Aspecte Sociale ² Analiza Sit Vasile Lascar ² Strada Icoanei ² Mihai Eminescu

Principalele caractersitici ale popula iei din zon (nivel de trai, structur demografic , ocupa ii, etc) * Zona contureaza un nivel de trai mediu caracterizat de o populatie eterogena cu ocupatii si nevoi diferite si de aceea analiza a vizat mai multe paliere. Pentru relevarea unei anumite calitati sociale locale au fost puse in discutie comportamentele cetatenilor, limbajele corporale afisate, fizicul, vestimentatia si eventual limbajul folosit in discutiile mai mult sau mai putin particulare. Din acest punct de vedere, locuitorii sunt segregati la prima vedere dupa vestimentatie si fizic, fiind identificate grupuri de cetateni rromi care afecteaza in diferite moduri restul populatiei din zona. Interventia acestui grup social in relatiile interumane din aceasta zona a dus (ca de altfel in toate zonele in care se situeaza acestia) la creerea unui sentiment de insecuritate si discomfort general. Problema rromilor din orase, ce au evoluat de la o populatie migratoare la una de sine statatoare, este suficient de grava si prea complexa pentru a deschide acum o discutie pe aceasta tema. Pe de alta parte, analiza cetatenilor poate fi realizata prin prisma comportamentului si a discutiilor percepute in cadrul unor grupuri restranse sau in urma interviului propriu ² zis. Astfel, sunt distinse diferite grade de educare, reflectate in limbaj si in comportament (raspunsul la salut, posibilitatea dialogarii civilizate, au la baza in principal un fond uman de calitate) care sunt relativ contrastante in comparatie cu zona locuita de rromi. De asemenea, limbajul corporal sau non- verbal au fost indicatori ai unei identitati generale pentru aceasta zona. Desi greu de crezut si nu este neaparat un criteriu pentru o analiza sociologica, oamenii par cel putin la prima vedere ( Posibil si din cauza aparatului de fotografiat) mai bine dispusi fata de locuitorii descoperiti in zona Piata Sudului. Acest lucru poate fi explicat privind zona in ansamblu. Pozitionarea, accesibilitatea, functionalitatea si traditia locala a spatiului poate dezvolta personalitati si moduri de viata.

**

Cotae Elena Catrinel 21 U Facultatea de Arhitectura si urbanism Ion Mincu

Page 1

fie ea si franciza ( Avon). O mica parte dintre cei intervievati poseda o afacere proprie. pornita de la un nucleu de desirabilitate. zone adiacente Bucurestiului (1 respondent). consecin ele fiind. in zona Bucur Obor sau Victoria (2 respondenti). O alta parte dintre cetatenii intervievati sunt muncitori in zona (lucreaza la reabilitarea bisericii . ceea ce explica o extindere din interior spre exterior a intereselor. Ocupatii Intocmind un mic sondaj in randul trecatorilor s-a constatat ca parte dintre cetateni lucreaza in zone centrale (sector I) din oras sau in alte sectoare. de regula varstnici in case aflate intr-o stare fizica relativ rea. *** Daca intr-o zona de blocuri se poate sesiza o oarecare segregare a categoriilor de varsta. Astfel. Exista totusi zone in care sunt concentrate anumite etnii. mai putin in afara Capitalei. cu zone gentrificate si cu spatii defavorizate. local administrativ-medical (2 respondenti). partea a doua a analizei s-a axat pe observarea fondului construit in special a fatadelor care au devenit indicatori ai nivelului de bunastare. fiind situat in vecinatatea unei zone protejate cu mai multe cladiri de patrimoniu. In acelasi timp. pe langa cazurile clasice de cetateni cu posibilitati in cladiri prezentabile si reabilitate. fondul construit vechi este valoros. iar ceilalti angajati. Astfel se contureaza o zona mixta. zona Baneasa (2 respondenti).1 cetatean) si alt cetatean lucreaza la una dintre cafenelele din zona bisericii si este domiciliat in apropierea sitului. cre terea valorii propriet ilor respective (teren i cl diri din zon ) precum i str mutarea vechilor reziden i. Cotae Elena Catrinel 21 U Facultatea de Arhitectura si urbanism Ion Mincu Page 2 . Avem de-a face cu potiuni restructurate si perfectate in zona centrala ale sitului. detin fie functii de mijloc sau de varf. caz in care identificam cetateni fara posibilitati in cladiri de patrimoniu reabilitate de catre primarie. ) La baza acestui fenomen sta chiar identificarea caracterului social bidirectionat al zonei. cladirile sunt intr-o stare fizica medie si doar cateva sunt renovate in adevaratul sens al cuvantului. La prima vedere. cu un anumit statut social.Daca prima parte a analizei viza partea umana. am identificat salariati in: zone centrale(1 respondent). Avem de-a face cu o masa eterogena atat din punct de vedere al varstei cat si al structurarii pe sexe. prin renovarea cl dirilor. comunicativa (de cele mai multe ori suficienta in alegerea unor concluzii). acesta trasatura nu se mentine. (A gentrifica înseamn a transforma o zon urban îmb trânit într-un cartier pentru popula ie mai potent financiar. locuite de cetateni cu un potential financiar redus. pe de o parte. aici. sau cetateni fara posibilitati.

Totusi. rezultate din discutii in contradictoriu ori diferente de opinie. la nivel de comunitate restransasau certuri cu vecinii (la scara mica). Din cele cateva discutii purtate cu cetatenii au fost identificate zone consacrate gastilor in zona Margaritari (Grupuri relativ omogene adolescenti rromi) si grupuri eterogene de tineri in zona Eminescu.Reprezentari sociale si probleme Din punct de vedere al perceptiei generale. ca echipa de analiza am avut de-a face cu reticente si comentarii nepotrivite din partea anumitor persoane (femei si barbati). Conflicte locale Ca in orice comunitate. In urma unei discutii cu un mic grup de cetateni (3 cetateni). s-a putut concluziona ca in ciuda existentei grupurilor de rromi. chiar si noi. in zona. Solutie Descoperind ca exista probleme atat la nivelul traficului cat si al organizarii sociale. zona este relativ bine dotata din punct de vedere functional si compenseaza. O alta parere culeasa de pe sit s-a referit la prezenta dezagreabila a copiilor rromi si a cetatenilor maturi de aceeasi etnie care isi canalizeaza intreaga activitate zilnica in jurul spatiului public stradal. Un alt motiv de disconfort pentru unii dintre cetateni este santierul care prin natura sa este un focar de poluare fonica si cu praf sau alte substante. Cotae Elena Catrinel 21 U Facultatea de Arhitectura si urbanism Ion Mincu Page 3 . Aceasta opinie ce s-a transformat dintr-un punct in vehementa m-a determinat sa am in propunere pe langa spatiu mai sus amintit un centru adresat ocuparii timpului liber al tinerilor. zona este pentru majoritatea cetatenilor nu numai cartierul de resedinta dar si o portiune frecventata in mod curent.existand cazuri de reglari de conturi sau fapte violente doar in cadrul familiilor de rromi. certurile sunt un element nelipsit. au loc certuri mai degraba banale. problemele generale identificate prin analiza au la baza disfunctii si neconcordante. Daca mai devreme am enumerat nemultumirile cetatenilor legate de trafic si de grupuri sociale. soultia trebuie sa incerce o revitalizare a spatiului si o reoganizare sociala. Unul dintre localnici relateaza ca intr-un an i-au fost sparte fara niciun motiv geamurile dinspre strada.Totodata unii cetateni au semnalat prezenta unor cafenele care atrag tinerii si sunt din acest motiv foarte animate si zgomotoase uneori.

Cea mai mare modificare adusa sitului este probabil transformarea strazii Comanita din circulabila carosabil in exclusiv pietonala in vederea organizarii intersectiei din zona Vasile Lascar in cruce. Asadar. Este propusa o zona de cafenea deschisa catre piata. De asemenea propunerea are la baza o refunctionalizare a constructiilor si incearca o reciclare a fondului construit existent. Cotae Elena Catrinel 21 U Facultatea de Arhitectura si urbanism Ion Mincu Page 4 . cu o gandire. putem discuta despre un nivel de trai mai ridicat in general ( pornit de la premiza ca nu toti cetatenii isi permit o locuinta pe pamant). Cu alte cuvinte. fata de zonele cu blocuri. Amenajarea unei piete in zona bisericii isi propune a constitui un loc de intalnire pentru cetateni. Insemnatatea lui pentru comunitate trebuie sa depaseasca limitele banalului si sa se incadrele in limitele urbanistice si arhitecturale actuale. Relevanta reorganizarii pietii nu ar fi completa daca nu ar fi propus si un obiect arhitectural cu functiune publica. Cladirile sunt intr-o stare buna. dotarea vizeaza compensarea lipsei de cultura ca functiune insemnata in zona si respecta prevederile urbanistice in vigoare. ce implementeaza sistemul de lectura (de imprumut sau de achizitie) in aer liber alaturi de o tratatie. In dotare au fost incluse zone de proiectie film. Concluzie Aspectul general al zonei se prezinta acceptabil. sistem relativ des intalnit in Europa. propunerea capata sens in conditiile in care este legata de una dintre circulatiile majore ale sitului (de strada Icoanei. Procesul de reciclare vizeaza o reorganizare a fatadelor si pastrarea unor elemente valoroase si expunerea lor in mod corespunzator. (doua mini Sali de cinema) menite sa ruleze filme de scurt metraj sau animatii. Astfel. o educatie si un comportament usor diferit. functional si util zonei. cu zone specifice unei biblioteci. cu accese atat din Mihai Eminescu cat si din Lascar. Se propune edificiul sub numele de Centru de Carte Modern.Propunerea de reamenajare urbana are in vedere canalizarea in jurul bisericii a elementelor rezidentiale cu insertii de spatii cu acces public. suficienta pentru a ne da seama de un nivel de trai si un mod de locuire diferit. dar cu posibilitati de desfacere si comercializare de carte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful