Ministerul Educatiei şi Ştiinţei

al Republicii Moldova

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Catedra: Tehnologia Materialelor şi Elementelor de Construcţie

LUCRARE DE AN
Tema: Producerea varului macinat nestins

A efectuat: st. gr.IMAC-071

Ciuciuleanu A

A verificat: pof. l.s

Brusnic N.

Chişinău2008
Cuprins
Introducere.......................................................................................................l

Nomenclatura productiei.....................................................................................8

Materia prima si caracteristica ei....................................................................13

Regimul de lucru.............................................................................................15

Caracteristica materiei si consumul..................................................................17

Calculul consumului resurselor energetice ..................................................24

Componenta lucrarilor(lucratorilor)................................................................26

Controlul calitatii varului .................................................................................27

Descrierea schemei tehnologice .....................................................................29

Varul pentru constructii (generalitati)..................................................................31

Protectia muncii................................................................................................38

Masuri privind sanitaria industriala si igiena muncii....................................42

`

Introducere.
;*• .

Producerea materealelor de construcţii este unul din cele mai vechi lucruri
in dezvoltarea tehnicii. Materealele de construcţii începuseră a fi necesare
pentru construirea clădirelor , podurelor, tunelurilor etc.
Aproximativ trei mii ani in urma , pentru legătura între pietre s-a început
întrebuinţarea lianţilor . Lianţii se numesc materiale care la amestecare cu apa
formează o masă plastică , de la timpul de intărire dură a pietrei .
Principalii lianţi utilizaţi din cele mai vechi timpuri au fost varul şi gipsul.
Principalii utilizatori ai varului sunt interprinderele industriei materealelor de
construcţii, metalurgiei, chimice şi industriei alimentare.
În industria materealelor de construcţii la fiecare 1000 buc . de cărămidă
silicatică se foloseєte mai mult de 400 kg de var nestins. Deasemenea creşte
folosirea varului nestins оn industria metalurgică, unde la fiecare tonă de
producţie se foloseєte de la 40 - 100 kg de var nestins. O mare cantitate de
var se cheltue deasemenea la industria chimică, la fabricile de zahăr la
producerea celulozei, soluţiilor de dizinfectare , la curăţirea apelor curgătoare
În calitate de material de construcţii varul se foloseєte din timpurile stravechi .
Aproximativ 5 mii de ani in urmă în Egipt cheltuielele de var se foloseau la
construcţia piramidelor .
În Roma Antica (aproximativ 190 ani î.e.n) o mare cantitate de var se
folosea la amestecurile pentru mortarul de zidărie si finisare. Mai tîrziu a
facilitat descoperirea importantelor cantităţi a varului - însuşirea de-a adăuga in
amestic adausuri fin fărămiţate a produselor vulcanice eruptive (tuful , piatra
ponce , cenuşa vulcanică) sau întărirea cărămizii din argilă nearsă nu numai
în cantităţi uscate dar şi în apă . Adausurile care asigură rezistenţa la apa a
liantului a primit denumirea de hidraulice.
`

La inceputul secolului XVIII a aparut o noua substanta lianta -varul hidraulic

. S-a observat ca varul cu continut de adaose argeloase dupa ardere ei
farmatare fina se stinge lent єi capгtг calitгюi de a se оntгri in apг.
Principalii lianti hidraulici , folositi in constructii sunt :
• varurile hidraulice ;
• cimenturile portland ;
• Cimenturile aluminoase .
Primele doua tipurii au compozitia mineralogica formata preponderent din
silicati de calciu, fapt pentru care se cuprind in categoria Hantelor silicatici.
Cimenturile aluminoase contin , preponderent , aluminati de calciu .
Varurile hidraulice, sunt lianti hidraulici , unitari , neclincherizati , obtinuti
prin calcinarea, la temperaturi de ( 900 - 1000 ) °C , a calcarelor marnoase cu
continut de ( 6 . . . 30)% impuritati argiloase .Materia prima este calcinata in
bulgari .
Intrucit reactiile de formare a componentelor hidraulice se produc in stadiu
solid , propriitatile de oxizi nu sunt precis dozate , iar bulgarii de materie
prima pot prezenta variabilitate compozitionala, varurile hidraulice pot avea
compozitia formata atit din componente specifice liantilor hidraulici
neclincherizati , cit si oxid de calciu liber si , in consistenta, pot avea caracter
hidraulic diferit .
Activitatea hidraulica este exprimata prin modul hidraulic ( Mh ), calculat
cu relatia :
Mh = %CaO
%SiO2 + %A12O3

m functie de valuarea caru ia , valuorile hidraulice se caracterizeaza confor

tabelului:
Tipul Mh Continut de argila Durata de intгrire
(%) ( zile )
`

Slab hidraulic . 10 ...6 6... 8 15... 30

Mediu hidraulic . 6 ... 2,5 8 ... 20 5... 15
Foarte hidraulic . 2,5 ... 1,8 20 ... 23 2... 5
Total hidraulic . T,8".7.1,3 23 ...30 1

Dupг calcinare , bulgarii de var hidraulic se supun tratamentului de

stingere in praf (cu cantitati limitate de apa, necesare hidratarii oxidului de
calciu liber) si se manifesta fin .
In raport cu varul aerian , varurile hidraulice prezinta rezistente mecanice
superioare si comportare mai buna la umeditate . Caracterul hidraulic reduce
importanta uscarii pentru realizarea intarirei .
Varurile hidraulice se pot folosi la prepararea mortarelor pentru parti ale
constructiilor ce lucreaza in mediu umed , pentru zidarii din matereale
compacte (piatra ), la prepararea betoanelor de mica rezistentг mecanica (
pentru fundatii , fabricarea blocurilor de zidarie constructiilor subterane si
hidrotehnice etc .).
Aceasta a dus la marirea esentiala a producerii varului .
in categoria liantilor pe baza de oxid de calciu cuprinde si varul aerian ,
numit si var gras , datorita plasticitatii pastei pe care o formeaza cu apa .
Varul aerian este un liant nehidraulic , avind in compozitie oxid de calciu si
fiind obtinut prin calcinarea calcarului cu continut de minimum 95 % CaCO3
(pietrei de var).
Prin incalzire , la temperatura de 908 °C , carbonatul de calciu se
descompune termic , obtinоnduse varul nestins :

CaCO 3 —2-» CaO + CO 2 t

La contactul cu apa , varul se hidrateaza (se stinge) , obtinоndu - se
varul stins :

CaO + H2O -> Ca(OH\ + 65,3# / kmol(

CaO
 Reactia se produce cu intensa degajare de caldura si este insotits de
marirea , de aproximativ trei ori , a volumului oxidului de calciu reactionat.
Pasta de var este o suspensie " S - L ", avind dispersoidul format din
cristale de Ca (OH )2 f laf "mediul de dispersie din solutie saturata, a
aceleeasi substante .
Mecanismul intarirei varului aerian , se bazeaza pe doua fenomene :
1) uscarea pastei prin evaporarea apei (reducerea volumului fazei
/ lichide) , ceea ce provoaca apropierea intre ele a cristalelor
de hidroxid de calciu si sudarea lor de catre aceeiasi
substanta , precipitata din solutie ;
2) carbonatarea hidroxidului de calciu , de catre bioxidul de
carbon atmosferic , avind ca efect cresterea rezistentilor
mecanice si a stabilitatii la apa :
Ca (OH \ + CO2 -> CaCO 3 + H2O
Procesul de intarire a varului aerian impune , uscarea pastei si expunerea
la actiunea aerului atmosferic ;procesul de intarire se va produce numai in
mediul uscat caracterizind varul aerian ca liant nehidraulic .
Practic , varul aerian se obtine prin calcinarea pietrii de var sub forma de
bolovani cu diametrul de (5 ... 20) cm . Avind оn vedere ca procesul de
disociere termica se produce progresiv , de la periferia spre centrul
granulei, iar stratul disociat , poros , devine izolator termic , relulta ca ,
pentru disocierea integrala a granulei , temperatura in cuptor trebuie sa fie
mai mare decit 908 °C . Temperatura nu trebuie ,sa depaseasca valuarea de
1200°C, intrucit la aceasta valuare , oxidul de calciu sufera transformarea
polimorfa din sistemul hexagonal de cristalizare , in sistemul cubic , stare in
care se hidrateaza lent .Calitatea varului va depinde de continutul de oxid de
calciu activ , determinat de continutul de carbonat de calciu al materiei
prime , dar si de temperatura si durata procesului de calcinare , incit
decarbonatarea granulei de calcar sa se produca integral , fara ca stratul sau

periferic sa sufere transformarea polimorfa mentionata .

La evacuarea din cuptor , se obtine varul in bulgari , care se livreaza ca
atare , sau se macena 'obtоriоndu - se varul nestins macinat .
Stingerea varului se executa in doua variante :
a) cu cantitate limitata de apa ( aproximativ 30 % din masa
varului), necesarг hidratarii oxidului de calciu , cоnd se
obtine varul stins in praf , sub forma de pulbere uscata ;
b) cu aproximativ 200 % apa , din masa varului cоnd se obtine
varul stins in pasta .
Stingerea varului se poate executa cu mijloace mecanice (industrial), sau
manual:
Varul stins in pasta este singura forma in care poate fi stocat o perioada
mai indelungata de timp , intrucit apa impedica bioxidul de carbon sa ajunga
la cristalele hidroxid de calciu si sa le carbonateze , mentinind astfel
capacitatea de intгrire , Varul nestins macinat si varul stins in praf (varul H)
se stochiaza numai in saci (din polietelena sau din hirtie parafinata).
Varul aerian se foloseєte in urmatoarele domenii :
a) ca liant , la prepararea mortarelor , pentru partile aeriene ale
constructiilor executate cu matereale poroase ( absorbante), dat
fiind faptul ca este liant nehidraulic si trebuie indeplinite
conditiile de intarire ;
b) ca adaos plastifiant la prepararea mortarelor cu alti lianti
(ipsos, ciment), intrucit pasta de var este foarte plastica , chiar
la continut redus de apa ;
c) la zugraveli si finisari de tencuieli (gleturi de var);
d) la stabilizarea argilelor , intrucоt contine calciu si realizeaza
schimbul ionic , iar in cazul folosirii varului nestins macinat ,
se realizeaza si reducerea umeditatii argilei, prin mobilizarea
 apei оn reactia de hidratare si prin degajarea caldurii de
hidratare;
+
e) ca adaos donator de Ca , pentru liantii micsti , si ca reactiv
bazic pentru substantele generatoare de gaze folosite la obtinerea
materealelor cu stuctura celulara .
In toate cazurile de utilizare , se va avea in vedere ca varul sa nu
contina granule care ar putea sa se atinga dupa punerea in opera , deoarece
marirea de volum , care insoteste reactia de hidratare a oxidului de calciu ,
determina aparitia de defecte in structura stratului sau conglomeratului realizat .
La inceputul sec. XX volumul mortarului de constructii din var in
construcriile industriale a inceput treptat a se micsora . Mortarele pe baza de
var sau dovedit a fi tot asa de efective materiei liante ca si cimentul
portland cu rezistenta mare si stabilitate la apa , ca si ghipsul care se intareste
mai repede si este mai eftin . Totusi in timpul de fata necesitatea producerii
varului sporeste . Aceasta se explica prin aceea ca varul au inceput sa-1
foloseasca pe larg ca component principal in multiple procese tehnologice.
In dezvoltarea tehnologiei varului se poate de enumerat urmгtoarele etape :
Prima etapa care este pina la sf. Sec XVIII este etapa producerii primitive
in esenta a varului . Adaugarea sau dobоndirea manuala a bucatilor de var ,
expunerea la uscarea atmosferica urmata de arderea temporara in constructia
pentru umplerea materealului sau cuptorului cu camere.
Cuptorul de cоmp cu actiune periodica reprezinta adunarea in brut a unui
strat de piatra de var a unui strat de piatra de combustibil . Aprovizionarea
stratificatг se efectua din bucati mari de piatra de var unsa cu argila
f
amesticata cu paie . Sub burt se aseza focul care era declansat din lemne
A
. »t

cladite pentru a aprinde cuptorul . Daca lipsea piatra de carbune in burt cu

piatra de var plasau focarul cu flacara si piatra de var era asezata in asa fel
ca sa poatatrece flacara si gazele . Arderea se petrecea pe o perioada de
doua saptгmini . Varul il sortau minutios manual asa incit rebutul adica varul
nears ajungea pоna la 35 % din cantitatea totala.
Consumul combustibilului alcatuia 600 - 800 kg la l tona de var.
Cuptorul cu camere cu actiune periodica se deosebea de cel de cоmp prin
aceea ca peretii camerelor erau construiti de caramida si in bolta lui plasau o
gaura pentru evacuarea gazelor .
A doua etapa de desfasurare a producerii varului care se intinde pina la
inceputul sec . XX se caracterizeaza prin folosirea pentru ardere continua
folosind cuptoarele circulare , cu mai multe camere , cuptoarele cu cuva ,
nemecanizate . inainte de aceasta pentru a nu intrerupe asigurarea cuptorului
cu calcar sau creta se organizau cariere mecanizate.
Cuptorul circular cu actiune continua il executau in forma de canal
circular inchis , conventional impartit in 16 camere .
Cuptorul cu cuva nemecanizat prezinta in sine o cuva cilindrica asezata
vertical. Materia prima cu dimensiuni de 100 ... 200 mm se incarca prin
partea de sus in cuva in straturi presurate cu straturi din bucati de
combustibil solid (cocs , antracit ). Materealele incarcate prin partea de sus
dupa masura descarcarii varului din partea de jos a cuptorului erau lasate in
jos si cuptorul se incarca din nou pоna la nivelul normal .
A treia etapa se include dezvoltarea industriei datorita mecanizarii
cuptoarelor : cuptor vertical tip mina si cuptor rotativ de aceiaєi capacitate.
in 1929 - 1930 se construiesc primele cuptoare de producere avarului
mecanizate . Inginerul care primul a realizat este Isserlisa.
Cuptoarele rotative in industrie au aparut in 1940 cu o capacitate de 112
tone de var bot pe sutca. Marimea cuptorului era de 2.5 x 46 m.
Pentru
marirea productivitatii de la 600 - 1500 mii tone si costul mai
eftin e necesar de marit teritoriul uzinei si piata de desfacere.
Ca utilizare este оntrebuintat in constructie , gospodariii agricole pentru
:«• ?-:
betoane de drumuri si alta productie.

-S-
 2 . Nomenclatura productiei.

Pentru fabricarea varului se foloseste piatra de var de origine muntoasa ce

contine carbonat de calciu Ca COS, carbonat de magneziu Mg COS єi adaose in
forma de nisip si argila.
La o temperatura de 800 - 1000 °C in cuptor special de piatra de
calcina- magneziana disociaza in oxid de calciu CaO , oxid de magneziu
MgO si bioxidul de carbon CO2 . in afara de acesti 3 componenti dupa
procesul de ardere mai avem componenti in procent scazut dar sunt ca : SiO2 ,
A12O3 , Fe2O3 .
Dupa densitate in gospodaria obsteasca varul se clasifica in :
a) de constructii .
b) tehnic .
P rim ul se оntrebuin teaza in constructie , iar al doilea se
in tehnice
proce d e
e x e m p lu , p e n tru p rim ir e a b e to n u lu i silic a t , c a ra m iz ii s ilic atopirea
tic a si la
otelului.
Dupa modul de intarire varul de constructii este :
a) var aerian .
b) var hidraulic .

Varul aerian are posibilitatea de-a se intari numai оn conditii normale cu

mediu uscat .
Varul hidraulic spre deosebire de varul aerian poate sa-si mentina
duritatea si sa se intareasca intr-un mediu apos .
Varul aerian de construcюie . Dupa componenta oxidului (CaO sau MgO)
varul aerian de constructie se imparte :
1) Var calcinat ce contine 70 - 90 % CaO si 5 % MgO care la
ardere se degaza cu C02-. MgCOS . in asa caz avem var
calcinat.
1

.....
 2) Var magnezian si dolomit . El contine pina la 20 % MgO, dar
dolomit pоna la 40 % . Acest tip de var se arde in cuptoarele
speciale , care asigura obtinerea MgO intr-o forma activa .
Varul aerian de constructii poate fi de trei feluri:
I.Var bot ce nu-i stins .
II. Var praf ce nu-i stins . III. Var stins .
1) Acest var este piatra de var care este adusa din cariera numai ca
trecuta prin cuptor (arsa) .
2) in afara de l. metoda se mai adauga maruntirea pietrei de var in
moara cu ciocane .
3) Ambele metode impreuna , iar dupa aceea varul stins intr-o
cantitate de apa ce formeaza masa elastica . Procentul de apa
teoretic este de 32,13 % de la masa CaO.
La stingerea varului se mareste volumul de 2-3,5 ori mai mare . La
hidratarea CaO se elimina o caldura datorita caruia ajungem la formarea
unor particole de marime aproximativ 6 microni (mcn) .
Varul de constructii hidrauluic . Varul de constructii se produce la o
temperaturг de 1100-l 200 °C ,a speciilor carbonate cu оnalta ( 9-21 %)
concentratie de particole , argiloase si rebut .
Arderea varului este operatia tehnologica de baza la producerea varului
aerian . in acest proces decurg un sir de procese complicate fizico - chimice ,
ce determinг calitatea produsului .
Scopul arderii este :

1) Posibil intreaga descompunere CtfCC/ 3 si MgCO 3 .£,#CC/ 3 fa

CaCO , MgO єi C0 2 ;

2) Obtinerea produsului de o .calitate inalta cu o microstructura optima

a particulilor si a porilor . Daca in materia prima Sunt amestecuri

-10
 de argila si nisip , atunci intre ele si carbonati au loc reactii cu formarea
silicatilor , aluminatului si feritului de calciu si magniu. Reactia de
descompunere a principalului component al pietrii de var-

carboxid de calciu - are loc dupa shema CaCO 3 <=> CaO + CO 2 T

Teoretic pentru descompunerea a unui mol de CaCOS se cheltuie 179kj

pentru l kg de CaCO 3 . Calculind pentru l kg de oxid de calciu CaO

primit , cheltuielile sunt egale cu 3190 kj .
Procesul de disociere a carboxidului de calciu este o reactie reversibila ,
directia reactiei depinde de temperatura si presiunea partiala a gazului de

carboxid de CO 2 in mediul , in care se afla carbonatul de calciu ce se

disociaza .

Asa cum CaO si CaCO 3 sunt materii tari si concentratiile lor in

unitate de volum nu se schimba , constanta disocierii Kdis = Pci2 . Pentru gaz
concentratia lui se poate de exprimat prin presiunea partiala , si atunci Kdis =
Pco2 . Ca urmare , echilibrul dinamic in sistema studiata se instaureaza
dupa o presiune determinata Pco2 , constata pentru fiecare temperatura data
si nu depinde nici de cantitatea oxidului de calciu , nici de cantitatea
carbonatului de calciu , ce se gasesc in sistema . Aceasta presiune de
echilibru Pco2 se numeste presiune de disociere sau elasticitatea disocierii

Disociatia carboxidului de calciu este posibila numai cu conditia, ca

presiunea disociatiei sa fie mai mare decit presiunea partiala CO2 din

mediul inconjurstor . La temperatura obisnuita descompunerea

imposibila , deoarece presiunea disociatiei e foarte mica . Numai la
temperaturг de 600 °C in mediul , lipsit de carboxid , se incepe disociaюia
carboxidului de calciu , ce decurge foarte incet

La marirea ulterioara a temperaturii disociatte CaCO3se accelereaza .

 La 880 °C presiunea disociatiei atinge 0,1 MPa .
La aceasta temperatura presiunea bioxidului de carbon la disociatie intrece
presiunea atmosferica exterioara , deaceea descompunerea carbonatului de calciu
intr-un vas deschis decurge intensiv . Acest fenomen conditionat se poate de
comparat cu eliminarea intensiva a vaporilor dintr-un lichid ce fierbe . La
temperaturг mai inalta de 900 °C marirea ei cu fiecare 100°C accelireaza
decarbonizarea pietrei de var aproximativ de 30 ori . Practic in cuptoare
decarbonizarea incepe la temperatura suprafetei bucatilor ~ 850 °C

cu mentinerea CO 2 fa gazele de esire ~ 40-45 % . Viteza decarbonizarii

pietrei de var la ardere mai depinde de mгrimea bucгюilor arse єi de
propriitatile lor fizice .

Descompunerea CflCC/j nu are acelasi timp in toata masa bucatilor , dar

se incepe cu exteriorul ei cu incetul patrunde оn partile interioare . Viteza
miscгrii zonei de disociere in interiorul bucatilor se mareste cu ridicarea
temperaturii de ardere . In particular , la temperatura de 800 °C viteza de
miscare a zonei de disociere este aproximativ de 2 mm , iar la 1100°C -14
mm , intr-o ora , deci de sapte ori mai repede ,decit la 800 °C .
Pe masura miscгrii zonei de disociere in interiorul bucatilor de

descompunere a C#CC/ 3 se micsoreaza . Ceea ce se explica cu marirea

rezistentei de transmitere a caldurei si micsorarea difuziei carboxidului prin
straturile ce se maresc a materealului ars in spatiul incunjurator al cuptorului

La arderea pietrei de var оn forma de bucati de marime mica si mijlocie

productivitatea cuptorului de obicei depinde de faptul cit de intensiva este
-1?'

transmiterea caldurii de la suprafaюa bucatilor . De aceea la arderea pietrei

о£

de var de bucгti mari e nevoie de marit temperatura gazelor uptorului , ca sa

intensifice transmiterea caldurii in straturile interioare a materealului . Dar
«M;..!'»*1

marirea peste limita a temperaturii de ardere si actiunea ei pe o perioada

lunga de timp asupra varului deja format in straturile superioare a bucatii
influinteaza negativ asupra calitatii produsului . Calitatea varului aerian de
constructie depinde nu numai de continutul in el a oxizilor de calciu si magniu
liberi , dar si de microstructura produsului determinatг de :

- marimea si forma cristalelor de CaO si MgO .

- marimea porilor si imprastierea lor in masa substantei .
La densitatea calcitului , componentul principal al pietrei de var 2,72 g/
cm 3 , un kg de substanta ocupa volumul l: 2,72 = 0,16 cm 3 , de 2,25 ori
mai mic decit calcitul de la inceput . Daca presupunem ca oxidul de calciu se
va inprastia egal in volumul calcitului si va ocupa jumatate din acest volum ,
atunci cealalta jumatate va prezenta pori de diferite marimi penetrati in masa
varului .
In realitate volumul pietrei de var din diferite zacaminte in dependenta de
continutul chimic si pietrografic , densitate , microstructura si conditiile de
ardere se modifica diferit . De obicei la temperaturi mici de ardere (850 -
900 °C) bucatile din pietrele de var din diferite zacaminte numai se
micєoreaza putin in volum , desi - uniori se observs o oarecare marire .
La marirea temperaturii de ardere pоna la 1000 °C si indeosebi pоna la
1200-l 300 °C volumul de obicei se micsoreaza insemnat. Abateri se
observa foarte rar . Se considera ca marirea volumului varului e legata cu
prezenta in piatra de var a amestecurilor de legaturi alcaline .
Micsorarea volumului e isotitг de micsorarea porozitatii bucatilor si marirea
masei de volum . La ardere are loc reconstruirea rapida a retelei cristaline
trigonale a calcitului оn cubica a oxidului de calciu Intrebuintarea
varului . O mare parte de var se intrebuinteaza ca lianti
pentru pregгtirea mortarelor de constructii .
.
-O mare parte din var se foloseste in industria chimica . Avem : soda
calcinata de masa , caustica , se foloseєte la fabricarea prafului de clorura, in
metalurgie la fabricarea ciugunului si otelului , fabricarea zaharului .
 3. Materia prima si caracteristica ei .

Producerea varului nestins consta din urmatoarele operatii de baza :

a) extractia si pregatirea pietrei de var .
b)pregatirea combustibilului si arderea pietrei de var .
Piatra de var se extrage de obicei prin metoda deschisa in cariere dupa
indepartarea straturilor superioare neproductive . Rocile calcaro - magneziale
dense sunt explodate . Pentru aceasta la inceput cu ajutorul masinelor de
foraj rotative (pentru rocile tari) sau masinelor de foraj percutant rotative (
pentru rocile de tarie medie) se sfredeleste o gaura cu diametrul 105-150
mm , adоncimea 5-8 metri, la distanta 5,4-4,5 metri una fata de alta . in
ele se introduce cantitate corespunzatoare de explozibil (igdanit , amonit) in
dependenta de taria rocii , puterii stratului si gabaritelor necesare a pietrelor
necesare .
Neuniformitatea repartizarii pietrii de var in zacгminte ce se observa
uneori (dupa componenta chimica , densitate etc.) conditioneaza necesitatea
prin sortare a rocilor folositoare . Extragerea prin sortare a pietrei de var
mareste pretul produsului , deacea la determinarea eficientei tehnice si
economice la exploatarea unor sau altor zacaminte de piatra de var sunt
necesare cercetarii geologice amгnunюite astfel ca sг fie posibilг folosirea
complexг a оntregii mase muntoase .
Masa de piatra de var extrasa in formi de bucati mari si mici se incarca in
mijloace de transport cu ajutorul excavatorului cu o cupa. In dependenta de
distanta intre cariera si uzina piatra de var , este transportata
cu ajutorul conveerului cu banda , autocare, transportul pe cale ferata sau pe
apa .
Varul de calitate inalta se primeєte numai la arderea rocii carbonate in
forma de buctii , ce se deosebesc putin dupa marime. La arderea
materealului in bucati de marime diferita se primeste var ars neomogen
 Regimul de lucru al interprinderei.
Tabl.
Denumirea Numarul de Numarul de Numarul de Fondul anual al
sectiei . zile pe an . schimburi in ore оn schimb timpului de
24 h . lucru in ore.

Sectia de
ardere . 365 3 8 7970

Regimul de lucru al sectiei .

Materealul initial pentru alegerea utilajului tehnologic , calculul volumului de

materie prima , componenta lucrarilor etc . Este regimul de lucru al sectiei .
Regimul de lucru al sectiei se difineste in dependenta de caracterul
interprindereii , capacitatea de productie si alti indici .
Sectia de ardere lucreaza in trei schimburi pe saptamоna fara intrerupere .
La calcularea fondului de tip anual al lucrului utilajului tehnologic se ia in
vedere coificientul (KI) , folosirea lui independent de oprirea la reparatii
capitale curente .
G - fondul anual a timpului de lucru оn ore , consta in zi (astronomica), trei
schimburi de lucru .
24 ore • 365 zile • 0,91 = 7970 ore .
La calcularea productivitatii trebuie de avut in vedere rebutul posibil si alte
pierderi in productie: Marimea pierderilor productiei se primeste :
..'i* $ > * "

a) La depozitarea materiei prime si la transportarea ei in despartitura de

sortare—1%;
b) La transportarea si pastrarea materiei finisate—1%;
c) La arderea pietrei de var in cuptor tip fisura—1,5%;
d) Alte pierderi ce sunt la descarcat si incarcat—5%+3,5%=8,5%;
Calcularea productivitatii cu evidenta pierderilor de rebut se calcula:

U-0/iooj

Q20000J
(1-8,5 /1 0 0 )
unde: D—deseurile intreprinderii si pierderi de rebut in %.
Productivitatea uzinelor de productie anuala se determina dupa formula:

P(24)h = |1311471 = 359? / 24h; {

365 )

unde: Pp—productivitatea sectiei, t;

Gi—numarul de zile lucratoare calculate, pe an,
 P schimb - \
{365*3} ——- ) =
119t/schimb;
unde: n—numarul de schimburi.

{FGtimp

(131147}
Pora = \--------\ = 16t/h;
l 7970 J

unde: FG timp—fondul anual al timpului de lucru h.

Denumirea Productivitatea
productiei
Pe an . In 24h. In schimb . Pe ora .
Var de 131147 359 119 16
constructie

Caracteristica materiei si consumul

Cerinta de baza a varului sa corespunda STAS 9179—70 "var de constructie".

Calitatea varului aerian de constructie in principal dupa continutul de oxizi de
calciu si magneziu "CaO , MgO" cu cit in piatra se contine acesti oxizi cu atit e
mai buna calitatea varului.
Var aerian nestins fara adause avem de trei sorturi. In varul calcinat nestins de
primul sort fara adaosele oxizilor CaO+MgO trebuie sa fie nu mai putin de 90% , al
doilea nu mai putin de 80% si al treilea sort nu mai puti de 70% , in varul magnezit—
dolomit primul sort- 85% , al doilea sort -74% si al treilea sort-65%.
 Var calcinat, magneziana si dolomita nestins cu adaose este prevazut de doua
sorturi
nu mai putin de 64 % de oxid de calciu si magneziu .
1) nu mai putin de 52 % .
Inchiderea procesului termic a disocierii carbonatilor se caracterizeaza prin
continutul in var a bioxidului de carbon si pierderea lui prin calire .

Continutul de carbon in varul calcinat nestins va trebui sa fie nu mai mult:

Primul sort - 3 % . Al doilea sort - 5 % .
Al treilea sort - 8 % . iar magnezian si
dolomita corespunzator : Primul sort - 5
% . Al doilea sort - 8 % . Al treilea sort
- 11 % .

Continutul pierderelor prin calire in varul calcinat trebuie sa fie nu mai

putin de :
Pr i m u l s o r t - 7 % . Al
doilea sort - 11 % . Al
treilea sort-13% .

La stingerea varului calcinat fara adaose a primului si al doilea sort se

formeaza un amestec plastic si gras de var . Cantitatea acestui amestic si
plasticitatea lui depinde de continutul in var a particulelor nestinse . In
com ponenta acestor particole intra bucati
C aC
deO nedescom puse p, a rtic e le

d e a lu m o fe rit d e c a lc iu sl p a rtic o le n e a r seC adO

e s i M g O,

care se sting incet . In calcinat aerian nestins continutul de particole

nestinse trebuie sa fie nu mai mult de :
 P r i m u l s o r t - 7 % .A l d o il ea s o rt-1 0 % A
. l
treilea sort- 12% in
. varul magnezian si
«dolomit corespunzatorp: ri m u l s o rt- 1 0 % .
A l doilea sort- 15 % Al
. treilea sort - 20 % .
< :& ' '
f Varul nestins praf trebuie sa aiba o anumita finete de macinare . Pentru
restul pe sita N r 02 m axim l % , iar pe sita de 0,08 - 10 % .
Dupa timpul de stingere varul aerian de toate sorturile se poate imparti
in
stingere rapida , stingere m edie , stingere lenta l - 8 minute ,2-25
m in u te ,
3 -2 5 m in u te .
Varul aerian hidraulic fara adausuri trebuie sa contina oxizi de Ca si Mg
activi nu mai putin de :

I. - 67 % ;II. - 60
% . cu adaose
corespunzгtor :I .
- 5 0 % ; II. -4 0 % .
Continutul de bioxid de carbon in varul hidraulic aerian va trebui sanufie
m ai m ult de :I. - 3 % ; II. - 5 % .
Umeditatea varului hidraulic aerian trebuie sa fie minimum de 5 %.
Dispersia varului hidraulic trebuie sa fie astfel incit restul particulelor sa
nufie
m ai m ult de :
p e s i ta d e 0 ,6 3 -2 % ;
p e s i ta d e 0 ,0 8 -1 0 % .
 Varul hidraulic de constructie se imparte in doua categorii :
a) usor hidraulic ;
b) mai puternic hidraulic .
Continutul de CaO єi MgO activi la oxidul de magneziu activ la maxim 5
% . in varul usor hidraulic se admite in proportii , in varul puternic hidraulic
1-15%. Continutul bioxizelor de carbon se admite de in : I.17% ; II.
15% .
Pierderele prin cгlire se admit corespunzгtor :
I. - 9 % ; II. - 7 % .
Finetea de macinare a varului trebuie sa corespunda ramasitelor de
particele nu mai mult de :
pe sita de 0,2 - l %, 008 - 10 % .
Rezistenta maxima la compresiune a articolelor din var hidraulic slab
peste 28 zile de pastrare combinata (21 zile in apa si 7 zile in aer umezit)
nu mai mult de 20 kg f/ cm 2 , din var puternic hidraulic peste sapte zile
minim 10 kg f/cm 2 , peste 28 de zile-nu mai putin de 50 kg f/cm 2 .
Marimea pietrelor de var trebuie sa fie in limetele 10-30 mm . La acest
continut al pietrelor cu marime mai putin de l O mm nu trebuie sa depaseasca
dupa masa 10%.
La componenta si propriitatile varului , folosita in industria chimica , se cer
diferite cerinte specifice , principalele dintre care fiind inalta stadie de
curatire chimica si un continut maxim de oxizi de calciu liberi .
Principalele cerinte pentru var , permise in industria zaharului , sunt
continuturile bogate de oxizi de calciu si posibilitatea reactiilor lor la
continuturi minime de adausuri si particele nestinse .
 Consumul de materie prima:

Denumirea Denumirea P ro d u ctiv itatea n e ce sa ra

1

Operatiilor r* A terie p e an In 24 h In sch im b P e ora

prim a
arderea C a lc a r 191387 524 175 24
f<
co m p a ct

C u p to a re le r o ta tiv e p en tru a rd erea v a ru lu i

C u p to arele ro tativ e p en tru ard erea v aru lu i p erm it p rim io rea v aru
arslu i le n t
d e in alta calitate d in calcar cu rezisten ta red u sa , ad ica fo lo sirea roacilo
sa r m o i
cu m c re za , c alca r-lacu stru , p iatra p o n ci."P ie tre c asan te ".(c u rez
redusa
iste nsita
fractie redusa).
C u p to arele ro tativ e ad m it m ecan izarea si au to m atizarea p ro ceselo r d e
ard ere.In cu p to arele ro tativ e se po t filo si to ate tip u rile d e co m bu stibil- su b fo rm a
d e p u lb ere ,d u re ,H ch id e si g az.
P en tru ard erea calcaru lu i se fo lo sesc cu p to are ro tativ e cu lun gim ea 3 0 -1 0 0
m etri, cu d iam etru l d e 2 -4 m etri, su b in clin atia d e 3 -4 °, c u frecv en0,5-
ta ro tatiei
1,2 rotatii pe m inut.
3
G reutatea specifica a productiv itatii tim p de 24 ore atinge 500-700
. kg/m
L uind in co n sid eratie vo lu m u l in treg d e ard ere a tam b u ru
mlu
ajoritatea
i .C u
lungim ei cuptoarelo r productivitatea creste si in consecinta se
co nreduce
su m u l
co m b u stib ilu lu i.
P en tru red u cerea con sid erabila a co m bu stib ilu lu i p en tru ard erea v aru lu i in
cu p to are ro tativ e si pen tru u tilizare a cald u rii g azelo r care iese d in cu p to r la
tem p eratu ra d e 7 5 0 — 8 0 0 °C se in trep rin d d iv erse p ro ced ee. In p articu lar

23
dupa cuptor se instaleaza incalzitoare unde se petrece arderea in prealabil a
materiei prime , la o temperatura de 500 - 800 °C . Mai departe se indreapta in
cuptorul rotativ , mai departe in frigorifer.
Folosind diverse instalaюii de incalzire a materiei prime se reduce sursele
energetice si a combustibilului, in prezent exista instalatii care reprezinta
imbinarea cuptorului mins cu diametrul pоna la 6 - 8 metri, cu cuptorul
rotativ cu diametrul aproximativ 2,5 metri. Materia prima fractionata cu
diminsiuni mici se arde pоna la 80 % in cuptor mina cu folosirea cocsului in
calitate de agent de caldura si difоnitiv in cuptoare rotative, in asa mod
productivitatea creste considerabil.
In ultimii ani are loc elaborarea procedeelor si instalatiilor pentru primirea
varului din fractii mici cu dimensiuni reduse . Asa procedee contribuie
folosirea pe larg a materiei prime inclusiv deseurile, intensificarea proceselor
de ardere si majorarea greutatii specifice a productivitatii instalatiilor.
 Calculul consumului resurselor energetice.

La resursele energetice se raporta combustibilul, energia electrica, si

aborul comprimat la indiplinirea operatiunelor tehnologice .
Pentru determinarea combustibilului de energie electrica a utilajelor
tehnice si se transport, calculul se face pentru fiecare grupa de motoare
electrice in aparte dupa forma expusa in tabela de mai jos :
t
Denumirea Num. Puterea ME Durata Coief. Coief. Folosi,
utilajului unit. lucrului folos, оncarc. energ.in
electric. utilaj Unit. Total. Pe schimb. ME. schimb
schimburi. kwt-h
Concasor 1 18 18 8 0,85 1 144
Elevator 2 20 40 8 0,4 1 320
cupe
Transport 1 7,5 7,5 8 0,8 1 60
elicoidal
Transport 2 3,0 6,0 8 0,8 1 48
cu bandг
Alimentator 2 2,2 4,4 8 0,6 1 35,2
Ciur vibrant 1 5,5 5,5 8 0,8 1 48
CelelalteME 40 3,0 120 8 0,7 1 960
Total 1292kwt/h

Cоnd calculul coieficientului folosirii schimbului intоmpina greutati atunci

marimea ei pe grupe a utilajului poate fi urmatoarea :
• utilaj tehnic cu actiuni neintrerupte - concasoare - 0,8 - 0,9 .
• utilaj de transport cu actiuni neоntrerupte transport elicoidal 0,8 - 0,9.
• transportor de utilaj cu ridicarea greutatilor cu regim de repetare -
scurt vremelnic ( ship de ridicare ) - 0,3 - 0,4 .
Cheltuielile energetice specifice :
 10840000
= 54 . E spec 2kwt -h
an " 200000 co n su m ul energiei
Unde electrice pe an
:E
an productivitatea
anuala.

Consumul resurselor energetice.

Denumirea Consumul
resurselor Unit
energetice Pe an In 24 ore In schimb Pe ora
Energia kwt 10840000 29698 9899 1237
electrica
 Calculul componentii lucrarilor.

In componenta lucrarilor de producere se includ toate persoanele care

nemijlocit se ocupa cu pregгtirea productiei incepоnd de la depozituri de
materie prima si terminind cu eliberarea productiei gata.
In componenta persoanelor sectiei оntra seful sectiei, mesterii de schimb,
personalul de serviciu interior.

Lista cadrelor
Denumirea Num. De Num. De Durata Numarul Num. de oameni
profesiei lucratori schimburi schimbului lucratorilor
in schimb in zi in ora in 24 Pe an
ore
Muncitorii de producere
1 . Arzator 1 3 8 3 3 1095
2. Ajutor 1 3 8 3 3 1095
de araгtor
3. Mecanic 1 2 8 2 2 730
transport.
4. Mecanic 1 3 8 3 3 1095
concasoare
5. Mecanic 1 3 8 3 3 1095
buncare
6. Ajutor 1 2 8 2 2 730
transportor
7. Ajutor 1 3 8 3 3 1095
de masini
8. Motor 1 3 8 3 3/ 1095
electric la
mas.
electrice
9. Motor 1 1 8 1 1 365
electric la
mas.
Automate
10. Ajutor 1 1 8 1 1 365
Personalul sectiei
Sef de 1 1 8 1 1 365
sectie
Mester de 1 3 8 3 3 1095
schimb
Total 12 28 8 28 42 10227

Controlul calitatii varului.

Alegerea probei : in fiecare doua ore de pe conveierul cuptorului in

proportii egale se iau 20 kg de var nestins in bulgari si este maruntit in
marimi nu mai mari de lOmm. La iesirea din moara se iau 15 kg de var
mгcinat.
Pregatirea probelor la incercare.
Din proba varului nestins in bulgari, in bucati cu marimea pina la 10 mm
se ia proba cu masa de l,O kg si 500 g .
Proba cu masa 500 g este maruntita la trecerea ei prin sita GOCT-3584
-73 .De la ciuruirea probei se ia 150 g se stinge pe suprafata sitei ciurului
cu M 008 , apoi se introduce intrun vas ermetic .
Praful obtinut de var este folosit pentru incercarea analizei chimice
determinind continutul de CO 2 ramas, temperatura de stingere in
conformitate cu GOCT-22688-77 .
Determinarea temperaturii si timpului de stingere a varului FQCT-22688
Masa probei se toarna in vasul Dinar. Se toarna 25 ml de apa cu
temperatura egala cu 20 °C . Se ameastica rapid. Dispozitivul este inchis si se
instaleaza termometrul.
 Incercarea se socoate terminata daca timp de 4 minute temperatura nu se
va ridica mai mult decоt l °C .
Timpul de stingere se ia оn timpul trecut de de la momentul turnarii apei
pina la perioada cоnd creste temperatura pоna la 0,25 °C in un minut minim.
Determinarea cantitatii pastei de var la stingere.
Cantitatea pastei de var depinde de felul varului cu stingerea rapida sau
cu stingerea lenta.
Metoda de determinare a cantitatii pastei de var este bazata pe masurarea
volumului pastei formate la stingerea varului. Varul se stinge in lada de
lemn captusita cu otel golvonizat in foi.

Determinarea uniformitatii variatiei a varului in volum.

Uniformitatea variatiei in volum a varului se determina hotarit
GOST 3 - 103 - 76 cu urmгtoarele schimbari.
Epruvetele turte se executa din amestic de var si ciment portland dupa
GOST 3 -10178 -85 .
Volumul se socoate ca corespunde cerintelor uniformitatii in volum, daca pe
suorafata turtei nu se descopera semne de variatie, crapaturi , radiale ce ajung
pina la muchii, sau fisuri mici in aspect de plasa majorarea volumului si
formarea structurii afinate a turtei.

Descrierea schemei tehlologice.

 Schema data reprezinta descrierea conventionala a intregului proces
tehnologic in producerea varului . Ea consta din urmatoarele operatii de
baza : extractia єi pregatirea pietrei de var , arderea si stingerea lui .
Piatra de var in prima etapa este extrasa din cariera dupa оndepartarea
straturilor superioare neproductive prin metoda deschisa de obicei .Pentru
aceasta la оnceput cu ajutorul masinelor de foraj percutant rotative se
sfredeleste o gaura cu diametrul 105-l 50 mm , cu o adincime de 5-8
metri una de alta . in ele se introduce cantitatea corespunzatoare de
explozibil , in dependenta de taria rocii , puterii stratului si gabaritelor
necesare a rocilor din calcar . Neuniformitatea repartizaii pietrii de var in
zacaminte ce se observa uniori , conditioneaza necesitatea exploadarii prin
sortare a rocilor folositoare .
Extragerea prin sortare a pietrii de var mareste pretul produsului , de
aceia la determinarea eficientii tehnice si economice la exploatarea unor sau
altor zacaminte de piatra de var sunt necesare cercetari geologice amanunrite
astfel ca sa fie posibila folosirea complexa a intregei mase muntoase . Masa
de piatra de var extrasa in forma de bucati mari si mici se incarca in
transportul auto cu ajutorul excavatorului cu o cupa .
Cu ajutorul camioanelor calcarul este transportat la uzina in depozitul de
materie prima . Cu ajutorul excavatorului cu cupa dreapta el este incarcat
din depozitul materiei prime si transportat in buncarul de primire in sectie .
Aici prin vibrare se descarca din buncar si nimereste in alimentatorul KT - 5
care alimenteazг transportorul ce transporta materia prima in sectia de sortare
si concasare a ei . Aici materia prima cu diametrul maximal a bucatilor de
400 mm nimerese pe sita cu diametrul maximal al gaurilor de 150 mm .
Calcarul ce trece prin sita nimereste pe alta sita cu diametrul maximal 20
mm . Partea de calcar" ce n - a trecut prin primul ciur se transporta la
concasorul cu falci LUKD cu diametrul maximal al gгurii de iesire 200
mm . Masa trecuta prin concasor si ceea ce ramine pe sita a
doua este transportata pe ciurul al treilea care are diametrul gaurelor 70 mm
. Ceea ce ramоne pe sita se transporta la concasorul conic cu maruntire
mijlocie cu diametrul gaurii de iesire 90 mm . Produsul din concasor si
masa trecuta prin ciurul al treilea se indreapta spre ciurul al patrulea cu
diametrul maximal al gaurii 20 mm . Bucatile de calcar ramase pe ciur se
transporta inapoi pe ciurul cu diametrul gaurelor de 20 mm . Masa ce trece
prin acest ciur este transportata pe ciurul al cincelea unde deasemenea mai
este -adausa si masa de calcar care trece prin ciurul al doilea cu diametrul
gaurelor de 20 mm. Ciurul al cincelea are diametrul maximal al gaurelor
15 mm . Ceea ce ramine pe sita este transportat in buncar cu fractia 15-20
mm . Ceea ce trece prin ciurul al cincelea deasemenea este transportata spre
buncarul cu fractia 0-15 mm, de unde se indreapta spre moara cu bile
pentru a se marunti pina la O - 0,5 mm si mai apoi cu ajutorul transportului
pneumatic este transportat in buncarul ce se afla inaintea cuptorului N° l din
care cu ajutorul alimentatorului este incarcat in cuptorul N° l .
Dupa ardere el este stins cu ajutorul unui ciclon NIOGAZ UH- 15 apoi
cu ajutorul transportului se depoziteaza in depozit .
Masa de calcar din buncarul cu fractia 15-20 mm este transportata in
buncarul ce se afla in apropierea cuptorului N» 2 care este alimentat cu
ajutorul alimentatorului . Din cuptorul N°2 in care arderea varului este un
proces mai indelungat ca in primul cuptor , este transportat in buncar cu
ajutorul dispozitivului de incarcare . Din acest buncar cu ajutorul
transportului se transporta spre sectia de stingere si ambalare care este pe
teritoriul uzinei in afara sectiei de producere . Aici el este stins si ambalat in
polietelena cu grosimea pelicolei mai mare , a cite 5 , 10, ISJcg, de unde este
transportata in depozitul materiei finite .

Varul pentru construcюii.

Generalitati:
 Varul se obtine din calcar continind cel putin 95 % CaO, prin desociere
term ica prin reactia endoterm ica (se consum a 425 K cal/KCg aC
de O 3
disociat);
CaCO 3 -> CaO + C02 - 43,5Kcal l mol
j /

Viteza cu care decurge reactia este in func

tie de presiunea hidroxidului
de
carbon dislocat. D isocierea
C aC O 3 incepe la (600 - 700) °C si decurge
cu
V iteza redusa pоna la 900 °C cоnd presiunea
CO 2 devine egala cu cea
atm osferica; la 908 °C are loc decarbonatarea com plecta
CaCOa 3 daca este
in stare de pulbere fina (deoarece peste 900 °C presiunea creste brusc,
m arinduse si viteza de disociere). Deoarece in general se arde calcar sub
form a de bulgari avind diametrul de (l O - 15 ) cm , pentru asigurarea
decarbonatarii com plete, in cuptoarele de ardere tem peratura se ridica la (
11 00 -1200 )°C , re zultind un var p oro s c are se stinge uso r. D ac s se
depaseste aceasta tem peratura exista pericolul supra arderii varului, care
reactioneaza lent cu apa, avind un tim p de stingere indelungat, utilizarea
in lui
m ortare provocind defecte in special in tencuieli.
A rderea la tem peraturi m ai joase nu va disocia com plect calcarul,
granulele ramase nedesociate de calcar nu reactioneaza cu apa, scazind
plasticitatea pastei de var.
Fluxul tehnologic de obtinere a varului cuprinde urm atoarele etape:
EXTRAGEREA-* CONCASAREA-* ARDEREA CALCARULU1
Extragerea respectiv exploatarea calcarului se face din cariere cu m asini
speciale explozibil sau din m ine cu pick - ham m ere sau freze. Calcarul este
transportat la statiile de concasare cu benzi rulante. Concasarea se face cu
concasoare cu falci, concasoare cu valturi si cu concasoare cu ciocane.
aiciDe
calcarul este transportat la locul arderii fie cu benzi rulante, fie daca sunt
m ai departate cu m ijloace autosau cale ferata.
 Arderea calcarului CaCO 3 are in vedere cantitatea de var de care avem
nevoie ;in cazul unei cantitati limitate, o casa, un bloc sau doua (de obicei la
tara), arderea calcarului se face in cuptoare de cоmp sau cuptoare

cu camere in care se introduce alternativ un strat de CaCO 3 si un strat de

combustibil ( de regula carbuni sau lemne). Acest procedeu de un var
impurificat cu zgura de slaba calitate.
Pentru productie mare se utilizeaza cuptoare verticale cu functionare
continua cum ar fi cuptoare cu straturi i alternative, cuptoare cu focare
exterioare si cuptoare cu gaze. Schematic un astfel de cuptor este prezentat
in fig. 5.1 .In acest cuptor calcarul bulgari introdus pe la partea superioara
strabate cuptorul de sus in jos trecind prin cele doua zone:

Fig. 5.1 - Cuptorul vertical

Zona de preincalzire (uscare) situata la partea superioara a cuptorului,

unde are loc o incalzire si o uscare a calcarului in contact cu gazele
de ardere care se evacuiaza;
Zona de ardere situata cam la mijlocul cuptorului. Aici are loc
arderea calcarului. Ca si combustibili lichizi si gazosi;
Zona de racire situata la baza cuptorului, zona in care are loc racirea
Varului si o incalzire a curentului de aer care patrunde in cuptor.
Camerele de racire se golesc periodic de var.
 • stingerea m ecanica
a varului se face cu ajutorul unor utilaje
alcatuite din tamburi cilindrici avind o inclinatie mica fata de orizontala
se care
rotesc cu 3 - 6 rotatii pe m inut.
Varul bulgari se introduce pe la partea superioara im preuna cu apa, in
exces, pentru a se obtine laptele de var care trece printr-un ciur (gratar) la
partea inferioara. Ciurul retine partile nestinseCaO
de si le indeparteazadin
pa sta. Pasta de var se pa streaza in gropi de var.

Stingerea in prafse poate face:

- m anual-prin asezarea varului bulgari intr-un strat de 20 cm grosim e
in gropi betonate. Varul se stropeste cu 35% din cantitatea de apa strict
necesara stingereii. Se aseaza apoi alt strat de var de 20 cm care se
stropeste cu apa. Se repeta procesul pina se obtine un strat de cea. (1,0-
1,5) m etri de var stins care se acopera cu un strat de cea. 10 cm de nisip
si se pastreaza 2-3 zile, interval in care are loc stingerea com plecta. Se
cerne, se m acina si se am baleaza in saci de (20 - 25 kg.).
- mecanic- stingerea se face in stingatoare speciale ( fig. 5.4 ) alcatuite
din doi tam buri concentrici (2 si 4) cu diam etre si lungim i diferite, pilnia
prin care se introduc bulgari de var , fu rtunul cu apa (3 ) prevazut cu
orificii pe toata lungim ea lui prin care se stropeste varul bulgari. T am burul
interior ( 2 ) are
lungim ea egala cu jum atate din celui exterior (4 ) si este
prevazut cu orificii pe toata lungim ea lui, orfficii prin care partea fina a
varului stins cade in tamburul (4 ). Bulgarii mari de var nestins cad numai
la capatul tamburului ( 2 ), in tamburul (4 ) continuindu - se stingerea. Varul
stins cade оn tamborul (4) tot in gropi betonate unde este pastrat 2-3 zile,
urmind aceleasi faze ca la stingerea manuala.

y/ .y//
Fig. 5.4 - Stingerea mecanicг * varului in oraf

Este preferabila stingerea varului in praf intrucit prezinta urmatoarele

avantaje:
- nu contine impuritati sau resturi nestinse ;
- elimina stingerea pe santier;
- se transporta mai usor;
- se poate face o dozare mai exacta;
- nu este necesara pastrarea lui timp de indelungat putind fi folosit dupa
2-3 zile de la stingere .
Intгrire av arulu i are lo c in u rm a a d ou a p ro c ese: u n p ro ce s fizic si
unul chim ic :
- procesul fizic consta in pierderea apei din pasta de var fie prin
evaporare, fie prin absorbtia ei de catre materealul poros din care se executa

zidгria. Prin pierderea apei nucleele de Ca(OH) 2 se apropie unele de altele

formind o retea compacta si rezistenta, fenomen care determina contractia
mortarului concomitent cu cresterea porozitatii.
Procesul de intarire la materealele poroase de zidгrie dureaza un
interval mic de timp permitоnd executarea zidariei in fluxul rapid, mortarul
avind o consistenta adecvata nu va curge din rosturi.
«•$-•
- procesul chimic de intarire este de lunga durata si se desfasoara dupa
urmatoarea reactie chimica:
 Ca (OH )2 + CO2 CaC03 + H2O
Reactia de mai sus reprezinta o
carbonatare a hidroxidului de calciu prin absorbtia de CO2 , acest proces
putindu-se produce si la stocarea

indelungata a CaO 2 m prezenta apei si a CO 2 , fapt ce scade mult

proprietatile de liant ale varului . De regula procesul chimic este precedat de
cel fizic , procesul chimic neputind avea loc in absenta porilor din mortar .
Procesul de carbonare a varului stins confera mortarelor confectionate cu el
rezistente mecanice sporite si o stabilitate mai mare la actiunea apei.

Determinari asupra varului macinat si varului hidratant.

Pe santiere se utilizeaza in mod curent trei tipuri de var:

- var pulbere nestins ;
- var pulbere hidratant;
- var pulbere hidraulic .
Deoarece varul se livreaza in saci, modalitatea de prelucrare a probelor
este similara cu cea de la ipsos. De asemenea unele determinari care sunt
indentice cu determinarile similare pe alte matereale (ipsos, ciment) nu mai
sunt descrise si in prezentul capitol, in care se vor trata numai determinarile
strict specifice varului gras si varului hidraulic.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca varul sunt date in
tabelul de mai jos .

CARACTERISTECI Conditiile de
admisibilitate
TIPUL DE VAR
1. 2. 3. 4.
Reziduu la stingere %max. SR-254/1998+STAS 146-80 5* tffr- 9 15
Randament in pasta min...l kg STAS 146 - 80 _ 2,6* 2,4* 2,2 1,6
Continutul de oxizi de Ca si Mg raportati la proba 93 92 90 85
Calcinata % min . SR - 254
Oxid de magneziu ( MgO ) SR - 254 , % min. 1,3 1,3 1,3 2,0
Densitatea aparenta SR EN 459 - 2 , g / 1 max. 650* 660* 680 700
Umiditate STAS 9201 -80 % max. 3* 4* 5 5
Finete de macinare : - rest pe sita de 009 %
max. - rest pe sita de 020 % max. EN 459 - 7* 7* 7 7
2 2 2 2 2
Consistenta masurata cu pentrometrul SR EN 459 - 1 20 30 40 50

Nota : Valorile notate cu " * " sunt valori expirementale , care se

utilizeaza in comunitatea europeana, la noi nu s-au stabilit inca date
concludente in acest sens.
in functie de starea in care se afla varul determinarile pot fi :
- determinari de var pulbere;
- determinari de pasta var;
- determinari de mortar var.
 P rotectia m uncii.

Protectia muncii reprezinta un complex de acte legislative ce cuprind masuri si

mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, sanitaro-igienice, pentru
asigurarea securitatii angajatilor, pastrarea sanatatii si a capacitatii de munca in procesul
de lucru. Scopul disciplinei consta in capatarea cunostintelor teoretice si deprinderilor
practice, pentru a lua decizii in diferite situatii concrete. Studierea protectiei muncii
se bazeaza pe stiinte din diferite domenii: juridice, economice, medicale, stiintifice si
general ingineresti, care sporesc securitatea muncii si creeaza conditii confortabile
de lucru la o productivitate maximг a muncii. Disciplina protectiei muncii include
urmatoarele puncte :
- Baza legislativa si organizarea PM;
- Igiena muncii si sanitaria industriei;
- Tehnica securitatii;
- Masurile antiincendiare.
Caile de asigurare a securitatii muncii sunt urmatoarele:
- Organizarea industriei in domeniul PM la toate nivelurile, inclusiv lectii
practice la locul de munca, cu demonstrarea procedeelor sanatoase de
executare a lucrarilor;
- Instruirea tuturor muncitorilor inainte de a fi dusi la executarea lucrarilor
si apoi in conformitate cu prevederea actelor normative;
- Organizarea cursurilor speciale pentru angajati care deservesc masini,
mecanisme, utilaje, fata de care sunt iaintate cerinte sporite de tehnica
securitatii;
- Controlul periodic al cunostintelor personalului inginero-tehnic (nu mai
rar de odata la 3 ani);
- Instruirea in domeniul PM se face in conformitate cu regulamentul in
vigoare din ianuarie 1995.
9.2.
Analiza condtiilor de munca
 Obiectivul studiat este „ Uzina de producere a varului " din raza orasului
Ribnita. in zona de munca se inregistreaza urmatoarea situatie:
- temperatura aerului se afla in limitele de la 15° C pina la 27° C
- umiditatea maximala a aerului W < 75%;
- viteza de miscare a aerului T = 0,3 - 0,6 m/s;
in procesul de functionare a intreprinderii intim pinam un sir de factori
care nocivi
sunt reprezentati in tabela ce urm eaza:

Nr. Factorii conditiilor de munca Aprecierea conditiilor de munca

cr. vizuala dupa proiect
1 2 3 4
1.Factorii sanitaro-igienici
Microclimatul perioada perioada
1.1 GOST 12. 1.005-88 calda rece
Temperatura, °C + 16-27 15-21
U m iditatea relativa a aerului, % n 40-60 40-75
Viteza m is
cгrii a aerului, m/s 1 0,3 0,4
1.2. Iluminatul SNiP II-4-79
STAS 12.1.046.-.85
Natural lateral, c.i.n.% 1,5
Artificial comun, l.x. 300
1.3. Ventilatia
A eratie na tu rala,
dv K 2
Aeratie artificiala de aspiratie 2
1.4 Substante nocive, mg/ m3 CO, CMA 5
(STAS 12.1.005-88) C02, CMA < 20
SO2, CMA 10
1.5 Mecanice (STAS 12.1.012-78) Vibratii, dB
motoare, conveiere, 92 Zgomot, Hz
< 85
2. Caracteristica incaperilor
2.1. Grupa incaperilor dupa lucrul I I
vizual
2.2. Grupa de electrosecuritate pericol sporit pericol sporit-
2.3. Categoria industriei dupг pericolul B B
exploziv si incendiar
2.4. Gradul de rezistenta la foc II II

3. Factorii periculosii nociv de producere.

3 1. Electrici:
(STAS
Clasa articolelor electrice l n, I,
n,
 12.2.007.0-75)
Gradul curentului, a) Alternativ Alternativ
tensiunea, V b) 220/380 50 220/380 50
frecventa, Hz
Termica :
Detalii incalzite °C P +
Vapori , gaze P +
4. Reziduuri industriale in atmosfera
4.1. Sursa de poluare a bazinului aerian
Centrala termica,
garajul de masni,
distilatorul
4.2. Cantitatea de reziduuri in NO, NO2, CO
atmosfera, t/an 83,83

4.3. Procedeul de curatire a aerului de Randamentul de

gaze, vapori, praf, etc. Filtre de curatire
purificare CO єi a aerului de substante
N02 nocive este
90%

Electrosecuritatea.

In procesul de lucru se folosesc instalatii electrice cum ar fi : conveiere cu

banda , moara de macinare etc. ce se alimenteaza de la reteaua electrica, de
aceea exista riscul electrocutгrii, care este foarte sporit. Electrocutarea poate aparea
in urma nerespectarii mai multor factori la locul de munca, dintre care
•

- Organizarea incorecta a muncii;

- Atingerea partilor metalice a instalatilor electrice care au nimerit sub
tensiune din cauza defectelor de izolatie;
- Incalcarea regulilor de constructie a instalatiilor electrice, regulilor de
exploatare, cerintelor de securitate;
- Executarea lucrarilor la instalatiile care se afla sub tensiune;
 - Executarea instalatiilor de legare la pam int cu abatere de la cerintele
norm elor;
- Lasarea instalatiilor sub tensiune in tim pul pauzei si in afara programului
U
t"
;: "
-«W

de lucru;
- Instruirea necalitativa, controlul intirziat al cunostintelor personalului ce
deserveste instalatia electrica.
C onform ST A S 12.1.019-79 pentru
asigurarea protectiei contra tensiunilor
accidentale si evitarea accidentelor
datorate curentului electric la intreprindere
utilizeaza
se urm atoarele m asuri si
m ijloace:

- Izolarea de protectie;
- Egalizarea potentialelor;
- Izolarea suplimentara de protectie;
- Asigurarea inaccesibilitatii de atingere de conductorii aflati sub tensiune
(am plasari la inaltim i inaccesibile, ingradiri care se im piedice trecerea
persoanelor spre elem entele aflate sub tensiune);
- Protectie prin legarea la pamint;
- Protectie prin legarea la nul;
- Deconectarea automata de protectie;
- Semnalizarea prevenita (blocari electrice si mecanice, indicatoare de
protectie);
Aceste m ijloace pot avea ca efect o buna protectie contra electrocutarii doar
cazul folosirii acestora in ansam blu, la aplicarea separata aceste m ijloace
asigura o protectie radicala.
Pentru ev itarea sigura a unui pericol, totdeauna este necesara aplicar
concom itenta a doua sau m ai m ultor m asuri din care unele sunt considera
principalele, iar altele secundare.
 Masuri privind sanitaria industriala si igiena muncii.
Microclimatul aerului zonei de munca

La studierea datelor reale despre elementele meteorologice in zona de munca cu

cele optimale din GOST 12.1.005-88 observam totusi anumite diferente ale
temperaturii aerului in anumite perioade ale anului, in special vara cind in
incaperile de lucru se inregistreaza temperaturi mai ridicate (27°C) decit cele
admisibile (15+27°C) si depasirea vitezei miscarii aerului - reala l m/s iar
normativa 0,2 - 0,4 m/s, ceea ce poate avea efect asupra reglarii termice normale a
organismului uman.
In acelasi timp rezultatele existente la intreprindere depasesc considerabil
conditiile admisibile, care actionind sistematic si indelungat asupra organismului
uman, pot provoca schimbari cu efect negativ.
Conditiile meteorologice admisibile sunt o imbinare a parametrilor
microclimei, care, actionind sistematic si timp indelungat asupra organismului
uman, pot provoca schimbari in starea termica si functionala a lui, ce se
normalizeaza si trec intr-un timp relativ scurt. Duc la incordari ale mecanismului
de termoreglare, se simte un disconfort termic, inrautatirea starii psihologice,
reducerea capacitatii de munca, dar nu duc la schimbгri in starea sanatatii.
Conditiile admisibile sunt elaborate pentru cazurile cind cerintele tehnologice,
tehnice sau economice nu permit asigurarea conditiilor optime.
Pentru a diminua disconfortul adus lucratorilor din cauza acestora parametrii ce
difera de valorile optime se propun urmatoarele masuri de protectie,a angajatilor si
normalizarea microclimatului care pot fi aplicate in cadrul intreprinderii:
- Ventilarea;
- Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice;
- Dirijarea de la distanta; _,v, ,.^
 - Racirea utilajului;
- Termoizolarea si incalzirea incaperilor;
Substante nocive
Puritatea aerului in zona de lucru este o conditie obligatorie pentru ca
productivitatea de munca sa fie maxima si este necesara asigurarea ei. Conform
caracterului actiunii asupra organismului la Uzina de producere a varului se
intilnesc urmatoarele substante nocive: CO, CC*2, SO2.
Actiunea substantelor nocive se majoreaza la prezenta altor factori daunatori:
temperatura sporita a aerului, zgomotul majorat, vibratiile etc.
Conform STAS 12.1.007-76: substantele nocive ce se formeaza la Uzina de
producere a varului cuprind 4 clase.
Ca masuri de protectie impotriva efectului negativ asupra substantelor nocive se
folosesc:
- ventilarea aerului in zona de lucru;
- curatirea aerului;
- mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice;
- ermetizarea utilajului unde se degaja substante nocive;

9.4.3. Protecю ia contra zgom otului si vibratiei

Vibratiile - sursele de vibratii la Uzina de producere a varului sunt: moara cu bile,

motoarele instalatiilor electrice, conveierele . Dupa modul de transmitere vibratia in
zona de lucru este generala. La rindul ei conform sursei de provenienta avem vibratie
de categoria III:
Categoria III - vibratia tehnologica care actioneaza asupra omiffui la locurile de
munca ale masinilor stationare sau care se transmite la locurile de munca ce nu
poseda surse proprii de vibratii.
Dupa locul de actiune vibratia se intilneste: a) la locurile permanente de munca ale
incaperilor industriale din intreprindere;
 b) in procesul de transportare a materiei prime cu conveiere ;
c) la macinarea varului cu moara cu bile .
Pentru combaterea vibratiilor masinilor si agregatelor se propun urmstoarele
masuri care se stabilesc de STAS 12.4.002-74. •micsorarea vibratiilor prin
actiunea asupra sursei de excitare;
- modificarea elementelor constructive ale masinilor si instalatiilor;
- vibroamortizarea ce consta in marirea impedantei mecanice a
elementelor constructive oscilatorii prin marirea fortelor de dispare la
oscilatiile cu frecvente apropiate de cele rezonabile;
- reglarea de la regimul de rezonanta prin alegerea rationalг a rigiditatii
sistemului oscilatoriu.
Zgomotul - in marea masura sursele de vibratie de la Uzina de producere a
varului sunt si surse de zgomot. Zgomotul este provocat de: motoarele electrice,
sistemele de ventilare, banda de transportare , masini stationare de lucru , moara cu
bile.
Normarea zgomotului la locurile de munca se efectueaza in conformitate cu
GOST 12.1.003-83.

Nivelurile limita ale presiunii sonore si nivelul sunetului la locurile de munca.

Locul de munca N ivelul presiunii sonore in octavele de frecventa, H z N ivelul
Locurile permanente sunetul
de munca si zonele 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 ui
de lucru in incaperile dBA
de productie si pe
teritoriul
intreprinderii,
locurile permanente
de amplasare єi 99 92 86 83 80 78 76 74 85
functionare a / —.
.
masinilor stationare.

Pentru combaterea zgomotului sunt folosite urmatoarele metode: tehnic

-organizatorice, arhitectural - planificatoare.
l. Metoda tehnic - organizatorica:
 - controlul automat si dirijarea de la distanta a utilajului zgom otos;
- perfectionarea tehnologiilor de deservire si reparatie a masinilor si utilajului;
- stabilirea regim urilor rationale d e m u nca si odihna pen tru m u ncitorii ce
deservesc utilajul cu nivel sporit al zgom otului.
Profilaxia individuala contra zgom otului la m uncitorii de la intreprindere,
special la sectia de transportare sau m acinare a m ateriei prim e , se face p
intermediul bucselor antizgomot.