Potaissa Arc Peste Timp PT Copii 3

idei de activităţi
capitolul 2 IDEI De Activitãti
Activitatea 1 Sã ne cunoastem orasul !
Rezumat:
Prin această activitate copiii vor cerceta Turda cu obiectivele turistice pe care le
include şi vor căuta şi analiza câteva idei care să ducă la o dezvoltare a oraşului.
Timp estimat: 2 ore şi 30 minute (cu pauză de joc)

Vârsta participanţilor: clasa 6 - 8
Număr participanţi: maxim 25, care vor forma grupuri de câte 5
Materiale necesare: cărţi, internet, poze, vederi, reviste, markere sau
carioci, lipici, foi mari
Metode folosite: documentare, sinteză, selectare, cercetare, clasificare,
generalizare
Obiectivele activităţii:
dezvoltarea cunoştinţelor despre Turda
încurajarea gândirii în perspectivă
îmbunătăţirea aptitudinilor de prezentare
Introducere:
E necesar să ne cunoaştem oraşul şi să ştim cât mai multe despre oraşul în care
trăim: cultura unor vechi locuitori ai oraşului, perioadele sale de dezvoltare şi de
decădere, obiectivele importante care există aici, starea în care se află ele (dacă
sunt deteriorate, sau nu etc). Prin intermediul acestei activităţi ei vor reuşi să facă
un prim pas în acest sens.
Proces:
Partea I:
- împreună cu copiii faceţi o listă de idei referitoare la cum pot ei să adune cât mai
multe informaţii despre Turda: oameni bătrâni din oraş, ghizii de la muzeu sau
de la Salina, cărţi, internet, articole, website etc.
- împărţiţi clasa în grupuri mici, fiecare grup îşi va alege o temă pentru care va
trebui să cerceteze / investigheze (acea temă poate fi un obiectiv, o anumită
perioadă în evoluţia oraşului). Pe grupe ei vor trebui să-şi realizeze un plan de
cercetare.
potaissa - arc peste timp 23
- cereţi copiilor un set de răspunsuri, pe care ei vor trebui să le caute: ( exemplu:

cum arată obiectivul, ce fel de peisaj este lângă obiectiv, care sunt problemele cu
care se confruntă acest obiectiv, ce evenimente ar putea fi realizate cu impact
mare asupra oraşului / obiectivului, ce informaţii consideră importante în
evoluţia viitoare a oraşului / obiectivului)
- vor avea la dispoziţie un anumit timp pentru documentare (ex. o săptămână)
Partea II:
- fiecare grup va prezenta sumar clasei tema pe care şi-a ales-o (recapitulare)
- spuneţi-le să-şi imagineze că au fost angajaţi de guvern pentru a cerceta Turda, şi

că vor realiza un raport care va include informaţiile pe care le-au găsit şi pe care
îl vor prezenta guvernului. Raportul trebuie să includă: referinţe despre trecut,
idei de valorificare, descrierea obiectivului (folosiţi anexa 1).
Rezultat:
material care poate fi folosit pentru o prezentare (concursuri, evenimente).
Activitatea 2 Mici reporteri

Rezumat:
Aceasta este o activitate de documentare, dar ca să nu fie plictisitoare pentru copii,
o vom corela cu anumite metode jurnalistice. La finalul ei copiii vor realiza un
articol despre Turda care va cuprinde informaţii interesante şi atractive pentru cel
care va citi articolul.
Timp estimat: 2 ore

Număr participanţi: maxim 30
Materiale necesare: anexa multiplicată, ziare vechi, reviste pentru
documentare, broşuri, cărţi cu Turda.
Metode folosite: documentare, investigare, comunicare
24 potaissa - arc peste timp

descoperirea valoarilor de patrimoniu local, prin metode jurnalistice
stimularea creativităţii în comunicare
Introducere:
Există foarte multe modalităţi de a atrage atenţia oamenilor, unul este cu ajutorul
materialelor de promovare sau jurnalistice. Orice material bine realizat poate avea
un impact mare asupra publicului. Provocaţi copiii să caute cele mai atractive
informaţii pentru a face un articol despre Turda cât mai interesant!
Proces:
- prezentaţi diferite metode jurnalistice: ziare, reportaje, articole, interviuri, pagini
web (discutaţi cu copiii despre metode, încercaţi să adunaţi de la ei cât mai multe
idei)
- citiţi cu clasa 2 - 3 articole bine realizate care să le capteze atenţia; discutaţi apoi
articolele citite şi ce anume a fost cel mai interesant pentru ei să afle
- explicaţi copiilor termenii /conceptele cheie folosiţi în media, de ce e important

să fie folosite (ce este de fapt stilul jurnalistic)
- explicaţi copiilor că se vor juca de-a micii reporteri, şi au următoarea sarcină: ei

vor deveni reporteri şi vor trebui să caute informaţii foarte interesante despre
Turda (au la dispoziţie 30 de minute pentru a răsfoi materialele aduse)
.
- copiii se împart pe grupe şi fiecare grup îşi va alege un nume de ziar pentru care
lucrează şi încep să realizeze articolul (folosiţi anexa 2)
Rezultat:
articole care pot fi prezentate în ziarele locale
Extindere:
Se poate face şi o emisiune TV în direct la clasă. Grupurile pregătesc fiecare câte
o emisiune, realizată de fiecare grup pentru celelalte grupuri. Fiecare grup după ce
şi-a pregătit prezentarea, are la dispoziţie câteva minute pentru a comunica în aşa
fel încât să atragă cât mai mulţi privitori (prin scene, joc, interviu).

Activitatea 3 Harta orasului nostru
Rezumat:
Prin această activitate copiii vor descoperi toate obiectivele din Turda, vor
poziţiona corect obiectivele turistice pe harta oraşului, dezvoltându-şi astfel
abilitaţi de orientare.
Timp estimat: 2 ore

Vârsta participanţilor: clasa 5 -8
Număr participanţi: 25 - 30
Materiale necesare: harta oraşului, harta Munţilor Apuseni (pentru a face
legătura între mai multe tipuri de obiective turistice), şi materiale de scris:
foi, pixuri, creioane
Metode folosite: citirea hărţii, comunicare, prezentare, analiză, comparaţie
poziţionarea obiectivelor turistice pe harta Turzii
cunoaşterea obiectivelor turistice din Turda
identificarea unor itinerarii turistice locale şi propunerea unor circuite turistice
Introducere:
Oamenii călătoresc dintr-o parte în alta a globului dezvoltându-se astfel turismul în
fiecare colţ de lume. De aceea avem nevoie de cunoştinţe necesare pentru a putea
citi o hartă a unei regiuni sau a unui oraş. E important să ştii să citeşti o hartă a unui
oraş pentru a te descurca în cazul în care te afli într-un oraş pe care nu-l cunoşti sau
trebuie să oferi informaţii unor persoane care nu sunt din oraşul tău.
Scopul acestei activităţi este de a realiza o hartă a obiectivelor importante din Turda
pentru a le promova şi a reliefa importanţa istorică şi culturală a oraşului, deoarece
există numeroase mărturii în acest sens.
De asemenea e important să-ţi cunoşti foarte bine oraşul, pentru a şti cum poţi să-ţi
petreci cât mai timpul liber într-un mod cât mai plăcut!
Înainte de începerea activităţii: desenaţi, pe o foaie mare sau pe un carton, Turda,

reprezentând principalele drumuri, străzi, ape (desenaţi sau măriţi anexa 5)

Proces:
- discutaţi cu clasa despre Turda: poziţionare, distanţe şi ieşiri spre alte oraşe
importante.
- împărţiţi clasa în grupuri (în funcţie de câţi participanţi aveţi într-o clasă) şi daţi
fiecărui grup câte o harta cu Turda, anexa 5 (trebuie să fie o hartă necompletată)
- pe grupe copiii vor lista toate obiectivele turistice din Turda pe care le cunosc
ei, iar după ce copiii şi-au epuizat cunoştinţele, faceţi o listă cu toate obiectivele
turistice ale oraşului nostru, detaliaţi dumneavoastră lista specificând şi
obiectivele pe care le-au omis copiii.
- fiecare grup va trebui să poziţioneze cât mai corect obiectivele pe harta

necompletată (anexa 5)
- după care din fiecare grup va veni cineva la harta mare şi va desena (poziţiona)
câte un obiectiv (folosiţi anexele 3 şi 4), până se epuizează lista. Aveţi grijă să fie
trecute toate obiectivele poziţionate corect.
- împărţiţi pe aceleaşi grupe harta completată (anexa 6), şi spune-ţi elevilor să

traseze fiecare câte un circuit (traseu) care să conţină maxim 3 obiective, pe care
le-ar plăcea să-l parcurgă.
- după ce fiecare grup a terminat, câte un reprezentant din fiecare grupă va

prezenta în faţa clasei traseul propus de ei.
Rezultat:
elevii vor învăţa să se orienteze pe hartă şi vor şti cum să pregătească o excursie în
oraş.
Extindere:
- faceţi o listă cu ceea ce este important să ştii când faci un circuit turistic (ce rută
să alegi, de ce a fost aleasă, etc)
- mergeţi cu elevii şi vizitaţi unul dintre circuitele propuse de ei.
- dacă aveţi nevoie de ajutor, vă rugăm contactaţi echipa Junior Rangers
contact: JUNIOR RANGERS EcoCerc

p-ţa 1 Decembrie nr.6A TURDA tel.0264.316385
e-mail: ecocerc@greenagenda.org www.ecocerc.ro

Activitatea 4 Agentia de turism
Rezumat:
Prin această activitate, elevii vor crea o campanie, reclamă TV sau radio, care va
promova un anumit obiectiv şi vor ajuta publicul (un anumit număr de persoane)
să înveţe mai multe despre aspectele acestui obiectiv. Această activitate
concentrează atenţia elevului să caute ceea ce este mai atractiv despre un anumit
obiectiv.
Timp estimat: 3 ore

Vârsta participanţilor: clasa 6 - 8, liceu
Materiale necesare: fotografii sau desene cu obiectivul turistic, hârtie,
creioane, culori
Metode folosite: analiză, comparaţie, descriere, cercetare, sinteză
folosirea unui limbaj convingător
combinarea textului cu imagini grafice
realizarea de mesaje de prezentare
îmbunătăţirea aptitudinilor de prezentare orală
Introducere:
Multe din valorile oraşului nostru nu sunt cunoscute, sau sunt foarte puţin
cunoscute. De aceea această activitate are rolul de a promova acele obiective, şi va
ajuta copiii să înţeleagă că fiecare obiectiv este special în felul lui, şi cunoscut de
oameni diferiţi.
Proces:
- împreună selectaţi 4 - 5 obiective importante care există în oraş, sau se pot
continua temele cercetate la activitatea 1 Să ne cunoaştem oraşul
- discutaţi cu copiii despre ceea ce cunosc ei despre aceste obiective. Faceţi un

tabel cu fiecare obiectiv ce este discutat şi cu ce anume se cunoaşte despre el.
- cu toată clasa discutaţi despre rolul acestor obiective, de ce sunt importante.

Listaţi de asemenea ceea ce spun ei.

- explicaţi copiilor că ei vor crea o reclamă care va promova aspectele care au fost
discutate despre obiectivele alese.
- împărţiţi clasa în atâtea grupuri câte obiective s-au discutat. Dacă au fost prea
multe renunţaţi la unele. Se vor forma maxim 5 grupe. Explicaţi că fiecare grup
va trebui să se gândească la 3 moduri în care se poate promova ceva.
- după ce au terminat, fiecare grup va prezenta ideile lor. Discutaţi despre cum se
pot folosi aceste tehnici de promovare pentru a informa cât mai mulţi oameni
despre aceste obiective.
- spuneţi copiilor să-şi imagineze că lucrează la o mare agenţie de publicitate (ei

vor căuta un nume), specializată în promovarea valorilor culturale, istorice,
naturale. Agenţia tocmai a primit un contract de la Ministerul Turismului, pentru
a realiza o reclamă care să promoveze locuitorilor oraşului obiectivele mai puţin
cunoscute. Campania de promovare ar trebui să includă un poster care să poată fi
afişat, reclamă care să poată fi difuzată la televizor, radio, şi un slogan isteţ care
va însoţi campania. Pentru a obţine informaţii mai exacte puteţi folosi
chestionarul Tânăr detectiv - anexa 7.
Partea II
- după ce fiecare grup a realizat campania. Fiecare grup îşi va alege o clasă unde
va merge să promoveze obiectivul respectiv
Varianta II
- se poate căuta doar un singur subiect de cercetare, toţi elevii vor realiza o
campanie de promovare, vor fi împărţiţi pe 3 grupe. Campania de promovare va
include: un poster care va putea fi pus într-o revistă, o reclama care poate fi
difuzată la TV, şi un slogan pentru radio.
Rezultat: o campanie de promovare
Extensie:
Inventaţi un joc care ar putea face mai atractivă o prezentare (campanie
publicitară).
Evaluare:
Fiecare grup va putea completa o scurtă evaluare a prezentării grupului. De
exemplu pentru fiecare prezentare elevii vor diviza o hârtie în două coloane, în
care vor lista 5 lucruri pe care ei consideră că le-au făcut bine (au vorbit clar, au
avut desene colorate şi atractive), iar în cealaltă coloană 3 lucruri care trebuie
îmbunătăţite (emoţii, scris greu de descifrat, etc)

Activitatea 5 Muzeul clasei
Rezumat:
Prin această activitate tinerii vor învăţa să utilizeze metodele folosite în cadrul
unui muzeu pentru a prezenta o informaţie / un obiect, şi vor realiza o prezentare
din perspectiva unui ghid al Muzeului Exponatelor de Sare.
Timp estimat: 3 ore

Materiale necesare: sare, lipici, cartoane, hârtie, creioane
Metode folosite: analiză, comunicare, lucru în echipă, descriere
înţelegerea rolului unui muzeu
utilizarea unor metode de prezentare / expunere
realizarea unei prezentări orale din perspectiva unui ghid
Introducere:
Unul dintre cele mai importante roluri ale unui muzeu este să educe oamenii,
publicul. Prin dezvoltarea procesului unei expoziţii de muzeu (investigare,
identificare, adunare de materiale pentru prezentare), elevii vor înţelege cât este de
important un muzeu, şi cât este de important cum arată şi modul în care îşi
prezintă informaţia.
Proces:
Partea I:
- discutaţi cu elevii despre muzee: Ce fel de muzee există?, Ce muzee au vizitat

ei?, Dacă le-au plăcut?, Ce anume le-a plăcut la un muzeu (caracteristici)?, Ce
fel de expoziţii, manifestări, expuneri sunt cele mai atractive? Care este scopul
unui muzeu?, Dacă este posibil vizitaţi un muzeu local (dacă nu funcţionează, se
poate renunţa la vizită).
- căutaţi o temă interesantă pentru muzeu, ex: sarea. Spuneţi clasei să-şi imagineze
că sunt ghizi la Muzeul Turdean al Exponatelor din Sare şi că prezintă o nouă
expoziţie (din obiecte de sare).

- elevii se vor gândi la cum ar trebui să fie o expoziţie ca să fie cât mai atractivă,
şi cum trebui să pui informaţiile pentru ca vizitatorul să le citească, care ar trebui
să fie titlul expoziţiei? Cât de multe informaţii ar trebui să conţină, ca să nu fie
plictisitoare? Ce vor vizitatorii să vadă la o expoziţie?, Ce vrei tu să le areţi?,
Cum poţi manipula vizitatorul?
Partea II:
- acasă, fiecare copil va realiza figurine reprezentative pentru muzeu
Partea III:
- pe grupe, elevii vor crea o prezentare a muzeului lor, incluzând o descriere şi o

diagramă (o hartă) a cum ar trebui să arate muzeul şi ce va include el
- fiecare grupă îşi va expune prezentarea în faţa clasei, şi obiectele realizate de

grupa respectivă
- puneţi copiii să se comporte ca nişte ghizi. Ar trebui să-şi realizeze şi scurte

prezentări orale pentru a descrie expoziţia.
Rezultat: o expoziţie, care poate fi pusă în şcoală şi prezentată la evenimente
Extensie:
Să deseneze broşuri atractive pentru muzeul lor, contactaţi un expert care să vină
să facă o prezentare profesionistă a unui muzeu
Evaluare:
Fiecare grup va putea completa o scurtă evaluare a prezentării grupului. De
exemplu pentru fiecare prezentare elevii vor diviza o hârtie în două coloane, în
care vor lista 5 lucruri pe care ei consideră că le-au făcut bine (au vorbit clar, au
avut desene colorate şi atractive), iar în cealaltă coloană 3 lucruri care trebuie
îmbunătăţite (emoţii, scris greu de descifrat, etc).

Activitatea 6 Consiliul Administrativ al Patrimoniului Local
Rezumat:
Activitatea este un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar fi obiectivele turistice dacă ele
ar putea vorbi şi dacă s-ar reprezenta într-un consiliu. Activitatea stimulează
copilul şi îl încurajează să caute soluţii pentru promovarea, dezvoltarea unui
obiectiv turistic.
Timp estimat: 2 ore

Număr participanţi: 20 - 30
Materiale necesare: 5 foi mari pentru notarea rezoluţiilor, soluţiilor (pot fi
coli de flip-chart sau A3), pixuri, creioane, caiet (pentru secretar)
Metode folosite: dezbatere, joc de rol, documentare, comunicare
discutarea problemelor cu care se confruntă obiectivele turistice
propunerea de rezoluţii pentru obiectivul pe care-l reprezintă
realizarea de activităţi care să le stimuleze creativitatea
Introducere:
Este bine să faceţi această activitate dacă anterior aţi realizat o activitate de
documentare. Activitatea se poate organiza sub forma unui consiliu de
administraţie a patrimoniului local. Se realizează un joc de rol pentru a stimula
dezbaterile care ar putea avea loc în cadrul unui astfel de consiliu. Activitatea se
poate realiza în 2 variante: fiecare copil va avea un rol în consiliu: economist,
manager de turism, reprezentant al administraţiei locale, sau puteţi forma comisii
pentru obiectivele din Turda. Noi vom detalia varianta a doua.
Note:
- un consiliu ar trebui să funcţioneze ca un forum
- fiecare copil trebuie să aibă un rol: preşedinte, preşedinte de şedinţă, secretar
- în timpul şedinţei încurajaţii elevii să să aplaude, să pună întrebări etc
Proces:
- începeţi prin a explica ce este un consiliu şi că ei vor forma unul al obiectivelor
turistice (clădiri, monumente ale naturii, etc existente în Turda)

- elevii vor alege câte un reprezentat pentru:

- facilitatorul întâlnirii, o persoană cu autoritate, care să dea cuvântul pe
rând vorbitorilor (care va trebui să coordoneze şi să conducă întâlnirea),
- secretarul, trebuie să scrie repede, frumos şi ordonat (va lua notiţe, va
scrie rezoluţiile şi propunerile)
- preşedintele consiliului, o persoană calmă, care ştie foarte multe despre
fiecare obiectiv
- prin tragere la sorţi alegeţi membrii fiecărei comisii: se vor forma 4 - 6

comisii (folosiţi anexele 8 şi 9)
- fiecare comisie va avea la dispoziţie 10 minute pentru a recapitula

informaţiile acumulate despre obiectivul pe care-l reprezintă sau puteţi pregăti
câte o scurtă prezentare pentru fiecare comisie.
- fiecare grup va începe prin a spune câteva cuvinte despre comisia lui: nume,
obiectivul reprezentat
- listaţi pe tablă / sau pe o coală de flip-chart, împreună cu clasa o listă de

probleme despre care să se discute: insuficienta promovare a patrimoniului,
starea lor (sunt clădiri care se dărâmă), dacă oameni ştiu de existenţa lor etc
- (această parte noi am aplicat-o doar la copiii de clasa a VIII - a) fiecare

comisie va trebui să precizeze:
- care îi sunt interesele,
- care sunt legăturile între interesele lui şi interesele celorlalţi membrii ai
consiliului,
- ce conflicte există între reprezentanţii deferitelor instituţii din zonă
(cineva vrea să construiască o fabrică de exploatare a nămolului din zona
Băilor Turda, asta ar atrage investiţii în zonă, dar ar avea grave probleme
estetice, şi de mediu)
- la sfârşit copiii vor propune o serie de rezoluţii care vor fi scrise pe foi mari şi
puse la vedere (cei care propun trebui încurajaţii să-şi dezvolte şi susţină
ideea pentru a aduna voturi)
- rezoluţiile vor fi votate iar la la final preşedintele va recapitula toate

rezoluţiile care au fost votate
Rezultate:
rezoluţii, idei de dezvoltare, promovare care pot fi publicate în ziare, reviste

Activitatea 7 Cum sunt turdenii ?
Rezumat:
Prin această activitate elevii vor realiza un material despre locuitorii Turzii, în
care vor descrie caracteristicile fizice şi psihice ale acestora pentru vizitatorii
oraşului.
Timp estimat: 3 ore

Materiale necesare: calculator şi acces la internet, o broşură de prezentare
a unui loc al ţării, care să includă şi descrierea locuitorilor, hârtie, materiale
de scris şi desenat
Metode folosite: documentare, cercetare, analiză, sinteză
lista lucrurile pe care ei le consideră importante pentru alţi oameni ca să
cunoască mai multe despre oraş
cerceta şi vor lua notiţe referitoare la caracteristicile oamenilor
realizarea unui material care va descrie caracteristicile fizice şi psihice ale
oamenilor din Turda
Introducere:
Între un oraş şi locuitorii săi există legături: dacă un oraş arată frumos vei spune
că locuitorii lui sunt gospodari. Noi considerăm că este important să-ţi cunoşti
vecinii, comunitatea în care trăieşti, să te cunoşti pe tine ca şi locuitor al Turzii.
Spuneţi elevilor că vor crea un ghid prin care vor prezenta caracteristicile
locuitorilor oraşului Turda.
Proces:
- listaţi ceea ce cred ei că este important pentru alţi oameni ca să cunoască despre
oraşul Turda şi oameni lui. Ei vor trebui să listeze elemente ca: climă, floră,
faună, oameni (oportunităţi, activităţi economice, activităţi recreative, accent,
mâncare etc)
- lăsaţi timp ca să se documenteze pe internet sau din cărţi, între timp ei vor lua
notiţe referitoare la ceea ce au descoperit

- discutaţi ceea ce au găsit. Care sunt cele mai interesante caracteristici ale
oraşului, ale locuitorilor (au un accent anume, sunt gospodari, au numite
trăsături fizice care îi aseamănă, ca de exemplu japonezii)?
- elevii vor crea materialul care va descrie caracteristicile fizice şi psihice ale
turdenilor. Acesta poate include şi poze, trăsături. Ca să aibă idei începeţi prin a
prezenta diferite modele de ghiduri turistice
Întrebare utilă:
Ce credeţi că nu ar trebui să fie cunoscut de vizitatori?
Rezultat:
un material despre locuitorii oraşului Turda
Extindere:
realizaţi un material pe calculator şi includeţi poze cu oameni, care să susţină
caracteristicile oamenilor care sunt descrise
Idei de evaluare:
Împreună cu clasa realizaţi un chestionar, care să includă 10 întrebări despre
trăsăturile oamenilor din Turda, aşa cum le-aţi descris în material şi aplicaţi-l la
cel puţin 30 de persoane care s-au născut şi locuiesc în Turda. Totalizaţi
răspunsurile cu Da şi cele cu Nu şi verificaţi dacă ce aţi inclus voi în material este
adevărat.
Activitatea 8 Program de bun venit

Rezumat:
Această activitate îl face pe elev să realizeze că Turda este un oraş frumos cu
caracteristici unice şi speciale şi va crea o prezentare, spectacol, ceva care să poată
fi folosit pentru a ura bun venit vizitatorilor.
Timp estimat: 2 ore

Materiale necesare: materiale de scris, creioane de colorat, materiale de
construit sau alte materiale
Metode folosite: desenul, prezentarea, argumentarea

analiza caracteristicilor pe care le are oraşul nostru (pozitive, negative)
compararea viziunilor individuale despre Turda prin desen
formarea unei viziuni comune despre elementele de specificitate ale Turzii
realizarea unei prezentări, a unui spectacol
Introducere:
Poate fi aplicată în cazul în care anterior s-au parcurs activităţi de documentare,
sau dacă elevii cunosc oraşul!
Răspundeţi împreună cu elevii la întrebarea: Ce este deosebit la oraşul în care
locuim?, puneţi răspunsurile pe tablă. Trebuie să fie incluşi factorii umani
(diversitatea oamenilor, arhitectură interesantă) şi cei naturali (un râu frumos care
curge prin oraş)
Proces:
Partea I:
- Copiii vor desena oraşul Turda cu oameni, clădiri, peisaje naturale
- Vor prezenta desenele la clasă, împreună comparaţi desenele (elevii au inclus

aceleaşi caracteristici, sau sunt diferenţe notabile). Fiecare elev va explica /
justifica de ce a inclus anumite trăsături pentru a se crea o viziune a clasei despre
cum se poate prezenta oraşul. Puteţi lista o parte a observaţiilor lor la tablă.
Partea II:
- Spuneţi copiilor să-şi imagineze că cineva important va veni să viziteze oraşul.
Sarcina lor va fi să creeze un program de bun venit în oraşul Turda.
- Elevii vor lista lucrurile pe care ei le-ar putea face pentru a ura bun venit (să
compună un cântec, o poezie, sau sa realizeze o prezentare la calculator, un
poster în funcţie de vârstă)
Rezultat: Un program pe care-l puteţi prezenta părinţilor la sfârşit de an
Extensie
Selectaţi cu clasa o variantă de bun venit şi realizaţi prezentarea incluzând ideile
lor despre calităţile oraşului. Elevii pot crea ceva ce chiar poate fi folosit dacă au
un vizitator la clasă. Invitaţi o altă clasă pentru prezentarea pe care au creat-o.

Activitatea 9 Oamenii din jurul nostru!

Rezumat:
Elevii vor aduna informaţii despre localnicii din anii 1900, despre modul în care
trăiau bunicii şi străbunicii lor în Turda, evenimente importante din viaţa
oamenilor de după 1900 şi vor crea postere / panouri de prezentare, eseuri etc.
Timp estimat: 3 ore

Materiale necesare: cartoane mari, creioane, culori, acuarele, lipici,
fotografii
Metode folosite: investigare, cercetare, comunicare
identificarea locuinţelor vechi ale Turzii
cunoaşterea unor evenimentele culturale ale timpului, sau câteva din credinţele lor
descrierea unei zile din viaţa unei persoane investigate, aşa cum era în 1900
realizarea unui poster prin care vor prezenta viaţa unui locuitor al Turzii
Introducere:
Pentru fiecare copil este fascinant să descopere diferenţele dintre noi şi strămoşii
noştri. De exemplu în acea perioadă oamenii încă nu aveau telefoane, televizoare.
(mama bunicei Ioanei îi povestea că se va ajunge ca atunci când vorbeşti cu
cineva la telefon îl vei şi vedea, şi abia acum s-a lansat pe piaţă videotelefonia)
Această activitate dă elevilor şansa de a explora / cunoaşte câteva din obiceiurile
strămoşilor, şi de a sta de vorbă cu bătrânii oraşului, de a conştientiza progresul
societăţii.
Proces:
- discutaţi cu toata clasa aspecte legate de istoria Turzii din anii 1900. Apoi
explicaţi-le că fiecare vor crea un poster despre viaţa unui strămoş (poate
include vederi vechi, poze, interviuri). Posterul poate fi despre viaţa bunicului,
ce făcea el, mergea la teatru, exista teatru, ce evenimente aveau loc?, dacă era
sărac cum era viaţa lor, ce mâncau, ce salariu aveau, unde munceau, cu ce?, ce
fel de tehnologie exista?

- cu clasa faceţi o listă cu întrebări pe care ei le-ar pune dacă ar avea în faţă un om
care a trăit în acea perioadă.
- împărţiţi clasa în grupuri mici (2, 3 elevi), fiecare îşi va alege o temă de
cercetare.
- în timp ce caută informaţii (internet, ziare vechi, cărţi), explicaţi-le că trebuie să

găsească răspunsuri la întrebările listate, puse de ei, şi să compare stilul lor de
viaţă cu cel descoperit.
- după ce au terminat spuneţi-le să-şi imagineze că sunt redactori la un ziar local şi

că au de scris un articol despre oamenii şi Turda din acea perioadă.
- faceţi încă o listă de întrebări tip interviu pe care ei în calitate de redactori /

reporteri vor trebui să le pună oamenilor pentru acest articol.
- apoi, pe perechi, cereţi-le să-şi pună întrebări pe rând. Când vor pune întrebări,
ei vor trebui să se comporte ca nişte reporteri. Când vor răspunde vor trebui să
joace rolul unui strămoş localnic (pot imita stilul lor de a vorbi, etc). Când toate
grupurile au terminat, un reprezentant al fiecărui grup va prezenta în faţa clasei
ceea ce a învăţat despre ceilalţi oameni, ce a aflat nou, interesant?
Partea II:
- fiecare, acasă, va trebui să construiască un poster de prezentare a personajului
ales, şi să aplice foaia de lucru (anexa 10). Interviu cu o persoană din Turda, la
cel puţin 10 persoane.
Partea III: prezentarea posterelor la clasă
Rezultate: postere despre strămoşi
Extensie:
Puteţi merge cu toată clasa pe stradă şi să căutaţi un om dispus să vă răspundă la
întrebări, sau puteţi să invitaţi o persoană la clasă care să cunoască mai multe
despre oamenii din acea perioadă.

Activitatea 10 Piesa de teatru

Rezumat:
Copiii vor realiza o piesă de teatru compusă dintr-un act având ca personaje
personalităţi din istoria Turzii.
Timp estimat: 3 ore

Materiale necesare: cărţi istorice şi bibliografii ale anumitor personalităţii,
enciclopedii de referinţă
Metode folosite: joc de rol, documentare, comunicare, lucru în echipă
cunoaşterea unor fapte şi personaje locale
realizarea unei piese de teatru
dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la teatru şi dramele istorice
Introducere:
Spuneţi elevilor că vor participa în grupuri mici la scrierea unei piese de teatru
bazată pe un singur eveniment din istoria Turzii. Citiţi clasei piesa de teatru -
anexa 16.
Proces:
- faceţi cu elevii o listă cu personajele pe care le consideră marcante în istoria
Turzii. Fiecare grup îşi va selecta un singur personaj şi un eveniment istoric.
- direcţionaţi fiecare grupă caute cât mai multe informaţii despre personajul ales.
Individual cu fiecare grup, explicaţi-le că ei pot face actul cât mai real dacă
găsesc pasaje autentice din istorie, pe care pot să-l includă în propriul lor dialog
- explicaţi clasei elementele importante ale unui act:

- conţine o singură problemă, conflict
- trebuie să conţină şi dialoguri şi descrieri de personaje, caractere, acţiune
- o piesă bazată pe evenimente istorice trebuie să includă date istorice, dar
poate să includă şi ficţiune
- o piesă trebuie să includă cel puţin un personaj, care să fie prieten sau
duşman cu personajul principal. Fiecare grup va trebui să listeze posibile
personaje, reale sau fictive, şi să decidă pe care le vor include în piesa lor.

- Personajele trebui să aibă un conflict, o problemă pe care vor trebui să o

rezolve. Fiecare grup va trebui să listeze posibile probleme, fictive sau reale
şi să decidă pe care să o pună în scenă.
- Fiecare grup trebuie să-şi imagineze cum arată fiecare din personajele,
incluzând modul în care se îmbracă
- Fiecare grup trebuie să stabilească exact unde şi când are loc piesa, care este
cadrul în care se desfăşoară (cum ar trebui să arate scena, mobila)
- când fiecare grup este gata să treacă la scrierea propriu-zisă a piesei, sfătuiţi-i să
folosească cu atenţie notele pe care şi le-au făcut în ora anterioară. De asemenea
ei pot abandona ideile anterioare şi să regândească piesa
- piesa trebuie astfel concepută încât să auditorul să cunoască care este situaţie
fiecărui personaj şi care este sfârşitul piesei.
- la final, dacă nu au făcut-o deja, ei trebui să găsească un titlu pentru piesa lor.
Verificaţi cu elevii următoarea listă de întrebări:

1. Cuprinsul: Dialogul exprimă clar cum personajul înfruntă problema, caută
soluţii, şi include întotdeauna reacţiile personajului?
2. Stilul: Este dialogul realist şi uşor de jucat pentru un actor?
3. Gramatica: Aţi verificat dacă persoana este pusă corect, dacă ortografierea
este corectă?
- după ce au corectat fiecare grup va trebui să joace piesa de teatru realizată, sau
dacă nu cel puţin să o citească.
Rezultat: o piesă de teatru
Extindere: Puteţi dezvolta piesa pe mai multe acte, astfel încât elevii vor putea
căuta mai multe personaje, vor putea include şi alte comploturi / intrigi.
Evaluare:
Puteţi evalua fiecare grup folosind următoarea metodă:
Trei puncte: piesa include elemente istorice, povestea este bine formulată cu
probleme şi soluţii, dialogul este realist.
Două puncte: piesa include puţine elemente istorice, povestea nu este dezvoltată
suficient pentru a fi înţeleasă clar, dialogurile sunt nerealiste.
Un punct: lipsesc elementele istorice, soluţiile nu sunt adecvate problemelor
personajelor, dialogurile sunt complet nerealiste.

Activitatea 11 Care este locul tãu preferat ?
Rezumat:
Copii vor trebui să se gândească la un anumit loc / obiectiv pe care îl preferă, pe
care îl găsesc cel mai interesant. Ei vor desena locul sau obiectivul pe care îl vor
alege şi vor împărtăşi informaţiile cu un prieten (coleg de bancă).
Timp estimat: 1 oră

Număr participanţi: 24 - 30 (trebuie să fie număr par!)
Materiale necesare: materiale cu informaţii despre oraş, foi, creioane
colorate, fotografii cu obiective turistice importante
Metode folosite: documentare, comunicare, desenare
analiza unor obiective locale
descrierea şi desenarea acestora
prezentarea locurilor alese
Introducere:
Lăsaţi elevii să se uite la fotografiile aduse de dumneavoastră care reprezintă
obiective, locuri importante de pe Glob, şi spuneţi-le că aceste locuri sunt
considerate foarte speciale. Ele pot fi numite mici minuni ale lumii / tării. Copiii
vor trebui să descrie în cuvinte de ce cred că aceste locuri sunt speciale, sau ce le
face să fie speciale.
Proces:
- puneţi copiii să numească unul dintre cele mai importante / interesante locuri pe
care ei le cunosc. Pot fi locuri pe care le-au vizitat, locuri care există în oraşul
nostru sau locuri pe care le-au văzut la TV. Listaţi răspunsurile lor la tablă (pe
foaie de flipchart)
- fiecare elev va realiza o schiţă a unui loc care a fost menţionat, şi va scrie
răspunsul la întrebarea: De ce este acest loc deosebit / special?
- discutaţi cu elevii desenele şi propoziţiile făcute de ei / elevii vor trebui să

explice ceea ce cred ei că face un loc să fie deosebit, pot menţiona caracteristici
fizice (ex: peisaj frumos), culturale (ex: oameni prietenoşi)

- în perechi ei îşi vor prezenta locul pe care l-au ales
Rezultat: desene, pe care le puteţi expune
Extindere:
Ei vor crea materiale (broşuri) care vor include: (puteţi folosi anexa 11)
- poză a cum va arăta monumentul (desen)
- 3 propoziţii care vor descrie de ce oamenii ar vrea să viziteze acest loc
- 3 lucruri pe care le pot face oamenii când vizitează acel loc
Evaluare:
Puneţi copiilor următoarele întrebări:
Unde este situat acest loc? Poţi să-l identifici pe hartă? De câte ori l-ai vizitat? Ce-
ţi place să faci acolo? Cum este peisajul?
Activitatea 12 Dietele de la Turda
Rezumat:
Activitatea este un exerciţiu de gândire referitor la anumite evenimente ce au avut
loc în Turda, şi cât sunt ele de importante. Prin această activitate elevii vor
propune şi argumenta anumite idei.
Timp estimat: 2 ore

Materiale necesare: cărţi despre istoria oraşului, creioane, foi
Metode folosite: dezbaterea, jocul de rol, documentarea, comunicarea
cunoaşterea unor date referitoare la dietele ce au avut loc la Turda
realizarea unor activităţi creative
învăţarea argumentării ideilor

Introducere:
Istoria oraşului Turda se leagă foarte mult de organizarea şi desfăşurarea dietelor.
În Biserica Romano Catolică, la şedinţa din 1561 a fost proclamată libertatea
religioasă pentru toţi locuitorii Ardealului, excepţie făcând românii.
Informaţii despre dietele de la Turda:

- dietele se ţineau anual, însă putea fi convocate şi pentru alte situaţii specifice
- dietele aveau teme specifice
informaţii suplimentare Eugen Gergely, Potaissa Turda, pag 43)
Proces:
Dezbaterile pot lua mai multe forme, dar procedurile următoare s-au dovedit
eficace la clase. Aveţi 2 opţiuni: dezbaterea formală şi dezbaterea informală.
Opţiunea 1:
Judecătorii
Cel puţin 3 membrii ai clasei pot fi judecători/ conducători (sau puteţi invita alţi
oameni din exterior). Unul dintre judecători trebuie să monitorizeze timpul pentru
fiecare intervenţie a participanţilor. Altul trebuie să fie preşedintele judecătorilor şi
trebuie să supervizeze toată dezbaterea / procesul. Acesta va fi responsabil să ţină
dezbaterea în frâu şi să dea cuvântul celor care prezintă, pe rând.
Echipele
După ce s-a stabilit cine va conduce întâlnirea restul clasei se va împărţi în două
echipe una care va sprijini dezbaterea iar cealaltă care se va opune. Fiecare echipă
va trebui să-şi aleagă un coordonator care îi va organiza ca şi membrii de echipă.
Fiecare echipă va trebui de asemenea să-ţi aleagă un raportor care va trebui să ia
notiţe asupra deciziilor de grup şi activităţilor.
Pregătiri pentru dezbatere

Membrii echipelor se vor întâlni în vederea argumentării poziţiei lor. Fiecare echipă
va face mai întâi o listă cu argumentele majore (sau declaraţii) în favoarea poziţiei
lor. Coordonatorul va revizui lista pentru a se asigura că toate argumentele
importante au fost incluse şi nici un argument nu a fost notat de două ori. Ar trebui
să existe atâtea argumente câţi membrii sunt în echipă. Dacă sunt prea multe
argumente, cele mai puţin importante ar trebui eliminate, iar dacă sunt prea puţine
argumente, cele adiţionale trebuie dezvoltate.
Opţiune: ataşat listei, puteţi cere elevilor să pregătească o hârtie cu poziţia grupului
pentru a-i ajuta la întărirea şi organizarea propriilor argumente.

Fiecare echipă va realiza o copie a propriei liste pentru realizarea de schimburi cu

alte echipe. Fiecare membru va selecta o declaraţie de pe listă pentru a o dezvolta
într-un argument de trei minute. El sau ea vor selecta câte un argument de pe lista
celeilalte echipe şi vor pregăti un contra argument de trei minute. Fiecare persoană
va fi în acest fel responsabilă de două argumente, unul care reprezintă poziţia
echipei proprii şi un altul care răspunde la argumentele celorlalte echipe.
Dezbaterea
Participanţii la dezbatere trebuie să-şi realizeze prezentarea în următoarea ordine:
- echipa 1 îşi prezintă argumentul timp de trei minute
- echipa 2 îşi prezintă contra argumentul timp de trei minute
- echipa 2 îşi prezintă argumentul timp de trei minute
- echipa 1 îşi prezintă contra argumentul timp de trei minute
Secvenţa este repetată până când toţi participanţii la dezbatere şi-au prezentat
toate argumentele şi contra argumentele. Coordonatorul fiecărei echipe îşi va
prezenta concluzia timp de cinci minute. Această concluzie trebuie să conţină cele
mai importante puncte găsite de membrii echipei
Metoda A pentru evaluarea dezbaterii

O metodă convenabilă pentru a pune în balanţă dezbaterea este analizarea fiecărui
set de argumente pe rând. După prezentarea fiecărui argument şi conta argument
judecătorii vor determina care dintre dezbateri oferă cel mai convingător
argument.
Fiecare judecător va realiza o fişă de evaluare (vezi anexă 13) şi vor desemna
puncte după cum urmează:
- 4 puncte = excelent
- 3 puncte = bine
- 2 puncte = suficient
- 1 punct = insuficient
Metoda B pentru evaluarea dezbaterii

O metodă mult mai complexă care pune la dispoziţia judecătorilor următoarele
criterii de punctare:
a) Stilul prezentării:
Persoana respectivă se exprimă clar şi cursiv? Este emoţionat? Crede vorbitorul în
ceea ce afirmă? Este vorbitorul agitat şi face mişcări distractive?
b) Organizarea argumentelor:
Vorbitorul îşi organizează ideile sau sare de la un subiect la altul? Punctele de
vedere sunt clare şi uşor de înţeles? Este bine argumentată afirmaţia?

c) Folosirea informaţiilor
Vorbitorul arată că ştie despre ce vorbeşte? Sunt incluse fapte şi alte informaţii
pertinente? Faptele exemplificate ajută la sprijinirea argumentelor? Cât de
convingătoare sunt argumentele? Argumentele te îndeamnă să-l sprijini pe
vorbitor? Cât de importante sunt argumentele? Vorbitorul contrazice, sau se ceartă
pe detalii nesemnificative?
Pentru această metodă judecătorii vor folosi anexa 12 - Scorul Dezbaterii. Fiecare
vorbitor va primi 4 scoruri (puncte). Judecătorii vor totaliza punctele în coloana
de subtotal.
Cel mai mare scor posibil este 20 (5 x 4).
- 5 - excelent
- 4 - foarte bine
- 3 - bine
- 2 - acceptabil
- 1 - slab
La sfârşit se va calcula scorul echipei
Varianta II
Dezbatere informală
O puteţi folosi dacă timpul dumneavoastră este limitat. Împărţiţi clasa în 2 echipe,
una sprijină dezbaterea iar cealaltă este împotriva ei.
Echipele trebuie poziţionate una în faţa celeilalte. Selectaţi pe cineva care va fi

responsabil cu timpul.
Fiecare membru al echipelor are dreptul de a-şi prezenta argumentele pe rând timp
de 1 minut.
Această dezbatere ar trebui să fie spontană. Echipele nu trebuie să folosească mult

timp pentru a se pregăti, dar folosind informaţiile pe care le veţi oferi, să-şi
dezvolte argumentele pe măsură ce dezbaterea progresează.
Obiectivul este să gândească şi să-şi organizeze ideile repede (cineva prezintă o

idee şi aceea idee conduce spre o altă idee).
După ce toate argumentele au fost prezentate, clasa va trebui să discute câteva

dintre punctele importante care au fost aduse în discuţie, şi vor trebui să decidă
care au fost cele mai bune argumente.

Activitatea 13 Benzi desenate
Rezumat:
Copii azi sunt familiarizaţi cu acest tip de limbaj (prin benzi de senate), de aceea
metoda propusă de noi este o provocare adresată copiilor de a prezenta istoria
oraşului Turda, prin benzi desenate.
Timp estimat: în funcţie de timpul disponibil

Număr participanţi: la alegere. Se lucrează individual
Materiale necesare: un bloc desen, tuş sau un creion ascuţit, culori
colorate, liniar
Metode folosite: desen, benzi-desenate, materiale de informare
Obiectivul activităţii:
realizarea unor povestioare ale oraşului, prin tehnica benzilor desenate
Introducere:
Încearcă să-ţi realizezi propria poveste cu benzi desenate, dar pentru asta e nevoie
să parcurgi cu atenţie următoarele puncte:
Proces:
- găseşte-ţi ideea şi detaliaz-o puţin pe o foaie de hârtie
- împarte foaia în câte 6 pătrăţele (nu neapărat egale, dar simetrice, să coincidă
marginile şi spaţiile dinte pătrăţele)
- desenează povestea ta şi fă conturul cu tuş (sau creion)
- urmează partea finală în care va trebui să colorezi toate imaginile
Rezultat:
Benzi-desenate pe care le puteţi expune în clasă, sau pe coridoare, sau puteţi
realiza o expoziţie
Extindere:
Realizarea unei poveşti care să conţină cel puţin 15 pagini.

Activitatea 14 Cum arãta orasul nostru în anii 1900 ?
Rezumat:
Activitatea are ca scop reconstruirea orasului Turda asa cum era in anii 1900, fie
sub forma unor machete, fie sub forma unor prezentari pe computer. Prin această
activitate elevii vor explora Turda secolului XIX şi vor înţelege care sunt etapele
de evoluţie a localităţii noastre..
Timp estimat: 5 ore

Materiale necesare: cutii, lemn, creioane, markere, creioane colorate,
ciocan, lipici, cuie, computer
Metode folosite: analiză, comparaţie, descriere, cercetare, sinteză
stimularea creativităţii şi imaginaţiei copiilor
înţelegerea istoriei şi a perioadelor de evoluţie ale oraşului Turda
identificarea activitatilor tradiţionale, stilul de viaţă din anii 1900
Introducere:
Prin această activitate elevii vor arunca o privire la cum oraşul Turda în perioada
anilor 1900. Ei vor cerceta anumite aspecte: de ce s-a dezvoltat oraşul, cum
comunicau oamenii, care era viaţa lor obişnuită.
Întrebări utile:
Cum arăta un oraş în acea perioadă ? Ce condiţii trebuiau îndeplinite de o
localitate pentru a deveni oraş? Care era principala industrie? Ce fel de activităţi
aveau oamenii ? De ce erau oraşele localizate în locuri anume alese ? Cum erau
îmbrăcaţi oamenii? Ce mâncăruri pregateau ?
Proces:
- împărţiţi copii pe mai multe grupe. Fiecare grupă va avea o anumită temă de
cercetat, sau o porţiune a oraşului.
- discutaţi cu copii modalităţile prin care pot realiza materialul propus şi ce anume
pot să includă: oameni, clădiri.

- lăsaţi elevii să se documenteze, să discute ideile pe care le au, iar la sfârşit puteţi
face o evaluare printr-o discuţie despre cum arăta oraşul atunci şi ce este diferit
de cel din prezent
- pregatirea materialelor necesare, planificarea şi realizarea materialelor
Evaluare:
prezentarea materialelor realizate de fiecare grupă
Rezultat:
machete, cu care puteţi decora clasa
Extensie
- Faceţi o deschidere oficială a oraşului. Fiecare va avea un rol: bancher, fermier,
politician, copil, părinte, preot, primar etc.(puteţi folosi metoda debase, vezi
activitatea 12)
- Puteţi organiza o petrecere în stilul anilor 1900. Copii se pot costuma în
personalităţile de atunci, se poate servi feluri de mâncare specifice perioadei, se
poate asculta muzică din aceeaşi perioadă. - Invitaţi prieteni sau familia pentru a
se bucura de munca copiilor.
Activitatea 15 Circuite turistice locale
Fiecare vizită trebuie pregătită cu atenţie, având în vedere siguranţa elevilor. Cele
mai multe activităţi practice implică şi anumite riscuri, de aceea este bine să
cunoşti înainte regulile şcolii/ instituţiei, referitoare la activităţile de teren.
Aveţi grijă să :
- Aveţi acordul părinţilor, incluzând informaţii despre problemele medicale care ar
trebui să fie cunoscute de către un profesor.
- Să cunoaşteţi zona şi copiii să fie pregătiţi înainte. Oferiţi-le informaţii de bază
despre zona respectivă.
- Verificaţi cine este responsabil de obiectivul pe care vreţi să-l vizitaţi.
- Interesaţi-vă care este cel mai apropiat punct de prim ajutor şi cum puteţi ajunge
acolo
- Asiguraţi-vă că toţi copiii sunt îmbrăcaţi corespunzător şi pregătiţi pentru
schimbările de vreme
- Asiguraţi-vă că aveţi destui supraveghetori adulţi

Model 1 Drumul sãrii la Turda
Rezumat:
Copii vor vizita Salina Turda şi alte locuri din oraş legate de exploatarea sării, vor
acumula informaţii despre ce a reprezentat sarea pentru oraş şi vor realiza o
povestioară sau alte materiale prin care să prezinte Drumul Sării la Turda.
Timp estimat: 5 ore

Materiale necesare: fişe cu analiza sării, foi de hărtie, coli de hârtie, culori,
creioane, o materiale informative despre Salina, harta Salinei
Metode folosite: vizita, descrierea
vizitarea Salinei Turda şi a altor obiective locale legate de exploatarea sării
cunoştinţe noi despre Salina Turda, şi importanţa sării pentru oraşul Turda
realizarea unor materiale cu tema Drumul Sării la Turda
Introducere :
Activitatea este structurată pe două părţi. Vizita Salinei si a altor obiective locale
legate de exploatarea sării (vama Sării, biserica tăietorilor de sare) după care
puteţi merge într-un parc parc (sau la lacurile sărate de la Durgău) sau într-o oră
viitoare la clasă,ş;i discutaţi şi realizaţi anumite materiale (eseuri, desene).
Procesul:
Partea I: Vizita Salinei Turda
În timpul vizitei implicaţii copiii în diferite activităţi interactive:
- să determine dimensiunile sălii (măsurând cu paşii sau cu o bucată de sfoarã)
- să realizeze o schiţă a Salinei, să deseneze salina aşa cum o văd ei
fişă pentru analiza sării

sare arată ca ____________________________
sarea miroase a __________________________
sarea se simte ca _________________________
sarea are gust de _________________________
când răstorni sarea se aude ________________

Partea a II-a
Începeţi prin a recapitula ce au văzut la Salină. Puteţi folosi următoarele întrebări:

- Cum s-a format Salina Turda ?
- Cum a fost săpată şi scoasă sarea la suprafaţă (au avut maşini speciale, s-au
folosit de animale, au folosit dalta şi ciocanul, etc)
- Ce sunt urmele de pe pereţi şi cum au fost făcute ?
- Ce fel de forme aveau sălile pe care le-au vizitat ?
- De ce aveau forme diferite ? (clopot, trapez, octogon)
- De unde s-a început exploatarea (de jos în sus sau de sus în jos) ? De ce ?
- Cum îşi imaginează o zi din viaţa unui ocnaşr: cât timp lucrau; unde lua masa:
erau locuri special amenajate sau ieşeau afară, erau supravegheaţi; aveau case
sau locuiau in interiorul Salinei; care este diferenţa dintre viaţa unui miner de
atunci şi a unui miner de acum
- adresaţi şi întrebări referitoare la importanţa Salinei pentru oraşul

nostru
- pe hărţile cu Interiorul Salinei Turda identificaţi

traseul pe care l-aţi făcut în timpul vizitei (anexa 17)
- sugeraţi copiilor să realizeze o povestioară sau

alte materiale cu tema Drumul Sării la Turda
(anexa 14, 15)
- la final, invitati câţiva copii să-şi prezinte

meterialele
Rezultat: diferite materiale despre Salina Turda şi exploatarea

sării la Turda
Extindere:
Folosind anexa de la activitatea 2 - mici reporteri, fiecare
copil va realiza un articol referitor la ceea ce a văzut în
Salină şi ce a aflat interesant.

Model 2 Forum Roman
Rezumat:
Copii vor vizita Castrul Roman Legiunea a V-a Macedonica, vor acumula
informaţi referitoare la istoria romanilor şi vor realiza un forum roman pe o temă
pe care o alegeţi împreună.
Timp estimat: 4 ore

Materiale necesare: coli de hârtie, culori, creioane, materiale informative
despre Turda,informaţii şi hartădespre Castrul Roman
Metode folosite: vizita, descrierea, jocul de rol, dezbaterea
vizitarea Castrului Roman Lagiunea a v-a Macedonica
dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la istoria romanilor în aceste locuri
identifirea poziţiei clădirilor ce alcătuiau fortăreaţa romană (cu ajutorul hărţii)
organizarea unui forum roman
Introducere:
Activitatea este structurată pe două părţii: vizita Castrului Roman cu identificarea
ruinelor şi realizarea unui forum roman.
Proces:
- lăsaţi elevii să cerceteze zona, înainte explicaţi-le regulile de vizitare a castrului
- discutaţi despre ceea ce se vede, şi lăsaţi-i să-şi imagineze: unde cred ei că au

fost băile?, aveau apă caldă?, cum o încălzeau iarna?, unde depozitau armele?,
cine conducea armata?, aveau familie, soldaţii romani? De ce cred ei că au ales
romanii să-şi ridice fortăreaţa acolo?
- împărţiţi elevi în grupe de câte 5 şi daţi-le câte o hartă a Castrului Roman pentru
a identifica ceea ce văd (anexa 18)
Pauză de joc:
- alegeţi un joc roman şi lăsaţi-i să se joace 30 minute, sau alegeţi un joc de
argumentare

- explicaţi-le că vor forma un forum al romanilor:

- fiecare va trebui să-şi găsească un nume roman şi o funcţie (inclusiv fetele),
- va trebui să alegeţi conducătorul (Septimius Severus a fost conducătorul
Legiunii de la Potaissa)
- împreună căutaţi o temă pe care să o dezbateţi.
Rezultat: un forum al romanilor
Extindere:
Realizaţi un decor asemănător epocii respective:
Fiecare va trebui să se costumeze în roman, să folosească cuvinte specifice, iar în
felul aceste veţi încerca să reconstituiţi o zi din viaţa romanilor
Puteti realia o scenetă de teatru (anexa 16)

Potaissa Arc Peste Timp PT Copii 3

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Potaissa Arc Peste Timp PT Copii 3

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

idei de activităţi

capitolul 2 IDEI De Activitãti

Activitatea 1 Sã ne cunoastem orasul !

Timp estimat: 2 ore şi 30 minute (cu pauză de joc)

- cereţi copiilor un set de răspunsuri, pe care ei vor trebui să le caute: ( exemplu:

- vor avea la dispoziţie un anumit timp pentru documentare (ex. o săptămână)

- spuneţi-le să-şi imagineze că au fost angajaţi de guvern pentru a cerceta Turda, şi

Activitatea 2 Mici reporteri

Timp estimat: 2 ore

24 potaissa - arc peste timp

- explicaţi copiilor termenii /conceptele cheie folosiţi în media, de ce e important

- explicaţi copiilor că se vor juca de-a micii reporteri, şi au următoarea sarcină: ei

potaissa - arc peste timp 25

Activitatea 3 Harta orasului nostru

Timp estimat: 2 ore

Înainte de începerea activităţii: desenaţi, pe o foaie mare sau pe un carton, Turda,

26 potaissa - arc peste timp

- fiecare grup va trebui să poziţioneze cât mai corect obiectivele pe harta

- împărţiţi pe aceleaşi grupe harta completată (anexa 6), şi spune-ţi elevilor să

- după ce fiecare grup a terminat, câte un reprezentant din fiecare grupă va

contact: JUNIOR RANGERS EcoCerc

potaissa - arc peste timp 27

Activitatea 4 Agentia de turism

Timp estimat: 3 ore

- discutaţi cu copiii despre ceea ce cunosc ei despre aceste obiective. Faceţi un

- cu toată clasa discutaţi despre rolul acestor obiective, de ce sunt importante.

28 potaissa - arc peste timp

- spuneţi copiilor să-şi imagineze că lucrează la o mare agenţie de publicitate (ei

Rezultat: o campanie de promovare

potaissa - arc peste timp 29

Activitatea 5 Muzeul clasei

Timp estimat: 3 ore

- discutaţi cu elevii despre muzee: Ce fel de muzee există?, Ce muzee au vizitat

30 potaissa - arc peste timp

- acasă, fiecare copil va realiza figurine reprezentative pentru muzeu

- pe grupe, elevii vor crea o prezentare a muzeului lor, incluzând o descriere şi o

- fiecare grupă îşi va expune prezentarea în faţa clasei, şi obiectele realizate de

- puneţi copiii să se comporte ca nişte ghizi. Ar trebui să-şi realizeze şi scurte

Rezultat: o expoziţie, care poate fi pusă în şcoală şi prezentată la evenimente

potaissa - arc peste timp 31

Activitatea 6 Consiliul Administrativ al Patrimoniului Local

Timp estimat: 2 ore

32 potaissa - arc peste timp

- elevii vor alege câte un reprezentat pentru:

- prin tragere la sorţi alegeţi membrii fiecărei comisii: se vor forma 4 - 6

- fiecare comisie va avea la dispoziţie 10 minute pentru a recapitula

- listaţi pe tablă / sau pe o coală de flip-chart, împreună cu clasa o listă de

- (această parte noi am aplicat-o doar la copiii de clasa a VIII - a) fiecare

- rezoluţiile vor fi votate iar la la final preşedintele va recapitula toate

potaissa - arc peste timp 33

Activitatea 7 Cum sunt turdenii ?

Timp estimat: 3 ore

34 potaissa - arc peste timp

Activitatea 8 Program de bun venit

Timp estimat: 2 ore

potaissa - arc peste timp 35

- Vor prezenta desenele la clasă, împreună comparaţi desenele (elevii au inclus

Rezultat: Un program pe care-l puteţi prezenta părinţilor la sfârşit de an

36 potaissa - arc peste timp

Activitatea 9 Oamenii din jurul nostru!

Timp estimat: 3 ore

potaissa - arc peste timp 37

- în timp ce caută informaţii (internet, ziare vechi, cărţi), explicaţi-le că trebuie să