9.

CARACTERISTICILE MUNCII ÎN SECTORUL TERTIAR

Universul gulerelor albe este caracterizat de o eterogenitate accentuata a meserii
lor. Piata primara a serviciilor cu locuri de munca avantajoase este contrabalansa
ta de piata secundara a serviciilor, mult mai ampla înca, cu locuri de munca cu stat
ut scazut. Predomina locurile de munca în servicii mai putin dorite si datorita di
ficultatii de evaluare a contributiei fiecarui angajat. Productivitatea muncii în
servicii este dificit de stabilit si a fost înlocuita cu servicitatea .
Caracterizarea muncii tertiare
Universul gulerelor albe este caracterizat de o eterogenitate accentuata a meserii
lor. Piata primara a serviciilor cu locuri de munca avantajoase este contrabalansa
ta de piata secundara a serviciilor, mult mai ampla înca, cu locuri de munca cu stat
ut scazut. Predomina locurile de munca în servicii mai putin dorite si datorita di
ficultatii de evaluare a contributiei fiecarui angajat. Productivitatea muncii în
servicii este dificit de stabilit si a fost înlocuita cu servicitatea .
Analiza datelor referitoare la populatia ocupata pe sectoare ne dezvaluie o tend
inta de crestere a ponderii populatiei ocupate în servicii, pondere ce depaseste 5
0% din populatia ocupata în tarile industrializate. Populatia ocupata în servicii (
categoriile profesionale care nu sunt nici agricole, nici industriale) poarta de
numirea în SUA de "white collars" (gulere albe) spre a le deosebi de "blue collars
" (gulere albe).
Pe fondul trasformarii economiilor tarilor dezvoltate în economii de servicii (începân
d din anii 80), au crescut preocuparile privind adaptarea teoriilor referitoare
la sistemele de angajare si piata muncii (ce purtau o puternica amprenta industri
alista ) la sectorul tertiar.
Astfel, Gadrey a dezvoltat teoria conform careia, în esenta structura pietei munci
i se caracterizeaza prin dualism, distingându-se o piata primara (functii cu statut
favorabil, cu posibilitati de cariera) si o piata secundara cu angajari cu nivel m
ediocru de calitate si stabilitate. Aceste teorii au fost prelungite pentru domen
iul serviciilor sustinundu-se ca o fractiune majora a angajarilor tertiare face
parte din segmentul secundar al pietei muncii, constituit din angajari cu statut p
recar, a carui existenta si mentinere depind de conjuctura generala, si al carei
numar se umfla sau se reduce, dupa fazele ciclului economic. În perioadele de boo
m, flexibilitatea serviciilor, va permite crearea de locuri de munca si folosire
a în proportie mai mare a angajarilor cu timp partial. Organizarea flexibila este
cruciala pentru multe activitati de servicii. Mai mult, din punct de vedere soc
ial, locurile de munca cu angajare partiala sunt vitale pentru reintegrarea celo
r care au fost marginalizati de revolutia industriala: tinerii, vârstnicii si feme
ile.
Existenta pietei secundare a serviciilor este însotita de aceea a pietei primare (cu a
ngajari stabile si un statut profesional înalt, asa numitele "slujbe bune" (good j
obs). Peste tot în lume tinerii sunt atrasi de lumea bancara, cea a finantelor ori
informaticii capabile sa ofere venituri anuale foarte ridicate si un statut soc
ial aparte. Ei se confrunta însa cu dificultati si accesul la acestea nu este faci
l, iar ceea ce lise ofera pare sa fie de cele mai multe ori un loc de munca tot în
economia serviciilor însa calificat drept "bad job" (slujba rea).
Serviciile concentrate asupra optimizarii sistemului si mentinerii avutiei pe ca
re o posedam deja, inclusiv forta de munca si aptitudinile - chiar daca sunt "ne
productive" sau nemonetizate - au devenit în prezent o prioritate comparativ cu op
timizarea productiei ce caracteizeaza revolutia industriala. Principiul fundamen
tal al numeroaselor activitati de servicii consta în "preocupare" si "împartasire" -
cuvinte care sunt legate de activitati fara rezultate vizibile.
Principalii factori care determina eterogenitatea ocupatiilor si a sistemelor de
ocupare a fortei de munca în domeniul tertiar sunt:
eterogenitatea tehnica;
concentrarea economica;
formele de organizare;
interesele economice si institutionale.
1. Eterogenitatea tehnica influenteaza asupra necesarului fortei de munca, nivel
ul de calificare a mâinii de lucru, sistemelor de gestiune, etc. Daca avem în vedere
necesarul de echipamente tehnice pentru prestarea serviciilor, tertiarul contin
e, la un pol, ramuri (de exemplu: transporturile si telecomunicatiile) în care ind
icatorul capital/lucrator este la fel de ridicat ca în ramurile industriale cele m
ai capitalizate, si la alt pol, activitati care pot fi catalogate ca intensive în
forta de munca. Astfel deosebim:
a. servicii pe baza de echipament:
automatizate (automate comerciale);
realizate cu mâna de lucru calificata (servicii informatice);
realizate cu mâna de lucru putin calificata (distributia apei).
b. servicii pe baza de personal:
cu mâna de lucru superior calificata (audit contabil);
cu mâna de lucru specializata (reparatii auto);
cu mâna de lucru nespecializata ( servicii de curatenie).
2. Concentrarea economica (exprimata, de exemplu, prin numarul de salariati
pe unitate) este, ca si echipamentele tehnice, de o mare diversitate în sectorul
serviciilor. În general, actvitatile apartinând sferei serviciilor sunt mai putin co
ncentrate decât activitatile industriale. Si aici este însa vorba despre doi poli: u
nul regrupeaza activitati cu o concentrare puternica (bancile si asigurarile) ia
r celalalt activitati cu o concentrare extrem de redusa (activitati numite de pro
ximitate , serviciile putând fi prestate chiar la domiciliul clientului).
3. Formele de organizare sunt mai eterogene în sectorul tertiar decât în cel ind
ustrial sau agricol. În servicii întâlnim practic toate tipurile de organizare: pe fun
ctii, produs, zone geografice, clienti sau utilizatori, procedee sau tipuri de e
chipamente, proiecte, respectiv, ierarhice, functionale sau mixte. Mai mult, aic
i s-au dezvoltat lanturile voluntare, organizarea tip retea si sistemele de fran
siza.
4. Interesele economice si institutionale diverse, ca de exemplu: valorific
area capitalului în cazul întreprinderilor private, maximizarea venitului si acumula
rea capitalului individual, în cazul intreprinderilor individuale sau familiale, s
copuri benevole, foarte diverse, în cazul organizatiilor non-profit, obiective soc
iale, în cazul institutiilor si organizatiilor publice, etc. constituie o alta sur
sa a eterogenitatii serviciilor.
GESTIUNEA FLEXIBILA A FORTEI DE MUNCA ÎN SERVICII
Cercetatorii sferei serviciilor afirma ca fata de modelul industrial al pietei
muncii, cel tertiar are patru caracteristici originale, primele doua fiind vechi
, iar celelalte doua mai noi.
1. Ponderea mai mare în cadrul sectorului tertiar a angajarilor în servicii pub
lice, caracterizate printr-o mai mare stabilitate dar si o dependenta mai mare f
ata de deciziile puterilor publice.
2. În opozitie cu angajarile publice sunt cele din sectorul privat, independe
nt, caracterizate printr-o mai mare flexibilitate a sistemelor de gestiune.
3. Feminizarea tertiarului, respectiv ponderea mai mare pe care o detin femei
le în acest sector, comparativ cu media pe economie (explicatia consta în aceea ca e
ste vorba de functiuni profesionale considerate mai aproape de aptitudinile feme
ilor (sanatate, educatie, comert) si o parte a acestora accepta statute mai flexi
bile", cu salarii inferioare. Feminizarea tertiarului contribuie, de altfel la e
xpansiunea cererii anumitor servicii pentru familii sau colective, cerere ce va
fi satisfacuta majoritar tot de femei.
4. Folosirea într-o masura mai mare decât în celelalte sectoare ale muncii cu tim
p partial si în general al formelor numite flexibile ale muncii.
Fenomenul se datoreaza pe de o parte prestatorilor care prin strategia angajaril
or cu timp partial urmaresc o adaptare mai buna a numarului de angajati la fluxu
rile neregulate ale utilizatorilor sau clientilor (mai ales în comertul cu amanunt
ul, restauratie, servicii personale). Iar pe de alta parte solicitantilor de loc
uri de munca cu timp partial (pensionari, femei cu copii sscolari, studenti, etc
).
În aceste conditii cel mai potrivit pentru activitatile de servicii marfa (comerci
ale), în opinia lui J. Gadrey este modelul de gestiune flexibila a fortei de mun
ca.
Acest model ar cuprinde urmatoarele categorii de angajati:
a). specialisti, tehnicieni, ingineri si alti profesionisti de nivel înalt, recrut
ati în numar cât mai mare pentru a îndeplini functii ca: cercetare-dezvoltare, informa
tica, marketing, comunicatie, etc.
b). salariati generalisti atât la nivelul (b1) al managerilor cât si la nivelul (b2)
de angajati relativ polivalenti.
Componentele a si b formeaza nucleul modelului, reprezentat de angajati cu statut
relativ favorabil (chiar daca si asupra carierei acestora pot plana anumite ameni
ntari ).
c). angajati cu timp partial, fara perspectiva reala de cariera, dar a caror cal
ificare nu este neaparat inferioara. Aceste angajari constituie principala zona
de gestiune flexibila (efective, orare, salarii) ale fortei de munca interne. Ac
easta categorie este si cea mai afectata de conjunctura economica, angajatii cu
timp partial fiind primii concediati în situatii de recesiune. Aceste aspecte dete
rmina ca între categoriile ce formeaza nucleul si categoria (c) sa apara si principa
la zona de tensiuni .
d). angajati pe baza de contracte cu durata determinata. O parte din acestea cor
espund unei preangajari de salariati permanenti.
e) lucratori temporari, care raspund unor nevoi specifice, fiind angajati pe pe
rioade specifice, limitate sau pentru a realiza un anumit obiectiv.
f) forta de munca angajata prin sub-contracte cu întreprinderi specializate pentru
a raspunde unor nevoi permenente (paza, întretinere, informatica) sau ocazionale
(audit, consultanta, publicitate) .
Ultimele doua categorii, e) si f), reprezinta forta de munca externa a întreprinde
rii