You are on page 1of 7

Astigmatismul

Generalitati

Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent


intalnita, in special in randul copiilor. Se poate corecta usor prin lentile de
contact, ochelari sau chiar prin interventii chirugicale.

Astigmatismul apare cand corneea prezinta curburi anormale si are


mai degraba o forma ovoidala decat rotunda. Astigmatismul este o tulburare
de refractie si este fiziologica (cand are o valoare in jur de 0,5 dioptrii) sau
patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). In situatia in care curbura corneei
este foarte accentuata, pacientii au indicatie de tratament. Daca insa
astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului,
specialistii recomanda necorectarea lui.

Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul.


Corneea este transparenta si acopera irisul, pupila si camera anterioara a
ochiului. Cristalinul este localizat in spatele irisului, iar posterior de el se afla
corpul vitros (sau simplu, vitrosul). El are o forma biconvexa si alaturi de cornee
refracta lumina ce va fi focalizata pe retina.
Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a
ochiului. In mod normal, cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta
uniform si determina o imagine clara, unica a obiectului.
In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla - lumina este
refractata cu putere diferita intr-o zona fata de alta, astfel incat ajunge sa fie
focalizata doar o parte din obiect. Obiectul in ansamblul sau va aparea neclar si
incetosat. Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si uneori chiar si liniile
verticale par distorsionate.

Exista doua tipuri de astigmatism:

1. Astigmatismul neregulat - adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau


cristaliniene si nu poate fi corectat prin lentile externe, ci doar prin lentile de
contact rigide si permeabile (care pot fi destul de inconfortabile pentru pacient).

2. Astigmatismul regulat - poate fi corectat prin ochelari.

Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii


oftalmologi considera ca 3 din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism.
Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale, cat si
corectie externa (prin ochelari cu lentile cilindrice).
Astigmatismul se masora in dioptrii. Se indica corectarea sa daca
valoarea lui depaseste 1 dioptrie. In unele cazuri se poate corecta cu lentile de
contact, insa indicatiile acestora sunt mai reduse comparativ cu ale ochelarilor.
Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Adesea
apare in combinatii cu alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau
hipermetropiei.

Cauze

Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei


astigmatismului si nici de ce unele persoane dezvolta aceasta boala in timp ce
altele nu.

Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca


de la nastere, sau poate fi dobandit - ca urmare a unei presiuni importante
exercitate de pleoape asupra corneei, a posturii inadecvate, a utilizarii prelungite
a vederii la locul de munca (in special pentru observarea detaliilor).
Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea
cazurilor apar in cursul vietii.
Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al
dioptriilor) in jurul varstei de 25- 30 de ani.

Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste,


exista o serie de factori cu potential daunator (considerati a fi factori de risc
sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi :
-Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene;
-Contuzii sau alte traumatisme oculare;
-Infectii oculare;
-Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale
oftalmologice.

O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. De fapt, acesta


este o tulburare caracterizata prin deformarea cronica a corneei, insotita de
scaderea vederii (ca rezultat al modificarilor de refractie). Afectiunea debuteaza
la pubertate si afecteaza in special femeile. Se pare ca la baza aparitiei
keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea este de
natura colagenica, este si ea afectata). Evolutia cheratoconului poate fi spre
indicatia realizarii unui transplant de cornee. Aceasta masura terapeutica are
foarte mari sanse de reusita, iar prognosticul pacientilor este excelent - nu exista
rejecte de cornee.

Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular.


Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si
apare intr-o serie de boli cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat,
sindromului metabolic sau hipertensiunii arteriale (acestea pot modifica forma
cristalinului). Forma revine la normal daca nivelul glicemiei este pastrat in
parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de natura
dietetica.

Simptomatologie

Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea:


-Cefalee;
-Oboseala oculara;
-Vedere incetosata;
-Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta.

Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un


astigmatism, pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii
unui diagnostic de certitudine si instituirii unui tratament adecvat.
Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara
de un istoric familial de astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism,
indiferent de varsta.

Diagnosticare

Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui


examen oftalmologic foarte amanuntit.
Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere,
cum ar fi miopia, hipermetropia. Din pacate, un mare procent din copiii si
adolescentii cu astigmatism nu sunt diagnosticati precoce.
Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual,
de aceea pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte anual la un consult de
specialitate.
Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate
sa prescrie si ochelari sau lentile de contact si de catre un oftalmolog - acesta
poate acorda ingrijiri complete si mult mai complexe - de la diagnostic pana la
tratament medical sau chirugical.
Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism, medicul oftalmolog poate
realiza mai multe teste. Cele mai importante sunt :

1. Examinarea campului vizual


Este cel mai simplu test, face parte din examinarea oftalomologica
standard si ofera informatii foarte utile. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere
si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa il citeasca de la
o distanta predeterminata (de obicei 5 metri).

2. Teste de refractie
Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. Medicul poate utiliza un
retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in
ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie. Utilizand apoi alte
lentile, medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel
mai clar la optotip. Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi, oftalmologul
va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de
vedere.

3. Keratometrie
Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. Corneele
care nu au astigmatism au o curbura uniforma si simetrica, insa cele cu aceasta
afectiune nu sunt uniforme.
Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-
Schotz si Bansch-Lomb. Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre
marimea obiectivului, marimea imaginii precum si distanta dintre suprafata
reflectata si obiect. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea
ei de focalizare. Keratometrul este, de asemenea, utilizat pentru prescrierea
lentilelor de contact si pentru a monitoriza curbura corneei dupa interventiile
chirurgicale.

4. Topografia corneeana
Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii
despre forma (curburile) corneei. Procedura mai este cunoscuta si sub
denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie. Este o tehnica imagistica
noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei
corneei.
Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are
peste 70% din puterea de refractie a ochiului. Harta tridimensionala a suprafetei
corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea, cat si in tratarea unui
numar mare de afectiuni. Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si
este complet nedureroasa.

Tratament

Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari, lentile de contact sau prin


interventie chirurgicala.
1. Ochelarii cu lentile cilindrice

Au o forma particulara, menita sa echilibreze forma patologica a corneei


(care determina tulburarile de acuitate vizuala). Ochelarii sunt utili pentru
vederea la distanta. Daca pacientul priveste insa prea mult timp in jos, imaginile
pot aparea distorsionate. Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este
mic, astigmatismul poate fi lasat necorectat.Daca insa pacientul are ochelari,
ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. In cazul in care
vederea ramane in continuare neclara, pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze
medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe
care deja ii au.

2. Lentile de contact

Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. Lentilele


obisnuite isi modifica pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). Lentilele pentru
astigmatism au, insa, capacitatea de a reveni la pozitia intiala ori de cate ori
pacientul clipeste.

3. Interventiile chirurgicale

Astigmatismul poate fi tratat cu laser. Metoda isi propune sa remodeleze


corneea astfel incat aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. Se
considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament care poate sa
corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect.
Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva
picaturi de anestezic oftalmic previn durerea). Se realizeaza un fald mic printr-o
incizie foarte fina. Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si tras inapoi pentru
ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser. Se trece la
excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se
trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. Se administreaza
picaturi oftalmice cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea
unor eventuale complicatii.
Dezavantaje ale acestei operatii:
-Pacientii pot prezenta xeroftalmie;
-Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice, in special
noaptea, care poate fi foarte deranjant;
-Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru
alte defecte de vedere (miopie).

4. Keratotomia astigmatica

Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului


care are la baza keratotomia radiala. In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici
incizii in cornee, in zonele strategice, unde unghiurile sunt cele mai ascutite. In
urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizeze mult mai precis lumina
pe retina. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser.

De retinut!
Indicatia de purtare a ochelarilor, lentilelor sau cea de interventie
chirurgicala se stabileste in functie de starea de sanatate oculara, capacitatea de
refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia acestuia (necesitatile
oculare ale pacientului).
Daca pacientii au keratocon, se pare ca lentilele de contact rigide si
permeabile le imbunatatesc acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii.
Daca insa astigmatismul este sever, atunci specialistii le pot recomanda
ochelari sau chiar interventie chirugicala.

You might also like