BIOENERGAGRO SRL CUPRINS 4. INTRODUCERE 1.4. Deserierea ideii proiectului gi a conceptie parculut industrial 1.2, Scopul si obiectivele stuciulu 1.3, Prezentarea agentului economic — intreprinderti administratoare. 13.1. Date generale... 13.2, — Obiectul de activate... 1.4, Sinteza studiutut 14.1. Indicarea genurlor de activitate preconizate. 14.2. Planul de actiun 143. Prozentarea investi! si planul de finantare. 14.4. — Conciuzil sirezultate scontate. 2, FACTORII LEGALI weareaaare & 2.1. Analiza cadrulul legal a RM... 5 10 22. Analize confomitai logale a intreprinderi-admistratoare 13 3, ANALIZA REGIUNIL. 3.1. Date generale privind Raionul Drochia. 3.2. Pofilul si competitivitatea economics. 3.3. Analiza infrastructurii 3.4, Climatul invesiiional. 4, IDENTIFICAREA SCENARIULUI OPTIM. DETERMINAREA FORMELOR DE PARTENERIAT. 5. ANALIZA POTENTIALULU! PARCULUI INDUSTRIAL. 5.1, Potentialu! uman din regiune 5.2. _Infrastructura regionalé i tehnicé 6. IMPACTUL SOCIAL, ECONOMIC $! DE MEDIU ASUPRA REGIUNI.. 7. DIAGNOSTICUL INVESTITIONAL. 7.4. Analiza activitatilor parcului industrial, a produselor si sorvicitor. 27 7.2, Diagnosticu! focalizani. Faciltafi ofent. 29 7.3. Identificarea volumulul investiie/ necesare si surselor de finanfare ol) 7.4. Planul financiar al fabricii de producere a biogazului 32 8 CONCLUZIILE $! REZULTATE SCONTATE STUDIULUI DE FEZABILITATE ..BIOENERGAGRO SRL INTRODUCERE 4.1, Descrierea ideii proiectului si a conceptiei parcului industrial In uitimii ani in Europa s-a majorat esentjal interesul fala de producerea biogazului, faptul ce are joc nu numai in cresterea a numdrului de constructii a instalatilor de blogaz, dar si in cresterea interesului a intreprinderilor municipale, antreprenorilor, politicienilor si companiilor private, care urmairesc cu mare atenfie dezvoltarea energiei alternative. Acest fapt este legat de urmatori factori * Motoare pentru biogaz pot dezvolta puterea de la zeci de kW la sute de KW; + Astazi este posibila construirea instalatilor de biogaz mai ieftine, mai sigure, mai aventajoase, decat era inainte. In primul rand, instalatii pentru producerea si pastrarea biogazului, de asemenea sunt posibile sisteme combinate pentru incaizire si de producerea energiel electrice. + Disponibilitatea de specialisti, care sunt legate de functionarea instalatilor de biogaz gi un numér mare de specialist implicati in planificarea si construirea instalatilor. + Oasifel tehnologie de gestionare este interesata pentru fermieri si industria alimentara si pentru economie in general. La réndul sau, acesta contribuie la utllzarea de noi tehnologi si cresterea a profitabiltati afaceri + Imbunatatirea proprietatilor ingrégamintelor organice obtinute prin producerea biogazulu. = Digestie anaeroba de masa verde, gunoi, degeuri de productie alimentara tn instalatii de biogaz previne emisia de metan si amoniac in timpul depozitérii in aer. + Este foarte important s& se concentreze sis pastreze substanfe speciale, cum ar fi ingras&minte de azot. Tehnologia de producere biogazului previne pierderea de azot din ingrag&minte lichide $i solide in timpul proceséii. Republica Moldova este in dependenta energetic’ de Ucraina gi Rusia, anual Moldova importa circa 3 mird.m? de gaz natural in suma de 10% din PIB. Acest proiect va fi unul dintre proiectele pilot cu privire la modalitatile de a creste independenta energeticé a Republicii Moldova in cadrul tehnologiei bazate pe biogaz. Proiectul pilot de producere " biogazului este primul pas spre independenta energeticd a republic Astazi chiar si estimarile cele mai optimiste de sursele de energie fosile pot fi suficiente pentru doar cateva secole. De aceea apare o nevoie mare de a cauta si dezvolta alternative energetice viabile. Producerea biogazului - este una din cele mai comune tehnologii pentru producerea energiei din surse regenerabile si una din tehnologii utilizate pentru parcuri consum redus de energie din lume. Premisele evidentiate mai sus, precum si disponibilitatea terenului agricol cu suprafata de 14 ha amplasat in imediata apropiere a drumului national Drochia — Rigcani, conditile de infrastructura existente gi relatile de colaborare cu diverse companii intemationale au determinat aparitia ideii $i au impulsionat crearea parculul industrial ,BIOENERGAGRO’. Parcul industrial ,BIOENERGAGRO" care va fi deschis in baza societaiji cu raspundere limitata cu aceeasi denumire va avea ca spectru principal de activitate producerea biogazulul din materii prime agricole verzi (siloz de porumb) urmand a expune ca produs finit principal biogazul precum si a produselor anexe ale acestuia — energie termica, biofertiizanfi (bioingrégéminte) lichide gi solide i, in uma arderii acestuia, pentru eventualitate, energie electrics. Condifile economice actuale, precum si conditile economice regiunii unde este amplasat parcul industrial impun demararea unor activitéti conexe precum: cultivarea legumelor in solarile ce vor fi consttuite pe terenurile agricole din imediata apropiere @ parcului - sere ce vor beneficia de energia termic’ provenita din activitatea de producere a biogazului; servicii de arenda a oficillor pentru companiile care vor fi atrase In cadrul proiectului pentru cultivarea porumbului pentru siloz ~BIOENERGAGRO SRL materia prima de producere a biogazului; baza tehnologicé pentru gospodarille atrase in circuit gi alte entitati economice solicitante de servicii pentru agricultural Figura 1. ircuitul biogazului in natura Soros ie In acelasi timp, la finalizarea proiectului de constructie a fabricii de producere a biogazului va fi demarat un nou proiect, de comun acord cu compania BioEcoNord SRL (compania ce detine licenta de producerea a biocombustibilului si comercializarea acesteia) ce va consta in producerea biocombustibilului. Pentru anii ulteriori, in stricta dependenta de rezultatele financiare ale anilor precedenti, se preconizeaza demararea unui nou proiect de amploare care va consta in producerea energie! electrice cu puterea de cca, 20 MW din 2 surse regenerabile: energie solara si biogaz. 1.2, Scopul si obiectivele studiului ‘Scopul general al studiului de fezabilitate consta tn argumentarea viabilitatiitehnico-economice $i jufidico-legale a proiectului de creare a pacului industrial in regiunea or. Drochia, aflat nemijlocit pe terenul extravilan cu suprafafa de 14 ha atribuit comune’ Tarigrad. In realizarea scopului general al studiului se impun realizarea mai multor obiective, Obiective strategice ale studiul Analiza necesitatilor de serviaii gi produse ecologice In regiune = Evaluarea cadrului economic, legal, al regiunii ‘© Identificarea oportunitaflor de investire in activitatile parcului industrial gi evaluarea ‘volumului potential de investiti + Prognoza impactului creéirii parcului industrial asupra regiuniiBIOENERGAGRO SRL + productia combustibilului gazos; = comertul cu ridicate al ingrasamintelor minerale; - cultura plantelor cerealiere, tehnice $i a plantelor furajere; = cultura legumelor, pomicultura si cresterea productiei de pepinier’; - inlermedieri pentru vanzarea materiei prime agricole, animalelor vii , materiel prime textile si a semiproduselor. 1.4, Sinteza studiului 4.4.1. Indicarea genurilor de activitate preconizate Obiectivu! principal al acestui studiu este argumentarea implementarii proiectului de creare a parcului industrial ,BIOENERGAGRO" a cérei activitate principal va consta in producere si utiizarea energie din resurse regenerabile, materia prima constituind produsele agricole cultivate In regiunea de nord a republici Crearea parcului industrial BIOENERGAGRO” vine sa ofere o oportunitate de afirmare a republici ca tegiune cu un climat investitional propice de investire a miloacelor disponibile in tehnologii inovatoare, inclusiv in tehnologii de producere a energiei din resurse regenerabil. Pentru etapa inifialé genul principal de activitate se va axa pe producerea biogazului. ‘Sustinerea activitatii de producere a biogazului se va putea tn condifile cand baza de materi prime va fi suficienta si bine organizata. Din acest punct de vedere, Infiintarea companiel MG Agro SRL care se va ocupa exclusiv de activitatea de cultivare a produselor agricole, in special porumb pentru siloz ar fi o condifie necesaré, uzina de producere @ biogazului, in acest caz eliminand riscul de insuficienta a materiei prime. Activitatea de cultivare a lequmelor in solarii (sere) care vor fi construite in imediata apropiere a parcului pe cele 7 ha de teren agricol aflate tn proprietatea fondatorului SRL"Bioenergagro” este o alta activitate ce face referire la genurile de activitate aferente funcfionarii parcului industnal Constructia serelor se va efectua in spre finele anului 2012, iar energia termica obtinuté din producerea biogazului va fi utiizata pentru incdlzirea acestora - in acest fel apare oportunitatea de cultivare legumelor si in perioada rece a anului Dupa implementarea proiectului investitional de creare a fabricii de producere a biogazului se intentioneaza demararea unui nou proiect de producere a biocombustibilului, Acest proiect find implementat in colaborare cu BioEco Nord SRL. Producerea biocombustibilului, ca combustibil pentru alimentarea autoturismelor gi tehnicil agricole proprii ar diminua consumurile directe legate de cultivarea porumbului, iar profiturile incasate se vor majora simftor. in cele din urma o ultima activitate ce se va desfasura in interiorul parcului investitional ce tine de activitatea de producere a energiei electrice din surse regenerabile (energie solard si biogaz) se preconizeazé a se desfasura, in conditile inregistrarii unor rezultate pozitive din activitatile anterioare, incepand cu anul 3 de la demararea activitatit parcului industrial (anul 2013-2014). In acest sens, acest proiect asimileaz’ investifi importante, iar studille de fezabiltate si conditile economice viitoare vor determina oportunitatea efectuarii investitilor respective sau alocarea mijjoacelor disponibile in alte activitat 41.4.2. Planul de actiuni Dupa cum am mentionat, crearea parcului industrial BIOENERGAGRO va cuprinde 3 etape importante Prima etapa Crearea parcului industrial jin baza celor 14 ha de teren, compania SRL"Bioenergagro” va crea uzina de producere a biogazului. Dup cum am mentionat, constructile ingineresti vor fi executate de c&tre companie ZORG — specializata in constructia unor asemenea obiective, fiind gestionaté de compania LiseusBIOENERGAGRO SRL Obiectivele parcului industrial ‘+ Atragerea si sprijinirea investifilor in tehnologii ecologice in industria de producere a energiei, in soluti tehnologice de eficienta energetica si energil alternative gia infrastructuri adiacente; + Implicarea activa a sectorulul de cercetare dezvoltare tn realizarea de noi produse $i tehnologi ecologice si bioenergetice; + Cresterea capacitati, operationale a administratiei prin managementul cunoasterii gi folosirea tehnologillor inovative; + Sprijinirea dezvoltaril activitatilor economice tn arealul parcului industrial creat; * Crearea locurilor de munca in cadrul parcului industrial si asigurarea accesului egal al {uturor cetafenilor la activitatea din cadrul parcului; © Dezvoltarea infrastructurii de fizice prin asigurarea spatiilor moderne si echipate; + Dezvoltarea resurselor umane prin cresterea calitati de formare profesional In cacrul parcului Obiective sectoriale + Susfinerea dezvoltarii economice durabile integrate prin creare produselor noi la nivelul regiunii (biogaz, biofertiizanti, biodiesel, biobenzin, energie solara, etc.) ‘© Dezvoltarea teritorialés durabila prin imbunatatirea infrastructurii din localitate gi a relatilor functionale dintre zonele urbana — rurald in cadrul regiunii © Contributie la dezvottarea transportului eficient gi ecologic In regiune; + Protectia mediului si s8n&tafii populatiei din regiune prin furnizarea unor produse de calitate siecologice; * Contributic la protejarea patrimoniului natural si traditional prin sprijinirea actiunilor de protectie 2 mediului si dezvoltare a spafilor verzi, 1.3. Prezentarea agentului economic — intreprinderii administratoare 1.3.1. Date generale Sosietatea cu raspundere limitata ,Bioenergagro” este o Intreprindere recent creata la data de 21 septembrie 2009. Inregistrarile efectuate la Camera Inregistrarii de Stat au permis acesteia oblinerea certificatului de inregistrare MD 0091322 si atribuirea numarului de identificare de stat — codul fiscal 1009607003983. Sediul juridic al companie se afla pe adresa ~ MD 5201, str. Independentei 58, ap. 11, or. Drochia Functia de administrator a companiei este detinut de domnul Gribov Oleg care are o vasta experienta in domeniul gestiunii afaceri Unicul fondator al intreprinderii este doamna Gutu Liliana, capitalul social al companiel constituind 200.400 lei si format din alocarea in componenta acestuia a celor 14 ha de teren agricol care urmeaza a fi conversionate in vederea creérli parcului industrial BIOENERGAGRO 1.3.2. Obiectul de activitate Obiectivul principal de activitate al companiei consta in implementarea $i producerea energiei din surse regenerabile cum ar fi produse agricole, biogaz sau energie solara. in conformitate cu actul de constituire a societatii, aceasta poate desfagura urmatoarele genuri de activitate:BIOENERGAGRO SRL Holding LTD. Investitorul principal este companie elvetiana Mercando Green Technology AG. Din moment ce valoarea investitie depageste suma de 20 min Euro, investitorul isi asuma responsabilitatea vizari tuturor operatiunilor ce se vor efectua prin intermediul unui Investment Project Manager numit de companie. Finantarea activitatii va tine cont de: - se va efectua prin intermediul unei institut financiare locale, alocarea sumelor efectuandu- se pe masura aparitiei necesitatii de finanfare. lereando Green Technology AG va deveni asociat al proiectului cu cota de 25%] din valoarea capitalului statutar al Bioenergagro SRL; fhe uurpauie = = Achitarea pentru sumele acordate se va efectua intr-o perioada de pana la 7 ani; = © conditie obligatorie se refera la faptul c& biofertiizantii solizi vor fi predati companiei investitoare la pre{ul de 160 USD tona (pe piafa acestea costa 320 USD/tona) = Dupa finalizarea perioadei de rambursare fondatorii locali ai Bioenergagro SRL vor avea posibilitatea fie a continua colaborarea, fie a rascumpara cota de 25% din capitalul social al companie investitor; - in acelagi timp, compania investitor a pus condifia ca incepaind cu primul an de activitate s& se formeze un depozit investitional bancar in care vor fi virate platile necesare pentru rambursarea sumelor aferente Imprumutului acordat in suma nu mai mic& platilor efectuate ‘in anul precedent. data cu constructia uzinei, va fi inregistraté 0 intreprindere agricolé (MG-AGRO SRL) care va atenda 4.000 ha gi va cultiva pe acestea porumb pentru siloz. Tehnica agricola ce va fi procurata va fi dat in leasing companiei agricole cu conditia c& toata productia va fi livrata uzinei de biogaz la pretul de 20 USDitona. Activitatea MG Agro SRL va fi finantaté din contul creditului comercial acordat de Bioenergagro SRL urmand ca livrarea produsului finit sa se efectueze decontarile reciproce reiesind din cei 20 USDitona siloz (aici se vor exclude cheltuielile de arendé a utilajelor, plata pentru materii prime — ingraséminte, seminte, salari, arenda terenuri, etc. ~ alte cheltuieli aferente activitéti agricole). Spre finele anulul 2011 se preconizeaza constructia unor sere pe cele 7 ha de teren agricol aflate in proprietatea fondatorului intreprinderii .Bioenergagro”SRL care vor contribui la sporirea velorii adaugate, la crearea locurilor noi de munca gi diminuarea dependentel republicii de importul de legume din alte tari in perioada rece a anului. Etapa a doua Cea de a doua etapa a proiectului investitional al parcului industrial const in constructia unei WwW uzine_de producere a biocombustibilului in parteneriat cu compania BioEcoNord SRL — companie ce dispune de licenta de producere si comercializare a biocombustibilului pe teritoriul republici, Sumele investitionale vor fi alocate in parteneriat si, din moment ce constructile ingineresti pentru biogaz sunt asemanétoare i utile, investiile in acest domeniu vor constitui cca. 4 min EURO. Acest parteneriat urmeaza a fi implementat spre finele anului 2010 sau in a doua | jumatate a anuiui 2012 Etapa a treia Este 0 etapa important, dar a carei prezenfa va depinde strict de rezultatele obtinute In etapele premergatoare acesteia. Implementarea acestui proiect se prevede a se efectua dupa o perioada de 3-3.5 ani de darea in exploatare a fabricii de producere a biogazului si const in producerea do energie electrica in baza biogazului si energiei solare, panouri ce vor fi instalate pe unitatle administrative ale parcului gi pe solarille construite anterior. Investitle in acest domeniu depasesc 30 min EURO, iar studille de fezabiltate si avizarea proiectelor depagesc in timp perioada de 12 luni de zile. In acest proiect vor fi atrasi investitori strdini, se vor incheia parteneriate strategice ce vor solda cu efecte sina benefice asupra economiei Republicii Moldova. Capaciyaiie-de producere vor depagi(10 mW gnergie electrica produsa pe baza energie solare si cca.(10 mW produsi din biogaz.BIOENERGAGRO SRL 1.4.3, Prezentarea investitiei si planul de finantare Implementarea proiectului investitional de creare a fabricii de producere a biogazului in interiorul parcului industrial BIOENRGAGRO va necesita alocarea unor mijloace financiare considerabile. Structura finaniari se prezinta astfel: Tabelul 1. Structura finantari TFOTALINVESTITH, EURO niseaee overeat Noi-2010-an. 2011. | Feb. 201-1un.2011 | tul.2011-aug.2011 | Oct.2011-dee.2011 lope “envi guia apes 3500000 | _ (lg ed pent Erectors aia tnasttre ono Neropere 390.000 : apostle de sz 100.000 Fabrica de boges, inclsiv 197.500 2270.000 70.00 Sstemul ae axaie 70.000 2000 | Compresor 6e gaz ce presiune inalté 220.000 | Cogenoratar de 175k W) 382.000 3.000 [ eae rears rior ae (pgs weartas TIT sac not adrinsvat 700.000 | Etopai Consiucla seear 000 00 Bocommustbunl = etapa Trstaaio ve promucare a energie dn feeure regenerapie energie 218 Dogar) = 20132016 a 25,344,500 Total, euma EURO Din datele prezentale in tabelul de mai sus se constaté ca valoarea fotalé a proiectului investitional, inclusiv constructia serelor si a fabricii de biobenzin se ridicé la valoarea de 25.344.500 EURO. Din valoarea total, suma de 700.000 Euro va fi contributia proprie a companiei Bioenergagro, ceea ce echivaleaza cu cca. 3% din valoarea totala a investifiei si se materializeaza in cheltuieli aferente elaborari proiectului, procuréri terenului si alte cheltuieli documentare. Valoarea ramasé, echivalenté a 24,6 min. Euro sau 97% din valoarea investitie totale va fi finantaté de c&tre compania elvetiana investitor Mercando Green Technologz AG. jloacelor investitionale pentru constituirea parcului industrial va fi acordata prin intermediul ii financiare locale care va fi contractata de investitor, iar eliberarea mijloacelor banesti r sub stricta supraveghere a investitorului sau a Project Managerului numit de Costul mijloacelor atrase se planificé a avea un cost maxim de 6% anual, iar perioada de utilizare se va axa pe un interval de 6 ani de zile. Conditile de finantare impuse de investitor si convenite cu acesta se refera la - jpotecarea bunurilor companiei BIOENERGAGRO i a activité acesteia pe intregul interval de utilizare a mijloacelor banest @ fos! realizat cus xuportul companiel ,ProCor fax. 0BIOENERGAGRO SRL - acordarea dreptului de decizie investitorului asupra tuturor sumelor trase; = acordarea dreptului investitorului asupra controlulul activitai iciparea investitorulul in capitalul social al BIOENERGAGRO SRL cu minim 25% din loarea acestuia; - comercializarea biofertlizanfilor solizi la valoarea de 50% din pretul de plata al acestuia exclusv investitorului (la moment prejul de pialé este de 920 USD): = Jy (ite WW - deschiderea unui nou depozit investifional incepand cu primul an de activitate a parcului in care vor fi virate mijioacele banesti suficiente a rambursa platile de dobanda erga vitor. Unitatea de producere a biocombustibilului va fi construita dupa darea in tea a fabricii de producere a biogazului si se va efectua in parteneriat direct cu BioEco Nord SRL — companie specializata care detine licenta pentru producerea si comercializarea biocombustibilului pe teritoriul Republicii Moldova. Serele vor fi construite pe terenul adiacent parcului ce constituie teren agricol ce apartine cu drept de proprietate fondatorului companiei ,Bioenergagro”SRL. 1.4.4, Concluzii si rezultate scontate Ca urmare a analizelor realizate si a studiului de fezabilitate efectuat concluzille se subordoneaza obiectivelor strategice, dupa cum urmeazé: - sustinerea dezvoltarii economice durabile integrate prin energii gi tehnologil noi la nivelul regiunii; - dezvoltarea teritoriala durabila prin imbunétatirea infrastructurii si a relatilor functionale dintre zonele urban ~ rural gi economic-industrial in cadrul regiunii, - dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetatenilor din regiune = Imbunatafirea infrastructurii de transport regionale gi locale - cresterea eficientei energetice si a securitSti furnizérii in contextul combaterii schimbartor climatice - reducerea poluairi si diminuarea efectelor schimbarilor climatice - spriinirea structurilor de sprijin al afacerilor de interes local, regional, 1 international, realizarea investitilor in diverse ramuri ale economici - cresterea atractivitati zonelor rurale si diversificarea economiei rurale. Rezultatele scontate In urma realizarii prezentului studiu fac obiect de discutie cu referire la nal. si = argumentarea crearii parcului industrial BIOENERGAGRO; ~ determinarea impactului social, economic si de mediu al parcului industrial; - evidentierea oportunitajior demararii activitatilor ecologice si a celor producdtoare de energie din resurse regenerabile; Ca siin alte regiuni ale {ari, climatul investitional al raionului Drochia este relativ scazut, Aceasta este o bariera esentiala care impiedica investitile in orice sector de activitate si pana aceasta problema nu va fi depasita, investitorii vor continua 88 evite regiunea, lar crearea unui parc industrial cu orientare exclusiva inovatoare in domeniul produceri biocombustibilului si energiei ar putea rezolva aceasta problema si ar oferi oportunitati reale de atragere a investiflor. Raionul Drochia dispune de o infrastructura de transport al carei potential nu este nici pe departe valorificat. Aceasa include acces la drumuri nationale si internationale, acoas la reteaua de cale ferati, acces direct la coridoare pan-europene. Pentru deschiderea economica a regiunii este necesara fie atragerea investitorllor prin oferirea unor concepte de proiecte investitionale ,la cheie”, fie liberalizarea si crearea unor parcuri industriale. Este necesara o sistematizare a acestor ‘oportunitati la nivel local, raional gi regional si informarea investitorilor locali, nafjonali si straini despre existenta acestor oportunita. \ wt ) \ yeu +BIOENERGAGRO SRL 2. FACTORIILEGALI 2.4. Analiza cadrului legal a RM Conditii generale Sistemul legal al Republicii Moldova a cunoscut o dezvoltare relativ stabilé pe parcursul ultimilor ani. Moldova s-a apropiat de standardele farilor europene gi a organizafillor internationale la care a ‘aderat, Un set complet de acte legislative aprobate de Parlamentul Republicii Moldova au avut rept scop ameliorarea mediului investitional, inléturarea barierelor birocratice In activitatea antreprenoriala, dezvoltarea comertului intern si extem, oferirea de garantii si faciltati fiscale, vamale si comerciale investitorilor straini si locall Protectia proprietatil private si a investifillor Legea suprema a Republicii Moldova (Constitutia) prevede ca fara ofera protectie proprietatiialtor state, a organizatilor internationale, a cet8tenilor straini si a apatrizilor, iar investitile persoanelor straine, juridice $i fizice sunt inviolabile’, Aceeasi lege stipuleaza cé dreptul la proprietate privat si creantele asupra statului sunt garantate si nimeni nu poate fi expropriat decat pentru 0 cauza de Uititate publica, stabilits conform legli, cu dreaptd si prealabila despagubire* In ce priveste investifile sirdine atunci cadrul legal prevede cA investitori strdini, cu unele except, se bucur’ de aceleasi drepturi ca si investitori locali, Investitle in RM nu pot fi supuse discriminarii In functie de cetatenie, domiciliu, regedint’, loc de inregistrare sau activitate, stat de origine a investitorului, etc, Condifile sunt échitabile si egale de activitate, care exclud orice discriminari ce ar putea impiedica dirjarea, operarea, Intrefinerea, folosirea fructificarea, achizitionarea, extinderea sau dispunerea investitilor. Garantia repararii prejudiciului Legea privind investitile in activitatea de intreprinzaitor stipuleazé cA investitorul beneficiaza, in conformitate cu legislatia in vigoare, de dreptul la reparatia prejudiciului cauzat prin incalcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce Il lezeaza in drepturi si interese, adoptate de autoritatea publica sau alte acfiuni nelegitime ale acesteia. Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indepliniri une’ dispoziti a autoritatii publice prin care i s-a incalcat drepturile va fi reparat din contul autoritatilor publice vinovate. Transparenta elaborarii si aplicaril legislatie’ Actele legislative si normative care pot afecta in mod direct sau indirect investitile se dau publicitati in conformitate cu legislatia in vigoare. Autoritatle care intentioneaza s& elaboreze sau care elaboreazd noi politci investitionale trebuie s4 organizeze consultari publice inainte de implementarea acestor poitici, s4 le publice ori sé le facd publice Impreund cu notele explicative in cazul In care se implementeaza deja. Respectarea clauzelor contractuale Libertatea contractelor private este protejaté de Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06 iunie 2002. Clauzele contractuale se negociaz’ i se agreeaza in mod liber, se autentificd de cétre notar, far a necesita inregistrarea de catre organele de stat, Rezolvarea disputelor se poate face in instantele de judecat in conformitate cu prevederile Codului de procedura civilé? sau in instantele extra-judiciare. Tranzactil internationale Codul Civil al Republicii Moldova, Codul vamal si alte acte legislative inteme, de rnd cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte nu prevad careva interdictii formale asupra efectuarii tranzactilor agentilor locali cu partenerii din strainatate. Tratatele internationale la care Republica Moldova este parte au efect juridic superior fata de cel al actelor nafionale. Valuta fat cu Suportul companiei .ProCor ng"SRL. tel.flax: 0-22-21-00-89BIOENERGAGRO SRL intemnationala este liber convertiila, iar exportul liber al capitalurilor si profturilor realizate de investitori’ strdini este garantat. Este permis Incasarea si pastrarea veniturilor din export in conturile valutare si nu este impusd vanzarea catre stat a valutel Legislatia muncif Republica Moldova dispune de o forfa de munca relativ bine educata, lar plata muncii este treptat liberalizaté. Noul Cod al muncii aprobat In anul 2003 a introdus un mecanism simplificat de solujionare a itigilor de munca si introdus contractul individual de munca ca document de baz, care reglementeaza relatille concrete dintre patron si salariat. Legislajia nationalé permite angajarea strainilor la munca In Republica Moldova in condifii nedescriminatoni pentru ei ‘Avantajele desfaisurarii activitsti antreprenoriale descrise anterior nu sunt suficiente pentru inléturarea unor bariere, relativ birocratice, din calea investiflor, bariere ce se axeazé pe: ~ accesul limitat la terenurile industriale pentru lansarea si desfésurarea activitatilindustrale. ‘Aceasta problema este caracterizata prin insuficienfa de teren industrial si procedura problematicd de schimbare a destinatiel terenului agricol, care se face prin lege sau prin hotarare de Guvern, conform prevederilor Codului funciar. Problema insuficientei terenurilor industriale este in special acutd in afara oragelor Chisinau gi Balti, Mai mult ca atat, chiar dacé exist terenuri industriale disponibile, cele private sunt prea scumpe iar cele de stat nu pot fi obtinute usor* = costuri si riscuri mari legate de procedurile birooratice Ia initierea si desfagurarea activitatt industriale. Desi este o problema generala pentru Moldova, ea este in special acuta pentru sectorul industrial, deoarece acesta este foarte intensiv din punct de vedere tehnologic si respectiv este subiectul numeroaselor reglementari si acte permisive atat in domenille generale precum gi in domeniul securitati industriale si constructiel - costuri gi riscuri mari legate de controlul de stat al activitatii de tntreprinzator. La fel ca si cauza precedent, desi controlul de stat este 0 problema general pentru Moldova, acesta reprezint o bariera semnificativa in special pentru sectorul industrial® = cheltuieli mari la importul echipamentului, materiei prime si altor bunuri necesare lanséri activitatit industriale. Ponderea principala in aceste cheltuieli o constituie taxa pe valoarea adSugat8, precum si cerinfa achitarii acestei taxe la momentul importulul marfurilor. Taxa pe valoarea adaugata este de 20% din valoarea bunurilor importate, ceea ce reprezint& un cost important pentru investitor. - cheltuieli gi riscuri majore asociate cu procedurile de import-export. Aceasta problema se datoreazé procedurilor vamale de lung& durata si costisitoare, acestea find foarte ineficiente, implicand un grad inalt de coruptie. Aceasta problema a fost mentionata de tofi investitor’ intervievati, care au efectuat proceduri vamale atat la import cat si export. ~ cheltuieli mari pentru racordarea la uliltaf. In Moldova, infrastructura de utilitati este slab dezvoltata si are un grad avansat de uzura. Aceasta reprezinté 0 problema majoré in special pentru investitorii industrial, care necesita capacitali semnificative de furnizare a utilitatilor, aga ca electricitate, gaz, apa si canalizare in procesul de producere. Prin urmare investitori: sunt nevoiti s& suporte cheltuieli semnificative pentru a repara sau construi infrastructura de utiltati pana la punctele de racordare cu furnizorii de servicii de utlitaf - alte cheltuieli ale investitorilor industrial legate de impozitele din Moldova. Investitori straini ‘au mentionat ca o masura care ar putea fi abordata in reducerea mai mare a cheltuielilor investitorilor industriali din Moldova, ar fi scutirea de impozitul pe venit pentru o perioada indelungaté de timp. La moment, in Moldova existé impozitul pe dividende si va fi reintrodus impozitul pe venit in 2012. Reprezentanfii investitorilor straini precum si Camera de comert moldo-italiand, au mentionat c exist o concurenta intre {ari si investitori industriali prefera lansarea activititi in zone cu scutire de impozit pe venit pe o perioada mai indelungatd. Pe langa aceasta, pérfile interesate au mentionat un sir de alte facilitatBIQENERGAGRO SRL care ar permite reducerea cheltuielilor investitorilor industriall, aga ca scutiri de TVA, accize si orice taxe vamale. Toate aceste premise au implicat masuri luate de autoritajile guvernamentale care s-au soldat cu aprobarea la 15 julie 2010 a unei noi legi a parcurilor industriale ,Legea Republicii Moldova nr. 482 din 15 iulie 2010 cu privire la parcurile industriale” publicata in MO nr.155-188 din 03.09,2040 art. nr, 561. Legea cu privire la parcurile industrial reglementeaza procesul de creare a parcurilor industriale, precum si functionarea acestora, in conditii de facilitare oferite de stat, obiectivul c&reia este crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea socio-economica a regiunilor tari Obiectivele parcurilor industriale se axeazai pe: = atragerea investitlor autohtone si straine; - formarea unor sectoare competitive In industrie pe baza tehnoloy inovationale; = desfagurarea activitatilor economice in concordan{4 cu oportunitajle de dezvoltare speeifice zonei respective, inclusiv utiizarea mai eficienté a patrimoniului public; = dezvoltarea intreprinderilor mici gi mijloci = crearea locurilor de munca, Jn procesul de oreare si functionare a parcurilor industriale, autoritajile publice centrale gi locale si intreprinderile administratoare vor respecia principiul de neimplicare in activitatea rezidentilor, decat in limitele prevazute de legislatia in vigoare gi contractul Inchelat cu intreprinderea administratoare si principiul de dezvoltare a activitatilor in vederea realizéirii obiectivelor principale ale parcurilor industriale. Conditi fat& de terenul destinat parculul industrial, impreuna cu cladirile gi utiitapile amplasate pe acesta, trebuie s4 indeplineasc& cumulativ urmatoarele conditi =~ Sa fie libere de orice sarcini; =~ 8 nu constituie obiectul unor ltigii in curs de examinare sifsau solufionare in instantele judecdtoresti sau arbitraj == sd alba acces la caile de transport; ~~ SA fie accesibila racordarea infrastructurii tehnice si de producti a parcului la utilitatle publice; <= sd alba o suprafatd de cel putin 5 hectare. Inifatorii crearii parcurilor industriale pot fi atat organele administrative guvernamentale sau locale reprezentate de organe centrale, administratia locala sau intreprinderi de stat / municipale cat $i societati comerciale inregistrate in Republica Moldova. Titlul de parc industria se acorda intreprinderii care are in folosint, pentru cel putin 30 ani, sau are in proprietate terenul destinat crearii parcului industrial si corespunde cerintelor stipulate de lege Titlul de parc industrial se acorda pe 0 perioada de 30 ani Parcurile industriale ofera, atat detinatorului de titlu de parc industrial cat gi rezidentilor acestuia o seri de facilitat!®: - scutire de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoria de terenuri cu destinatie agricola conform Legii privind pretul normativ si modul de vanzare- cumparare a pamantului; - Instrainarea cu ttitlu gratuit sau darea in comodat a bunurilor proprietate publica intreprinderii administratoare pentru crearea si dezvoltarea parcului industrial la decizia proprietarului acestora conform Legii privind administrarea si deetatizarea proprietati publice; - dreptul de a privatiza terenul proprietate publica aferent constructilor la preful normativ al paméntului, stabilt in momentul darii acestuia in folosinja Intreprinderii administratoare sau fF moderne si ting’ S iportul compeniei ,ProCoiBIOENERGAGRO SRL {in arenda reziden{ilor parcului industrial, numai dupa procurarea si/sau darea in exploatare a constructilor gi instalatilor cu destinatie industrial si conexe, conform Legii privind pretul normativ si modul de vanzare-cumparare a paméntului, in cazul in care s-au efectuat investi in constructile si instalafile prevazute de proiect, In baza caruia a fost selectat rezidentul sau intreprinderea administratoare, si a caror valoare este mai mare decat suma constituita din 3 preturi normative ale terenului, stabilite la momentul darii acestuia tn folosinté intreprindeni' administratoare sau in arenda rezidentilor, plus plata pentru compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinatie agricolé, estimata la data schimbarii destinatiel terenului, daca aceasta a avut loe.; = acordarea facilitator fiscale conform Codului fiscal; - aplicarea de catre intreprinderea administratoare a coeficientului de micgorare pana la 0,3 a tarifului fa plata anuala pentru arenda terenuiui proprietate publica, stabilit conform Le privind pretul normativ si modul de vanzare-cumparare a pamantului, sau a tarifului de baza pentru chiria anuala a bunurilor proprietate publica, stabilit prin legea bugetului de stat pe anul respectiv; - optimizarea controalelor de stat asupra activité rezidentilor parcurilor industriale prin efectuarea controalelor planificate conform graficului anual aprobat prin hotarare de Guvern sau a controalelor inopinate, efectuate cu acordul Ministerului Econamiei conform legisiatiei in vigoare; = alocarea, dupa caz, a milloacelor financiare pentru crearea infrastructurii tehnice si de productie. 2.2, Analiza confomitatii legale a intreprinderii-administratoare Compania ,Bioenergagro"SRL intentioneaza a crea un parc industrial ce va avea ca obiectiv principal de activitate fabricarea biogazului si altor produse (ingraséminte, energie electrica si termica). Noul parc industrial va fi construit pe terenurile extravilan ale satului Tarigrad, raionul Drochia, Din punct de vedere al conformitatii legii se constata cd compania ,Bioeneragro"SRL corespunde perfect normelor impuse de legislatia tn vigoare cu privire la crearea parcurilor industriale: - compania dispune de un teren cu suprafata de 14 ha, nr. cadastral 36411080254; = ferenul destinat parcului industrial este liber de orice sarcini; - terenul destinat parcului industrial nu constituie obiectul unor litigil in curs de examinare gi / sau solutionare in instantele judecdtoresti sau arbitraj - aparfine cu drept de proprietate companiei; = terenul are acces la caile de transport Terenul respectiv se aflé lang drumul national international M74 Brest — Briceni - Chisinau — Tiraspol ~ Odessa si drumul republican Soroca — Drochia - Costesti - granita cu Romania. Distanta de la soseaua Drochia ~ Riscani este de cca. 400 metr - initiatorul erearii parculul industrial este compania ,Bioenergagro'SRL care este o societate comercial cu capital privat autohton inregistraté conform precederilor in vigoare a Republicii Moldova; = compania dispune de planul de amplasare a parculul industrial; ~ studiul de fezabiltate privind crearea parcului industrial este atagat la setul de documente solicitate pentru conferirea titlului de parc industrial Toate acestea nu fac decat s&i argumenteze caracterul legal al solicit&rii compeniei si intentia acesteia de a demara proiecte investitionale de anvergura ce pot contribui la crearea de locuri noi de munca, atragerea de investiti stréine in republic’, diminuarea dependen{e energetice a Republicii Moldova fafa de Federatia Rusa si nu in cele din urma prolecte ce pot crea valoare addugata gi contribuie nemijjocit la dezvoltarea economiei si majorarea produsului intern brut. 13BIOENERGAGRO SRL 3. ANALIZA REGIUNII 3.1, Date generale privind Raionul Drochia Parcul industrial .BIOENERGAGRO” este situat pe terenul extravilan al satului Tarigrad, parte componenta a raionul Drochia, {in acelasi timp, raionul Drochia este parte componenta a Regiunii de Dezvoltare Nord, una din cele 5 regiuni de dezvoltare existente in republica Figura 2. Regiunea de dezvoltare Nord Regiunea de Dezvoltare .Nord” (In continuare RD Nord), include municipiul Balti, 11 raioane: Briceni, Edinet, Donduseni, Drochia, Falesti, Floresti, Glodeni, Ocnita, Rigcani, Singerei, Soroca, cu 0 suprafata de circa 10.014 km (1.001.394 mii ha), ceea ce reprezinta aproximativ 32,9% din suprafafa totala a Republicii Moldova (33.843 km’) Populatia constituie 1.025 mii persoane (28,6% din populatia tari), inclusiv populatie urbana ~ 367 mii persoane sau aproximativ 34,8% din totalul pe regiune. Totodata, aici sunt amplasate 571 localitat, nclusiv 20 orage si 551 localitat, din totalul de 1.679 de localitafi din Republica Moldova. Principalii indicatori de dezvoltare din regiune sunt prezentati in Tabelul 2 Tabelul 2. Date generale despre RD Nord Ron | roc | RDS | ROUTAG| RDCH | Tote Populaia™ O00 persoane 016 | __ 10% eT] 71] _a503 Ponderes,%| 285] 208 a8 100. Populate raralo. 51] aos fe ors | Popuiatia urbana, ag] 19,1 E 422 | Supratata, 0015] 10636 1848 S06 Ponderes,% [928] 349 6 109) Da Toca 10% 100 36, 17] ‘Yaloarea adaguath brut (VAB} | 060 mu ies 20089 qai|__r0s9 158 | 49706 | Fonderea. % 2 20 a 100) ‘VAB pe Cap de locator, le (2008) Tare | —_c608 7a. 545 invest pe cop a¢ locator 000 tet [2011] 2.684 Lia 4.248 ‘Adminsirati publee locale Ge 2 1B ay L 2| 38 ‘aust vel | untat 318 229 209 8 2 003 Regiunea de Dezvoltare Nord acoperd toata partea de Nord a Republicii Moldova, Geografic, regiunea se Invecineaza la Nord si la Est cu Ucraina, la Vest cu Romania, la Sud-Est cu raionul a eu supartul companie’ Proconsultiag' SRBIOENERGAGRO SRL Camenca (Regiunea de Dezvoltare Transnistria), la Sud cu raioanele Ungheni, Telenesti si Soldanesti (Regiunea de Dezvoltare Centru). Distantele dintre punctele extreme sunt de circa 170 km pe directia nord-sud si de 130 km pe directia vestest. COragul Drochia, regedinta raicnulul cu aceeasi denumire, este situat la o distant de 167 km de capitala republicii avand 0 populatie de 17.600 cet8eni. Oragul Drochia dispune de un fond funciar de 119206 ha, din care terenuri agricole 23,71 ha. Evaluarea resurselor $i situafiei economice generale a raionului se incadreaza In: Tabelul 3. Principalii indicatori economici si sociall aR SE rae Numsaul populatiei. nit oament 933 | 924 | 15 | 910 [Producyie industrial, % fata de anul precedent 103.6 | 949 Ls [Inwestigt in capital fix % fata de anul precedent 1695, 87.4 [Comerg cu ammuntu 96 et de anal precedent 105.0 933 [Serviei prestate populate, % fata de anul precedent [nits propeitin bugetul raionulu, din total venturi Salariul real, % fata de anul precedent, [Rata mortalitti to 1000 loeutons i. cazuri la 10000 Tocuitori [Nivel criminaliva Raionul Drochia este situat in zona de centru a RD Nord, avand urmatoarele vecinatati administrative (vezi figura 3): Nord ~ raionul Dondugeni Figura 3. Vecinatatea administrativa a raionului Drochia Vest - raionul Rigcani G (a Este — raionul Soroca Heir Dondusent Sud - raionul Singerei si Edinet Sordea raionul Floresti ¢ Drochia Ih figura de mai jos este reflectat fisa Rigeant Fioresth sinteticd privind componenta comunei Tarigrad. baste s i Sitgereni sergheuca sie ‘Suprafata administrativa totala Fondul funciar Fasiiforestiere ‘Suprafate comune! 4,086.33 ha 2.882 ha Teeignd ul @ fost realizat cu suportul companiei .ProConsulting’ SRL, tel /faBIOENERGAGRO SRL Raionul Drochia face parte dintt-o zona predominant industriala fiind situat in partea central @ zonei de nord a republicii si concentreazé importante centre industriale si de servicii, find caracterizat printr-un grad inalt de populare gi dezvoltare umana. Panos Bonar recae Mediu! Relieful regiunii in mare parte reprezinta o cdmpie deluroasd, puternic dezmembraté de vai, cu 0 inclinatie general din Nord-Vest spre Sud-Est. Relieful este putemic influentat de procesele exogene (alunecari de teren si eroziuni). Aceste fenomene au o frecventa de 10-30 alunecari de teren la 100 km’, Clima este de tip continental, cu veri cdlduroase si secetoase si cu ierni reci. Cantitatea medie anuala a precipitatilor variaza intre 520-620 mm. Temperatura medie anuala constituie 8 grade, Minimumul absolut al temperaturii inregistrate a fost minus 36, iar temperatura medie in luna ianuarie este de minus 5 grade, Maximumul temperaturii inregistrate a fost 38, iar media temperaturii tn luna iulie 0 constituie 20 grade. In regiune sunt condifi agroclimaterice favorabile pentru cresterea cerealelor, sfeclei de zahar, flori soarelul, tutunului si pomilor fructiferi Resursa naturala principal a raionului sunt solurile cu bonitate inalta ce permit obtinerea recoltelor jnalte la culturile tehnice agricole. Pe teritoriul se intélnesc urmétoarele tipuri de solu: cemoziomurile tipice; argiloiluviale; levigate; cambice; freatic umede; soluri cenugii. Bonitatea medie a solurilor din RD Nord este de 72 puncte (din 100 posibile). Demografie © analizé a numérului total al populatiei precum si distribujia acesteia confirma diferentele existente in prezent intre spatiile de dezvoltare. ‘Styportul companiel ,ProConsuiting” SRL teBIOENERGAGRO SRL Din datele prezentate mai jos, e lesne de observat ca raionul Drochia se prezinté a fi o unitate administrativ teritoriala cu © populafie de 80-100 mii locuitori, insugi centrul ralona (or. Drochia) considerandu-se a fi de Rangul lll, cu 0 populatie de pana la 20 mil persoane Figura 5. Situatia demografica fopatspetpeuat tot) Secor arn eo oto 3.2. Pofilul si competitivitatea economica Agricultura raionului Conditile pentru practicarea fitotehnie! sunt foarte favorabile in raionul Drochia. Suprafata terenurilor agricole este de 87.296 ha (al doilea raion din RD Nord dupa Floresti). Ponderea terenurilor erodate este de cca. 30%, ugor sub media regiunii, De asemenea, nota de bonitate a solului este peste media regional — 73 fat de 70 - raionul fiind al trellea In regiune conform acestui indicator, dupa Donduseni si Edinet. Cantitate de ingragaminte chimice utilizate in 2007 (36,1 kg per ha} a fost peste media regiunii. In 2008 raionul Drochia @ avut o recolté mare de cereale, fiind pe locul 2 in RD Nord atat la recolta de grau, cét si la cea de orz. De asemenea, raion se cultiva sfecli de zahér, aici fiind amplasaté si una din fabricile de zahar ale companiei | Sudzucker-Moldova”. Desi dupa recolta global de sfeclé de zahar raionul Drochia se plaseazé pe jocul 2 in tara (in 2008 recolta era de 157 mii tone), recolta medi la ha este sub media regionals. Recolta de floarea soarelui a fost cea mai mare pe fara in 2008, recolta la hectar fiind relativ inalta comparativ cu media pe tardi gi regiune. ‘Aceasta de asemenea se prelucreaza in interiorul raionului (‘Seminje Nord’SA), dar parfial este livrata gi in alte raioane. In 2008 raionul a fost lider si in recolta de rapita. Existenta in raion a unei companii specializate in procesarea si fermentarea tutunulul ("Fermentutun’SA) a favorizat si obtinerea unor recolte inalte la tutun. In ceea ce priveste sectorul zootehnic, cresterea vitelor cornute mari are cea mai mare pondere. Productia laptelui in raion a fost inalta in 2008, procesare zyportul Gampaniet .ProConsulling’ SRLBIOENERGAGRO SRL fiind realizata in mare parte la fabrica de prelucrare a laptelui ‘Produse Impex"SRL. In pofide conditilor favorabile si performantei raionului in sector, numérul intreprindenlor agricole pe 100 locuitori este usor sub media regional’ - 7,35 fafa de 7,67. Dintre acestea doar 1,5% sunt intreprinderi mari cu peste 10 ha. Exist doar 4 stafiitehnologice pe teritoriul raionului, iar numarul de tractoare 10,2/1000 ha, desi mai mare decat media pe RD Nord, este sub media nationala. Din cauza emigrérii intense, este mare ponderea terenurilor neprelucrate (estimativ 28% din suprafete). Industria Th 2008 volumul productiei industriale a constituit 39,9 mil. lei, sau 4.389,7 lei per capita. Asttel, raionul este plasat pe locul 5 in regiune conform productiel industriale per capita dup mun. Bal raioanele Edinet, Floresti si Soroca. Numarul intreprinderilor industriale din raion este de 83 cu cca. 4,8 mil. lei productia anuala In 2008. intre acestea se numdrd multe intreprinderi mari de producere si prelucrare 2 productiei agricole (SA’Sudzucker-Moldova, SA,Seminte Nord, SA,Fermenttutun’, SA.Holda Argintie’, SA,Boris Glavan") care genereazé 80-85% din productia globalé a industriei raionului -e@ Xe drvches evecare rumiair soate . Bibbe YG morris ve cainenonemoon Be — Prbrareas eecerseacerse Exist& gi cateva intreprinderi in industria usoardi (fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea incaltamintei gi prelucrarea lemnului, toate cu circa 50-60 angajati in total). Totodata, se observa o tendint de crestere a numarului de companii micro si mici specializate In productia de articole de cauciuc §i plastic (de la 4 in 2004 la 36 in 2008), precum si a celor specializate in productia materialelor de constructie (21 in 2004 gi 73 In 2008). Serviciile In raionul Drochia sectorul servicilor este relativ dezvoltat, dar in mare parte datorita comertulul cu amainuntul, care are 0 pondere important in sector. Servicille cu plata prestate populatiei Teprezint& o parte mai mica, 0 important deosebita avand transportul de pasageri. Pe teritoriul ralonului sunt inregistrate mai multe companii care presteaza servicii de transport de pasageri cu parcursul de pasageri-km relativ inalt, De asemenea, in raion activeaza mai multe intreprinderi ce Ofer servicii de reparatii auto si reparati electrocasnice, dar $i frizeri, tamplérii. Pe parcursul ultimilor ani, 2007-2009, a scéizut volumul servicilor prestate de companille cu capital mixt si strain. in acelasi timp, cu exceptia anului 2009, an de criza, a fost inregistrata o crestere importanta a servicilor prestate de companiile private. Numéiul stafillor tehnologice de deservire a companillor agricole este unul din cele mai joase din regiune (doar 4), departe de a satisface necesitattle. 3.3. Analiza infrastructurii Reteaua de drumuri intraregionale. Legaiturile intre oragele din nordul republicii sunt asigurate de o rejea densa de drumuri najionale. Principalele centre urbane au legaturi de transport directe, oragul Drochia este parcurs de 2 autostrazi de important’ nationale ~ drumul nafional R17 ce face legatura intre punctul Vinita Drochia si drumul national M14 gi soseaua republicana R7 care face legtura intre Soroca- Drochia-Rascani-Costesti Traseele internationale si nationale sunt in stare satisfécatoare, cu unele portiuni deteriorate. Releaua de transport existenté asigura 0 cooperate $i legatun de transport suficiente, ytull companiei ,PI0 nsulting’ SRL. tel fax: 0-2-2BIOENERGAGRO SRL Figura 6. Reteaua de drumuri Transportul feroviar. Densitatea retelelor de cai ferate in regiunea de nord este cea mai mica din republicd si constituie 2,1 km /100 km? fiind sub media republicana de 3,3 km/100 km*. Linia feroviaré ce uneste or. Drochia cu mun. Balti si or. Ocnifa diversificd accesul intreprinderilor locale la urmatoarele destinatii: Rusia (Moscova si Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Cernauti, lvano- Frankovsk, etc.). Rutele de cale ferata internationala sunt: Chiginau-Ungheni-Balti-Ocnita (punct de control si trecere a frontierei). Prezenta cai ferate pe teritoriul regiunil prezinté avantal, deoarece nodutile feroviare intraregionale prezinta tn acelasi timp 0 cale de acces cétre Ucraina, Rusia, Belarusi si UE. Asigurarea cu gaze naturale Asigurarea cu gaze naturale a localitatilor este prevazutd de la conductele de gaze magistrale cu presiune inalté ce vin din Ucraina: Ananiev-Kotovsk—Floresti-Drochia~Edinet-Alexeevka (Ucraina) gi conducta Moghiliov-Podolski-Ocnita-Bogorodceni. In anul 2007 ponderea localitatlor din regiune conectate la gazoduct constituia 27,8%, find sud media national de 34,9%. Cea mai mare pondere a localitatiior conectate la releaua de gaz 0 au mun. Balti, raioanele Ocnita gi Briceni, Raioanele cu cea mai mica pondere a localiitilor conectate la reteaua de gaz sunt Soroca, Sangerei si Falesti. RDN dispune de oportunitati de stocare @ gazelor naturale in galerile subterane si mine. Aceste oportunitati nu sunt valorificate. Harta refelelor existente si prognozate de gaze naturale este prezentata in figura urmatoare. Figura 7. Reteaua de gaze Conform planului de amplasare a teritoriulul parcului industrial, distanta pana la conducta de presiune inalté este de 300 metri, ceea ce ve asigura rezidentlor acces direct la conducts, @ fos! realizat cu suportul companie’ ,ProConsulting’ SR ew!BIOENERGAGRO SRL respectiv comercializarea gazelor efectuandu-se, in baza acordului incheiat, direct in refeaua republicana: Sistemul energetic ‘Alimentarea cu energie electricd. Sectorul energetic in Republica Moldova functioneaza aproape in totalitate (98%) In baza resurselor energetice importate. Se importa atat electricitate, cat si combustibil pentru producerea energiei electrice gi termice. Alimentarea cu energie electrica in raionul Drochia se efectueaza prin intermediul refelelor de distributie care apartin Intreprinderii de Stat Refelele electrice .Nord". Toate localitatile din regiune sunt conectate la retelele electrice. Fiecare consumator dé energie electric’ are incheiat un contract individual cu companiile de distributie. Figura 8. Sistemul electric Alimentarea cu energie termic8 reprezint& o problem’ comuna la nive! regional. Din toate localitatile regiunii de nord doar municipiu! Baiti este asigurat cu energie termica de la Centrala electrotermic’ ,Nord'”. In celelalte localitafi centralele termice municipale nu functioneaza, inclusiv in or. Drochia. Astfel, locuitori blocurilor locative din localitatile care sunt gazificate si-au construit cazangerii autonome, unii au construit sobe in blocuri, iar alfi folosesc alte miloace electrice pentru generarea caldurii in anolimpul rece al anului. Problemele principale ale acestui sector se referd la ipsa resurselor pentru aprovizionarea cu resurse energetice si la pierderile mari de energie din cauza sistemelor termice uzate. 3.4. Climatul investitional {in raionul Drochia in anul 2008 existau 199 intreprinderi, adic& 3,88 intreprinderi pe 1.000 locuitori. Desi acest nivel este sub media pe regiunea Nord, dupa excluderea mun. Balti performanta raionului Drochia este usor peste media regiunii. Climatul de afaceri pare a fi destul de favorabil in comparatie cu alte raioane. Existenta companiilor mari in raion determina si baza impozabila mal mare. Dependenta de transferurile de la bugetul de stat este de 68%, unul din cele mai joase nivele in regiune. Agentii economici sunt nesatisfacufi de volumul investitilor publice, avand asteptéri mai mari de investi, mai ales in infrastructura de transport si servicii comunale. Din punct de vedere al performantei investitionale regionale, raionul Drochia se pozitioneaza pe locul 22. Cel mai bine raionul este plasat tn ratingul diversificari investitinale ~ pe locul 7, in raion fiind prezente atat intreprinderi agricole care investeso, cat si cele industriale prelucratoare si cele din domeniul energiei, transportului, constructilor si intreprinderi comerciale. Din punct de vedere al dinamicii performantei investifionale raionul se plaseazé pe locul 17, dar cel mai prost raionul = 20 3 suportul companiei .PraConstiting SRL, tel. flax: 0-22-21BIOENERGAGRO SRL Drochia se plaseaza in ratingul stabilitatii investitionale ~ pe locul 36 din 38, avestea crescand $i coborand haotic pe parcursul anilor 2003-2008. In -ratingul performantei investitionale raionul se plaseaza pe locul 18, sub media regiunii Nord (Figura 9), daca se la in calcul si mun, Balti, dar peste media regiunii daca acesta este omis. Figura 9. Raionul Drochia: investi private per capita, lei HNavoral MRDNord © Drochs= 2003 2008 2005 2006 2007 2008 Figura 10. Raionul Drochia: structura investitilor private pe tipuri de activitéti economice, % Sinstsasist socials bc vatamine 7% alteactvita 0% satim.pubiica “76 Beira 3% ii rant, mobile 56 \ Finaneiare ro 0% os Transp.Xcomunientt Bi Ind, pretueratoare 134% 11% Howsrestaurante 1% Ferg. ax siapd comert to, Construct 13% 3% irain. Acestea sunt intreprinderi mediu cu un capital de | lei per intreprindere. Astfel, gi stocul ISD per capita este cel mai mare din regiune (cu excéptia mun. Balti) si anume 2.181 lei per capita. Circa 45% din stocul de ISD sunt investitii in capitalul social al intreprinderilor. Astfel, in pofida existentel avantajelor comparative ale raionului si a existentei intreprinderilor cu capital strain care se agteapta la 0 conlucrare mai buna dintr autoritati si business, intreprinderile locale au fost mai putin active, ceea ce determina pozitid)raionului Drochia in ratingul perfégriantei investitionale regionale, edie Rank wae WE hy 3 fost reallzat cu suportul companiel ,ProConsulting’SRL. tel lax. 0-BIOENERGAGRO SRL. 4, IDENTIFICAREA SCENARIULUI OPTIM. DETERMINAREA FORMELOR DE PARTENERIAT Obiectivul principal al acestui studiu este argumentarea implementani proiectulul de creare a parcului industrial ,Bioenergagro” a carel activitate principal va consta in producere gi utllizarea energie din resurse regenerabile, materia prima constituind produsele agricole cultivate in regiunea de nord a republic itimii ani in Europa s-a majorat interesul fata de producerea biogazului, care se expune cresterea numerului de fabri de biogaz, dar gi In cresterea interesului 2 intreprinderilor municipale, antreprenorilor, politicienilor si companillor private, care urmaresc cu mare atentie dezvoltarea energiei alternative. Republica Moldova este dependenta energetic de (ari precum Federatia Rusa gi Ucraina, aceasta ir nd peste 3 mird, m® de gaze naturale cea ce depaigeste In valoare 10% din produsul intern brut. Acest proiect va fi unul din proiectele pilot in implementarea strategie’ de diminuare a dependentei energetice in interiorul unor tehnologii de producere 2 biogazului si altor surse regenerabile de energie. Implementarea cu succes 2 acestui proiect investitional va da premise de dezvoltare a ramuri respective pe Intreg teritoriul tari, iar determinarea scenariulul optim de finantare, gestiune si parteneriat ar fi o conditie necesara a acestui project. “Parcul industrial ,BIOENERGAGRO" este un parc industrial creat la initiativa companiei _BlosnergagroSRL — companie cu capital privat autohton ce dispune de teren agricol cu suprafata fe 14 ha situat in satul Tarigrad, raionul Drochia. ‘Amplasarea terenului in imediata apropiere a drumului national Drochia-Riscani gi determina atractivitatea acestuia, iar faptul c& distanta de pana la oras este 4,5 km va asigura cheltuiell diminuate de creare a infrastructuri. Terenul agricol, in baza noii legi cu privire la parourile industriale va fi conversionat in teren cu destinatie de constructie, iar compania ,Bioenergagro'SRL va deveni astfel administrator al parcului gi primul rezident al acestuia in acelasi timp. Proiectul de creare a fabricil de producere surselor energetice din resurse regenerabile va fi implementat de compania .Bioenergagro"SRL. Sursele de finantare vor fi atat surse propri, cat si resurse atrase, compania ,MERCANDO Green Technology’AG, Zug, Elvetia fiind disponibila a oferi un imprumut investifional de pana la 7 ani in valoare de cca. 20. min EURO. In continuare, proiectul investifional va fi coordonat de ivan droga tote LTD, iar antreprenorul general al constructilor este compania ucraineasca ina"SRL — fiiala Tegionala pe tarile CSI care posed’ o experienta vast in crearea si constructia fabricilor de producere surselor de energie din resurse regenerabile. zal Cu suportul companiel ProG 2 fostBIOENERGAGRO SRL Figura 11. Schema interdependentei relatilor dintre companille implicate in crearea parcului industrial ‘Schema reprezentat mai sus reflect scenariul in baza céreia va avea loc constructia parcului industrial ,BIOENERGAGRO’. Crearea si functionarea parcului industrial se va face in concordant cu: Prima etapa Crearee parcului industrial Jn baza celor 14 ha de teren, compania SRL"Bioenergagro” va crea uzina de producere a biogazului. Dupé cum am mentionat, constructile ingineresti vor fi executate de catre companie ZORG ~ specialzala in constuctia unor asemenea obiectve, find gestionata de compari Lseus Holding LTD. Investitorul principal este companie elvetiana Mercando Green Technilogy AG. Di moment ce valoarea investitie depaseste suma de 20 min Euro, investitorul igi asuma responsebilitatea vizari tuturor operatiunilor ce se vor efectua prin intermediul unui Investment Project Manager numit de companie. Finanfarea activitatii va tine cont de: = se va efectua prin intermediul unel institufi financiare locale, alocarea sumelor efectuéndu- ‘se pe masura aparitiei necesitatii de finantare. = Mercando Green Technologz AG va deveni asociat al proiectului cu cota de 25% din valoarea capitalului statutar al Bioenergagro SRL; - Achitarea pentru sumele acordate se va efectua Int-o perioada de pan la 7 ani; ss pal - 0 conditie obligatorie se ref tul c biofertiizantii solizi vor fi predati co investitoare la pretul ton ‘D/tona) - Dupa finalizarea perioadei de rambursare fondatorii locali ei Bioenergagro SRL vor avea posibilitatea fie a continua colaborarea, fie a rascumpara cota de 25% din capitalul social al companiei investitor; = Ihacelasi timp, compania investitor a pus conditia ca incepand cu primul an de activitate s& se formeze un depozit investifional bancar in care vor fi virate platile necesare pentru alizat Gu Stiportul companiel ,ProConsuiting’ SRLBIOENERGAGRO SRL rambursarea sumelor aferente imprumutului acordat in suma nu mai mica plaiilor efectuate In anul precedent. data cu constructia uzinei, va fi inregistrata o intreprindere agricolé (MG-AGRO SRL) care va arenda 4.000 ha si va cultiva pe acestea porumb pentru siloz. Tehnica agricola ce va fi procurata Va fi data in leasing companiei agricole cu condifia ca toata productia va fi livrata uzinei de biogaz la pretul de 20 USD/tona. Activitatea MG Agro SRL va fi finantata din contul creditului comercial acordat de Bioenergagro SRL urmand ca livrarea produsului finit s& se efectueze decontarile reciproce reiesind din cei 20 USD/tona siloz (aici se vor exclude cheltuielile de arenda a utilajelor, plata pentru materii prime — ingrag&minte, seminte, salarii, arenda terenuri, etc, — alte cheltuieli aferente activitatii agricole) Spre finele anului 2011 se preconizeaza constructia unor sere pe cele 7 ha de teren agricol aflate in proprietatea fondatorului intreprinderil ,Bioenergagro”SRL care vor contribui la sporirea valorii adaugate, la crearea locurilor noi de munca si diminuarea dependentei republicii de importul de legume din alte {ari in perioada rece a anulul. Etapa a doua Cea de a doua etapa a proiectului investifional al parcului industrial const in constructia unei Uzine de producere a biocombustibilului in parteneriat cu compania BioecoNord SRL ~ companie ce dispune de licenta de producere si comercializare a biocombustibilului pe teritoriul republic ‘Sumole investitionale vor fi alocate in parteneriat gi, din moment ce constructile ingineresti pentru biogaz sunt asemanatoare si utile, investifile in acest domeniu vor constitui cca. 1 min EURO. ‘Acest partenefiat urmeaza a fi implementat spre finele anului 2010 sau in a doua jumatate @ anului 2012. Etapa a treia Este 0 etapa important’, dar a carei prezen{a va depinde strict de rezultatele obtinute in etapele premergatoare acesteia. Implementarea acestui proiect se prevede a se efectua dupé 0 pericada de 3-3.5 ani de darea in exploatare a fabricii de producere a biogazului si consta in producerea de energie electric in baza biogazului si energiei solare, panouri ce vor fi instalate pe unitatile administrative ale parcului si pe solarille construite anterior. Investitile in acest domeniu depagesc 30 min EURO, iar studille de fezabilitate si avizarea proiectelor depasesc in timp perioada de 12 juni de zile, In acest proiect vor fi atrasi investitori straini, se vor incheia parteneriate strategice ce vor solda cu efecte multiplicative benefice asupra economiel Republicii Moldova. Canasta Jucere vor depasi 10 mW energie electried produsa pe baza energie solare si o lusidin biogaz. 5, ANALIZA POTENTIALULUI PARCULU! INDUSTRIAL 5.1. Potentialul uman din regiune Ponderea populatiel rurale in raionul Drochia este de 77,8%. Dar lipsa locurilor de munca in mediul rural determind un nivel inalt al gomajului (aproximat de ponderea somerilor inregistrati la Oficiul TTeritorial al Fortei de Munca in populatia in varsta apta de munca). Acesta in 2007 a reprezentat 4,07%, unul din cele mai inalte nivele in regiune. Aceasta se explica si prin migratia moderata, care conform recensamantulul din 2004 a fost ugor sub media nafionala (la nivelul de 9,5%). portul companiel ,PraConsuling’SiBIOENERGAGRO SRL Tabelul 4. Principalii indicatori ai regiunii fe = Wea Ty caro Toa wa ROW be INDICATORE a Torta pasasiareiase ST wer | Dharibanumaruui ce saga fase | 65 ‘sau : fecustie in 2007 (2005 031 aa3_|s Denstaten mea Tare numer Teper 0 | wot ‘issn 2 fee [vr2 | inausrite n 2507 gooze106: M8 sé | sone) outer 2 D senior eam | [ce 2.89 | 153.60 Proven papal Serlen lus a [et Progentu de popuaje aie wed rt lara vo203 | 106,73 tinbon (snare 22 Z Wegeares nara ven nnirau repens fe ia “000 neuron uate 4 fos |imagneatura core geverese: asm farae sae Bergen n 2007, - Foam appease | = sor [esa | agneuturd manu 2°07 1% ie = aT i Prozentw de popuaieanaae | az = Feu i au 2027 5 . 28 | pentetin anal 2097 3 [ee Datele din 2008 arata deja o diferent dintre populatia stabila si cea prezenté de 10%. Totusi, existenta unor intreprinderi mari in raion determina un nivel de salariu mal inalt tn raion, al doilea in regiune dupa mun. Balti gi care a reprezentat 2.070 lei in 2008, foarte aproape de media regionalé si 82% din media nafjonala. Raionul suferé din cauza unui nivel foarte inalt de mortalitate, fiind in special afectata categoria de populate de varsté economic activa 5.2. Infrastructura regionala si tehnica Parcul industrial BIOENERGAGRO va fi ampiasat intr-un raion cu 0 densitate medie a populate, in vecinatatea or. Drochia, in apropierea refelei de cale feraté a Moldovei cu acces la arterele internationale de cale ferata si in imediata vecinatate a drumulul republican R7 cu acces direct la coridoarele europene ce traverseaz& Romdnia prin punctul de trecere Costesti Analiza stadiului actual de dezvoltare economico-sociala a raionului Drochia releva c acest spaliu dispune de resurse naturale variate, resurse umane disponibile calitativ si cantitativ si o infrastructuré de comunicatii valoroasa care Ti confer un potential important pentru dezvoltarea nei economii cu o structura complex avand ca ramuri cu 0 contributie importanta la oregterea economicé industria, agricultura, comuunicatile gi servicile. Resursele de teren aflate in jurisdictia raionului Drochia depagesc valoarea de 80 mii ha, din care peste 65% sunt terenuri agricole aflate in intravilan, prielnice cultivarii diverselor culturi de cmp, inclusiv a porumbului pentru siloz. Reteaua stradala s-a dezvoltat istoric pe o structuré radialé, cu tranzitarea zonei centrale. Se observa tendinfa de extindere a zonei de drumur gi a zonei de recreare si agrement, in detrimentul zonei neconstruite, precum gi cresterea suprafetelor ocupate de activitati industriale si alte functiuni, toate acestea legate de rolul polarizator pe care orasul Drochia doreste sa-I joace in cadrul regiunii de nord @ republicli. Valorificarea potentialului material si uman, folosirea resurselor existente $i identificarea altor resurse capabile sa produca 0 dezvoltare durabila si eohilibrata a polului constituie scopul dezvoltérii de mai departe a acestuia. 6. IMPACTUL SOCIAL, ECONOMIC $I DE MEDIU ASUPRA REGIUNI COragul Drochia la ora actualé se prezint a fi un nod feroviar important din nordul Republicii Moldova. Pe teritoriul orasului se gasesc intreprinderi producatoare de produse alimentare (se produce cagcaval si unt), fabrica de conserve, uzina de producere a materialelor de constructie, lzina de producere a ferestrelor de termopan gi fevi de plastic. La periferia oragului functioneazé una din fabricile de producere a zahéirului ce apartin concemnulul german ,Sudzuker-Moldova” careBIOENERGAGRO SRL produce zahar in volum de peste 300 tone pe zi. Oragul dispunand de o infrastructura relativ dezvoltata Prezenta uzinelor de produce revendicd faptul conform céruia regiunea dispune de personal bine instruit si calificat. Parcul industrial .Bioenergagro”, prin intermediul fabricii de producere a biogazului, va crea un centru de instruire a personalului ce va activa in interiorul acestuia in domeniul bioenergie. In acelasi timp, ,Bioenergagro"SRL a Incheiat relatii de colaborare u compania ucrainesacd ,Zorg Ucraina"SRL (reprezentanta oficialé a grupului elvetian .Zorg- biogas"AG care este o companie de engineering specializata in constructia fabricilor de biogaz. Lucrarile ingineresti gi de constructii vor fi indeplinite complet de compania ZORG pana la darea in exploatare a noii fabrici de producere a biogazulu Realizarea proiectului investitional va permite crearea la intreprindere, doar in activitatea de producere @ biogazului, a peste 100 locuri nol de munca cu un salariu mediu de 400 Euro luner. Achitarea salarilor va permite contributii obligatorie in bugetul de stat a peste 15.000 Euro lunar, sougiao 0 Euro pe an (26.5% contributile obligatorit ale angajatorului, 9,5% contributile de ri sociale si de medicind ale angajatior precum si impozitele pe veniturile respective eae limita 7-18%). In aceste condifi, pentru producerea masei verzi (biomasa) In ‘vor fi atrasi suplimentar peste 350 persoane ceea ce ar majora semnificativ veniturile tn cadrul bugetului administratiet locale. Constructia fabriaii de producere a biogazului va diminua .efectul de sera” prin reducerea eliminarit gazelor in atmosfera ceea ce implicd un impact ecologic pozitiv semnificativ. Conform caloulelor preliminare proiectul va reduce eliminarea gazelor de sera la un nivel de 100.000 URE (unitati de reducere a emisillor) Pentru asigurarea continuitatii procesului de producere este necesara o baz de materi! prime (biomasa) destul de mare evaluata la pectol§gaitiatone anual . Pentru producerea unei asemenea cantitati de masa verde (In special siloz de porumb) este necesar a prelucrat peste 4.000 ha teren agricol cea ce ar echivala cu 4,5% din suprafata totalé a terenurilor agricole din raion si, tinand cont de nivelul de peste 30% de eroziune al acestora, compania prin intermedi investifilor ce le va efectua, va avea posibilitatea de a diminua seminificativ aceasta valoare ( cu peste 10% anual). Pentru acoperirea necesarului de materii prime se vor atrage in circuit cca. 8-10 intreprinderi agricole din raion ‘Atragerea intreprinderilor agricole va permite administratorului parcului industrial s& le ofere acestora spatii pentru ofici. Mai mult de atat, se preconizeaza ca parcul industrial va fi dotat cu tehnicd agricold performanta estimativ evaluat la valoarea de 2,1 min EURO. Prin urmare, gospodarille de fermieri vor avea acces direct la tehnica agricola, in responsabilitatea acestora nu ramane decat a depune efort in cultivarea porumbului pe terenurile disponibile. Pentru gospodarile ce vor fi atrase direct in cadrul proiectului, ,Bioenergagro” va oferi, pe langai tehnica si utilajele propri, spatii de depozitare atat a productiel finite, cat si depozite specializate pentru unitate agricole propri ale acestora. Odatd cu darea in exploatare a fabricil de producere a biogazulul se preconizeaza crearea unui complex de sere pe o supretata de 7 ha, care va fi incaizit cu ajutorul energiei termice de la fabrica de producere a biogazului. Astfel, cultivarea legumelor se va efectua pe parcursul intregului an, respectiv se vor diminua importurile de legume tn perioada rece a anului. Complexul de sere nou va fi creat in imediata apropiere a parculul industrial, pe terenurile agricole ce aparjin fondatorului societal ,Bioenergagro’SRL Produsele principale ale parcului industrial, in special ale fabricii de producere a biogazulul vor f biogaz si bioferilizantii, atat in stare solida, cat si in stare lichidd, Capacitatle de producere preconizete a se construi vor asigura venituri de peste 8 min USD (cca. 95 min lei) inca din primul an de activitate, urmand a se majora pana la valoarea de 12 min USD (cca. 140 min lei) in urmatorii ani de activitate. Valorile respective ar echivala cu o productie industriala de cca. 0,5% din produsul intern brut al tari In cele din urma se constaté od implementarea proiectului investitional de creare a parcului industrial in baza uzinei de producere a biogazului va implica un impact pozitiv atat economic, cat si social sau ecologic:I ° = crearea, in interiorul parcului, in cadrul uzinei de producere a biogazului @ minimum 100 Jocuri noi de munca; - prin atragerea in circuit a cca. 8-10 gospodarii agricole se vor suplimenta locurile de munca cu peste 350 locuri - asigurarea continuitfii producerii biogazului necesita prelucrarea @ 125 tone masa verde recoltata de pe 0 suprafata de 4.000 ha, echivalenta a 4.5% din totalul terenurilor agricole din raion. Respectiv, s-ar atrage suplimentar in circuitul agricol terenuri care nu sunt utiizate la moment, oferindu-se posibiltatea, In acelasi timp de diminuare a terenurilor agricole erodate cu peste 10% anual, care la moment constituie 30% din suprafata totald a terenurilor agricole din raion; - diminuarea cu peste 100.000 URE a nivelului de emisie a gazelor de sera; - ocontributie la majorarea volumului productiet industriale globale de cca. 0,5% In urmatoril ani doar din functionarea fabricli de biogaz; - oferirea unor produse precum biogazul care va diminua dependenta energetica a republic fat de Federatia Rusa si a bio-fertlizaiior — un produs ecologic care ar putea pe deplin inlocui ingrés&mintele naturale gi ar oferi 0 productivitate mai mare la hectar pentru produsele recoltate; = oferirea unor oportunitati de investire pentru vitorii rezidenfi ai parcului in ce priveste dezvoltarea tehnologilor bazate pe energie din resurse regenerabile, prin aceasta contribuindu-se la majorarea investifilor directe in republic, etc. DIAGNOSTICUL INVESTITIONAL, 7.4. Analiza activitatilor parcului industrial, a produselor si serviciilor Pentru etapa start-up @ parcului industrial ,Bioenergagro” se preconizeaza desfasurat activitatea _referitoare la: a) Producerea biogazului; b) Producerea de bio-fertilizantlor; ©) Producerea energiel electrice; d) Producerea de biocombustibil (biodiesel si biobenzin), gaz Biogazul este este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen si bioxid de carbon etc.) de origine biogend care iau nastere prin procesele de fermentatie sau gazeificare a diferite substante organice. Aceste gaze servind prin ardere ca surs& energetic (energie biogend) Energia obtinuta din acest lant, biomasé—biogaz—curent electric si agent termic, se numeste energie regenerabi . pe urmatorul considerent: dioxidul de carbon eliminat in atmosfera la arderea biogazului, reprezinté 0 cantitate cel mult egala cu cu cantitatea asimilata de plantele sau nutreturile consumate de animale, in perioada lor vegetal. In ideea protocolului de la Kyoto, aceasta reprezint& un circuit inchis de dioxid de carbon, spre deosebire de carburantii fosil (gaz metan, cdrbune, fitei) la arderea cérora se degaja dioxid de carbon care a fost asimilat cu multe mii de ani in urma. Doua dintre cele mai acceptabile din punct de vedere al fezabilitatii economice metode de prelucrare a biogazului - este curdtare la nivelul de gaze naturale (biometan) si producerea de energie electric& i termica, ‘Aidt in primul caz, ot si in al dollea caz, pentru prelucrarea biogazului se foloseste instalare modulara special. De obicei, instalatii de tratare a biogazului sunt produse de cétre companii internationale specializate in domeniu (ex. compania ZORG), iar cogeneratoare — producatori de sialii electrice. In ambele cazuri pentru functionarea eficienta a compiexului de biogaz este necesar achizitionarea gi instalare unei sisteme integrale si complet automatizate. aBIOENERGAGRO SRL pe eee naturii piefei producerea gazului este mai profitabil, decat rea a energie electrice. Ca un produs al sistemului de purificare biogazului este biometan (dupa continutul e identic a gazelor naturale) si dioxid de carbon (care poate fi vandut in forma lichefiata sau pur si simplu evacuat in atmosfera). Biometan este trecut in lantul de productie la retea sau alimentare, unde este comprimat si consumabil pentru alimentarea automobilelor i buteliilor. 1m? > |_ 9:7 m’de biometan de biogaz Tabelul 21. Folosirea biogazului in Europa, 2006 in depose rota [Sez din arvariers| Gaz din stop doepurae| Alto sus a eT eo [san] 2a eo 7 2640] 1 720 870 30 1380 450 590) | 340_| I[1 100 ]| 470 [20 || 660 | 71080, 320 70. “|_10 [so 200 [eso oo t60 Jo oa | 150 Lo (700300. 360, 0 290 30 50 a a | ° 2 | 0] @ 0 10 I o IL 0 [100 [Slovenia J| 100 oI 10 10 [Sovacia 60 0 50 70 | [Estonia 10. 10 ae oO 0o [uate Jo ° o Lo (Boman: o ° ° Lo a | (wn) Jez 20036250 | 71 050 JL 9007 Biofertilizanti ‘Substratul revizuit, care vine de la instalatia de biogaz, este transmis in instalafia de prelucrare a ingragamintelor, unde este separat in fractiunea solida $i lichida. Ingrasaminte solide sunt ambalate si vandute pe piafa liber&. Ingraséminte lichide ramase vor fi partial utilizate pentru gospodarille agricole ce vor oferi materia prima (siloz) sau vor fi ambalate in sticle PET si vandute pe piata liberd. Biofertilizanti sunt similari cu Ingragdminte organice, totodata avand o serie de avantaje: ¥ Ingragaminte organice adesea contin flora patogena, care pot provoca diferite boli Biofertilizanti obtinuti din producerea biogazul flora patogena; , st realizat cur suportal companiei .ProConsiiling’ SRL, tel ax 0-22-21-00-89Lot ¥ Biofertilizantii contin flora activa cu 30% mai multe, care conduc la 0 crestere mai rapid si mai viguroasa a plantelor; ¥- Ingragaminte organice au o perioada de adaptare de 6-12 luni, Biofertilizantii devin efectivi imediat dupa aplicare pe terenurile respective. ¥ Biofertlizanti au 0 concentratie mai mare de macronutrienti decat ingrasaminte organice. 7.2. Diagnosticul localizarii. Facil Ati oferite SRL,Bioenergagro" poseda in proprietate un teren cu suprafata totals de 14 ha situat In comuna ‘Tarigrad, r. Drochia. Parcul industrial Bioenergagro se IncadreazA in limitele 48°0'32" latitudine nordica gi 21°44'47" ongitudine estica Terenul se afld in apropierea drumului international Brest ~ Briceni si drumului republican R7 Soroca ~ Drochia ~ Costesti - granija Romania ceea ce asiguré acces liber fa infrastructura de drumuri existent. Distanfa terenului de la drumul republican Drochia - Rigcani este de cca. 400 met. Pe langa acestea, or. Drochia se prezinté a fi un nod feroviar important din regiunea de nord a {ari, fapt pentru care ofera posibilitate de acces direct la refelele nationale si intemationale de cale erat. ‘Schema generala de amplasare a fabricii de producere a biogazului se prezinta astfel 0-22-21-00-89 28) ~Proveoti a fos? realizal cu suportul companies ProConsulting’ SRL, tTERI TTT