Professional Documents
Culture Documents
m ôeretele celular
m ôeretele fungi
fungilor
lor este structur
structura a care cons
constă tă în
microfibrile
microfibril e conţinute într
într--o matrice de polpolizaharide
izaharide
,proteine
proteine, lipid
lipide
e, săruri aanorganic
norganice e şi pigmenţi
pigmenţi .
m Chitin
Chitina
a este un strat bilipidic legat de J-acetyl acetyl--D-
glucozzamin
gluco amină ă (GlcNAc).
m ôolizaharidele majore ale peretelui celular constau în
glucanii , manan
glucan mananii, chito
chitoz
zani.
ani.
m Suprafaţa internă este chitino
chitinoaasă, conţinând beta -
glucan, iar stratul extern conţconţiinând alfa
alfa--glucan.
.
m 6
produce un
polizaharid capsular comp compus us din cel puţin trei
polimeri distinc
distincţi
ţi ai mananului :
glucuronoxiilomanan, galactox
glucuronox galactoxiilomanan,
manoproteină
manoprotein ă.
m Capsul
apsulaa este antif
antifagoci
agocitic
tică
ă serveşte
serveşte ca factor
de virulenţă, persist
persistăă în fluidele organismului şi
împiedică detecţia fungilor de către sistemul
imun.
m 3n completarea chitin
chitinei
ei mai sunt glucan,
manan, peretele celular conţine lipidlipide
e,
proteine
protein e, chito
chitozzan, fosfatază acidă şi ion
ionii ca
fosfor, calciu, magnez
magneziu.
m 6
G0 - 60 %
G0
glucan, 25 ± 50 50%% manan , 1 -2 % chitin
chitină,
ă, 2 ±
14%
14 % lipid
lipidee, 5 - 15 % protein
proteine
e.
m ôroporţiile dintre aceste componente variază
între diferiţi fungi.
m Fungii
ungii sunt clasificaţi pe baza tipului de
reproducere.
1. Fungi cu diviz
diviziune asexuat
asexuată ă- levuri;
2. Fungi cu multiplicare sexuată-
sexuată-mucegaiuri;
G. Fungi cu ambele tipuri de diviziune-
diviziune-fungi
dimorfi.
m Fungii
Fungii se pot reproduce sexual sau asexual.
m Spor
Sporiiii pot fi sexuali
sexuali sau asexual
asexuali.i.
m Sporii sexual
sexualii includ ascospor
ascosporiiii,, ba
bazzidiosporii
idiosporii,,
oosporiiii şi zigospor
oospor gosporiiii .
m Reproducerea sexua sexuată tă are loc prin fuziunea a
2 nuclei haploizi (kar(kariiogam
ogamie ie)) urmată de
divizziunea nucleu
divi nucleuluilui diploid
diploid..
m Sporii asexual
asexualii rezultă
rezultă prin diviziunea
nucleilor
nuclei lor prin mito
mitozăză..
a
ô
ô
m Fungii
Fungii au dezvoltat mai multe mecanisme de a
coloniza
coloniz a gazda umană.
1. Una din cele mai importante este abilitatea de
a creşte la G °C.
2. ôroducerea de keratinază ajută dermato
dermatofiţii
fiţii să
digere keratin
keratina
a din piele, păr şi unghii.
G. Dimorfismul permite fungilor care exist
există
ă în
natură
natur ă ca mucegaiuri să devină levuri în gazda
umană şi devenind patogen
patogene e.
4. 3n contrast, 6
exist
există
ă în natură
ca levură făcând parte din flora normală şi
devine invazivă în forma filamentoasă.
ô
Ñ
,
,un patogen subcutan
diseminează prin limfaticele locale.
2. Fungiii pot să disemineze local ca dermato
Fungi dermatofiţi
fiţi pe
piele sau prin ţesutul subcutan.
G. Fungii
ungii care produc infecţii pulmonar
pulmonare e sunt iniţial
fagocitaţi de macrofagele alveolare dar nu sunt
distruşi. Apoi fungi
fungiii sunt răspândiţi la distanţă în
organism pe cale hematogenă.
4. Cryptococcus neoformans diseminează fără a fi
fagocitat.
5. Uneori boala este determinată de reacţia alergică a
gazdei.
m
m
m nfecţ
nfecţiile fungice pot fi de trei tipuri:
m nfecţii cutanate includ
includ infecţiile cu dermatofiţi ;
m nfecţii su
subcutan
bcutanate
ate rezultă adesea din inocularea
traumatică
traumatic ă în piele.
m ôătrunderea pe care respiratorie conduce la infecţii
pulmonare.
pulmonar e.
m nfecţii sistemice pot apare la imunocompromişi.
m 6
este întâlnită frecvent în flora
normală dar poate determina infecţii sistemice la
pacienţii cu cancer care primesc chimioterapie sau la
pacienţii cu SDA.
m Examenul microscopic
microscopic al pielii, al secreţiei vaginale
vaginale,,al spălăturii
bronhice poate să arate prezenţa dermatofiţilor sau a Candidei.
m Examenul radiologic.
m Cultur
Cultura
a pe medii speciale.
m 3n general,
general,la
la temperatur
temperaturii scăzute sau la ph
scăzut este favorizată înmugurirea celulară
celulară..
Alte substan
substanţţe ca biotina
biotina, cciistein
steina
a, transferin
transferinaa,
zinc stimulează
stimulează dimor
dimorffism
ismul
ul .
m 6
6
m Serotyp
Serotypul ul B este mai rez
rezist
iste
ent la 5-
fluorociito
fluoroc tozzină
ină decât serot
serotiipul A.
m