Professional Documents
Culture Documents
PRODUCERE INCENDIILOR ŞI
EXPLOZIILOR
CAUZE DE INCENDII / EXPLOZII
• Cauza de incendiu sau de explozie, care se stabileşte pe baza
cercetării criminalistice a urmelor, oferă informaţii importante
pentru perfecţionarea muncii de prevenire a metodelor şi mijloacelor
de stingere precum şi probele necesare pentru aplicarea masurilor
coercitive pe care societatea, organele specializate sunt obligate să
le ia în cazul încălcării regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor
stabilite de lege.
• Cercetarea cauzelor de incendiu se face în condiţii deosebite faţă de
restul cercetării urmelor infracţiunii, datorită naturii foarte variate a
împrejurărilor care pot determina aprinderea unor materiale, precum
şi datorită acţiunii specifice a focului, care în timp ce îşi formează
urmele, le şi distruge în parte, prin consumarea suportului acestora
• Preocuparea pentru stabilirea cauzelor incendiului trebuie să
continue imediat după lichidarea acestuia, deoarece în această
situaţie se pot recolta date cât mai corecte, cât mai aproape de
realitate, având în vedere faptul că o secţie de producţie avariată de
incendiu va trebui să fie readusă la normal (repusă în funcţiune) în
timpul cel mai scurt şi cercetările ulterioare, atunci când
consecinţele incendiului au fost înlăturate, sunt foarte anevoioase.
Deci se impune „memorarea” urgentă a stării imediate după
incendiu (recoltarea şi conservarea probelor, fotografii,
declaraţii, etc
Natura surselor de aprindere:
• coşuri defecte;
• sobe şi burlane supraîncălzite;
• instalaţii de încălzire centrală cu aburi;
• radiatoare electrice;
• aparate electrice de încălzit cu lămpi incandescente;
• conductori electrici supraîncălziţi;
• radiaţii luminoase;
• radiaţii solare;
• corpuri incandescente
• III. Scântei de materiale combustibile şi de la sudură:
• scântei electrice;
• arcuri electrice;
• electricitate statică.
• V. Scurtcircuitul.
• VI. Trăsnetul
• scântei de şoc;
• scântei de frecare;
• scântei de aşchiere şi abraziune.
• VIII. Explozia şi răbufnirea:
• IX. Autoaprinderea:
• X. Reacţii chimice:
• reacţiile exoterme
Scurtcircuitul
• Scurtcircuitul este deranjamentul frecvent întâlnit în instalaţiile electrice, ce
se produce între conductori şi masă, între două conductoare (faze) sau
chiar trei faze.
• La conductoarele electrice ale instalaţiilor electrice de forţă şi de iluminat, se
pot produce de cele mai multe ori din cauza deteriorării izolaţiei ca urmare a
îmbătrânirii sau a unor repetate şi îndelungate suprasarcini, supraîncălzirii
(siguranţe supradimensionate), a loviturilor.
• În asemenea situaţii, la atingerea conductoarelor, datorită diferenţelor de
potenţial şi existenţei unei rezistenţe foarte mici, apar curenţii de circuit de
la 1 mA până la câţiva mii de amperi. Formarea scurtcircuitului se explica
prin următoarea formulă:
• în care avem:
• I = intensitatea curentului;
• U = tensiunea curentului;
• R1 = rezistenţa conductorului;
• R2 = rezistenţa consumatorilor;
• R = rezistenţa totală
• Valoarea ridicată a intensităţii curentului demonstrează apariţia intensităţii
de scurtcircuit de deranjament. În urma atingerii conductoarelor sub
tensiune, intre ele apar perle de topitură. Forma acestor perle, aspectul
structural al suprafeţei conductorului de cupru în locul scurtcircuitat ajută la
stabilirea unor certitudini asupra producerii scurtcircuitului.
• Dacă pe conductorul de cupru, imediat după incendiu, se găseşte un punct
scurtcircuitat, s-ar putea ca acestea să fie şi o urmare a incendiului care a
facilitat atingerea conductoarelor ca urmare a distrugerii izolaţiei. Existenţa
unor straturi de oxizi pe suprafaţa conductoarelor de cupru şi nedegradarea
în apropierea nemijlocită a porţiunii deteriorate duc la concluzia ca acest
scurtcircuit nu poate fi considerat drept consecinţă a incendiului.
• Un alt indiciu de formare a unui scurtcircuit, pe lângă existenţa perlării, îl
constituie topirea siguranţelor sau declanşarea automată a aparaturii de
protecţie.
• Forţa electromagnetică dintre doi conductori apropiaţi, străbătuţi de curentul
electric poate provoca spargerea izolaţiilor (puşcarea), ruperea
dispozitivului de fixare, îndoirea conductorilor, etc.
• În cazul în care nu se descoperă asemenea aspecte exterioare, stabilirea
circuitului de cauză sau consecinţă a incendiului nu se poate face decât pe
baza unor analize de laborator, folosind proba metalografică sau alta
metodă.
• Siguranţele necalibrate pot produce scurtcircuite urmate de incendiu şi la
autovehicule
Trăsnetul
• Trăsnetul este o descărcare electrică atmosferică, cauzată de sarcinile electrostatice
care se produc ca urmare a formării şi deplasării norilor. Forma trăsnetului poate fi
liniar globular. Trăsnetul liniar are o putere uriaşă, datorită tensiunilor mari care se
formează , care pot ajunge la 100-150 milioane volţi, iar curentul poate atinge 200
000 A. Puterea maximă a unui trăsnet este echivalentă cu 10000 KW. Durata scânteii
este de 0,1-1,0 secunde. În canalul descărcării temperatura este de 6000 – 10000
0C.
• Efectele trăsnetului sunt caracteristice prin urme termice şi urme dinamice. Din punct
de vedere al pericolului de incendiu, interesează efectul termic