRii, La CaLaFaT
amplasament
Atestat istoric în sec. al XV-lea, Calafat este unul dintre orasele-port de pe
Dunăre care pe vremuri a jucat un rol semnificativ în dinamica regională.
Astăzi însă, orasul pare cvasiabandonat. Cu toate acestea, rămâne
unul dintre cele mai frumoase orase românesti de câmpie, caracterizat
printr-o topografie specială si sistematizat impecabil, cu străzi generoase,
unduitoare si deschise către Dunăre, plantaţii bogate de tei si castani si
cu un patrimoniu arhitectural bine păstrat, de factură eclectică.
Amplasamentul proiectului îl reprezintă faleza din nordul orasului, un
spaţiu public cu potenţial enorm si – în cazul unui scenariu urban valid –
cu o adresabilitate mai largă decât scara orasului Calafat.
În urma unei excursii de studiu ce va fi organizată în cadrul atelierului,
fiecare colectiv de studenţi va analiza si alege situ aferent.
date de temă
Se propune studierea relaţiei dintre acest spaţiu verde, pe alocuri rezidual
si dotarile comunitare si de loisir existente, activităţile găzduite în această
zonă, topografia, accesele, circulaţiile majore si vecinătăţile sale.
De asemenea, se propune mobilarea cu o dotare complementară având
rol de landmark urban:
Far portuar. După modelul unor intervenţii similare din alte orase-port, si
ţinând seama de contextul actual al orasului, această construcţie va avea
o definiţie funcţională cât mai flexibilă.
În plus faţă de aceste cerinţe, fiecare proiect poate veni cu completări la
datele de temă, în măsura în care acestea sunt susţinute prin conceptul
ales si se înscriu în suprafaţa minimă de 1500 mp
obiectivele studiului
- Definirea semnificaţiilor si valenţelor funcţionale ale spaţiului public urban;
- realizarea unui scenariu spaţial valid;
- integrarea unei intervenţii contemporane într-o vecinătate predefinită.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 110
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Criterii de apreciere
Se vor aprecia soluţiile care răspund cât mai creativ celor trei obiective
enunţate mai sus.
Redactarea proiectului
La cerinţele temei cadru se vor adăuga următoarele piese:
Proiectul se va elabora în colective de 2 studenţi.
In afară de piesele cerute în tema cadru se vor preda pe formate de hârtie
albă 70/100 cm, paginate orizontal, într-o tehnică la alegere si la o scară
adecvată zonelor studiate, următoarele piese:
- Analiza contextului urban
- Plan de încadrare în zonă cu evidentierea conceptului de amenajare,
- Sectiuni caracteristice si desfăsurate,
- Două perspective
- Macheta cu rezolvarea ambelor teme (1 si 4) la o scară convenabilă
Bibliografie
- Raoul Bunschoten / Chora, Urban Flotsam, 010 Publishers, Rotterdam
2001
- Kevin Lynch, The Image of the City, MIT Press, Cambridge MA 1960
- monografii El Croquis: EMBT Enric Miralles & BenedettaTagliabue, Elias
Torres & José Antonio Martínez
Lapeña, SANAA, Carme Pinós.
Intocmit,
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc,
lect. drd. arh. Melania Dulămea,
asist. dr. arh. Mihai Duţescu
111 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 112
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
113 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 114
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
115 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier şef lucrări.dr.arh. Cristian drughean grupa 22b
Tema amEnaJaREa unui spaţiu pubLiC – inTaRsiE FunCţionaLĂ
Potenţialul spaţiului public din minele de sare este o invitaţie pentru
arhitecţi (sau colective pluridisciplinare) în a genera intarsii funcţionale re-
sponsabile. Studenţilor li se propune un altfel de spaţiu, a cărui posibilităţi
de exploatare constituie subiectul temei de atelier. Spaţiul interior al unei
mine de sare este o călătorie către o altă lume, o lume a subteranului, pe
care vi-o propunem descoperirii.
amplasament
Localitatea Slănic Prahova – mina Unirea. Spaţiul destinat proiectului se
află la 200m sub nivelul solului si este o fostă mină de sare. Spaţiul este
rezultatul unui proces industrial ce astăzi poate fi doar întrezărit ca urmă
lăsată pe materia locului. Zona vizitabilă, ce va fi dedicată proiectului se
află în galeriile principale ce unesc cele două puţuri de extracţie (ce vor
deservi ca acces în subteran), precum şi a câtorva zone adiacente.
obiectul studiului
- invită studentul arhitect sa exploreze potenţialul unui sit particular,
poziţionând intarsii funcţionale coerente şi logice ,
- înţelegerea elementelor de mediu ambiant : context natural, construit, social,
- determinarea relaţiilor între loc – funcţiune – semnificaţie
date de temă
Spaţiile vizitabile ale minei Unirea pot fi remodelate prin poziţionarea
unor intarsii funcţionale alese de studenţi.
Programul propus nu este unul fix, studenţii vor fi nevoiţi sa dezvolte
un scenariu de utilizare a spaţiului, bazându-se pe concluziile analizei
potenţialului spaţiului.
Suprafaţa studiată se va încadra intre 1000 si 3000 mp, iar obiectul final
al studiului va fi amenajarea spaţiului public.
Funcţiuni : culturale , recreative, comerciale,medicale, etc.
Prin proiect se vor preciza :
- Soluţiile de utilizare şi punere in valoare a spaţului existent;
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 116
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
- Modalităţi de amplasare şi design de mobilier urban;
- Diversele tratamente la nivelul solului si a materialelor folosite pentru
obiectele amplasate;
- Eventuale dotări comerciale;
- Puncte de informare;
- Expoziţii în aer liber, etc.
desfăşurarea studiului
Prima săptămâna a proiectului va presupune un studiu documentar real-
izat în bibliotecă cu exemple relevante pentru tema şi abordarea dorită,
ce se vor constitui în generatori ai soluţiei obiectelor de arhitectură.
piese desenate suplimentare faţă de tema cadru
Facultativ, pot fi prezentate orice alte piese desenate ( schiţe, perspective,
imagini realizate pe calculator), care pot contribui la o mai bună ilustrare
a conceptului arhitectural.imagini realizate pe calculator), care pot con-
tribui la o mai bună ilustrare a conceptului arhitectural.
Bibliografie
El Croquis N.118 Cero.9 + Ábalos & Herreros + No.mad
N.119 Work systems
N.134/135 OMA 1996-2007
DETAIL 7+8/2006 Lightweight Construction + Systems
11/2005 Facades + Materials
12/2004 Microarchitecture
6/2004 Urban Planning Details

Întocmit,
Şef lucrări dr.arh Cristian Drughean
Asistent drd. arh. Ionuţ Anton
117 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 118
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
119 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier şef lucrări arh. dan marin grupa 23b
Tema REABILITAREA UNUI SPATIU PUBLIC IN BUCURESTI
Spatiul poate fi inteles ca vid, ca o absenta a substantei materiale, dar
si invers, ca un volum negativ, delimitat prin suprafete orizontale si ver-
ticale. De multe ori, in discutia despre spatiul urban, accentul cade pe
suprafata orizontala si pe ocuparea ei cu diferite obiecte, pe “decor”;
conditia esentiala a spatiului ramane insa forma lui, definitia continua
sau discontinua in plan vertical, prin cladiri sau vegetatie.
amplasament:
Un amplasament “mineral”, in oras: str. C.A. Rosetti, intre str. Nicolae
Filipescu si str. Jean Louis Calderon.
Un amplasament “vegetal”, in parc: langa rondul de pe Soseaua Kiseleff.
obiective:
Analiza critica a spatiului si peisajului urban, explorarea caracterului si
potentialului lui; intelegerea notiunii de limita spatiala; interventia ca
transformare pozitiva, valorizanta, a locului.
Program:
Pentru primul amplasament, nu se propun decat interventii privind ame-
najarea si tratamentul solului, vegetatia, obiectele de mobilier urban.
Propuneri de corectare a fronturilor construite sunt posibile, insa doar
ca principiu de delimitare spatiala si materialitate, fara detaliere arhitec-
turala.
Pentru al doilea amplasament, in afara elementelor sus-mentionate, in-
terventia include si un spatiu inchis si acoperit, integrat organic - func-
tional si formal - parcului.
Intocmit,
Lect.arh. Dan Marin
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 120
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
121 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. nicolae Grama grupa 24b
Tema SPATIU PUBLIC
Acest proiect invita studentii la :
- explorarea potentialului unui sit, identificandu-i componentele;
- reintegrarea spatiului urban.
amplasament :
Terenul este situat la intersectia bulevardului Carol cu strada Paleologu.
obiectivul didactic :
Dezvoltarea abilitatilor studentului in analiza sitului in sine si in context,
concluziile desprinse, formarea conceptului in concordanta cu functiunile
propuse, integrat zonei prin volumetrie, expresie, limbaj si materializarea
lui prin proiect.
Date de tema :
Se doreste proiectarea unui spatiu public care sa contina si :
- spatii de promenada, odihna;
- circulatii pentru vizitatori, pe scari, lifturi si/sau rampa 6 – 8 %;
- un mic spatiu pentru prezentari, proiectii, conferinte de cca. 50,00 mp;
- spatii de expunere, vanzare - inchise si/sau deschise ;
- alimentatie publica (de tip cafenea) de cca. 20 persoane la interior si
20 persoane la exterior cu vestiar si grup sanitar pentru personal;
- grup sanitar pentru public / sexe;
- acces pentru aprovizionare din subsol, pe lift de marfa si scara;
- spatii tehnice cca 40,00 mp;
- o parcare de aproximativ 40 locuri, situata la subsol cu acces separat
de evacuare, rezolvata pe lifturi specializate.
desfasurarea studiului :
Prima saptamana este dedicata documentarii pentru tipul de program,
perioada care se va finaliza cu o mapa, ce urmeaza a fi prezentata si
comentata la atelier. Urmatoarele saptamani sunt dedicate studiului si
intocmirii proiectului.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 122
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
piese suplimentare fata de tema cadru :
- perspectiva/perspective exterioare
Criterii de apreciere :
- conceptul, limbajul si expresia volumetrica a spatiului in contextul zonei;
- ”mecanica” spatiului urban propus;
- calitatea prezentarii proiectului.
Bibliografie :
Pierre von Meiss : “De la forme au Lieu” ;
Catherine Donzal : “Nouveau Musees”;
L’Arca International 31/1999;
Architect Sverre Fehn, intuition-reflection-construction, Architecture and
Design 2008, editor Eva Madshus, Marrianne Yvenes;
Hanna Derer “Un alt fel de istorie, Valente ale patrimoniului construit”
edit. Univ. “Ion Mincu” Bucuresti 2007;
Architecture & Urbanism ian. 2000;
Architectural Design 3/2003;
Controspatio 2006;
El Croquis, Alvaro Siza, nr. 66-69.
Intocmit :
Prof. dr. arh. Niculae Grama
123 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier prof. dr. arh. dana Chirvai grupa 25b
Tema AMENAJAREA UNUI SPATIU PUBLIC - SPATIU URBAN
“ Fericirea este o calatorie, nu o destinatie” (PABLO NERUDA)
Acest studiu invita studentii sa exploreze potentialul unui sit urban
particularizat,pornind de la diferitele componente ale acestuia.
amplasament
Se afla in BUCURESTI in vecinatatea PRIMARIEI CAPITALEI, intr- un spatiu
cu importante rezonante istorice ,arhitecturale, ce marcheaza evolutia
caracteristica a orasului .
Date suplimentare vor fi date in cadrul orelor de atelier.
obiectivul studiului
Consta in analiza obiectiva a potentialului oferit de acest spatiu
public,propunerea facuta incercind sa depaseasca motivatia functionala.
Date de tema
Pot fi amenajate spatii pentru odihna si intilniri,spatii cu functiuni cultur
ale,recreative,comerciale,mobilier urban,plantatii,etc.Dupa o analiza de
ansamblu,se va trece la una de detaliu,in care,fiecare parte a functiunii
este analizata ca facind parte dintr-un intreg ce nu poate fi separat de
LOC,AMPLASAMENT sau SIT.
piese suplimentare fata de tema cadru
- orice alte piese explicative, propuse de catre studenti
Bibliografie
Architectural record nr.2/2003.
Domus nr.809.
Casabella nr.530,536.
L”architecture d”aujourdoui nr.326,329
Dana chirvai - Confort Uurban
Intocmit,
Prof.dr.arh.Dana Chirvai
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 124
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
125 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
atelier Conf. dr. arh. alexandru Vasiliu grupa 26b
Tema amEnaJaREa unui spaţiu uRban pubLiC
amplasament
Proiectul propune revitalizarea unui spaţiu public aflat în plin centru al
oraşului. Este vorba de Piaţa Walter Mărăcineanu, o piaţă de dimen-
siuni relativ mici, aflată în imediata vecinătate a parcului Cişmigiu, în
apropierea unei dintre intrările principale în parc.
obiective
Studiul are ca scop:
- înţelegerea elementelor de mediu ambiant: context natural, con-
struit, stilistic, social
- identificarea şi relaţionarea corectă cu cadrul existent a elemen-
telor care definesc spaţiul public urban în vederea determinării
relaţiilor adecvate între loc, funcţiune, formă, structură, concept
şi semnificaţie
- unitatea de expresie şi stil.
date de temă
Proiectul propune amenajarea acestui loc prin organizarea unui parcurs
pietonal atractiv şi a unui spaţiu de repaus, întâlnire şi dialog, contem-
plare şi meditaţie.
Vă propunem următoarele intervenţii:
- trasarea unor alei pietonale, cu mobilier urban, pavaje, oglinzi
de apă, texturi şi culori,
- organizarea spaţiilor verzi prin păstrarea elementelor existente şi
cu elemente de vegetaţie noi,
- realizarea unei structuri modulate uşoare şi demontabile dispuse
pe parter, închise sau deschise, acoperite parţial sau total, pentru
spaţiu de odihnă, eveniment urbane.
- realizarea unui punct informativ turistic cu funcţiune comercială –
spaţiu închis, cu suprafaţa construită de cca 10mp.
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 126
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
piese suplimentare fata de tema cadru
- două perspective la nivelul ochiului
- o perspectivă aeriană de ansamblu
- scurt text explicativ
Criterii de apreciere
Calitatea expresiei spaţial volumetrice
Coerenţa interdependenţei între amenajări, volume, sit existent
Calitatea redactării finale a proiectului
Bibliografie
Jurgen habermas – L’ espace publique
Jean – Yves Toussaint, Monique Zimmerman – User, observer, program-
mer et fabriquer l’ espace publique
J. O. Simonds - Arhitectura peisajului,
Christian Norberg Schultz - Existence, Space, Architecture,
Christian Norberg Schultz – Genius Loci. Paysage, ambiance, architec-
ture. Pierre Mardaga, 1981, cota II 5055
Cliff Moughtin – Urban Design: Street and Square – Architectural Press,
2003, cota II 5870
Architectural Record, nr. 1,2, 7, 12 / 2005
El Croquis nr. 91 / Two worlds, Towards to an Improbable Architecture
Neufert Architects Data
Venti spazi aperti italiani
Intocmit,
Sef Atelier, Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
Lect. drd. arh. Tana Lascu
Prep. drd. arh. Gheorghe Bratu
127 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTURÃ ªI URBANI SM “I ON MI NCU” - BUCUREªTI 128
ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011
Director departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc | ªef catedrã: conf.dr.arh. Alexandru Vasiliu | Şefi de an: şef lucr.drd.arh. Melania Dulamea, asist.arh. Nicolae Dinu
Documentare, grafica şi editare: şef lucr.dr.arh. haytham Zeki

ANUL II

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I

2

ANUL II

AN UNIVERSITAR 2010-2011

A N

CAIET TEME PROIECTARE
U N I V E R S I T A R 2 0 1 0 - 2 0 1 1

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ CATEDRA AN II

3

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

/ST.V. / SPEC.F. E. DISCIPLINA DISCIPLINE TEORETICE Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR LEGENDA PROIECT VERIFICARE PREDARE PROIECT FINALA P.2 P. 4 10 6 1 TOTAL 10 11 PREDARI 17 18 S. FORMEI PERIOADA FARA LUCR.ESEURI DISCIPLINA OBLIGATORIE DISCIPLINA ALEGERE O. E SESIUNE EVALUARE SEM.V. 7 14 MORFOLOGIA COMPONENTELOR ARHITECTURII VACANTA            PROIECTARE ARH./ ST.2011  1 2 3 4 OCTOMBRIE 11 18 25  4 ACTIVITI     ore / credite spt. I PREDARE REP. A.6 ani (360 credite) AN UNIVERSITAR 2010-2011 Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2010 .P.F. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU PROIECT ARHITECTURA ALEGERE LUCRARI PRACTICE REP. P. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 5 1 6 7 8 NOIEMBRIE 8 15 22 S E M E S T R U L 9 29 6 13 10 11 DECEMBRIE 20 3 27 3 12 13 14 IANUARIE 10 17 24 31 FEB. S.ANUL II Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Învmânt de lung durat .B U CU SCHITA RESTANTA SR. SCHITA UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U RS. VACANTA VACAN  E E SEMESTRUL II L L.F. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE 4 . ª I U RPROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIUREª T I Ã BA N I S M “ I O N M I N C U ” . C.1 P. S3R P. ES. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE ESEURI COLOCVIU CRITICA DE PROIECT SI EVAL.DE VERIF.

V. LOCUINTA IZOLATA. 6 10 4 1 TOTAL 10 11 PREDARI 17 18 S1 P. L L. NR. ARH. ES.3 6c Tema catedra LOCUINTA IZOLATA.6 ani (360 credite) AN UNIVERSITAR 2010-2011 Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2010 ./ CERCETARE ore / credite spt./ST. FORMEI PERIOADA FARA LUCR. C. SR PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU PROIECT SPECIALITATE ALEGERE LUCRARI PRACTICE REP.3 6c Tema catedra LOCUINTA IZOLATA PE LOT  PR.3 Tema cat.DE VERIF. ARHITECTURA 4 SCHITA DOCUM.F.B UCURE ªTI VACANTA E E SESIUNE EVALUARE SEM. / SPEC. ARHIT. NR. S3R P. VACANTA PREDARE REP.2011  1 2 F E B. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16  3 4 5 MARTIE 7 14 21 S E M E S T R U L 6 7 APRILIE 11 18 8 9 4 9 DIPLOME 10 11 MAI 16 12 23 13 30 6 14 IUNIE 13 20 27 4 IULIE 11 18 28 28 4 25 2 OBIECTUL DE ARHITECTURA IN CONTEXT URBAN VACANTA PRACTICA PROIECT ARHIT.P.F. S. DISCIPLINA DISCIPLINE TEORETICE Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR LEGENDA PROIECT VERIFICARE PREDARE PROIECT FINALA SCHITA P. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE ESEURI COLOCVIU CRITICA DE PROIECT SI EVAL.V.ESEURI DISCIPLINA OBLIGATORIE DISCIPLINA ALEGERE O. II . 21 ACTIVITI PR. (Faza 2) PR. A. (Faza 2) PROIECT ARHIT. P.F.ANUL II Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Învmânt de lung durat ./ ST. S2 P. NR. 5 SCHITA RESTANTA U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .4 4c Tema atelier SPATIU PUBLIC PROIECTARE ARH. NR. ARHITECTURA 3 PR. E.

arh.dr. Niculae Grama 25A conf. dr. Vasile Meita 25B prof. dr. dr. Cristina Gociman 21B Prof.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 21A arh.dr.arh. Emil Barbu Popescu 23B Sef lucrari.dr. Cristina Ochinciuc 24A Prof. dr.B U CU REª T I .invitat Sorin Ştefănescu 22A prof.lucr. dr.arh. arh. Dan Marin 24B prof. arh. arh. Dana Chirvai 26B conf. arh. arh. dr.arh. Cristian Drughean 23A prof. Marian Moiceanu 26A conf. arh. Alexandru Vasiliu 6 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .arh. Mircea Ochinciuc 22B sef.dr.

Radu Negoiþã p. Melania Dulãmea. arh. Cristina Gociman ºef de lucrari dr. drd.arh. arh. invitat Sorin Ştefănescu ºef de lucrari dr. Mihai Duþescu p.o. Vasile Meiþã p. dr. Emil Barbu Popescu Presedinte ºef de lucrari drd. arh. arh. dr. prep. arh. arh. 21 A arh. Iulian Moraru prof. ªtefan Simion p. Iulian Gudinã p. Marius Velicu Gr. prep drd. arh. arh. Mircea Ochinciuc Director departament ºef de lucrãri drd. Grigore Negoescu 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . 22 A Gr. arh. Alina Voiculeţ asist.arh. Emil Ivanescu prof. arh. Justin Baroncea prep. drd.o. Niculae Grama ºef de lucrãri drd. arh. drd. arh. Gheorghe Bratu p. dr. Adrian Moleavin ºef de lucrari dr. Cristina Ochinciuc asist. arh. 24 B Gr. 25 A Gr. 26 B 1 an cercetare conform statutului cadrelor didactice şef lucări dr. arh. drd. Marius Solon conf. Alexandru Vasiliu ªef catedrã ºef de lucrãri drd. Dragoº Negulescu asist. dr. Sorin Vladimir Popescu ºef de lucrari arh.o. Radu Antonescu conf.B UCURE ªTI . prep. Dana Chirvai şef de lucrări dr. dr. arh. drd. Ana Maria Vesa prof. dr. dr. arh. arh. 25 B Gr. arh. arh. 24 A Gr. asist. arh. arh. arh.o. arh. Robert Negru p. arh. arh. dr. 23 B Gr. Mircea Cãpãþânã conf. Sebastian Stan Gr. dr. Cristian Drughean ºef de lucrãri drd. arh. Remus Hârºan prep.arh. 23 A Gr. arh. Radu Malaşincu prof. asist. ºef de an seria B p. Nicolae Dinu. arh. dr.drd. dr. arh. 22 B Gr. Marian Moiceanu asist. sef de an seria A asist.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 CATEDRA DE PROIECTARE 2 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL II Gr. arh. drd. arh. Tana Lascu p. drd. Mihaela Grigorescu prof.o. arh. dr.o.o. Elena Codina Duºoiu asist. arh. arh. Dan Marin asist. 26 A Gr. Andrei ªerbescu asist. 21 B prof.o.o. arh.

1 . dr. Alexandru Vasiliu SCHIŢA NR. Mircea Ochinciuc *** SEMESTRUL 4 SCHIŢA NR.2 . dr. 2 Întocmitor . Ierarhii uitate 24A .Spatiu public .1/2 .Galerie de arta experimentala 26B . dr.Spatii si oameni in dialog. Întocmitor .Centru de informare privind cucerirea spatiului cosmic 22A .LoCuinţE inşiRuiTE 69 SEMESTRUL 4 PROIECT NR.Afiş pentru “Anuala de Arhitectură” – Bucureşti 2011. arh.sTRuCTuRĂ .atelier prof.Configurarea unei noi structuri într-un context real dat 13 17 21 25 33 35 39 43 49 55 59 63 65 PROIECT NR.“4” 22B .Mansardarea unei locuinţe existente.atelier prof.Pavilion de arte vizuale in curtea librariei Carturesti 24B .1 .Amenajarea unui spaţiu public”. . arh.atelier conf.2 | MORfOLOGIA LOCUIRII . Întocmitor .atelier conf.3 | o LoCuinţĂ in ConTEXT uRban REaL PROIECT NR. 1 .EXpREsiE 21A . 3 . dr.Amenajarea spatiului public din fata Operei Romane 85 22A . Dana Chirvai SCHIŢA NR. Marian Moiceanu SEMESTRUL 3 AN UNIVERSITAR 2010-2011 PROIECT NR.Amenajarea curţii unei locuinţe înşiruite.Amenajarea unui spatiu public – intarsie functionala 23B .atelier prof.Spatiul si structura in dialog.4 | Tema de atelier: spaţiu pubLiC 75 81 SCHIŢA NR.Spaţiu public 25B . Victor Ivaneş Restanţă schiţă sem . dr.Machetă pentru un spaţiu “ART-STREET”.Piata Operei . la Calafat 109 115 22B . dr. Niculae Grama Restanţă schiţă cu taxă sem . Întocmitor . arh.Valorizarea spatiului public/urban 25A .1 | Tema de atelier: spaţiu . Întocmitor .Pavilion servicii pentru autostradă.atelier şef lucrări dr. arh.Amenajarea unei spatiu public .pavilion pentru cei fara adapost 25A .Pavilion 25B .Machetă pentru o casă de vacanţă în deltă.Far si promenada pe malul Dunarii.Amenajarea unui spatiu urban public 8 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . Întocmitor . Cristina Ochinciuc Întocmitor 21A .ANUL II TEmE sChiţĂ dE sChiţĂ SEMESTRUL 3 SCHIŢA NR. Întocmitor .Amenajarea unui spatiu urban din Bucuresti 103 107 26A .atelier prof.B U CU REª T I .Reabilitarea unui spatiu public in Bucuresti 119 121 24B .atelier prof. arh.Pavilion multifunctional in cadrul clubului diplomatic Bucuresti 21B . dr. Cristina Gociman *** Restanţă schiţă sem .Pavilion acces în salina 23B . Cristian Drughean SCHIŢA NR. 3 .Refugiu pentru schiori.Opera Center 21B .Show-room auto 26A .Arhitectura durabila . Întocmitor .Revitalizarea unui spatiu public cu un potential si cu o semnificatie care s-au deteriorat in timp 89 23A .spatiu urban 123 125 26B .atelier prof. dr. 2 . Estetica comunicarii in spatiul arhitectural 93 97 24A .Pavilion belvedere pe malul lacului. arh. arh. . arh.Spatiul de joc 23A . arh.

mircea ochinciuc 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . va fi creator … şi nici decum “clonă” a profesorului. asemeni unor antene . prof. asemeni multor profesori. vizibilă. influenţată covârşitor de mediul în care se formează.B UCURE ªTI . indiferent cât de mare sau bun arhitect este acesta ! poate că orice serie s-ar cuveni să-şi găsească un motto … o deviză proprie.ANUL II seriei 2009 ! AN UNIVERSITAR 2010-2011 mi-e teamă că sufăr de sindromul … “moş crăciun” ! aşa cum în în fiecare an al copilăriei aşteptam cu emoţie darurile pe care avea să mi le lase moşul sub brad. de câţiva ani încoace sunt curios să văd suprizele pe care mi le poate aduce o nouă … serie de studenţi. acum în anul II. e greu de ţinut în mână.toate deschise spre lume. sunt de părere că în orice generaţie se ascund germenii viitorului arhitecturii. e momentul. dar ! … suntem oare în stare să-i desluşim ? … suntem destul de grijulii să-i protejăm şi să-i însufleţim ? ce vreau să spun cu asta ? cred că fiecare serie are o “marcă” a ei. arh. sau ascunsă. doar astfel se va descoperi pe el însuşi. pentrucă “înţeapă” ! şi mai greu de “domesticit”. şi atunci … ? să nu-l “tundem” ca să-l stâpânim mai uşor ! să-i spunem doar în ce direcţie să pornească ! iar dacă alege o cale greşită să-l ajutătăm să înţeleagă “de ce” şi mai ales cum să ia totul de la capăt. pentrucă nu-şi retrage decât foarte rar ţepii. dr. să vă gândiţi care ar fi cea a seriei voastre! aşa cum a fost (acum 42 de ani) cea a generaţiei mai ’68. pe studentul arhitect l-aş compara cu un arici ai cărui ţepi sunt.

insusirea rolului structurii de rezistenta in definirea configuratiei spatiale din calculul functiunii . în relaţia dintre spaţiul public exterior şi cel interior. insusirea progresiva a “gramaticii” de exprimare in cadrul discursului arhitectural. prelegeri. - UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . . crochiuri.prezentări teoretice (cu material ilustrativ) susţinute de cadrele didactice si invitati din afara facultatii pentru întregul an de studiu sau pe ateliere.însuşirea unor noţiuni fundamentale privind adecvarea dintre funcţiune. culoare sau machete si simulare de calculator. . Morfologia locuirii . Spatiu-Structura-Expresie b. înţelegerea rolului social al spaţiului public şi a modalităţilor arhitecturale de definire a acestuia . .B U CU REª T I 10 .Prezentarea unei mape de studiu individual. . problematizarea. Metodologie Forma de predare: Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizarii studiului. Schiţe de schiţă 3.capacitatea de integrare a contextului urban în elaborarea unei poziţii personale faţă de programul de arhitectură. sustenabile abordarea problematicii locuirii şi a principiilor de configurare a spaţiilor de locuit. insusirea unor reguli de compozitie. ce se constituie într-o iniţiere în critica de arhitectura. Spaţiu public 2. 1.Locuinţa izolată pe lot d. Titlurile proiectelor: a.Locuinţe insiruite c. Morfologia locuirii .Dezvoltarea posibilităţilor de explicare teoretică de catre studenţi a soluţiilor arhitecturale propuse. expunerea. formarea gandirii proiective.îndrumare continuă pe perioada realizarii studiului.Prelegeri şi susţineri în fiecare săptamană. explorarea mijloacelor specifice de raportare creativă la contextul fizic existent . de combinare a formelor familiarizarea cu principiile arhitecturii ecologice. Concept : Activitatea de proiectare a anului II se desfăşoară la fel ca şi la alţi ani.ANUL II PROGRAMA ANALITICA a. lectii deschise. formă şi semnificaţie. analize de caz.Susţinerea liberă a lucrării propuse de către student. . etc) metoda de predare: . . grafica.corecturi individuale şi la panou cu intreaga grupă.Dobandirea capacitatilor de reprezentare prin exercitii de desen.antrenarea perceperii relatiei dintre volume. în cadrul atelierului de proiectare (forma integratoare de reprezentare şi concepere a viitorului obiect de arhitectură). fişe de studiu. . . dezvoltarea abilităţilor de gândire arhitecturală diferenţiată. capacitatea de integrare a contextului urban în elaborarea unei poziţii personale faţă de programul de arhitectură. obiective: .intelegerea relatiei indisolubile dintre expresie si stil.vizite la amplasament. ritm. schiţe de proiect Alte procedee de indrumare: conversaţia. scara si luminozitate. . . . AN UNIVERSITAR 2010-2011 Conţinut: Sistemul de instruire se axeaza in general pe o atitudine integratoare a bazei de date care defineste un studiu tinzand in final spre o coerenta de ansamblu. Practica de proiectare (deplasari documentare.Insuşirea unui material documentar obligatoriu. structură. în prima şedinţă de atelier. explicaţia. .

2006 · Arhitectura – 70 (dec.ANUL II Regulament de promovare Conform planului de invatamant creditele pentru disciplina proiectare sunt repartizate astfel: Semestrul 3 • tema atelier • tema catedra • schita de schita Semestrul 4 • tema catedra • tema atelier • schita de schita 4 credite 6 credite 1 credit Total 11 credite 6 credite 4 credite 1 credit Total 11 credite AN UNIVERSITAR 2010-2011 mod de evaluare: Susţinere individuală a proiectului.B UCURE ªTI . Detail. 2003 – cota II 5870 · Francesca Ferguson (coord. Processes. Structures. Examples. · GAUZIN-MÜLLER. Technologies. A+U.) – Constructing Architecture: Materials. Dominique – Sustainable Architecture and Urbanism. · LE CORBUSIER. 2001 · Cliff Moughtin – Urban Design: Street and Square – Londra. 2002. Concepts. Birkhäuser. 2008 – ian. notare în juriu. bibliografie minimală: · Architectural Review. Pierre JEANNERET – “Oeuvre complete” (8 vol. Birkhäuser.) – Talking Cities: The Micropolitics of Urban Space – Basel. Kenneth – “Modern Architecture: A Critical History”. 1992. Zurich. Sanford Kwinter. A+U. · DEPLAZES. Detail. Thames & Hudson.). 2005 · Rem Koolhaas. Nadia Tazi – Mutations – Barcelona. 2009) · Architectural Review. Andrea (ed. L’Architecture D’Aujourd’Hui. L’Architecture D’Aujourd’Hui. Techniques & Architecture · FRAMPTON. Stefano Boeri. A Handbook. Hans Ulrich Obrist. 1929-1970. Techniques & Architecture 11 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 12 .

două secţiuni reprezentative pentru explicitarea soluţiei arhitecturale propuse. 1/200. Redactarea proiectului: Lucrările vor fi redactate pe hârtie albă.ANUL II p r o i e c t d e AN UNIVERSITAR 2010-2011 a t e l i e r Tema cadru: proiectul nr. . 2. la sc. 5.Aprofundarea rolului structurii în definirea şi perceperea volumetriei şi spaţiului arhitectural.Formarea gândirii creative în compunerea unui obiect arhitectural la nivelul anvelopantei şi a materialelor componente.1 spaţiu-sTRuCTuRĂ-EXpREsiE Numar de credite : 4 | Durata : 6 saptamâni 1. date de temă: Fiecare atelier va propune conţinutul detaliat al temei cu respectarea următoarelor prevederi generale: . 13 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . P+1etaj parţial. obiectivele studiului: . 3.planurile tuturor nivelelor la sc. amplasament: Obiectivul ce urmează a fi proiectat va fi amplasata conform fiecărei teme de atelier.Suprafaţa desfăşurată construirii va fi între 300 . .400 mp. însoţit de o analiză detaliată a sitului. . . format 50/70. . 1/50.Regimul de înălţime (P+1etaj. într-o tehnică la alegere (fără piese redactate pe calculator) şi vor cuprinde: .Sistemul structural este liber şi va fi definitoriu pentru compunerea spaţiului interior şi pentru expresivitatea arhitecturală. P cu supantă) nu va depăşi 10 m la cornişă. .plan de situaţie la sc. 1/50.Înţelegerea relaţiei dintre obiectul de arhitectură şi contextul existent.B UCURE ªTI .

6.B U CU REª T I 14 . 1/50. Fiecare atelier poate solicita studenţilor şi piese suplimentare faţă de tema cadru.Coerenţa relaţiei: “structură – expresivitate plastică – valenţe spaţiale”. În acest fel.Expresivitatea şi acurateţea redactării proiectului. · Nu se acceptă corecturi pe laptop. conform modelului recomandat de catedră. notă: · Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de identificare. Criterii de apreciere şi notare: .toate faţadele la sc. .Dimensionarea şi utilizarea corectă a elementelor propuse prin proiect într-o logică a rezolvării funcţionale. AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . Planşele desenate vor conţine comentarii pentru justificarea soluţiei arhitecturale propuse şi specificaţii privind materialele propuse.se va preda un CD cu piesele proiectului (scanate sau fotografiate). . . pe care studenţii o vor avea asupra lor în permanenţă în timpul orelor de atelier. · Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă. se va putea aprecia modul în care a evoluat fiecare student pe parcursul studiului.ANUL II .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 15 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 16 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

ANUL II atelier arh. receptie si garderoba. etc.. parcaj pentru circa 20 autoturisme. sau in scopuri militare distructive. alte 3 sali pentru activitati de grup. fiecare. conferinte. 17 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI . Pentru amplasarea cladirii se va folosi partea de mijloc a terenului. 30 mp. proiectii si intalniri pentru 80 de locuri. in fasia de zona verde ce merge in lungul strazii D-tru Bagdasar. biblioteca media. Terenul are o declivitate de cca. cafenea/ bar/ bufet pentru 30 persoane. care pleaca din Piata Eroilor si urca pe langa Academia Militara. Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor. in cartierul Cotroceni. Date de tema : Centrul de informare este destinat specialistilor in domeniu. Criterii suplimentare de apreciere fata de tema cadru : Abilitatea de a rezolva proiectul intr-un context deosebit prin prezenta unor obiective semnificative precum Academia Militara. o sala de reuniuni. centrala termica. obiective suplimentare ale studiului : Studentii vor avea in vedere ca functiunea specifica a edificiului este prezentarea spatiului cosmic ca rezultat al programelor de cercetare in beneficiul omenirii. Monumentul si Piata Eroilor. cca. functiuni anexa : grupuri sanitare. invitatilor la diferite manifestari cat si vizitatorilor si turistilor interesati. cca. Centrul de Informare va avea o suprafata construita desfasurata de 300400 mp. invitat sorin ştefănescu Tema: AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 21a PRIVIND CUCERIREA CENTRU DE INfORMARE SPATIULUI COSMIC amplasament : Terenul propus se afla in Bucuresti. a cate 30 mp. parter si un etaj si va cuprinde : spatii de acces. spatii expo in legatura cu holul de receptie sau ca foyer al salii mari. spatii depozitare mobilier. un regim de inaltime: subsol. 5% pe doua directii: de la vest la est si de la sud la nord.100 mp.

o macheta de studiu scara 1:200 cu o propunere volumetrica pentru ambele functiuni. Victor Ivanes UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .planse A3 de documentare cu sinteza analizei sitului si argumentatia solutiei. . AN UNIVERSITAR 2010-2011 Intocmit: Prof.B U CU REª T I 18 .ANUL II piese desenate suplimentare : . dr. arh.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 19 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 20 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

Grup sanitar copii. destinat fie activitatilor in miscare (pe vreme rea). etc). de estetica. etc. Spatiul pentru joc poate cuprinde cca. un spatiu pentru activitati sociale sau individuale cu posibilitatea de deschidere catre exterior. Spatiu inchis – acoperit (polivalent). mici structuri spatiale.1. cu mobilier pentru supraveghetor. tobogane. 21 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . Cristina Gociman Tema: SPATIUL DE JOC AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 22a amplasament: Amplasamentul ales este situat in parcul Cismigiu sau Herastrau.). gradene. Spatiu deschis – descoperit (exterior): echipamente destinate activitatilor in aer liber. de libertate si mai ales de ierarhizare valorica. h gradena = 30cm).75m). dr. cabina – 0. Un posibil „traseu arhitectural” adaptat varstei. etc. labirint. 15 copii din grupa de varsta medie (4-7 ani). 2. de scara acestor spatii. crearea unor medii interactive devine o preocupare pentru comunitatile locale ridicand multiple intrebari legate de comportament. probleme specifice de scara. Componente spatiale: a. pe sexe (4 cabine – 4 lavoare. Accesul carosabil este in afara amplasamentului. Structura Structura usoara realizata din metal sau din lemn va permite flexibilitate si o acoperire interesanta a spatiului. Mini – biblioteca.B UCURE ªTI . b. Posibil de amplasat in supanta. machete la scara copiilor. Suprafata: 80mp. luand in considerare ca spatiul copilului este un spatiu al activitatii spontane si al experientei cognitive. arh. terase. un depozit in care exista diverse jocuri: trenulet electric. rafturi si mobilier adaptat varstei (sau spatiu gradenat pentru audieri de povestiri. Date de tema: Integrarea copiilor in oras ridica desigur. Astfel. Suprafata: 20mp d. Suprafata: 50mp c. structuri spatiale pentru joc (pereti pentru desenat.70/1.2. Ca anexe.ANUL II atelier prof. constructii. suprafete de joc marcate. hol central. Suprafata: 150mp.20mp – interax lavoar – 0. de securitate individuala. fie celor libere – cu caracter creativ (teatru. de calitatea mesajului educational. 2.

scara 1/100 macheta.dr. & Allen G. – „L’architecture sensible. prof. scara 1/100 fatade. Norberg – Schlultz – „Existence. Space & Architecture” Joedicke Jurgen – „Space and Form in Architecture” Moore C. echelle. obiective suplimentare ale studiului: Crearea unui loc in care comportamentul copilului va fi educat prin confruntarea cu diverse experiente spatiale. Muntanala Thorhbery – „Catre o epistemiologie a proiectarii de arhitectura privata ca o activitate creatoare de locuri” Simonds. espace. scara 1/500 planuri. scara 1/100 1 sectiune caracteristica. transparenta in perceptia obiectului incadrare in sit.arh.ANUL II Inchiderile vor fi din panouri termoizolante si vitraje securizate.B U CU REª T I 22 .O. J. cu amenajarea spatiului deschis – descoperit. – „Arhitectura peisajului” AN UNIVERSITAR 2010-2011 Intocmit. forme” Alexander C – Ishikawa and Silverstein – „1977 A Pattern Language Towns – Buildings Construction” Piaget I – „The Child’s Conception of Space” J. osmoza vegetala Redactarea finala a studiului Studiul se va redacta pe hartie de desen format A2 si va cuprinde urmatoarele piese: plan de situatie. personalizarea spatiului pentru a-i putea conferi identitate memorata flexibilitatea functionala. Cristina Olga Gociman UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . scara 1/100 Bibliografie C.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 23 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 24 .

grupa 23a IERARhII Asa cum se specifica in tema cadru.47 mp si lot 2 – 504.B UCURE ªTI . Anvelopa optimizata care va imbraca cele trei volume va raspunde cerintelor de utilitate. 25 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . dreptunghi alungit si cerc se afla in dialog intre ele. lemn stratificat) cat si prin controlul spatiului vid si spatiului construit raportate la scara umana. Date de tema Trei volume care sunt determinate de trei planuri: patrat. amplasament Amplasamentul ales se afla in zona Pod Izvor. Amprentele la sol ale celor trei volume se vor incadra in limita a 300 mp. 2. metal.).3842. meeting-point. arh. Raspunsul formei construite la conceptul de dezvoltare durabila. expo. Functiunile adapostite de cele trei volume vor fi la alegerea studentului (info-point. Deja prin titlul temei am enuntat unul dintre principiile arhitecturii durabile (sustainable architecture). care se va studia pentru acelasi amplasament sa dispuna de o suprafata amenajata pentru “spatiul public” cuprinsa intre 600 mp (minim) si 1500 mp (maxim) stabilita prin tema.94 mp. la intersectia B-dului Libertatii cu Splaiul Independentei si care se compune din loturi in suprafata de: lot 1. dr. expresivitate si a celor tehnice adecvate. Cristina ochinciuc Tema: SPATIUL UITATE SI STRUCTURA IN DIALOG. Ocuparea ternului se va face astfel incat exercitiul nr.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 atelier prof. studiul este dedicat exersarii relatiei structurii cu spatiul arhitectural si expresia arhitecturala. Inaltimea la cornisa nu va depasi 10m. obiective suplimentare ale studiului Decodificarea principiilor de dezvoltare durabila in arhitectura. Distantele dintre cele trei volume si asezarea lor in plan vor fi determinate atat de tipul de structura aleasa si performantele tehnice ale acestor tipuri de structuri (beton. alimentatie publica etc. Am enuntat astfel prin datele de tema alte principii de durabilitate aplicate in arhitectura. cu mediul si cu vizitatorii.

Michael.ANUL II Redactarea proiectului In plus fata de cerintele generale ale temei cadru se mai cer: un scurt eseu argument 2-3 perspective de ansamblu Criterii suplimentare de apreciere si notare coerenta dintre argument. Renzo.B U CU REª T I 26 . 53 / 2004. 139 / 2008 Japan Architect: 48 / 2002. Phaidon. 65 / 2007 l’Arca: 39 / 2003. London. 41 / 2004 AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . Design and Construction. Glass in Architecture. Basel 2003 (cota III 4009) Piano. coord. 40 / 2004. Frohlich. London. 2004 El Croquis: 133 / 2006. On Tour with Renzo Piano. studiu si finalizarea proiectului Bibliografie Wigginton.. 105 / 2001. 119 / 2004. Metal Architecture. 1996 (cota II 7350) Burkhard.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 27 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 28 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

Arhitectura urbană poate şi trebuie să îmbrăţişeze realităţile comprehensive ale locuirii oraşului. iar astăzi. arhitectura nu trebuie să fie întotdeauna pentru cei potenţi financiar. propunem o meditaţie asupra unui loc destinat acelora fără adapost. oraşul s-a format. Situl propus este elocvent frământărilor istorice (politice.cum ar putea un obiect de arhitectură să rămână flexibil în utilizare pentru a se putea aşeza pe o realitate care evoluează. trebuie folosite? Situl este format din mai multe terenuri ai căror proprietarii susţin tema propusă. administrative. Tema acestui proiect propune aprofundarea gândirii pe marginea acestei teme şi ale problemelor conexe care apar: . mai exact el este delimitat de fondul construit al fostei axe Victoria Socialismului actual Bulevardul Unirii şi de străzile Sfinţii Apostoli. culturală. Emil barbu popEsCu Tema: grupa 24a aRhiTECTuRa duRabiLĂ . amplasament: Situl este vis-a-vis de Piaţa Constituţiei.ce imagine. dr. Apolodor şi Vânători.trebuie să fie un spaţiu interior sau o serie de spaţii exterioare? . timpul pare să stea în loc. 29 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .nonloc cu o identitate greu de înţeles. un loc . Ei fac parte din realitatea extinsă a acestui oraş.B UCURE ªTI . ce fel de ventilare. Aici timpul a trecut. socială. etc. sociale. Homeless. Orice intervenţie în acest loc presupune o poziţie clară pe care arhitectul trebuie să o aibă faţă de o realitate deosebit de particulară.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 atelier prof. Este vorba despre o fractură urbană.paViLion pEnTRu CEi FĂRĂ adĂposT Într-un sit cu o puternică densitate istorică. iluminare. Într-o lume care se vrea profund democratică.care ar fi relaţiile cu vecinătăţile (spaţii folosite de restul populaţiei)? . o realitate nu foarte bine cuantificabilă? . arh.ce funcţiuni sunt necesare şi ar fi folosite de către aceşti oameni dacă li s-ar oferi? . SDF (sans domicile fix) sunt denumiri interesante pe care aceşti oameni le primesc. apoi a fost sterş conform unor crezuri ale unui regim politic. ce tip de spaţiu. etc. dar de o forţă aparte. etc) cărora le este supus ţesutul urban.

40 mp. Însă termenul fundamental particular care desemnează spiritul acestui fragment de oraş este cel de maidan .termen adânc pătruns în istoria şi spiritul Bucureştilor.B U CU REª T I 30 . însă profund bucureştean . Este vorba despre donaţiile · de haine (şi nu numai) pe care unii le pot face pentru cei mai puţin ajutoraţi. 95 mp Ajutoare din partea populaţiei.60 mp.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 În teoriile occidentale de arhitectură şi urbanism. Situl: un maidan fără destin.5 mp. Poate fi însă vorba despre un flaneur beaudlairian sau despre un personaj al lui Steinhardt care încearcă să fugă din faţa istoriei. obiective suplimentare ale studiului: · (studentul) arhitect (şi nu numai . O acţiune rar reluată în zilele noastre. depozitare . Tema: acea parte a societăţii contemporane considerată reziduală. mică bucătărie . Spaţii necesare: recepţie donaţii (semnături.15 mp. să aibă o poziţie critică faţă de sit şi faţă de temă. Studentul trebuie să îşi aleagă un loc particular din întregul sit. să îşi motiveze alegerea şi să îşi definească proiectul plecând de la această alegere. sala de servire a mesei (cu funcţiunea secundară de spaţiu principal al întregului pavilion) . spaţiu de distribuţie (împărţire UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . se face un mic contract de donaţie) . Spaţii necesare: loc de împărţire a mâncării .15 mp. Obiectul de arhitectură determinat vizibil de relaţia spaţiustructură-expresie trebuie conceput în sensul celor spuse mai sus. depozitare . Relaţia definitorie spaţiu-structură-expresie capătă sens pe fundalul acestei aşezări a proiectului de arhitectură în dialog cu realitatea pe care o modifică. · Proiectul trebuie să fie sinteza celor două abordări critice (sit+temă). date de temă: Funcţiunile propuse: · Supa săracului.cei implicaţi în actul de facere a oraşului) trebuie să gândească.evenimentele istoriei par să se înscrie violent aici: aparent rezidual. asemenea spaţii poartă denumirea de terrain vague (concept dezvoltat iniţial de Koolhaas şi preluat mai ales de mediul intelectual de specialitate francez). dar care îl şi informează.15 mp.

1996 31 AN UNIVERSITAR 2010-2011 Andrea Deplazes . Emil Barbu Popescu Şef.20 mp. mică depozitare . toalete . Se referă la posibilitatea celor fără adpost de a primi consiliere în sensul reintegrării lor în societate. duşuri. Ştefan Simion P arh.arh. · plan de amplasare indicarea locului particular ales . 50 mp · Consiliere. etc). Oferirea posibilităţii de a face un duş. StructuresA Handbook – DARCH ETH Zurich. 2003 · Peter Carter . Processes. · U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . 55mp · Utilităţi. Spaţii necesare: antecameră . Regimul de înălţime va fi ales în funcţie de locul particular pe care studentul şi-l alege din întregul sit propus.1:500. într-o tehincă la alegere (fără mijloace digitale). O minimă dotare medicală la care aceste persoane să poată recurge în cazul în care au nevoie (şi vor să o folosească).drd. 1999 · Ioana Tudora .25 mp.Mies Van Der Rohe at Work . Spaţii necesare: mică recepţie . Pavilionul poate avea o înălţime maximă de 10 m la cornişă. desene.lucr. spaţiu medic (birou.5 mp.15 mp.15 mp. 70 mp · Cabinet medical. De cele mai multe ori este vorba despre încercarea de a li se oferi o slujbă şi a li se găsi o locuinţă temporară (dar nu numai). Andrei Şerbescu Asistent dr.arh. grup sanitar propriu) .Paperback. piese suplimentare faţă de tema cadru: Se va face pe hârtie 50x70 paginată vertical.O.ANUL II către cei nevoiaşi) .15 mp. · alte piese menite a explicita soluţia (colaje. 1995 · Michael Wigginton – Glass in Architecture – Londra. 5 vestiare .sc. Aceste utilităţi trebuie să fie în legătură directă cu partea de primire de haine şi ajutoare şi cea medicală. Bibliografie · Kenneth Frampton – Studies in Tectonic Culture. The Poetics of Construction in Nineteenth and Twentieh Century Architecture – Chicago. 2009 Întocmit. grup sanitar propriu) . perspective.10 mp. Radu Antonescu . şi în funcţie de modalitatea de interpretare a temei.10 mp.arh. cartier şi peisaj urban în Bucureşti – ed. cabinet .5 mp.10 mp.15 mp.Grădină. Suprafaţa utilă desfăşurată propusă: 300 mp.Constructing Architecture : Materials. Spaţii necesare: sală aşteptare .La curte . 30 mp · Studenţii sunt invitaţi să propună noi funcţiuni dacă acestea sunt considerate pertinente în urma discuţiilor de atelier. birou discuţie .dr.Curtea Veche. scheme. Prof.B UCURE ªTI . spaţiu personal (birou.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 32 .

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 33 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 34 .

inaltimea min. se afla in Bucuresti.0 m . 30 mp · · birou conducere de cca. 35 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . conform planului anexat. marian moiceanu Tema: ShOW-ROOM AUTO AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 25a Tema popune studentilor rezolvarea unui spatiu de prezentare auto pe un amplasament real din Bucuresti. · · scara de acces la etaj sau la supanta. date generale de tema: Casa noua va avea urmatoarele caracteristici : . alte fuctiuni considerate de student ca fiind necesare.max 60% . in sprafata de cca. grupuri sanitare pe sexe pentru public si pentru personalul angajat.regim de ialtime P +1 partial sau supanta. si se presupune ca proprietarul lui este o firma specializata in vanzari auto interesata in a realiza aceasta investitie. amplasamentul: Terenul. a parterului = 4.POT. · windfang acces pentru public si personal. 30 mp · mici birou pentru administatia firmei.ANUL II atelier Conf. · Structura de rezistenta: va fi realizata din metal ( sau alt material la alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. · zona de receptie si informare public.arh.300 mp.dr.Suprafata construita desfasurata nu va depasi 250 mp Partiul de arhitectura va contine functiuni specifice activitatilor de prezentare auto si administratie si va include: spatiu principal de expunere cca 80 mp cu posibilitatea introduc· erii si scoaterii masinilor expuse. . la intersectia strazii Popa Nan cu strada Matei Voievod.B UCURE ªTI . O atentie deosebita se va acorda rezolvarii acoperirii in vederea obtinerii unei imagini interioare si exterioare interesante. spatiu meeting si protocol cca.

42/2001. Werken. · Bibliografie: CARTI Ando. Tadao. Astfel se cere obtinerea unei constructii care. Space. Pierre.The Dome in European Architecture. material. 1999 Zevi Bruno. 68-71 Abitare 462/2006. Taschen. arhitect Marian MOICEANU 36 . dimensionarea si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. Pentru o arhitectura omeneasca Donzal. Architecture RICHARDSON Phyllis. 2005 STOCK. pp 56-61. Laurence King Publishing.. piese desenate suplimentare fata de tema cadru 2-3 perspective interioare cu relevarea structurii folosite.1-2/1995 Architecture & Urbanism ian. Ernst. Architecture Spoken Ed Rizzoli Neufert. Philip. Cum sa intelegem arhitectura REVISTE El Croquis 129/130. nr. 2004 Van der Rohe. contrast. . pp 228-233 The Japan Architect 1/1991. pp 68 – 75. Birkhäuser. A Design Manual. pp 126-145. Complete Works Ching. 2004 STEGERS.acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pe modul de prezentare a solutiei. 2001 HASRATIAN. Wolfgang Jean.incadrarea in sit real – relatia de integrare a obiectului de arhitectura propus in contextul existent tinand cont si de regulamentele urbanisice ale amplasamentului. New Sacred Architecture. Bussum. Francis. David. 710. Form – Space – Order Doicescu. Se vor specifica tipurile de materiale folosite. a reglementarilor urbanistice si a dorintelor beneficiarului. Existence. 337. tinand cont de cerintele temei.Lessons for Students in Architecture (Google Book Search) Intocmit.170-175 Holl.. 2000 Architectural Design 3/2003 LINK – uri WEB Hertzberger. 2003. 367/2006 Architectural Review .363/2006. Nouveau Musees Francine Hauben. pp 220-223.ANUL II Volumetria si plastica de fatada: vor reprezenta o rezultanta directa a tipului de structura ales. pp 62-67.120. Early Christian Architecture of Armenia. Murad. 748/2006 708.1305/2005 A+U 427/2006 325. C.intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu. De la cave au toit van Eyck. Architecture. Prestel Publishing. nr. 2000 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I AN UNIVERSITAR 2010-2011 JODIDIO. 485/2006 L’Arca International 26/1999 – “L’eau” Architectural Design “Architecture & water”. Jean Louis. Visions of Heaven. Architectural Guide to Christian Sacred Buildings: In Europe Since 1950-From Aalto to Zumthor. Steven. Octav. Herman . conf. Criterii de apreciere: In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii : . 2008 STEPHENSON. 376 Casabella 744/2006. Aldo. vol 65 nr. tipul de structura. 129-130/2006 T&A 401. Catherine. nr. Sacred Buildings. dr. . Alvaro Siza. Rudolf. intelegerea. Manualul arhitectului Norberg -Schultz. pp. obiectivele studiului: Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de : . .stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de arhitectura. controlul volumetriei si plastica anvelopantei. Akal Arquitectura von Meiss. Birkhäuser. 467/2006 L’Arca 220/2006 Architecture d’Aujourd’Hui . complexity.logica rezolvarii functionale si structurale. 339. Moscova.coerenta compozitiei arhitecturale . Mies Cohen.125. Plansele desenate vor contine comentarii pentru justificarea solutiei. Composition. 711 Detail ½ / 2007 El Croquis 131-132/2006. tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura. Birkhauser.

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 37 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

B U CU REª T I 38 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

Date de tema: Se propune constructia unui pavilion care va avea functiunea de scoala de golf. arh. obiective suplimentare ale studiului: Contextul existent obliga la o relatie speciala cu situl. Intocmit. Conform PUG Bucuresti. Conf. terenul se afla in zona protejata.Univ. depozit echipamente golf. mun. Suprafata desfasurata sa nu depaseasca 300 mp. iar solutiile vor fi justificate in planse prin schite sugestive si text. sector 1. dr. Expresivitatea obiectivului de arhitectura va trebui sa se integreze in aceasta zona incarcata de verdeata. spatiu birou antrenori. la un demers de integrare a noului intr-un spatiu situat langa un teren de golf si intr-o zona protejata preponderent verde.B UCURE ªTI . Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului. grup sanitar minimal impartit pe sexe). Tipurile de material folosite vor fi specificate.Arh Vasile Meita 39 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . dimensionarea si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.ANUL II atelier Conf. soseaua Bucuresti . Se cere redactarea unui eseu care sa argumenteze configuratia spatiala a pavilionului.Ploiesti nr 2B. Pavilionul se va construi din materiale moderne avand o configuratie spatiala deosebita. Criterii suplimentare de apreciere: Logica rezolvarii functionale si structurale. Coerenta compozitiei arhitecturale. Structura va fi la alegere si va permite schimbarea usoara a configuratiei spatiale precum si adaptarea la cerinte diverse. intelegerea. Vasile meiţă Tema: AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 26a PAVILION MULTIfUNCTIONAL (SCOALA DE GOLf) IN CADRUL CLUBULUI DIPLOMATIC BUCURESTI amplasament: Terenul se afla pe malul Lacului Floreasca in incinta Clubului Diplomatic Bucuresti. Bucuresti. Suprafata terenului pe care se va amenaja pavilionul este de circa 2000 mp.Dr. Principala functiune a pavilionului va fi de spatii special amenajate pentru scoala de golf iar pe langa aceste spatii se pot propune la alegere de catre student si alte functiuni (cafenea.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 40 .

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 41 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

B U CU REª T I 42 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

căutarea expresivităţii plastice a spaţiului interior prin atribuirea unor valenţe poetice.B UCURE ªTI . exeriţiu de atelier utilizând reguli stricte de compoziţie cu forme simple. 4 . 43 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .spaţiu public). în prima săptamână a anului universitar următor.ANUL II atelier prof. care mai cuprinde amenajări urbane si un far. pământ).dr. etc obiective suplimentare asimilarea analitică a unor exemple de arhitectură aparţinând unor arhitecţi de renume. obiectul proiectat se înscrie într-un ansamblu integrat cu destinaţia comunicării publice. amplasament In spaţiul promenadei de pe malul Dunării din localitatea Calafat. cele 4 zări (sau vânturi) sau direcţii cardinale. primare. cu rol de landmark (obiectul proiectului nr.studiu analitic al unui edificiu clasic sau contemporan prin prisma relaţiilor spaţiu . se va lucra în colective de 2 sau 3 studenţi în funcţie de dimensiunea edificiului. aer. cele 4 anotimpuri.esxpresie.arh. foc. modul de utilizare si funcţiunea socială a edificiului propus în suprafaţă maximă de 400 mp. cei 4 evanghelisti. Sugerăm opţiuni pentru spaţii înscrise în aria activităţilor culturale cu rol preponderent de comunicare. Atelierul va propune spre studiu a 12 exemple la care studenţii pot adăugate si altele respectând aceiasi arie de analiză. desfăsurarea proiectului Intr-o primă etapă de 2 săptămâni . mircea ochinciuc Tema: ”4” AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 21b Tematica funcţională a edificiului se va înscrie în domenii ideatice ilustrate de simbolismul numeric al “Tetradei” prezent în sintagma cum ar fi : cele 4 elemente primordiale (apă. date de temă La prevederile generale ale temei cadru se va adăuga câte o propunere individuală a studentului pentru destinaţia.structură . geometrii si volume pure. Alegerea ariei amplasamentului se va face cu ocazia deplasării grupei de studenţi la Calafat.

Mihai Duţescu UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . Gaston Bachelard: “Poetica spaţiului”. Melania Dulămea. prof. AN UNIVERSITAR 2010-2011 Bibliografie Rudolf Arnheim: “Art and Visual Perception”. Intocmit. o machetă la o scară convenabilă. crochiuri la o scară la alegere precum si schemele de organizare planimetrică. asist dr. sef lucrări drd. Mircea Ochinciuc.B U CU REª T I 44 . secţiuni. faţade. dar ea va influenţa evaluarea finală a proiectului Redactare suplmentar faţă de cerinţele temei cadru se vor preda: o plansă format 70/100 cm. dr. arh. “Poetica Reveriei”. arh. a atelierului.ANUL II Nota acestei etape este internă. arh. stabilită de atelier. cu planuri. volumetrică si funcţională a exemplului ales.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 studiu analitic al unui edificiu clasic sau contemporan » Capela Pazzi F. Brunelleschi Villa Capra Andrea Palladio Crown hall Mies van der Rohe 45 Salk institute Louis Kahn Atelier Brancusi Renzo Piano U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 46 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 47 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 48 .

Această diferenţa între două contexte va genera întrebări a căror răspunsuri se pot găsi prin rezolvarea obiectului de arhitectură. spaţiale din semestrele 1 şi 2. amplasament Terenul propus exerciţiului este în localitatea Slănic Prahova. alegere ce va fi motivata. trame stradale. să primească si să informeze vizitatorii şi să găzduiască alte funcţiuni conexe determinate a fi necesare. Amplasamentul este unul ce a suferit modificări majore de-a lungul timpului. la cca.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 atelier şef lucrări dr. necesită intervenţii responsabile în „decorul” arhitectural existent. arh. aproape ruptă de realitate. etc. Tema va propune analiza acestor două contexte diferite şi realizarea legăturii dintre ele. 100 km de Bucureşti. Degradarea şi distrugerea „decorului” în care evoluează oamenii şi comunităţile ( case. va primi funcţiunile alese de studenţi. alimentaţie publică. Pavilionul de acces în salină ( intrare – ieşire) cu o suprafaţă desfăşurată de cca. are în componenţa sa diverse obiecte construite. cu un caracter puternic. ce să realizeze legătura directă între subteran si suprafaţă. menite a completa dotările din zonă : puncte de informare şi control. astăzi prezentându-se ca un teren ce poartă o urmă a istoriei sale. Vă propunem astfel descoperirea unui loc neobişnuit. 49 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . spaţii expoziţionale. Un loc ce exista intre două lumi. date de temă Se propune realizarea unui pavilion de acces de suprafaţă în mina Unirea. Cristian drughean Tema: paViLion aCCEs În saLinĂ grupa 22b Exerciţiul îşi propune continuarea şi aprofundarea studiilor formale. ce vor trebui integrate în soluţia arhitecturală. pieţe. zonă de aşteptare.B UCURE ªTI . la limita dintre natural şi făurit de mâna omului. 300 mp. locuri de socializare) din zonele cu potenţial turistic valoros. poziţionat în imediata vecinătate a lifturilor de intrare în salina Unirea. legată de un context şi cea subterană. cea cotidiană. Studenţii vor trebui să îşi determine zona de intervenţie din amplasamentul mai larg existent. în imediata vecinătate a accesului în fosta mina de sare Unirea.

Intocmit. Pe baza primei impresii şi a unui studiu documentar realizat în bibliotecă cu exemple legate de temă. Se va realiza o machetă a sitului comună întregii grupe. Studiul pe macheta. care va constitui suportul dialogului individual şi colectiv ( la panou ) în susţinerea conceptului arhitectural. care pot contribui la o mai buna ilustrare a conceptului arhitectural. AN UNIVERSITAR 2010-2011 piese desenate suplimentare fata de tema cadru . 10/2004. arh. sau orice alt fel de reprezentare tridimensională va fi încurajat pe tot parcursul proiectului. 9/2004. Bibliografie Kenneth Frampton – Modern Architecture Architecture now ! – 1. un studiu dedicat înţelegerii şi interpretării contextului dat.5. pot fi prezentate orice alte piese desenate ( schiţe. arh. 10/2003.2. coerenţă în alegerea materialelor folosite în a genera structuri.3. sef lucrări : dr.4. Cristian Drughean Asistent : drd. perspective. constructive pentru obiectul arhitectural propus.ANUL II obiectice didactice suplimentare încadrarea în decorul arhitectural existent. studenţii vor genera un scenariu de utilizare a spaţiului şi o prima poziţie de relaţionare a obiectului propus cu situl.1 mapă format A3 cu schiţele demersului arhitectural Facultativ. logica compoziţiei arhitecturale adecvate temei şi funcţiunilor alese.6 – Taschen Detail 10/2002. Ionuţ Anton UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . desfaşurarea studiului Prima săptămâna a proiectului va presupune o apropriere a sitului.B U CU REª T I 50 . imagini realizate pe calculator). 5/2005. 3/2005.

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 51 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

B U CU REª T I 52 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 53 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 54 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

ANUL II atelier şef lucrări. (2) Tema urbana . un pavilion de expozitie trebuie sa raspunda si exigentei functiunii si exigentei formei si. structura. Un amplasament de limita. adaugand o dimensiune complementara functiunii acesteia. Programul include spatii de expunere pentru obiecte de arta. dan marin Tema: AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 23b PAVILION DE ARTE VIZUALE IN CURTEA LIBRARIEI CARTURESTI In mai mare masura decat alte programe. daca amplasamentul o cere. spatiu. Program: Pavilionul este gandit ca o extensie a librariei “Carturesti”. amplasament: Curtea librariei “Carturesti”. la confluenta unor multiple polaritati functionale. si celei a contextului. care isi pastreaza rolul si imaginea de curte vegetala.obiectul in autonomia lui (elemente. dar si un obiect in sine. repartizate pe parter si etaj . care pot fi desfiintate. geometrie. El va functiona in stransa legatura cu cele doua cladiri existente si cu curtea din spate. Lect. str. un spatiu pentru conferinte si reuniuni. Intocmit. precum si anexe. Pictor Artur Verona 10.arh.proiectul urmareste investigarea a doua teme: (1) Tema arhitecturala . proiecte de arhitectura etc. Dan Marin 55 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . se poate defini in mod autonom.importante. dar nu exclusive . in locul unor anexe existente. morfologie spatiala.B UCURE ªTI .posibil si subsol -.. obiective: Dincolo de exigentele programului .obiectul in heteronomia lui (geometrie parcelara. relatii. arh. dar isi poate extrage regula si din exterior. ambient construit si natural). materiale). El trebuie sa fie un spatiu al contemplatiei artistice. morfologice si de caracter. fara valoare.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 56 .

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 57 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

B U CU REª T I 58 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

nicolae Grama Tema: PAVILION AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 24b Tema propusa va face trecerea de la tematica anului I de studii.grupuri sanitare pe sexe. . avand ca intermediar spatiul de tip terasa.arh.acces si punct de informare cca.. .rezolvarea functionala si stabilirea tipului de structura. Se va acorda o atentie speciala relatiei interior-exterior.interdependenta dintre obiectul de arhitectura si sit. proiecte si machete pentru obiectivele propuse a se realiza in zona.stabilirea conceptului in concordanta cu mesajul propus de student.spatii de expunere cca. 700 mp.sala discutii cca. la proiectarea in sit real. si va cuprinde urmatoarele spatii: . 59 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . obiective didactice : Pornim de la un context dat si urmarim: . de la sol. . . 50 mp. .1-2 birouri de aprox.B UCURE ªTI . 250 mp.dr. incinta. curte. adiacent Primariei. fiecare .spatii de discutii cu un mic bar cca. Pavilionul va avea o suprafata totala desfasurata de max. Date de tema : Constructia va avea doua niveluri si inaltimea maxima la atic H=5m.relationarea adecvata cu patrimoniul construit.ANUL II atelier prof. Bucuresti. . . precum si dezbaterea unor schite. 500 mp. 20 mp. prezentat in planul anexat. . expunerea. 40 mp. pretextul este fiind dat de Primaria Sectorului 1. care intentioneaza sa puna la punct informarea .clarificarea si conturarea mijloacelor de limbaj si expresie legate de programul propus. amplasamentul : Este pe un teren cu suprafata de cca. 60 mp.

. . 1/100 . expresia volumetrica si limbajul obiectului de arhitectura in context.Jean Louis Cohen. 111/MVRDV 1997-2002 El Croquis nr.rezolvarea functionala si logica adoptarii sistemului structural.2. 1/100 . perioada care se va finaliza cu o mapa. Prof. 129-130/Herzog & DeMeuron 2002-2006 El Croquis nr. Dr. Urmatoarele saptamani sunt dedicate studiului si intocmirii proiectului. arh.sectiune caracteristica sc. Redactare : Se vor prezenta: .12]/2005 Intocmit.ANUL II desfasurarea studiului : Prima saptamana este dedicata documentarii pentru tipul de program. Space & Architecture .C. 1/100 . 67/Bolles-Wilson 1990-1994 El Croquis nr. Akal Arquitectura Tadao Ando . 1/500 .calitatea prezentarii proiectului. ce urmeaza a fi prezentata si comentata la atelier. 1-17 El Croquis nr. Taschen Via Arquitectura nr.plan de situatie sc.Norberg Schultz Mies Van Der Rohe .B U CU REª T I AN UNIVERSITAR 2010-2011 60 . 91/Two Worlds-Towards an Improbable Architecture Architectural Record nr.macheta de ansamblu sc.2 perspective (interioara si exterioara) .concepul. Arh. Niculae Grama Sef lucrari drd. Bibliografie : Arhitectura peisajului .planurile celor doua niveluri sc.Complete Works. [1.2 fatade sc. 1-11 Tectonica nr. Robert Negru UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . Taschen Architecture Now! . 88-89/Peter Zumthor 1998 El Croquis nr. 1/200 Criterii de apreciere : .John Simmonds Ormsbee Existence.7.

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 61 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

B U CU REª T I 62 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

Suprafetele functiunilor propuse vor fi stabilite in cadrul atelierului.admisa 400 m.). a stii sa il vezi constituie cheia intelegerii arhitectului“ (BRUNO ZEVI) Se propune realizarea unui spatiu expozitional intr-un context urban important incarcat de semnificatie istorica amplasament Se afla in BUCURESTI in vecinatatea PRIMARIEI CAPITALEI intr -un spatiu cu importante rezonante istorice . spre cea mai mica celula a expozitiei. Criterii de apreciere Rezolvarea corecta a relatiei obiect de arhitectura -sit Relatia spatiu interior spatiu exterior Expresivitatea rezolvarii 63 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .arhitecturale ce marcheaza evolutia caracteristica a orasului . a impactului pe care acesta il manifesta asupra functiunii . Din analiza sitului vor decurge deciziile de proiectare referitoare la : Tipul de expresie a viitoarei cladiri Modul de exprimare a functiunilor propuse Date de tema Galeria de arta va cuprinde urmatoarele spatii : HOL DE ACCES -INFORMARE SPATII DE EXPUNERE BAR BIROURI -minim 2 ANEXE Tema program poate fi completata cu alte propuneri cu conditia ca acestea sa nu se afle intr-o relatie divergenta cu cele enumerate .ANUL II atelier prof.pornind de la o analiza MACRO. (suprafata max. prin analiza unui sit ce cuprinde particularitati arhitecturale. arh.p. Prin tema propusa se urmareste descoperirea din etapa in etapa. dana Chirvai Tema: AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 25b GaLERiE dE aRTa EXpERimEnTaLa “ A stapani spatiul .B UCURE ªTI . dr.

1-2 fatade sc. perspective [exterior -interior].325.Cum sa intelegem Arhitectura A + U .macheta .337.Dr.plan de situatie sc.710.ANUL II Redactare Se vor desena intr-o tehnica la alegere urmatoarele piese: .planurile tuturor nivelelor diferite sc.711 L”ARCHITECTURE D”AUJOURDOUI Nr. 1/100 -1 sectiune caracteristica sc.OCTAV DOICESCU .optional -imagini. Prof. Bibliografie Bruno Zevi .Pentru Arhitectura Omeneasca Intocmit.376 CASABELLA NR.708.B U CU REª T I 64 .Nr. 1/100 .339.329 ACADEMICIAN ARH.Dana Chirvai AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . 1/500 . in tehnici la alegere.326. 1/100 .Arh.

). oraşul dispărut”. fără a se neglija sensibilitatea artistică şi inventivitatea tehnică.B UCURE ªTI . dedicat memoriei locurilor din oraşul vechi dispărute sau traumatizate în urma demolărilor din anii 80 (Biserica Sf. Vineri. obiective didactice: Relaţionarea adecvată cu situl Alegerea unei structuri corespunzătoare şi a materialelor utilizate pentru realizarea acesteia Clarificarea şi conturarea mijloacelor de limbaj şi expresie în concordanţă cu programul de arhitectură propus. pe o insulă verde cu o suprafaţă de aproximativ 500mp. orice am crede noi şi utrmaşii noştri despe el. Il putem ură. 65 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . îl putem compătimi. alexandru Vasiliu Tema: AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 26b CONfIGURAREA UNEI NOI STRUCTURI ÎNTR-UN ConTEXT REaL daT „Bucureştiul este menit să ne verifice posibilităţile de creaţie. Hala Unirii etc. Spitalul Brâncovenesc. vom afla într-o zi cine putem fi. tema vă propune conceperea unui pavilion „ Bucureşti.dr. care aduce locului o notă derizorie şi comună. integrat zonei. Şi aici. El îşi păstrează funcţiunea. Pentru simplul motiv că Bucureştiul a fost ales de un păstor cunoscător al semnelor să fie centrul. unde se dau atâtea bătălii.arh. Actualmente acest teren se constituie ca un spaţiu rezidual. amplasament Amplasamentul propus spre studiu se află în partea de nord a Hanului lui Manuc.” (Mircea Eliade – Profetism românesc) Tema propusă are ca scop continuarea studiului din anul I. de configurare. a unui anumit tip de atitudine faţă de context Se va pune accent pe argumentarea teretică a propunerii. In cadrul programului de revitalizare a Centrului Istoric al Oraşului Bucureşti. tema „Spaţiu – Structură” dezvoltând analiza relaţiei dintre formele arhitectural structurale şi un un context real dat.ANUL II atelier Conf. de afirmare spirituală. îl putem disptreţui.

pp 228233 Architectural Record. conferinţe etc Cafe bar Punct de informare turistică Terasă (semi)acoperită Vestiar şi grup sanitar pentru personal Grupuri sanitare pentru consumatori Bucătărie rece. exterioare. Le Corbusier. pp 220-223. complexity. pp 62-67. De la cave au toit Francine Hauben – Composition. nr. obiecte de mobilier. 1 – 2 / 1995 Revista „Memoria”. pp 68 – 75. 01/2000. 2001 Aldo van Eyck. 1999 El Croquis. Akal Arquitectura Tadao Ando. pp 56-61.120. un oraş între Orient şi Occident Francois Choay. Bucureşti.drd. piese suplimentare fata de tema cadru perspective interioare. proiectat cu sală pentru proiecţii video. nr. în funcţie de caracteristicile fiecărei soluţii. architecture UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . MVRDV Intocmit. Architecture. dr. nr. iar sistemul structural va fi la alegere. Toyo Ito. Alegoria patrimoniului Bucureşti 2000 – Concurs internaţional de urbanism Nicolae Lascu – Modernizarea şi distrugerea în istoria postbelică a oraşelor româneşti. planuri. Pierre von Meiss. Space. Alvaro Siza de Vieira. ambiance. 68-71 Monografii: Mies van der Rohe. realizat eventual şi în supantă Spaţiu pentru expunere temporară.125. Jean Louis Cohen. elemente salvate din clădirile distruse. Gheorghe Bratu 66 . Tana Lascu Prep.Norberg Schultz – Genius Loci. Paysage. Hertzog & De Meuron. C.ANUL II date de temă Spaţiu expoziţiei permanente – fotografii de epocă.Existence. 1/1991. Arh. Şef Atelier Conf. Bussum. Istoria Urbană. Alexandru Vasiliu Lect. drd. Complete Works. arh. Bibliografie Dana Harhoiu. Norberg Schultz . contrast.arh. centrală termică Inălţimea maxima la cornişă nu va depăşi 10m. Birkhauser. Alberto Campo Baeza. schiţe scurt text explicativ Criterii de apreciere Relaţionarea la situl propus Calitatea expresiei arhitecturale Coerenţa între structura aleasă şi rezolvarea funcţională de ansamblu Calitatea redactării finale a proiectului. Small Museums The Japan Architect nr. imagini. spaţiu depozitare Spaţii tehnice.B U CU REª T I AN UNIVERSITAR 2010-2011 Mies van der Rohe. pp 126-145. nr. nr.42/2001.129/130. Werken. hărţi.42 Joedicke Jurgen – Space and Form in Architecture C. lansări de carte.

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 67 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

B U CU REª T I 68 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

un scaun pentru a sta comod şi a lucra. ce se referă atat la determinarea regimului de aliniere şi înălţime dar mai ales la găsirea limbajului arhitectural adecvat respectivei zone de locuit. muncă. Exerciţiul ce vă este propus – Locuinţe înşiruite – pe un amplasament real. una pentru dormit. Le Corbusier 1915. Acestea sunt standardele locuinţei”. dulapuri pentru a aşeza fiecare lucru la al său „right place”. Câte camere : una pentru a găti şi una pentru a mânca. una pentru spălat. invită la o cunoaştere obligatorie a demonstraţiilor carteziene ale lui Viollet. un pat de odihnă pentru a te întinde. Un anumit număr de compartimente pentru bucătărie. a studiilor raţionale ale lui Gropius.B UCURE ªTI .Le-Duc. Una pentru lucrat. frigului.ANUL II p r o i e c t d e AN UNIVERSITAR 2010-2011 c a t e d r ă Tema proiectul nr. ale pamfletelor înfocate ale lui Le Corbusier sau a prozei romantice a lui Wright. Abordarea programului cu cea mai mare frecvenţă în practica profesională a arhitectului şi anume cel al locuirii. o masă de lucru. hoţilor. ploii. O cameră : o suprafaţă pentru a circula liber. indiscreţilor. ne pune de cele mai multe ori problema realizării unei analize contextuale complexe. Un receptacul de lumină şi de soare. viaţa intimă. a eseurilor sarcastice ale lui Adolf Loss.2 moRFoLoGia LoCuiRii LoCuinţE inşiRuiTE Numar de credite : 6 | Durata : 8 saptamâni „ Să punem problema : O locuinţă : un adăpost contra căldurii. 69 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . centrala termică. precizarea ei urmând să se cristalizeze logic din viziunea / studiul direct al fiecărui student / atelier. înţelegerea elementelor de mediu ambiant : context natural. spălătorie.B U CU REª T I 70 . analiza de sit TIPOLOGIE – MORFOLOGIE. Zona de noapte : dormitor matrimonial. social. bucătărie Fiecare atelier poate avea un grad propriu de libertate a abordării şi soluţionării temei. mobilier. pentru un autoturism . Se vor respecta : Suprafaţa construită = cca. birou. echipamente. conform Planului Urbanistic de Detaliu anexat temei. obiectivele studiului : analiza evoluţiei modelelor de locuinţă individuală. datele de temă : Regimul de înălţime va fi parter cu etaj parţial sau total. Retragerea de la aliniamentul străzii este opţiunea studentului. baie. acoperit. neînchis. finisaje. spaţii de depozitare Zona de servicii : loc de parcare. două dormitoare. POT = 45 %. cunoaşterea antropologiei spaţiilor şi standardelor ergonometrice: entităţile spaţiului locuibil. Zona de zi : vestibul acces principal grup sanitar de serviciu. construit.3 Tema este informativă. 200mp. rezolvarea corectă a soluţionărilor FUNCŢIONAL – SPAŢIALE. loc de luat masa. dar în condiţiile respectării datelor obligatorii din prezenta temă cadru. sectorul 2 în vecinătatea râului Colentina. depozitare Fiecare locuinţă va fi prevăzută cu un loc de parcare. suprafeţe şi regim de înălţime.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 amplasament : Amplasamentul se află în Bucureşti. CUT= 1. living – room. stilistic. dressing + baie. pe strada Cremeniţei.

Planul parterului va conţine şi amenajarea exterioară a curţii. 71 AN UNIVERSITAR 2010-2011 2 perspective. Cristian Drughean U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . 1:50. desenate la mâna liberă. 1:50 La faza a II-a se va preda un CD cu imaginile pieselor desenate în format jpeg.1:100. secţiune longitudinală prin locuinţă sc. interior / exterior.1:50. Şef de lucrări : dr.ANUL II Încălzirea se face cu centrală proprie care poate fi amplasată ca şi alte anexe. nu se permite prezentarea proiectului în Comisia de juriere a Catedrei. corectitudinea relaţiilor funcţionale şi a concepţiei structurale. la demisol sau la subsol. Evacuarea resturilor menajere se face prin pubele ecologice amplasate la limita terenului.B UCURE ªTI . Redactarea proiectului : Predarea se va face conform regulamentului de juriere şi notare din graficul de proiectare.1: 50. într-o tehnică la alegere (monocrom sau policrom). o secţiune caracteristică şi 2 faţade sc. La jurierea şi notarea proiectului se va prezenta obligatoriu conţinutul celor două faze şi nota propusă de atelier la prima fază. Întocmit. Faza a II-a : durata 5 săptămâni Pe 2 formate de hârtie albă 50/70 cm. sc. Se cer următoarele piese obligatorii : Faza I-a : durata 4 săptămâni – documentare / cercetare O mapă care să conţină : 5 fişe de documentare cu exemple de locuinţe înşiruite în format A 4. Analiza sitului şi vecinătăţilor în format A 3. cu locuinţa şi amenajările exterioare. Acestea sunt parte integrantă a proiectului. arh. mobilate şi cotate conform standardelor sc. În cazul nerespectării datelor de temă şi condiţiilor de redactare. acurateţea prezentării grafice a proiectului. calitatea expresiei plastice / volumetrice. 2 faţade dintre care cea de la stradă va fi prezentată cu amorsele caselor învecinate. cu obligativitatea menţionării numelui obiectului de arhitectură. Acoperirea poate fi în terasă sau şarpantă. notă : Este interzisă redactarea pe calculator a pieselor cerute sau a altor piese suplimentare. Propunere de partiu şi volumetrie : planuri. Sistemul constructiv este la alegere. a autorului şi a sursei consultate. sc. aşezate orizontal. macheta întregului lot. Criterii de apreciere şi notare : respectarea tuturior daetlor de temă. în format A 3. nu se permite redactarea pe calculator : planurile tuturor nivelelor.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 72 .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 73 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 74 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

Se asigura astfel o relatie buna intre nou si vechi. Provocarea propusa studentului consta in principal in conceperea unui proiect de locuinta care sa contina acel atribut aparte denumit adesea calitatea locuirii. Poate si de aceea tema prezenta propune studentilor rezolvarea unei locuinte de tip izolat. Confortul asigurat prin mobilare si echipare: Acest lucru este asigurat de folosirea materialelor si tehnologiilor noi capabile sa realizeze un nivel de confort in concordanta cu cerintele din ce in ce mai sofisticate ale beneficiarilor. confort si placere. intelegerea si depistarea acelor elemente valoroase ale contextului natural sau artificial considerate ca fiind relevante si necesar de a fi preluate si interpretate in conceptul noii case. Pentru aceasta trebuiesc avute in vedere cateva aspecte obligatorii: 1. Contextul locatiei: Acest aspect presupune analiza. In arhitectura acest lucru nu poate fi ignorant. 2. situata pe un amplasament real din Bucuresti ( vezi Anexele 1 si 2). Functionalitatea: Un aspect ce vizeaza in esenta gasirea unor solutii de buna relationare a spatilor apte sa asigure desfasurarea unor activitati specifice.ANUL II p r o i e c t d e AN UNIVERSITAR 2010-2011 c a t e d r ă Tema proiectul nr. si in anumite conditii autonomia energetica a noilor cladiri. 3. unifamiliala cu regim de inaltime D+P+1E ( sau supanta ). pe langa functionalitate si protectie.3 ConTEXT-siT-EXpREsiE o LoCuinTa in ConTEXT uRban REaL Numar de credite : 6 | Durata : 10 saptamâni Dintotdeauna programul de arhitectura cel mai frecventat de catre arhitecti a fost cel legat de locuire. Simplu spus acesta ar presupune ca o casa a fost astfel conceputa incat sa ofere beneficiarului.B UCURE ªTI . o integrare favorabila. 75 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

Suprafetele incaperilor. si flexibilitati deosebite a spatiului. amplasamentul: Terenul prezentat in Anexa 1. partial sau total acoperita · Scara de acces la fiecare nivel · 3 dormitoare si 2 bai complete ( una separat pentru dormitorul matrimonial ) · Dressinguri si spatiu de depozitare UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .jos ) si se afla in Bucuresti. Acestea nu se vor lua in consideratie i calcularea suprafetei amintite.2 . 550 mp. hidrofor si rezervor apa potabila Birou de arhitectura : amplasament posibil la Demisol cu posibilitate de acces la scara locuintei · Acces secundar pentru angajati si clienti. Se vor specifica prin desen tipurile de materiale folosite. 6 persoane · Terasa. distribuiti la alegere pe Demisol. in suprafata de cca.50 m distanta fata de limita de proprietate ). De asemenea folosirea porticelor. Se presupune ca proprietarul lui este o persoana care doreste sa construiasca aceasta casa avand o rezolvare functionala si estetica adecvata pentru doua scopuri principale: locuire + birou particular de arhitectura.CUT = max. pe colt. obiectivele studiului: Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de : . conform planului si fotografiilor anexate ( Anexele: 1 si 2 ). la Nord . 3. · Mic oficiu · Spatiu meeting si protocol · Birou director · Spatiu pentru 6 birouri + computere · Mici grupuri sanitare pe sexe pentru public si pentru angajati si clienti.sus. tinand cont de cerintele temei. · Windfang acces pentru angajati si clienti. . Structura de rezistenta: Va fi realizata din beton armat in sistem dual ( stalpi si pereti din b. dar si de mic birou particular de arhitectura si va include: Locuinta : amplasament posibil la Parter si Etaj · Acces principal pentru proprietarii casei · Winfang + garderoba · Hall vestibul · Living room · Bucatarie + camara · Loc de luat masa pentru cca. precum si o acoperire interesanta a acestuia ( terasa sau sarpanta ). cu o anumita semnificatie. sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei functionalitati. Volumetria si plastica de fatada vor reprezenta o rezultanta directa a tipului de structura ales. Astfel se cere obtinerea unei constructii care. · zona de receptie si secretariat. Doar alinierea casei la frontul din strada aflata la Nord trebuie respectata ( cca.Limita edificabilului. spatiu tehnic pentru centrala termica. structura de rezistenta: Partiul de arhitectura va contine functiuni specifice activitatilor de locuire. Plansele desenate pot contine comentarii sau schite pentru justificarea solutiei. Date de tema Casa noua va avea urmatoarele caracteristici : .incadrarea in sit real – relatia de integrare a obiectului de arhitectura 76 . 40% .B U CU REª T I AN UNIVERSITAR 2010-2011 · Logii sau balcoane · Acces auto spre garajele de la Demisol · Garaj pentru 2 masini.regim de ialtime D+ P +1E. plansee si grinzi din b. in se lasa la alegerea studentului.a. teraselor sau curtilor engleze este permisa. invecinat cu Parcul Libertatii. spatii de depozitare. Functiuni si suprafete. Sunt acceptate si alte spatii sau functiuni considerate de student ca fiind oportune ( dar doar in limita celor 500 mp construiti ). 3 m denivelare de la Sud . Expresivitatea: Acest aspect vizeaza in principal conceperea unor spatii arhitecturale exteriore si interioare interesante. gabaritele si dispunerea lor vor fi in concordanta cu normativele actuale privind programul locuirii. este in panta ( cca.. Parter si Etaj ( sau Supanta ).ANUL II 4.POT = max..a. 1. .Suprafata construita desfasurata nu va depasi 500 mp ( + sau – 15% ).

Rudolf Sacred Buildings.Architectural Guide to Christian Sacred Buildings: In Europe Since 1950-From Aalto to Zumthor. Existence. . Octav Pentru o arhitectura omeneasca Donzal. Tadao Complete Works Ching. Mies Cohen. Mario Botta. si respectare a regulamentelor urbanisice ale amplasamentului. 2000 JODIDIO. Laurence King Publishing. Alvaro Siza. . Jean Louis Akal Arquitectura von Meiss. Catherine Nouveau Musees Francine Hauben Composition. Francis Architecture. 1999 77 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . Taschen. complexity. Philip Alvaro Siza. Birkhäuser.B UCURE ªTI . tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura. 2008 STEPHENSON. Pierre De la cave au toit van Eyck. 2004 STEGERS.stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de arhitectura.The Dome in European Architecture. 2004 Van der Rohe.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 propus in contextul existent. controlul volumetriei si plastica anvelopantei. 2003. in special racordarea noii case la terenul in panta. tipul de structura. C. A Design Manual. Moscova. Aldo Werken. Bussum. 2005 STOCK.intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre functiune. Murad Early Christian Architecture of Armenia. contrast. etc CARTI Ando. Space. David Visions of Heaven. Richard Meier. pp. Birkhäuser. Michael Graves. Architecture RICHARDSON Phyllis. Ernst Manualul arhitectului Norberg -Schultz. Birkhauser. Prestel Publishing. New Sacred Architecture. Wolfgang Jean . Form – Space – Order Doicescu. 2001 HASRATIAN. bibliografie orientativa: ARHITECTI : Tadao Ando. spatiu. Steven Architecture Spoken Ed Rizzoli Neufert.170-175 Holl. material.

pp 56-61. Herman . 339.arh. 2000 Architectural Design 3/2003 LINK – uri WEB Hertzberger. pp 68 – 75.42/2001. Marian Moiceanu AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 78 . Conf. nr. 367/2006 Architectural Review . 129-130/2006 T&A 401. vol 65 nr. 710. 68-71 Abitare 462/2006. 337.1305/2005 A+U 427/2006 325. pp 62-67. 376 Casabella 744/2006. 467/2006 L’Arca 220/2006 Architecture d’Aujourd’Hui . pp 126-145. pp 220-223. pp 228-233 The Japan Architect 1/1991.ANUL II Zevi Bruno Cum sa intelegem arhitectura Renzo piano (1997) LOG BOOK New York: The Monticelli Press Dana Harhoiu . 711 Detail ½ / 2007 El Croquis 131-132/2006.125.Lessons for Students in Architecture (Google Book Search) Intocmit.dr. 485/2006 L’Arca International 26/1999 – “L’eau” Architectural Design “Architecture & water”.1-2/1995 Architecture & Urbanism ian.120. 748/2006 708. Bucuresti Oras intre Orient si Occident editura Simetria . nr. Uniunea Arhitectilor din Romania si Arcub 1997 REVISTE El Croquis 129/130.363/2006. nr.

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 79 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 80 .

Dezvoltarea abilităţilor de gândire arhitecturală complexă. Redactarea proiectului: Proiectele vor fi redactate în colective de câte 2 studenţi şi vor fi predate pe hârtie albă. obiectivele studiului: . obiecte construite cu funcţiuni publice având o suprafaţă cumulată (ocupată la sol) de maximum 250 mp.B UCURE ªTI . însoţit de o analiză detaliată a sitului. sc. 2. amplasament: Amplasamentul (urban) urmează a fi stabilit de către fiecare atelier. într-o tehnică la alegere (inclusiv planşe redactate pe calculator) şi vor cuprinde următoarele piese : . 1/100.Explorarea mijloacelor specifice de raportare creativă la contextul fizic existent.Înţelegerea rolului social al spaţiului public a modalităţilor arhitecturale de integrare a acesteia într-un ţesut urban dat.ANUL II p r o i e c t d e AN UNIVERSITAR 2010-2011 a t e l i e r Tema cadru: proiectul nr.plan general al perimetrului de intervenţie. de asemenea. date de temă: Fiecare atelier va propune conţinutul detaliat al temei cu respectarea următoarelor prevederi generale: . 81 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . . .Se vor propune.4 spaţiu pubLiC Numar de credite : 4 | Durata : 4 saptamâni 1. format 50/70. 5.Suprafaţa studiată nu va depăşi 1500 mp. . legată de relaţia dintre spaţiul public interior şi cel exterior. 3. cu reprezentarea zonelor pavate şi plantate precum şi a elementelor construite sau de mobilier urban. .plan de situaţie la sc. 1/500.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . construcţii etajate. etc. . preocupări. · Nu se acceptă corecturi pe laptop. 1/100 (obligatoriu. 6. .) AN UNIVERSITAR 2010-2011 . .Modul de raportare a proiectului la contextul social şi fizic – construit existent.3 secţiuni sau desfăşurări de fronturi. 1/100.Claritatea spaţială a propunerii. 1/100 . conform modelului recomandat de catedră. la sc.Acurateţea şi expresivitatea grafică a proiectului. · Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de identificare.) dacă este cazul – sc.planul nivelelor diferite (foişoare. notă: · Toate studiile şi schiţele se vor prezenta la corectură pe foiţă fiind reunite într-o mapă.B U CU REª T I 82 . etc.machetă la sc.Adresabilitatea intervenţiei pentru diferite categorii de public (grupate pe vârste.ANUL II . pe care studenţii o vor avea asupra lor în permanenţă în timpul orelor de atelier. Criterii de apreciere şi notare: . condiţionând predarea şi notarea proiectului în ansamblu).se va preda un CD cu piesele proiectului .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 83 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 84 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

precum si favorizarea contactelor sociale.B UCURE ªTI . Date de tema: Studentii isi vor stabili singuri tema-program functie de interpretarea proprie a potentialului zonei. obiective suplimentare ale studiului : . 150 mp. dominanta fiind semnificatia cultural. muzica de opera . destindere. . noutate.mica galerie de arta expunere elemente scenografice. Se va propune sistematizarea terenului si amplasarea unei dotari / spatiu in suprafata de max. semnificatie . Victor Ivanes 85 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . Structura si materialele de constructie vor fi astfl alese incat san u agreseze imaginea existenta a zonei. divrtisment.analiza conditiilor de sit: context natural.transparenta.categorii de spatii. discutii. adecvate epocii contemporane. arh. conform planului de situatie anexat.compozitie volumetrica. costume. etc Criterii suplimentare de apreciere : .calitatea redactarii finale a proiectului Intocmit.ANUL II atelier arh. etc. relaxare. o imagine de ansamblu care sa marcheze semnificatia locului. etc. imagini fotografice din spectacole de opera .propunerea unei rezolvari arhitecturale. imagine de ansamblu.modul de folisire a terenului . Prof.bar-cafenea-ceainarie (grup sanitar) .o mica zona de auditie individuala. construit. mod de compunere . stylistic. dr.zona amfiteatru (gradene) loc de odihna. cu dimensiuni si scara corespunzatoare scopuluisi modului de utilizare a spatiilor. Spatii posibile: . inovatie.integrarea in sptiul urban . invitat sorin ştefănescu Tema AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 21a AMENAJAREA SPATIULUI PUBLIC DIN fATA OPEREI ROMANE amplasament : Zona de studiu este. divertisment.informational educative. semnificatie.constituirea unui centru de interes ca preocupare pentru publicul utilizator. suprafata de cca 1000 mp din fata cladirii Operei. . sa asigure o vizualizare.

ANUL II

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I

86

ANUL II

AN UNIVERSITAR 2010-2011

87

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

ANUL II

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I

88

ANUL II atelier prof. dr. arh. Cristina Gociman Tema

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 22a

REVITALIZAREA UNUI SPATIU PUBLIC CU UN POTENTIAL SI CU O SEMNIfICATIE CARE S-AU DETERIORAT IN TIMP

amplasament Propunem spre studiu o suprafata de cca. 600mp incluzand porticul Arhitecturii cu intrarea si triunghiul „verde” devenit aproape in totalitate parcare din fata acestuia. argument Reabilitarea demnitatii spatiului urban agresat de publicitate excesiva, de starea cladirilor, a strazilor, de incarcatura de masini, de miscarea browniana a pietonilor, de poluare, este o aspiratie a oricarui edil. Adevarul despre vietuirea si cresterea unei case, a unei strazi, a unui oras trebuie restituit trecatorului, creand posibilitatea unei comunicari intre trecut si prezent si a unei oportunitati pentru viitor. Definirea locului cu toate conotatiile evolutiei perceptiei spatiale si temporare ale acestuia pot reconstitui si recompune afectivitatea sa si reconstrui amprenta comunitara. Cladirea Universitatii de Arhitectura si Urbanism - autor arh. Grigore Cherchez (1912 – 1927), extinderea ei – autor arh. George Filipeanu – 1972, formeaza Triunghiul Arhitecturii care a devenit in centrul orasului un Landmark. Alaturi functioneaza in prezent un spatiu rezidual, ocupat de masini, cu stalpii maculati de afise si grafiti. Reconfigurarea porticului intr-un spatiu pietonal cu amenajare pentru un sistem informatic privind istoria si evolutia locului, informatie de arhitectura si urbanism, pot fi doar cateva din solicitarile privind reabilitarea zonei. Tema prezentata continua tema de proiect pentru anul II – „Orasul aproapele meu” – din anii precedenti, care s-a integrat intr-o tematica generala definita ca „Spatiul public”. Studiul nostru a pornit de la provocarea de implementare a unui parcaj subteran in jurul Universitatii de Arhitectura si de transformare a strazii Edgar Quinet intr-o strada pietonala dedicata evenimentelor legate de carte conform proiect intocmit de Centrul de Proiectare Urbana si Metropolitana Bucuresti.
89 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

acoperite partial sau total. 3. social al amplasamentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii adecvate si coerente. Criterii suplimentare de apreciere Criteriile de apreciere ale acestui proiect vor fi: coerenta volumetrica a spatiului public propus. In acest scop se pot utiliza ca elemente de interventie: mobilierul urban.I. forme” Neufert.1.U. & Allen G. intelegerea si aprofundarea conceptului de spatiu public. Space & Architecture” Simonds.dr. calitatea functionala si estetica a acestui spatiu.„Genius loci. echelle. etc.U. scara 1/200 · Macheta cu prezentarea cel putin al parterului si etajului 1 ale constructiei U. Accesul pietonal pentru profesori. Paysage.M. pavaje. architecture” Norberg – Schlultz. Accesul pietonal prin portic spre Sediul OAR – Bucuresti. ambiance. expunere. dezvoltarea unei conceptii fezabile privind revitalizarea unui spatiu public aflat sub influenta elementelor de context si al carui potential si semnificatie s-au deteriorat din pacate in timp. C. etc. texturi si culori diverse. studenti.A. AN UNIVERSITAR 2010-2011 piese suplimentare fata de tema cadru · 3 fatade – desfasurate (frontal si laterale). afisare. Biserica Enei. Aurelian – „Spatii urbane pietonale” Intocmit. zona de papetarie din colt si spre Biserica Enei. cultural. Ernst – „Manualul arhitectului” Norberg – Schultz.4. vizitatori.A. – „L’architecture sensible.ANUL II Date de tema 3. studierea complexitatii contextului urban.2. De asemenea stationarea vizitatorilor in zona de afisare. etc.B U CU REª T I 90 . conform traditiei a rezultatelor la examenul de admitere in Universitate. acuratetea randarii. – scara 1 / 200 (obligatorie) · Orice alte detalii. Principiile de compozitie si materialele folosite in realizarea acestora sunt lasate la alegerea studentului. – „Arhitectura peisajului” Triscu. perspective.O. elemente de vegetatie. nivelul de detaliere al proiectului.). eventuale structuri modulate usoare si demontabile. In conceperea solutiei se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor aspecte: integrarea noii configuratii propuse in contextul existent in zona. prof. C. inchise sau deschise. oglinzi de apa..3. – „Existence.arh. espace. . Rezolvarea unor zone de odihna. Redarea prestantei accesului principal in Universitate 3. cu includerea fatadelor constructiilor existente (cladirea U. Regandirea spatiului verde ramas intr-o maniera agreabila si in stransa legatura cu restul compozitiei propuse 3. J. obiectivele studiului Scopul principal al studiului il constituie revitalizarea acestui spatiu public in concordanta cu datele de tema.M. etc. total separat de cel auto. Proiectul se va putea elabora in colectiv de 2 maxim 3 persoane. dar si cu sensibilitatea studentilor autori. prin porticul turnului 3.5. care pot duce la intelegerea si sustinerea mai buna a conceptului Bibliografie Alexander C – Ishikawa and Silverstein – „1977 A Pattern Language Towns – Buildings Construction” Joedicke Jurgen – „Space and Form in Architecture” Moore C. Cristina Olga Gociman UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .I.

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 91 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 92 .

B UCURE ªTI . studiu si finalizarea proiectului 93 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 atelier prof. Ocuparea ternului se va face pe ternul ramas liber in urma finalizarii exercitiului nr 1 studiat pentru acelasi amplasament. se propune amenajarea peisagera in context. dr. cu grupuri sanitare si anexe.3842. cel natural si cel de context – ca rezultat al exercitiului nr. amplasament Amplasamentul ales se afla in zona Pod Izvor. obiective suplimentare ale studiului In plus fata de obiectivele exercitiului nr. Ne situam cu acest exercitiu la confluenta dintre trei medii: cel social. mobilierul urban prezent in foaier.47 mp si lot 2 – 504. cu o capacitate de maxim 400 persoane.94 mp. arh. ESTETICA COMUNICARII IN SPATIUL ARhITECTURAL Asa cum se specifica in tema cadru. Cristina ochinciuc Tema grupa 23a SPATII SI OAMENI IN DIALOG. 1. Amenajarea peisagera va rezolva accesele. tipuri de acoperire si tipuri de vegetatie care sa contribuie la buna ventilare a spatiilor etc. 1. pietonalele. Date de tema Ansamblul celor trei volume va fi completat de un foyer urban destinat diferitelor varste si o scena acoperita. Suprafata amenajata pentru “spatiul public” va fi cuprinsa intre 600 mp (minim) si 1500 mp (maxim) stabilita prin tema. studiul este dedicat proiectului de amenajare a unui spatiu public. la intersectia B-dului Libertatii cu Splaiul Independentei si care se compune din loturi in suprafata de: lot 1. piese desenate suplimentare In plus fata de cerintele generale ale temei cadru se mai cer: un scurt eseu argument 2-3 perspective de ansamblu Criterii suplimentare de apreciere si notare coerenta dintre argument.

2007 Intocmit. Cristina Ochinciuc. asist.dr. Dragos Negulescu UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . 2000 (cota II 5731) AN UNIVERSITAR 2010-2011 El Croquis: 129 / 130 . Landscape Architecture: Water features. prof.B U CU REª T I 94 .2006. Alejandro. The seduction of Place: The city in the Twentyfirst Century.arh. london. Weidenfeld&Nicolson. Rockport. 136 / 137 . Joseph. dr.ANUL II Bibliografie Bahamon. arh. Gloucester. 2006 (cota II 7319) Rykwert.

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 95 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

B U CU REª T I 96 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

Gândirea şi modul de a privi peisajul prin dimensiunea istorică a · fondului construit. Emil barbu popEsCu Tema grupa 24a VaLoRiZaREa spaţiuLui pubLiC/uRban Spaţiu public este un instrument de re-articulare între oraş şi viaţa urbană. amplasament: Fiecare echipă de studenţi îşi va alege un amplasament din cele două propuse.Brătianu/strada Halelor.Anton/strada Şepcari/strada Covaci şi fondul construit al arterei I. 97 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .Câmpineanu şi mărginit de fondul construit compus din clădirea Sălii Palatului şi Biserica Cretulescu/imobil de locuinţe. Suprafaţa zonei alese se va încadra în cerinţele temei cadru. Al doilea amplasament este în centrul istoric al oraşului în spatele Hanului Manuc. · Investigarea identităţii proprii a zonei reprezentative pentru centrul oraşului. Semnificaţia unui spaţiu public este dată de modul în care este folosit.B UCURE ªTI . Studierea şi punerea în evidenţă a elementelor de mentalitate comportamentală colectivă existente pot genera funcţiunile spaţiului public ales. obiective suplimentare ale studiului: · Explorarea mijloacelor formale şi constructive de intervenţie asupra spaţiului şi peisajului urban.N.C. Primul spaţiu public este parcul din faţa Bisericii Creţulescu cuprins între arterele Calea Victoriei şi I. cerinţă ce trebuie atinsă prin tema propusă de către studenţi. cuprins între Biserica Sf. Astfel noţiunea de spaţiu public corelată de practica socială colectivă trebuie să fie gândită în contextul istoric actual al societăţii. Valorificarea lui trebuie văzută ca un instrument esenţial în recuperarea urbanităţii. Pornind de la caracteristicile şi analiza amplasamentului se cere stabilirea unei polifuncţionalităţi a spaţiului public.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 atelier prof. arh. dr.

B U CU REª T I 98 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 99 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

Editura Links. Radu Antonescu . Ştefan Simion P arh. Se poate propune.drd. Spaţiul public trebuie să conţină un punct de informare. piese suplimentare faţă de tema cadru: · Scheme prin care să fie justificată soluţia aleasă. să asigure observarea transparentă a acestuia şi să creeze o imagine de ansamblu care să reflecte specificitatea locului. · Bibliografie: · Spaţiul Public şi Reinserţia Socială a Proiectului Artistic şi Arhitectural . Criterii suplimentare de apreciere şi notare: · Modul de valorificare a spaţiului urban existent prin scenariul propus. Perspective ale spaţiului public care reflectă perceperea şi valo· rificarea lui. Prof. Comunităţi urbane. Editura Universitară “Ion Mincu” Bucureşti .2006 · New Urban Spaces.lucr. 2007. Integrarea intervenţiei într-o vecinătate istorică definită. 2005.dr. Elementele de intervenţie vor fi: vegetaţia.ANUL II date de temă: Studenţii vor propune un scenariu în funcţie de specificitatea sitului ales. mobilierul urban. printr-o justificare coerentă. Editura Links. etc.arh. · New Urban Elements.arh. · El Croquis 129-130/2006 Herzog&De Meuron Întocmit.Artă. · Detalii şi materiale caracteristice ale spaţiului urban ales. AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 100 . Andrei Şerbescu Asistent dr. texturi urbane. poziţionarea unor obiecte construite minimal cu funcţiuni publice. Emil Barbu Popescu Şef. Valorizarea caracteristicilor sitului şi folosirea materialele vor fi alese astfel încât să nu agreseze imaginea existentă a zonei.O.arh. Mobilizare. · El Croquis 120/2004 David Chipperfield.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 101 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 102 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

pavaje. texturi şi culori. etc. marian moiceanu Tema AMENAJAREA UNEI SPATIU URBAN DIN BUCURESTI grupa 25a Tema popune studentilor amenajarea unui spatiu public urban real din Bucuresti. date generale de tema: Pentru acest spatiu verde ce contine vechiul turn al FOISORULUI DE FOC se va propune amenajarea acestuia si transformarea lui la alegere. comerţ cultural. materialele de realizare a acestor amenajari sunt lasate la alegerea studentului. la intersectia a doua strazi importante din sectorul 2.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 atelier Conf. intrun spaţiu de întâlnire şi dialog. Functiunile. acoperite parţial sau total. etc. elemente de vegetaţie. in dorinta revitalizarii si restituirii lui catre locuitorilor orasului. oglinzi de apă. etc. De aceea aglomeratia in zona este deosebita mai tot timpul zilei. închise sau deschise. dr. loc de joaca pentru copii.600 mp. Prin pozitie terenul se afla in zona de influenta a doua dotari importante orasenesti: muzeul Pompierilor si Spitalul de Ortopedie fiind flancat de statiile de troleibuz. si asteptare. Astfel spatiul propus poate fi: de odihna. destinat diverselor manifestatii cultural-recreative. obiectivele studiului: Scopul principal al studiului il constituie transformarea unui amplasament anost din Bucuresti intr-un spatiu public revitalizat si personalizat in functie de destinatia aleasa de student. principiile de compozitie. comercial. in sprafata de cca. In acest scop sunt permise utilizarea ca elemente de intervenţie: mobilierul urban. Caracterul propus acestui spatiu public este lasat la libera alegere a studentului. de meditatie.B UCURE ªTI . se afla in imediata apropiere a FOISORULUI DE FOC. fiind marginit pe trei laturi de carosabil conform planului anexat. arh. sau de informare. eventuale structuri modulate uşoare şi demontabile. amplasamentul: Spatiul. In conceperea solutiei se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor aspecte: .integrarea turnului monument in noua configuratie propusa. 103 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . respectiv zona verde adiacenta turnului FOISORULUI DE FOC. informare.

Confort urban Doicescu. forme’’ Neufert. C . . Existence.intelegerea si aprofundarea conceptului de spatiu public.. Aurelian. perspective. & Allen G. Manualul arhitectului Norberg – Schulz.studierea complexitatii contextului urban. Space and Form in Architecture’’ Moore C. architecture Norberg – Schulz. 163/2006. Paysage. C. 329 1. C. UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . 326. Space & Architecture Piaget.Ishikawa and Silverstein 1977 A Pattern Language Towns – Buildings Construction Chirvai. social al amplasamentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii adecvate si coerente . Marian MOICEANU 104 . . 165/2006 363/2006. SANAA. Genius Loci.dezvoltarea unui concept coerent privind revitalizarea unui spatiu public aflat sub influenta elementelor de context. dimensionarea si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. . Ernst. . Spaţii urbane pietonale monografii – EMBT Enric Miralles .si nu in ultimul timp revitalizarea unui spatiu urban a carui potential nu este pus.BenedettaTagliabue.2. in valoare de catre autoritati. din pacate. echelle. O. Criterii de apreciere: In aprecierea proiectului accentul se va pune pe modul in care studentul va realiza prin proiect urmatoarele deziderate : .B U CU REª T I AN UNIVERSITAR 2010-2011 Carme Pinós REVISTE AMC Architecture d’Aujourd’Hui Architectural Record. Arhitectura peisajului Trişcu. Towards to an Improb220/2006 26/1999 – “L’eau” 128/2006 484/2006 Intocmit conf. I . Octav (& colectiv). 7. cultural. intelegerea. piese suplimentare fata de tema cadru: · orice alte detalii. in special fata de punerea in valoare a vechiului monument. Architectural Review Architectural Design ter Casabella Domus El Croquis El Croquis able Architecture L’Arca l’ARCA International Lotus T&A 161/2006. L’architecture sensible.exprimarea unei atitudini arhitecturale fata de contextul urban al sitului.1-2/1995 Architecture & wa530. 12 / 2005..ingeniozitatea rezolvarii spatial-functionale. . proiectul Institutului Politehnic Bucuresti Joedicke Jurgen.ANUL II . Dana. arh. . The Child’s Conception of Space Simonds. espace. Elias Torres & José Antonio Martínez Lapeña. 2/2003 11/2006 vol 65 nr. dr. etc care pot duce la intelegerea si sustinerea mai buna a conceptului Bibliografie: CARTI Alexander. 536 809 129-130/2006 91 / Two worlds. ambiance.acuratetea si expresivitatea prezentarii. J.

ANUL II

AN UNIVERSITAR 2010-2011

105

U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

ANUL II

AN UNIVERSITAR 2010-2011

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I

106

ANUL II atelier Conf. dr. arh. Vasile meiţă

AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 26a

Tema SPATIU PUBLIC - PIATA OPEREI - OPERA CENTER amplasament: Terenul ales pentru studiu se afla intre Piata Operei si cladirea Opera Center (peste raul Dambovita). Date de tema: Studiul propune amenajarea unui spatiu urban intr-un nod important de circulatie auto si pietonal. Se va propune pe cat posibil delimitarea spatiului pietonal de cel carosabil. Propunerile vor indica modalitatile de acces folosind pavaje, texturi, amenajari peisagere, design-ul obiectelor de mobilier urban (corpuri de iluminat, fantani, jardiniere, banci, cosuri de gunoi, etc.), posibilitatea unor dotari publice (puncte de informare, dotari comerciale). obiective suplimentare ale studiului: Revitalizarea acestei zone este importanta si duce la un efect imediat asupra imaginii urbane prin interventii constructive minimale,schimbarea imaginii unor locuri din oras duce la generarea unor puncte cu rol polarizator al vietii sociale. Acest tip de interventii lipsesc din oras si de aceea intelegerea necesitatii lor este importanta pentru practica noastra de arhitectura. Criterii suplimentare de apreciere : Pe langa exigentele temei cadru, se cer: - Expresivitatea obiectului de arhitectura - Evaluarea corecta a raportului functiune - spatiu arhitectural - Expresivitatea redactarii si accesibilitatea mesajului transmis prin proiect - Se cere redactarea unui eseu care sa argumenteze interventiile facute de fiecare student in parte Intocmit, conf.univ.dr.arh.Vasile Meita
107 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

B U CU REª T I 108 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

topografia. activităţile găzduite în această zonă. Cu toate acestea. accesele. de factură eclectică. unduitoare si deschise către Dunăre. al XV-lea. . circulaţiile majore si vecinătăţile sale.realizarea unui scenariu spaţial valid. .integrarea unei intervenţii contemporane într-o vecinătate predefinită. plantaţii bogate de tei si castani si cu un patrimoniu arhitectural bine păstrat. arh. caracterizat printr-o topografie specială si sistematizat impecabil. Calafat este unul dintre orasele-port de pe Dunăre care pe vremuri a jucat un rol semnificativ în dinamica regională. De asemenea. În urma unei excursii de studiu ce va fi organizată în cadrul atelierului. mircea ochinciuc Tema AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 21b FaR si pRomEnadĂ pE maLuL dunĂRii. 109 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .Definirea semnificaţiilor si valenţelor funcţionale ale spaţiului public urban. în măsura în care acestea sunt susţinute prin conceptul ales si se înscriu în suprafaţa minimă de 1500 mp obiectivele studiului . Amplasamentul proiectului îl reprezintă faleza din nordul orasului. pe alocuri rezidual si dotarile comunitare si de loisir existente. un spaţiu public cu potenţial enorm si – în cazul unui scenariu urban valid – cu o adresabilitate mai largă decât scara orasului Calafat.ANUL II atelier prof. rămâne unul dintre cele mai frumoase orase românesti de câmpie. orasul pare cvasiabandonat. date de temă Se propune studierea relaţiei dintre acest spaţiu verde. După modelul unor intervenţii similare din alte orase-port. La CaLaFaT amplasament Atestat istoric în sec. cu străzi generoase. dr. si ţinând seama de contextul actual al orasului. Astăzi însă. fiecare colectiv de studenţi va analiza si alege situ aferent.B UCURE ªTI . se propune mobilarea cu o dotare complementară având rol de landmark urban: Far portuar. În plus faţă de aceste cerinţe. această construcţie va avea o definiţie funcţională cât mai flexibilă. fiecare proiect poate veni cu completări la datele de temă.

într-o tehnică la alegere si la o scară adecvată zonelor studiate. Cambridge MA 1960 .Macheta cu rezolvarea ambelor teme (1 si 4) la o scară convenabilă Bibliografie . MIT Press. Elias Torres & José Antonio Martínez Lapeña. In afară de piesele cerute în tema cadru se vor preda pe formate de hârtie albă 70/100 cm. Urban Flotsam. Redactarea proiectului La cerinţele temei cadru se vor adăuga următoarele piese: Proiectul se va elabora în colective de 2 studenţi. prof.monografii El Croquis: EMBT Enric Miralles & BenedettaTagliabue.Două perspective . Intocmit.ANUL II Criterii de apreciere Se vor aprecia soluţiile care răspund cât mai creativ celor trei obiective enunţate mai sus. arh.Sectiuni caracteristice si desfăsurate. The Image of the City. drd. următoarele piese: . Rotterdam 2001 . .Raoul Bunschoten / Chora. dr.Plan de încadrare în zonă cu evidentierea conceptului de amenajare. arh. lect. Mircea Ochinciuc.B U CU REª T I 110 . . Mihai Duţescu AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . paginate orizontal. Melania Dulămea.Analiza contextului urban . SANAA. Carme Pinós. arh. dr.Kevin Lynch. 010 Publishers. asist.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 111 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

B U CU REª T I 112 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 113 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .B U CU REª T I 114 .

medicale. Spaţiul este rezultatul unui proces industrial ce astăzi poate fi doar întrezărit ca urmă lăsată pe materia locului. studenţii vor fi nevoiţi sa dezvolte un scenariu de utilizare a spaţiului.arh. Spaţiul interior al unei mine de sare este o călătorie către o altă lume. Cristian drughean Tema grupa 22b amEnaJaREa unui spaţiu pubLiC – inTaRsiE FunCţionaLĂ Potenţialul spaţiului public din minele de sare este o invitaţie pentru arhitecţi (sau colective pluridisciplinare) în a genera intarsii funcţionale responsabile. . Programul propus nu este unul fix. comerciale. Studenţilor li se propune un altfel de spaţiu. a cărui posibilităţi de exploatare constituie subiectul temei de atelier. social.înţelegerea elementelor de mediu ambiant : context natural. amplasament Localitatea Slănic Prahova – mina Unirea.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 atelier şef lucrări. pe care vi-o propunem descoperirii. Prin proiect se vor preciza : Soluţiile de utilizare şi punere in valoare a spaţului existent. Suprafaţa studiată se va încadra intre 1000 si 3000 mp. construit. o lume a subteranului. poziţionând intarsii funcţionale coerente şi logice .B UCURE ªTI .dr. 115 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . Funcţiuni : culturale . recreative. iar obiectul final al studiului va fi amenajarea spaţiului public.invită studentul arhitect sa exploreze potenţialul unui sit particular. ce va fi dedicată proiectului se află în galeriile principale ce unesc cele două puţuri de extracţie (ce vor deservi ca acces în subteran). . obiectul studiului . precum şi a câtorva zone adiacente. etc. Spaţiul destinat proiectului se află la 200m sub nivelul solului si este o fostă mină de sare.determinarea relaţiilor între loc – funcţiune – semnificaţie date de temă Spaţiile vizitabile ale minei Unirea pot fi remodelate prin poziţionarea unor intarsii funcţionale alese de studenţi. Zona vizitabilă. bazându-se pe concluziile analizei potenţialului spaţiului.

ANUL II . perspective. care pot contribui la o mai bună ilustrare a conceptului arhitectural.134/135 OMA 1996-2007 Lightweight Construction + Systems Facades + Materials Microarchitecture Urban Planning Details Întocmit.imagini realizate pe calculator).arh Cristian Drughean Asistent drd.Expoziţii în aer liber. Bibliografie El Croquis AN UNIVERSITAR 2010-2011 N. . Ionuţ Anton DETAIL 7+8/2006 11/2005 12/2004 6/2004 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . desfăşurarea studiului Prima săptămâna a proiectului va presupune un studiu documentar realizat în bibliotecă cu exemple relevante pentru tema şi abordarea dorită. Şef lucrări dr.Diversele tratamente la nivelul solului si a materialelor folosite pentru obiectele amplasate.9 + Ábalos & Herreros + No. . pot fi prezentate orice alte piese desenate ( schiţe. imagini realizate pe calculator). . .mad N.119 Work systems N.Modalităţi de amplasare şi design de mobilier urban. care pot contribui la o mai bună ilustrare a conceptului arhitectural.118 Cero.Puncte de informare. etc. piese desenate suplimentare faţă de tema cadru Facultativ.B U CU REª T I 116 . arh. ce se vor constitui în generatori ai soluţiei obiectelor de arhitectură.Eventuale dotări comerciale.

B UCURE ªTI .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 117 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .

B U CU REª T I 118 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

Lect. in oras: str. dar si invers. delimitat prin suprafete orizontale si verticale. accentul cade pe suprafata orizontala si pe ocuparea ei cu diferite obiecte. Un amplasament “vegetal”. in parc: langa rondul de pe Soseaua Kiseleff. fara detaliere arhitecturala.parcului. definitia continua sau discontinua in plan vertical.B UCURE ªTI . obiectele de mobilier urban. ca un volum negativ. obiective: Analiza critica a spatiului si peisajului urban. Jean Louis Calderon. De multe ori. integrat organic .functional si formal . intelegerea notiunii de limita spatiala. nu se propun decat interventii privind amenajarea si tratamentul solului.arh. prin cladiri sau vegetatie. Intocmit. Nicolae Filipescu si str.ANUL II atelier şef lucrări arh. interventia ca transformare pozitiva. amplasament: Un amplasament “mineral”. insa doar ca principiu de delimitare spatiala si materialitate. Propuneri de corectare a fronturilor construite sunt posibile. interventia include si un spatiu inchis si acoperit. intre str. pe “decor”. C. Program: Pentru primul amplasament. explorarea caracterului si potentialului lui. dan marin AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 23b Tema REABILITAREA UNUI SPATIU PUBLIC IN BUCURESTI Spatiul poate fi inteles ca vid. Pentru al doilea amplasament.A. a locului. Dan Marin 119 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . Rosetti. vegetatia. valorizanta. in afara elementelor sus-mentionate. in discutia despre spatiul urban. ca o absenta a substantei materiale. conditia esentiala a spatiului ramane insa forma lui.

B U CU REª T I 120 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

50. . concluziile desprinse. pe lift de marfa si scara. ce urmeaza a fi prezentata si comentata la atelier. rezolvata pe lifturi specializate. identificandu-i componentele. .B UCURE ªTI . lifturi si/sau rampa 6 – 8 %. Date de tema : Se doreste proiectarea unui spatiu public care sa contina si : . obiectivul didactic : Dezvoltarea abilitatilor studentului in analiza sitului in sine si in context.spatii de expunere.spatii de promenada. reintegrarea spatiului urban. Urmatoarele saptamani sunt dedicate studiului si intocmirii proiectului.o parcare de aproximativ 40 locuri. perioada care se va finaliza cu o mapa. pe scari. odihna.un mic spatiu pentru prezentari. vanzare . formarea conceptului in concordanta cu functiunile propuse. conferinte de cca. .circulatii pentru vizitatori. 20 persoane la interior si 20 persoane la exterior cu vestiar si grup sanitar pentru personal.spatii tehnice cca 40. arh. proiectii. 121 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .00 mp.00 mp. nicolae Grama Tema SPATIU PUBLIC AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 24b Acest proiect invita studentii la : explorarea potentialului unui sit.alimentatie publica (de tip cafenea) de cca.acces pentru aprovizionare din subsol. desfasurarea studiului : Prima saptamana este dedicata documentarii pentru tipul de program.inchise si/sau deschise . limbaj si materializarea lui prin proiect. situata la subsol cu acces separat de evacuare. . integrat zonei prin volumetrie. expresie. . .ANUL II atelier prof. . . amplasament : Terenul este situat la intersectia bulevardului Carol cu strada Paleologu. dr.grup sanitar pentru public / sexe.

calitatea prezentarii proiectului.B U CU REª T I 122 . editor Eva Madshus. .”mecanica” spatiului urban propus. intuition-reflection-construction. dr. L’Arca International 31/1999. Architecture & Urbanism ian. nr. “Ion Mincu” Bucuresti 2007. Intocmit : Prof. El Croquis. Hanna Derer “Un alt fel de istorie. Univ. Controspatio 2006. Architectural Design 3/2003.conceptul. Architect Sverre Fehn. Alvaro Siza. 66-69. . Marrianne Yvenes. Bibliografie : Pierre von Meiss : “De la forme au Lieu” .ANUL II piese suplimentare fata de tema cadru : . Catherine Donzal : “Nouveau Musees”. Architecture and Design 2008. Niculae Grama AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .perspectiva/perspective exterioare Criterii de apreciere : . limbajul si expresia volumetrica a spatiului in contextul zonei. arh. Valente ale patrimoniului construit” edit. 2000.

530. intr.ANUL II atelier prof.etc. propuse de catre studenti Bibliografie Architectural record nr. arh.Confort Uurban Intocmit.recreative.dr.pornind de la diferitele componente ale acestuia.un spatiu cu importante rezonante istorice . dana Chirvai AN UNIVERSITAR 2010-2011 grupa 25b Tema AMENAJAREA UNUI SPATIU PUBLIC .B UCURE ªTI .Dana Chirvai 123 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . Casabella nr.mobilier urban.orice alte piese explicative. Date suplimentare vor fi date in cadrul orelor de atelier.326.fiecare parte a functiunii este analizata ca facind parte dintr-un intreg ce nu poate fi separat de LOC.329 Dana chirvai . Domus nr. Prof.se va trece la una de detaliu. obiectivul studiului Consta in analiza obiectiva a potentialului oferit de acest spatiu public.2/2003. dr. piese suplimentare fata de tema cadru .Dupa o analiza de ansamblu. Date de tema Pot fi amenajate spatii pentru odihna si intilniri.plantatii. ce marcheaza evolutia caracteristica a orasului . nu o destinatie” (PABLO NERUDA) Acest studiu invita studentii sa exploreze potentialul unui sit urban particularizat.SPATIU URBAN “ Fericirea este o calatorie. amplasament Se afla in BUCURESTI in vecinatatea PRIMARIEI CAPITALEI.536.arh.809.AMPLASAMENT sau SIT.comerciale. L”architecture d”aujourdoui nr.arhitecturale.propunerea facuta incercind sa depaseasca motivatia functionala.in care.spatii cu functiuni cultur ale.

B U CU REª T I 124 .ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” .

date de temă Proiectul propune amenajarea acestui loc prin organizarea unui parcurs pietonal atractiv şi a unui spaţiu de repaus. în apropierea unei dintre intrările principale în parc. structură. oglinzi de apă. Este vorba de Piaţa Walter Mărăcineanu. 125 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” . aflată în imediata vecinătate a parcului Cişmigiu. alexandru Vasiliu Tema amEnaJaREa unui spaţiu uRban pubLiC grupa 26b amplasament Proiectul propune revitalizarea unui spaţiu public aflat în plin centru al oraşului. construit. organizarea spaţiilor verzi prin păstrarea elementelor existente şi cu elemente de vegetaţie noi. stilistic. social identificarea şi relaţionarea corectă cu cadrul existent a elementelor care definesc spaţiul public urban în vederea determinării relaţiilor adecvate între loc. concept şi semnificaţie unitatea de expresie şi stil. acoperite parţial sau total. pentru spaţiu de odihnă. închise sau deschise. arh. realizarea unui punct informativ turistic cu funcţiune comercială – spaţiu închis. formă. eveniment urbane. întâlnire şi dialog. realizarea unei structuri modulate uşoare şi demontabile dispuse pe parter.B UCURE ªTI . pavaje. dr.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 atelier Conf. funcţiune. obiective Studiul are ca scop: înţelegerea elementelor de mediu ambiant: context natural. texturi şi culori. o piaţă de dimensiuni relativ mici. cu suprafaţa construită de cca 10mp. contemplare şi meditaţie. Vă propunem următoarele intervenţii: trasarea unor alei pietonale. cu mobilier urban.

Arhitectura peisajului. volume. 2003. arh. programmer et fabriquer l’ espace publique J. architecture. Tana Lascu Prep. Gheorghe Bratu UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . 1981. Sef Atelier. nr. arh. dr. Christian Norberg Schultz – Genius Loci. arh.2. Monique Zimmerman – User. Simonds . Paysage. drd. Alexandru Vasiliu Lect.Existence. 7. Christian Norberg Schultz . Towards to an Improbable Architecture Neufert Architects Data Venti spazi aperti italiani Intocmit. O. cota II 5870 Architectural Record.ANUL II piese suplimentare fata de tema cadru două perspective la nivelul ochiului o perspectivă aeriană de ansamblu scurt text explicativ AN UNIVERSITAR 2010-2011 Criterii de apreciere Calitatea expresiei spaţial volumetrice Coerenţa interdependenţei între amenajări. sit existent Calitatea redactării finale a proiectului Bibliografie Jurgen habermas – L’ espace publique Jean – Yves Toussaint. Pierre Mardaga. Architecture.B U CU REª T I 126 . 1. Conf. observer. Space. cota II 5055 Cliff Moughtin – Urban Design: Street and Square – Architectural Press. drd. 12 / 2005 El Croquis nr. 91 / Two worlds. ambiance.

ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 127 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” .B UCURE ªTI .

drd. Nicolae Dinu UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” . Mircea Ochinciuc | ªef catedrã: conf. grafica şi editare: şef lucr. Alexandru Vasiliu | Şefi de an: şef lucr. haytham Zeki .arh. Melania Dulamea.arh.arh.arh.dr.dr.arh. asist.B U CU REª T I 128 Documentare.ANUL II AN UNIVERSITAR 2010-2011 Director departament: prof.dr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->