INTRODUCERE În actuala revolu ie tehnico- tiin ific informatica, telecomunica iile, producerea i comunicarea informa iei au devenit priorit

i incontestabile dar cu largi aplica ii în via a tiin ific , economic i social . În acest context a ap rut o disciplin relativ recent : birotica ± termenul fiind introdus în limbajul cotidian în jurul anului 1976. Birotica vizeaz automatizarea activit ilor administrative i de birou dep ind cadrul tehnic al proceselor administrative. Birotica este un nou mod de utilizare a calculatoarelor electronice i a devenit posibil o dat cu r spândirea pe scar larg a microcalculatoarelor care au p truns în orice birou i în orice secretariat al unei organiza ii sau institu ii sporind considerabil productivitatea i calitatea muncii administrative. Birotica s-a n scut din necesitatea integr rii mijloacelor i tehnicilor muncii administrative i de birou cu tehnicile de comunica ie i de prelucrare automat a datelor, urm rind cre terea performan ei i calit ii muncii de secretariat i de birou în toate domeniile de activitate. Pe de alt parte biroul în general, secretariatul în special a devenit unul dintre cele mai importante locuri de munc în societatea contemporan ; secretariatul a c p tat func ii i roluri multiple i complexe comparativ cu deceniile anterioare. Aceste transform ri sunt valabile i în cazul societ ii române ti.

1

Principalele func ii care revin secretariatului în prezent sunt urm toarele: prelucrarea informa iilor, documentarea, func ia de reprezentare, func ia de filtru i leg tur pentru solicit ri de contacte cu conducerea, func ia de asistare direct a managementului. Dup cum se poate observa în activitatea de secretariat i în aceea a secretarelor (asistent manager) predomin procesele informa ionale i decizionale, informa ia oferind suportul pentru decizia managerial , iar comunicarea de informa ii i de decizii ocupând o pondere important într-o organiza ie. În literatura de specialitate, secretariatul este definit ca un nucleu cu activit i, atribu ii i sarcini individuale complexe. În zilele noastre activitatea de secretariat presupune un complex de activit i i tehnici de lucru specifice (activit i de documentare, coresponden , protocol, arhivare de documente .a.). Prezentul volum, pornind de la aceste considerente, con ine no iuni teoretice, dar i practice, referitoare la activitatea de secretariat i asisten managerial . Astfel acesta furnizeaz no iuni teoretice referitoare la: conceptul de birotic , managementul i marketingul, într-o organiza ie, no iuni de drept administrativ i comercial. Totodat lucrarea cuprinde, în cea mai mare parte, no iuni practice legate de activitatea de secretariat: tehnici de secretariat, func iile secretariatului modern, organizarea i prelucrarea arhivei contemporane, elemente de protocol, norme române ti de drept administrativ i comercial. Am considerat util s furniz m celor interesa i atât no iuni teoretice cât i practice, deoarece în prezent nu exist în România o astfel de lucrare, respectiv un Manual de secretariat i asisten managerial adaptat la realit ile române ti. Lucrarea a avut drept obiectiv s trateze principalele activit i ale secretarelor (asistent manager) i ale secretariatului. Desigur, fiind la prima editare, Manualul va fi îmbun t it pe m sura aten ion rii noastre de c tre speciali ti. Autorii sunt, cei mai mul i, cadre didactice universitare de la Colegiul Universitar de Administra ie i Secretariat din cadrul Facult ii de Litere a Universit ii din Bucure ti. Desigur, prezentul manual nu epuizeaz problematica propus , dar autorii n d jduiesc c prezentul Manual de secretariat i asisten managerial va fi un pre ios instrument de lucru care va contribui la îmbun t irea i modernizarea activit ii de birou, în special a secretariatelor i a secretarelor (asistent manager). Autorii

2

CAP. I BIROTIC Lector univ. dr. Ionel Enache Colegiul Universitar de Administra ie i Secretariat Facultatea de Litere ± Universitatea din Bucure ti 1. CONCEPTUL DE BIROTIC În contextul actualei revolu ii tehnico- tiin ifice, în care informatica i telecomunica iile, producerea i comunicarea informa iei sunt priorit i incontestabile, cu largi aplica ii în întreaga via economic , tiin ific i social , definirea biroticii este o problem necesar dar dificil . Birotica vizeaz automatizarea activit ilor administrative i de birou, cu toate acestea, obiectul ei dep e te cadrul tehnic al proceselor administrative. Astfel, prin asocierea cu cele mai noi servicii de telecomunica ii, cu noile mijloace de stocare i de transmitere a informa iei audiovizuale, cu tehnicile cele mai performante de reproducere optic i electronic i în special cu noile realiz ri în materie de echipamente i de programe informatice, birotica ofer noilor tehnici de procesare a informa iei valen e profesionale i economice cu multiple efecte sociale. Birotica este un nou mod de utilizare a calculatoarelor electronice i a devenit posibil odat cu r spândirea pe scar larg a microcalculatoarelor care, prin costul lor relativ redus i prin accesibilitatea utiliz rii lor, au p truns în orice birou sporind considerabil productivitatea i calitatea muncii administrative. Birotica este un cuvânt intrat în limbajul cotidian relativ recent prin preluarea termenului francez bureautique care, la rândul s u, este echivalentul termenului englezesc office automation. Termenul a fost introdus în limba francez de P. Berger i L. Nauges, dup Conven ia Informatic din anul 1976. Ambele termene, dar mai ales cel englezesc, sugereaz domeniul biroticii ± BIROUL ± i obiectivul fundamental al acesteia ± AUTOMATIZAREA BIROULUI. Se poate spune c termenul a început s circule în Fran a dup 1982 când, într-o publica ie de specialitate (Jurnal Oficial), g sim urm toarea defini ie: ³Birotica: ansamblu de tehnici i de mijloace utilizate în automatizarea activit ilor de birou, în special a aspectelor legate de comunica ie prin cuvânt, prin scris sau prin imagine´. În timp au ap rut numeroase încerc ri de a defini birotica. În esen birotica studiaz ansamblul activit ilor de producere, de distribu ie i de exploatare a informa iei din perspectiva muncii de birou, f r îns a se substitui disciplinelor înrudite: informatica, telecomunica iile,

3

telematica. Birotica s-a n scut, deci, din necesitatea integr rii mijloacelor i tehnicilor muncii administrative i de birou cu tehnicile de comunica ie i de prelucrare automat a datelor, urm rind cre terea performan ei i calit ii muncii de birou în orice domeniu de activitate. Într-o alt perspectiv , mai recent , adaptat la coordonatele societ ii informa ionale spre care ne îndrept m, birotica se contureaz ca un proces de automatizare flexibil aplicat la cel mai important loc de munc al societ ii de azi, i mai ales de mâine: BIROUL. Sistemele birotice faciliteaz procesarea, diseminarea i coordonarea informa iei, materia prim a oric rei activit i de birou. Prin aceasta se încearc înl turarea co marului birocratic. Ast zi birourile au trei roluri organiza ionale importante: 1. Coordoneaz i conduc munca lucr torilor dintr-o organiza ie.

2. Integreaz munca realizat pe toate nivelurile cu func iile din organiza iile respective. 3. Cupleaz organiza ia cu mediul, integrând informa ional clien ii i furnizorii. oar cinci mari

Pentru a îndeplini aceste roluri, în general, birourile desf activit i: 1. 2. 3. 4. 5. Managementul documentelor. Introducerea informa iilor în fi iere. Conducerea proiectelor. Coordonarea personalului.

Repartizarea pe sarcini a indivizilor i a grupurilor. [1]

Prima dintre acestea consum aproximativ 40% din efortul total, celelalte activit i ocup restul de 60% în mod egal. Pentru a defini mai exact conceptul de birotic se impune sublinierea particularit ilor i tendin elor muncii de birou, indiferent de con inutul s u economic. Astfel, o prim particularitate o constituie predominan a proceselor informa ionale i decizionale. Informa ia, materia prim a oric rei activit i de birou, ofer suportul deciziei manageriale în orice sistem i organiza ie economico-social . O alt particularitate o reprezint ponderea mare pe care o ocup comunicarea de

4

informa ii i de decizii, prin cele dou forme ale sale: oral

i scris .

În România, termenul de birotic a c p tat o circula ie larg dup 1989. Acest fenomen poate fi explicat prin influen a combinat a urm toarelor circumstan e: ß Transformarea social care a permis dezvoltarea propriet ii private, fenomen ce a dus la crearea întreprinderilor mici i mijlocii. Acestea i-au bazat dezvoltarea pe utilizarea profesional a calculatoarelor personale (PC). ß Evolu ia tehnologic mondial care a permis descentralizarea accesului la informa ie prin cre terea extraordinar a num rului de calculatoare personale i a celorlalte echipamente informatice. ß Liberalizarea importurilor de materiale de birou, inclusiv tehnic de calcul, consumabile, echipamente de birou (telefoane, faxuri, copiatoare). [2] În prezent în dezvoltarea biroticii exist dou tendin e majore: ß Una de natur tehnologic ce implic o cre tere a capacit ii de intercomunicare (telefoane, radio, TV). ß Una de natur organiza ional care se refer la tendin a de a dezvolta structuri de tip re ea. În multe cazuri, în mod gre it, birotica este asimilat cu munca de secretariat, locul unde se intersecteaz cele mai importante fluxuri informa ionale ale întreprinderii, dar secretariatul reprezint numai unul din birourile care fac obiectul de studiu al biroticii. În viitor, birotica va urm ri crearea biroului electronic, bazat pe utilizarea calculatoarelor, echipamentelor de comunica ie i a altor dispozitive electronice, care tinde spre eliminarea consumului uria de hârtie din biroul clasic. Obiectivele biroticii Obiectivul general al biroticii este cre terea calit ii, productivit ii i flexibilit ii muncii de birou prin automatizarea activit ilor. Cele mai importante activit i de birou se refer la introducerea, la prelucrarea, la memorarea i la extragerea informa iilor. În societatea contemporan cantitatea de informa ie ce trebuie prelucrat este tot mai mare. Productivitatea muncii în acest sector a cunoscut o cre tere mult mai lent în compara ie cu celelalte sectoare. De aceea speran a cre terii productivit ii muncii este legat de dezvoltarea biroticii. Informatizarea muncii de birou, în afar de cre terea calit ii i productivit ii muncii administrative, determin i alte efecte economice i sociale cum ar fi: ß Eliminarea efortului fizic sau diminuarea considerabil a acestuia.

5

ß Eliminarea efortului fizic i intelectual solicitat de prelucrarea manual a informa iei. ß Eliminarea efortului solicitat de lectura i de controlul exactit ii documentelor primite sau expediate. ß Reducerea timpului de recep ie, de prelucrare i de transmitere a informa iei în activitatea administrativ . ß Cre terea exactit ii proceselor informa ionale, a capacit ii de memorare i a vitezei de reg sire a informa iei. ß Sc derea considerabil a costului informa iei i a deciziei pe care aceasta din urm se fundamenteaz . Principiile biroticii [3] : 1. Principiul specificit ii. Munca de tip administrativ desf urat în birou reprezint obiectul de studiu al biroticii. De i con inutul muncii în birou difer în func ie de nivelul ierarhic într-o organiza ie i de caracteristicile generale ale acesteia, exist o tr s tur comun : lucrul cu documente i cu informa ii. 2. Principiul frecven ei de apari ie a diferitelor tipuri de activit i. Birotica se opre te numai asupra celor mai utilizate proceduri i ac iuni pentru a ob ine efectul maxim prin simplificare, prin automatizare i prin integrare. 3. Principiul simplific rii. Activit ile care apar frecvent sunt ± în prima etap ± analizate, simplificate i apoi în etapa a doua automatizate i integrate. 4. Principiul automatiz rii flexibile. Repetitivitatea relativ a unor activit i permite automatizarea flexibil a unor sarcini, adic automatizarea realizat direct de c tre utilizator. 5. Principiul integr rii. Acest principiu se refer la partajarea (utilizare în comun) datelor i informa iilor dintr-o organiza ie. Integrarea reprezint etapa final a procesului birotic optimizat în care colaborarea dintre utilizatorul mijloacelor birotice i informaticieni este inevitabil .

[1] I. N FT N IL , Birotica i performan a managerial , Bucure ti, 2000, p. 7. [2] Ibidem, p. 10. [3] Ibidem, p. 11.

6

2. LOCUL SISTEMULUI BIROTIC ÎN CADRUL FIRMEI 2.1. Sistemul informa ional Dac sistemul decizional reprezint ³sistemul nervos´ al unei organiza ii, sistemul informa ional este ³sistemul circulator´. El ofer materia prim (informa ia) necesar în stabilirea i îndeplinirea obiectivelor manageriale, a sarcinilor, competen elor i responsabilit ilor atât manageriale, cât i de execu ie din cadrul organiza iilor socio-economice. Sistemul informa ional poate fi definit ca ansamblul datelor, informa iilor, fluxurilor i circuitelor informa ionale, procedurilor i mijloacelor de tratare a informa iilor menite s contribuie la stabilirea i la realizarea obiectivelor organiza iei[1]. În continuare vom defini fiecare component a sistemului informa ional. Datele i informa iile reprezint componentele primare ale sistemului informa ional. Defini ii ale informa iei sunt multe în literatura de specialitate. Norbert Wiener, p rintele ciberneticii, spunea c ³informa ia este informa ie, nici materie, nici energie´. Pornind de la ideea c informa ia este una dintre cele trei forme de manifestare a materiei, încercarea de o defini este un nonsens. Din punct de vedere al teoriei comunica iilor, informa ia este un mesaj, un semnal ce reflect starea unui sistem sau a mediului în care acesta func ioneaz i care aduce receptorului un spor de cunoa tere. Informa ia economic reprezint acele date care aduc receptorului un spor de cunoa tere privind întreprinderea respectiv , ce îi furnizeaz elemente noi, utilizabile în realizarea sarcinilor în cadrul firmei respective. Informa iile se ob in în general din prelucrarea datelor, ele nu se confund îns cu acestea. Data reprezint o în iruire de caractere numerice sau alfa numerice, care au o anumit semnifica ie. Datele economice descriu ac iuni, procese, fapte, fenomene referitoare la firm sau la procese din afara acesteia. În concluzie se poate spune c orice informa ie este o dat dar nu orice dat este o informa ie, ci numai aceea care are pentru receptor un caracter de noutate. În literatura de specialitate se întâlnesc diverse criterii de clasificare a informa iilor. Iat câteva dintre acestea: 1. 2. dup modul de exprimare: orale, scrise, audio-vizuale; dup gradul de prelucrare: primare, intermediare, finale;

7

3. 4. 5. 6.

dup direc ie: descendente, ascendente, orizontale; dup provenien : exogene, endogene; dup destina ie: interne, externe; dup obligativitate: imperative, nonimperative

7. dup natura proceselor reflectate: cercetare-dezvoltare, comerciale, produc ie, financiar-contabile, personal. Aceast clasificare se refer la informa ia economic utilizat în procesele manageriale pentru fundamentarea deciziilor. Alte criterii de clasificare pot fi: 1. 2. 3. dup form : analogic , digital ; dup natura sa: date, texte, imagini fixe, secven e audio, secven e video; dup suport: magnetice, optice, opace, transparente.

Procese informa ionale [2] În raport cu natura lor specific , informa iile se proceseaz diferit, fapt pentru care se disting mai multe tipuri de procese informa ionale: a) Procesarea datelor se caracterizeaz prin tratarea informa iei numerice, dup reguli matematice i logice, i este larg r spândit în activit ile care solicit un mare volum de calcule, de situa ii i de rapoarte: economie, proiectare, management, statistic etc. Prelucrarea datelor în sisteme informatice se realizeaz în mod diferit, în func ie de modul de organizare a acestora în colec ii de date. Datele organizate sub forma fi ierelor de date se proceseaz cu ajutorul unor programe de firm , denumite interpretoare sau compilatoare care difer în func ie de limbajul de programare pentru care acestea sunt elaborate: BASIC, FORTRAN, COBOL, PASCAL etc. Datele organizate sub forma bazelor de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachete de programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD), dintre care cele mai r spândite sunt: base iv, foxpro, paradox, access, aproach etc. Datele organizate sub forma foilor de calcul electronic se prelucreaz fie folosind pachete soft specializate cum sunt procesoarele de tabele: LOTUS 1-2-3, EXCEL, QUATTRO, fie folosind func iile de procesare a tabelelor din cadrul pachetelor de programe cu posibilit i integrate de tratare a informa iei (texte, tabele, baze de date, grafic etc.) cum sunt sistemele integrate: WORKS,

8

FRAMEWORK, OPEN ACCESS etc. Din punct de vedere birotic, prelucrarea datelor organizate sub forma foilor de calcul electronic prezint un interes deosebit datorit u urin ei cu care pot fi utilizate procesoarele de tabele i a îmbin rii proces rii datelor cu procesarea de texte în cadrul foii de calcul electronic. b) Procesarea textelor reprezint un ansamblu de opera ii specifice lucrului cu texte. Obiectul proces rii, textul, structurat în pagini, în paragrafe, în fraze i în cuvinte, este supus unor opera ii vizând forma caracterelor i m rimea acestora, forma i m rimea paginii, modul de a ezare a textului în pagin . Procesarea textelor presupune, de asemenea, opera ii lingvistice cum sunt: desp r irea automat a cuvintelor în silabe, controlul gramatical, lexical i ortografic al textului analizat. În urma acestor opera ii rezult un document de tip text care poate fi consultat prin afi are pe ecran ori imprimat pe hârtie sau pe microfilm în vederea arhiv rii. Procesarea textelor se realizeaz fie cu programe specializate cum sunt procesoarele de texte wordstar, word, wordperfect, fie cu componente pentru tratare text ale unor sisteme de programe având alt destina ie principal , spre exemplu editorul de texte WRITE al sistemului grafic de operare WINDOWS, editoarele de texte ale procesoarelor de tabele (LOTUS 1-2-3) i ale sistemelor integrate (WORKS). c) Procesarea documentelor reprezint un mod de utilizare modern i eficient a tehnicilor informatice i electronice în vederea recept rii, memor rii i prelucr rii grafice a imaginilor con inute în documente. Un document poate con ine informa ii provenite din surse diferite: situa ii i rapoarte rezultate din procesarea datelor, documente con inând texte ob inute în urma proces rii textelor, tabele i reprezent ri grafice realizate de un procesor de tabele, schi e i desene tehnice, grafic bidimensional sau tridimensional realizat cu ajutorul unor programe speciale de grafic , desene alb-negru sau color, simboluri grafice la alegerea utilizatorului, imagini i fotografii scanate (citite optic cu dispozitivul scanner) etc. Procesarea informa iei vizuale, organizate sub forma documentelor, se realizeaz de c tre programe specializate pentru procesarea documentelor (VENTURA, PAGE MAKER, QUARK XPRESS, COREL DRAW) sau de c tre func ii specializate ale procesoarelor de texte sau de tabele (WORD, WORDPERFECT, LOTUS 1-2-3, EXCEL, WORKS). Documentele astfel procesate se memoreaz pe suporturi tehnice de date având o anumit organizare pentru a putea fi apoi u or reg site, consultate la terminal, imprimate pe hârtie sau pe microfilm, comunicate la distan sau introduse într-un nou proces de prelucrare grafic . d) Procesarea sunetului îmbrac forme foarte variate, de la vocea uman (mesaje, convorbiri telefonice, întâlniri, conferin e) la sunete ob inute prin sintez electronic , la sunete naturale sau la sunete muzicale. Aceste multiple izvoare de

9

surprins cu tehnic de filmat (camer de luat vederi alb-negru sau color). generând privitorului uman senza ia vizual de mi care. Circuite i fluxuri informa ionale Toate aceste categorii de informa ii circul în cadrul unit ii între persoane i între compartimente.). filme de specialitate) realizate pe calculator cu ajutorul unor dispozitive fizice i logice. compact-disk etc. O sec iune prin acest circuit informa ional formeaz un flux informa ional. 10 . vitez . imagini transmise (analogic sau digital) prin sistemele de comunica ii video de natur profesional . frecven . În cadrul acestora. a tipologiei trat rii informa iei. precum i între unit i socio-economice. Sursele de informa ie video (imagini în mi care) sunt diverse: realitatea. lungime. sens. Însemn tatea acestei clasific ri. dup direc ie: verticale. precum i cu dispozitivele de comunica ie acustic de genul: telefon. formând circuite informa ionale. Fluxul informa ional reprezint cantitatea de informa ii care circul între emi tor i beneficiar. Se realizeaz în acest mod o interfa acustic a sistemului informatic cu sistemele audio analogice uzuale (casetofon. cost. de i s-a plecat de la automatizarea i de la informatizarea prelucr rii textelor. oblice. dup cum imaginea este înso it de sunet sau de voce uman . e) Procesarea de imagini (imagini în mi care) completeaz gama de posibilit i oferite de celelalte genuri de tratare a informa iei i constituie una din realiz rile cele mai moderne ale electronicii i informaticii. se remarc o tendin de cre tere a ponderii opera iilor de prelucrare video i sunet. precum i imagini (anima ie profesional . În mod curent prelucrarea informa iei vizuale este înso it i de prelucrarea informa iei sonore. Circuitele i fluxurile informa ionale pot fi clasificate dup mai multe criterii: 1. Circuitul informa ional reprezint drumul pe care îl parcurge informa ia între emi tor i receptor (destinatar). perceput analogic i convertit în form digital . dar dinamica cea mai înalt o înregistreaz sistemele de comunicare i de procesare a imaginilor fixe i mobile asistate de calculator. Informa ia vizual dinamic este rezultatul afi rii i perceperii unui num r de imagini succesive pe unitatea de timp (minimum 25 de imagini pe secund ). fiabilitate. care ocup un loc important în activitatea de birou. cum este sistemul SOUND BLASTER care poate func iona cuplat la orice calculator personal. rezid în aceea c ultimele patru tipuri de procesare a informa iei sunt specifice domeniului biroticii. ofer ³materia prim ´ ce urmeaz a fi procesat digital cu ajutorul unor echipamente i programe specializate în tratarea informa iei sonore. magnetofon. orizontale. Fluxul informa ional este caracterizat prin: con inut. interfon etc.informa ie sonor sau auditiv .

dup frecven : periodice. modelelor i mijloacelor de tratare. ocazionale. Opera ional . Documentare. a suporturilor. din ce în ce mai sofisticate. Mecanizate: echipamente mecanografice (ma ini cu cartele perforate). Distorsiunea ± const în modificarea par ial . dup locul unde iau na tere: interne. 3. Sistemul informa ional permite dezvoltarea i perfec ionarea personalului prin îmbog irea cuno tin elor. Aceast func ie exprim rolul sistemului informa ional în asigurarea elementelor necesare lu rii deciziilor. ma ini de contabilizat i de facturat. 2. Manuale: ma ini de dactilografiat. 2. de transmitere i de prelucrare a informa iilor cu precizarea opera iilor de efectuat i succesiunea lor. Caracteristicile procedurilor informa ionale în prezent sunt: au un caracter detaliat. neinten ionat a con inutului 11 .2. Sistemul informa ional are drept scop declan area ac iunilor necesare realiz rii obiectivelor societ ii comerciale. externe. 3. Func iile sistemului informa ional Sistemul informa ional al structurilor comerciale îndepline te cumulativ trei func ii: 1. Automate: calculatoare. 3. Deficien ele sistemului informa ional 1. caracter opera ional. Proceduri informa ionale O component a sistemului informa ional ce tinde s capete un rol preponderent în firmele moderne o constituie procedurile informa ionale. grad ridicat de formalizare (standardizare). Mijloace de tratare a informa iilor: 1. ma ini de calcul manual. de înregistrare. Prin proceduri informa ionale desemn m ansamblul elementelor prin care se stabilesc modalit ile de culegere. Decizional .

s ajung la beneficiar în timp util. orientare prospectiv i s fie adaptate nivelului de în elegere a personalului implicat. pentru a asigura o percepere realist a proceselor la care se refer . 4. Tendin e în conceperea i în func ionarea sistemelor informa ionale: 1. ceea ce duce la blocarea sau la întârzierea ajungerii mesajului la receptor. parametrii calitativi ai informa iei i principiile) stau la baza procesului de proiectare. 6. 8. s aib un caracter dinamic. Corelarea sistemului informa ional cu cel decizional i organizatoric. Redundan a ± const în culegerea.mesajului unei informa ii. Principiile sistemului informa ional 1. în prelucrarea i în transmiterea repetat a unor informa ii. perfec ion rile tehnice i cre terea numeric a mijloacelor de tratare a 12 . Unitatea metodologic în tratarea informa iilor. Parametrii calitativi ai informa iei Informa ia constituie materia prim a sistemului informa ional. precise i sigure. Concentrarea asupra abaterilor esen iale. multilaterale. de reproiectare a sistemului informa ional i indirect a sistemului birotic. Toate aceste elemente (deficien e. informa iile trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii: s fie reale. 3. În consecin . Subordonarea conceperii i func ion rii sistemului informa ional cerin elor managementului firmei. 5. Asigurarea de maximum de informa ii finale din fondul de informa ii primare. 4. Flexibilitatea. Eficacitatea i eficien a. Asigurarea unui timp corespunz tor de reac ie sistemului decizional. sintetice i concise. 2. Filtrajul ± const în modificarea par ial sau total a mesajului în mod inten ionat. 3. Supraînc rcarea circuitelor informa ionale ± const în dep irea capacit ii de transport a circuitelor. 7. 2.

Management. NICOLESCU. 4. 5. Raportul dintre sistemul informa ional i cel informatic este de întreg-parte. 3. [1] O. schimb ri în mentalitatea managerilor în sensul în elegerii necesit ii introducerii calculatoarelor în firmele pe care le conduc. Editura Economic . 13 . modificarea raportului dintre soft i hard în privin a pre ului în favoarea primului. Componentele sistemului informatic sunt: 1. de stocare i de transmitere a datelor se realizeaz cu ajutorul calculatorului. VERBONCU. I. programatori. Componenta fizic (hard) ± este constituit dintr-un ansamblu de echipamente pentru culegerea. Sistemul informatic este acea parte a sistemului informa ional în care opera iile de culegere. Cadrul organizatoric ± cuprinde cadrul legal necesar func ion rii sistemului informatic (sta ii de calcul. 2. în special de baze de date specializate. organizarea de baze de date. Sistemul informatic Sistemul informatic reprezint partea automatizat a sistemului informa ional. 3. Bucure ti.informa iilor. oficiu de calcul. Resursele umane ± cuprinde personalul de specialitate (operatori. ingineri de sistem). de prelucrare. 2. Componenta logic (soft) ± cuprinde sistemul de operare i programele de aplica ii. 4. Baza de date ± cuprinde un ansamblu de colec ii de date i descrierea leg turile dintre acestea.2. pentru prelucrarea. pentru transmiterea i pentru stocarea datelor i informa iilor. anali ti. Prin intermediul acestor componente sistemul informatic realizeaz procesul de prelucrare automat a datelor cu scopul ob inerii de informa ii în vederea fundament rii deciziilor sau realiz rii produc iei. 5. utilizarea calculatoarelor în re ea. 2. centru de calcul).

Organiza ia poate fi considerat ca o colectivitate ierarhizat de oameni i obiective. B. Birotic . 241. CAP. o împletire de interese generale i individuale. social. În vederea ob inerii obiectivelor social-economice. 14 . MARE . func ia financiar-contabil . II TEHNICI DE SECRETARIAT Lector univ.1. IONESCU. politic etc. func ia de personal. orice organiza ie func ioneaz ca un sistem ale c rui componente sunt în strâns leg tur pentru a putea interveni fiecare la momentul oportun cu mijloace proprii. ca un ansamblu de mijloace de produc ie i de informa ii. Structura organizatoric a unei organiza ii reprezint ansamblul persoanelor i compartimentelor de munc (tehnico-productive. orice organiza ie îndepline te mai multe func ii: a) b) c) d) e) func ia de cercetare-dezvoltare. func ia comercial i de marketing. Editura All. Nina VÂRGOLICI Colegiul Universitar de Administra ie i Secretariat Facultatea de Litere ± Universitatea din Bucure ti 1. cultural. PAN . Bucure ti. spre a r spunde unei nevoi. 7. 1996.1997. determinat de scopul pentru care a fost creat . Organiza ia i structura ei organizatoric Organiza ia ± este o form concret de desf urare a activit ii umane în diferite domenii: economic. economice. Orice tip de activitate trebuie administrat . administrative). func ia de produc ie. p. modul în care sunt constituite i grupate precum i leg turile care se stabilesc între ele. Ea are o structur proprie. [2] A. p. ROLUL I LOCUL SECRETARIATULUI ÎN STRUCTURA UNEI ORGANIZA II 1. De aceea. V.

unit ile î i elaboreaz propriile regulamente de organizare i func ionarea adaptate la structura organizatoric . Ansamblul activit ilor. atribu ii i responsabilit i) i este adoptat de forul de conducere superior al organiza iei respective. Compartimentele (compartimente func ionale i compartimente opera ionale) 5. ROF al organiza iei are un caracter general i este completat de Statul de Func ii. repartizarea precis a responsabilit ilor. 15 . Statul de Func ii are un caracter intern i prevede num rul de posturi pentru fiecare compartiment. Rela iile organizatorice 7. aprobate i completate cu sarcini specifice domeniului lor de activitate. gradul i preg tirea angaja ilor. care face parte din ROF al organiza iei respective. Pe baza actelor normative de înfiin are i care le reglementeaz func ionarea (ROF). Acest regulament intern trebuie permanent actualizat. Este o completare necesar a ROF pe baza c reia se poate calcula bugetul de colarizare a personalului1.O structur organizatoric ra ional este condi ia esen ial pentru: asigurarea func ion rii normale a compartimentelor de munc . a unit ii între responsabilit ile unei func ii i puterea de decizie. Nivelurile ierarhice 6. Ponderea ierarhic 4. Activit ile urat . structura La baza înfiin rii unei organiza ii st Regulamentul de Organizare i Func ionare (ROF) care este poate cel mai important element de reglementare a competen elor unei institu ii. Este un act normativ care reglementeaz func ionarea compartimentelor (stabile te competentele pentru fiecare compartiment în parte. Mai exist i Regulamentul de Ordine Interioar (ROI) care reglementeaz regulile de conduit cerute angaja ilor în rela iile de serviciu. stabilirea riguroas a dependen elor ierarhice. precum i rela iile dintre ace tia. programul de lucru. atribu iilor i sarcinilor de secretariat sunt cuprinse în ROF al secretariatelor. Func ia (func ia de conducere i func ia de execu ie) 2. modificat i completat în conformitate cu dinamica de dezvoltare a departamentelor. Indiferent de ramura economic sau activitatea social desf organizatoric este alc tuit din urm toarele elemente: 1. Postul 3. Reprezentarea grafic a structurii unei organiza ii poart numele de organigram . circula ia documentelor i este adoptat pe cale de dispozi ie de c tre conduc torul unit ii.

ca urmare a faptului ca însu i managementul institu iilor publice i structura organiza ional sunt diferite de organizarea i conducerea companiilor i firmelor private. Ea se desf oar la niveluri diferite. clasarea documentelor. num rul de func ii i unele atribu ii sunt diferite de la o organiza ie la alta. stenografierea. structura. cât i la nivelul agen ilor economici. activit i de rela ii cu publicul. 16 . Secretara trebuie s creeze condi ii optime pentru luarea deciziilor care reprezint actul esen ial al conducerii. Activitatea de secretariat Printre activit ile cu importan deosebit în cadrul unei organiza ii economicosociale este i activitatea de secretariat. este completat de fi a postului care cuprinde atribu iile i obliga iile fiec rui angajat în parte. Aici termenul de secretar a fost înlocuit cu cel de asistent manager. al organelor locale ale puterii de stat (prim rii. In literatura de specialitate secretariatul este definit ca un nucleu (grupare de func ii i respectiv persoane care le ocup ) cu activit i. Intr-un secretariat munca secretarelor presupune un complex de activit i. activit i administrative. Munca de secretariat în administra ia public prezint unele particularit i fa de secretariatul din sectorul privat. Astfel secretara preia o serie de atribu ii privind personalul. ministere). etc).efi) autoritate subordonat la rândul s u direct conducerii i care are precizate atribu ii cu caracter permanent pentru efectuarea lucr rilor specifice muncii de secretariat. De aceea. reprezint (în unele cazuri) o dublare a direc iilor auxiliare. având ca sarcin degrevarea acesteia de unele sarcini auxiliare. al unit ilor de profiluri diferite (academii. biblioteci.La rândul s u. atribu ii i sarcini individuale complexe. Legea reglementeaz explicit c organigrama unei institu ii nu intr în vigoare pân la adoptarea ROF i a Statului de Func ii. redactarea înscrisurilor dictate de efi. forma de organizare. secretari. consilii locale). multiplicarea. coli. efi de serviciu. amploarea.2. 1) Activit i cu caracter specific de secretariat (preluare. înregistrarea coresponden ei). Secretariatul este un auxiliar direct i indispensabil al conducerii. 1. atât în cadrul organelor centrale ale administra iei de stat (guvern. Acest grup de oameni specializa i sunt reuni i sub o autoritate ierarhic (directori de secretariate. transmitere mesaje telefon. institu ii de înv mânt superior. creându-i astfel condi iile necesare realiz rii principalelor sale func ii: prevedere ± organizare ± comand ± coordonare control. Secretariatul este considerat ca interfa a efului unei institu ii cu personalul angajat i cu persoanele din afar institu iei i de asemenea. Activitatea de secretariat este structurat în compartimente specializate i are o ampl generalizare. prin preluarea la nivelul compartimentului a atribu iilor specifice.

) 3) Activit i pe care le decid. etc. § multiplicarea materialelor: dactilografierea folosind ma ina de scris sau calculatorul (folosind metoda oarb ). ea include urm toarele atribu ii i sarcini : § executarea lucr rilor de registratura general (sortarea. repartizarea i urm rirea rezolv rii coresponden ei primite. protocol. etc. Se poate spune ca potrivit modului cum este conceputa la noi în tara activitatea de secretariat. § scrierea rapid . 17 .2) Activit i prin care duc la îndeplinire sarcinile i atribu iile prev zute în fi a postului (documentare. înregistrarea. organizarea i asigurarea unei bune func ion ri a arhivei unit ii. datarea. iar executarea atribu iilor de c tre un compartiment presupune competen a membrilor compartimentului în realizarea sarcinilor ce decurg din aceste activit i. (in cazul în care func ioneaz ca un serviciu autonom).3. dactilografierea lor. cunoa terea unor sisteme de corectare a materialelor pentru editorial. coresponden . întocmirea unor r spunsuri pe baza document rii prealabile. stenografierea discu iilor din edin ele. predarea la registratur sau expedierea direct . distribuirea) acolo unde nu exist un compartiment specializat de registratur . asigurarea transportului coresponden ei prin organizarea muncii curierilor. conferin ele. 1. stenografierea dup dictare ( i la telefon). instruire a secretarelor din subordine). înregistrarea. folosirea imprimantei calculatorului. statistici. etc. lecturarea coresponden ei primite. dup caz. iar atribu iile în sarcini.. preg tirea coresponden ei pentru expediere. organizarea manifest rilor.) Activit ile se descompun în atribu ii. 4) Activit i de reprezentare a efilor lor (primiri oficiale. întâlnirile de afaceri. prezentarea materialelor rezultate sub form de tabele. clasarea documentelor. utilizarea ma inilor de copiat. Atribu ia reprezint sfera de competen a unui compartiment. scheme. Atribu iile i sarcinile unei secretare depind de structura i domeniul de activitate al organiza iei respective i sunt cuprinse în fi a postului. selectarea materialului. prezentarea la semnat a coresponden ei cu materialul de baz . participare la discu ii cu parteneri de afaceri. § lucr ri de coresponden primit i emis de unitate. prezentarea la conducere. corectarea gre elilor. Atribu iile i sarcinile secretariatelor Compartimentului secretariat îi revin atribu ii globale din care se extrag i se detaliaz sarcini pentru fiecare lucr tor. le ini iaz singure (cursuri de perfec ionare. § atribu ii de documentare: detectarea surselor interne i externe. transcrierea setnogramelor.

§ respectarea disciplinei muncii. § difuzarea în unitate a deciziilor i instruc iunilor cu caracter de circulat . ine eviden a orelor suplimentare. cunoa terea. ma ina de multiplicat. eviden a delega iilor. cunoa terea unei limbi str ine de circula ie interna ional scris i vorbit.). § preluarea de la efi (prin delegare de autoritate) a unor sarcini pe care secretara (asistenta manager) le poate rezolva sau chiar secretara poate delega o serie de responsabilit i persoanelor din subordine. a deplas rilor i a evenimentelor profesionale. preg tirea coresponden ei protocolare cu ocazia diferitelor evenimente. evaluarea posibilit ilor fiec ruia i stabilirea responsabilit ilor. rezervarea de bilete. a prerogativelor dar i competen a în a le realiza. § eviden a necesarului de consumabile i eviden a de personal (secretara întocme te referatul cu necesarul de rechizite pentru compartimentul secretariat. contactarea persoanelor cu care trebuie s se întâlneasc eful i stabilirea programului. cunoa terea tehnoredact rii computerizate i a programelor pentru aceasta. § preg tirea c l toriilor de serviciu ale efului. documentarea în ceea ce prive te regulile de comportament i protocol specifice rii din care vine partenerul. § § § întocmirea contabilit ii primare a firmei primirea i transmiterea comunic rilor telefonice organizarea edin elor i a materialelor necesare. § probleme de protocol i rela ii cu publicul: întocmirea unor planuri pentru desf urarea în bine condi ii a întâlnirilor cu persoane din af r institu iei. § cunoa terea i folosirea aparaturii moderne de birou (calculatorul. a camerei de hotel. etc. concediilor. § perfec ionarea permanent din punct de vedere profesional. fax. interfonul. coresponden . primirea vizitatorilor i a partenerilor de afaceri. preg tirea documentelor necesare pentru întâlnirile de lucru. § organizarea sistemului informa ional: primirea prelucrarea i transmiterea informa iilor. ob inerea vizei (dac este cazul). 18 . aparatura de înregistrare-clasare. materiale documentare.§ traduceri i retroversiuni de acte. § supravegherea personalului secretarial din subordine: instruirea acestuia. Exercitarea atribu iilor de c tre un compartiment presupune exercitarea responsabilit ilor.

edin e. capabil s fac oficiul de secretar de edin i s redacteze procese-verbale. § un bun agent de triere i transmitere a comunic rilor telefonice. limitând pân la evitarea total a caracterului nociv al suprasolicit rilor i întreruperilor frecvente ale activit ii conducerii în anumite perioade. s selecteze i s claseze materialul. § un lucr tor capabil s redacteze rapoarte. repartizeze i s urm reasc rezolvarea coresponden ei primite. capabil s înregistreze. capabil s traduc cu rapiditate un text din/în limba român /limba str in . § un bun organizator al contactelor între conducere i persoanele din afar i din interiorul firmei (întâlniri de lucru. etc. § un bun specialist în clasarea i arhivarea actelor. fise. § un bun traduc tor. § un bun cunosc tor al lucr rilor de secretariat i coresponden . folosind o limb corect i bogat în con inut. 19 . capabil s primeasc . etc). coresponden ei i documentelor. referate. s -l difuzeze sub form de buletine. s prelucreze i s transmit informa ii. scriind f r gre eli de tastare i limb . precum i s in la zi eviden ele pentru conducere i celelalte compartimente ale unit ii. la nevoie. s comunice acestora ideile reprezentan ilor firmei. capabil s detecteze surse de documentare. § un interpret capabil s discute cu persoane str ine. § § un dactilograf îndemânatic. s le prezinte sub form de grafice i tabele. capabil s întocmeasc statistici specifice sectorului de secretariat. s prezinte la semnat coresponden a împreun cu materialul de baz . s fac cunoscute ideile reprezentan ilor firmei.Competen a celor care lucreaz în compartimentele de secretariat se concretizeaz în a fi: § un bun stenograf ± s poat transmite i transcrie exact ceea ce i se dicteaz . un bun corespondent. § un bun documentarist. aparatur de înregistrare-clasare. § un bun specialist în manipularea i utilizarea aparaturii moderne de birou (calculatoare. s întocmeasc formele de expediere a coresponden ei. conferin e). cu rapiditate. i s comunice acestora ideile interlocutorilor str ini f r denatur ri. § un bun lucr tor. ma ini de multiplicat. inform ri pe baza unor directive generale i a materialului documentar. capabil s le g seasc . § un bun organizator al sistemului informa ional. s preg teasc r spunsul la scrisorile indicate de conducere. capabil s filtreze.

2. par ial descentralizata ( efi de cabinet. aparate de înregistrat. de stenografiat. § preg tirea noilor cadre este rapid . § în administra iile centrale i locale. § costul performantelor este sc zut. Resursele umane se refer la personalul angajat în activitatea de secretariat (persoane fizice bine preg tite i capabile s se adapteze permanent la nout ile din domeniu). ca rezultat al uniformit ii metodelor de operare în munca de birou. secretariatele dispun de resurse umane i materiale. obiecte de iluminat. deoarece sunt folosite în cadru restrâns. obiecte de micro-climat. De modul lor de integrare în sistem depinde eficienta aparatului administrativ. fax. calculatoare. ceea ce înseamn utilizarea lor la capacitate maxima. ca i al investi iilor în ma ini de birou i al între inerii lor. mobilier.4. § ma ini i aparate moderne de birou (ma ini de scris. secretarii conduc torilor). Sistemul birotic Întreaga gam de instrumente hard i soft utilizate în activit ile de birou sunt integrate ra ional în cadrul sistemelor informatice de birou (sisteme birotice) care dispun de un nucleu informatic. activitatea de secretariat poate fi organizata astfel: § în unit ile administrative i firmele mici întreg nucleul de secretariat este centralizat. § posibilitatea stabilirii unor standarde comune. colorit. Organizarea centralizat în secretariate prezint urm toarele avantaje: § concentrarea echipamentelor de birou. telex etc. afectarea lor pe lâng grupuri conduse centralizat influen eaz pozitiv formarea i perfec ionarea lor. i anume: § § § spa iul de lucru . Organizarea secretariatelor i tipografic a In scopul desf ur rii activit ii specifice. multiplicat.§ un bun specialist pentru controlul i corectura editorial materialelor în curs de multiplicare. de interfe e specifice cu toate tipurile de 20 . în organiza ii mari. a ezarea fizic este par ial centralizata (birouri colective). Resursele materiale se refer la obiectele i mijloacele prin care se asigura condi iile de munca în acest domeniu.) In func ie de modul de utilizare a resurselor umane i materiale. izolare fonica. 1.3.

selectate. documente. alte organiza ii de stat i private. sistemul birotic i sistemul de comunica ii intern) tuturor compartimentelor de execu ie care formeaz sistemul opera ional. i cu sistemele informatice i de comunica ii. Din figur rezult o serie de concluzii referitoare la rolul biroticii în activitatea unei întreprinderi sau organiza ii i raporturile acesteia cu sistemele decizionale i opera ionale.periferice. Astfel. pe de alt parte. pe de o parte. ac ionari. organele ierarhic superioare i cele subordonate (filiale i agen ii). i func ia de rela ii informa ionale ale sistemului întreprinderii cu mediul social ± economic: organe financiare i bancare. informa iile referitoare la modul de execu ie a deciziilor i la celelalte aspecte esen iale privind situa ia din sistemul opera ional sunt percepute de sistemul informa ional. precum i de echipamente de stocare i de transmitere a informa iei sub diferite forme (analogic sau digital ) sau genuri (date. analizate. îns . deciziile i reglement rile provenite din sfera sistemului decizional sunt preluate i transmise prin intermediul sistemului informa ional (sistemul informatic. puse în form adecvat i transmise operativ cadrelor de conducere din sistemul decizional. clien i. Figura 1 sugereaz fluxurile informa ionale care pun în eviden locul i rolul sistemului birotic în cadrul unei organiza ii. sunet i imagini). furnizori. Toate acestea reprezint fluxurile informa ional-decizionale interne ale sistemului întreprinderii. Sistemul informa ional realizeaz . În sens invers. Fig. parteneri de afaceri. Aceast func ie 21 . Locul sistemului birotic în cadrul firmei Sistemul birotic este parte integrant a sistemului informa ional al unit ii i în aceast postur sarcinile sale se înscriu în cadrul obiectivelor i sarcinilor generale ale întregului sistem informa ional. texte. 1.

tactice. [1] Func iile i structura sistemului birotic vor fi tratate pe larg în capitolele urm toare. Sistemul decizional i sistemul opera ional. Astfel. în realizarea unei conduceri tiin ifice a activit ii dintr-o unitate economic . tipurile de decizii pot fi clasificate dup 6 criterii: 1. Num rul. De aceea trebuie s existe o preocupare permanent din partea factorilor de conducere pentru perfec ionarea continu a sistemelor informa ionale i decizionale. în cadrul c rora sistemele de telecomunica ii asistate de calculator ocup un loc central. vizuale i auditive). calitatea deciziilor depinde de calitatea informa iilor. Sistemul informa ional este subordonat procesului decizional. ar fi de neconceput. Una dintre c ile principale pentru realizarea acestui obiectiv o constituie utilizarea calculatoarelor în procesul de prelucrare a datelor. ca urmare. inferior. Sistemul decizional Din cele prezentate rezult c informa iile au un rol determinant în procesul de fundamentare a deciziilor. dup orizont: strategice. Decizia are caracter obligatoriu pentru sistemul condus. Ansamblul deciziilor adoptate i aplicate. 2.4. natura i caracteristicile deciziilor încorporate în sistem prezint o mare varietate. 2. alc tuiesc sistemul decizional [2] . curente. Decizia poate fi definit ca o informa ie de comand pentru sistemul condus. f r valorificarea avantajelor oferite de sistemele moderne de comunicare a informa iei (scrise i orale. Din observarea acestor fluxuri informa ionale se poate afirma c sistemele birotice joac tot mai mult un rol de interfa între: ß ß Sistemul întreprinderii i mediul social-economic. de leg tur permanent cu mediul. 22 . în condi iile de ast zi. ß Sistemul de comunica ii (extern) i sistemul informatic opera ional al întreprinderii. deci implementarea sistemelor birotice.extern . dup e alonul managerial: superior. structurate corespunz tor sistemului de obiective urm rit i configura iei ierarhiei manageriale. mediu.

arborele decizional. Un sistem birotic îndepline te urm toarele func ii generale: 1. 6.1. multe dintre acestea având la baz calculatorul i programe specifice. Din aceast cauz managerii apeleaz la modele. FUNC IILE I STRUCTURA SISTEMULUI BIROTIC 3. 2. s se încadreze în perioada optim de elaborare i de aplicare. Având în vedere complexitatea mediului ambiant decizional. decizia ± la fel ca i informa ia ± trebuie s întruneasc câteva cerin e cum ar fi: s fie fundamentat s fie asumat . Func iile generale ale sistemului birotic Func iile sistemului birotic decurg atât din obiectivele de automatizare i de informatizare a activit ii de birou. unice. 3. Func ia de prelucrare. dup sfera de cuprindere: participative. 5. În vederea îndeplinirii în mod eficient a multiplelor func ii ce-i revin. simularea decizional . 4. tiin ific. dup amploarea sferei decizionale: integrale. dup posibilitatea anticip rii: anticipate. Func ia de ie ire. la metode i la tehnici decizionale. informatica i comunica iile le ofer în vederea realiz rii acestor obiective.3. dup frecven : periodice. Iat câteva dintre acestea: ELECTRE. 3. Func ia de introducere a informa iei în sistem. individuale. Func ia de comand i de control. s fie formulat corespunz tor. aleatorii. avizate. tabelul decizional. imprevizibile. 5. s fie integrat (armonizat în ansamblul deciziilor adoptate). dar i din mijloacele pe care electronica. 4. adoptarea deciziilor a devenit tot mai dificil . Func ia de memorare i de reg sire a informa iei.[1] 23 .

în timp real. ß preluarea informa iei provenite din re eaua local de date. pentru informa iile care se consult rar. Capacitatea de stocare a informa iei i viteza de acces la date constituie criterii fundamentale de apreciere a performan elor unui sistem birotic. imaginii i sunetului. f r a fi memorat sau prelucrat de c tre sistem. fie se memoreaz pentru prelucr ri ulterioare. la ie ire. pentru datele care se consult periodic. 24 . publice sau private. în memoria extern .informa ii comenzi Fig. Informa iile se pot p stra astfel: ß ß ß în memoria intern . Informa ia odat introdus în sistem fie se prelucreaz imediat. arhiva electronic . Func iile sistemului birotic Func ia de introducere a informa iei în sistem se exercit într-o varietate de modalit i. Func ia de memorare i de reg sire a informa iei joac un rol important în func ionarea unui sistem birotic. nefiind exclus nici posibilitatea transfer rii ei. pentru datele în curs de prelucrare. cum sunt: ß preluarea informa iei provenite din re elele de comunica ii na ionale sau interna ionale. 2. ß introducerea manual a datelor i textelor sau înregistrarea cu echipament adecvat a convorbirilor.

imprimant etc. care const în efectuarea celor mai variate opera ii care pot privi: fie forma ± în cazul prelucr rii textelor. optic. selectarea i transmiterea informa iei solicitate la un dispozitiv periferic de ie ire (monitor. ß informa ia prelucrat trebuie consultat în timp real. Acest lucru se realizeaz cu ajutorul unor programe care permit c utarea. documentelor i imaginilor. ß copierea informa iei pe acela i tip de suport (opera ie de reproducere a informa iei). grafic) pe altul (conversie de suport). ß actualizarea bazei informa ionale. necesar memor rii i proces rii ei cu mijloace informatice. precum i opera ia de conversie din digital în analogic.). Aceast opera ie presupune eliminarea i introducerea informa iilor i modificarea informa iilor deja existente.Informa ia aflat în memoria unui sistem birotic poate fi valorificat prin consultare local ori comunicat solicitan ilor prin intermediul re elelor de comunica ii. astfel create. documentelor i imaginii punerea în form este una din opera iile principale la care acest gen de informa ii sunt supuse. ß crearea i înc rcarea bazei informa ionale a sistemului birotic. 25 . dup cum urmeaz : ß natura informa iei transferate la ie ire: date. secven e vizuale. texte. Func ia de prelucrare se refer la o mare varietate de opera ii i de procese: ß conversia informa iei din form analogic în form digital . ß tratarea propriu-zis a informa iei. ß transferul informa iei de pe un tip de suport (magnetic. documente. În cazul prelucr rii textelor. Presupune un ansamblu de proceduri prin care se genereaz structura i modul de organizare a informa iei pe suportul tehnic. fie con inutul ± în cazul prelucr rii datelor. ß con inutul efectiv al informa iilor solicitate la ie ire. ß punerea în form a informa iei solicitate la ie ire presupune opera ii diferite în raport de natura informa iei solicitate. înc rcarea bazelor de date. Func ia de ie ire a informa iei din sistem trebuie s satisfac mai multe cerin e având în vedere mai multe aspecte. cu informa ia provenit din memoria extern sau intern din re elele de comunica ie ori manual. de la terminale. secven e sonore.

a informa iei transmise. programele i informa iile. Din aceast defini ie rezult cele trei componente ale sistemului: echipamentul. de mijloace hard i soft. alocarea optim a resurselor sistemului referitoare la echipamente. Func ia de comand i de control a sistemului birotic de ine toate atributele necesare pentru dirijarea i pentru reglarea func ion rii întregului sistem. echipamentul (hard-ul) constituie componenta fizic a sistemului. Structura sistemului birotic Sistemul birotic este un concept informatic ce cuprinde un ansamblu interconectat de echipamente i de programe. între care creeaz un ansamblu de leg turi func ionale[2]. Acestea au roluri diferite în economia sistemului birotic. de prelucrare i de ie ire a informa iei în func ie de natura lor. digital sau analogic . de destina ia i de modul de transmitere a rezultatelor. a tuturor func iilor sale.2. programele (soft-ul) reprezint componenta logic a acestuia.ß natura suportului tehnic sau grafic pe care urmeaz a fi transferat informa ia la ie ire. cât i cu sistemele de telecomunica ii. Astfel. 26 . 1. destinatarul i mijlocul de comunicare adecvat. în timp ce informa iile ofer obiectul supus proces rii cu ajutorul mijloacelor amintite. la baza de programe i la baza informa ional . ß ß forma. la memoria intern . Toate aces tea sunt repr ezen tate în figur a 3. Tot aici are loc controlul proceselor de intrare. având ca obiectiv procesarea informa iei în activitatea de birou i care î i exercit func iile sale în interdependen atât cu sistemele informatice opera ionale.

Este reprezentat de cele mai multe ori de unitatea central a unui calculator personal dispunând de un microprocesor din clasa Pentium (III sau IV) cu o frecven de ordinul GHz (1-3). 27 . Dintre perifericele de intrare necesare unui sistem birotic amintim: ß ß ß ß Scanner. o memorie intern de 128 sau de 256 MB i o memorie extern cu un disc fix (HDD) cu o capacitate de ordinul zecilor de GB (20-100) . de intrare telecopiator. 4. Fig. Unitatea central a sistemului. cât i periferice specifice trat rii textelor.Fig.vezi figura 4. imaginii i sunetului. Structura sistemului birotic 1. 3. Unit ile de intrare ± ie ire ale sistemului birotic con in atât periferice comune cu celelalte sisteme informatice. documentelor. Structura standard a unui calculator personal b. Aparatul telefonic i interfa Aparatul telefax i interfa Interfa telefonic . Componenta fizic a sistemului birotic reprezint ansamblul de echipamente format din urm toarele subdiviziuni: a. telefax.

tipul de comunica ii practicate (locale sau la distan ). Interfa a audio. compus din monitor alb-negru sau color i tastatura alfanumeric . Camera de luat vederi i interfa a audio-video necesar . de codificare. Imprimanta pentru microfilm i interfa a sa. Microfonul i interfa a pentru sunet adecvat . Lectorul optic de microfilme i interfa a specific . Structura i func ionalitatea acestuia depinde de mai mul i factori: echipamentul informatic de birou utilizat. Perifericele de intrare-ie ire întâlnite în configura ia unui sistem birotic sunt. i interfa a lor. de transmitere i de recep ie local sau la distan a informa iei utilizate în activitatea de birou. ß ß ß Unit ile digitale de disc magnetic (discuri fixe i discuri flexibile). Perifericele de ie ire ale unui sistem informatic de birou sunt: ß ß ß ß ß ß ß ß Imprimanta.ß ß ß ß Interfa video. Plotter-ul. Aparatul telefonic i interfa a sa cu sistemul informatic. Unit ile audio-analogice de band magnetic Unit i video-analogice de band magnetic i interfa a acestora. 2) Indiferent de gradul de complexitate a configura iei fizice a unui sistem birotic. în principal. urm toarele: ß Terminalul informatic. decodificare. Interfa a video. natura informa iei prelucrate. c) Echipamentul pentru comunica ii include totalitatea dispozitivelor tehnice de conectare. Aparatul telefax i interfa a sa specific . 28 . natura re elelor de telecomunica ii utilizate. Interfa a de ie ire telecopiator. Echipamentele folosite în telecomunica ii vor fi tratate pe larg în capitolul urm tor.

B. B. Este mai costisitor fiind realizat de obicei ca un unicat. MS-DOS). Permite rularea aplica iilor una dup alta. 2. 3. Monoutilizator i multitasking (Windows 3x). Soft-ul specializat ± este un produs ³la cheie´. i acesta se împarte în mai multe categorii: 1. Permite accesul utilizatorilor de la mai multe calculatoare (terminale). Sisteme de operare pentru re ea (Novell/Netware). Admite rularea aplica iilor pentru un singur utilizator în paralel. specializat în rezolvarea anumitor sarcini pentru clientul care l-a comandat. Soft semigeneralizat ± pachete de programe realizate de firme specializate care au o arie de cuprindere mare din punct de vedere al utilizatorului. Unix). În România exist o banc na ional de programe pe lâng Institutul de Cercetare în Informatic unde sunt stocate pachete de programe din aceast categorie. 2. Soft-ul reprezint ansamblul programelor care asigur func ionarea calculatorului sau a unor aplica ii informatice. Sistemul de operare reprezint totalitatea programelor de control care asigur accesul optim la resursele hard i soft ale unui calculator sau ale unui grup de calculatoare. 3. Aplica iile mai multor utilizatori folosesc în comun sau separat resursele aflate în diferite puncte ale unei re ele de calcul. Multiutilizator i multitasking (Windows 95. Softul generalizat ± programele din aceast categorie pot fi folosite de orice 29 . Sistemul de operare în raport cu num rul de utilizatori i cu num rul de programe pe care le poate executa la un moment dat se poate împ r i în mai multe categorii: 1. la fi iere comune sau individuale. Acesta este compus din: A. dar prezint avantajul c este protejat împotriva pirateriei. el putându-se folosi doar cu echipamentul respectiv.acesta nu poate func iona f r existen a subsistemului de programe care constituie componenta logic (soft) a sistemului birotic. 98. ceea ce favorizeaz prelucrarea unor date folosite de mai multe firme. 4. Utilizarea acestui tip de programe este mai ieftin i reduce considerabil durata de proiectare/implementare a noilor sisteme de birou. Ele asigur în acela i timp compatibilitatea diferi ilor utilizatori. Softul de aplica ii este un program destinat rezolv rii unor anumite probleme. fiecare utilizator folose te resursele în mod serial. Soft de baz (sistem de operare) Soft de aplica ii A. Monoutilizator i monotasking (DOS.

EXPRESS PUBLISHER. HARVARD GRAPHICS. Func iile realizate de acesta sunt: crearea de fi iere. Tendin a în realizarea acestor programe este de automatizare a foarte multor func ii. corectarea automat lexical i gramatical . APPROACH Procesoare integrate: WORKS. formatarea documentului (formatarea caracterelor i a paragrafelor). tergeri).utilizator f r nici o adaptare. în condi iile în care utilizatorul nu este un specialist în informatic . Utilizatorul solicit programul de la firmele specializate în func ie de tipul calculatorului. Pachetul cuprinde o suit de programe de aplica ii produse de compania Microsoft. deschiderea unor fi iere existente. Programe de gestiune a bazelor de date: ACCESS. selectarea textului. OPEN ACCESS. QUATTRO. de datele ce trebuie prelucrate. PAGEMAKER. WORDPERFECT. Unul dintre cele mai utilizare pachete de programe în activitatea de birou este Microsoft Office. în care sunt incluse programele: Word. editarea textului (mut ri. Procesoare pentru comunica ii i pentru re ele de date. ß Procesoare pentru desen i pentru reprezent ri grafice: CORELDRAW. copieri. crearea de tabele. FRAMEWORK. Access. Excel. PowerPoint. de capacitatea sa de memorie. Word este un procesor de texte care permite crearea i gestionarea fi ierelor de tip text precum i schimbul de date cu alte programe. inserarea de imagini i de grafice. ß ß ß ß Procesoare de tabele: LOTUS 1-2-3. SYMPHONY. WORDSTAR. Soft-ul generalizat pentru birotic este format din urm toarele grupe mari de programe: ß Procesoare de text i de imagine fix . EXCEL. tip document: WORD. 30 . VENTURA PUBLISHER.

Informa iile de intrare pot proveni din mai multe surse: direct din realitate. introduse prin tastare (date. mutare. sortarea bazei de date dup diverse criterii. crearea de formulare. de macrouri i de module. Excel este un program de calcul tabelar. de prezentare atractiv a unor date i informa ii. i conving toare PowerPoint este un program de grafic . formatarea foii de calcul. texte). ad ugarea sau tergerea unor câmpuri. Access este un program de gestiune a bazelor de date care permite: crearea fi ierelor tip baz de date (definirea câmpurilor. crearea de serii numerice i calendaristice. inserarea graficelor pe baza datelor din tabele. interogarea bazei de date.- tip rirea la imprimant a documentelor. calcule pe baza unor func ii. faxuri). înregistrare 31 . 3) Sistemul de informa ii al sistemului birotic ofer obiectul supus prelucr rii (elemente de intrare) în activitatea de birou asistat de calculator i în acela i timp con ine multitudinea de rezultate intermediare precum i rezultatele finale ale activit ii de birou (elemente de ie ire). scanare (documente. copierea. Func iile realizate sunt: crearea fi ierelor tip foaie de calcul tabelar. tip rirea rapoartelor. crearea unor baze de date simple. tergerea datelor. tip rirea la imprimant a foilor de calcul. modificarea informa iilor din baza de date. crearea de rapoarte. introducerea datelor).

1. local sau la distan .audio (microfon) sau video (camera de luat vederi): ß Preluate din re elele de date i de comunica ii. prin arhivare pe suport magnetic (disc flexibil) sau grafic (microfilm). Din cele de mai sus se poate concluziona c func ionarea unui sistem informatic de birou este posibil numai prin func ionarea sincron i intercorelat a celor trei subsisteme ale ace4. altele cu statut de receptor. unele cu statut de emi tor. Memoria extern i arhiva electronic sau pe microfilm a sistemului birotic. între dou sau mai multe persoane. Informa iile de ie ire ale sistemului birotic au mai multe destina ii: ß Consultare on-line. ß P strare pe termen mediu în memoria extern (disc magnetic) pentru consult ri ulterioare. documente. prin afi are imediat la terminal (date.1. COMUNICA IILE I TELECOMUNICA IILE ÎN CADRUL BIROURILOR 4. Comunica iile 1. grafice. Comunicarea este un proces de transmitere a informa iilor. Este unanim aprecierea 32 . locale sau la distan texte. (date. sunet i imagine). sub forma mesajelor simbolice. Definirea comunica iei Comunicarea dintre manager i subordona i reprezint elementul dinamizator al proceselor manageriale i în acela i timp condi ie a unui climat organiza ional i motiva ional adecvat realiz rii obiectivelor organiza iei. redare video (monitor. desenare la plotter (desene. ß P strare temporar în memoria intern sau extern în vederea unor prelucr ri imediate. texte. de sunet i de imagine. prin intermediul unor canale specifice[1]. prin sistemele de comunica ii locale i prin telecomunica ii de date. ß P strare pe termen îndelungat. ecran). documente). planuri). schi e. ß desf ß Rezultate intermediare ale unor prelucr ri anterioare sau în curs de urare. ß Transmitere. de texte. Rolul deosebit al comunic rii în asigurarea func ionalit ii i eficacit ii activit ilor este generat. redare audio (speaker). de activitatea managerial .1. în special.

un rol decizional (întreprinz tor.4. Tipologia comunica iilor[2] Varietatea comunica iilor întâlnite în cadrul firmei este justificat de existen a mai multor criterii de clasificare: 33 . un rol informa ional (observator activ. 1. Mesajul ± forma fizic a informa iei transmis de emi tor spre receptor.1. strâns legat de mesaj. Rolurile managerului în cadrul firmei sunt: 1.2. Principalele reprezent ri ale procesului comunic rii 1.1. Receptorul ± persoana sau grupul de persoane beneficiare a mesajului informa ional (executant sau manager). repartitor de resurse.3. lider.1. un rol interpersonal (simbol. 3. Emi Componentele procesului de comunicare torul ± persoana care ini iaz comunica ia (manager sau executant). purt tor de cuvânt). Canalul ± calea de transmitere a informa iei.potrivit c reia un manager afecteaz aproximativ 80% din timpul s u pentru a comunica. difuzor. negociator). agent de leg tur ). 2. regulator. 1.

a) ß ß b) ß ß ß ß c) ß ß ß ß d) ß ß canalul de comunicare comunica ii formale comunica ii informale direc ie (sens) comunica ii verticale descendente comunica ii verticale ascendente comunica ii orizontale comunica ii oblice con inut comunica ii operatorii comunica ii op ionale comunica ii generale comunica ii motiva ionale mod de transmitere comunica ii verbale comunica ii non-verbale Tipuri de re ele de comunica ii: a) b) re ele descentralizate (în ³cerc´ sau în ³lan ´).1.). expresia fe ei. 34 . ß incapacitatea emi torului de a. pozi ia corpului etc.5. de exprimare ß folosirea necorespunz toare a unor elemente ale procesului de comunicare (tonul folosit.i st pâni emo iile în transmiterea mesajului informa ional. Cele mai semnificative bariere comunica ionale se refer la: a) bariera de limbaj. gesturi. Deficien e majore în procesul de comunicare 1. re ele centralizate (în ³Y´ sau în ³stea´).

ß evaluarea subiectiv de c tre receptor a sursei obiective (emi torul) de transmitere a mesajului.1. de c tre diferite persoane din cadrul firmei. c) bariere contextuale ß perceperea diferit a mesajelor func ie de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot. în moduri diferite. bariere de recep ie tendin a de a auzi numai ceea ce ne-am obi nuit s auzim. a) ß ß filtrajul distorsiunea supraînc rcarea canalelor de comunicare cu informa ii inutile Modalit i de amplificare a eficacit ii comunica iilor motivarea adecvat a comunic rii prin: determinarea cu exactitate a scopului fiec rei comunica ii. clasificarea ideilor înainte de debutul procesului de comunicare. ß utiliz rii unui limbaj simplu i direct.6. f r prea multe detalii care pot 35 . a aceluia i mesaj. Aceste bariere declan eaz o serie de deficien e în sistemul de comunica ii: ß ß ß 1.).ß b) ß ß acelea i cuvinte au sensuri diferite pentru anumite persoane. b) asigurarea unei comunic ri clare. climatul organiza ional etc. ignorarea informa iilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoa tem. ß stabilirea oportunit ii comunica iilor. concise în sensul: ß cunoa terii detaliate a simbolurilor utilizate în codificarea mesajelor informa ionale. a celui mai prielnic moment pentru efectuarea acestora. d) bariere mixte ß discernerea insuficient a mesajelor relevante transmise sau primite de cele cu semnifica ie redus sau nul . ß recep ionarea.

Este direct. Între anii 1830-1850 munca administrativ i cea în birouri cunoa te o cre tere rapid .000. În România o astfel de cerere este posibil s a tepte 4-5 ani. în timp ce Portugalia are 200. a devenit o necesitate din cele mai vechi Pân la sfâr itul secolului al XIX-lea num rul telefoanelor era de aproximativ 1. 1. Astfel New York-ul are mai multe posturi telefonice decât întreaga Afric . complicate i de mare importan .000.000). Aceast re ea este folosit ast zi pentru transmisiile prin telex. La fiecare 1000 de locuitori Suedia are 900 de posturi telefonice. Facilit ß i ale telefoniei moderne: memorarea numerelor ± pentru cele mai utilizate numere.diminua curiozitatea i interesul receptorului. cu prioritate. ß folosirii. c) perfec ionarea managerilor. prin fax sau mai recent prin intermediul calculatorului. Locuitorii britanici se plâng c este necesar o s pt mân pentru instalarea unui nou post telefonic.2.000 (în prezent sunt peste 700. ß asigur rii unui nivel corespunz tor de redundan în ceea ce prive te transmiterea mesajelor complexe. reducându-se la minimum distorsiunea.2 Telecomunca iile Telecomunica iile reprezint partea procesului de comunicare în care mesajul este transmis la distan (³tele´ în limba greac înseamn departe) prin intermediul unor mijloace specifice. Posibilitatea de comunicare la distan timpuri*. Cert este c în prezent telefonul a devenit un instrument indispensabil care a impus crearea unei întregi re ele de comunica ii. În Iran este necesar formarea de 3-4 ori a unui num r de telefon pentru a se stabili o leg tur . personal i rapid. În India exist peste 500000 de cereri nesatisf cute. iar India doar 5. îndeosebi în ceea ce prive te comunica iile i mecanismele de tr 4. Probabil aceast cre tere a fost influen at i de utilizarea ma inilor de scris i a telefoanelor. a comunica iilor directe. Totu i acest echipament clasic nu este lipsit de probleme.1. în sensul repet rii acestor mesaje în moduri diferite i folosirea unor canale diferite. În privin a num rului posturilor telefonice exist mari diferen e între rile lumii. Echipamente folosite în telecomunica ii TELEFONUL este cel mai important mod de comunica ie în afaceri. 36 .

Pompierii. videotex-ul i clasicul teletex. spectacole. evenimente sportive etc. Serviciul de securitate. Servicii de informa ii despre: starea vremii. t ierea liniilor telefonice i alte disfunc ionalit i. de spa iu. Telefonia digital (Integrated System Digital Network) ± se refer la procesul de transformare a re elelor analogice în digitale. memorarea i înregistrarea mai multor numere de telefon. Salvamontul etc. Serviciul telefonic cu tax invers .. ß ß afi area num rului format ± se indic actualul num r format. Servicii alarm . sub forma trenurilor de bi i. 6. 4. Servicii de urgen : Salvarea. transmit un mesaj interlocutorului motivând imposibilitatea abonatului de a r spunde la telefon i îl invit s lase un mesaj înregistrat dup semnal. ß difuzor ± telefonul con ine un difuzor care ofer posibilitatea efectu rii unei convorbiri chiar dac mâinile sunt ocupate. Ca aplica ii caracteristice ale ISDN putem aminti: videoconferin a.ß reformarea ultimului num r ± se memoreaz ultimul num r format i se formeaz la cerere. Serviciul telefonic de conferin e i de videoconferin e. Un alt dispozitiv utilizat destul de frecvent este robotul telefonic. Servicii oferite de telefonia modern : 1. 37 . ora exact .. Poli ia. 5. ß posibilitatea form rii num rului f r a ridica receptorul. Videoconferin a este o teleconferin în care interlocutorii folosesc videofoanele. 2. acesta se ridic numai când r spunde interlocutorul solicitat. Pune la dispozi ia abona ilor senzori de securitate care detecteaz eventualii intru i. incendii. ß butonul secret ± se întrerupe sonorul în timpul convorbirii cu cineva din camer . 3. Robo ii sunt dispozitive electronice ce primesc telefoanele. Avantaje oferite de ISDN: ß economie de cabluri. adic informa ia circul prin cabluri.

create în urm cu doar câ iva ani.ß ß ß ß costuri reduse de instalare i de exploatare. orice persoan poate ob ine o copie a semnelor de pe original. detectând unde hârtia este alb i unde este marcat . fax-urile din prima grup au nevoie de 6 minute pentru a transmite o pagin de tip A4. Fiecare liter sau cifr corespunde unei perfora ii anume. Gama modelelor este foarte larg . FAX-ul (facsimil. de videotext. telegrafie facsimil ) Este un dispozitiv folosit pentru transmisia textelor i a imaginilor. dând na tere unei copii a con inutului originalului. care se poate purta de c tre abonat. numere. de telefotografie. orice. TELEX-ul Este una dintre ma inile folosite pentru transmiterea textelor. Pe ecranul dispozitivului apare mesajul. de videofon. transmi ând documente prin re elele telefonice digitale. Opereaz prin scanarea l imii unei foi de hârtie. A doua grup are nevoie de 3 minute. Rezolu ia pe 38 . astfel încât banda citit (în cazul în care se cunoa te limbajul) poate fi recunoscut i f r decodificatoare (citirea se face de c tre un operator telex). singurul lui avantaj fiind c se poate comunica simultan indiferent de condi iile atmosferice. Viteza ma inilor cre te odat cu grupele. Dispozitivul portabil de avertizare (Radio Pager) are forma unui mic portmoneu. În prezent este un echipament de transmisie rudimentar. Locul lor a fost luat de aparate mai sofisticate din grupa G3. Majoritatea fax-urilor aflate în func iune sunt din grupa G3. Astfel. desene. mutând hârtia mai jos i rescanând. posibilitatea introducerii unui sistem modern de taxare. Fax-urile din grupa G4 sunt în întregime digitale. Primele dou tipuri (G1 i G2). La destina ie informa ia este tip rit pe o coal de hârtie. de teletratarea textelor i graficii. Rezultatele acestei scan ri sunt transmise apoi prin liniile telefonice. O dat cu apari ia telefoniei mobile interesul pentru pagere a sc zut. folosirea telefonului prin intermediul calculatorului. existen a unor sisteme de autotestare. Folose te pentru înregistrarea informa iilor o band perforat . Atunci când acesta este c utat. de aceea au nevoie de aproximativ 5 secunde. Fax-urile din a treia grup transmit numai semnale analogice. Evolu ia tehnic a acestor aparate este extrem de rapid . sunt desuete. este avertizat printr-un semnal. de între inere. Ma inile din fiecare genera ie pot comunica între ele. Astfel. indiferent de tipul acestora: litere. Pot transmite o copie la fiecare 9 sau 15 secunde. Unele din ele dispun de facilit i de transmitere a informa iei. telefax.

Copiatoarele actuale exist în numeroase configura ii. transmisia f cându-se mai târziu (noaptea tarifele sunt mai reduse). Memoria permite stocarea înregistr rii unui document. Copiatoare gigant (peste 100000 de copii/lun ). De i nu este un echipament specific de telecomunica ii. Modele mici. Anumite aparate sunt dotate cu sistem de multidifuzare. Copiatoare de volum înalt (de la 30000-100000 de copii/lun ). COPIATORUL Al turi de telefon i de fax. care pot produce sub 1000 de copii/lun . cilindru. Copiatoare de volum mediu (1000-3000 de copii/lun ). rata de amortizare a copiatorului etc. acela i document fiind transmis c tre mai mul i destinatari programa i la ore diferite. Lumina reflectat de la imagine cade pe un tambur senzitiv care se rote te cu o vitez corespunz toare în jurul axului s u. 2. A4). Acest echipament are la baz principiul laserului (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation ± Amplificarea Luminii prin Emisie Stimulat a Radia iei). Imaginea documentului original este parcurs linie cu linie de o raz laser. 39 . copiatorul este unul dintre cele mai utilizate echipamente în munca de birou. Cu cât copiatorul este mai performant. Tonerul astfel atras este depus pe hârtie. 4. 3. Tamburul. Se ob ine adunând costul tuturor consumabilelor (toner. caz în care fotografiile pot fi transmise cu o calitate deosebit : pân la 16 nuan e de gri i adesea 32 pe cele mai mari fax-uri. putând fi grupate în patru categorii: 1. acoperit cu un material fotosensibil (seleniu). ß ß Num rul de copii/minut. developer. iar cea vertical de minimum 4 linii/mm. cu atât costul pe copie este mai mic. copiatorul particip indirect la procesul de comunicare. Factori ce trebuie avu i în vedere la cump rarea unui copiator ß Num r de copii pe lun . se electrizeaz static i atrage particule fine de dispersie sau de suspensie ale tonerului (tonerul exist atât sub form de pulbere cât i lichid). hârtie.) i împ r ind la num rul de copii efectuate cu acestea. prin multiplicarea documentelor care au ca suport hârtia sau foile transparente.orizontal este de 8 puncte/mm. M rimea maxim de hârtie admis (A3. ß Pre ul pe copie.

1. ci doar prezen a lor în fa a unui telefon sau într-un studio. care va face copiatorul s alimenteze hârtie din tava care se potrive te dimensiunii documentului. 40 . Aceste informa ii sunt prezentate pe monitoare sau pe ecrane TV la domiciliu. Posibilitatea de a copia în dou sau în mai multe culori. ß ß Copierea automat pe ambele fe e ale hârtiei. cur eniei hârtiei i formei caracterelor. Tipuri de teleconferin e: a) audioconferin a ± permite comunicarea într-o edin sistemului telefonic. unde are loc procesul de decodificare i de afi are pe ecran. b) videoconferin a prin intermediul Fiecare dintre calculatoarele participan ilor preia imaginea i sunetul prin intermediul unei camere de luat vederi i a unui microfon.2. Servicii moderne de telecomunica ii VIDEOTEX Videotex-ul reprezint un grup de servicii care pune la dispozi ia utilizatorilor informa ii pe calculator. Ideal este ca documentul s fie imposibil de deosebit de copie.ß ß Sistemul de alimentare cu hârtie (automat sau nu). ß Selectarea automat a dimensiunii hârtiei. ß Posibilitatea de a relua copierea de la num rul de copii la care hârtia s-a blocat în copiator. Odat prelucrate.2. îl va scoate afar i va lua urm torul document automat. aceste semnale sunt compactate pe baza unor algoritmi complec i i apoi trimise pe liniile telefonice c tre ceilal i participan i la videoconferin . Dou exemple cunoscute de videotex sunt: teletext-ul i viewdata. Facilit i de mic orare/m rire. caz în care copiatorul va selecta i pozi iona documentul pe ecran. ß Alimentarea automat cu documente. ß Calitatea copiilor din punct de vedere al contrastului. TELECONFERIN E Reprezint un grup de servicii care permit inerea reuniunilor f r a mai fi necesar deplasarea participan ilor.

3. În cele din urm s-a apelat la serviciile liniilor telefonice digitale (Integrated Services Digital Network ± ISDN). c) teleconferin a pe computer. Permite comunicarea prin intermediul po tei electronice. Participan ii pot trimite mesaje altor participan i în orice moment i pot recep iona orice parte din dezbaterile edin ei. VIII printre structurile de conducere ale statului un ³minister´ al comunica iilor. întrucât permit viteze de transmisie de patru ori mai mari decât liniile obi nuite i elimin parazi ii i sunetul de fond. dou inven ii ale secolului al XIX-lea (tastatura i telefonul) au pus bazele industriei telecomunica iilor moderne. O defini ie mai riguroas ar putea fi: un grup de calculatoare (de orice tip) i de periferice care partajeaz (folosesc în comun) resursele. între Maroc i Bagdad i de un serviciu de porumbei c l tori. arabii de ineau în sec. Acest lucru ofer multiple avantaje: ß programele pot fi p strate într-o singur copie (pe server) i pot fi folosite de oricare dintre utilizatorii re elei. De viteza acesteia depinde calitatea pe care o vor avea imaginile i sunetul. O mie de ani mai târziu flota de lup a britanicilor a folosit un sistem de steaguri semnalizatoare în b t lia din 1805 de la Trafalgar. ß bazele de date pot fi exploatate de mai mul i utilizatori simultan. ß resursele hard (în special imprimantele) pot fi utilizate simultan de mai mul i utilizatori.Punctul slab al unui astfel de sistem este suportul utilizat pentru transferul datelor între calculatoare. Re ele de calculatoare O re ea de calculatoare reprezint un grup de calculatoare (omogene sau eterogene) care comunic între ele prin intermediul unor facilit i hard i soft. De asemenea dispuneau de o linie de ³turnurisemafor´ pe o lungime de 5000 de km. s-a stabilit primul contact telefonic comercial. doar la câteva decenii de la b t lia de Trafalgar. 41 . 4. i anume linia telefonic . Tendin a actual în utilizarea calculatoarelor este cuplarea acestora în re ea. chiar dac nu to i participan ii utilizeaz calculatoarele în acela i timp. ß posibilit i de comunicare i de schimb de informa ii între utilizatori. * Astfel.. Astfel. În 1878. Principalele componente ale unei re ele sunt: server-ul (un calculator mai puternic care gestioneaz activitatea întregului sistem) i sta iile de lucru (work-station).

Tipuri de re ele A. minicalculatoare). Dup topologie (pentru re elele de tip LAN) 1.comunicare i interac iune între utilizatori .transceiver ± conecteaz dou re ele prin radio 4. Avantaje: ß toate nodurile sunt egale 42 .1. MINITEL.3.modem ± permite conectarea calculatorului prin intermediul re elelor telefonice.gateway (poart ) ± leag calculatoare de tipuri diferite . B. RING (inel) ± presupune conectarea calculatoarelor pe un canal circular.Alte echipamente specifice re elelor sunt: .bridge (punte) ± face leg tura între dou sau mai multe re ele .partajarea resurselor serverului . 1) Dup aria geografic LAN (Local Area Network) ± arie geografic restrâns Servicii .posibilitatea de conectare cu alte re ele 2) ß ß ß 3) ß WAN (Wide Area Network) ± larg r spândire geografic permit transmiterea datelor la distan prin intermediul liniilor telefonice sunt folosite pentru servicii de comunicare conectarea unor sisteme de diferite tipuri (mainframe. Controlul re elei este de inut pe rând de fiecare dintre noduri într-un interval de timp bine determinat. PDN (Public Data Network) ± r spândite la nivel mondial folosite pentru consultarea marilor baze de date ale lumii Cele mai r spândite re ele de acest tip sunt: TELNET. transform semnalul digital în analog prin modulare i demodulare .partajarea perifericelor din sistem .

STAR (stea) ± presupune un nod privilegiat în re ea (cu rol de server) la care sunt conectate toate celelalte. Avantaje: ß ß ß ß necesar de cablu redus vitez de lucru mai mare interconectare simpl defectarea unui nod nu afecteaz re eaua Dezavantaje: ß timpul de transmitere a unui mesaj dintr-un nod în altul nu poate fi determinat 3.ß ß intervalul de timp în care va fi transmis un mesaj poate fi estimat necesarul de cablu e acceptabil Dezavantaje: ß ß viteza de comunicare mai redus defectarea unui nod duce la blocarea întregii re ele 2) BUS (magistral ) ± presupune un cablu liniar la care sunt conectate toate nodurile re elei. Avantaje: ß ß ß viteza de transmitere ridicat posibilitate de rulare a aplica iilor în timp real (timpul poate fi estimat) costul cablului de conectare este sc zut Dezavantaje: ß ß ß defectarea serverului face imposibil utilizarea re elei cantitate de cablu necesar mai mare decât la celelalte tipuri interconectarea este mai complicat Pot exista i combina ii: STAR-BUS 43 .

datele i informa iile ar fi continuat s circule spre destina ie cu ajutorul p r ilor componente care au supravie uit. nefiind centralizat într-un singur loc.STAR-RING 4. de a înv a i de a ne petrece timpul liber*. Dac o parte a re elei ar fi fost distrus . folosindu-se cu to ii de pu inele i de costisitoarele calculatoare i de fi ierele acestora. în Internet responsabilitatea dirij rii mesajelor a fost distribuit în toat re eaua. care urm rea s -i ajute pe oamenii de tiin i pe cercet torii r spândi i pe suprafe e mari s lucreze împreun . În anii 60. Impactul Internet-ului asupra vie ii noastre este mai mare decât influen a pe care a avut-o Revolu ia industrial în schimbarea societ ii secolului XVIII. INTERNET-UL Internet-ul nu este o re ea de calculatoare cum de multe ori se spune gre it. Sistemele BBS sunt asem n toare Use Net-ului. ci este o re ea de re ele.3. cu excep ia faptului c toate fi ierele sunt localizate pe un singur calculator care de obicei este între inut de o persoan sau de un grup. Astfel. Grupurile de discu ii Un alt serviciu bine cunoscut poart numele de Use Net. Raportul Impactul Internet-ului în Europa relev schimb rile radicale produse în modul nostru de a tr i. Acest obiectiv a necesitat crearea unui grup de re ele interconectate care s func ioneze ca o unitate coordonat . O variant a acestui serviciu este sistemul de avizier electronic (BBS). De fapt. cunoscut sub numele de e-mail. Aceasta este concluzia la care a ajuns un studiu efectuat de prestigiosul Centru de Cercet ri Henley din Marea Britanie. liderul mondial în construc ia re elelor pentru Internet. Internet-ul a fost ini ial un experiment al Departamentului Ap r rii al Statelor Unite. po ta electronic reprezint o mare parte a traficului de pe Internet i pentru mul i este singura resurs pe care o utilizeaz . Este o colec ie mondial de tot felul de calculatoare i de re ele de calculatoare legate între ele. Partajarea fi ierelor (transferul de fi iere) 44 . Principalele servicii i resurse pe care le ofer Internet-ul sunt: Po ta electronic O resurs obi nuit oferit de Internet este un sistem interna ional prin care se poate trimite i primi po ta electronic . Acesta ofer accesul la newsgroup pentru discu ii în grup axate pe un anumit subiect. de a munci.2. studiu finan at de corpora ia american CISCO SYSTEM. R zboiul rece a stârnit interesul pentru o re ea care s reziste unui atac aerian.

Acest serviciu permite transferul fi ierelor de date de la un calculator la altul. utilizatorilor înregistra i care au drept de acces. De la inventarea sa în 1980. Cuvântul sau expresia eviden iat arat utilizatorului c exist un alt document asociat primului. Odat ce adresa paginii Web este cunoscut .i transmit mesaje într-un timp foarte scurt. Când un autor al unui articol de revist sau al unei c r i introduce o not de subsol. Serverul este identificat printr-o adres Internet. folosind o tehnic ce va sublinia sau eviden ia un cuvânt. În felul acesta se pot prelua de pe diferite calculatoare programe i orice tip de document electronic. Web-ul poate face în esen acela i lucru. num rul utilizatorilor a crescut spectaculos an de an. un fel de vitrin electronic . Pentru a utiliza acest serviciu este necesar un program FTP (File Transfer Protocol) cu ajutorul c ruia utilizatorul se poate conecta la un server FTP aflat la distan . astfel c la sfâr itul anului 1999 acesta va ajunge la 400 de milioane. în 10 ani. Societ ile comerciale i alte organiza ii au început s foloseasc Web-ul ca mijloc de publicitate pentru produsele sau pentru serviciile lor. utilizatorul este pus în leg tur cu o mul ime de al i utilizatori din toat lumea. Chat-ul (discu ii prin Internet) Acest serviciu permite unui grup de persoane s . De asemenea Web-ul face posibil i stocarea i reg sirea sau redarea fotografiilor. A a-numitele spa ii de discu ii permit gruparea acestora pe anumite teme cum ar fi science-fiction. o expresie sau o imagine din document. Acest tip de c l torie poart numele de ³navigare´ pe Internet. numai c aceasta se face mult mai u or. World Wide Web (www) Aceast component a Internet-ului numit mai simplu Web permite utilizatorilor s foloseasc o idee demodat ± cea a notelor de subsol ± într-un mod cu totul nou. Toate mesajele tastate într-un astfel de spa iu apar aproape simultan pe ecranele calculatoarelor tuturor participan ilor la discu ii. Documentul de acest tip poart numele de hypertext. Este dificil de f cut o prognoz . Ei creeaz o pagin Web. Utilizând un astfel de instrument clien ii pot s vad rapid i u or informa iile i imaginile grafice stocate. Acest document poate fi accesat i afi at imediat pe ecran. probabil. posibilii clien i pot afla informa ii despre firma respectiv . pe calculatoare aflate la mii de km distan . num rul utilizatorilor se va dubla. Cert este un singur lucru: firmele de echipamente pentru Internet vând ast zi mai 45 . el este foarte popular în rândul tinerilor. De i este utilizat de diferite categorii de vârst . Odat conectat. dar se pare c . Utilizarea unui browser Web seam n foarte mult cu o c l torie adev rat . num rul re elelor a crescut (dup unele estim ri în prezent sunt peste 30000). film sau sport. a imaginilor fixe i a celor animate i a secven elor video i audio. Aceste spa ii sunt active în general 24 de ore pe zi. cititorul examineaz subsolul paginii i probabil este îndrumat spre o alt pagin sau spre alt carte. Accesul la un astfel de server este permis. de regul .

îns din cauza abunden ei de date de procesat. raportul Centrului de Cercet ri Henley a analizat i implica iile sociale. fa de mijloacele de munc i fa de întregul sistem ³om-ma in -mediu´. mai productivi. Concluzia: cei care au acces la Internet la locul de munc sunt mult mai bine informa i. num rul orelor de lucru este în cre tere. din p cate. la sport i chiar posibilit i de g sire a unui loc de munc . Ce fel de informa ii putem localiza pe Internet? El ofer o colec ie de date care se îmbog e te într-un ritm rapid. 24% ca pe un mijloc de a fi în contact cu ceilal i oameni i 10% ca pe o surs de distrac ie. pentru c 46% îl descriu ca pe o surs de informa ii. Necesitatea organiz rii ergonomice a muncii în birou Dezvoltarea economiei de pia i extinderea propriet ii private au f cut ca munca de birou s cunoasc o amploare deosebit .1.multe consumabile decât cele de echipament pentru IT (tehnologia informa iei). concomitent cu o puter5. datorit faptului c se fac mult mai rapid. precum i materiale de cercetare pentru studen i i materiale referitoare la recreere. cadrul i climatul organiza ional . Aceste aspecte ale organiz rii tiin ifice a muncii î i g sesc rezolvare prin aplicarea în serviciile i birourile firmelor a cercet rilor de ergonomie care s asigure adaptarea muncii la om. la dic ionare. ERGONOMIA LOCULUI DE MUNC ÎN BIROU 5. Acest motiv convinge. numai 2% din femei s cumpere online. doar 19% privesc Internetul ca pe un mijloc de a cump ra diverse lucruri. El prezint un material complet din domeniul artelor. În aceste condi ii apar cerin e noi fa de componentele procesului de munc . * Spre exemplu. din totalul utilizatorilor. Îns . colec ie ce cuprinde subiecte de la medicin la tiin i la tehnologie. ansmitere i de receptare a acestora în interiorul firmei. Mai mult decât atât. 46 . la divertisment. cre terea productivit ii i sc derea solicit rilor de efort în munc . d) perfec ionarea capacit ii de exprimare i de ascultare. fa de om.a. la enciclopedii i la h r i. îndeosebi la manageri. propor ional cu acumularea oboselii i stresului. Prin Internet putem avea acces la almanahuri. corelarea organiz rii formale cu organizarea informal . cump r turile în cyberspa iu reprezint un paradis pentru 13% din num rul b rba ilor care utilizeaz Internet-ul. e) promovarea cu predilec ie a unor stiluri participative de management ce reclam folosirea pe scar larg a edin ei i deleg rii.

cantitatea i varietatea informa iilor solicitate. de întocmire i de prelucrare a documentelor i la cei din serviciile de rela ii cu publicul. Având în vedere toate aceste solicit ri. În acest caz studiile de ergonomie trebuie îndreptate spre organizarea ra ional a timpului de lucru i spre crearea condi iilor de schimbare a pozi iei corpului. deoarece numai prin intermediul acestora se poate realiza adaptarea muncii la posibilit ile umane fire ti. f r amenin area s n t ii lucr torilor. necesitatea studiilor ergonomice este evident . calitatea i structura acestuia. Aceast caracteristic se întâlne te la toate categoriile de personal cu o pondere mai mic sau mai mare. ß amplificarea factorilor de stres i de oboseal . un factor de influen a efortului este pozi ia de lucru. r spunderea material i moral . c utarea i reg sirea informa iilor sunt grele. rela iile cu clien ii. gradul de aglomera ie. Aceasta apare în special la cei implica i în activit i de cercetare-dezvoltare. introducere a datelor. ß folosirea. dar cu deosebire la cei implica i în procesul de întocmire i de prelucrare a documentelor. gradul sc zut de dotare tehnic solicit ri de efort fizic i psihic în munc . O alt caracteristic a activit ii desf urate în birouri i. i existen a unor multiple ß varietatea i complexitatea opera iilor (în special de ordin intelectual) pe care trebuie s le execute lucr torii. prin mecanizarea i prin informatizarea unor activit i i prin stabilirea corect a num rului i a structurii personalului se poate ac iona eficient pentru reducerea efortului fizic. Printro organizare corespunz toare a muncii pe baza principiilor ergonomice. a poten ialului uman. în acela i timp. uneori nera ional . solicitând într-un grad ridicat posibilit ile fiziologice ale personalului. Din punct de vedere fizic se poate considera c activit i precum cele de procesare a coresponden ei. Aceasta este pozi ia ezând. Pentru personalul secretariatelor apar alte cauze care pot determina cre terea efortului fizic i anume: fluxul clien ilor. Solicitarea neuropsihic în birou este predominant fa de solicit rile de alt natur la principalele categorii de personal. financiar contabile. 47 . în special cele ale secretarelor.Introducerea cercet rilor de ergonomie în birouri poate fi sus inut prin prisma unor caracteristici proprii muncii din aceste structuri. Munca în birou se prezint în general ca o munc psihic ce solicit din partea personalului un efort intelectual deosebit. îns exist numeroase activit i care necesit un efort fizic intens. cum ar fi: ß caracterul muncii. datorit condi iilor de amenajare a locurilor de munc . care uneori nu se modific nici în timpul pauzelor.

au rareori posibilitatea de a influen a evenimentele stresante externe. Solicitarea neuropsihic a angaja ilor din serviciile de rela ii cu publicul sau a celor din secretariate mai este influen at i de neritmicitatea fluxului clien ilor. de aspectele negative ale dictaturii comuniste. Din aceast cauz a ap rut necesitatea organiz rii ergonomice a muncii în birouri. Oamenii. spirit de observa ie. dinamism. schimb rile rapide i adesea imprevizibile. fie de clien i. Acestea sunt diverse i pot fi provocate fie de lucr tori. structurile respective pot ac iona printr-o mai mare flexibilitate în stabilirea programelor de lucru i prin dimensionarea optim a forma iilor de lucr tori. sunt cele mai grave disfunc ionalit i care apar în munca de birou. arta de a vorbi cu oamenii. ci o persoan care trebuie în orice condi ii s -i serveasc cu promptitudine i cu amabilitate. Din prima categorie face parte gradul de oboseal al lucr torilor (zilnic plus cea acumulat ) cu implica ii asupra modului de comportare fa de clien i. studiile de ergonomie indic o serie de calit i pe care trebuie s le aib lucr torii dintr-un astfel de serviciu i anume: cuno tin e temeinice în domeniul solicitat. omajul. în prezent societatea de tranzi ie aduce pe scena vie ii noi tipuri de situa ii stresante cum ar fi : incertitudinea. aten ie distributiv . care nu v d în acesta un partener egal care contribuie prin munca sa la satisfacerea cererilor lor. sc derea nivelului de trai. În leg tur cu acest aspect trebuie men ionat c organizarea ergonomic a muncii trebuie s asigure concordan a dintre num rul angaja ilor existen i i afluen a solicitan ilor. În acest sens se remarc îndeosebi dialogul ce trebuie men inut cu fiecare persoan pentru stabilirea informa iilor dorite. Pentru a se putea face fa acestor solicit ri. Stresul reprezint o dimensiune constant a vie ii noastre cotidiene. Stresul i oboseala profesional Stresul i oboseala profesional . necesitatea reorient rii i recalilific rii rapide i. Dificult i pot crea i clien ii prin modul de comportare fa de lucr torii serviciilor. Dac pân în 1989 factorii stresan i ineau mai mult de sistemul politic. Practica a demonstrat c în serviciile de rela ii cu publicul exist o serie de cauze care conduc de regul la suprasolicitare. capacitate de decizie i ini iativ . În multe cazuri efortul lucr torilor de a avea un comportament civilizat poate duce la suprasolicitare. Tot ce pot face este s . Aceste m suri determin servirea civilizat a clien ilor i cre terea randamentului în munc în condi ii de solicitare normal a l5. prin folosirea unor grafice de munc . concuren a. numite i bolile secolului. nu în ultimul rând. ca indivizi izola i. Având în vedere c fluxul acestora este în general aleator. de neadaptarea orarelor de func ionare a acestora la fluxul clien ilor i de existen a unor lipsuri în organizarea muncii. 48 . manifestat prin lips de amabilitate i prin nervozitate.2.i însu easc ni te strategii adaptative care s -i fac mai rezisten i la agresiunile psihice i mai eficien i în activitatea profesional .În cadrul serviciilor de rela ii cu publicul sau în secretariate exist elemente care au o contribu ie însemnat la cre terea efortului psihic.

dar i psihice. Stresul nu este influen at numai de situa iile externe ci i de vulnerabilitatea. situa ii de via care sunt considerate stresori universali. situa ia marital . care i-au f cut inap i pentru lupt . dezaprobarea sau critica efului determin reac ii diferite de la un individ la altul. i static ) ± determinat de efortul muscular 49 . profesional sau material . Ace ti factori. decesul unui membru apropiat din familie). Ea nu este o boal . producând perturb ri la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. deten ia.Dac stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic. în timp ce al ii intr în panic sau manifest un comportament bizar. de toleran a la stres a individului sau de unele tr s turi ale personalit ii acestuia. accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile. De pild . Ea reprezint un fenomen fiziologic normal care apare în urma solicit rilor prezente în activitatea uman . factori de stres pentru organismul uman i animal. de i uneori pot r mâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescut fa de anumi i factori de stres*. organismul î i reface plenitudinea func iilor sale. Exist . Factorii de mediu reprezint . agen ii poluan i pot produce traume fizice. dar poate avea consecin e temporare asupra organismului precum sl birea aten iei fa de munca îndeplinit i fa de mediu. factori care pun în pericol situa ia material sau statutul social al individului. Oboseala reprezint o reac ie a organismului de readaptare. Speciali tii clasific oboseala în urm toarele grupe: ß Oboseala muscular (dinamic i de contractarea muscular fix . mai ales atunci când este atins imaginea sa. care sunt percepu i ca o amenin are pentru individ. ca de exemplu: r zboiul. Lazarus arat c cercet rile asupra unor combatan i din r zboiul din Vietnam sau din r zboiul arabo-israelian din 1973 au demonstrat c doar la un anumit procent dintre ace tia au ap rut simptome emo ionale grave. zgomotul. chiar dac persoana respectiv este una extrem de echilibrat pot ap rea tulbur ri psihologice temporare. temporare sau permanente. pierderea unor persoane apropiate. În general oboseala este un fenomen reversibil. presiunea social prea mare. umiditatea. calamit ile naturale. pierderea unui examen. de refacere a func iilor sale. deoarece dac este urmat de o perioad de odihn sau de somn. Exist i stresori de natur psihosocial cum ar fi: situa iile conflictuale. Chiar i în cazul unor dezastre sau calamit i naturale exist persoane care î i p streaz calmul i ac ioneaz oportun i eficient. Reac ia la stres se instaleaz treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor condi ii de tensiune psihic . dintre care amintim: temperatura (prea ridicat sau prea sc zut ). de asemenea. incendiu. Unele situa ii de via nu sunt la fel de stresante pentru toat lumea. ceilal i nedezvoltând ceea ce speciali tii numesc ³nevroza de r zboi´. Individul poate tr i o stare de disfunc ionalitate sau chiar o c dere psihic brusc în urma unei psihotraume severe (accident. de asemenea. De obicei individul î i revine când situa ia stresant a fost înl turat .

Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple: ß ß ß ß sc derea aten iei. urechi). Tensiunile psihice i stresul contactelor inter-umane determin oboseal sau chiar epuizare. boli i dureri. lumina. sc derea randamentului activit ii fizice i intelectuale. încetinirea i inhibarea percep iei. precum i în dificultatea sarcinilor de serviciu. Cercet rile efectuate asupra lucr torilor din birouri arat c peste 50% dintre ace tia sunt afecta i de un sindrom de epuizare emo ional . monotonia sau rutina muncii. Cei mai mul i cred c munca în birouri i secretariate este lipsit de stres sau cu stres redus. ß Oboseala psihic ± determinat de factori de natur psihic . remedierea i prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru. a duratei s pt mânii de lucru i a concediilor de odihn . persoanele care manifest simptome de oboseal fizic i psihic au o atitudine negativist în rela iile cu ceilal i i resimt o diminuare a respectului de sine. La nivelul vie ii personale angaja ii trebuie s . În general. conflicte). În birouri oboseala profesional este o stare produs de stres i afecteaz mai ales persoanele care lucreaz cu publicul. îns lucrurile nu stau deloc a a.ß Oboseala neurosenzorial ± cauzat de tensiunea nervoas a sim urilor (ochi. Oboseala poate fi provocat de o mul ime de cauze. griji.i structureze activit ile astfel încât acestea s le dea un sentiment de confort i de siguran . Cauzele ar consta în lipsa de spa iu i de intimitate a locului de munc . dintre care cele mai des întâlnite sunt: ß ß ß ß ß intensitatea i durata muncii fizice i intelectuale.* În afara programului normal de lucru. 50 . inhibarea capacit ii de gândire. factorii de mediu (temperatura. În munca de birou remediile pentru epuizarea i pentru oboseala profesional se pot asigura la dou niveluri. Salaria ii trebuie s aib o via activ în afara serviciului i mediului acestuia. factorii de natur psihic (responsabilit i. zgomotul).

Beth Belevins ar ta: ³Când un angajat se plânge de condi iile de lucru i/sau se îndoie te de utilitatea. în situa ia în care schema de personal permite. în func ie de factorii de evaluare i de criteriile de influen [1] . În acest sens. care s se bazeze pe cunoa terea posibilit ilor i a cerin elor omului în procesul muncii. Pentru a nu permite r spândirea acestor simptome. durata pauzelor pentru odihn . r 5. Pentru serviciile de rela ii cu publicul. proiectarea i reproiectarea ergonomic a locului de munc este de mare utilitate. În aceste condi ii analiza. De asemenea.3. prin organizarea de întruniri ce pot fi folosite pentru întrajutorarea membrilor personalului i prin promovarea spiritului de echip . con inutul i momentul introducerii acestor pauze. s se foloseasc metode adecvate. 51 . De asemenea. * Conceptul de stres apare pentru prima dat în cercet rile de fiziologie întreprinse pe animale de c tre Hans Selye în 1950. este necesar. managerii pot s restructureze anumite posturi sau s refac programul de lucru astfel încât contactul dintre lucr tori i solicitan i s nu fie prea mare.Al doilea nivel se refer la responsabilit ile manageriale care trebuie s vizeze ajutorarea salaria ilor afecta i de oboseal profesional prin recunoa terea simptomelor acestui fenomen i prin instruirea personalului în vederea depist rii lor. managerii trebuie s le recunoasc i s le previn ori de câte ori este posibil. care descrie a a-numitul ³sindrom general de adaptare´ ce caracterizeaz reac ia organismelor biologice la stres. în condi iile reducerii solicit rilor. Analiza ergonomic a locului de munc Pentru a asigura eficien a sistemului ³om-mijloace de munc -mediu´ i a mic ora posibilit ile de eroare. de rostul sau de satisfac ia muncii sale. aceast atitudine va avea cu siguran influen i asupra colegilor s i´. Procedeul are ca punct de plecare analiza condi iilor de munc existente sau proiectate pentru a se realiza în diferite variante i pentru fiecare loc de munc . Este foarte important s se previn starea de oboseal profesional pentru c aceasta nu afecteaz un singur membru al personalului ci este transmis i celorlal i. * Tina Roose. concomitent cu cre terea satisfac iei în munc . managerul are un rol esen ial în g sirea unor corela ii i alternative optime între durata perioadelor de munc . un nivel optim al capacit ii de munc i o bun stare a s n t ii. num rul. poate fi util i organizarea de seminarii privind managementul stresului sau timpului [1] . atât pentru proiectant cât i pentru organizatorii i pentru conduc torii proceselor de munc . astfel încât s se asigure o eficien sporit .

telefoanele sau sursele de lumin s poat fi pozi ionate în locuri corespunz toare. în felul acesta securitatea în lucru cre te i se creeaz economii importante de cablu. Pupitrele pentru terminale pot avea extensii de tastatur pentru operare confortabil . echipamente pentru microfilme) trebuie s fie proiectat astfel încât s satisfac toate necesit ile personalului care lucreaz cu aceste echipamente. posibilit ilor financiare i planurilor arhitectului. u or de deplasat i de a ezat (rafturi independente cu fa dubl . imprimante. Proiectarea ergonomic a mobilierului de birou Câteva din cerin ele la care trebuie s r spund un loc de munc organizat pe baza principiilor ergonomice ce au ca obiectiv optimizarea rela iei ³om-mijloc de munc -mediu´ se refer la mobilier: . fotolii dispuse individual sau în banchete. capacitatea de stocare. Numeroase firme ofer ast zi mobilier modern pentru personalul care lucreaz în grup cu echipamente legate la re ea. beneficiarul poate apela la mai mul i furnizori. Alegerea mobilierului va fi relativ u oar dac beneficiarul se adreseaz unor produc tori specializa i. Aceste sta ii de lucru faciliteaz colaborarea iar mobilierul se adapteaz u or la necesit ile echipamentelor. .amplasarea i combinarea adecvat a mobilierului. iar mesele 52 . re inând pe cei care ofer livrarea i montarea pe loc în termene rezonabile. Mobilierul de birou a f cut obiectul unor norme i recomand ri precise care le stabilesc dimensiunile. de aceea este preferabil mobilierul format din module mici. Mobilierul nepotrivit poate avea serioase repercusiuni asupra s n t ii i st rii fizice a personalului. Alegerea cu grij a mobilierului de birou poate avea o contribu ie important asupra moralului personalului i de asemenea poate fi o cale de cre tere a eficien ei în munc . spa iul necesar pentru utilizare. mese de lucru ce pot lua diferite forme). Multe probleme datorate unei previziuni deficitare la nivelul stabilirii planurilor se pot rezolva sau ameliora prin dispunerea variabil a mobilierului. scaune ergonomice sau pliante. s asigure pozi ia corect a p r ilor corpului în timpul execut rii opera iilor i s corespund cerin elor ergonomice i estetice.4. terminale. Cea mai mare parte dintre ace tia au experien i dispun de echipe care se pot deplasa i pot propune proiecte de implementare care s corespund cât mai exact posibil nevoilor beneficiarului.5. care în final se poate transpune într-un nivel ridicat de absenteism i într-un randament redus. din punct de vedere func ional i estetic. De asemenea. Nu trebuie pierdut din vedere i faptul c implementarea mobilierului nu este niciodat definitiv i dup un timp pot fi necesare unele modific ri. Încercând s ob in cel mai bun pre . Cablurile pot fi încorporate în birouri astfel încât computerele. Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatur electronic (computere.mobilierul s fie simplu. acestui mobilier i se asociaz echipamentele i materialele utilizate în mod curent sau cu intermiten e în serviciile i ]n posturile de lucru. este necesar s existe cabluri suficient de lungi care s fie a ezate astfel încât s fie cât mai pu in vizibile. demontabile.

În opinia multor speciali ti. De i pentru mul i poate s par o problem lipsit de importan . de aceea nu este deloc uimitor c scaunul a devenit ast zi cea mai important pies de mobilier în birouri. Pentru mobilierul de birou se pot folosi mai multe materiale. În prezent firmele specializate în producerea mobilierul de birou pun tot mai mult accent pe aspectul ergonomic al produselor lor. de asemenea. dureri de spate. dar uzuale sunt: lemnul. mesele de lucru trebuie s dispun de un mecanism care permite ajustarea în l imii pân la nivelul corespunz tor. datorit marginilor platformei. alegerea scaunului pentru locul de munc a devenit în ultimul timp un subiect mult discutat i studiat de speciali tii în ergonomie. 53 . s ofere. Ajustabilitatea este cea mai important tr s tur de calitate a scaunelor de birou. cea mai important pies de mobilier în birouri este scaunul. chiar hilar . Majoritatea lucr torilor din birou stau în medie opt ore pe zi pe scaun la masa de lucru. Scaunul trebuie. plasticul i metalul. În l imea planului de lucru trebuie dimensionat în func ie de distan a optim de vedere pentru men inerea corpului în pozi ie natural . La fel de important în munca de birou este ajustarea meselor de lucru. deci i oxigenarea*. Într-adev r.pentru imprimante pot avea un sertar dedesubt în care este p strat hârtia . în special pentru oamenii mai scunzi. Pentru cei mai mul i oameni cel mai important echipament de birou este calculatorul. munca lucr torilor nu poate fi eficient . dar s nu uit m c f r un scaun confortabil. Acest suport. atât calculatorul cât i proiectarea întregii sta ii de lucru este ast zi important . cauzate de pozi ia încordat a coloanei i a mu chilor dorsali. Pentru alegerea scaunului perfect este necesar consultarea unor standarde realizate de firme specializate*. pozi ie care provoac vasoconstric ii ce încetinesc circula ia sângelui. precum i în func ie de m rimea efortului solicitat de bra e. Statul pe scaun o perioad mare de timp poate provoca diverse probleme cum ar fi: dureri ale picioarelor. îns . posibilitatea de sprijin a picioarele pe podea sau pe un suport (condi ie obligatorie pentru cei care lucreaz în pozi ia ezând). trebuie s permit extensia picioarelor i p strarea pozi iei verticale a corpului sau pu in aplecat pe spate. de aceea alegerea scaunului perfect va fi tratat pe larg în acest capitol. Pentru a putea respecta aceste dimensiuni.

angaja ii nu vor putea lucra la întreaga lor capacitate. * Peste 31 de milioane de americani sufer în prezent de dureri de spate. a unor tastaturi pentru calculatoare cu un sistem care permite schimbarea unghiului de lucru. În acela i timp.´ Un scaun ergonomic ar trebui s ofere spatelui. analizeaz produce astfel de standarde.s permit lucr torilor s stea pe scaun cu genunchii îndoi i i cu picioarele sprijinite pe podea sau pe un suport. Standardele ergonomice sunt îmbun t ite periodic iar standardele ANSI-HFES sunt în mod curent revizuite. de i aceast solu ie. în Statele Unite. Wright spune c acest suport ar trebui s fie ajustabil. s stea drept sau chiar pu in înclinat pe spate. arat profesorul Burloiu. în ultimul timp.s dispun de un sp tar care s p streze pozi ia dreapt a spatelui. Paris. în special zonei lombare. Dr. Dac acest lucru nu este f cut. 20-40. un suport. De asemenea. Ed. p. de aceea este necesar o înclinare a planului de lucru spre operator (ca un pupitru) astfel încât corpul s nu se mai încline în fa . un specialist canadian în ergonomie arat c : ³Ast zi majoritatea speciali tilor recunosc c sta ia de lucru i scaunul trebuie proiectate astfel încât s se adapteze diferen elor fizice dintre lucr tori. înso it de încordarea coloanei i a mu chilor dorsali. Aceast institu ie recomand pentru scaunele de birou urm toarele caracteristici: i . Masson. de umeri. determinând o sc dere a productivit ii cu 25%. American Na ional Standards Institute-Human Factors and Ergonomics Society (ANSI-HFES).[1] Les profils des postes. Acela i centru men ioneaz c durerile de spate reprezint aproximativ 40% din totalul durerilor musculare ap rute la locurile de munc . înt re te ideea profesorului Burloiu. iar riscul durerilor de gât. de spate. un mare num r de state din America au propus propriile 54 . 1976. . sp tarul scaunului ar trebui s permit i o ajustare pe vertical pentru a se adapta lungimii spatelui lucr torilor.s permit lucr torilor s stea cu bra ele drepte de la um r i cu coatele îndoite. proiectarea. Durerea este provocat de înclinarea în fa a corpului. Dar aceste dureri reprezint numai una din problemele de s n tate pe care lucr torii din birouri din Statele Unite le au la locurile lor de munc . de bra e sau de încheieturi este deosebit de mare. cerând Occupational Safety and Health Administration (OSHA) s fac noi propuneri în acest sens. De i mul i speciali ti spun c este necesar o ajustare înainte a sp tarului pentru a reduce durerile de spate. determin în Statele Unite pierderi de 20 de miliarde de dolari pe an cuprinse în costuri medicale i în reduceri de salariu. Centrul Na ional pentru Statistica S n t ii arat c aproximativ 20% din durerile de spate sunt cauzate de pozi ia la locul de munc . nu rezolv problema durerilor de spate. Administra ia Clinton s-a ocupat în mod deosebit de aceast problem . Geoff Wright. Aetna Life and Casualty estimeaz c durerile repetitive. inclusiv cele de spate. * De exemplu. . un grup independent.

pentru eliminarea problemelor de s n tate care în final pot duce la cre terea productivit ii. 55 . Proiectarea i îmbun t irea factorilor de ambian fizic Ambian a fizic reprezint o component important a procesului de proiectare ergonomic a locului de munc .8 mm Adâncimea sp tarului între 127mm i 152.7-495. Propunerile OSHA i revizuirea standardelor sta iilor de lucru de c tre ANSI-HFES au ca obiectiv cre terea productivit ii i reducerea riscurilor de apari ie a unor dureri determinate de echipamentele i de mobilierul de birou.2 mm L rgimea scaunului 406.standarde ergonomice. numai c acest scaun i în general mobilierul ergonomic este înc prea scump (cel pu in pentru firmele române ti).2 mm i 301.8 mm În l imea sp tarului de la nivelul platformei între 203.8 mm Aceste dimensiuni sunt proiectate s asigure pozi ia confortabil pe scaun cu spatele rezemat de sp tar i cu picioarele sprijinite pe podea. Conform acestor standarde platforma scaunelor trebuie s fie ajustabil atât în în l ime cât i în adâncime. în special pentru zona lombar . i în Marea Britanie exist o mare preocupare pentru realizarea unor astfel de standarde ergonomice.1. Etimologic no iunea de ambian se refer la mediul material i social în care o persoan sau o colectivitate î i desf oar activitatea. În acela i timp speciali tii în ergonomie sprijin activit ile de realizare a unor noi produse care s asigure siguran i s n tate la locurile de munc . sp tarul trebuie s fie ajustabil. În acest sens. Majoritatea managerilor accept ideea c scaunul ergonomic este într-adev r important pentru cre terea confortului lucr torilor. i de asemenea suportul pentru bra e. S reflect m asupra vorbei englezului: Sunt prea s rac pentru a cump ra lucruri ieftine.3 mm L imea scaunului s nu fie mai mic de 330. British Standard ofer urm toarele dimensiuni pentru scaunele ajustabile ale dactilografelor i operatorilor pe calculator: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ În l imea scaunului de la p mânt 393. Totu i ele nu trebuie considerate ca etalon deoarece sunt valabile numai în condi iile antropometrice specifice rii respective.4. 5. Semnificativ este propunerea California Occupational Safety and Health Administration (CALOSHA).1 i 431. Totu i trebuie s ne gândim la faptul c pierderile determinate de nefolosirea lor sau necunoa terea utiliz rii lor (20 de miliarde de dolari pe an în SUA) dep esc cu mult aceste costuri.4 mm L rgimea sp tarului ± nu mai mare de 304.

controale atunci când încep s dea mai pu in lumin i cur irea regulat . fiind deci o piedic în calea performan ei. dar nu este disponibil permanent. puritatea aerului). Principalii factori de ambian fizic sunt: iluminatul. O alt problem a iluminatului o reprezint între inerea. O iluminare defectuoas poate cauza disconfort vizual i o pozi ie nenatural a corpului. 2. acest tip de iluminare este absent în cele mai multe locuri de munc . Iluminarea direc ionat este de obicei asigurat de surse de lumin orientate în jos. Comutatorul. ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumin ambiental . Lumina care cade într-un unghi corespunz tor pe suprafa a de lucru previne reflexia care poate întuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal. Pozi ionarea. viteza aerului. O bun între inere a elementelor componente ale l mpilor include o schimbare regulat la 2/3 din via a acestora. O nou genera ie de startere electro-magnetice i de tuburi fluorescente cu eficien i cu via m rite sunt din ce în ce mai folosite. Locul de munc trebuie astfel pozi ionat încât linia vizual s fie paralel cu lumina i cu ferestrele. Are un efect pozitiv asupra omului. Uneori este singura surs de lumin la locul de munc . reducând foarte mult aceste probleme de între inere. Dar modul de iluminare nu afecteaz numai confortul vizual ci i pe cel fizic. Iluminatul este unul dintre factorii care exercit o influen important asupra productivit ii angaja ilor i asupra gradului lor de oboseal . importante sunt i posibilit ile materiale. con inutul specific al muncii. u i sau pere i de sticl . microclimatul (temperatura. Jaluzelele. De asemenea. Cercet rile arat c 80% pân la 85% din cantitatea de informa ie pe care o asimil m parvine pe cale vizual . De i ofer confortul individual. Iluminatul la locul de munc poate fi împ r it în 4 categorii: 1. Iluminarea natural provine prin geamuri. Permit controlul luminii naturale pe parcursul întregii zile. sau de lumini ³de urm rire´. Iluminarea cu ajutorul l mpilor de birou. Iluminarea ambiental este dat de obicei de o surs de lumin montat în tavan (tub fluorescent). 3. 56 . Diferitele tipuri de comutatoare permit lucr torilor s aprind pe rând câte o serie de lumini.În birouri proiectarea factorilor de ambian trebuie s aib în vedere: caracteristicile generale ale muncii. de aceea confortul vizual este esen ial. coloritul i zgomotul. solicit rile impuse în procesul muncii. 4. Este folosit pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru cre terea nivelului de intensitate. umiditatea. tehnico-economice ale acestor structuri. factorii psiho-sociali.

Dar privitul intens i timp îndelungat a acestei culori determin oboseala care se va resim i la nivelul întregului organism. având un coeficient de reflexie de 30% pân la 50%. Pardoseala s aib un coeficient de reflexie de 15-30%. Astfel se recomand vopsirea plafoanelor în culori cu coeficient de reflexie ridicat. vasele limfatice i metabolismul. Ro ul accelereaz ritmul cardiac i respira ia. Culorile birourilor ergonomice se aleg i în func ie de coeficientul de reflexie. calmeaz respira ia i reduce frecven a pulsului. vor reduce munca de între inere i vor îmbun t i calitatea luminii. 57 . creeaz o ambian vesel i optimist . În exces. Astfel: Ro ul are efecte benefice asupra sistemului nervos. boli de rinichi. astenie fizic . Oranjul tonific aparatul respirator. Este culoarea naturii i a speran ei. Recunoscut ca sedativ. este tonifiant pentru ficat i pentru func iile de nutri ie. Lumina verde favorizeaz sugestia i autosugestia. violetul stimuleaz producerea globulelor albe. Albastrul are ca efect sc derea presiunii sanguine. Violetul este culoarea regal prin excelen . dar obose te dac nuan ele sunt prea întunecate. TBC. în asigurarea unui iluminat eficient i a unui confort sporit. st ri subfebrile. tendin a spre evocare. cre te tensiunea arterial i frecven a ritmului cardiac. Ro ul ajut în urm toarele afec iuni: r celi. stimuleaz aten ia. De asemenea. Ca efecte psihologice. Investi iile în sisteme eficiente de iluminare duc la reducerea acestor costuri. pace interioar . este o culoare foarte rece. Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambian fizic ce influen eaz productivitatea muncii i care are un rol important asupra capacit ii vizuale. pentru a împiedica str lucirea. Pentru ma ini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri. spa ialitate. Studiile arat c 85 de cen i dintr-un dolar cheltuit pe un sistem de iluminat deja existent se duc la costul de electricitate. d rezisten la efort psihic i fizic. paralizie. depresie nervoas . stimuleaz circula ia sângelui i pofta de mâncare. fixeaz calciul în oase. eczeme. odihnitoare i lini titoare care îndeamn la calm i la reverie. combate st rile de anxietate. Oranjul este indicat în bron ite cronice. astm bron ic. enfizem pulmonar. dilat vasele de capacitate mic . îns mat. este afrodiziac. Verdele este calmant i d senza ia de odihn . bej). echilibreaz . d impresia de m rire a spa iului. combate frigul. nostalgie. îng duin . dureri reumatice provocate de frig i de oboseal . sclerodermii. Oranjul nu are contraindica ii. la predispozi ie spre concentrare i spre lini te interioar . Albastrul confer seriozitate. scade tensiunea arterial . a tonusului muscular. albastrul poate duce la depresie.Iluminarea eficient determin i sc derea costurilor. Pentru mobilier se recomand culori deschise. rinite cronice. litiaz biliar . Folosirea culorilor în munca de birou se bazeaz pe efectele fiziologice i psihologice ale culorilor asupra omului (tabelul 3).

De asemenea. i 58 . ca diferen a între temperatura exterioar cea interioar în timpul sezonului cald s nu dep easc 40C. poate spori riscul de îmboln viri i implicit reduce productivitatea muncii. Microclimatul. plafoane i plan ee din materiale fonoabsorbante. Acesta se refer la starea fizic a aerului la locul de munc . pere i. ce se caracterizeaz prin temperatur . ¨ 50-60 db în servicii financiar-contabile i în celelalte birouri cu lucr ri repetitive care necesit o anumit concentrare. Senza ia de bun stare fiziologic apare atunci cînd diferen a dintre temperatura aerului i cea a suprafe ei înc perii nu dep e te 2-30C. în general. Temperatura optim în înc perile birourilor stimuleaz lucrul. speciali tii cer. iar pentru munca u oar în pozi ia ezând este de 190C. umiditate. curen i de aer i radia iile termice ale corpurilor înc lzite [2] . [1] Pentru evitarea efectelor determinate de intensit ile mari ale zgomotului. Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt: ¨ 70 db în secretariate i în centre de calcul . s li pentru recreere în timpul pauzelor. oboseal ) sunt necesare m suri de prevenire precum: § § § § § § § acte normative de limitare a zgomotelor.Zgomotul. sustragere. Nivelul general al zgomotelor trebuie s se înscrie în limite corespunz toare specificului muncii de birou. încordare. solu ii silen ioase pentru tehnologia de birou. Un microclimat necorespunz tor poate reduce capacitatea de munc a executantului. în special cele neuro-psihice (tulbur ri de aten ie. cre te eficien a. dimensionarea corespunz toare a înc perilor. dispersarea i dispunerea ra ional a echipamentelor. al c rui con inut implic un anumit grad de solicitare psihic i nervoas . Intensit i mai mari de 110 db situeaz zgomotele dincolo de limitele suportabile. control ORL periodic. Temperatura aerului recomandat pentru munca intelectual în pozi ia ezând este de 21-230C.

Pentru a fi eficient folosirea calculatorului în prelucrarea datelor. Acestea ar fi posibilit ile pe care le are la dispozi ie specialistul în ergonomie pentru a conferi locului de munc mai mult personalitate. Mi carea aerului trebuie s fie mai mic de 0.1 m/s.5 30 23. confort i func ionalitate. 15% mecanizat .2 m/s. Prin evolu ia tehnicii de calcul s-a ajuns la automatizarea unui num r însemnat de opera ii i lucr ri. nu trebuie s dep easc 0. ace ti indicatori trebuie s aib urm toarele perechi de valori: Umiditate relativ (%) Temperatura aerului (°C) 70 21.În stabilirea temperaturii optime trebuie s se ia în calcul i mi carea i umiditatea aerului. în cazul lucr rilor deosebit de delicate care cer o imobilitate prelungit a corpului.9 Dac aceste propor ii nu se p streaz apar efecte negative asupra aparatului respirator. în urma studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia c un sistem informatic optim trebuie s aib urm toarele structuri: ß ß 80% prelucrare automat . dar nu este posibil înlocuirea total a sistemului informa ional de c tre cel informatic.3 50 22. 59 . m surare a datelor i informa iilor. Igiena modern recomand ca în înc perile înc lzite umiditatea relativ a aerului s fie cuprins între 50 i 70%. b) s aib grad ridicat de complexitate. SISTEMUL INTEGRAT DE BIROU Când în sistemul informa ional predomin mijloacele tehnice de culegere. În rile cu tradi ie în informatic . De asemenea. prelucrare. 6. acestea din urm trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii: a) s fie în volum mare. cercet rile efectuate demonstreaz c pentru o rela ie optim între umiditatea relativ i temperatura aerului. d) s existe necesitatea prelucr rii repetate a acestui tip de date. sistemul respectiv devine informatic ± partea automatizat a sistemului informa ional. c) calculele s necesite volum important de munc .

Conceptul de sistem.ß 5% manual . când sistemele de baz sunt nelegate. ci ajut sistemul decizional în ob inerea unor informa ii de calitate. în vederea conducerii procesului sau unit ii respective. pe mai multe niveluri. 2. 4. Fiind considerat intern este structurat. cel informatic nu reprezint un scop în sine. Fiind o component a sistemului informa ional. Aceste subsisteme trebuie s fie legate împreun i controlate pentru a realiza acest scop. leg tura organizatoric între sistemele tehnice. b) accesul la informa ie care poate fi g sit în diferite locuri i sub diferite forme. se vor realiza re elele necesare. cum ar fi: a) cre terea accesului interpersonal. economisind i timpul pentru descoperirea ei. în func ie de complexitatea elementelor sale i de m rimea sa. Cu ajutorul calculatorului se pot efectua o serie de opera iuni. Sistemele informatice furnizeaz date în leg tur cu cadrul intern i extern i ajut conducerea în luarea deciziilor ce au impact deosebit asupra existen ei i func ion rii în continuare a organiza iei. în general. 3. Prin noul concept. textelor. date de produc ie i analiz . Preg tirea documentelor i comunicarea mesajelor în forme variate produc o serie de beneficii. Prin folosirea tot mai larg a computerului s-a ajuns la prelucrarea integral a informa iilor. Instrumentele integr rii sunt introduse pe mai multe etape: 1. precum: ß ß ß ß planificarea primar . ce includ: comunicarea datelor. O organiza ie este privit . a organiz rii unei întreprinderi în general. la fel ca i cel informa ional în care este integrat. ca i cel de control al proceselor. leg turi de date (transferul de date între sisteme). 60 . Sistemele informatice de birou integreaz tehnologii variate. prin facilitatea comunic rii între diferite persoane. elaborarea comenzilor i ordinea lor. ca un sistem cu un anumit num r de subsisteme i un scop comun. este foarte important pentru managerul unei organiza ii. sunetelor sau imaginilor. CIM (Computer Integrated Manufacturing) se ob ine optimizarea fabrica iei. planificarea de timp i capacit i. crearea bazei comune de date pentru CIM.

declan ând una dintre cele mai dramatice confrunt ri comerciale a timpului. sau un satelit ce leag cl dirile din diferite ora e sau ri. O re ea de telecomunica ii permite computerelor i terminalelor din diferite locuri s comunice unele cu altele. atribuindu-i o anumit form de organizare. re elele informative sunt considerate tot mai mult arme strategice. La mijlocul secolului trecut. poate realiza o multitudine de proces ri ale informa iei. Astfel de re ele sunt de dimensiuni mici dar sunt foarte scumpe. ÄRaportat la un birou. De aceea se urm re te la început planificarea câtorva noduri. Acestea pot fi texte. prin folosirea sistemelor suport personale ce fac posibil cre terea randamentului. d) cre terea gradului de continuitate între diferite activit i.B.i interconecteze angaja ii prin re ele electronice. cât i de num rul de conect ri necesar. Walsh în lucrarea Sisteme informa ionale computerizate. F r telecomunica ii nu ar fi posibil decât o par ial automatizare a biroului. Computerele. Privite cândva ca instrumente strict administrative. Sistemul integrat. Re elele sunt de diferite tipuri. e) îmbun t irea controlului asupra activit ilor personale.c) cre terea productivit ii individuale. adic o re ea local (LAN)´ spune Myles E. Morse a deschis epoca telecomunica iilor. video care circul cu anumit vitez . la fel de important pentru mersul afacerilor i dezvoltarea economiei na ionale asemenea c ilor ferate pe timpul lui Morse´ afirma A. Aceste re ele formeaz infrastructura cheie a secolului XXI. M rimea re elei depinde atât de locul unde sunt instalate terminalele interconectate. ajutând companiile s . Acest sistem este echipat cu capacit i de telecomunicare i de procesare a datelor. prin intermediul modulelor sale. Samuel F. Primul pas în automatizarea biroului a fost introducerea sistemului de procesare a textului cu logic distribuit . ÄDat fiind c o parte mare din afaceri depinde acum de ob inerea i trimiterea de informa ii. O re ea poate include un cablu coaxial ce conecteaz dou birouri. companiile din toat lumea s-au gr bit s . Într-un sistem cu logic distribuit software-ul este înmagazinat în computerul principal. Software-ul este cel ce d via acestui sistem i îi permite s realizeze func iile de birou. Toffler în celebra sa carte Puterea în mi care. re elele de telecomunica ii formeaz corpul i structura scheletic a unui sistem. semnalele audio. în func ie de datele care sunt transmise prin re ea. Aceasta are diverse forme i m rimi. terminalele. o re ea care poate s opereze cu diferite tipuri de date este cea mai potrivit .i protejeze pie ele constituite i s le atace pe cele noi. Companiile devin din ce în ce mai dependente de re elele lor electronice pe care le folosesc în activit ile zilnice. Sistemul integrat implic existen a a dou elemente fundamentale: o baz de date central i o re ea de telecomunica ii. Fiecare terminal folose te 61 .

dar pot fi transformate i în form analogic . Procesarea vocii este o alt realizare a tehnicii moderne. Acest tip de sisteme ofer poten ialul necesar pentru cre terea eficien ei prin îmbun t irea organiz rii activit ilor. Un alt mod de a procesa documentele include digitizarea i stocarea datelor f r a mai fi necesar introducerea de la tastatur . c) po ta electronic . Într-un sistem cu resurse distribuite. Videotextul este de asemenea rezultatul utiliz rii noilor tehnologii birotice. bugete sau planuri. texte. Textele sau imaginile fotografice. procesarea imaginilor fixe sau mobile. se introduc comenzile în procesor prin intermediul butoanelor. fiecare terminal va avea propria memorie i putere de procesare. Una dintre cele mai importante realiz ri ale unui birou automatizat este teleconferin a ± capacitatea de a lega persoane aflate la distan . proiectarea asistat . Sistemele suport personale formeaz o categorie aparte de sisteme informatice de birou ce ofer asisten celor din executiv. 62 . realizarea de grafice sunt tot mai des utilizate. voce i a imaginii precum i transmiterea acestora se potrivesc unui num r tot mai mare de aplica ii de birou. rapoarte.i realiza sarcina. Ele pot furniza urm toarele servicii: a) calendare de management. Mesajele sunt stocate sub form digital . managerilor i altor utilizatori. b) programe de întruniri. În acest fel va re ine propria copie a software-ului de procesare. Pentru introducerea informa iei într-un astfel de sistem este necesar o central telefonic sau o combina ie telefon-terminal. de exemplu. Sistemele de introducere a vocii continu s fie limitate datorit modului în care decurge procesul vorbirii. Într-un birou nu se lucreaz numai cu cifre. Procesarea de date. Este o form de editare electronic ce ofer un poten ial uria pentru afaceri i guvern.acela i program din computer pentru a. copiatoare pentru ie iri i echipamente cu OCR (Optical Character Recognition) pentru intr ri. d) preg tirea documentelor. Pentru a utiliza sistemul. pot c p ta o form digital folosind un scanner (echipament ce poate transforma informa ia analogic în digital ). apoi se introduce mesajul audio vorbind direct în receptor. Caracteristicile mai avansate ale acestor sisteme includ interfe e cu echipament foto. care au acces la propriile fi iere i la baza de date a organiza iei respective. Imaginea i vocea formeaz un tandem în timpul videoconferin elor.

în prezent costul lui este de câteva mii de dolari. probabil cea mai prosper ramur a inteligen ei artificiale este cea a sistemelor expert destinate rezolv rii de probleme în domenii de specialitate. Este punctul culminant al unor ani întregi de cercet ri.5 MIPS (milioane de instruc iuni pe secund ) ± se folose te ca etalon IBM 3033 ± iar în deceniul 90 acela i computer. Senn în Sisteme informatice în management. Sisteme expert i inteligen artificial Tehnologiile i noile moduri de organizare existente au creat. O cantitate echivalent de putere computerizat actual va costa cu 20-30% mai pu in în viitor. acumulate de c tre specialist. În viitor computerele vor deveni mai ieftine i mai puternice datorit progresului tehnologic continuu. Comunicarea datelor de toate tipurile va fi larg r spândit i tot mai multe companii vor investi în serviciile de baze de date comerciale.´ dup cum afirm James A. cu 40% pe an. Managerii sistemelor informatice vor avea o preocupare sporit în activitatea de organizare. Dean ± Management strategic) 7. o nou terminologie aplicat unei st ri de fapt.1. prin extensie. BIROUL VIITORULUI 7. costa 125 000$.$ i avea capacitatea s execute 4.´ (Burton V. relativ la un set bine delimitat de 63 . În prezent. influen ând natura activit ilor. Computerele personale se înlocuiesc cu modele noi la fiecare 3 ani i sunt indicii c acest termen se va scurta. suferind îmbun t iri de 30% pe an. ÄÎn concluzie. experiment ri i al politicii miilor de persoane din industria computerelor. Dac ³în 1980 un computer principal pentru afaceri de mare întindere costa 4. care vor facilita construirea bazei de cuno tin e i procedurilor de interferen . f) note i comentarii.5 mil. Nevoia de interconectare va asigura existen a capacit ii de a lega utilizatorii i managerii cu datele din mainframe-uri. prin automatizarea activit ilor de birou se urm re te o integrare a unora dintre tehnologiile computerizate dezvoltate începând cu anii ¶60. Va cre te considerabil interesul pentru sistemele expert i inteligen a artificial .e) localizarea documentelor i gruparea acestora. Sisteme informatice viitoare. Capacitatea de stocare secundar se îmbun t e te. de asemenea. Sistemele expert preiau cuno tin ele bazate pe informare direct sau pe experien . La aceast or aproape oricine a auzit de ³automatizarea biroului´ i de ³biroul viitorului´.

Unul dintre obiectivele activit ii de cercetare în domeniul sistemelor expert este ca utilizatorul calculatorului s devin ³invizibil´. Datorit m surilor întreprinse a fost creat o baz larg i sofisticat de cuno tin e.ca urmare a extinderii re elelor.). folosind mediul vocal. Din acest punct de vedere. se l rgesc func iile i posibilit ile re elelor. de expertul uman sau de exper ii în domeniul vizat. SNARK etc. dispunând eventual de un produs-program adecvat. pe de o parte. Inteligen a acestuia din urm intr doar în pre ul ini ial de vânzare a produsului. tehnicii de calcul.tiin ifice în domeniul microelectronicii. Într-o vreme în care limbajul tiin ific este atât de diversificat.are loc o reutilare a re elelor pe baza celor mai noi realiz ri tehnico. de date sau imagini. El se realizeaz . disponibile la un pre de cost convenabil. existând posibilitatea ca acestea ± acumulate i stocate ± s fie distribuite la cererea celor interesa i. care permit preluarea în mod eficient a seturilor de cuno tin e specifice ± din domeniul de specialitate pentru care este realizat sistemul expert respectiv. . 7. urm rind minimalizarea interven iei utilizatorului în cursul rezolv rii. în care min ii umane îi vine din ce în ce mai greu s aspire c tre disciplinaritate. perspectiva unei integr ri viitoare a sistemelor expert ofer o alternativ reconfortant . 64 . i î i asum sarcina rezolv rii acestora. fapt ilustrat de cel pu in trei elemente: .probleme. Extinderea rapid pe care a cunoscut-o domeniul implement rii de sisteme expert a avut ca suport permanent dezvoltarea unei categorii specializate de instrumente complexe dedicate acestui domeniu. Conceptul INS (Information Network System) presupune dezvoltarea func iilor re elei de comunica ii pentru a se oferi posibilit i noi i diversificate de comunica ie între calculatoare sau între calculatoare i terminale. De regul un sistem expert se construie te utilizându-se un limbaj specializat (LISP. cel mai semnificativ aspect se refer la codificarea cuno tin elor. iar pe de alt parte. materialelor cu transparen ridicat etc. denumite ³sisteme cadru´ sau ³sisteme anvelop ´. În afara unor cuno tin e standard. în scopul solu ion rii unor probleme de care creatorul sistemului nu va avea niciodat cuno tin . e te constant . Re ele de telecomunica ii. care dep ritmul mediu de cre tere a produsului na ional brut. de c tre speciali tii în informatic . cre te în mod constant num rul de utilizatori/beneficiari.. practic toate cuno tin ele urmeaz s fie introduse în memoria ma inii de c tre viitorul utilizator.sistemul de dezvoltare a re elelor de telecomunica ii.2. PROLOG. Internet ± intermarketing Telecomunica iile reprezint unul dintre cele mai dinamice domenii ale economiei mondiale.

adic o tehnologie înalt ce implic rela ii intense între oameni. chiar dac firma american DIGITAL folosea Internetul pentru a distribui anun uri c tre editori. Dac ar fi s ne referim numai la marketing. de curând i-au f cut apari ia utilizatorii particulari. cooperare.ÄÎn re elele viitoare de comunica ii va cre te mult rolul canalelor de transmitere a informa iilor video.3. atât în ceea ce prive te echipamentele cât i serviciile asigurate. Aceasta are o capacitate echivalent cu 13 000 de circuite telefonice. ca apoi s fie înlocuit cu forme mai flexibile care asigurau o mai mare mobilitate procesului de produc ie i de informare´ ar ta Jay R. intercomunicare între conduc tori i executan i. 65 . consultan i i anali ti. utilizat în armat pe timpul romanilor. Noile strategii în afaceri acord o importan deosebit în elegerii corecte a informa iilor transmise i primite prin re ea. folosind Internetul departamentele implicate în acest domeniu se pot familiariza rapid cu dorin ele i necesit ile clien ilor. În SUA a ap rut principiul Ähigh tech ± high touch´. o mai mare interac iune interpersonal care s suplineasc golul uman creat de raportul om-tehnic . Noua logic de organizare i adaptare a biroului ÄPrima faz de organizare uman ce i-a dovedit eficien a din antichitate pân aproape de zilele noastre a fost i este cea piramidal . reprezentând prima implementare comercial a re elei sincron cu fibre optice SONET.´ (Mary J. Infrastructura complex a Internetului a transformat în realitate un vis al celor care prospecteaz pia a. Internetul este un adev rat beneficiu pentru companiile cu tehnologie avansat . a fost preluat i în întreprinderi precum General Motors i IBM pentru un timp. care au nevoie de personal foarte bine preg tit în aplica iile i proiectele lor specifice. Internetul va cunoa te i el profunde schimb ri. Un exemplu în acest sens îl constituie re eaua Metrobus a firmelor BELLABS i AT&T. înc din 1980. în organizarea bisericii mai târziu. în ultimii ani se constat apari ia unor muta ii importante. de marile firme sau companii industriale. Dac ini ial sateli ii de acest tip aveau rolul s asigure fluxul de informa ii solicitate de diferite organisme statale i guvernamentale. greu de imaginat. Transmisiile sincron prin fibr optic reprezint o noutate în domeniu. 7. ceea ce va permite realizarea unei concordan e între posibilit ile acestor re ele i particularit ile psihofiziologice ale omului care ob ine informa iile de baz cu ajutorul v zului i auzului. Galbraith în lucrarea sa Organizarea în viitor. ISDN (Integrated Services Digital Network) reprezint în momentul de fa formula acceptat pe larg de comunitatea interna ional a telecomunica iilor. Organiza iile i întreprinderile în care domin informa ia presupun o comunicare rapid . Cronon ± Afaceri prin Internet) În ceea ce prive te utilizarea sateli ilor geosta ionari de telecomunica ii. Acest tip de structur . leg turi directe i puternice între to i lucr torii i deciden ii procesului de produc ie.

s o exploateze i chiar s participe la dezvoltarea ei. Cadrul afacerilor se schimb în mod dramatic iar rolul personalului în organiza ie apare tot mai mult sub semnul schimb rii. Legat de un proces decizional mai rapid. Moduri de organizare (compara ie) Nou Dinamic Abunden a informa iei Global Dimensiuni reglabile Orientat spre produc ie. Modelul organiz rii distribuite este cel în care se mut din sfera conducerii în subsidiar. multiplicare.4. exist o nou logic de organizare care cere ca nevoile practice s fie asociate cu toate sistemele manageriale ale unei organiza ii. unde se afl produc torii direc i. rezervându. Ierarhia este deci în descre tere. Azi i în viitor.i astfel un avantaj în competi ie. tiin a se va afla cu prec dere la baza piramidei. În multe cazuri organiza iile trebuie s în eleag importan a p str rii unor informa ii confiden iale. Urm toarea list con ine anumite atribute care descriu noul mod de organizare comparativ cu cel vechi. control Ierarhic Vechi În esen . reia în lucr rile sale ideea piramidei într-o nou viziune: Äîn institu ia bazat pe informa ie. Noul loc de munc Biroul viitorului va de ine o tehnologie avansat dar i utilizatori care trebuie s -i fac fa . Noile organiza ii trebuie s adopte conceptul de auto-structurare în ceea ce prive te organizarea activit ii. Conceptul include 66 . organizarea va fi deci mult mai pu in ierarhic . sociolog i economist american.Peter Drucker. Organizarea de tip lateral va crea posibilitatea contactelor spontane trans-func ionale. lips a coordon rii în organiza ie. descentralizarea poate conduce la fragmentare. ducând la o mai bun comunicare i coordonare´. 7. În multe cazuri noua structur în ansamblu necesit o tehnologie avansat i ar fi total nerealist s le solicit m de la început perfec iune. clien i Orientat spre aptitudini Spirit de echip Implicare Re ea lateral (orizontal ) Stabil Lipsa informa iei Local Dimensiuni mari Func ional Orientat spre activitate Spirit individualist Comand .

sistemele de suport decizional. ceea ce va reprezenta marca de calitate a produc iei în viitor. Toffler în ocul viitorului. din diferite puncte geografice în care se afl .   67 . obiectivele i sarcinile sale se înscriu în cadrul obiectivelor i sarcinilor generale ale organiza iei. Computerele u ureaz munca în domeniul administrativ. Epistemologia biroticii nu permite separarea dimensiunilor psihosociologice ale comunic rilor întreprinderii de analiza i modificarea sistemelor de informare. Tot în acela i mod vor ap rea Äbirourile mobile´. din care se vor putea încheia tranzac ii cu parteneri situa i în birourile lor din cl diri. dar schimb locului de munc . stocarea i localizarea informa iei pe diverse medii. acas sau într-un dormitor comun. în care mediul de schimb a devenit informa ia electronic . comunica iile. i fa a ÄÎn sistemul de educa ie al zilei de mâine. chiar i în mijloacele de transport. O bun parte din studiu se va realiza chiar în camera studentului. Sistemele birotice create în ultimul timp sunt parte integrant a sistemului informa ional al unit ii.urm toarele elemente: ß ß ß ß stocarea i localizarea rapid a datelor. locul de munc centralizat va pierde din importan («). IBM au trecut la încorporarea factorilor psihologici în bunurile fabricate. documentele vor avea o calitate superioar . condi iile de munc vor fi ameliorate iar confortul. Se pot transmite astfel date de mare importan c tre persoanele de r spundere. mesajele transmise i primite. deoarece noile tehnologii vor permite reducerea efortului fizic. i în aceast postur . Birotica confer no iunii de totalitate organiza ional puterea unui concept opera ional i reglat. Elementele sale func ionale de baz sunt: ß ß ß preg tirea i reproducerea documentelor. la un moment dat. Birotica poate fi aplicat pretutindeni. Companii puternice din SUA ca General Motors. la orele pe care el însu i le va alege´ afirma A. securitatea i satisfac ia vor cre te. În societatea actual . a ap rut conceptul de Äautostr zi informa ionale´. distribuirea muncii în diferite locuri.

Hacunda. Morris. Calciu. 1998. Levine. D. 1989.. M. Managementul resurselor umane. S. Bucure ti. Michael S. Ed. Bucure ti. Bucure ti. New York. Popescu. Colesca. 1996.. 1982. Bucure ti. Gheorghe. New York. B. L. Ro ca. Alvin. Birotica cu aplica ii în management. Mare . ¡ Toffler. Lumina-Lex. Birotic : suport de curs. The electronic office and you. Hascal..E.. I. Harrison.. Nicolescu. 1996. Tehnic . Bucure ti. Computerul i stresul. Ed. Somnea. Bucure ti. 1997. George. Bucure ti. 1991. 68 . I. Bucure ti. Adrian V. ASE. L. 1997. Bucure ti. Pan . I. V. Bucure ti. Coresponden a i tehnica secretariatului. Universit ii. 1995. Internet pentru to i. 1973.: Prentice Hall Inc. 1996. Ionescu.. I. V. I. Birotica. A. Godnig. Petre. N. 1998.. Ed.. C. D. R. Note de curs. 1999. Secretele secretariatelor. 2000 Enache. Antet. I. E. 1992. Economic . Preotesiu. ASE.. All. The automated office. ocul viitorului. Birotic . 1994. 1989. Peter. D. E. N ft n il . Editura Politic . Craiova. Birotica. J. EDP. The Corporation of the 1990s. Managing for the future. Verboncu.. 2000. Lyn. Scoot. Eficient. CREDIS. Bucure ti. Teora. Socobeanu. O. Bucure ti. Ro ca. Truman Tally Books. N ft n il . Management.BIBLIOGRAFIE Burloiu. Iordana. 1985. Socobeanu.. 1998. J. London: Proffessional Publishing House. Drucker. Baroudi. Oxford University Press. 1998.J. Bucure ti. Claude S. Glasgow: Whitelaw & Palmer. Birotica i performan a managerial . A. Bucure ti. The history of management thought. Englewood Cliffs.. Bucure ti. S. Birotic . Curs de secretariat. Enache. Heigl. Dumitrescu. Organizarea ergonomic a muncii în birou.

Sigma. a constituit o cerin esen ial sub aspect deontologic. 1995.sociale. drd Maria PARIZA Colegiul Universitar de Administra ie i Secretariat Universitatea ÄOvidius´ Constan a Considera ii generale privind evolu ia meseriei de secretar O abordare evolutiv a meseriei de secretar nu se poate realiza decât în contextul evolu iei istorice a managementului i a mijloacelor de comunica ie. Editura Antet. Secretara perfect . meseria de secretar preced ± în timp istoric. considera i a constitui prima celul a birocra iei. Bucure ti. secretarii autorit ilor. tain ) i desemnând o persoan care tie i p streaz secrete. Arne. în practicarea acestei meserii. confiden ialitatea. 69 . provenind din latinescul Äsecretum´ (secret. descoperim trei coordonate esen iale care i-au marcat func ionarea pân ast zi: ß meseria de secretar a ap rut i a func ionat întotdeauna pe lâng factorii de decizie ai vie ii economico. G. Alvin. ß ß tratarea informa iei scrise. de a da ordine i a administra bunuri. Vivien.. 1995.. putem lega apari ia acestei meserii de casta scribilor. Sub aspect practic. a stat la baza acestei activit i i. apari ia denumirii sale. Coordonata confiden ialit ii este sugerat chiar de termenul Äsecretar´( ). V. în Orientul antic [1] . Înc din fazele de început.Toffler. CAP. Bucure ti. III FUNC IILE SECRETARIATULUI MODERN Lector univ. Dac inem cont de faptul c primele forme ale scrierii au ap rut din necesit ile administra iei de stat de a emite dispozi ii. Puterea în mi care.

privind practicarea acestei profesiuni. munca de secretariat cap t contururile specializ rii. Ast zi. scribii au fost printre primii colaboratori specializa i în comunicarea scrisa. fiind extrem de rare persoanele care tiau s citeasc . În spatele acestui curent ascensional se afl i dezvoltarea continu a tehnologiilor informa ionale i comunica ionale care au revolu ionat via a birourilor. Termenul grammatikos. cristalizat ca tiin tot la începutul secolului XX. cu aceea de dactilograf.În special. spre a se asigura de p strarea secretului profesional. [4] În epoca contemporan . încât activitatea sa se va confunda pân în epoca contemporana. la care sau ad ugat alte opera iuni de expediere dar i de eviden a circula iei documentelor scrise. i reevaluarea auxiliarului s u de baz . A a se explic i practica unor autorit i de a t ia limba scribilor. Noile dimensiuni ale managementului au presupus. se contureaz alte coordonate func ionale ale acestei profesii. ergonomia. privind resursele umane i resursele informa ionale. 70 . ele dovedindu-se mai dotate decât b rba ii în domeniul competen ei sociale i al inteligen ei emo ionale. [5] Se contureaz . la aceasta aducându. [3] In perioada feudalismului. când au început s fie promovate drepturile cet ene ti refuzate femeii secole de-a rândul. Astfel. Problema confiden ialit ii se punea. prin apari ia hârtiei ca suport informa ional. aceast meserie a apar inut b rba ilor. pân la începutul secolului XX. secretariatul. în perioada faraonilor egipteni. 95% din func iile de secretar sunt ocupate de femei. conform statisticilor. în ceea ce prive te posibilit ile asocierii acestei meserii cu începuturile scrierii. la vremea respectiv . Aceasta presupunea men inerea în continuare. Managementul modern. Trebuie s preciz m. dar a declan at goana dup o egalitate de sexe. imaginea secretarei se va asociata atât de profund cu acest mijloc de imprimare a textelor.i contribu ia tiin e precum sociologia. în Evul Mediu. îns . se ocupa de coresponden a monarhului sau a unor înal i demnitari. prin trecerea de la un sistem economic la altul i prin evolu ia mijloacelor de comunica ie. o dat cu p trunderea ma inilor de scris mecanice în structurile administrative. desigur. persoana desemnat cu titlul de secretar. în special în rile Europei Occidentale. Treptat. In epoca modern . o data cu schimb rile produse în sistemele de conducere prin apari ia anumitor grade de ierarhizare si. noi cerin e. Nici Revolu ia Francez cu ideile ei luminoase nu a avut curajul s lanseze femeia în via a administrativ . a sarcinilor ini iale de caligrafiere a textelor. dezvolt noi valori. psihologia. numai pe cale oral . c din punct de vedere istoric. astfel. poate fi considerat cel mai sugestiv. [2] denumind în limba greac i profesia de ³secretar´.

s gestioneze fluxuri de informa ii i timpul managerilor. al turi de cele tradi ionale. managerul concepe un document. În echipa manager-secretar . toate opera iunile ce in de redactarea. în continuare. inclusiv în firme. privesc evolu ia rolului calculatorului pentru activitatea fiec rui manager i de aici. de rutina. distribuirea sau memorarea informa iilor prelucrate. cuno tin e. posedarea i si exercitarea a 1-2 limbi de circula ie interna ional . Argumentele care se aduc în acest sens. Privit din aceast perspectiv . Componenta structurala cu rol complementar pe lâng de un post de conducere. rolul secretarei este în continu cre tere i c nici calculatorul nici altceva nu va reu i s-o suplineasc . utilizarea celorlalte aparatelor de tratare a informa iei i comunica ie. Secretara este tot mai implicat în procesul de gândire fiind nevoit de multe ori s preia p r i din activit ile conducerii spre a le prelucra independent. sau aplic o rezolu ie pe o cerere. pentru degrevarea titularului func iei în cauz . management. fiind tot mai implicat în activit i paraprofesionale în care competen ele ei s impun cuno tin e noi din alte domenii (economie. Func iile secretariatului modern Activitatea de secretariat se exercit în toate sistemele economico-sociale. secretara î i va dep i statutul profesional actual. În rile occidentale se experimenteaz i testeaz pentru viitor. indiferent domeniul acestora de activitate. ideea c . putem enumera: st pânirea procedeelor de citire i scriere rapida. Posibilit ile sale de degrevare a ac iunilor managementului sunt nelimitate. sus ine c . activitatea secretariatelor devine tot mai complex i specializat . secretariate pe domenii. stilizarea. utilizarea calculatorului în editarea de texte i pentru baze de date. juridic). Astfel. Secretariatul va prelua. Cu privire la perspectivele acestei profesii. 1. activitatea secretariatelor nu va mai fi exercitata de oricine i oricum. informa ii i deprinderi cerute muncii tradi ionale secretariale la care se adaug altele noi: domeniul biroticii. în perspectiv . secretariatul efectueaz lucr ri de natura administrativa. calculatorul va ajunge s suplineasc rolul secretarei. cunoa terea principiilor de organizare a timpului i a documentelor. echipe de secretariat pentru prest ri de servicii birotice sau pentru lucru la distan . în lumea occidental s-au exprimat trei curente de opinie: [6] a) într-o prim categorie se încadreaz cei care consider c rolul secretarei este dep it i c în viitor va disp rea. dimpotriv . s manevreze mijloace tehnice de tratare a informa iei i de comunica ie. Abordând. 71 . la modul general. în timp. abilit i de comportament în rela iile cu publicul i al i factori. c) un al treilea curent.competen ele secretariatului impun în egal m sur . o sarcin unic este finalizat prin contribu ia celor dou persoane. b) în a doua categorie pot fi încadra i cei care consider ca. cuno tin e generale de statistic i contabilitate. cerin ele actuale ale acestei profesiuni. Din aceast perspectiv .

în practic . Marin AIFTINCA. ß contribuie decisiv la organizarea ra ional a activit ii managerilor de nivel superior din cadrul firmei (directori generali. Un secretariat bine organizat i competent poten eaz munca managerului prin mai multe elemente: ß degreveaz managerul de o serie de ac iuni de rutin . Func ia de asistare direct a managerului.) De la silex la siliciu : Istoria mijloacelor de comunicare în mas . directori executivi). precum i tendin ele de evolu ie a profesiunii în contextul general al transform rilor economice. metodele i tehnicile specifice dobândite în practicarea acestei profesiunii. la utilizarea ra ional a timpului de lucru de care el dispune. Func ia de Äfiltru´ i leg tur în contactele conducerii. Func ia de documentare. de stilul de management. 1989. consider c utilizarea eficace a secretariatului.Complexitatea procesului de munc . ß creeaz condi iile preliminare pentru realizarea de c tre manager a unor contacte operative i eficiente cu persoane din interiorul i exteriorul organiza iei. pur administrative. 72 . vom aborda activit ile i atribu iile specifice pe care le implic fiecare func ie în parte. o serie de activit i pe care le vom trata distinct în exercitarea unei func ii. astfel. contribuind. p. privind managementul competitiv. ß asigur vehicularea corespunz toare a informa iilor la nivelul conducerii firmei. cu deosebire în perimetrul e alonului superior al acesteia. îns . de dotarea tehnic i nivelul de preg tire al secretariatului. doar ca posibilitate de sistematizare teoretic a procesului muncii de secretariat. Func ia de reprezentare. constituie o modalitate esen ial de amplificare a eficacit ii muncii manageriale. Bucure ti : Editura tehnic . Literatura de specialitate. [1] Giovannini GIORANNINI. 5-70 . sunt necesare în ansamblul exercit rii acestei profesiuni. variaz în func ie de dimensiunea i complexitatea structurii organizatorice. În continuare. tehnice i sociale. O astfel abordare trebuie privit . (ed . Aceste elemente stau la baza principalelor func ii ce revin secretariatului: ß ß ß ß ß Func ia de tratare a informa iilor. deoarece.

[3] Ovidiu NICOLESCU. p. prelucr ri de informa ii sunt i diversele calcule matematice pe care le efectueaz calculatorii umani sau ma inile de calcul. Rolul secretariatul în sistemul informa ional al organiza iilor No iunea de informa ie. Bucure ti . 83. ß Stocarea informa iilor (sau memorarea) este opera ia prin care o cantitate de informa ii este înmagazinat pe un suport material sau în creierul uman. ß Prelucrarea informa iilor ± presupunând totalitatea transform rilor la care sunt supuse mesajele recep ionate. În general. care constituie baza unei cercet ri. p. fa de datele recep ionate. 63-74[4] Virginia VEDINAS. în a a fel încât. I. 1999. 1998. [5] Susan VINNICOMB. Elemente de protocol. c informa iile în sensul pe care l-am men ionat. Valorificarea informa iei pentru desf urarea activit ilor administrative se face în urm toarele etape succesive: ß Culegerea informa iilor ± adic recep ionarea planificat . Bucure ti. Editura economic .Babilonul informa iei : C tre o nou ordine interna ional în domeniul comunic rii i informa iei ± Bucure ti : Editura politic . în activit ile administrative. nu trebuie confundata cu cea de informa ie tiin ifica. urm rind un anumit scop. 1987. În: Management. prelucrarea informa iilor constituie partea cea mai complex i subtil dintre etapele procesului informa ional. s rezulte informa ii distincte de cele recep ionate. pentru perioade mai scurte sau mai îndelungate de timp. Lumina Lex.78-90. Bucure ti. Se poate observa. efectueaz o semnalizare. Nina COLWILL L. aceast informa ie poate fi recep ionat de mai multe ori. [2] În limba român termenul a fost preluat sub forma ³gr m tic´ i a circulat cu sensul de ³secretar´ sau ³scriitor´ într-o cancelarie domneasc . La nivelul organiza iilor. 286 p. fiind conservat . un func ionar va întocmi documentul sau lucrarea numita Centralizator care cuprinde informa ii noi.1. De exemplu. 73 . Evolu ia managementului pe plan mondial. un raport. în func ie de necesit i sau importan . [6] Ibidem. p. deci. Teora. De asemenea. o schi a etc. Femeile în management. 2000. pot fi generate de un emi tor uman dar i de c tre un dispozitiv programat de om. emite informa ii. FUNC IA DE TRATARE A INFORMA IEI 1. orice angajat care vorbe te. Ion VERBONCU. elibereaz o chitan a. scrie o cerere. un termometru care indic temperatura mediului ambiant sau un calculator electronic care tip re te rezultatul unui calcul. emit informa ii. prin centralizarea unor date.

al activit ilor specifice procesului informa ional. Din sistemul informa ional face parte i sistemul de comunica ii prin care se pun în contact sursele de informa ii prin intermediul re elelor. se poate afirma c informa ia constituie o resurs fundamental a procesului de management pentru atingerea obiectivelor organiza iei. Schimbul de informa ii în interiorul organiza iilor sau între organiza ii este denumit comunica ie. natura informa iilor. avantajele i dezavantajele metodelor i mijloacelor de prelucrare. Sistemul informa ional al organiza iilor asigur coeziunea sistemului de conducere. In orice structur organizatoric . transmitere i primire a informa iilor. aceste procese nu se desf oar la întâmplare ci sunt strâns intercolerate. Structura timpului de lucru a unui manager. Tipologia circuitelor informa ionale la nivelul secretariatului 74 . implicat în activit ile de birou.2. îndrum ri 14% In aceste condi ii. prin rolul sau de auxiliar circumscris conducerii. de c tre speciali ti în domeniu. se consum astfel: ß ß ß ß ß ß ß ß primirea de informa ii 23 % luarea de decizii 41% dare de dispozi ii 1% schimb de informa ii 4% elaborare de informa ii 4% executare de lucr ri 5%_ confirmare decizii 8 % explica ii. Informa ia circul pe canale formate de leg turi ierarhice i func ionale materializate de structura organizatoric a unit ii. Secretariatul. constituind sistemul informa ional al unei organiza ii. direc ia de transmitere i rolul lor în sistem. desigur. analizat din diferite puncte de vedere. trebuie s cunoasc provenien a informa iilor pe care le culege. Gradul de complexitate. a deciziilor i ac iunilor întreprinse de managerul c ruia îi este subordonat secretariatul. Procesele comunica ionale cuprind fazele de predare. variaz în func ie de complexitatea activit ii de management. Pentru a fi valorificate.Parcurgerea acestor etape constituie a a numitele procese informa ionale. opereaz . 1. informa iile trebuie s circule. Orice angajat. cu informa iile materializate i nematerializate care circula la acest nivel al organiza iei.

secretariatele manageriale se constituie ca adev rate centrale de comuta ie a informa iilor. eventual selectate prin tehnici specifice. adic informa iile de control prin care conduc torul se asigur dac deciziile transmise au fost executate. ß circuit descendent prin care conducerea organiza iei. unde acestea converg din toate p r ile întreprinderii i din exterior. bancare. agen ii. Orice organiza ie are rela ii cu mediul economicosocial: organe financiare. furnizând conducerii informa iile ob inute de la diferite compartimente ale organiza iei. anun area sau prezentarea vizitatorilor la conducere. în exercitarea func iei de comand . ß se concretizeaz prin: comunic ri verbale personale sau prin microfon pentru stabilirea contactelor telefonice. chiar dac într-o faz ini ial se 75 . pontaje i alte situa ii sintetice. se concretizeaz prin de d ri seama. circulare. alte organiza ii i parteneri de afaceri. Comunic rile oficiale se desf oar cu preponderenta prin scrisori. C) Secretariatul este o central de comuta ie a informa iilor pentru informa iile care intr din mediul extern c tre toate nivelurile organiza iei i a celor care ies din organiza ie spre mediul extern. O structurare orientativ circuitelor informa ionale specifice biroului de secretariat. ß ß de la secretariat spre conducere circuit informa ional ascendent i linear. ß circuit ascendent în cursul execut rii deciziilor.In sistemul informa ional al organiza iilor. pe scrisori. sucursale). dispozi ii. ß se concretizeaz prin dispozi ii verbale personale sau prin microfon. acestea se concretizeaz prin ordine. sar prezenta astfel [1] : A) în secretariate se constituie un important canal informa ional în rela iile ierarhice directe cu conducerea. solicit ri de leg turi telefonice. emite decizii de organizare. în sensurile: ß ß de la conducere spre secretariat circuit informa ional linear i descendent. prezentarea coresponden ei i a altor documente din arhiva curent a secretariatului etc. etc. rezolu ii pe acte. note scrise cu indica ii pentru efectuarea unor lucr ri. coordonare i execu ie c tre subsistemul condus. Este faza de retroac iune (feed-back-ul) în exercitarea func iei ce control i evaluare. B) Secretariatul este o central în circuitul ascendent i descendent al informa iei ce se desf oar între conduc tor i subsistemul condus: ß circuit ascendent în etapa premerg toare deciziilor. organiza ii ierarhic superioare sau subordonate (filiale. rapoarte. redactate i transmise de c tre secretariat.

ß ß ß gradul de implicare în domeniul în care activeaz managementul. în propor ie ridicat . atunci când dimensiunile organiza iei permit astfel de structuri. apoi se concretizeaz treptat în documente care adeveresc. în acest sens. cultural sau tiin ific . traduceri). afi aj. gradul de st pânire a mijloacelor tehnice de tratare a informa iei. în economia german [2] prin anii 1997. mai mult de 80 % din totalitatea informa iilor erau memorate pe hârtii i nu puteau fi accesate decât manual.poart eventuale comunic ri verbale.). tampil ri etc. set ri. Tratarea informa iei scrise. imprimare special . dintre care cei mai importan i ar fi: ß gradul de preg tire profesional pentru aplicarea corect a metodelor i tehnicilor de lucru. culegerea. presupune o serie de opera iuni care sunt în general: ß ß logice (sortare. Documentele scrise sunt utilizate. administrative (îndosarieri. Dincolo de situa iile în care comunicarea scrisî este absolut necesar . Orice activitate economic . grupare). clasare. 76 . la nivelul secretariatului. se utilizeaz numeroase mijloace de tratare manuale i automatizate. i pentru comunicarea cu persoane din interiorul sau din afara organiza iei. în practic se înregistreaz a a numitul ³mit al hârtiei´. memorat electronic. având în vedere u urin a cu care acestea pot fi ob inute. etc.). In vederea u ur rii activit ii. iar 20% se g seau sub form structurat . ß de prezentare (înscriere simpla.. intelectuale (redactare de texte. constat sau preconizeaz fapte. Sistemele de computere genereaz o mul ime de hârtii iar copiatoarele omniprezente încurajeaz reproducerea documentelor într-o larg distribu ie. gradul de adaptare la ritmuri variate de munc . Organiza iile genereaz o mul ime de documente cu caracter administrativ. D) Circuit informa ional orizontal i linear se stabile te între diferite compartimente de secretariat. valorificarea i transmiterea direc ionat a informa iilor reprezint o sarcina centrala a muncii moderne de secretariat. Tratarea eficienta a informa iei scrise specifice activit ii de secretariat este condi ionata de o serie de factori. administrativ social . Conform unor investiga ii. Experien a practic arat c : procurarea. apare întâi ca idee. în cadrul rela iilor de cooperare.

Sfera coresponden ei oficiale este larg i cuprinde probleme cu con inut juridic. 77 . Pentru exercitarea acestei activit i trebuie respectare anumite principii: ß evitarea coresponden ei inutile. organizatoric. acestea alc tuiesc obiectul coresponden ei oficiale sau private. administrativ. diplomatic etc. isc lituri) au valoare probatorie juridic . în cazul în care unele probleme pot fi rezolvate prin contact personal sau telefonic. ß ß promtitudinea r spunsurilor operativitate în rezolvarea problemelor ce fac obiectul coresponden ei. economic. a faxului i a cutiei po tale electronice comunica ia prin coresponden clasic predomin în via a organiza iilor. deci. În acest sens. In principal. putere de convingere mai mare în rela iile oficiale ale organiza iilor. traducerea documentelor. putem men iona b ncile.Stocarea electronic permite accesul la o cantitatea mare de informa ii Informa iile de pe hârtii pot fi digitalizate prin scanare i f cute astfel prelucrabile i gestionabile. Factorii care stau la baza men inerii acestei forme de comunicare se justific astfel: ß consemnarea scriptic a unei activit i cu elementele de autenticitate ( tampile. Coresponden a oficial cuprinde totalitatea scrisorilor i a actelor care circul între persoane juridice sau între o persoan fizic i o persoan juridic . referitoare la clien i i la modalit ile de facturare corespunz toare i care înlocuiesc formularele de hârtie cu documente electronice.3. societ i de telefoane etc. Dup cum scrisorile se adreseaz unor persoane juridice sau persoane fizice. Comunicarea scris se realizeaz prin intermediul coresponden ei. 1. tratarea informa iei în secretariate presupune: ß ß ß activit i cu coresponden a organiza iei. Activitatea cu coresponden a No iunea de coresponden include forma scris pe care o iau rela iile dintre dou sau mai multe persoane. societ ile de asigur ri generale i de s n tate. In pofida existentei telefonului. reproducerea de texte sau scrierea dup dictare. Aceste procedee sunt îns posibile numai în unele domenii de activitate. cum ar fi întreprinderile care au baze de date structurate. ß constituie o baza de înregistr ri contabile.

Semn tura de primire în condica de expediere sau în cea a registraturii trebuie s fie lizibil . hârtie. se pune i problema coletelor suspecte sau a scrisorilor capcan . din punct de vedere ecologic. ß consum ridicat de energie uman în prelucrarea informa iei. cu implica ii asupra multiplic rii posturilor din structura organizatoric .ß expeditorul i destinatarul au în fata texte identice. ß prin constituirea unui fond arhivistic. imprimare i transmisie ± dar i indirecte.1. constituirea unui ciclu de coresponden ce oglinde te na terea. greutate prea mare fa de m rimea lor. prin asamblarea scrisorilor ce privesc o anumit problem . urme de ulei sau de gr sime pe ambalaj. ß elaborarea scris ofer un timp mai mare de gândire pentru formularea i structurarea ideilor . sârme ata ate. s se a eze pachetul pe o suprafa plan . Indiciile în acest sens ar fi: o form sau o m rime neobi nuit . mijloace de prelucrare. modificarea sau stingerea unor rela ii între persoane juridice i persoane fizice. coresponden a poate deveni o surs de documentare. efecte poluante ale fabricilor de hârtie în mediu. In ceea ce prive te dezavantajele comunic rii scrise. ß prin extensie. salarii. 1. ca în astfel de situa ii. Se recomand . comunicarea scris presupune o serie de costuri sociale: exploatarea p durilor. dac num rul scrisorilor corespunde cu cele scrise în condica de expedi ie sau dac sunt în stare bun . 3. ß comport un anumit ascendent al emi torului fa de receptor. ß permit. cât 78 . miros de migdale sau o gaur de ac în ambalaj. ß costuri ridicate care presupun nu numai cheltuieli directe precum. cerute de conservarea în dosare i spa ii special amenajate. ß scrisorile oficiale pot fi ulterior transmise i pe alte canale (fax sau po ta electronic ). In ultimul timp. putem enumera: ß depersonalizarea comunic rii prin eliminarea rela iei directe între participan i. Ciclul opera iunilor practice de secretariat cu coresponden a A) Opera iuni cu coresponden a primit ± Verificarea coresponden ei ± este opera iunea necesar pentru a constata eventuale gre eli de expedi ie.

se comunic imediat expeditorului aceast problem . ± Datarea i aplicarea tampilelor de înregistrare Men ionarea datei pe scrisoare este importanta pentru urm toarele motive: 79 . ß Dac se constat lipsa unei anexe se face o not pe scrisoare în acest sens. ß Plicul se prinde de scrisoare în urm toarele situa ii: a) dac scrisoarea nu are adresa expeditorului. alte scrisori adresate firmei i.mai departe de birou i s nu se deschid pân la verificarea acestuia de c tre persoane competente în astfel de situa ii. înainte de distribuire. ± Deschiderea plicurilor se face. se grupeaz în teancuri distincte scrisorile recomandate (se semneaz de primire). cele marcate ³Urgent´. ß Filele anexei se prind împreun cu scrisoarea. Scrisorile marcate ³urgent´ vor fi deschise cu prioritate. scrisori ß ß Adresate gre it. b) cele care necesit aten ia altor persoane din organiza ie. Pentru u urarea opera iunii de distribuire a coresponden ei. private (confiden iale. ± Sortarea coresponden ei primite Dup deschiderea plicurilor. c) dac timpul scurs între data sosirii i data expedierii este prea mare. ß Dac lipsa unei anexe nu permite rezolvarea problemei în scrisoare. spre a se constata cauza întârzierii prin verificarea tampilei po tei. Strict personal´ ± Verificarea con inutului scrisorii dup deschidere ß Se verific dac nu lipsesc file sau anexe ale scrisorii. eventual. personale). numai dac exist acordul conducerii în acest sens. coresponden a se sorteaz în trei grupe: a) cele care necesit aten ia conducerii. b) dac adresa men ionat în interior nu este identic cu cea de pe plic. ß Nu se deschid scrisorile care poart men iunea ³Personal´ ³strict secret´. Recomand ri: Înainte de deschidere. c) cele care necesita aten ia secretariatului. de o deosebit utilitate s-au dovedit etajerele cu compartimente pentru fiecare serviciu. în general de c tre secretar .

Repartizarea coresponden ei pe compartimente In prealabil. ± Înregistrarea coresponden ei în Registrul de Intrare-Ie ire Aceast opera iune se efectueaz conform instruc iunilor de aplicare a Legii Arhivelor Na ionale nr. Avantajele sistemului: . . Dac mai multe persoane trebuie s ia cuno tin procedeaz astfel: ß ß se face un duplicat al scrisorii se întocme te un tabel cu urm toarele elemente: primitor. evitându-se pierderea sau deteriorarea. întotdeauna în acela i loc.scrisoarea original r mâne la secretariat. 8. se face o selec ie a scrisorilor oficiale de cele personale i se a eaz în ordinea importantei. privind Eviden a documentelor (nota de trimitere la Arhivistic ). pentru coresponden a ie it ca r spuns sau din oficiu.prin trecerea datei când a fost primit scrisoarea de fiecare persoana poate fi depistate mai u or compartimentele în care a fost re inut mai mult timp. pe cât posibil. semn tura. fiecare semnând de primire. Alte posibilit i: ß secretariatul trimite câte o copie a scrisorii c tre toate compartimentele. dup aplicarea rezolu iei de c tre conduc tor. ß data sosirii este o posibilitate de amplasare în timp. adic sub data de origine a expeditorului pentru scrisori i sus în dreapta pe prima pagin . în cazul folosirii ulterioare a scrisorii. 16 / 1996 art. 9. B) Opera iuni cu coresponden a expediat 80 . data de con inutul unei scrisori se ß tabelul se transmite fiec rei persoane înso it de scrisoare.ß constituie o justificare pentru problemele care nu s-au putut rezolva la timp din cauza primirii cu întârziere a documentului. Data se va amplasa. ß secretara face copii dup fragmentele scrisorii care intereseaz un anumit compartiment.

secretariatul mai are urm toarele responsabilit i: ß s anun e termenul la care trebuie s r spund . organiza ia expeditoare trebuie anun ata printr-o scrisoare din oficiu spre a i se explica motivul întârzierii i termenul prev zut pentru r spunsul definitiv. efi de compartimente). se prezint spre 81 . consilier juridic.scrisori expediate din ini iativa organiza iei cunoscute sub denumirea de coresponden din oficiu. se analizeaz rezolu ia i dispozi ia primit . c) Scrisoarea este conceput de secretariat ß în cazul coresponden ei de r spuns. ß se întocme te ciorna sau conceptul scrisorii i eventual. se alege modelul adecvat dup tipul de coresponden . secretariatul va asigura documenta ia necesar (scrisoarea primit i alte date sau informa ii legate de con inutul scrisorii expediate. Coresponden a poate s provin din toate compartimentele organiza iei. b) Scrisoarea este conceput de alte compartimente ß secretariatul va procesa scrisoarea în forma final i o va multiplica în num rul de exemplare cerute.Scrisorile expediate de organiza ii pot fi: r spunsuri la scrisori primite . In aceast situa ie. Indiferent de metoda folosit . Dac solu ionarea unei coresponden e primite comport o perioad mai îndelungat de timp. poate interveni în corectarea eventualelor gre eli de formulare sau de ortografie. se adun i se studiaz actele normative sau alte documente care reglementeaz problema ce constituie obiectul scrisorii. ß s vegheze asupra respect rii termenului i ob inerii ciornelor pentru dactilografiere. gramatic sau punctua ie. se consult coresponden a anterioar i documenta ia la care se refer . ß în cazul scrisorilor din oficiu. se culeg informa ii de la serviciile de specialitate i de la cei în drept. dac e cazul (manager. ± Redactarea coresponden ei Situa ii: a) Scrisoarea este conceput de manager. ß va verifica i va ata a anexele la scrisoarea corespunz toare.

separat. . de obicei la dou spa ii albe de numele destinatarului. atunci când se scoate scrisoarea din plic. men iunea Urgent se va scrie pe plic în dreapta i dedesuptul adresei. antetul s fie în partea de sus. se verifica identitatea ciornei cu materialul dactilografiat i se face corectura eventualelor gre eli sau omisiuni. tampila se aplic pe semn turile autorizate. ara. . ß Se scrie codul po tal în partea de jos a adresei. i num rul. numele localit ii. marca de scutire de taxe sau stampila po tei . numele jude ului/ districtului. Înregistrarea coresponden ei în Registrul de eviden la rubrica Ie iri i aplicarea datei i num rului de înregistrare pe fiecare scrisoare expediata. ß Se evit împ turirea scrisorii mai mult decât este nevoie pentru a fi introdus în plic.Introducerea coresponden ei în mapa managerului i prezentarea la semnat. Secret.avizare personalului de specialitate. Coresponden a de r spuns se prezint în mapa înso it de coresponden a de baz . ß Se verific dac timbrele corespund cerin elor po tei ß Adresele de pe plicuri sunt confruntate cu antetul scrisorii înainte de împ turire.Scrierea adresei pe plic Distribuirea rapid a coresponden ei depinde de scrierea corect a adresei care trebuie s cuprind elementele: numele destinatarului. . numele str zii. ß Se noteaz fiecare element al adresei pe un rând. ß se dactilografiaz sau proceseaz coresponden a. codul po tal. ß Se scrie orice men iune special .Împ turirea i introducerea scrisorilor în plic ß Se procedeaz astfel încât. . ß Se las în partea superioara a plicului loc suficient pentru timbre.tampilarea scrisorilor se efectueaz numai dup semnarea de c tre cei în drept i numai de c tre persoana îns rcinat cu p strarea tampilei. separat de adresa. ora ul cu oficiul po tal. ca de exemplu: Personal. .Introducerea anexelor în plicuri 82 . In aten ia «.

dar nu se prind de scrisori. prin fax. 83 . de importan a scrisorii. se ocupa de primirea i expedierea coresponden ei.ß Anexele de m rimea scrisorii se împ turesc simplu. c) str in tate . Nr. cea mai mic va fi prins deasupra. acestea se capseaz între ele. Nr. scrisori recomandate loco.Expedierea coresponden ei prin po t In organiza iile mari. scrisori simple alte localit i.) se expediaz în plicuri mari. prospecte. Alegerea uneia sau alteia dintre aceste c i se face în func ie de distan a pân la destinatar. i introdus în plicul mare. cu ajutorul curierilor. în col ul de sus. b) recomandate. Borderou de expedi ie nr.a. înregistrare Destinatar Localitatea Greutatea Taxa (lei) Nr. ß Anexele mai mici decât scrisoarea se prind de scrisoare. se împ ture te scrisoarea i se introduce anexa în ultima împ turire a scrisorii. împreun cu scrisorile. Dac sunt mai multe anexe. Data crt. ß Anexele mai mari decât scrisoarea (bro uri. scrisori recomandate alte localit i. dup urm torul model (vezi model). scrisori simple pentru str in tate. Modalit ile de expediere a coresponden ei pot fi: expediere prin posta. ß Plicurile sunt repartizate i legate în pachet dup criteriile de expediere: a) cu adrese în aceea i direc ie. în func ie de cerin e. ß Dac anexele con in mai multe foi. de costul expedierii . recipis Asemenea borderouri se întocmesc separat pentru urm toarele situa ii: ß ß ß ß ß scrisori simple loco. stânga. în acest caz pot fi introduse în prealabil într-un plic mai mic. Pentru expediere se întocmesc borderouri de expediere. Scrisorile. care poate fi sigilat sau nu. serviciul de registratura. cataloage etc. Se împ ture te anexa.

iar coresponden a secretariatului se ordoneaz în dosare. de înregistrare Destinatar Nume i penume Semn tura Expedi ia prin curier se practic în aceea i localitate. p. 1999. imagini schematice. Bucure ti. Condica de expedi ie este un instrument de eviden i control asupra mi c rii coresponden ei i actelor. Editura tehnic . Pe fiecare borderou se totalizeaz costul expedierii pentru desc rcarea func ionarului responsabil cu aceast problem . nu i în conceperea textelor. Borderoul se întocme te zilnic când exist coresponden de expediat prin po t . Manual de secretariat i asisten managerial . 40. Pot fi stabilite i alte categorii în func ie de specificul activit ii organiza iei. Coresponden a i tehnica secretariatului: manual pentru licee economice. Dup expedierea coresponden ei se sorteaz copiile i sunt transmise compartimentelor de resort. Toate scrisorile primite i expediate de o institu ie într-o zi. se numesc po ta zilei. 84 . Poate fi folosit în acela i scop pentru distribuirea i circula ia actelor i în cadrul organiza iei. traducerea documentelor. Unele intr numai în sfera de atribu ii a managementului sau a altor compartimente iar secretariatul se implica numai în reproducere. cu con inut i frecven variabil . In cazul expedierii coresponden ei prin curier se folose te Condica de expedi ie cu urm toarele rubrici (vezi tabel). p. Didactic i pedagogic .4.101 1. în secretariate se reproduc o serie de documente. Reproducerea documentelor Tratarea informa iei scrise presupune aplicarea întregii game de tehnici specifice de secretariat. Pe lâng coresponden . între compartimente. texte. dactilografierea. 1998. Data Nr. procesarea documentelor sub forma de date. Nr. Bucure ti. [2] Margit REUTER. precum: stenografierea. Altele sunt întocmite i de secretariat. Edit. Claudia BEHRENS. de sumele sau timbrele po tale ce i-au fost încredin ate. crt.ß scrisori recomandate pentru str in tate. [1] Lucre ia Preotesiu.

efi de departamente sau compartimente i reproduse de secretariat. ß inform rile ± sunt întocmite de diferi i angaja i i reproduse de secretariat. astfel: ß adresele ± cele mai simple materiale de coresponden care con in. personal sau cu ajutorul unui translator autorizat constituie o atribu ie a secretariatului. de regula. una dintre cerin ele obligatorii. De asemenea. ß procesele ± verbale sunt întocmite de comisii de specialitate i reproduse de secretariat. secretariatul are sarcina de a±i prezenta conduc torului rezumatele diferitelor materiale care sunt prea vaste. ß d rile de seama ± sunt întocmite de manageri. în func ie de gradul de responsabilitate pe care±l implic . indicatoare.6. economic . la participarea în cazul unor negocieri sau încheierea unor contracte sau în cazul unor comunic ri directe. În mod curent. tabele etc. atunci când nu privesc problemele acestuia. Putem enumera. Managerul poate mai eficient dac secretariatul ii examineaz minu ios documentele înainte de a intra în posesia acestora spre a înl tur problemele care nu sunt presante în lista de priorit i. programe.5. ß notele interne ± adresate personalului din cadrul organiza iei sunt întocmite redactate i difuzate de secretariat. publicitar etc. sunt întocmite de secretariat. liste. ß rapoartele i referatele implic secretariatul numai în reproducere. în acest sens. de natur protocolar . Traducerea documentelor Asigurarea traducerii documentelor. în scopul degrev rii managerului de lectura. sunt limitate la traducerea coresponden ei. 2±3 fraze i se folosesc pentru înso irea unor materiale mai ample. în organiza iile care au rela ii de colaborare cu parteneri str ini. 1. afi e. Alte materiale care se reproduc în secretariate pot fi materialele manifest rilor colective: invita ii.eventual dup modele. Un astfel de demers presupune cunoa terea unor tehnici de lectur i capacitate de sintez . Tratarea automatizat a informa iilor 85 . ß instruc iunile ± sunt reproduse de secretariatul. 1. firmele apeleaz la firme specializate. ecusoane. In cazul unor reuniuni interna ionale care implic responsabilit i mari. Sarcinile sale. privind ocuparea func iei de secretara o constituie i cunoa terea a 1±2 limbi de circula ie interna ionala.

Prelucrarea automatizat a textelor Prelucrarea textelor. Birotica studiaz ansamblul activit ilor de producere. Mijloacele de tratare automatizat a informa iei i±au g sit ecou larg în activit ile birourilor de secretariat.6. ß scurtarea timpilor de parcurs prin eliminarea timpilor de transport. redactarea de scrisori în serie). dup cum am men ionat. pentru evalu ri. 1. ß reutilizarea direc ionat a informa iilor (de pild . distribu ie i exploatare a informa iei din perspectiva muncii de birou.Partea sistemului informa ional. ca i prin scurtarea datelor de prelucrare. arhiv rile pe discuri optice. mari consumatoare de timp. ocup în continuare o mare parte din timpul secretariatului. graficelor. astfel : ß modul simplu de prelucrare i între inere a informa iilor pentru toate tipurile de informa ii (documente. Beneficiile aduse de domeniul biroticii. 86 .1. faxul. termene etc. pentru a o transforma dup interesul sau. unde predomina activit ile de rutin . ß accelerarea c ut rii informa iilor prin instrumente adecvate (b nci de date pentru c utare direc ionat i structurat . clasarea i arhivarea acestora. Cuprinde: telefonul. ß îmbun t irea calit ii informa iilor prin punerea la dispozi ie a tuturor informa iilor necesare i existente. se nume te sistem informa ie de birou sau sistem birotic [1] . copiere i a teptare. în care informa iile sunt tratate cu mijloace automatizate. sisteme de gestiune a documentelor pentru posibilit i de accesare a documentelor arhivate dup con inutul acestora. dar f r ca postul receptor s poat automat s recupereze informa ia primit . a datelor. ß calitatea mai înalt a rezultatelor prin standardizarea fluxurilor de date i prin asigurarea actualit ii documentelor sau datelor folosite. ß Birotica de transmisie ± care permite schimbul de informa ii de la un post la altul. Aplica iile biroticii se încadreaz în trei categorii: ß Birotica autonom ± care cuprinde prelucrarea textelor. în activitatea de secretariat pot fi enumerate. date structurate. b ncile de date. ± Birotica de comunica ie ± pe care o vom aborda în subcapitolul urm tor.). posibilitatea c ut rii în hiper± text).

ß textele pot fi comod revizuite.Evolu ia merge univoc de la ma ina de scris spre computer. putând astfel s fie memorate i reg site. ß se poate stabili i implementa u or un anumit tip de scrisoare pentru întreaga întreprindere. oferind alternative. precum. ß salturile la rând nou i la pagina noua pot fi efectuate automat. aceasta constituind o contribu ie importanta pentru Identitatea organiza iei. Astfel: ß toate format rile pot fi introduse i modificate rapid. mai u or i mai pl cut prin prezentarea vizual . corectate i modificate eliminându±se rescrierile. reproducerea textelor r mâne în continuare o sarcin important a secretariatului. datorit posibilit ilor extinse de concep ie. ß ofer posibilitatea prelucr rii combinate a textului scris cu tabele. decupa i muta sau copia por iuni de text în alte locuri. computerul va deveni instrumentul de baz în aceste birouri. în prelucrarea textelor. calcule. ß existenta dic ionarelor de sinonime contribuie la evitarea repet rii cuvintelor. tehnologia informatic a comunica iilor. 1. imagini. telefonia. adic : poate recupera automat informa iile primite. receptorul poate asigura toate func iile emi torului. In acest form de comunica ie. ß datorita programelor de verificare ortografica pot fi g site i corectate rapid gre elile de ortografie i cele de tastare. au putut fi interconectate odat cu apari ia calculatoarelor i cea 87 . statistici. Comunica ia birotic a fost posibil o dat cu apari ia de noi medii. grafice. pe disc i sau pe discheta). ß textele pot fi memorate (în memoria de lucru. Comunica ia birotic O alt categorie de aplica ie a biroticii o constituie i Birotica de comunica ie sau comunica ia birotic . în special.7. Având în vedere faptul c . ß programele de separare în silabe u ureaz separarea corect a cuvintelor la sfâr itul rândurilor i contribuie la un aspect mai estetic al textului (margini mai uniforme în dreapta acestuia). mai rapid. le poate transforma dup interesul s u. prin care tehnologii odat separate. imaginea. ß se pot introduce.

comunicatele de pres . Avantajele re elei de calculatoare sunt mult mai evidente în marile organiza ii. descrierile de proiecte. si distribuirii direc ionate a informa iilor. informa ii despre concurenta. Cuprinde: mesageria electronic . Acest fapt are. Func iile principale ale acestui sistem sunt: ß primirea coresponden ei. Conectarea Internetului în re elele locale i publice deschide alte posibilit i de informare de o însemn tate deosebita i în birourile secretariatelor. In realizarea posibilit ilor de comunica ie birotic . Aceste tehnologii au schimbat enorm lumea întreprinderilor. în acest caz. desigur. clien ii reprezentând computerele de la locul de munca. informa iile pentru prezentare. Cel mai cunoscut serviciu de Internet este World Wide Web. Telebox) pentru primirea textelor. In organiza iile mari se extind a a numitele Sisteme client ± server. Introducerea tehnicilor moderne de comunica ie birotica constituie o necesitate în secretariate. mai multe persoane. având în vedere faptul c . a prelucr rii. Programe care s±au dovedit foarte eficiente pentru lucrul în grup func ioneaz pe principiul po tei electronice (Electronic± Mail). precum: rapoartele de afaceri. Tehnologiile Internet± ului se pot folosi i în interiorul întreprinderilor. în care sunt interconectate circa 60 000 de re ele i mai mult de 80 de milioane de calculatoare electronice. Intranetul i Internetul.multimedia [2] . La realizarea aplica iilor Intranet. (prescurtat WWW) Acesta realizeaz integrarea diferitelor servicii la acela i nivel i dispune de capacitatea de a genera i de a utiliza documente hiper±media. 88 . oferind posibilitatea utiliz rii eficiente a cuno tin elor interne i externe. de o cutie po tal electronic (Mailbox. un rol important îl are infrastructura tehnica informatica i conlucrarea componentelor tehnice. consecin e enorme i asupra cerin elor profesionale ale angaja ilor. formându±se a a numitele Intranet±uri. listele de telefoane. firmele încep de obicei cu informa iile generale. participa la îndeplinirea unei sarcini. Pentru birourile care desf oar procese informa ionale care implic mai multe locuri de munc . au fost create pachete de programe pentru lucrul în grup (Groupware). Fiecare utilizator final conectat dispune. Acestea ofer o ans real pentru comunica ia eficient . cu ramifica ii mondiale. Tranzac iile de afaceri i procesele de comunica ie se realizeaz tot mai mult sub aceste forme. ofertele interne de posturi etc. Internetul este o re ea de computere. care comunic cu modulele server centrale (Internet) sau locale (Intranet).

In acest capitol. ß publicare (marketing de produse. 1.7. E± Fax. difuzarea informa iilor generale pentru angaja i (Avizier electronic). Asupra altor posibilit i de comunica ie birotic în exercitarea altor func ii ale secretariatului. ß afaceri on±line (rezerv ri calatorii. am insistat numai asupra posibilit ilor de aplica ie a comunica iei birotice în cazul exercit rii func iei de tratare a informa iei. planificarea i coordonarea unor proiecte comune. coordonarea unor termene. În scop orientativ.2 Internet±ul în secretariate. compilarea i editarea (reprelucrarea) mesajelor destinate transmiterii. citirea de tiri). Poten iale de aplicare Accesul pe Internet este interesant pentru ofertele de informa ii i comunicare global . telefon. rela ii publice. distribuirea coresponden ei electronice. comunicare (E±Mail. partenerii pot comunica. pentru realizarea în comun a unor sarcini intelectuale comune. memorarea de documente i de mesaje. confirmarea automat a primirii coresponden ei. când i unde le convine. vom reveni în capitolele respective 1.1. oferte de locuri de munca). cump r turi electronice. Aplica iile po tei electronice în secretariate Secven ele de activit i în care secretariatele pot aplica principiile E±mail±ului pot fi: ß ß ß ß ß preg tirea edin elor sau a altor manifest ri de grup . conferin e). punerea de acord în inform ri curente.7. transfer de baze de date. 1. s±ar putea recomanda: ß procur ri de informa ii (informa ii hiper±mediu prin WWW.ß ß ß ß ß trimiterea de mesaje. In aceste codi ii. pentru secretariate.7.3 Utilitatea comunica iei birotice moderne ± Prin utilizarea noilor tehnologii informa ionale i comunica ionale se poate creste 89 . opera iuni bancare electronice).

Ädocumentarea presupune numai forma materializat ´. avantaje de timp i costuri. a documenta înseamn a depista. pân în secolul al XIX-lea. ÄInforma ia presupune un fapt de cunoa tere care poate fi emis sau recep ionat sub form materializat sau nematerializat . conserva i pune la dispozi ia consumatorilor de informa ii surse de cuno tin e dobândite anterior asupra problemei ce intr în sfera de interes a acestora. O dat cu evolu ia mijloacelor de comunicare materializate. In general. No iuni generale privind tiin a document rii Materia prim a acestei activit i o constituie documentul. cu sensul reflexiv al verbului a se documenta. ± Tehnologiile informa ionale i comunica ionale aduc o contribu ie important la cre terea capacit ii de presta ie. în via a birourilor este foarte important . În general. FUNC IA DE DOCUMENTARE 2. pentru a asigura p strarea competitivit ii i succese economice remarcabile. în cazul muncii de birou (în special în cel al secretariatului). Deosebirile dintre cei doi termeni. no iunea de ³document´ este definit ca: orice baz de cunoa tere fixata material. ambii presupunând un fapt de cunoa tere. termenul ³document´ provine din latinescul ³documentum´.1. [1] Vezi capitolul ÄBirotica´ din prezentul volum. adic activitatea de ³a informa´ pe al ii. exist . Între cele dou posibilit i de cunoa tere. cu sensul de ³ceea ce serve te la a înv a. termenul documentare a indicat activitatea de informare prin intermediul documentelor. pe când. în activitatea birourilor se urm re te: sporirea eficientei muncii. A fost preluat ca neologism în limba român . deriv tocmai din termenul document. pentru orice întreprindere.eficienta economica în birouri i în administra ie. fixate în documente de orice gen. în elesul modern al termenului s-a extins spre sensul tranzitiv al verbului. îns . Aceast defini ie cuprinde activitatea de documentare în sensul cel mai general posibil. circulând cu sensul juridic modern. In accep ie larg . Ini ial. când s-a fixat i impus terminologia tiin ei documentarii. Etimologic. termen intrat cu acest sens în limba francez în secolul al XIIlea. a colec iona. intensificarea rela iilor cu clien ii. a se instrui´. Împlinirea unor astfel de deziderate. nu numai deosebiri de natur 90 . caracteristica care predomin în organizarea modern a acestui domeniu. In accep iune curent . [2] III. prin utilizarea telecomunica iilor. termenii ³informare i documentare´ tind în exprimarea obi nuit spre sinonimie. înregistrat sau susceptibil de a fi utilizat pentru consultare studiu sau prob .

deci i cea mai important .). posibilit ile de clasare i subclasare sunt greu de reprezentat într-o singur structur schematic (vezi schema 1) O prim etap de clasificare se poate realiza. t bli e de lemn. ea poate fi transmis în spa iu dar i în timp. purt tor de informa ie sau mediu de înregistrare) sunt : a) documente istorice ± înregistrate pe suport istoric (argil . documente dactilografiate (ma ina mecanic de scris). discurile compacte audio). presupus de o astfel de transmisie. Documentarea presupune o recep ionare mai metodic i mai temeinic . documente litografiate (texte gravate în piatra). documente xilografiate (texte gravate în lemn). papirus. material plastic etc. documente tip rite (imprimare cu ajutorul tiparului). celita. rapid. Dup suportul documentar (denumit i mediu suport. documente xerografiate (fotografiere. pânza etc. b) documente contemporane-înregistrate pe suport modern (hârtie. purt toare de informa ii. Dictonul latin ³Verba volant Scripta manent´ exprim tocmai aceast con tientizare a omului asupra necesit ii înregistr rii informa iilor pe suport material rezistent. Dup tehnica de înregistrare (de fixare pe suport) a) documente ob inute prin metode clasice de înregistrare: documente manuscrise.înregistrate pe suport tehnic care poate fi: suport optic (pelicula fotografica. pornind de la definirea general a termenului. piatr . Fiind fixat pe suport material.ci i de valoare. Permanen a este calitatea esen ial a documentului. tezaurul de cuno tin e al omenirii s-a p strat mai ales prin obiecte concrete.) c) documente tehnice . Informa ia transmis oral. b) documente realizate prin metode moderne de înregistrare: 91 . Din cele mai vechi timpuri. încât. scriere uscat ). cartele magnetice. Tipologia informa iei documentare cunoa te ast zi o diversitate atât de mare. suport magnetic (benzile magnetice. pelicula de film). Necesita utilizarea unui echipament tehnic pentru a fi consultate. memoria vizual a fiin ei umane fiind mai puternic pe tot parcursul vie ii. pergament. Valoarea informa iei documentare const i în perenitate. este recep ionat cu un grad de aproxima ie. carton. conform trilogiei ± suport documentar ± tehnica de înregistrare ± semne conven ionale de transmitere a mesajului.

enciclopedii. ele pot fi înregistrate pe suport hârtie. având în vedere faptul c aceast categorie de documente intr în sfera de interes a muncii administrative. hârtie. a) documente scrise (având la baza litera) b) documente grafice (în care predomina imaginea) schematice (scheme. stampe etc.înregistrare electronic ± documente electronice (sunt cuprinse fi ierele de date i software-urile de aplica ie. sau generate de calculator).). la rândul sau. magnetic.înregistrare electromagnetic : documente audio (discuri.imagini reale sau concrete (desene. . ilustra ii. studii) ß documente secundare (dic ionare. alfanumerice) Dup form : ß ß ß foi volante bro uri c ri Dup gradul de implicare intelectuala: ß documente primare (c r i beletristice.) documente video (filmate cu camera de luat vederi simple sau digitale. picturi. ghiduri etc.. optic sau orice alt suport conceput pentru a fi prelucrat pe calculator sau printr-un procedeu similar) Dup semnele conven ionale folosite. Vom reda. A) Documentele imprimate Dup natura mesajului: ß ß texte date (numerice. subclasat dup alte criterii. ob inute din prelucrarea documentelor primare) B) Documentele manuscrise: 92 . planuri. benzile magnetice etc. grafice. bibliografii. . diagrame. cataloage. tratate. în acest sens. câteva posibilit i de subclasare a documentelor scrise pe suportul modern. monografii. Fiecare dintre clasele men ionate poate fi. hârtii).

din punctul de vedere al biblioteconomiei. hot râri guvernamentale. unele dic ionare i enciclopedii. cu sens mai restrâns. alte criterii de clasificare în func ie de sfera de activitate. sub aspectul comunic rii. ß dup natura proceselor reflectate: documente comerciale. In cazul unei clasific ri. discuri. decizii.ß documente istorice: inscrip ii. condici. dispozi ii. (Standard ISO 2789). decizii. ß dup destina ie: documente pentru uz intern (rapoarte. coresponden a elaborat de-a lungul timpului de c tre organe de stat. Organiza iile creatoare de documente. definesc documentul ³ act oficial sau particular prin care se adevere te sau de preconizeaz un fapt. astfel: ß dup sfera de aplicare: legi. decrete. documentul este definit ca Äinforma ie înregistrat care poate fi tratata ca unitate într-un flux documentar. ordine. televiziune tactile ± alfabetul Braille pentru nev z tori. organiza ii publice s-au private. d ri de seama etc. se confer un drept sau se recunoa te o obliga ie. documente care intra i ies din organiza ie (coresponden a). în func ie de sfera de interes a diferitelor domenii de activitate. hot râri judec tore ti etc. indiferent de forma sa materiala i de caracteristicile acesteia´. acte. 93 . practica la rândul lor. Marea diversitate a categoriilor de documente a determinat i apari ia altor defini ii. institu ii i persoane particulare cunoscute sub denumirea de arhivalii ß documente contemporane: documente create de organele de stat. ß ß audio-vizuale: film sonor. dup forma de emitere sunt: ß ß documente vizuale documente sonore iar dup forma de receptare. incluzând aici: documentele scrise sub toate formele i tipurile prezentate. regulamente. vor fi respectiv: ß vizuale. In sens juridic.). care necesit un echipament pentru audiere. Astfel. documentele grafice (schematice i iconografice) ß auditive: banda magnetic . documente financiare etc. casete audio. Putem men iona.

tehnicile de specialitate i func iile sale. problemele acestei tiin e la nivel de institu ii specializate sunt mult mai vaste în ceea ce prive te specializarea personalului. În aceasta situa ie are rol pasiv atunci când le prime te i activ când le prelucreaz i transmite . urme de civiliza ie materiala etc. în cazul în care func ioneaz centralizat. Func ia general a documentarii tiin ifice este aceea de a sprijini cercetarea i crea ia. precum i o bun st pânire a metodelor i tehnicilor de evident . Astfel s-a dezvoltat documentaristica. aceast activitate poate fi privit din dou direc ii.In ÄDic ionarul tiin elor Speciale ale Istoriei´ [1] termenul Ädocument´ este definit în sens generic ca Äînsumând toate categoriile de surse care pot transmite date istorice (inscrip ii. indiferent de domeniul de activitate. fiecare presupunând particularit i de ac iune. con inut.). documentarea se refer la adunarea de documente înainte ca problemele s fie tratate. Rezolvarea eficienta presupune o bun cunoa tere a tipologiei documentelor pe care le manevreaz sub multiple aspecte (forma. cinematografice sau a altor imagini care prezint interes pentru cunoa terea istoric .) dar i în sens arhivistic. fotografiei. 94 . Într-o abordare sistematizat . presupunând totalitatea metodelor i tehnicilor de colec ionare. pân la etapa de depunere în arhiva de depozit. ac iunile având tangenta cu domeniul documentarii tiin ifice. Ceea ce am inten ionat s eviden iem este faptul c . eviden iere a documentelor constituite într-un birou cu scopuri practice. Astfel. realizate cu ajutorul grafiei. 2. acestea fiind mari generatoare de documente. înregistr rilor sonore. la nivelul secretariatului. ca ramur a tiin ei documentarii. putem vorbi în m sura în care se apeleaz la metodele i tehnicile acestei discipline în organizarea documentelor i informa iei în scopul reg sirii operative. Aceasta este una dintre atribu iile sale fundamentale în exercitarea acestei profesiuni. sistematizare clasare i arhivare. În aceasta situa ie are rol activ în depistarea surselor interne i externe precum i în organizarea i distribuirea lor. atât la solicit rile managementului cât i ale personalului sau colaboratorilor externi cu care se stabilesc contacte. reviste etc. destina ie. în propor ii restrânse. în faza de tratare. Activitatea de documentare la nivelul secretariatelor Despre o activitate de documentarist. Desigur. constituind arhiva vie a organiza iilor. ordonare. metodele i tehnicile acestei tiin e au p truns i în activitatea organiza iilor economico-sociale. b) Secretariatul asigur documentarea managerului cu alte documente din domeniul de specialitate sau pentru informare curenta: c r i. Secretariatul trebuie s furnizeze operativ orice document sau informa ie con inut în acestea. a) Secretariatul organizeaz documentele rezultate din activit ile managerului sau ale altor compartimente din organiza ie. etc. i gestioneaz informa iile con inute în acestea. personalul care are atribu ii de documentare mediaz informa ia între produc torii i consumatorii de informa ii. definind toate sursele pe supor i friabili. Dac arhivarea se refer la documente a c ror problem a fost tratat .2.

În continuare. ß S fie u or accesibile.1. 95 . Existen a unor condi ii de siguran privind informa iile confiden iale. pe hârtie. medii electronice (dischete. dac este necesar. registre sau condici. etc. în scopul valorific rii practice. în perspectiva. vom reda în ordinea priorit ii. secretariatul trebuie s . ß Rafturile s fie potrivite pentru scrisorile primite. avându-se deci în vedere volumul. Cerin e generale. Organizarea locurilor de sta ionare Regula coordonatoare: Existen a prea multor locuri de sta ionare îngreuiaz reg sirea rapid a documentelor.i construiasc o strategie zilnica de repartizare a documentelor.2. într-o structur organizat . dar i ca importan i valoare. Folosirea spa iului numai pentru documente folosite în mod curent. Acestea difer atât în privin a con inutului i a expeditorului. bro uri. benzi sau discuri magnetice) sau pe medii de memorare optic (C D-ROM). în asigurarea condi iilor de stocare a documentelor: ß Posibilitatea de operare simpl i rapid . aceste informa ii se g sesc pe medii total diferite: hârtii. spre un raft i apoi spre un dosar sau alt unitate de p strare. pliante. i natura coresponden ei. De asemenea. în birourile manageriale converg extraordinar de multe i de diverse informa ii. cele tradi ionale. ß ß ß Posibilitatea extinderii. adic dulapurile trebuie a ezate într-un loc convenabil iar dosarele din interior s fie u or de localizat. încât personalul secretariatului s nu se ezite nici o clipa atunci când se îndreapt spre un dulap. care constituie ponderea documentelor administrative. pot avea forme de prezentare diferite: foi volante. câteva strategii de operare.2. A. m rimea. plan e. În plus. Aceste documente se p streaz temporar în biroul secretariatului. Gestionarea documentelor rezultate din activitatea managerului în cadrul organiza iei Spre deosebire de alte birouri care au func ii specializate. Criteriile de organizare trebuie s fie atât de bine cunoscute i de clare. informa iile fiind mai omogene i mai u or de structurat i ordonat. în acest sens. de aceea secretariatul va reduce la minimum alternativele în care pot g si documentele. Pân la etapa de constituire a unit ilor arhivistice.

tiin ific etc. mobilier i suporturi adecvate pentru dischete. De exemplu: ß în teancurile de documente de pe propriul birou care urmeaz a fi prelucrate în ziua respectiva. va fi analizat sub aspectul urgentei i priorit i execu iei. CD. informa iile se pot g si i în sistemul de prelucrare automat a datelor. problema este foarte simpl : se vor stabili de la început locuri distincte sau. Ac iune: cel care suporta o planificare. Se verific dac acesta este important pentru al ii.uri. în vrafurile de documente de pe birourile efilor. desigur. la modul ideal. religios. filme fotografii a c ror pondere depinde de domeniul de activitate. dup criteriile: mediul de înregistrare sau forma de prezentare. întrucât se pot afla adesea în mai multe locuri.Într-o prim etap . Ac iune: cel care nu necesit prelucrare se repartizeaz direct în arhiva. artistic. b) dac este important pentru secretariat. Dac se procedeaz astfel. vezi p. un document nu se poate afla decât în trei locuri: a) În prelucrare. În aceasta situa ie. în privin a sta ionarii documentelor. Multe secretare se confrunt cu problema reg sirii cât mai rapide a acestor documente. documentului va fi verificat dac necesit sau nu prelucrare sau dac nu prezint interes i poate fi deja distrus. 2. în arhiva curenta a compartimentului. aplicându-se urm toarea strategie. va fi distribuit într-un dosar cu documente în a teptare iar celelalte vor r mâne la dispozi ie pe birou. trebuie abordat problema distribuirii în spa iu a documentelor. registre sau condici. sau pentru secretariat. Se pot evita astfel de situa ii. consecvent. le ridic . ori de câte ori se ia contact cu un document pentru prima oar : 1. reprezentând documenta ia specifica activit ii administrative. pe biroul secretarei sau într-un loc rezervat documentelor care au nevoie de trat ri ulterioare. notându-se unde a fost repartizat. s existe în sfera de activitate a managementului sau a organiza iei i documente audio-vizuale. fie c genereaz obliga ii ulterioare periodice. In afara de acestea. Ac iune: a) dac este important pentru alte persoane din organiza ie va fi transmis imediat. Este posibil. militar. precum cel cultural. b) cel care necesita prelucrare. vezi 2. fie sub forma de r spuns. Probleme deosebite. deci documente asupra c rora trebuie s revenim pentru 96 . 3. ß ß ß ß pe supor i proprii a teptând rezolvarea unor probleme sau alte revizii. de asemenea. 1. în teancul de documente preg tit pentru sortare i clasare. foile volante.

sau nu este responsabil de arhivarea lui. unde va fi introdus în unit ile clasate. oferte nesolicitate. reclame. invita ii la manifest ri care nu prezint interes pentru organiza ie.i asume în scris aceasta responsabilitate. pot fi distruse imediat. de frecventa utiliz rii se aranjeaz într-un sistem ra ional în condi ii de accesibilitate i siguran a. se recomand consultarea cu consilierul juridic al organiza iei.i construiasc o strategie de a mai diminua din hârtiile r mase. formând arhiva activa. prin experien a practic . 97 . rapoartele de activitate. indiferent de forma. cu arhivarul arhivei de depozit sau cu alte persoane abilitate care trebuie s .urm rirea unor probleme. astfel: ß a a cer forurile legislative ß pot constitui dovezi. cu conduc torul. este u or de luat decizii în acest sens. Pentru o operare corespunz tor în astfel de situa ii. secretariatele trebuie s . dup opera iunile men ionate anterior. b) c) În arhiva. De aceea. Selec ia devine îns dificil în cazul informa iilor care nu sunt atât de evident inutile. În vederea p str rii lor s-au conceput o serie de sisteme. În alt birou. pentru informarea managerului sau informare proprie ß ß concepe noi solu ii sau idei creatoare poate fi util în oferirea de servicii clien ilor interni i externi ß asigura arhivarea. întrucât nimeni nu mai dispune în organiza ie de documentul în cauza. În cazul coresponden ei. B) Reducerea volumului de documente sta ionate în birou Este o opera iune necesar pentru economisire de timp i spa iu. În vederea p str rii documentelor ac iunile de organizare presupun doua etape: C) Clasarea documentelor ± opera iune prin care toate documentele. putând fi controlat pe baza notei. i care va fi consultat ori de cate ori exist dubii în privin a distrugerii anumitor documente. aceasta situa ie se rezolv prin consultarea Registrului de Intrare-Ie ire. În urma acestui demers se poate întocmi o list orientativ în care se vor scrie motiva iile pentru care trebuie p strate documentele. planurile. Astfel de documente sunt: coresponden a. Sunt situa ii în care. demonstra ii sau fundament ri în anumite situa ii ulterioare ß sunt importante pentru luarea unor decizii. Astfel.

Optarea pentru o metod sau alta. se va institui o clasare cronologica.) Probleme sau subiecte (con inut) Principiul ordonator depinde de elementul ales pentru reg sirea mai simpl a documentelor. ß dac se opteaz pentru data. periodice. decizie etc. fotografii. foi volante. având la baza principii ordonatoare alfabetice. etc. ß dac se opteaz pentru denumirile de organiza ii sau numele de persoane eviden iate în documente. obligatorii pentru orice document emis: ß ß ß ß ß ß ß Numele organiza iei emitente Nume de persoane i func ii responsabile Data (de emitere sau de primire) cu elementele: an. dintre urm toarele elemente comune. proces ± verbal. * (nota de trimitere la arhivistic ). numerice. alfa. dintre sistemele de clasare consacrate. În practica birourilor s-au consacrat o serie de metode de clasare. c r i. Ceea ce trebuie re inut. clasarea va fi alfabetica etc. referitor la aceast etap : Un sistem de clasare nu se stabile te dup bunul plac al personalului. Clasarea documentelor Clasarea este opera iunea prin care documentele care sta ioneaz într-un birou (acte. conturate în func ie de cerin e practice. În cazul documentelor generate de activit ile administrative. registre. în raport cu anumite criterii i subcriterii specifice tipurilor de documente.2. un serviciu de export va folosi un criteriu geografic. de volumul documentelor manipulate. unuia sau altuia. se explica prin optarea pentru unul. ca element ordonator. cronologice. 2. zecimale. logica alegerii. luna. i alte documente tehnice)se repartizeaz în grupe omogene. se depun în arhiva de depozit a organiza iei. plan e. specifice unui compartiment.numerice. zi Num r de înregistrare (la emitent sau destinatar) Localitatea (emitentului sau destinatarului) Denumirea documentului sau genul (chitan a.2. casete diskete. în momentul ie irii din uz documentele grupate în unit i arhivistice. ci dup criterii de eficien a. de specificul activit ii.D) Arhivarea ± opera ie prin care. 98 . De exemplu. un serviciu de resurse umane va folosi un sistem de ordonare alfabetica a dosarelor. depinde de natura documentelor. condici. dup norme prestabilite.

pe m sura ce intr în unitate. (vezi i ³Constituirea dosarelor*) [1] Dic ionarul tiin elor Speciale ale Istoriei. Clasarea alfabetic Aceast metod de clasare se practic . 2001. documentele fiind grupate dup data la care s-a lucrat cu ele. pp. Problemele deosebite. aceasta poate fi localizat cu u urin . precum: denumirile organiza iilor emitente. Ordonarea alfabetica presupune organizarea documentelor într-un suport specific de p strare (dosar. apar în de alegerea cuvântului director pentru ordonare. unit i comerciale care au rela ii cu furnizori. o clasare alfabetic se poate aplica i în cazul în care se alege drept criteriu comun pentru ordonare. 47±49. se va aplica unitar i continuu. Birotica. În cazul coresponden ei curente. în firme de export. pe care le prezint acest sistem. organiza ii cu sucursale. plic. clien i. mapa i alte mecanisme de prindere) inându-se cont de elemente comune. Bucure ti. în acest sens. 1981. 99 . servicii de personal. Un exemplu clasic. în special. filiale. cu condi ia ca solicitantul s cunoasc data exact la care documentul a fost înregistrat. Credis. cele mai recente plasându-se deasupra celor cu dat mai veche. 103-104 onel ENACHE . în special pentru clasarea documentelor care constituie un tot omogen precum: extrase de cont. p. organiza ii de asistenta sociala etc. este Registrul de Intrare ±Ie ire. De asemenea. Bucure ti. Clasarea cronologic Aceast metod de clasare presupune ordonarea documentelor în dosare. Spre orientare general . Exist îns dezavantajul c scrisorile primite i expediate vizând aceea i problem . sau la care se refer documentul. s fie desp r ite prin repartizarea cronologica. Avantajele sistemului: reg sirea unui document se rezolva rapid. subiectul principal al documentelor sau zona geografica. în institu iile de administra ie public cum ar fi prim riile.Odat stabilit. rapoarte cu regim periodic etc. putem men iona sistemul c r ilor de telefon sau al dic ionarelor. nume de persoane sau denumiri geografice. Sistemul este util.

Pentru o abordare corect a sistemului. vom reda câteva criterii generale privind alegerea cuvintelor directoare în ordonarea alfabetic a foilor volante ce constituie din punct de vedere al formei. Numele compuse din ini iale desp r ite cu puncte.a. Exemplu: Dumitra cu Gheorghe C. Ini iala se folose te numai pentru patronimic. Mihai. primul nume se considera cuvânt de ordine. Enachescu. a) Reguli coordonatoare privind clasarea alfabetic persoane în cazul numelor de ß Numele de familie.. Luigi Alpago. Enache. Dumitra cu Gheorghe (jurist). numele cu ini iala. atunci când predomin o astfel de clasare într-o organiza ie. ß Ordinea numelor este dat de fiecare liter din cuvânt. Encica. clasarea se face în ordinea ini ialelor prenumelui. preced numele obi nuite. Exemple: Popescu Andrei. Ion. dac i aceasta este identic . nu ridic probleme de complexitate precum cele ale documentarii. Pentru orientare general . etc. în ordonare.Intr rile alfabetice nu se fac la întâmplare. c aceste reguli stau la baza programelor de ordonare alfabetic automatizat a informa iilor.Georgescu. ß Aceea i regula se aplica i în cazul numelor compuse f r cratima. Exemplu: Edmond. Orânduirea în catalogul alfabetic pe nume de autori i titluri i în indexuri. ß ß Numele f r ini ial va precede. ci sunt reglementate prin standarde interna ionale elaborate în special pentru activitatea de documentare. Reguli de ordonare alfabetica în cataloage i bibliografii. de asemenea. ß Prenumele nu se scrie sub forma prescurtat . Informare i documentare. Desigur. Dumitra cu Gheorghe N. Eremia etc. ß În situa iile în care sunt nume identice. s. Principii i reguli generale. Popescu. Popescu. ponderea documentelor din birouri. ordonarea documentelor generate de organiza ii. Situa iile 100 . este indicat s existe la dispozi ie aceste Standarde. deci ele trebuie respectate i pentru a elimina posibile neconcordante care ar interveni în cazul aplic rii acestui sistem. Trebuie s men ionam. ß În cazul în care exist nume i prenume identice. sau Dumitra cu Gheorghe (contabil). constituie întotdeauna cuvântul de ordine sau cuvântul director i se a eaz înaintea prenumelui. în cazul ini ialelor identice se claseaz dup a doua liter . dup a treia liter .Novello etc. STAS 8636 ± 85. Enica. precum: STAS 8636 ± 70. indiferent din câte cuvinte este compus. ß În cazul numelor compuse cu cratim . Elisei. ini iala reprezentând numele tat lui va fi luat în considera ie ca element subdirector sau o func ie reprezentativ a persoanei. Exemple: Nicolae Brad. Informare i documentare.

Astfel. Unele cuprind termeni generici. Ele pot proveni din substantive comune. la numele femeilor c s torite care-si p streaz anterior c s toriei. care o identific între alte organiza ii. prim rie etc. de exemplu. altele indicând obiectul de activitate (Camera de Comer Industrie Naviga ie i Agricultura) sau orice alt nume reprezentativ. În ultimul caz. ebraic. ß M.C. ß Dac numele încep cu o particul de noble e (de.) sau prescurtat (S.se întâlnesc. 101 .). asocia ie. inându-se cont de numele persoanelor de unde provin (cereri. dosarelor în diferi i recipien i sau în rafturi. pentru eliminarea confuziilor între nume i prenume. De exemplu. fisele posturilor. Situa iile posibile de ordonare alfabetica pot fi: ß de ordonare alfabetic a materialelor în dosare. funda ie. arab) se practic transliterarea în alfabet latin. sintagme diferite.L.R. etc) constituindu-se atâtea dosare cate litere ale alfabetului se reg sesc în documentele ordonate (de la A la Z) sau ß de ordonare alfabetic a mapelor. dosare care pot cuprinde documente diverse referitoare. servicii. oferte. contracte individuale. existând libertatea de op iune a fondatorilor pentru a. Pentru orientare rapida în ordonare se recomanda eviden ierea cu alte caractere a cuvântului de ordine. exist o mare diversitate de denumiri. în cazuri precum: Gheorghe Andrei sau Petre Ion Andrei. va fi DINU Ion S. universitate. indicând forma organizatoric (societate comerciala pe ac iuni. cu acela i obiect de activitate.i eviden ia identitatea. (Societatea comerciala ³ Gemma ³ S. conform normelor standardizate interna ionale adoptate ca standarde romane *. i în antetul documentelor pot fi descrisese în diverse forme. ad ugat de obicei dup numele de c s torie. pe dosar.) . grec. clien i.R. furnizori. De asemenea. în special. pe document este scris numele sub forma Ion S. cifre etc. în cazul în care se constituie dosar individual pentru fiecare nume.L. Numele gen O¶Mallei sau McDonalds se clasifica ca un singur nume la O sau ß Cuvântul director va fi întotdeauna subliniat.). unele organiza ii practica descrierea integrala a cuvintelor ce compun denumirea. în special. nume de persoane sau pot fi combina ii de silabe. la un angajat sau la societate. i numele ß În cazul în care se opereaz cu nume str ine scrise cu alt alfabet (slav. b) Reguli coordonatoare privind clasarea alfabetic a numelor de organiza ii Denumirile organiza iilor sunt compuse de obicei din mai multe cuvinte. ordonate dup alte criterii impuse de norme legislative. de ini iale. Dinu. ³Gemma´ S. regie autonoma. von) aceasta nu se ia în considerare.

filiale sau unit i de stat cu acela i obiect de activitate. MIKOS SRL. . INTER S.dac denumirea unei organiza ii este compusa din doua sau trei nume (ANA & TOM) cuvântul director il va constitui primul cuvânt.L. A. C. se întocmesc atâtea dosare câte litere ale alfabetului sunt reprezentate de 102 . Exemple: Camera de comer Industrie i Naviga ie.Dac denumirea unei organiza ii începe cu o cifr . METAL STAR S RL. Exemplu: S. cuvântul de ordine îl va constitui denumirea reprezentativ a organiza iei. Societatea de investi ii ³Transilvania³. cuvântul de ordine îl va constitui cuvântul care desemneaz localitatea. antierul de Construc ii Navale.A. AGROMEC Tulcea.în cazul organiza iilor cu nume identice. De obicei. astfel: E. . C.R. E & R. Astfel de nume. sunt tratate ca ni te cuvinte. Ecoterm SRL. S. Electro. antierul 2 etc.. reprezentând sucursale. E. se respect urm toarea regul : a) dac ini ialele ce compun numele sunt desp r ite cu puncte sau spatii albe. S. ARGOS S.. care exprim obiectul de activitate. .A. pe un document. ALMA S. ± Când o organiza ie are un nume alcatuit din ini iale. f r ca acestea s aibe leg tur cu obiectul de activitate. Exemple: AGROMEC Ciocârlia. i documentele vor fi plasate în pozi ia alfabetic fireasc a numelor întregi. se recomand câteva reguli ce pot asigura unitatea clas rii în scopul reg sirii rapide.A. documentul va fi plasat înaintea celor cu ordine alfabetic .R. . etc.L. AGROMEC Deleni. Exemplu: antierul 1. b) cele care nu sunt desp r ite prin aceste semne.L.C. stabilite în mod subiectiv. Bacau. Banca Român de Dezvoltare etc. astfel: 2 X 2 COM S. INSTANT S.dac sunt de clasat documente care au acela i cuvânt director se impune aranjarea documentelor în ordinea celui de-al doilea cuvânt subdirector.În fa a unor astfel de situa ii. G. Group SRL. ± Numele de organiza ii. . MOBITEXT SA. nu se scriu în antetul documentelor prin forma prescurtat cu ini iale. chiar dac apar sub forma prescurtat . este o cifr .în cazul în care cuvântul subdirector. Cuvântul director a fost cel subliniat. documentele sau dosarele purtând astfel de descrieri se plaseaz înaintea numelor întregi. sau 3 M SERVIS. PERPETUUM. Exemple: IMS SCOR S. în ordonare alfabetic .Sanitas SRL etc. cuvântul director va fi stabilit dup forma neprescurtat a denumirii organiza iei..R. gruparea documentelor se face în ordinea natural a numerelor. ± În cazul Societ ilor comerciale.

În aceste cazuri este necesar repartizarea unor grupe de numere pe compartimente.dosarele fiind repartizate pe compartimente. dep ind capacitatea acestuia de cuprindere. în func ie de volumul de munc cu corespondenta al fiec rui compartiment sau sediu.documente. Dezavantaje: 103 . iar pe dosar se va indica con inutul. provenind din toate serviciile se adun i ordoneaz numeric. se pot localiza u or documentele. în special. Reparti ia se face. Clasarea numerica se aplic . În cazul în care se respecta num rul de înregistrare al documentului clasarea presupune aranjarea documentelor în ordinea natural a num rului atribuit fiec rui document. numai la vederea num rului de înregistrare. Clasare numeric Atunci când exist o astfel de op iune de clasare. In cazul în care. astfel: Dosarul A a ± an. num rul de documente corespunz tor dosarului unei litere este prea mare. desigur. astfel: ABC. In schimb. departament sau angajat. se pot include în dosar documentele mai multor litere consecutive. dosarele cu documente. se atribuie numere fiec rui corespondent. astfel încât s existe o coresponden între compartimente i grupul de numere care se atribuie. dac un dosar este prea voluminos pentru documentele corespunz toare unei litere. în unit ile care func ioneaz în mai multe cl diri sau în cazul organiz rii coresponden ei în registraturile mari. în func ie de ceea ce avem de clasat. incluse în mape distincte. In etapa de arhivare. etc. Exemplu: De la 1 la 5000 ± pentru secretariatul conducerii -³±5001-10 000 ± pentru serviciul Resurse Umane 10 001-20 000 ± pentru serviciul Administrativ etc. mai ales în firmele mari. Permite clasarea unui num r mare de documente.as etc. dosarul litrei respective se poate subîmp r i în mai multe subunit i. Avantajele sistemului: . Nota: Regulile care stau la baza clas rii alfabetice a documentelor sunt valabile i pentru Indexarea alfabetic a con inutului documentelor. Ao.

101. care poarta numere de înregistrare mai mici. prin împ r irea totalit ii cuno tin elor umane în zece clase mari.a. Exist totu i solu ia ca. C. Teoria muncii. 9. num rul este.documentele mai vechi. Astfel: Clasa 3 ± tiin e sociale cuprinde subdiviziunile: 331 Munca.Z. Rolul muncii tiin a muncii 104 . Schema claselor mari.1. în mod obi nuit.U.1 Ergonomie 331. Pentru u urin a citirii.d. reprezentând cuno tin ele omene ti. 6. 4.101.2. compus din cifre arabe i semne matematice sau de punctua ie. dispar cu timpul din circula ie. 3. Rela ii de munc 331. Teoria i organizarea muncii 331. se prezint astfel: 0.U. este o schem de clasificare care întrebuin eaz pentru a reprezenta subiectele documentelor o nota ie zecimala. Este universal . 331.Z. i aceasta determina ordinea aranj rii. s se fac o redistribuire a acestor numere pe compartimente. Criteriul de subdivizare reflect con inutul unui domeniu de la general la particular. cu atât num rul care o reprezint este mai lung. punctat dup fiecare trei cifre. care se subîmpart la rândul lor în alte zece subdiviziuni s. a c ror în elegere i semnifica ie este interna ional valabila.exist i riscul ca asem narea a dou numere s conduc la gre eli de amplasare. i independenta fata de limbaj. anual. 1. Cunoscuta sub denumirea de Clasificare Zecimal Universal (cu forma prescurtat C. Clasarea zecimal Folosirea nota iei zecimale pentru exprimarea codificat a conceptelor este utilizata în activitatea de documentare sau în activitatea editoriala pentru împ r irea lucr rilor tiin ifice în capitole. atât în privin a con inutului (cuprinde totalitatea cuno tin elor omene ti) cât i în privin a nota iei.m. subcapitole i subsubcapitole. .. Cu cât este mai detaliat domeniul. tiin e naturale Tehnic Arte Literatur Istorie Fiecare num r este tratat ca o frac ie zecimal cu zero-ul ini ial omis. 8.) Aceast metod de ordonare este folosit cu prec dere în biblioteci pentru clasificarea documentelor în func ie de subiectele pe care le trateaz . Generalit i Filozofie Religie tiin e sociale Filologie 5. 7. 2.

mergând de la stricta specialitate.2. se poate recurge la aceast metod de clasare prin stabilirea a zece grupe de activit i. 3. 21 Dreptul la munc Utilizarea acestei metode de clasare este indicat în special. In cazul documentelor generate de organiza ii. Este o metod practicat i în cazul constituirii unit ilor arhivistice* conform Nomenclatorului (nota de trimitere la arhivistic ) unde documentele se grupeaz în dosare cu con inut similar inându-se seama de reglement rile în vigoare i de obliga iile legale privind p strarea lor ulterioar în arhive. specifice unei organiza ii. de culegere i prelucrare a datelor. managementul performant nu se poate exercita decât printr-o viziune deschis . educa ional i ecologic . o permanent informare. în contextul economiei de pia a este tot mai dependent de ace ti factori. Asigurarea document rii managerului Activitatea de management presupune.101. de clasare a acestora. pân la ceea ce prive te mediul ambiant: natura economic .3. 3. astfel încât s asigure accesul la informa ii rapid i u or. desigur. Avalan a de informa ii specifica lumii contemporane obliga la permanenta informare. secretariatul se poate dovedi de un real folos în documentarea managerului printr-un ansamblu de opera iuni de depistare a surselor de informa ii. demografic .2 ± aprovizionare cu materiale. cultural . Astfel. politic . juridic . 105 . iar dosarul poate primi un indicativ alfabetic pentru grupare în raft sau în bibliorafturi. subclase: 3. Clasarea combinat Aceast metod presupune combinarea a dou dintre sistemele prezentate. capabil s valorifice într-un mod superior poten ialul mediului. organizatoric .3. tiin ific . De aceea. psiho-social . documentele din dosare pot fi ordonate cronologic. nu numai sub aspect administrativ. Se pot constitui astfel. î i detaliaz problemele pentru care primesc sau elaboreaz documente.3 ± aprovizionare cu piese de schimb sau 3.1 ± aprovizionare cu piese de schimb pentru autobasculante etc. 2. Eficienta economico-social .1 aprovizionare cu materii prime. În cazul în care în organiza ie nu func ioneaz un serviciu specializat cu atribu ii de documentare. tehnic .331. acolo unde domeniile de activitate cunosc o diviziune pronun at . Exemplu: 0 Conducere 1 Serviciul aprovizionare 2 Resurse Umane 3 Serviciu aprovizionare Fiecare dintre aceste clase.

stabilirea unor delimit ri în acest sens nu ar fi indicata. Surse externe de documentare Posibilit ile de informare. Tabloul de bord zilnic . În sens orientativ. organizatorice i culturale sau tiin ifice ale managementului. îns . 106 . astfel. în acest sens. presupune c utarea documentelor de diverse tipuri precum: volume. hârtii. statistici. s cunoasc tipologia documentelor elaborate. grafice. ß ß ß Analizele. Surse interne documentare În primul rând trebuie s men ionam. publica ii periodice. monografii. programe de activitate. în acest caz. Exercitarea unei astfel de activit i presupune. În ceea ce prive te dimensiunile. Acestea sunt sursele oficiale de informare. d rile de seam retrospective. documentele care nu trebuie s lipseasc din punctul documentar. s localizeze rapid informa iile ce-i sunt solicitate. rapoartele. etc. de aceea. posibilit ile r mân deschise în func ie de aspira iile profesionale. Ob inerea informa iilor documentare ce intra in sfera de interes a managementului. constituirea unui punct documentar cu toate documentele ce intra în sfera de interes a managerului. Secretara trebuie s cunoasc foarte bine func iile i rela iile dintre diferite compartimente ale organiza iei în care lucreaz . începând cu etapa de colec ionare a surselor documentare. În func ie de spa iul disponibil i de preferin ele managerului punctul documentar va fi plasat în biroul acestuia sau în cel al secretariatului. putem delimita sursele de informare în surse interne i surse externe de informare. Orice spor de cunoa tere dobândit i prin exploatarea acestei posibilit i nu poate fi decât benefic. încât. ca probleme ce se pot ridica într-un astfel de demers. fi e. Principalele dispozi ii i instruc iuni ale forului conduc tor. constituind surse permanente i indispensabile de informare i de lucru. secretariatul are rol activ.În acest sens. sunt extrem de vaste i diferite. în primul rând. precum: ß Principalele acte legislative ± normative care reglementeaz func ionarea organiza iei. Surse documentare interne sunt i materialele proprii unor servicii i compartimente: referate. cu caracter intern. ß Regulamentul de Organizare i Func ionare al organiza iei i Organigrama structurii organizatorice. con inutul sau categoriile de documente.

Ca orice activitate social i cea a managementului func ioneaz într-un cadru legislativ aflat într-o permanent schimbare în func ie de transform rile mediului economic. care apare periodic. Secretariatul trebuie s pun la dispozi ia celor interesa i.materiale de referin . în acest sens. într-un birou de secretariat. Legisla ia referitoare la resursele umane i problemele muncii. o aten ie deosebit se va acorda în primul rând surselor oficiale de documentare. acte constitutive. cu urm toarele par i: ß Partea I ± public legile. informa ii pe suport tehnic etc. hot rârile guvernamentale i alte documente normative elaborate de forurile legislative na ionale. Dac ne raport m la ordinea de prioritate în ceea ce prive te necesitatea documentarii managerului. secretariatul trebuie s se informeze i asupra institu iilor care pot constitui surse de informare externe. În organiza iile în care nu func ioneaz un oficiu juridic asigurarea colec iei de documente legislative revine secretariatului. 107 . social. Pentru dobândirea sau consultarea lor. politic etc. decretele. falimente. Partea a III-a. publica ii i anun uri (pierderi de acte) ß Partea a IV-a. sub aspect legislativ.II-a. Poten ialul documentar. publica Dezbateri parlamentare. bilan uri. ß Acte normative ale ministerelor de profil. Publica iile oficiale Publica ia na ional cu caracter oficial este Monitorul Oficial al României. trebuie s cuprind : ß Constitu ia României ß Legisla ia privind constituirea Societ ilor comerciale sau alte forme organizatorice ß ß Acte normative referitoare la domeniul de activitate al organiza iei. legi i acte normative privind desf urarea activit ii organiza iei. Depistarea acestor categorii de documente constituie o cerin a fundamental a secretariatului. publica ii ale Agen ilor economici. ß ß Partea a. institu iilor de cercetare sau ale autorit ilor locale.

Monitoarele oficiale ale organismelor locale.0. de lucr ri ale manifest rilor tiin ifice.. 53/ 2003 Vezi: M. desigur într-o anumit ordine. pe o perioada care nu este limitata dinainte.i constituie o colec ie integrala a legisla iei se pot achizi iona i volumele Legisla ia României: Acte normative elaborate de Parlamentul României sau hot râri ale Guvernului României i alte acte normative cuprinzând legisla ia publicat în cursul unui an în Monitoarele Oficiale. de rapoarte ale întreprinderilor. sau dup num rul de ordine. Publica iile seriale de specialitate Sintagma de publica ie seriala se utilizeaz .O. secretariatul poate constitui un Index de subiecte [1] . Pentru orientare eficient .2003) Fisele ± subiect vor fi ordonate alfabetic pentru orientare rapid . privind aplicarea unor norme legislative i se pot ob ine chiar texte i pe mediu electronic. nr. Publica iile seriale cuprind publica iile anuale sub form de ziare.2. precum cele men ionate. care s reflecte con inutul publica iilor oficiale organizate. care poate fi cronologica. publica ii din domeniul economic sau al afacerilor etc. legi i acte normative care reglementeaz func ionarea organiza iei. Secretariatul poate îndeplini activit i specifice documentarii i cu acest tip de publica ii venind în întâmpinarea inform rii în organiza ie spre diverse direc ii cum ar fi: colec ionarea revistelor de specialitate privind domeniul de activitate al organiza iei sau privind domeniul de specialitate al managerului.72 (5. înl n uindu-se în general cronologic sau numeric. Partea I. reviste i alte documente cum ar fi seriile de d ri de seam . sub forma fi ierelor tradi ionale sau pe mediu electronic. În unit ile în care func ioneaz Oficiu Juridic se recomand ca în punctul documentar al managerului s fie stocate sub forma de extrase. conform standardelor interna ionale de informare i documentare (în acest caz SR ISO 2789) pentru a denumi orice document tip rit care apare în fascicule succesive. prin intermediul Bibliotecilor locale (jude ene municipale) de unde se pot ob ine xerocopii sau înregistr ri pe medii electronice. prin intermediul oficiilor de consultan juridic de unde se pot solicita i comentarii. Pentru organiza iile care doresc s . Informa ia de trimitere în descrierea unei fi e din index s-ar prezenta astfel: Munca Legea nr. indiferent de periodicitatea acestuia. Publica ia ³Monitorul Oficial al României ³ poate fi achizi ionat prin abonament. 108 .ß ß Legea Arhivelor Na ionale i normele de aplicare.

o consultare prealabil cu managerul organiza iei. elaborat de Institutul Roman de Statistica sau publica ia Standarde Romane. protec ia vie ii. inând cont de importan a acestor publica ii în ceea ce prive te 109 . Standardele de stat sunt numerotate. dintre care sunt indispensabile: Dic ionarul Explicativ al Limbii Romane. dic ionare bilingve. tramvaielor. folosindu-se un indicativ format din: simbolul STAS. func ioneaz pe lâng societ i comerciale. de ramura de întreprindere. IRS este format din comitete tehnice interesate într-o anumita tematica. Ca orice organism de standardizare. ortografie. precum i înl turarea barierelor tehnice în calea comer ului interna ional. publica ii privind transportul aerian. Ziarele centrale i locale pot constitui o surs permanent de informare în secretariate. desigur. Comisii tehnice pe domenii de specialitate.Aceste demersuri presupun. Lucr ri de referin Biroul secretariatului trebuie s fie dotat cu o serie de publica ii cu rol informativ. Din categoria acestor publica ii. ele sunt problema de stat prin care se urm re te. cu cele mai recente date. Îndreptare de punctua ie. precum cele men ionate în bibliografie. organism de specialitate al administra iei publice centrale din subordinea guvernului. i alte informa ii geografice. Ca instrumente de management. 20 / 1994). Pagini Na ionale). Calendare i alte publica ii care indic diferente de fus orar. fiind membra a Organiza iei Interna ionale de Standardizare (ISO). Mersul trenurilor. num rul de ordine acordat de IRS i ultimele doua cifre ± anul intr rii în vigoare. aplicarea Standardelor are caracter de obligativitate la nivel de stat. Ghiduri turistice i autoturistice. IRS public Catalogul Standardelor de Stat i colec ii de standarde. Ca reper orientativ. precum i ghiduri de coresponden în limba român i în limbi str ine. pot constitui un poten ial informativ i publica iile na ionale Anuarul Statistic al României. publicate de Editura Tehnic . Ca repere profesionale. Standardele sunt publica ii care con in prescrip ii. Conform legisla iei în vigoare. institu ii publice i alte persoane juridice. Hârtii. Standardele sunt documente stabilite prin consens de c tre speciali ti de cea mai înalt competen în domeniul abordat. autobuzelor. în principal. reguli i metode în scopul generaliz rii i folosirii unitare de solu ii optime în domeniul produc iei (vezi Legea nr. precum: C r ile abona ilor telefonici (volumele Pagini aurii cu abona ii telefonici locali. din domeniul telecomunica iilor sau transporturilor. ortoepie i gramatic . se pot colec iona o serie de c r i i manuale din literatura de specialitate. Pentru comunicarea scris secretariatul trebuie s fie dotat cu lucr ri din domeniul lingvistic. s n t ii i mediului înconjur tor. i aprobate Institutul Roman de Standardizare (IRS). în scopul reglementarii tehnice pentru problemele repetitive în produc ia na ional . IRS reprezint interesele României în organismele interna ionale de standardizare.

spre materiale ce con in informa ii despre: ß ß probleme legislative care intr în sfera de interes a organiza iei servicii po tale i telecomunica ii ß articole. secretariatul poate include în colec ia documentar a biroului. anchete. prin xerografiere. interviuri. Secretariatul. tiri referitoare la activitatea altor unit i cu acela i domeniu de activitate. Nu întâmpl tor. poate fi valorificat atât în sfera de interes a secretariatului. degrevând managerul de lectur . Dincolo de informa iile de interes general. poate semnala conduc torului o serie de informa ii. ß manifest ri colective.´ novosti´. aten ia secretariatului poate fi orientat în mod special. lans ri de c r i ce intr în sfera de interes a managementului. na ionale i chiar interna ionale: ß ß ß ß produse de birotic centre de preg tire profesional servicii de traduceri servicii de informare comunitar ß semnale. Acestea dispun de sisteme de evidenta tradi ionale sau computerizate ce pot înlesni accesul la informa iile con inute în colec ii. De asemenea. Nu este indicat p strarea integral a publica iilor. 110 . Poten ialul informativ oferit de aceste publica ii. târguri. aceste publica ii sunt cunoscute cu denumirile ³ news´. extrase din aceste publica ii. expozi ii etc. ³nouvelle´.noutatea informa iei difuzate. Cele mai pre ioase surse de informa ii institu ionalizate sunt bibliotecile. în momente de maxim solicitare sau de absen a din unitate. cât i în aceea a managerului. Servicii de informare Pentru procurarea materialelor documentare i a altor informa ii secretariatul trebuie s cunoasc i poten ialii furnizori de informa ii. deoarece duce la aglomerarea spa iului cu informa ii inutile. recenzii. locale. în limbi de circula ie interna ional .

În general. din considerente de siguran a na ional sau în unele cazuri pentru ap rarea dreptului de autor. scrieri etc.3. rate.i activitatea pe lâng factorii de decizie ai organiza iei. pe cât posibil. anun uri publicitare. oferte de serviciu. secretariatul va avea acces la toate categoriile de documente ce se redacteaz i circula în aceasta sfera. se pot organiza fi iere pe autori care cuprind fise clasate în ordinea alfabetica a autorilor. articolului Numele editurii sau numele revistei. p strarea secretului profesional î i g se te o serie de explica ii precum: necesitatea prevenirii. ziarului Data apari iei Num rul paginilor pentru c r i . orarul de zbor al avioanelor. în orice organiza ie. care trebuie p strate o perioad mai îndelungat . Confiden ialitatea asupra acestor informa ii a constituit dintotdeauna. 2. asupra unor inven ii. Dac informa iile solicitate se refer la lucr rile unui autor.Accesul rapid la informa ii este posibil i prin utilizarea serviciului TELETEXT al unei societ i de televiziune ce furnizeaz informa ii din cele mai variate domenii (mersul trenurilor. proiecte. Orice secretar eficient trebuie s creeze fise cu informa ii utile (nume. denumiri) grupate pe diferite domenii de activitate: ß ß ß ß ß locuri de munc finan e servicii publice telecomunica ii c l torii etc. o coordonat deontologic esen ial în practicarea acestei profesiuni. condi ii meteorologice. Gestionarea documentelor secrete Desf urându. Materialele selectate. 111 . vor fi ordonate conform unui sistem de clasare adecvat care s permit g sirea rapida i u oar . O astfel de fi cuprinde urm toarele elemente: ß ß ß ß ß Numele autorului Titlul c r ii. schimb valutar etc. a concurentei neloiale cu alte firme similare. adrese. instituit prin lege.

este obligatorie distrugerea ciornelor. se va ine separat. ß Vor fi protejate prin încuiere i caietele. ß Este interzisa tinerea la vedere pe birou. 2.) La diferite nivele organizatorice. Solicitan ii vor fi îndruma i spre eful ierarhic sau spre înlocuitorul acestuia. Nomenclatoarele de informa ii cu caracter secret se întocmesc de c tre conducerea unit ii. registrele listele sau agendele cu 112 . acestea se vor p stra în permanen sub cheie. ß Ciornele i materialele dactilografiate sau alte materiale secrete se vor încuia în fi ier atunci când se p r se te locul de munc .Exist organiza ii în care sunt organizate birouri speciale pentru p strarea documentelor cu caracter secret (B. ß In rela iile cu mijloacele de mediatizare. pe baza unor nomenclatoare. indiferent de suportul informa ional. ß Solicitarea unui document ce constituie secret de stat/ de serviciu va fi adus la cuno tin a efului ierarhic. ß Convorbirile telefonice secrete vor fi protejate. Este interzis multiplicarea lor prin orice mijloace.3.1 M suri pentru prevenirea aspectelor negative ß In cazul dactilografierii unor materiale cu caracter secret. prin introducerea de noi documente sau scoaterea celor care au devenit publice prin mijloacele de mediatizare. parafelor de orice fel. este interzis furnizarea de informa ii de orice fel. Eviden a informa iilor secrete. Ele se actualizeaz anual sau ori de câte ori este nevoie. chiar pentru o perioad scurt . acestea trebuie acoperite când intr o ter persoan în birou. În aceste situa ii. atunci când contextul legal permite acest lucru. ß Dup dactilografierea unei lucr ri.D. dup caz. fiind scoase numai atunci când este necesar utilizarea lor. precum: ß ß Este interzis scoaterea documentelor secrete din sediul organiza iei. a tampilelor. aspect valabil i în cazul calculatorului ± documentul în lucru este salvat i scos de pe ecran.S. O practic obi nuit este aceea de a marca lâng num rul de înregistrare semnul ³S¶ sau de a nota pe prima pagin a documentului ³secret de serviciu ³. a copiilor. secretara trebuie s respecte o serie de masuri trasate de conducerea unit ii. a indigoului i sugativei dac e cazul. ß Documentele secrete se elibereaz numai cu aprobarea efului ierarhic.

depinde de natura documentelor. În practica birourilor s-au consacrat o serie de metode de clasare. 479 /1972). ß Accesul la orice document în afara orelor de program este permis numai secretarei i directorului. registre. se explica prin optarea pentru unul.numere de telefon i adrese. casete etc. ß La sfâr itul programului. dintre sistemele de clasare consacrate. Stenogramele realizate sau minutele au statut de secret de serviciu sau atunci când e cazul de stat (vezi.G. mape. de volumul documentelor manipulate. în raport cu anumite criterii i subcriterii specifice tipurilor de documente. de specificul activit ii. alfa. c r i. fotografii. este interzis transmiterea de informa ii asupra celor discutate. unuia sau altuia. În cazul documentelor generate de activit ile administrative. cronologice. ß Sunt considerate a fi secrete i numele persoanelor care solicit audien . numerice.2. obligatorii pentru orice document emis: ß ß Numele organiza iei emitente Nume de persoane i func ii responsabile 113 . dosare. dintre urm toarele elemente comune.2. având la baza principii ordonatoare alfabetice. tampile. foi volante. zecimale. indigo-uri.numerice.) vor fi încuiate în fi ete sau dulapuri. Optarea pentru o metod sau alta. i acestea se vor sigila. ß În cazul unor întâlniri de grup. ß Dup încheierea edin elor. ß Con inutul documentelor elaborate pentru ³uz intern³ nu va fi comunicat persoanelor din afara organiza iei. H. condici. O problem major a organiza iilor o constituie i gestionarea informa iilor secrete i ap rarea pa 2. precum i obiectul audientei. ß Nu se va l sa pe birou nici o hârtie cu antetul organiza iei. i alte documente tehnice)se repartizeaz în grupe omogene. Materialele destinate participan ilor vor fi înmânate numai acestora. documentele considerate secrete (acte. Clasarea documentelor Clasarea este opera iunea prin care documentele care sta ioneaz într-un birou (acte. plan e. chiar ale propriilor salaria i. logica alegerii. periodice. casete diskete.

În cazul coresponden ei curente. rapoarte cu regim periodic etc. specifice unui compartiment. în special pentru clasarea documentelor care constituie un tot omogen precum: extrase de cont. Exist îns dezavantajul c scrisorile primite i expediate vizând aceea i problem . etc. Un exemplu clasic. decizie Probleme sau subiecte (con inut) Principiul ordonator depinde de elementul ales pentru reg sirea mai simpl a documentelor. Ceea ce trebuie re inut. se va institui o clasare cronologica. este Registrul de Intrare ±Ie ire. referitor la aceast etap : Un sistem de clasare nu se stabile te dup bunul plac al personalului. cu condi ia ca solicitantul s cunoasc data exact la care documentul a fost înregistrat. Clasarea cronologic Aceast metod de clasare presupune ordonarea documentelor în dosare. pe m sura ce intr în unitate. Odat stabilit.ß ß ß ß etc. ca element ordonator. ci dup criterii de eficien a. De exemplu. un serviciu de resurse umane va folosi un sistem de ordonare alfabetica a dosarelor. zi Num r de înregistrare (la emitent sau destinatar) Localitatea (emitentului sau destinatarului) Denumirea documentului sau genul (chitan a. un serviciu de export va folosi un criteriu geografic. documentele fiind grupate dup data la care s-a lucrat cu ele. în acest sens. luna. conturate în func ie de cerin e practice. se va aplica unitar i continuu. Avantajele sistemului: reg sirea unui document se rezolva rapid. clasarea va fi alfabetica etc. ß dac se opteaz pentru denumirile de organiza ii sau numele de persoane eviden iate în documente. Sistemul este util. Exemple: ß dac se opteaz pentru data. proces ± verbal. cele mai recente plasându-se deasupra celor cu dat mai veche. s fie 114 . aceasta poate fi localizat cu u urin .) ß Data (de emitere sau de primire) cu elementele: an.

precum: STAS 8636 ± 70. Problemele deosebite. în special. De asemenea. organiza ii de asistenta sociala etc. Informare i documentare. clien i. Reguli de ordonare alfabetica în cataloage i bibliografii. Pentru orientare general . Pentru o abordare corect a sistemului. filiale. mapa i alte mecanisme de prindere) inându-se cont de elemente comune. atunci când predomin o astfel de clasare într-o organiza ie. vom reda câteva criterii generale privind alegerea cuvintelor directoare în ordonarea alfabetic a foilor volante ce constituie din punct de vedere al formei. STAS 8636 ± 85. Ordonarea alfabetica presupune organizarea documentelor într-un suport specific de p strare (dosar. Orânduirea în catalogul alfabetic pe nume de autori i titluri i în indexuri. organiza ii cu sucursale. în institu iile de administra ie public cum ar fi prim riile. nu ridic probleme de complexitate precum cele ale documentarii. putem men iona sistemul c r ilor de telefon sau al dic ionarelor. Desigur. indiferent din câte cuvinte este compus. c aceste reguli stau la baza programelor de ordonare alfabetic automatizat a informa iilor. de asemenea. ordonarea documentelor generate de organiza ii. a) Reguli coordonatoare privind clasarea alfabetic de persoane în cazul numelor ß Numele de familie. deci ele trebuie respectate i pentru a elimina posibile neconcordante care ar interveni în cazul aplic rii acestui sistem. plic. (vezi i ³Constituirea dosarelor*) Clasarea alfabetic Aceast metod de clasare se practic . servicii de personal. Trebuie s men ionam. subiectul principal al documentelor sau zona geografica. ponderea documentelor din birouri. o clasare alfabetic se poate aplica i în cazul în care se alege drept criteriu comun pentru ordonare. nume de persoane sau denumiri geografice. Intr rile alfabetice nu se fac la întâmplare. este indicat s existe la dispozi ie aceste Standarde. ci sunt reglementate prin standarde interna ionale elaborate în special pentru activitatea de documentare. Spre orientare general .desp r ite prin repartizarea cronologica. Principii i reguli generale. apar în de alegerea cuvântului director pentru ordonare. sau la care se refer documentul. constituie întotdeauna cuvântul de ordine sau cuvântul director i se a eaz înaintea 115 . unit i comerciale care au rela ii cu furnizori. precum: denumirile organiza iilor emitente. în firme de export. Informare i documentare. pe care le prezint acest sistem.

ini iala reprezentând numele tat lui va fi luat în considera ie ca element subdirector sau o func ie reprezentativ a persoanei. sau Dumitra cu Gheorghe (contabil). Situa iile se întâlnesc. în cazuri precum: Gheorghe Andrei sau Petre Ion Andrei. numele cu ini iala. von) aceasta nu se ia în considerare. conform normelor standardizate interna ionale adoptate ca standarde romane *. Dumitra cu Gheorghe N.. De exemplu. ß Prenumele nu se scrie sub forma prescurtat . Popescu. ß În cazul numelor compuse cu cratim . arab) se practic transliterarea în alfabet latin. Exemple: Popescu Andrei. ebraic. Enachescu. ß În cazul în care se opereaz cu nume str ine scrise cu alt alfabet (slav. Numele gen O¶Mallei sau McDonalds se clasifica ca un singur nume la O ß Cuvântul director va fi întotdeauna subliniat. Enica. ß În cazul în care exist nume i prenume identice. ß Dac numele încep cu o particul de noble e (de.Novello etc. Exemple: Nicolae Brad. în cazul ini ialelor identice se claseaz dup a doua liter . dup a treia liter . ß Numele compuse din ini iale desp r ite cu puncte. etc. Situa iile posibile de ordonare alfabetica pot fi: 116 . Elisei. pe dosar. s. ß În situa iile în care sunt nume identice. Pentru orientare rapida în ordonare se recomanda eviden ierea cu alte caractere a cuvântului de ordine. Dinu. Enache. ß sau M. în cazul în care se constituie dosar individual pentru fiecare nume. Exemplu: Edmond. Exemplu: Dumitra cu Gheorghe C. va fi DINU Ion S. dac i aceasta este identic . ß Numele f r ini ial va precede. la numele femeilor c s torite care-si p streaz i numele anterior c s toriei. Ini iala se folose te numai pentru patronimic. ß Ordinea numelor este dat de fiecare liter din cuvânt. Eremia etc. clasarea se face în ordinea ini ialelor prenumelui. Luigi Alpago. preced numele obi nuite. Encica. Ion. Mihai. Popescu. ad ugat de obicei dup numele de c s torie. în special.prenumelui. Dumitra cu Gheorghe (jurist).Georgescu. grec. primul nume se considera cuvânt de ordine. pe document este scris numele sub forma Ion S. în ordonare. ß Aceea i regula se aplica i în cazul numelor compuse f r cratima. pentru eliminarea confuziilor între nume i prenume.a.

clien i. METAL STAR S RL. de ini iale. Cuvântul director a fost cel subliniat. care o identific între alte organiza ii. pe un document. ordonate dup alte criterii impuse de norme legislative.R. Banca Român de Dezvoltare etc. exist o mare diversitate de denumiri. S. Societatea de investi ii ³Transilvania³. 117 . În ultimul caz. Ele pot proveni din substantive comune. De asemenea. nume de persoane sau pot fi combina ii de silabe. i în antetul documentelor pot fi descrisese în diverse forme. ± Când o organiza ie are un nume alcatuit din ini iale.R.).). se recomand câteva reguli ce pot asigura unitatea clas rii în scopul reg sirii rapide. ³Gemma´ S.) sau prescurtat (S. furnizori.) . Astfel. (Societatea comerciala ³ Gemma ³ S. inându-se cont de numele persoanelor de unde provin (cereri. nu se scriu în antetul documentelor prin forma prescurtat cu ini iale. C.C. Exemple: Camera de comer Industrie i Naviga ie. regie autonoma.ß de ordonare alfabetic a materialelor în dosare. Astfel de nume.L. în ordonare alfabetic . Exemplu: S. cu acela i obiect de activitate. stabilite în mod subiectiv. universitate. servicii. unele organiza ii practica descrierea integrala a cuvintelor ce compun denumirea. dosare care pot cuprinde documente diverse referitoare. ± Numele de organiza ii. cuvântul director va fi stabilit dup forma neprescurtat a denumirii organiza iei. cifre etc. de exemplu. care exprim obiectul de activitate. în special. existând libertatea de op iune a fondatorilor pentru a. C. altele indicând obiectul de activitate (Camera de Comer Industrie Naviga ie i Agricultura) sau orice alt nume reprezentativ. ± În cazul Societ ilor comerciale. oferte. MOBITEXT SA. fisele posturilor. la un angajat sau la societate. dosarelor în diferi i recipien i sau în rafturi.C. b) Reguli coordonatoare privind clasarea alfabetic a numelor de organiza ii Denumirile organiza iilor sunt compuse de obicei din mai multe cuvinte. În fa a unor astfel de situa ii. funda ie.L.i eviden ia identitatea. asocia ie. f r ca acestea s aibe leg tur cu obiectul de activitate. chiar dac apar sub forma prescurtat . etc) constituindu-se atâtea dosare cate litere ale alfabetului se reg sesc în documentele ordonate (de la A la Z) sau ß de ordonare alfabetic a mapelor. antierul de Construc ii Navale. sintagme diferite. S. cuvântul de ordine îl va constitui denumirea reprezentativ a organiza iei. contracte individuale. Unele cuprind termeni generici. prim rie etc. indicând forma organizatoric (societate comerciala pe ac iuni. MIKOS SRL.

filiale sau unit i de stat cu acela i obiect de activitate. Ao. gruparea documentelor se face în ordinea natural a numerelor. . Ecoterm SRL. G. reprezentând sucursale. A. se pot include în dosar documentele mai multor litere consecutive.L.R. PERPETUUM. astfel: ABC. dac un dosar este prea voluminos pentru documentele corespunz toare unei litere. INSTANT S. ElectroSanitas SRL etc.A. sunt tratate ca ni te cuvinte.în cazul în care cuvântul subdirector. .dac denumirea unei organiza ii este compusa din doua sau trei nume (ANA & TOM) cuvântul director il va constitui primul cuvânt. se întocmesc atâtea dosare câte litere ale alfabetului sunt reprezentate de documente. De obicei.se respect urm toarea regul : a) dac ini ialele ce compun numele sunt desp r ite cu puncte sau spatii albe. se atribuie numere fiec rui corespondent. num rul de documente corespunz tor dosarului unei litere este prea mare.L. departament sau angajat.. E.A. etc. In cazul în care.în cazul organiza iilor cu nume identice. Exemple: IMS SCOR S. incluse în mape distincte. Exemple: AGROMEC Ciocârlia. iar pe dosar se va indica con inutul.. astfel: 2 X 2 COM S.A. în func ie de ceea ce avem de clasat. astfel: E. i documentele vor fi plasate în pozi ia alfabetic fireasc a numelor întregi. AGROMEC Deleni. b) cele care nu sunt desp r ite prin aceste semne. Exemplu: antierul 1.. dep ind capacitatea acestuia de cuprindere. documentul va fi plasat înaintea celor cu ordine alfabetic .as etc.R. sau 3 M SERVIS. astfel: Dosarul A a ± an. etc. Clasare numeric Atunci când exist o astfel de op iune de clasare. INTER S. AGROMEC Tulcea. . .R.L. Group SRL. ARGOS S. antierul 2 etc. Bacau. dosarul litrei respective se poate subîmp r i în mai multe subunit i. ALMA S. In schimb. cuvântul de ordine îl va constitui cuvântul care desemneaz localitatea. E & R. . Nota: Regulile care stau la baza clas rii alfabetice a documentelor sunt valabile i pentru Indexarea alfabetic a con inutului documentelor. este o cifr . În cazul în care se respecta num rul de înregistrare al documentului clasarea 118 . documentele sau dosarele purtând astfel de descrieri se plaseaz înaintea numelor întregi.Dac denumirea unei organiza ii începe cu o cifr .dac sunt de clasat documente care au acela i cuvânt director se impune aranjarea documentelor în ordinea celui de-al doilea cuvânt subdirector.

mai ales în firmele mari. astfel încât s existe o coresponden între compartimente i grupul de numere care se atribuie. în func ie de volumul de munc cu corespondenta al fiec rui compartiment sau sediu. Clasarea numerica se aplic .dosarele fiind repartizate pe compartimente. Avantajele sistemului: . se pot localiza u or documentele. numai la vederea num rului de înregistrare.presupune aranjarea documentelor în ordinea natural a num rului atribuit fiec rui document.U.exist i riscul ca asem narea a dou numere s conduc la gre eli de amplasare. Dezavantaje: . care poarta numere de înregistrare mai mici. Clasarea zecimal Folosirea nota iei zecimale pentru exprimarea codificat a conceptelor este utilizata în activitatea de documentare sau în activitatea editoriala pentru împ r irea lucr rilor tiin ifice în capitole. este o schem de clasificare care întrebuin eaz pentru a reprezenta subiectele documentelor o nota ie zecimala. în unit ile care func ioneaz în mai multe cl diri sau în cazul organiz rii coresponden ei în registraturile mari.U. subcapitole i subsubcapitole. În aceste cazuri este necesar repartizarea unor grupe de numere pe compartimente. prin împ r irea totalit ii 119 . In etapa de arhivare.Z. Permite clasarea unui num r mare de documente. Cunoscuta sub denumirea de Clasificare Zecimal Universal (cu forma prescurtat C. anual. în special. . provenind din toate serviciile se adun i ordoneaz numeric. s se fac o redistribuire a acestor numere pe compartimente. Reparti ia se face.Z. C. dispar cu timpul din circula ie. dosarele cu documente. desigur.documentele mai vechi. Exist totu i solu ia ca.) Aceast metod de ordonare este folosit cu prec dere în biblioteci pentru clasificarea documentelor în func ie de subiectele pe care le trateaz . Exemplu: De la 1 la 5000 ± pentru secretariatul conducerii -³±5001-10 000 ± pentru serviciul Resurse Umane 10 001-20 000 ± pentru serviciul Administrativ etc.

Astfel: Clasa 3 ± tiin e sociale cuprinde subdiviziunile: 331 Munca. reprezentând cuno tin ele omene ti. care se subîmpart la rândul lor în alte zece subdiviziuni s. i independenta fata de limbaj.101. Rela ii de munc 331. 2.cuno tin elor umane în zece clase mari. i aceasta determina ordinea aranj rii. num rul este. Cu cât este mai detaliat domeniul. 331. 21 Dreptul la munc Utilizarea acestei metode de clasare este indicat în special. 9. 7.a. Teoria muncii. Generalit i Filozofie Religie tiin e sociale Filologie 5. specifice unei organiza ii.101.101. In cazul documentelor generate de organiza ii. se poate recurge la aceast metod de clasare prin stabilirea a zece grupe de activit i. compus din cifre arabe i semne matematice sau de punctua ie. Criteriul de subdivizare reflect con inutul unui domeniu de la general la particular.1 Ergonomie 331. punctat dup fiecare trei cifre.2. Exemplu: 0 Conducere tiin a muncii 120 . se prezint astfel: 0. 6. 1. acolo unde domeniile de activitate cunosc o diviziune pronun at . Teoria i organizarea muncii 331. Este universal . 8. atât în privin a con inutului (cuprinde totalitatea cuno tin elor omene ti) cât i în privin a nota iei.d. 3. în mod obi nuit.1.m. cu atât num rul care o reprezint este mai lung. a c ror în elegere i semnifica ie este interna ional valabila. Rolul muncii 331. 4. Pentru u urin a citirii. tiin e naturale Tehnic Arte Literatur Istorie Fiecare num r este tratat ca o frac ie zecimal cu zero-ul ini ial omis. Schema claselor mari.

î i detaliaz problemele pentru care primesc sau elaboreaz documente. 3.3. de clasare a acestora. Este o metod practicat i în cazul constituirii unit ilor arhivistice* conform Nomenclatorului (nota de trimitere la arhivistic ) unde documentele se grupeaz în dosare cu con inut similar inându-se seama de reglement rile în vigoare i de obliga iile legale privind p strarea lor ulterioar în arhive. secretariatul se poate dovedi de un real folos în documentarea managerului printr-un ansamblu de opera iuni de depistare a surselor de informa ii. juridic .3. Astfel. tiin ific .2 ± aprovizionare cu materiale. nu numai sub aspect administrativ. secretariatul are rol activ. subclase: 3. Avalan a de informa ii specifica lumii contemporane obliga la permanenta informare. În func ie de spa iul disponibil i de preferin ele managerului punctul documentar 121 . Asigurarea document rii managerului Activitatea de management presupune. constituirea unui punct documentar cu toate documentele ce intra în sfera de interes a managerului. în primul rând.1 Serviciul aprovizionare 2 Resurse Umane 3 Serviciu aprovizionare Fiecare dintre aceste clase. cultural . desigur. începând cu etapa de colec ionare a surselor documentare. o permanent informare. tehnic . documentele din dosare pot fi ordonate cronologic. mergând de la stricta specialitate. în contextul economiei de pia a este tot mai dependent de ace ti factori. educa ional i ecologic . În cazul în care în organiza ie nu func ioneaz un serviciu specializat cu atribu ii de documentare. iar dosarul poate primi un indicativ alfabetic pentru grupare în raft sau în bibliorafturi. În acest sens.1 aprovizionare cu materii prime.1 ± aprovizionare cu piese de schimb pentru autobasculante etc. 2. Clasarea combinat Aceast metod presupune combinarea a dou dintre sistemele prezentate. 3. De aceea. astfel încât s asigure accesul la informa ii rapid i u or. pân la ceea ce prive te mediul ambiant: natura economic . demografic . de culegere i prelucrare a datelor.2. Eficienta economico-social . politic . psiho-social . Se pot constitui astfel. managementul performant nu se poate exercita decât printr-o viziune deschis .3 ± aprovizionare cu piese de schimb sau 3. capabil s valorifice într-un mod superior poten ialul mediului. Exercitarea unei astfel de activit i presupune. organizatoric .

precum: ß Principalele acte legislative ± normative care reglementeaz organiza iei. În ceea ce prive te dimensiunile. Surse externe de documentare Posibilit ile de informare. func ionarea ß Regulamentul de Organizare i Func ionare al organiza iei i Organigrama structurii organizatorice. publica ii periodice. Tabloul de bord zilnic . ß ß ß Analizele. de aceea. Surse interne documentare În primul rând trebuie s men ionam. Surse documentare interne sunt i materialele proprii unor servicii i compartimente: referate. în acest caz. documentele care nu trebuie s lipseasc din punctul documentar. organizatorice i culturale sau tiin ifice ale managementului. presupune c utarea documentelor de diverse tipuri precum: volume. materiale de referin . s cunoasc tipologia documentelor elaborate. informa ii pe suport tehnic etc.va fi plasat în biroul acestuia sau în cel al secretariatului. hârtii. cu caracter intern. secretariatul trebuie s se informeze i 122 . d rile de seam retrospective. Pentru dobândirea sau consultarea lor. Orice spor de cunoa tere dobândit i prin exploatarea acestei posibilit i nu poate fi decât benefic. Acestea sunt sursele oficiale de informare. etc. îns . grafice. Ob inerea informa iilor documentare ce intra in sfera de interes a managementului. constituind surse permanente i indispensabile de informare i de lucru. programe de activitate. Secretara trebuie s cunoasc foarte bine func iile i rela iile dintre diferite compartimente ale organiza iei în care lucreaz . s localizeze rapid informa iile ce-i sunt solicitate. posibilit ile r mân deschise în func ie de aspira iile profesionale. monografii. ca probleme ce se pot ridica într-un astfel de demers. con inutul sau categoriile de documente. stabilirea unor delimit ri în acest sens nu ar fi indicata. statistici. încât. În sens orientativ. astfel. sunt extrem de vaste i diferite. Principalele dispozi ii i instruc iuni ale forului conduc tor. rapoartele. fi e. putem delimita sursele de informare în surse interne i surse externe de informare. în acest sens.

ß ß Partea a. Secretariatul trebuie s pun la dispozi ia celor interesa i. politic etc. falimente. în acest sens. publica ii ale Agen ilor economici. Legisla ia referitoare la resursele umane i problemele muncii. Partea a III-a. Poten ialul documentar. publica ii i anun uri (pierderi de acte) ß Partea a IV-a.asupra institu iilor care pot constitui surse de informare externe. sub aspect legislativ. Publica iile oficiale Publica ia na ional cu caracter oficial este Monitorul Oficial al României. trebuie s cuprind : ß Constitu ia României ß Legisla ia privind constituirea Societ ilor comerciale sau alte forme organizatorice ß ß Acte normative referitoare la domeniul de activitate al organiza iei. social. bilan uri. Depistarea acestor categorii de documente constituie o cerin a fundamental a secretariatului. legi i acte normative privind desf urarea activit ii organiza iei. publica Dezbateri parlamentare. într-un birou de secretariat. hot rârile guvernamentale i alte documente normative elaborate de forurile legislative na ionale. 123 . institu iilor de cercetare sau ale autorit ilor locale. cu urm toarele par i: ß Partea I ± public legile. o aten ie deosebit se va acorda în primul rând surselor oficiale de documentare. care apare periodic. ß Legea Arhivelor Na ionale i normele de aplicare. Dac ne raport m la ordinea de prioritate în ceea ce prive te necesitatea documentarii managerului. Ca orice activitate social i cea a managementului func ioneaz într-un cadru legislativ aflat într-o permanent schimbare în func ie de transform rile mediului economic. ß Acte normative ale ministerelor de profil. decretele. acte constitutive. În organiza iile în care nu func ioneaz un oficiu juridic asigurarea colec iei de documente legislative revine secretariatului.II-a.

pe o perioada care nu este limitata dinainte. nr.2.i constituie o colec ie integrala a legisla iei se pot achizi iona i volumele Legisla ia României: Acte normative elaborate de Parlamentul României sau hot râri ale Guvernului României i alte acte normative cuprinzând legisla ia publicat în cursul unui an în Monitoarele Oficiale. care poate fi cronologica. Aceste demersuri presupun. 53/ 2003 Vezi: M. conform standardelor interna ionale de informare i documentare (în acest caz SR ISO 2789) pentru a denumi orice document tip rit care apare în fascicule succesive. înl n uindu-se în general cronologic sau numeric. indiferent de periodicitatea acestuia. În unit ile în care func ioneaz Oficiu Juridic se recomand ca în punctul documentar al managerului s fie stocate sub forma de extrase. desigur într-o anumit ordine. privind aplicarea unor norme legislative i se pot ob ine chiar texte i pe mediu electronic. Pentru organiza iile care doresc s . Publica ia ³Monitorul Oficial al României ³ poate fi achizi ionat prin abonament. Pentru orientare eficient . precum cele men ionate.72 (5.ß Monitoarele oficiale ale organismelor locale. sau dup num rul de ordine.. Secretariatul poate îndeplini activit i specifice documentarii i cu acest tip de publica ii venind în întâmpinarea inform rii în organiza ie spre diverse direc ii cum ar fi: colec ionarea revistelor de specialitate privind domeniul de activitate al organiza iei sau privind domeniul de specialitate al managerului. de rapoarte ale întreprinderilor. secretariatul poate constitui un Index de subiecte[1] . Partea I. legi i acte normative care reglementeaz func ionarea organiza iei.O. o consultare prealabil cu managerul 124 . sub forma fi ierelor tradi ionale sau pe mediu electronic. prin intermediul Bibliotecilor locale (jude ene municipale) de unde se pot ob ine xerocopii sau înregistr ri pe medii electronice. care s reflecte con inutul publica iilor oficiale organizate. Informa ia de trimitere în descrierea unei fi e din index s-ar prezenta astfel: Munca Legea nr. prin intermediul oficiilor de consultan juridic de unde se pot solicita i comentarii. Publica iile seriale de specialitate Sintagma de publica ie seriala se utilizeaz . desigur. Publica iile seriale cuprind publica iile anuale sub form de ziare. publica ii din domeniul economic sau al afacerilor etc.2003) Fisele ± subiect vor fi ordonate alfabetic pentru orientare rapid . reviste i alte documente cum ar fi seriile de d ri de seam .0. de lucr ri ale manifest rilor tiin ifice.

precum cele men ionate în bibliografie. dintre care sunt indispensabile: Dic ionarul Explicativ al Limbii Romane. publica ii privind transportul aerian. Pentru comunicarea scris secretariatul trebuie s fie dotat cu lucr ri din domeniul lingvistic. aplicarea Standardelor are caracter de obligativitate la nivel de stat. Îndreptare de punctua ie. Ghiduri turistice i autoturistice. Din categoria acestor publica ii. Standardele sunt documente stabilite prin consens de c tre speciali ti de cea mai înalt competen în domeniul abordat. Standardele de stat sunt numerotate. i aprobate Institutul Roman de Standardizare (IRS). IRS reprezint interesele României în organismele interna ionale de standardizare. Lucr ri de referin Biroul secretariatului trebuie s fie dotat cu o serie de publica ii cu rol informativ. pot constitui un poten ial informativ i publica iile na ionale Anuarul Statistic al României. func ioneaz pe lâng societ i comerciale. 20 / 1994). protec ia vie ii. reguli i metode în scopul generaliz rii i folosirii unitare de solu ii optime în domeniul produc iei (vezi Legea nr. i alte informa ii geografice. de ramura de întreprindere. institu ii publice i alte persoane juridice. elaborat de Institutul Roman de Statistica sau publica ia Standarde Romane. precum i ghiduri de coresponden în limba român i în limbi str ine. Ca reper orientativ. Comisii tehnice pe domenii de specialitate. precum i înl turarea barierelor tehnice în calea comer ului interna ional. precum: C r ile abona ilor telefonici (volumele Pagini aurii cu abona ii telefonici locali. Ca repere profesionale. Mersul trenurilor. tramvaielor. Ca instrumente de management. dic ionare bilingve. Standardele sunt publica ii care con in prescrip ii. num rul de ordine acordat de IRS i ultimele doua cifre ± anul intr rii în vigoare. fiind membra a Organiza iei Interna ionale de Standardizare (ISO). organism de specialitate al administra iei publice centrale din subordinea guvernului. Ziarele centrale i locale pot constitui o surs permanent de informare în 125 . din domeniul telecomunica iilor sau transporturilor. IRS public Catalogul Standardelor de Stat i colec ii de standarde.organiza iei. publicate de Editura Tehnic . Hârtii. Ca orice organism de standardizare. ortoepie i gramatic . în principal. se pot colec iona o serie de c r i i manuale din literatura de specialitate. Pagini Na ionale). ortografie. IRS este format din comitete tehnice interesate într-o anumita tematica. autobuzelor. s n t ii i mediului înconjur tor. cu cele mai recente date. ele sunt problema de stat prin care se urm re te. folosindu-se un indicativ format din: simbolul STAS. Calendare i alte publica ii care indic diferente de fus orar. în scopul reglementarii tehnice pentru problemele repetitive în produc ia na ional . Conform legisla iei în vigoare.

Acestea dispun de sisteme de evidenta tradi ionale sau computerizate ce pot înlesni 126 . ³nouvelle´. Servicii de informare Pentru procurarea materialelor documentare i a altor informa ii secretariatul trebuie s cunoasc i poten ialii furnizori de informa ii. ß manifest ri colective. în momente de maxim solicitare sau de absen a din unitate. aceste publica ii sunt cunoscute cu denumirile ³ news´. interviuri. Secretariatul. anchete. Nu întâmpl tor. în limbi de circula ie interna ional . locale. Poten ialul informativ oferit de aceste publica ii. secretariatul poate include în colec ia documentar a biroului. degrevând managerul de lectur . poate semnala conduc torului o serie de informa ii. tiri referitoare la activitatea altor unit i cu acela i domeniu de activitate.secretariate. deoarece duce la aglomerarea spa iului cu informa ii inutile.´ novosti´. târguri. De asemenea. recenzii. prin xerografiere. aten ia secretariatului poate fi orientat în mod special. spre materiale ce con in informa ii despre: ß ß probleme legislative care intr în sfera de interes a organiza iei servicii po tale i telecomunica ii ß articole. expozi ii etc. Nu este indicat p strarea integral a publica iilor. na ionale i chiar interna ionale: ß ß ß ß produse de birotic centre de preg tire profesional servicii de traduceri servicii de informare comunitar ß semnale. inând cont de importan a acestor publica ii în ceea ce prive te noutatea informa iei difuzate. lans ri de c r i ce intr în sfera de interes a managementului. extrase din aceste publica ii. poate fi valorificat atât în sfera de interes a secretariatului. Dincolo de informa iile de interes general. cât i în aceea a managerului. Cele mai pre ioase surse de informa ii institu ionalizate sunt bibliotecile.

2. rate. vor fi ordonate conform unui sistem de clasare adecvat care s permit g sirea rapida i u oar . din considerente de siguran a na ional sau în unele cazuri 127 .i activitatea pe lâng factorii de decizie ai organiza iei. articolului Numele editurii sau numele revistei. În general. a concurentei neloiale cu alte firme similare. pe cât posibil. p strarea secretului profesional î i g se te o serie de explica ii precum: necesitatea prevenirii. O astfel de fi cuprinde urm toarele elemente: ß ß ß ß ß Numele autorului Titlul c r ii. o coordonat deontologic esen ial în practicarea acestei profesiuni. în orice organiza ie. Orice secretar eficient trebuie s creeze fise cu informa ii utile (nume. schimb valutar etc. Accesul rapid la informa ii este posibil i prin utilizarea serviciului TELETEXT al unei societ i de televiziune ce furnizeaz informa ii din cele mai variate domenii (mersul trenurilor. condi ii meteorologice. se pot organiza fi iere pe autori care cuprind fise clasate în ordinea alfabetica a autorilor. Dac informa iile solicitate se refer la lucr rile unui autor. Confiden ialitatea asupra acestor informa ii a constituit dintotdeauna. Gestionarea documentelor secrete Desf urându. oferte de serviciu.3. orarul de zbor al avioanelor. Materialele selectate. care trebuie p strate o perioad mai îndelungat . anun uri publicitare. denumiri) grupate pe diferite domenii de activitate: ß ß ß ß ß locuri de munc finan e servicii publice telecomunica ii c l torii etc. ziarului Data apari iei Num rul paginilor pentru c r i . adrese.accesul la informa iile con inute în colec ii. secretariatul va avea acces la toate categoriile de documente ce se redacteaz i circula în aceasta sfera.

ß Documentele secrete se elibereaz numai cu aprobarea efului ierarhic. a indigoului i sugativei dac e cazul. a copiilor. ß Ciornele i materialele dactilografiate sau alte materiale secrete se vor încuia în fi ier atunci când se p r se te locul de munc .pentru ap rarea dreptului de autor. Ele se actualizeaz anual sau ori de câte ori este nevoie.3. chiar pentru o perioad scurt . precum: ß ß Este interzis scoaterea documentelor secrete din sediul organiza iei. aspect valabil i în cazul calculatorului ± documentul în lucru este salvat i scos de pe ecran.1 M suri pentru prevenirea aspectelor negative ß In cazul dactilografierii unor materiale cu caracter secret. pe baza unor nomenclatoare. Eviden a informa iilor secrete. indiferent de suportul informa ional. a tampilelor. În aceste situa ii. parafelor de orice 128 . ß Dup dactilografierea unei lucr ri. ß Solicitarea unui document ce constituie secret de stat/ de serviciu va fi adus la cuno tin a efului ierarhic. asupra unor inven ii. dup caz. O practic obi nuit este aceea de a marca lâng num rul de înregistrare semnul ³S¶ sau de a nota pe prima pagin a documentului ³secret de serviciu ³. 2. secretara trebuie s respecte o serie de masuri trasate de conducerea unit ii. ß Este interzisa tinerea la vedere pe birou. este interzis furnizarea de informa ii de orice fel. este obligatorie distrugerea ciornelor. ß Convorbirile telefonice secrete vor fi protejate. se va ine separat. Este interzis multiplicarea lor prin orice mijloace. acestea trebuie acoperite când intr o ter persoan în birou.) La diferite nivele organizatorice. scrieri etc.S. Exist organiza ii în care sunt organizate birouri speciale pentru p strarea documentelor cu caracter secret (B. Nomenclatoarele de informa ii cu caracter secret se întocmesc de c tre conducerea unit ii. Solicitan ii vor fi îndruma i spre eful ierarhic sau spre înlocuitorul acestuia.D. instituit prin lege. proiecte. ß In rela iile cu mijloacele de mediatizare. prin introducerea de noi documente sau scoaterea celor care au devenit publice prin mijloacele de mediatizare. atunci când contextul legal permite acest lucru.

ilegal . dosare. ß La sfâr itul programului. Deosebit de actual este acest aspect în cazul companiilor din rile dezvoltate. De fapt aici a ap rut i o nou ³profesiune³. [1] Indexare ± mod de analiz în care con inutul unui document este reprezentat dup anumite reguli prin cuvinte sau simboluri) trimoniului economico-financiar în cazul utiliz rii computerului. H. mape. ß Dup încheierea edin elor. Materialele destinate participan ilor vor fi înmânate numai acestora. 479 /1972). ilegal . precum i obiectul audientei. indigo-uri. acestea se vor p stra în permanen când este necesar utilizarea lor. O problem major a organiza iilor o constituie i gestionarea informa iilor secrete i ap rarea patrimoniului economico-financiar în cazul utiliz rii computerului. chiar ale propriilor salaria i. documentele considerate secrete (acte. fiind scoase numai atunci ß Vor fi protejate prin încuiere i caietele. De fapt aici a ap rut i o nou ³profesiune³. ³escroc³ de informa ii înregistrate i prelucrate electronic. ³escroc³ de informa ii înregistrate i prelucrate electronic.) vor fi încuiate în fi ete sau dulapuri. ß Con inutul documentelor elaborate pentru ³uz intern³ nu va fi comunicat persoanelor din afara organiza iei. ß Sunt considerate a fi secrete i numele persoanelor care solicit audien . registrele listele sau agendele cu numere de telefon i adrese. sub cheie.fel.G. Deosebit de actual este acest aspect în cazul companiilor din rile dezvoltate. ß Nu se va l sa pe birou nici o hârtie cu antetul organiza iei. este interzis transmiterea de informa ii asupra celor discutate. Stenogramele realizate sau minutele au statut de secret de serviciu sau atunci când e cazul de stat (vezi. tampile. i acestea se vor sigila. ß Accesul la orice document în afara orelor de program este permis numai secretarei i directorului. ß În cazul unor întâlniri de grup. 129 . casete etc.

codul zonei. care poate avea form de tabel cu urm toarele rubrici: numele i adresa organiza iei. În cazul unit ilor care opereaz cu un num r mare de persoane cu care conducerea are leg turi. în ordine alfabetic . colaboratori i clien i din mediul economico±social extern. Secretariatul asigur leg turile telefonice. Potrivit unor investiga ii. telefonul constituie echipamentul esen ial de birou în ceea ce prive te rapiditatea comunica iei. În exercitarea func iei de leg tur diferite. cuprinzând fi a cu numele fiec rui agent economic sau persoan . adresele i numerele de telefon care intra în sfera de interes a organiza iei. Solicit rile de contacte directe sau telefonice fragmenteaz frecvent munca individual a managerului. îl sustrag de la sarcini importante. codul rii. frecvent solicitate. num rul de interior. Fi ierul prezint 130 . 3. numele persoanei i func ia. Func ia secretariatului de leg tur i Äfiltru´ în contactele conducerii Timpul managerului este permanent invadat de efi. influen ând negativ calitatea rezultatelor concomitent cu suprasolicitarea resurselor intelectuale ale cadrelor de conducere. la solicitarea conducerii. 40% din timpul de lucru al directorilor se desf oar cu secven e mai scurte de 10 minute de lucru neîntrerupt. Secretariatul poate interveni în degrevarea timpului managerului prin exercitarea func iei de leg tur i filtru atât în comunic rile telefonice cât i în solicit rile de contacte directe. i Äfiltru´ secretariatul se poate afla în situa ii 3. subordona i. Registrul poate fi înlocuit cu un fi ier ordonat alfabetic. în birourile de secretariat se utilizeaz Registru±repertoar în care se consemneaz . iar cel de peste 30 minute. În general. Problema supradivizion rii timpului de lucru constituie o problem intens cercetat de speciali tii în domeniul managementului resurselor umane. informa iile care circul în interiorul sau în afara organiza iilor se transmit ini ial telefonic.[1] Indexare ± mod de analiz în care con inutul unui document este reprezentat dup anumite reguli prin cuvinte sau simboluri) III. mai pu in de 20%. în cadrul i în afara organiza iei Pentru rezolvarea rapid a contactelor.1. Comunic rile telefonice Dac inem cont de valoarea timpului în managementul competitiv. În general.1. secretara trebuie s întocmeasc Lista numerelor de telefon uzuale.1.

pentru list . care permite reg sirea rapid a informa iilor precum i ordonarea automat a numelor introduse în programul calculatorului. ¡ La semnalarea r spunsului. Numele i adresa Companiei CORES IND SRL Hotel Aurora. se recomand ca o convorbire telefonica s fie la fel de bine preg tit ca i o scrisoare. Orice nume nou de persoan sau organiza ie care apare pe parcurs poate fi u or intercalat în ordine alfabetic iar pentru numele frecvent solicitate (zilnic. Constan a comp paper sa Str. ¡ Între conducere i personalul subordonat. îns . necesar pentru o informare corespunz toare. Celulozei nr. care va fi rugat s a tepte leg tura cu Func ia Petrescu Ion director vânz ri Ion Mirela Director general 0241 8600 688841 0722197422 Secretariat Direct Nume persoane Num rul de telefon Cod Zon Telefon Cod ar 0241 num r exemp 4 8700 623145 131 . nu secretara. leg tura se face prin c utarea de c tre secretara a celui solicitat.10±12. secretarele vor asigura leg turile concomitente ale celor doi conduc tori. de ceea va fi pus la indemna orice document. primul care va face leg tura este secretara celui cu grad ierarhic inferior. fi ele pot permite i notarea altor informa ii ce intr în sfera de interes a secretariatului. superiorul s g seasc la aparat eful.avantajul ca poate permite o actualizare permanent . s pt mânal) se poate întocmi o fi care se va a eza în fa a celorlalte în fi ier. secretara î i roste te clar numele precum i numele persoanei cu care dore te s între în contact. ¡ În cazul în care conducerea dore te s angajeze o convorbire telefonic cu o persoan ierarhic superioar i aceasta accept . dosar etc. astfel încât.6 Constan a Agenda cu adrese i numere de telefon Satisfac iile deosebite le poate oferi. se noteaz informa iile care vor fi solicitate. De asemenea. pe lâng cele men ionate anterior. f r a afecta ordinea alfabetic . Agenda electronic . ap. Profesionalism la telefon ¡ Înainte de a apela. ¡ Între persoanele egale în grad.

stabilind urgen a contactului sau o programare într±o perioad de timp viitoare. Profesionalismul la telefon. presupune câteva reguli i multe aptitudini de comunicare eficient : ¡ secretara trebuie s intercepteze toate apelurile telefonice. la începutul fiec rei zile. privind întâlnirile. se pot contura recomand ri. cum ar fi: ¡ întâlnirea. f r a intra în conflict cu solicitan ii. ¡ În cazul cuvintelor mai greu de în eles. se poate utiliza un alfabet telefonic de tipul: A± de la ANA B± de la BARBU C± de la COSTICA etc. a celor pentru care conduc torul este disponibil în limite restrictive i a celor care trebuie evita i în totalitate. Rezolvarea pozitiv a situa iilor depinde de împuternicirea pe care conduc torul o acord secretariatului dar i de abilitatea secretariatului de a transforma aceste în elegeri în principii i tehnici. Imagina ia este nelimitat în astfel de situa ii. În acest sens. 132 . se pronun numele i adresele pe litere. ¡ întocmirea unei liste de accesibilit i cu persoanele care au acces nelimitat. iar cifrele se repet întotdeauna. iar aplicarea lui f r a se face sim it de cei ce solicit accesul. neprev zute în agenda zilei. îl va informa asupra acestor interven ii. depinde de inspira ia secretarei. program rile i pentru stabilirea planurilor de ac iune pentru cele mai importante i urgente chestiuni care necesit aten ie. cu conduc torul. 3. ¡ În timpul convorbirilor se fac pauze scurte pentru a avea siguran a c mesajul a fost bine în eles.conducerea. pentru revizuirea agendei de birou. ¡ în cazul unor telefoane repetate. poate fi o cauz de iritare atât pentru conducere cât i pentru cei care apeleaz . când va avea prilejul s între în biroul conduc torului. constituind o adev rat provocare în aceasta profesiune. secretara va culege mai întâi toate informa iile necesare iar atunci. dac e cazul.1. în ideea filtr rii convorbirilor. ¡ telefonul nu trebuie l sat s sune de prea multe ori.2 Secretariatul Äfiltreaz ´ convorbirile telefonice destinate conducerii Filtrarea convorbirilor telefonice i a solicit rilor de contacte directe este una dintre sarcinile cele mai complexe. acest procedeu presupune confiden ialitate.

secretara va întrerupe convorbirea cu promisiunea de a reveni cu un apel dup rezolvarea problemei. decât. aceast interven ie se va face numai cu acordul i sub îndrumarea conduc torului. de exemplu. ¡ dac cei care apeleaz . se vor evita. ³Agen ia EFICIENT. care apeleaz uneori concomitent. se pune telefonul în furc a teapt un alt apel. care vor fi verificate i completate imediat dup întreruperea convorbirii. exist ansa de a opera selectiv. De asemenea. într±un birou în care se lucreaz cu mai multe aparate de acest tip. este necesar un document pentru a oferi anumite informa ii. se ascult conversa ia chiar dac cel care sun este pe lista de persoane Ärestric ionate´ sau Äevitate´. astfel întreb ri i discu ii inutile pentru stabilirea leg turii. ¡ o dat ridicat receptorul. dup care va adresa formula de salut. în cazul unui telefon direct. ¡ în cazul în care persoana care solicit convorbirea refuz prezentarea. la rândul ei. ¡ în cazul în care. întotdeauna trebuie pusa problema timpului i a costurilor. i se ¡ eticheta conversa iilor telefonice cere ca cel care a început convorbirea s pun cap t convorbirii. Buna ziua !³. cu tact i polite e. ¡ este obligatoriu s existe întotdeauna la îndemân agenda pentru nota ii curente.¡ la ridicarea receptorului. convorbirile vor fi direc ionate c tre acestea. acestea trebuie imediat informate asupra con inutului. lungesc inutil discu ia. 133 . r spunsurile monosilabice prin Äda´ i Änu´ sunt indicate pentru a o descuraja. dup ce interlocutorul se prezint i în unele cazuri. ¡ dac se întrerupe întâmpl tor leg tura. Dac se recunoa te num rul de unde se sun exist oportunitatea preg tirii unui r spuns înainte de a ridica receptorul mai ales când se cunoa te motivul contactului. secretara va refuza. dup ce a expus obiectul convorbirii solicitate. conform urgen elor i priorit ilor. ¡ dac informa iile notate privesc i pe alte persoane din unitate. s fac leg tura. ¡ în cazul unor convorbiri în care s±au transmis unele informa ii ce presupun actualizarea unor documente. sugerându±i s ± i exprime în scris comunicarea. Telefoanele care afi eaz num rul celui care sun pot fi de o real valoare. eventual cu men iunea Äconfiden ial´ Äurgent´ ¡ atunci când problemele interlocutorului pot fi rezolvate de alte persoane din organiza ie. secretara va spune numele organiza iei. ¡ leg tura telefonic cu conduc torul nu se va face.

va reveni «««««« dore te s vad «««««« V rog s suna i «««. Numele. adresa i num rul de telefon/fax al firmei «««««««««« A telefonat «««.C. MODEL A Not telefonic nr««. Mihai St nescu În timp ce era i plecat Dl. Pentru «««««««««««««««««««««««««««. ¡ nota pentru preluarea mesajelor poate fi par ial imprimat .va trece pe aici ««««problema urgent . Numele solicitantului «««««««««««««««««««««. Data«««««ora««««««. exist câteva reguli: ¡ mesajele vor fi întotdeauna notate. numele solicitantului i adresa. George Iv nescu De la S. numele persoanei c reia i±a fost adresat mesajul. detalii precise despre mesajul primit. num rul de telefon.. În astfel de situa ii.telefon 041/ 691423 A telefonat A trecut pe aici X Rug m suna i Va reveni X 134 .±Preluarea mesajelor în absen a conduc torului i informarea operativ a acestuia. ¡ Con inutul mesajului ««««««««««««««««««. din««. MARVIMEX SRL Nr.. ¡ ¡ Cine transmite «««««««««««« Cine prime te «««««««««««« MODEL B Dl. cuprinzând urm toarele elemente: data i ora la care s±a primit mesajul...

¡ se verific dac cealalt persoan a notat corect mesajul. se face pauz dup fiecare grup de cifre sau litere. Notele telefonice se înregistreaz cu num rul de ordine i se dateaz . V roag s îl suna i în cursul zilei de azi. Textul preînregistrat care invita la l sarea mesajului dorit trebuie s cuprind : numele organiza iei. ± Transmiterea unui mesaj. Robotul poate fi programat s r spund la toate apelurile i s le înregistreze. procedura normal ar fi ca interlocutorul s fie rugat s fac o cerere scris iar dac o problem este urgent . Se recomand . în lini te. Recomand ri: ¡ inând cont de faptul c i cealalt persoan trebuie s noteze ceea ce se transmite. ± dac va reveni. un salut i scuze pentru ca nu suntem disponibili. ca variante. s specifice data i ora la care la care au sunat. se va face pauz dup fiecare fraz . dup un crochiu luat pe hârtie. ± dac dore te s lase un mesaj. În cazul în care exist o limit de timp în care trebuie s se încadreze mesajul. ¡ atunci când se dicteaz nume sau cifre. Telefoanele primite vor fi transcrise pe hârtie i transmise persoanelor care au 135 . având r gazul s se consulte cu conduc torul. Data: 05 ianuarie 2003 ora: 9:30 Mesaj primit de: Laura Panait De asemenea. Folosirea robotului telefonic se practic în special în firmele în care mesajele urgente sosesc la orice or din zi sau din noapte sau în timpul pauzelor de mas . i se pot oferi interlocutorului. se specific acest lucru. urm toarele solu ii: ± dac dore te s vorbeasc cu altcineva. Nota telefonic poate fi completat în timpul vorbirii sau mai bine. George Iv nescu va fi în ora s pt mâna viitoare vând ar dori s v întâlni i pentru a discuta problema ridicat de dvs. ¡ nu este indicat s se transmit informa ii confiden iale prin telefon pentru c nu exist siguran a identit ii interlocutorului. ulterior. de asemenea. secretariatul va insista pentru revenirea cu un telefon.Dore te s v vad Urgent X Mesajul: Dl. ca cei care sun . detalii despre cum va fi înregistrat mesajul. În scrisoarea din data de 3 ianuarie.

în ciuda atractivit ii superficiale duce la propria distrugere sub aspectul eficientei i eficacit ii muncii. restric ionat sau interzis. b) pentru ³u a deschis ´: to i vizitatorii sunt bineveni i chiar dac u a biroului este practic închis . managerii opereaz prin sintagmele ³u a închis ´ i ³u a deschis ´ care trebuie în elese în mod metaforic în sensul introducerii sau elimin rii unor bariere precum: a) pentru ³u a închis ´: stabilirea unui sistem al ³orelor interzise´ prin pl cu e indicatoare sau printr±un sistem al becule elor semnalizatoare. Pentru secretara aflat într±una din extremele men ionate. neprev zute. Ca i în cazul convorbirilor telefonice. Aceste solicit ri de contacte dac nu sunt controlate i prevenite exist tenta ia ca ele s creasc . 3. abordarea unui stil concis i tran ant în comunicare. evitând contactul cu ochii celorlal i. i politica tip ³u a închis ´ devine la fel de incomod pentru secretariat. este esen ial acel acord ce stabile te spontan în ³tandemul´ conduc tor±secretar . Strategiile defensive ale secretariatului. Conform unor studii de management[1] în practic . Din cele prezentate putem trage concluzia c eficacitatea secretariatului în exercitarea acestei func ii depinde în mod special de spiritul de echip în rela ia 136 . Calea de mijloc între cele dou extreme este cea mai eficient . în astfel de situa ii. de politica managementului privind contactele cu vizitatorii. Pe de alt parte. de multe ori. o posibil strategie ar fi o bun cunoa tere a obiceiurilor managerului în timpul programului de lucru i alegerea celor mai potrivite momente pentru a stabili leg turile. Filtrarea solicit rilor de contacte directe cu conducerea Timpul managerului este fragmentat i de vizite ocazionale. aceasta realizându±se pur i simplu prin dobândirea unei reputa ii care invit la întreruperi frecvente. i în aceste situa ii. cu / sau f r leg tura cu problemele de serviciu sau cu scopuri mai pu in definite. de i asigur o popularitate.fost c utate. deoarece este greu s stabileasc în ce m sur poate înlesni sau împiedica contactele. În astfel de situa ii. sunt profund marcate. aceast politic este foarte derutant deoarece numai poate controla întreruperile inutile.2. În ceea ce prive te secretariatul. i în aceste situa ii este valabil lista persoanelor cu acces nelimitat. constituirea unui munte de hârtii în fa etc. Aceast politic . secretariatul trebuie s ³filtreze³ întreruperile gratuite i neesen iale. se pot exprima abilit ile personale ale secretarei dar.

confirmarea delega iilor i a deconturilor pentru deplasare. traducerea unor materiale. presupunând asumare de responsabilit i. pentru pentru degrevarea de o serie de sarcini de rutin precum: stenografierea convorbirilor. în luarea deciziilor. FUNC IA DE ASISTARE DIRECT A MANAGERULUI Exercitarea acestei func ii presupune: ± participarea secretarei la o serie de întâlniri oficiale ale managerului sau la organizarea manifest rilor colective temporare. p. 1998. Organizarea perfecta a timpului. Na ional. consf tuirile i întâlnirile de lucru sunt forme de comunicare în grup. edin ele. de propor ii mai mari. edin a este cea mai utilizat metod de management. Consf tuirile.1. realizarea unor sarcini administrative etc. practicate în procesul de management ca posibilitate de valorificare a talentelor individuale i de grup. efectuarea unor formalit i financiare. organizarea c l toriilor întocmirea delega iilor. ± programarea ac iunilor managerului i urm rirea realiz rii lor la termen prin întocmirea unor instrumente de eviden . La edin pot participa de la câ iva colaboratori ai managementului sau un num r destul de numeros al angaja ilor în func ie de scopul urm rit. dactilografierea documentelor elaborate cu aceste ocazii. ± Abordeaz probleme care privesc numai interiorul organiza iei. JOHN. ± Au un înalt grad de oficializare. Întâlnirile de lucru edin ele. Caracteristici specifice: ± Sunt coordonate întotdeauna de un reprezentant al conducerii predominând în general.manager±secretar . A) Comunic rile de grup sau de echip în cadrul organiza iilor 4. 137 . comunicarea lor. 23. Bucure ti. edin ele coordonate de managerul general. [1] Ted. IV.

solu iona problemele împreun .) pot participa i reprezentan i ai autorit ilor de stat centrale sau locale. reprezentan i ai autorit ilor de stat. încheia contracte. schimba p reri i analiza situa iei periodice. consf tuiri. mai ales. consf tuirile i întâlnirile de lucru. ± Se comunic direct unilateral i bilateral.). inând cont de apartenen a participan ilor la organiza ie sau mediu extern. ± Particip persoane concrete. precum: parteneri de afaceri. clien i. face schimb de interese. edin ele pot fi: a) edin e organizate numai cu participarea personalului angajat: edin e la nivel de conducere ( edin ele Consiliului de administra ie. colaboratori. edin e A.G. b) edin e organizate i cu participarea unor reprezentan i din mediul economicosocial extern. de obicei în câteva ore.± Presupun respectarea unor proceduri formale reglementate prin acte normative. la întâlniri de o importan deosebit ( edin ele A. adun ri generale. edin e de negociere cu organiza ia sindical . prezenta proiectele i deciziile luate. rezolva probleme de resurse umane. achizi ii. conferin e cu asocia ii profesionale interne.G. stimula contracte. întâlniri de lucru. asocia i.A. informa participan ii despre obiective. Potrivit scopurilor urmate. nominalizate. în literatura de specialitate. conferin e de pres . produse. edin ele. au preponderent scopul de a se: ß ß ß ß ß ß ß ß ß culege informa ii. edin e cu diferite compartimente. ± Se desf oar pentru un interval scurt de timp. În cazul întreprinderilor de stat. sunt delimitate urm toarele tipuri de edin e: 138 . în practic mai pu in. servicii.A. ± Ponderea particip rii este propor ional i cu dimensiunile organiza iei.

atunci când intervin situa ii speciale. Proceduri organizatorice Rezultatele unei edin e depind. preg tire i desf urare a întâlnirii precum i de urm rirea respect rii hot rârilor ce se iau în cadrul acestuia. 4. apari ia unor legi sau ordonan e care implic schimb ri. reprezint tipul cel mai frecvent practicat. În func ie de domeniul vizat. având rol complementar pe lâng organele de conducere. de con inutul acesteia i de hot rârile luate.ß edin e decizionale ± organizate în scopul adapt rii unor decizii de ordin tactic i strategic. fiind organizate cu prec dere la nivelul managementului superior i mediu al firmei. Într-o mare m sur . Secretariatul. unicat în general. convocate numai atunci când apar astfel de probleme sau programe de o complexitate mai deosebit .1. care presupun i rezolvare urgen : vizite importante neprev zute. conform investiga iilor de specialitate. ß edin ele eterogene ± întrunesc mijloacele de ac iune a dou sau mai multe tipuri de edin e prezentate anterior. ß edin e de exploatare destinate cercet rii implica iilor unor decizii adoptate. De aceea vom reda. Preg tirea edin elor Din cercet rile efectuate de diver i speciali ti rezult c etapa de preg tire a unei 139 . va participa direct la toate etapele organiz rii. De regul sunt edin e operative. aceste edin e se pot desf ura conform unui calendar prestabilit (s pt mânal. în primul rând. urgen e i/sau complexe. ß edin e de informare ± prin care se urm re te transmiterea sau colectarea de informa ii. ß edin e de armonizare ± având ca obiectiv sincronizarea ac iunilor personalului din compartimentele aflate pe acela i nivel ierarhic pentru realizarea unor obiective comune. ß edin ele ad-hoc ± pentru rezolvarea unor probleme neprev zute. precum i a adun rii solu iilor posibile de exploatare.1. în continuare. ele depind i de buna planificare. Putem spune c exploateaz zona viitorului. decizii marcate de risc i incertitudine.) dar i ad-hoc. unor situa ii speciale previzibile în viitor. vizând realizarea unor obiective. aceste edin e se bazeaz pe stimularea i exploatarea poten ialului de creativitate al personalului. edin a fiind în acest sens mijlocul de comunicare cel mai eficient pentru culegere feed back-ului. aceasta explicându-se prin criza de timp a participan ilor sau prin ignorarea utiliz rii edin ei ca pe o metod cu specific i cerin e proprii. câteva repere orientative privind organizarea acestora. De multe ori conduc torii se bizuie complet pe secretare în preg tirea reuniunilor. lunar etc. În general.

precum: ± stabilirea tipului de edin . dactilografiat i distribuit de secretariat. documentele necesare. se vor consulta întotdeauna procesele verbale anterioare. ± stabilirea listei participan ilor care pot contribui direct sau indirect la realizarea obiectivelor edin ei. pentru a informa membrii participan i asupra subiectelor ce vor fi discutate. De asemenea. Etapa de preg tire presupune o serie de ac iuni anterioare edin ei cu 7-14 zile. Elementele specifice Agendei de lucru vor avea urm toarea ordine: 1) 2) Antetul organiza iei. de obicei. De aceea. eventual. datei. pre edintele consiliului de administra ie sau membrii consiliului. distribuirea Agendei ofer membrilor posibilitatea de a. în principal. i de documente necesare pentru desf urarea Secretariatul va comunica Agenda de lucru sau Ordinea de zi a edin ei prin fax sau tabele nominale. ± stabilirea locului. ± stabilirea persoanelor care urmeaz s întocmeasc materiale necesare inform rii i a datei limit de distribuire a lor (minim ase zile înainte). Denumirea grupului care organizeaz edin a (Direc ia general . Toate acestea sunt aduse la cuno tin participan ilor printr-o not cunoscut sub diferite denumiri: Ordinea de zi. Agenda de lucru este. Ordinea de zi poate fi înso it discu iilor. de managerul care organizeaz edin a. Directori de 140 . a obiectivului i a ordinii de zi. cu 7-14 zile înainte de data fixat pentru edin sau consf tuire.i programa timpul sau de a anun a eventuala absen motivat .edin e este foarte important pentru desf urarea ei cu succes. pe baz de semn tur . continuarea lor poate fi men ionat în not la punctul: Probleme ale ultimei edin e. unde sunt înscrise toate numele participan ilor la edin . în edin ele anterioare. Se distribuie. la întocmirea notei. De asemenea. au r mas probleme asupra c rora dezbaterile nu s-au încheiat. orei de începere. Dac exist situa ii în care. de fapt. pot cere includerea anumitor chestiuni pentru discutarea în edin . pentru ca membrii participan i s poat reflecta suficient asupra problemelor ce vor fi discutate i s poat preg ti. Not de convocare. Con inutul agendei este stabilit. Agenda de lucru.

Exist i situa ii în care poate fi desemnat înregistrarea discu iilor. v rug m s specifica i în spa iul de mai jos i s înapoia i aceast not la secretariat. 5) Ordinea de zi propriu-zis (prezentarea succint a scopurilor edin ei i/sau a problemelor de discutat) i procesul verbal al edin ei precedente (pentru conformitate). 141 . anul) edin ei. de mai sus. pentru care.««««. cu începere de la ora«««««« pân la ora«««««« Puncte ale Agendei 1. edin ele pot fi programate s se desf oare s pt mânal. în care. Ordinea de zi: 1«««««««««««.). Scuze pentru absen ------------------------ 2. în general.departamente etc. decadal sau lunar. locul. Folosirea unei astfel de proceduri depinde de tipul de edin i de periodicitatea acestora. în acelea i zile i ore. 3) 4) Data (ziua. Este cazul edin elor de informare. 2«««««««««««. preg ti i. Pute i ata a Agendei i nota sau documentele care explic chestiunea pe care dori i s-o include i.. «««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««««« «««««««««««««««««««««««««««««««««. în ziua de «««««. luna. Dac ave i puncte de inclus în Agenda de lucru. participan ii sunt. Data DIRECTOR/PRE EDINTE. Scuze pentru absen .. ora de începere i de încheiere. ANTET NOT DE CONVOCARE i persoana care se va ocupa de cu privire la edin a (Consiliului de Administra ie) organizata la ««««««««««. Sunt situa ii. Probleme ale ultimei edin e ---------------3. la data de «««««.

pentru a reactualiza problemele a c ror dezbatere trebuie continuat . s se lase un spa iu liber unde conduc torul î i noteaz propriile observa ii. luare de decizii sau alt scop. pentru ca problemele edin ei curente s nu se suprapun cu problemele prev zute în edin ele periodice.Secretariatul poate face câteva verific ri. înainte de începerea edin ei. sau Consiliul de administra ie) sau a celor ocazionale. Sunt detalii care îi ofer conduc torului detaliile necesare conducerii edin ei. data. ß se indic persoanele care vor prezenta punctele edin ei. la nivelul managementului participativ (A.) i indic anexarea lor. se vor respecta toate procedurile oficiale men ionate. 142 .A. ß se include ca penultim punct al ordinii de zi. în conformitate cu actele normative care impun aceasta. cu o zi înainte. ß se introduc punctele agendei în ordine logic . dac este vorba de o informare. În cazul edin elor decizionale. ß se verific calendarului anual al organiza iei. Pentru redactare. Agenda de lucru a conduc torului este alt document al edin elor care con ine informa ii suplimentare fa de nota de convocare la edin . ß se consult procesele verbale anterioare edin ei. d ri de seam .G. propunerile suplimentare pentru ordinea de zi. se vor parcurge urm toarele etape: ß se verific . de larg circula ie. ß se include punctul ³ Diverse´ i se specific dac exist participan i care mai trebuie anun a i despre vreo alt chestiune. În cazul societ ilor comerciale cu un num r mare de ac ionari. oferte de pre uri etc. prin r spunsurile din nota de convocare. Se recomanda ca. ordinea de zi se public în ziare locale sau centrale. ß se specific . pentru constatarea eventualelor absen e. cu ajutorul telefonului. Secretariatul este implicat i în preg tirea acestui document. consultare. ß se verific necesitatea unor materiale suplimentare (rapoarte. la fiecare punct. s în eleag ß se aduc informa ii suplimentare pentru ca participan ii la edin fiecare punct din ordinea de zi. ora i locul viitoarei reuniuni. Pentru elaborare. se va consulta cu conduc torul asupra tuturor problemele ce trebuie trecute în agenda i asupra eventualelor termene limita de rezolvare. în partea dreapt a agendei.

în cadrul organiza iei. problemelor ascultate. Procesul verbal de consemnare reprezint expunerea fidel comunic ri verbale. Desf urarea edin elor Rolul decisiv. concluzia final la care s-a ajuns. tuturor persoanelor ce trebuie s participe la edin a. data. înscris . oricare ar fi scopul unei întâlniri. este extrem de utila i necesara. cine întocme te procesul verbal i dac aceste func ii se exercit prin rota ie. Aceste consemn ri. 143 . ß se depune schi a agendei pentru dactilografiat. De aceea. prezentând ordinea de zi în 1-2 minute. se recomand ca înainte de edin . care indic natura reuniunii. i exact a unei Orice întâlnire de grup. beneficiaz de înregistr ri în procese verbale sau minute. precum i alte documente importante pentru discu ii. se va consemna în scris. verificând i proceselor verbale anterioare spre a va asigura dac exista un stil propriu al organiza iei în acest sens. Deci. Înainte de a fi semnat. astfel. i dac trebuie respectat. în care s-au luat decizii. argumentele pro i contra unei decizii. Acesta va deschide edin a. indiferent de scop. putând constitui singurele dovezi probatorii în cazul unor neîn elegeri ce pot afecta organiza ia. care se realizeaz la sfâr itul edin ei. Elementele procesului verbal de consemnare sunt: 1) introducerea. furnizeaz referiri utile. Procesul verbal este autentificat prin semn tura participan ilor. num rul persoanelor absente i ordinea de zi. posibilitatea neîn elegerii hot rârilor luate. secretara s se informeze asupra metodologiei de elaborare a proceselor verbale de consemnare. În orice edin . de unde îi vine i numele. numele participan ilor. care trebuie înregistrat . se cite te cu voce tare în fa a participan ilor la reuniune de c tre o alt persoan decât cea care a scris. de obicei. se finalizeaz cu o decizie. în reu ita dezbaterilor. ß se transmite agenda. privind evolu ia problemelor. îi apar ine conduc torului. pentru fiecare punct din ordinea de zi i cine este responsabil de ac iune. În vederea preg tirii. se impune ca procesele verbale s fie p strate. în responsabilitatea secretariatului. locul. pentru a servi drept baza pentru ac iunile ulterioare. sub forma proceselor verbale. reducând. Cele mai multe edin e. Redactarea proceselor verbale intr .ß se men ioneaz în Ordinea de zi: cine prezideaz . în acest sens. cum s-a luat decizia final . înregistrarea scris .

Procedeul consemn rii prin minute este utilizat. S-au constatat«(nr.) nemotiva i.) absen e:« (nr. în mediul afacerilor. edin a a început la ora«. anun 1««««««. elaborate în timpul edin ei. fiind citit i semnat la sfâr itul edin ei. elementele cuprinse în minute reprezint doar situa ia discu iilor la un moment dat. Ordinea de zi a fost epuizat la ora«. al problemelor discutate. drept pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal. i persoanele responsabile. 3) partea final . 2««««««. Procesul verbal se scrie la persoana a III-a. Dl. Numele participan ilor pentru semn tur . (Se respect ordinea ierarhic a func iilor) Minutele edin ei au acela i rol ca i procesele verbale.2) con inutul rezumat al informa iilor. func ii) i a celor «. fiind doar de procedura: Procesul verbal. termene de execu ie dac e cazul. timpul trecut. Model: Proces verbal întocmit cu ocazia edin ei din«« (data. luna. în care se prezint . ziua. prezentându-se în rezumat interven ia sa. pân la finalizarea obiectivului urm rit. Procesele verbale se consemneaz de obicei într-un registru rezervat special acestui scop. de trecere de la o etap la alta. în special. fiind apoi dactilografiate sau procesate dup edin . solu iile adoptate. Minutele. diferen a dintre ele. ca form preliminar de înregistrare a discu iilor i în elegerilor între delega ii anumitor ordinea de zi: 144 . Deoarece. (nr. rezultatul unui vot i se indic în ordine ierarhic numele participan ilor pentru semn tur . reprezint forma final a documentului.) motiva i i«(nr. dup care sunt verificate de conduc tor i distribuite participan ilor pentru semnare i pentru reluarea discu iilor în timpul întâlnirilor viitoare. Se noteaz numele fiec rui vorbitor.) de persoane. acestea au un caracter intermediar. în total « (nr. anul) edin a s-a inut în prezen a: ««(nume. întocmit în timpul edin ei sub forma manuscris . ««.) de membri. reprezint doar ciorne. dac este cazul.

tratarea mai întâi a problemelor de rutin : minutele ultimei edin e. citite i semnate. Minutele nu transcriu cuvânt cu cuvânt discu iile. Dup edin : ß ß ß se schi eaz minutele clar. ci doar noteaz argumentele pro i contra pentru decizii importante. se clasific punctele nerezolvate sau ambigue înainte s fie prea târziu. ß se verific dac ac iunile întreprinse sunt monitorizate i continuate. ß se identific subiectele discu iei. coresponden a primit . ß urmeaz . precum i celorlalte persoane care trebuie s fie informate. ß ß ß se d fiec rei minute un num r de referin . de cine i pân când. se ine pasul cu evolu ia edin ei. i. decizia luat i ac iunea cerut . ß se trimit minutele tuturor celor care au fost sau ar fi trebuit s fie la edin . folosind o a ezare în pagin clar . ß se folosesc propozi ii i paragrafe scurte i clare. ß se planific întocmirea minutei pe baza unui titlu scurt (care s rezume subiectul). ß se înregistreaz persoanele prezente i cele care i-au prezentat scuze pentru absen . se face verificarea cu o alt persoan ± preferabil cu lidearul oficial al edin ei. problemele ap rute din minute. atunci când se urm re te încheierea unui contract economic. ora i locul unde are loc edin a. reguli care trebuie cunoscute i respectate. 145 . se dactilografiaz . se evit înregistrarea ß se înregistreaz sub form de not cuvânt cu cuvânt. un scurt rezumat al discu iei. se folose te agenda ca ghid. consecutiv.unit i. Etape de întocmire. ß se îndosariaz minutele cu grij : organiza iile pot avea ³reguli´ în privin a îndosarierii minutelor. conform unei ordini conven ionale. pe cât posibil. în timpul edin ei: ß se înregistreaz data.

C. ora au fost stabilite. eliminându-se.Barbu Dl.Furtun Dl. exist i posibilitatea elabor rii din timp a unor formulare tip.Panait Dra Moise Dl.Costea Dra Moise Termen 30.Popescu .C.2002 Locul S. în cazul minutelor.Costea Dl. ß faptul de a fi influen a i de statutul membrilor.Costea Dl.Cristea Dl.caracteristici tehnice Subiect Sumar/Ac iuni Cre terea vânz rilor Actelor necesare Responsabil Dl. data. ERCO SA Organizat de: S. care vor fi completate în timpul edin ei.condi ii de vânzare/închiriere Subiect: Vânzare i închiriere ma ini i utilaje Data Ora 23. ß amânarea redact rii.04.Cristea D.Observa ii: În întocmirea proceselor verbale sau a minutelor trebuie s se evite urm toarele: ß ß ß strecurarea propriului punct de vedere în interpretarea celor spuse.c r i tehnice de calitate . informa iile nu vor mai fi la fel de proaspete în memorie. introducerea prea multor nume de persoane. introducerea abrevierilor neexplicate i a elementelor de jargon .351 Participan i Dl.certificare de garan ie .Petre Dl.Popescu . secretara asigurânduse ca locul.Barbu Telefon 041/689.Furtun D. MINUTA EDIN EI Distribu ie adi ional Dl. ß neglijarea datelor de desf urare a urm toarei edin e.00 Condus de Dl. astfel o serie de opera iuni care sustrag aten ia [1] . par ial imprimate. In cazul minutelor.04.2002 146 . ERCO SA 10.

‡ se colecteaz toate materialele ce se vor prezenta în edin a i se iau m suri pentru multiplicare. ‡ se preg tesc dosare pentru to i participan ii. ‡ se ob in toate documentele sau informa iile necesare de la persoanele care nu pot participa la edin a. ‡ se difuzeaz materialele participan ilor.Închirierea autobasculant Vânzare excavator Proces verbal de Închiriere -³- 27.04. ‡ ‡ se alege o sal corespunz toare. Cu dou zile înainte de edin : 147 .202 _³_ 02. printr-o planificare a ac iunilor.2002 Asisten a i controlul secretariatului se exercit . aparatura de înregistrare i amplificare i se verifica func ionarea acesteia. ‡ se reavizeaz persoanele care nu au confirmat participarea. ‡ se asigur aparatura de proiec ie (când este cazul). astfel: Cu trei s pt mâni înainte de edin ‡ : se stabile te proiectul listei participan ilor. ‡ se stabilesc stenografele care vor lucra în edin a. se anun raportorii s depun în timp toate materialele spre multiplicare Cu zece zile înainte de edin a: ‡ se verific primirea invita iilor sau a notelor de convocare i se noteaz confirm rile de participare la edin a. ‡ se întocme te lista materialelor ce vor fi prezentate în edin a pe baza indica iilor conducerii.05. : Cu ase zile înainte de edin ‡ se prezint conducerii un set complet cu toate materialele ce vor fi prezentate în edin a. în astfel de manifest ri.

înmânându-i documentele necesare. ‡ va întocmi procesul verbal. ‡ se verific func ionarea aparaturii în sala de edin e. se va asigura de existen a indicatoarelor spre sala de edin e. 148 . pozi ia prizelor i a altor aspecte legate de func ionarea acestora. decora iuni. In ajunul edin ei: ‡ se va aranja masa de lucru pentru prezidiu. care va fi atârnat pe u a s lii. In ziua edin ei ‡ se va asigura de supravegherea telefonului. inclusiv exemplare în plus ‡ se va colabora cu serviciul administrativ sau alte persoane responsabile pentru dotarea s lii cu suficiente scaune. scrisorile de scuze i coresponden a indicata de conduc tor. ‡ ‡ se vor asigura mijloace de transport pentru aparatura men ionat . ‡ îl va ajuta pe conduc torul edin ei. stabilind un înlocuitor sau de punerea în func iune a robotului telefonic. condi ii de aerisire i iluminat. ‡ va îndeplini rolul de gazd . ‡ se va asigura de existen a produselor r coritoare. a paharelor. dac va fi nominalizat pentru aceasta. în ultimul . aflate în discu ie. având grij ca sala s fie descuiat la timp i încuiat dup întâlnire. dac este cazul. ‡ va veni mai devreme. lista acestor probleme. ‡ va preg ti un anun . asigurându-se de dotarea s lii cu toate cele men ionate anterior ‡ va verifica semnarea convocatorului notând persoanele care anun moment c nu vor participa la edin . ‡ va verifica cu suficient timp înainte de edin asigure de rezolvarea lor. spre a atrage aten ia trec torilor s nu deranjeze. dac e cazul. etc. erve elelor etc. scrumierelor. s se ‡ va citi procesul verbal al edin ei anterioare.‡ se va preg ti rechizita necesar desf ale agendei de lucru. sau mese. în sala de edin a. ur rii edin ei.

Constituind modalit i concrete de lucru.‡ în timpul redact rii procesului se va asigura c a în eles corect problemele ridicate. pentru a fi trimis participan ilor pentru citire i semnare (trebuie respectat termenul prev zut pentru prezentare). ‡ va verifica procesul-verbal pentru a trece în instrumentele de eviden . pentru a consemna datele corect i în succesiunea în care s-au întâmplat. Se desf oar de obicei cu participarea unui num r redus de persoane. ‡ dac se practic metoda consemn rii discu iilor prin minute. Iat . câteva aspecte ce trebuie avute în vedere: ‡ Atunci când întâlnirea va avea loc cu o persoan ierarhic subordonat . punctele principale sau numai hot rârile adoptate i ac iunile de stabilit. 4. cerând explica ii dac este cazul. ‡ ‡ îndosariaz documentele folosite în edin a. pentru rezolvarea unor probleme ap rute în dinamica procesului de coordonare a organiza iei. secretara nu trebuie s ezite sa-l întrerup politicos pe cel care discut . ‡ dac se întâmpl s piard firul discu iilor. pro i contra deciziilor. întâlnirile de lucru presupun o preg tire din timp pentru întrunirea participan ilor. ‡ va discuta cu conduc torul edin ei asupra celor ce vor fi consemnate: dac va consemna toate dezbaterile. Dificult i de organizare apar. dup edin secretara dactilografiaz procesul verbal în forma final . ‡ ‡ Dup ‡ noteaz principalele argumente. Tabelul de mai jos ofer posibilitatea de a vizualiza mai u or îndatoririle participan ilor la edin [2] . chiar dac se desf oar în condi ii mai reduse de timp.2 Întâlnirile de lucru Acest gen de întâlniri au loc mai des decât edin ele. aceasta 149 .1. în mod special. are grij ca to i participan ii la edin edin strânge toate hârtiile r mase în sal . din rândul angaja ilor sau al partenerilor de afaceri. consemneaz în agend data urm toarei edin e. eventuale termene de scaden sau alte ac iuni ce trebuiesc planificate i controlate de secretariat pentru îndeplinirea lor la timp. atunci când particip un num r mai mare de persoane. s semneze procesul verbal.

În practica secretariatului se recurge la urm toarele procedee: ‡ se contacteaz succesiv.3 Teleconferin ele Teleconferin ele reprezint metode de desf urare a edin elor i altor tipuri de întâlniri. ‡ Dac întâlnirea va avea loc cu persoane ierarhic egale. data i ora întâlnirii vor fi stabilite de comun acord. Fiecare camer de conferin e este echipat cu camere de luat vederi. Avantaje: Costul unei ore de videoconferin într-un studio va costa de zece ori sau dou zeci de ori mai pu in decât apelurile telefonice pentru a-i întruni pe to i participan ii la o edin . i se stabile te data i ora în func ie de cea stabilit de primul interlocutor. În timpul conferin ei se pot folosi hârtii desene. i s comunice conducerii cu precizie ‡ Secretara va preg ti materialele necesare întâlnirii: proiecte.1. fiind suficient prezen a lor în fa a unui telefon sau într-un studio. se va solicita în numele conducerii data i ora la care aceasta poate fi primit . 150 . na ionale i interna ionale. fiecare persoan . Întâlnirile de lucru se pot organiza între dou sau cu participarea mai multor persoane.va fi contactat de secretar i se va prezenta la conducere la data i la ora fixat . f r a fi necesar deplasarea participan ilor afla i la distan . ‡ Secretara trebuie s includ în agend ora ziua i locul întâlnirii. schi e. Data i ora fixat va fi transmis tuturor persoanelor. situa ii financiare. O problem mai dificil în organizarea întâlnirilor de lucru o constituie stabilirea unei date i ore care s convin tuturor persoanelor implicate. sau majoritatea persoanelor sunt disponibile. ‡ se întocme te un tabel în care se men ioneaz data i ora la care este disponibil fiecare participant i se verific orele când toate. scheme etc. au propriile lor studiouri. imagini video. Multe organiza ii mari. ‡ Dac întâlnirea va avea loc cu o persoan cu func ie ierarhic superioar . monitoare i un microfon. 4. Tipuri de teleconferin e: Videoconferin ele Videoconferin a se desf oar printr-un sistem de televiziune cu circuit închis care leag persoane din diferite localit i.

4. Dialogurile de grup pot fi simplu direc ionate pe mari perioade de timp i pe spatii cuprinz toare. cât i generarea i distribuirea direc ionat a mesajelor. Aplica iile tipice pentru sistemele de conferin e sunt: ß ß Conferin ele on-line pe cale electronica Sprijinirea proceselor de decizie în grup Pachetele de programe pentru lucrul în grup permit sprijinirea preg tirii. discu iile pot fi înregistrate i ascultate.4. În acest scop se pun la dispozi ie instrumente care permit desf urarea structurat a proceselor de luare a deciziilor. se pot ine câte patru edin e scurte într-o s pt mân decât una lung pe lun . Astfel. cum ar fi cel al perceperii mesajului nonverbal sau al posibilit ii unor negocieri prin comunic rile neoficiale realizate în pauze. Teleconferin a pe computer Comunicarea în acest caz se realizeaz prin intermediul po tei electronice. desf ur rii i a evalu rii edin elor i a conferin elor.1. B) Reuniunile sau manifest rile colective temporare Expresia manifest ri colective este folosit ca generic pentru reuniuni la care 151 . deoarece nu sunt necesare prea multe opera iuni. Pentru a facilita discu ia cu persoane din str in tate poate fi angajat un translator. serviciul telefonic poate fi suplimentat cu materiale ob inute cu ajutorul scanerelor i faxurilor. Dac se cere. De asemenea. Audioconferin a Conferin ele inute de la distan se pot realiza i prin conectare telefonic a participan ilor afla i la distan . precum cele men ionate. fiecare participant fiind nevoit s vorbeasc pe rând pentru a permite camerei de luat vederi s focalizeze. fiind astfel posibil atât coordonarea fluxurilor. Avantaje: Nu implic timp i bani pentru deplasare. pentru preg tire i desf urare. ca i în cazul videoconferin elor dar costurile sunt mai ieftine i decât acestea. De asemenea se pierde posibilitatea unei valorific ri a ideilor prin participare nelimitat la discu ie.Urgen a demar rii întâlnirii. Se poate folosi. Dezavantaje: Se pierde avantajul atmosferei create de comunicarea direct . in sistemul de telefonie al propriei companii dac are facilit ile necesare.

În cadrul acestor manifest ri pot participa persoane sau organisme autorizate într-un domeniu de activitate. în diferite organiza ii. se pot distinge: 4. În func ie de con inutul dezbaterilor. Cele mai multe manifest ri colective se concretizeaz sub form de simpozioane. Organizarea lor are loc. aceste manifest ri pot fi tiin ifice. sesiuni de comunic ri. Indiferent de denumirea sub care se desf oar . O delimitare clar între aceste no iuni nu este univoc clarificat de literatura de specialitate.2. Manifest ri de propor ii mari cu caracter oficial care se concretizeaz în 152 . medicale. din mediul extern. ‡ Cadrul de desf urare este special amenajat In practica organiza iilor. alegerea unei forme sau a alteia de manifestare este gândit în func ie de câ iva factori. aceste manifest ri prezint câteva caracteristici comune ce pot fi clar delimitate. în institu ii de înv mânt. astfel: ‡ Toate reprezint o parte necesar a comunic rii organiza ionale cu mediul economico-social. De aceea ele cap t o amploare deosebit în via a economico-social . constituind una dintre ac iunile esen iale pentru afirmarea identit ii i imaginii unei organiza ii. în general. chiar concurente. inaugurale sau aniversare. simpozion. conferin etc. variind de la câteva ore la la câteva zile în func ie de amploarea manifest rii. ‡ Desf urarea este temporar . deopotriv . congres. profesionale.participa de cele mai multe ori persoane care lucreaz în acela i domeniu de activitate. cercetare. Nici o organiza ie nu poate tr i izolat de mediul în care-si desf oar activitatea ea fiind îns i produsul mediului respectiv. precum: ‡ ‡ ‡ propor iile particip rii gradul de oficializare procedurile organizatorice Astfel.i pune de acord activitatea practic cu ideile i conceptele teoretice noi din domeniul de activitate în care fiin eaz . consf tuiri. culturale. ‡ Modul de comunicare este preponderent verbal i presupune existen a unui auditoriu. ‡ Obiectivul întâlnirii este comun i bine precizat. la nivel macro i microeconomic. culturale i alte organisme interesate în a. seminarii mese rotunde colocvii etc.

discu ii dezbateri organizate pe o anumit tema dinainte stabilita. 4. precum: ‡ expuneri f cute în fa a unui public. sesiuni profesionale.3. care au ca obiect de activitate cercetarea i care apar in unor asocia ii na ionale. Conferin ele se pot desf ura sub mai multe forme. 4. discu ii sau sesiuni de comunic ri scrise între speciali ti.4. Scopul sau este informarea i instruirea publicului. dejunul. Colocviile tiin ifice sunt convorbiri. teme teoretice i practice cu aplicabilitate imediat cât i de perspectiv . mese rotunde. Pot participa i alte organisme interesate de tematica dezb tut . 153 .1 Gestionarea manifest rilor colective Pentru a se asigura eficacitatea acestor reuniuni se dovedesc esen iali urm torii factori: a) temeinicia preg tirii. metode semiactive de instruire. pot fi. ‡ întruniri culturale. de asemenea cu participare na ional sau interna ional . 4. b) tactul i priceperea de a conduce dezbaterile. dineul) sau festivit ile cu diverse prilejuri (aniversari.2. Se organizeaz pe o anumit tematic din paleta de preocup ri a speciali tilor. Cr ciun. cocktailurile. pensionari. Abordeaz în general.simpozioane. precum mesele de lucru (masa bufet. seminarii. ‡ conferin e-dezbateri. cu reprezentan i autoriza i cu scopul de a dezbate probleme de specialitate i de a hot rî asupra activit ii curente sau de perspectiv . Manifest ri de propor ii reduse cu caracter oficial care se concretizeaz în mese rotunde i dezbateri. Mesele de lucru i dezbaterile sunt forme mai simple de comunicare i conlucrare cu un num r mai restrâns de invita i. economice etc. economice etc. într-un anumit domeniu al tiin ei. în fa a unui auditoriu interesat de tematica abordata. recep iile. Dup propor iile manifest rii pot fi: ß Simpozioane interna ionale cu participarea speciali tilor din diferite colturi ale lumii care s-au constituit în asocia ii profesionale sau tiin ifice sau care desf oar activit i în diferite organisme de cercetare. ß Simpozioanele na ionale sunt reuniuni ale speciali tilor dintr-un anumit domeniu de activitate. literare. tiin ifice. politice. Uneori simpozioanele interna ionale sunt numite i congrese interna ionale sau în alte cazuri conferin e. consf tuiri. înv mânt sau produc ie. excursii organizate de firm etc). utilizate larg în situa iile de formare i perfec ionare profesional în domeniul conducerii. vizite de prezentare . asupra unei teme tiin ifice. Manifest ri cu caracter mai pu in oficial. Simpozioanele sunt organizate sub forma unor dezbateri.

bineîn eles actualizat i l rgit în func ie de noi tehnici i idei Indica ii generale Gestiunea manifest rilor se compune din urm toarele faze: ß ß ß ß ß definirea obiectivelor. Gestionarea manifest rilor colective poate constitui. întocmindu-se lista sarcinilor concrete. Cercul participan ilor. Momentul manifest rii. de obicei. insistând asupra aspectelor ce implic secretariatul. In gestionarea acestor manifest ri. de aceea sunt tratate tipic în literatura de specialitate. Aceste recomand ri. pe secretare in special în planificarea ac iunilor i urm rirea îndeplinirii lor. în elaborarea materialelor imprimate. compusa din salaria i dac organiza ia nu dispune de un serviciu specializat de Protocol sau Rela ii Publice. Planificarea presupune clarificarea urm toarelor probleme: 1) 2) 3) Tipul manifest rii i tema. care pot asigura succesul manifest rilor. decurg din experien a organiza iilor.Pentru coordonarea unor astfel de activit i se îns rcineaz . de obicei. De aceea vom încerca s red m în continuare câteva detalii de organizare pentru fiecare etap a manifest rilor. Este important s se stabileasc competentele tuturor membrilor acesteia. în ac iuni de protocol sau alte tehnici specifice de secretariat. prev zut cu termenele de îndeplinire ale acestora. în care s fie enumerate toate sarcinile i obiectivele manifest rii respective. chiar o ansa de specializare pe aceast direc ie. conduc torii se bizuie. De aceea ele trebuie abordate ca o list de verificare care poate fi. 154 . pentru secretare. inând cont de faptul c aceste manifest ri reprezint parte a comunica iei i Rela iilor Publice. Secretariatul poate veni în sprijinul acestuia preg tind o list cuprinz toare. o echipa responsabila. planificarea execu ia evaluarea verificarea succesului Definirea obiectivelor i planificarea manifest rii sunt faze care sunt coordonate de conduc torul manifest rii.

mai ales în toiul evenimentelor. locul manifest rii. contacte personale diverse. aranjamente pentru decorarea s lii. invita ii. accesul la mijloace de transport. în acest sens câteva rubrici ce pot fi cuprinse în Lista de control: . acces la telefon. Iat . rezervarea caz rilor la hotel. numele administratorului. copii ale desf ur torului reuniunii. impactul emo ional (design. ascensoare. conven iile cu hotelurile dac e cazul i locurile de parcare. acces la sala. la nevoie înlocuitor. De i manifest rile colective sunt diferite ca scop i substan a. prize electrice. punctele de pe list sunt universal valabile. contacte cu reprezentan ii presei. ilustra ii. u i. Pentru aceasta este nevoie de multe noti e i eventual de a g si. estetica). Locul desf ur rii ur rii). În general lista trebuie s cuprind ac iunile i materialele ce fac parte din procesul organiz rii i conducerii unei reuniuni pentru a evita situa ii stânjenitoare. unde poate fi g sit.Amenajarea localului: capacitatea s lii. In func ie de durata i tipul manifest rii. instala ii de termoreglare. prize microfon. comunicate de pres .Publicitate ± promovare-anun are: afi e. Lista de control constituie un instrument de organizare eficient deoarece este posibil s fie uitate lucruri m runte dar care pot avea efecte negative în derularea ac iunilor. diverse.4) 5) 6) Durata manifest rii. copii ale interven iilor. ß ß ß ß alegerea i angajarea referen ilor. spatii de expunere. Mijloacele tehnice auxiliare (accesoriile necesare desf Întreaga desf urare a manifest rilor depinde de buna organizare care presupune urm toarele opera iuni: ß scrierea invita iilor ß stabilirea locurilor de cazare. (capacitate de acces). . pe lâng munca lor cotidian normal . panouri / aviziere. telefoane de dat. cum se ajunge. avizier. grupuri sanitare. instala ii de ventilare. 155 . efectuarea multiplelor preg tiri. parcare. sc ri. iluminatul. acustica. secretarelor le revine. stabilirea i organizarea manifest rilor auxiliare echiparea s lilor. anun uri.

achitarea costurilor hoteliere. p. foi cu instruc iuni. calculatoare. co uri de hârtii. dimensiuni). r coritoare. capsator. foarfeci. microfoane. men ionarea în scris a persoanelor utile. memorarea lor.Buget ± costul efectiv: plicuri. programul manifest rii. disponibile pe versiuni actualizate pe dischete sau pe CD-Rom (compact discuri). dac exist posibilit i de acces la Internet. evaluarea noti elor. materiale din hârtie (ecusoane.. copiatoare. aparat de fotografiat. sticle. convorbiri telefonice. cafea. videorecorder i casete video. proiector pentru film. notarea i memorarea modific rilor de adrese. chiria pentru dotare tehnic . diferite tipuri de hârtie. traduc tori. transport. hârtie. trimiterea de fotografii invita ilor de onoare. decora iuni. diverse. inclusiv calc. precum cele men ionate în capitolul Comunica ia birotic . Secretariatul poate rezolva multe probleme cu ajutorul calculatorului. ustensile de scris. restituirea aparaturii i a ustensilelor împrumutate. hârtie pentru multiplicat. cordoane prelungitoare. afi e. mape. lipici. mesele participan ilor. mersul trenurilor. flori. c ni i pahare cu ap . Poate crea în acest scop o banc proprie de date în care poate înc rca i din care poate apela pentru culegerea datelor de baz ale persoanelor. planurile de zbor. referen ilor i eventual participan ilor. chiria localului. reproducerea imaginilor. burete. Constanta. mape. timbre. proiector pentru diapozitive. stând pentru diagrame. instala ii i ce ti pentru cafea. Materiale necesare: ecusoane port-nume. colectarea i transmiterea rapoartelor de presa.). trepied pentru afi are de avize. multiplicarea materialelor. table de afi at buletine. publica iile organiza iei. hârtii rutiere. 105 156 . ma ini de scris. Sociologie i psihologie economic . casetofon i casete audio. operator proiec ii. . Ex Ponto. scrierea. compararea cu ante-calculul i tragerea concluziilor pentru viitoarele manifest ri. tip rire buletine. trimiterea i evaluarea protocolului. diverse. teleconferin e. casete. semne indicatoare spre locul manifest rii. tabla.1999. mas pentru retroproiector.Dot ri necesare: mese (num r. materiale de scris. Servicii deosebite pot fi oferite i de ghidurile electronice pentru hoteluri. ceai.Dup manifestare: debarasarea s lii. rezolvarea eventualei coresponden e. De asemenea pot fi folosite programe speciale pentru organizare de conferin e. creioane. cartona e cu numele participan ilor. retroproiector. pixuri cu mine groase i sub iri de diferite culori. sortarea i p strarea documentelor. carioca. scaune (confort. postere. program distractiv. verificarea facturilor sosite i dispunerea pl ii acestora. operator microfoane. creta. reportofon. decontarea numerarului. hotelurilor etc. calcularea cheltuielilor totale. num r). . ecran. pliante. [1] Elisabeta NICORESCU. bar. decontarea onorariilor i a cheltuielilor de deplasare. scotch. reproducerea filmelor. evitându-se multe costuri de comunicare. agrafe de birou. diverse. ace. materiale de expozi ie. flori sau aranjamente florale. Po ta electronic poate fi de un real folos pentru comunicare cu participan ii.

Situa ii oficiale specifice. aceea a competen elor sociale. Dincolo de rela iile ierarhice cu eful direct. mai ales în cazul comunic rii în interior i exterior. în scopul declan rii de ac iuni care conduc la atingerea obiectivelor « În aceste condi ii. peste 70% din timpul de lucru al managerului se consum în comunic ri interpersonale i comunic ri de grup sau ³de echip ³ [1] . ele sunt primele persoane cu care se intr în contact. Un comportament elevat. Comunicarea interpersonal constituie o coordonat esen ial a procesului de management. la nivelul organiza iilor. data fiind promtitudinea r spunsului ce o caracterizeaz . la nivelul organiza iilor. Exercitarea func iei de reprezentare nu poate fi. diplomat i inspirat. acela de a crea condi iile preliminare pentru desf urarea eficient i în bune condi iuni a acestor contacte. În lipsa unui serviciu de Rela ii Publice. Orion Books. domeniile de competen ale secretariatului. în mod special. extins chiar la nivel de organiza ie. de la simple informa ii sau eliber ri de înscrisuri pân la situa ii complexe de comunicare oficial în absen a managerului. Posibilit ile de reprezentare dep esc aceast sfer . putând influen a pozitiv sau negativ imaginea organiza iei. competen ele sociale constituie o nou provocare în exercitarea acestei profesiuni. auxiliarul direct al managementului. De pild . rela iile cu reprezentan ii presei. secretariatul poate suplini cu succes o serie de ac iuni de imagine. solicit rile secretariatul sunt dintre cele mai diverse. Conducerea organiza iilor care se desf oar mai ales prin comunicare. Posibilit ile lor de influen are direct i indirect 157 . în care secretariatul î i exercit func ia de reprezentare. le reprezint : primirea vizitatorilor. au evoluat spre o alt coordonat . London. negocierile. audientele. asigurând maximum de eficacitate. dac ne raport m la fluxurile comunica ionale gestionate la acest nivel al organiza iei. are nevoie tot mai mult de secretare sau asistente manageriale calificate dar i capabile s comunice i s se comporte conform noilor cerin e. poate fi.[2] Nicy STANTON . men ionate în capitolele anterioare. îns . Func ia de reprezentare a secretariatului. Dincolo de provoc rile profesionale în fa a tehnologiei informa ionale i comunica ionale. secretarele fiind adesea numite ³cartea de vizit ´ a unei organiza ii. Cercet rile speciali tilor în domeniul managementului eviden iaz faptul c . felul în care-l trateaz la telefon pe partenerii de afaceri sau cum vin în întâmpinarea colegilor influen eaz puternic imaginea firmei în viziunea partenerilor. consecvent i ponderat poate crea adev rate pun i între oamenii cu care comunic organiza ia. în rela iile interpersonale ale managerului cu personalul organiza iei sau cu mediul extern. ca obiectiv al acestui tip de comunicare. elegant. astfel. în sensul c . În general. Mastering Communication. raportat numai la aceste ac iuni specifice procesului de management. 123 V. Rolul secretariatului este. 1999. la nivelul conducerii. FUNC IA DE REPREZENTARE Func ia secretariatului de reprezentare se exercit . p. se insist asupra persuad rii interlocutorilor. în general.

BOTEZ. CANDEA Dan. Secretaires. de domeniile de sarcini ale efilor precum i de propria ini iativ i iradiere personala. Paris: Les editions d¶ organisation. 8. BERCIU DRAGHICESCU. Bucure ti: Editura politica. DIC IONAR de informatica. De la desenele rupestre la sateli ii de comunica ie: Povestiri din lumea c r ii. 1997. DEVERS. ± Bucure ti: Lumina Lex. 1987. DIC IONAR de drept al muncii. 5. Bucuresti: Albatros. An introduction to the Office management for secretaires. 6. CANDEA.. Ideea de baz este aceea c o secretar trebuie s plac . Bucure ti: Editura tiin ific enciclopedic . Bibliografie 1. Deoarece aceste aspecte in de alte domenii ale cercet rii. Comunicarea managerial aplicat . Arhivistica i documentaristica. În ultimii ani s-a scris o vast literatur a omului care place. consider m c poate constitui deja o premiz în perfec ionarea acestei dimensiuni ³comportamentul profesional´ care se înglobeaz în competentele sociale necesare acestei profesiuni. i 158 . s comunice pe plan individual i profesional. BALDRIGE. 9. 1998. Cunoa terea clar a acestor obiective. Adina. ± Bucure ti: Editura tiin ific i enciclopedic . 12. Leti ia. 7. Marin. Rodica. 10. apprivoisez. 2001. În acest sens. AMOS. Ioan. BRATESCU. COX. AIFTINCA. reproduce un adev r verificat în orice profesiune: Cunoa terea este arma cu care se învinge în orice profesiune. precum psihologia social . Managing your time. ± Bucure ti: Business Tech Interna ional Press. Bucure ti: Expert. Babilonul informa iei: C tre o noua ordine informa ionala în domeniul comunic rii i informa iei. Gheorghe. 1997. s tie s se fac pl cut . 1987. Julie ± Ann. Administra ie public . Informa ie: Cunoa tere: Actiune. la bureautique. 11. Bucure ti: Universitatea Bucure ti.London. ALEXANDRU. 13. în contextul acestui manual am încercat doar s exprim m câteva idei care s releve idealul.depind de: treapta ierarhic a efilor. Thomas. Desiree. 999 . 2. 1982. Bucure ti: Editura politica. Codul manierelor în afaceri. 1987. Bucure ti: Lumina Lex. care tie s se fac pl cut. 1983. Victor. 4. DIC IONAR al tiin elor speciale ale istoriei. 3.

Ion. 1996.. Scrisoarea comercial . Ted. Organizarea perfecta a timpului. Bucure ti: ALL. HINDLE. HARRISON. 22. Michaela. Cum s gestionam timpul. BEHRENS. GATJEN-REUTER. John. Manual de secretariat i asistenta manageriala. Bucure ti: Editura tehnica. Margit. Putere i informa ie. Abela. Stelian.Bucure ti: Oscar Print. LEFTER. PREOTESIU. IZDRAILA. DUSSAULT. Bucure ti: ALL. 24. HASCAL. A. 15. Vasile. Craiova: Certi. 28. MARIN. GULEA. V. NAFTAN IL . Toma. GIBLIN. Bucure ti: Editura didactica i pedagogica. Tim. 16. Uzan e diplomatice i de protocol: Caiet de seminar. NECROPONTE. 20. 1999. Bucure ti: Curtea Veche. 26. JALOBEANU. GEORGESCU. 2000. Curs de secretariat. Bucure ti: Sylvi. Arta dezvolt rii rela iilor interumane. Coresponden a i tehnici de secretariat. Birotica i secretariat. 14. Sisteme informatice în administra ie. 2001. Cluj: Promedia Plus. Lucre ia. JOHNS. Tehnici de comer exterior: Negocierea afacerilor i uzan e de protocol. Bucure ti: Editura ASE. Manipularea subalternilor. Mihai. Bucure ti: Na ional. Managementul resurselor umane. Adrian. Era digitala. ± Timi oara: 23. Bucure ti: Antet XX Press. 1995. Nicholas. 1984. Buna-cuviin Facla. Claudia. Bucure ti: Editura tiin ific i enciclopedic . 31. 1996. 17. 1999. 25. 30. 1996. i comportamentul civilizat. 19. 1996. 29. Bucure ti: Galaxia. Louis. MANOLESCU. 1998. George. 27. Richard. 1999. 1998. Internet ± Informare i instruire. GUÎU. MANOLESCU. Bucure ti: Editura didactic i pedagogic . JOHNSON. 2000. Les. 18. 21. Bucure ti: Academia de studii Economice.. 1997. 1995. 1992. Bucure ti: RAO. Sofia.1981. 159 . Protocolul instrument de comunicare. 1999. COLESCA.

Bucure ti: Albatros. 45. STEUEART. POPOVICI. Tehnologii noi de telecomunica ii. Bucure ti: RAI. UDROIU. Ov. Niki. 41. 1998. ABC-UL managerului. 39. Management pentru tinere secretare. VEDINAS. Rela ii publice i comunicare. 2002. Bucure ti: Editura tiin ific . 1996. Ana. 42. 33. London: Kogan page. VERBONCU. 2000. 1995. GHIAUR.. Management pentru biblioteci i centre de informare. ARNE. Monica. Secretara perfect . Bucure ti: Codex. Bucure ti: Editura didactica i pedagogica. VOICU. SITTERLEI. 1998. NICOLESCU. ROMAN. Georges. ± Craiova: Certi. SOCOBEANU. Virginia. Bucure ti: Universitatea Marii Negre. Femeia manager. Pite ti. 1993. Costache. Bucure ti: Teora. Bucure ti: Editura economic . Bucure ti: Editura didactica i pedagogica. 1993. OKITA. PREDA. Saburo. Serb. Iordana. Bucure ti: Lumina Lex. 40. 2002 STANCU. SINCAI. Elisabeta. Elemente de modernitate într-un birou. Bucure ti: Calipso 2000. TABARCEA. 50.. 1992. 1994. D. Maria. Connie. Gheorghe. Elemente de protocol. Succesfull tehnique ± how to improve your organiza ion¶ s image. Cu fata spre secolul 21. M. NICORESCU. Asachi. I. 1991. Bucure ti: ABBPR. Stefan. TAYLOR. Comunicarea. M. 34. Lucr ri de birou i secretariat. Judith. SOFRONIE. POPESCU. 1994. Neagu. 36. STANTON. 1995. 2001. SURCEL. 1971.. Gutenberg sau Marconi ?: Momente din evolutia comunicatiilor de masa. Gheorghe. 35. VARZARU. Bucure ti: Eficient. ROSCA.. Bucure ti: Sigma Primex. 49. MORAN. 37. 43. R. Informa ie i comunicare: Informarea documentara o disciplina în expansiune.32. 1997. 1981. VIVIEN. Traian. Veronique. 47. B. 44. 1995. 46. E. Iasi: Gh. RUSU. Petrea. 38. 160 . 48. Word perfect pentru secretariat i coresponden a de afaceri. Ia i: Societatea tiin a i Tehnica. Manual de secretariat. Management.

datele cuprinse în documente. No iunea de document. redactat într-o form clar i având unitate de unitate de con inut i în eles de sine st t tor. realizate cu ajutorul grafiei. ± Bucure ti. 1999. din prezent sau din trecut. Astfel în Dic ionarul tiin elor Speciale ale Istoriei documentul este definit. mai ales acelea care con in informa ii tiin ifice i tehnice constituie principala surs de informare documentar . elaborând apoi mijloace de cercetare eficiente de prelucrare analitic ± sintetic . suportul. 122. Potrivit normelor interna ionale documentul este definit ca ³un material pe care este înregistrat o informa ie´ sau ³o informa ie înregistrat pe un segment´. Documentul este un act oficial sau particular prin care se adevere te (sau se preconizeaz ) un fapt. care prezint interes pentru cunoa terea istoric [1]. Maria Petre Arhivele Na ionale Istorice Centrale ± Bucure ti Arhivistica este disciplina care are domenii de investiga ie izvoarele scrise pe supor i friabili (u ori deteriorabili) i pe baza c rora se efectueaz cercet ri fundamentale i aplicative în vederea stabilirii solu iilor optime de selec ionare. Prin urmare documentul este un text scris sau tip rit. video. p. proclama ii. Legea Arhivelor din 1996 men ioneaz c prin documentele care fac parte din Fondul Na ional al României´ se în elege: acte oficiale i particulare. univ. Adina Berciu-Dr ghicescu Directorul Colegiului Universitar de Administra ie i Secretariat Facultatea de Litere ± Universitatea din Bucure ti Prof. Documentele. planuri. se confer un drept sau se recunoa te o obliga ie. audio i informa ia cu valoare istoric . 161 . schite. din punct de vedere arhivistic. Al turi de arhivistic se afl informarea documentar care studiaz informa iile. ca fiind orice surs ³pe supor i friabili. diplomatice i consulare. memorii. inscrip ie sau orice alt m rturie care serve te la cunoa terea unui fapt real. Comunicare managerial aplicat . realizate în ar sau de c tre creatori romani în str in tate[2]. manuscrise. inventariere. chem ri. ordonare. har i. înregistr rilor sonore. fotografiei. Prin urmare elementele unui document constau în: informa ii. Expert. înregistrarea lor. de reg sire a datelor i de transmitere a lor cât mai bine la beneficiar. pelicule cinematografice i alte asemenea m rturii precum i înregistr ri foto. ORGANIZAREA I PRELUCRAREA ARHIVEI CONTEMPORANE Prof. dr. afi e. în sens arhivistic. în publica ii. are o accep iune foarte larg . Dan CANDEA. conservare i valorificare a documentelor. cinematografice sau a altor imagini.[1] Rodica CANDEA.

Fond arhivistic se consider ´totalitatea documentelor create în decursul vremii de organele de stat. necesare administra iei curente i arhive moarte. precum i de c tre persoanele fizice´[4]. sunt documente care au fost grupate de o organiza ie. cronologic. ß ß ß B. Doar teoretic. social . Colec ia are mai mul i creatori ai documentelor care de multe ori au fost create în locuri diferite. care nu mai îndeplineau acest oficiu. Clasificare arhivelor este necesar din considerente teoretice i practice[6]. culturale. economice. a adar. departamentale (jude ene). Exista mai multe criterii de clasificare: A. ci utilitatea lor. a dezvolt rii politice. ß ß ß C. tiin ific . Dup de inerea arhivelor: arhive de inute de organiza iile creatoare de arhiv . Dup orânduirea social : 162 . Dup etapele procesului de formare a arhivelor: arhive curente (de registratur ). militare. fie ele arhive na ionale. economic . organiza iile publice sau private. religioase. Colec ia arhivistic reprezint un ansamblu de documente a c ror adunare laolalt sa f cut prin alegere sau din întâmplare. S-a dovedit c nu tipul trebuie s fie norma de selec ionare a arhivelor. de alte organiza ii sau de persoanele fizice care au îndeplinit func ii sau misiuni de r spundere în stat sau au avut un rol deosebit în via a politic . In actuala Lege a Arhivelor Na ionale se specifica: ´Constituie izvoare istorice i alc tuiesc Fondul Arhivistic Na ional al României. curente. arhive de inute de alte organiza ii i persoane particulare. economice. pot avea o tematic diferit dar au form i raporturi asem n toare. documentele create de-a lungul timpului de c tre organele de stat. lingvistic) f r a se ine cont de provenien a lor[5].Arhivele ar fi. de o familie sau de o persoan fizic conform unui anumit criteriu (tematic. sociale. care constituie izvor de cunoa tere a istoriei patriei. istorice. arhive istorice (permanente). cultural sau artistica a rii. particularit i externe. arhive de depozit. sociale i culturale a rii[3]´. arhive ale Arhivelor Na ionale. s-a fixat alt criteriu: arhive vii. documentele se afl grupate în fonduri i colec ii. grupuri mari de documente de o mare diversitate atât sub aspectul informa iei cât i sub aspectul suportului pe care sunt realizate în arhive. la intervale de timp diferite.

ß ß ß ß D.

arhive feudale; arhive moderne; arhive capitaliste; arhive socialiste. Dup etapele istoriei arhivelor:

ß arhiva la destinatar (actul era necesar, dar grija p str rii lui revenea celui c ruia îi era destinat i care beneficia de con inutul lui); ß arhiva la emitent (grija p str rii actului revine celui care îl creeaz );

ß arhiva de registru (de pe actele emise se f cea o copie pentru o mai bun ordine i eviden ); copierea se f cea în registru; ß arhiva de registru (se mai nume te i arhiva de secretariat sau administrativ ). E. ß ß Dup creatorii arhivelor: arhive centrale, create de institu iile de conducere din stat; arhive administrative, create de: prefecturi, prim rii, consilii populare;

ß arhive judec tore ti sau judiciare, create de institu ii ca: Sfatul Domnesc, tribunale, cur i cu juri etc.; ß arhive poli iene ti ± provin de la institu iile de la perioada modern care aveau în sarcin men inerea ordinii i care erau organe executive ale statului; ß arhive economice, provenite de la institu ii care au avut atribu ii în diferite ramuri ale economiei i cele provenite de la Ministerul Agriculturii, al Industriei i al Comer ului; ß arhive statistice ± fac parte din arhivele economice; apar în sec. al XIXlea, prin înfiin area oficiilor statistice (1859); ß arhive militare ± cuprind documente create de armata, Ministerul de R zboi, Marele Stat Major; ß arhive sanitare ± apar in unor institu ii create la sfâr itul sec. al XIX-lea; amintesc de leacuri pentru boli, m suri de prevenire, epidemii; ß arhive sociale ale unor organiza ii pe ramuri de produc ie, constituite cu scopul de a- i p stra interesele lor, de a-i organiza pentru ob inerea de privilegii (bresle i corpora ii);

163

ß arhive culturale ± create de institu ii de cultur precum ASTRA, Ateneul Român, biblioteci, muzee; ß arhive de înv mânt, slab reprezentate în feudalism, când existau coli pe lâng m n stiri; dup sec. al XIX-lea se organizeaz înv mântul, iar arhivele sunt create de coli, licee, universit i; ß arhive ecleziastice, cele mai bogate arhive din perioada feudal pân ast zi, cu documentele cele mai vechi; ß arhive personale ± totalitatea actelor i documentelor concepute, primite, adunate i totodat conservate con tient de c tre o persoan ; ß arhive familiale ± ansamblul actelor create i primite de membrii unei familii, de familie ca persoan juridic sau de organe administrative ale familiei, care prin destina ia lor s-au p strat în proprietatea succesiv sau colectiv a acesteia. F. Dup materia subiacent , exist documentele scrise pe:

ß hârtie, lemn, m tase, metal, papirus (material sub form de foi , prelucrat din tulpina plantei numit papirus, pe care se scria în antichitate), pergament (material de scris ob inut din prelucrarea pieilor unor animale), scoar a de copac. G. ß ß ß Dup modul de percepere de c tre om: arhive vizuale; arhive sonore; arhive audio-vizuale.

Pornind de la aceste defini ii i explica ii se ajunge la clasificarea modern a arhivelor. Abordarea acestui aspect presupune numeroase puncte de vedere, dar care nu sunt necesare în prezenta lucrare, dar clasificare arhivelor este necesar din considerente teoretice i practice[6]. Exist mai multe criterii de clasificare. Evenimentele din decembrie 1989 a produs perturba ii i în domeniul arhivelor. Pentru a se putea prelua fondurile arhivistice abandonate pentru a se putea l rgi accesul la cercetarea arhivelor istorice na ionale s-a recurs la un cadru legislativ minim[7], respectiv Legea nr.40/1990 i Hot rârea Guvernului României nr.769/1991. Transform rile produse în sistemul institu ional, apari ia sectorului particular, abandonarea sau fragmentarea multor fonduri arhivistice au determinat elaborarea unei noi legi arhivistice. Noua lege a Arhivelor Na ionale a fost promulgat la 2 aprilie 1996 prin decret de Pre edintele României. Aceasta stipula (art. 3) c ´administrarea, supravegherea i protec ia special a Fondului Arhivistic Na ional al României se realizeaz de c tre Arhivele Na ionale, unitar bugetare în cadrul Ministerului de Interne´.

164

Pornind de la actele normative în vigoare, unit ilor creatoare i de in toare de documente la revin o serie de obliga ii privind eviden a, selec ionarea, p strarea, folosirea i depunerea la Arhivele Na ionale a înscrisurilor ce fac parte din Fondul Arhivistic Na ional. Acestea constituie cerin ele în materie de arhive pe care societatea le adreseaz amintitelor unit i, dovad c legiuitorul recunoa te importan a i rolul arhivelor în stat. Urm rind organizarea i desf urarea activit ii arhivistice la nivel na ional, în mod unitar, Arhivele Na ionale au elaborat prin Ordinul de zi nr.217 din 23 mai 1996, Instruc iuni privind activitatea de arhiv la creatorii i de in torii de documente. Aceste instruc iuni sunt deosebit de utile i vin s completeze dispozi iile cuprinse în Legea Arhivelor Na ionale din 2 aprilie 1996. Primul capitol al instruc iunilor cuprinde în 7 articole dispozi ii generale ce definesc documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României (F.A.N.); faptul c administrarea, supravegherea i protec ia special a F.A.N. se realizeaz de Arhivele Na ionale; obliga iile de in torilor i creatorilor de arhiv în înfiin area compartimentelor de arhiv , conform complexit ii i cantit ii de arhiv precum i structura i competen a compartimentelor de arhiv stabilite de conducerea unit ilor creatoare i de in toare de arhiv , cu avizul de specialitate al Arhivelor Na ionale; atribu iile personalului compartimentului de arhiv i obliga ia de a comunica în scris, în termen de 30 de zile, Arhivelor Na ionale, înfiin area, reorganizarea sau oricare alte modific ri survenite în activitatea institu iilor cu implica ii asupra compartimentului de arhiv ; Cel de-al doilea capitol cuprinde în 108 articole obliga iile creatorilor i de in torilor de documente începând de la eviden a, inventarierea, selec ionarea, p strarea, folosirea documentelor i pân la depunerea lor la Arhivele Na ionale i r spunderile i sanc iunile ce se aplic în cazul nerespect rii acestor obliga ii. Eviden a documentelor Legisla ia arhivistic prevede obliga ia creatorilor de documente de a înregistra toate documentele intacte, ie ite ori întocmite pentru uz intern la registratura general , într-un singur registru de intrare-ie ire sau în mai multe (atunci când institu ia creeaz un num r unic de documente), f r ca numerele de înregistrare date documentelor s se repete. Înregistrarea documentelor marcheaz existen a oficial a acestora i reprezint actul de na tere al fiec rui document i de corectitudinea înregistr rii depinde, în mare m sur , asigurarea p str rii lor. Num rul mare i diversitatea documentelor care intr organizarea precis a circuitului lor. i ies de la un creator necesit

Atunci când creatorul de documente creeaz un num r mare de documente, înregistrarea acestora se face la fiecare compartiment de munc , la registratura general înscriindu-se num rul de înregistrare atribuit de expeditor i denumirea compartimentului la care se repartizeaz spre înregistrare i rezolvare.[8] Înregistrarea documentelor se efectueaz cronologic, în ordinea primirii lor, începând

165

de la 1 ianuarie pân la 31 decembrie ale fiec rui an. În registrul de intrare-ie ire se vor preciza urm toarele elemente: num rul de înregistrare; data înregistr rii; num rul i data documentului date de emitent; num rul filelor documentului; num rul anexelor; emitentul; con inutul documentului pe scurt; compartimentul c ruia i s-a repartizat; data expedierii; modul rezolv rii; destinatarul; num rul de înregistrare al documentului la care se conexeaz i indicativul dosarului dup nomenclator, care se va stabili i completa în registru dup rezolvarea documentului. Documentele care se refer la aceea i problem se conexeaz la primul document înregistrat; în dreptul fiec rui document conexat se trece în rubrica corespunz toare, num rul de înregistrare al documentului la care se face conexarea. Documentele expediate din oficiu i cele întocmite pentru uz intern se înregistreaz ca i documentele ini iale, completându-se coloanele adecvate. În cazul documentelor expediate ca r spuns, acestea vor primi num rul de înregistrare al documentului la care se r spunde. Gruparea documentelor în dosare Opera iunea de baz a registraturii este primirea, înregistrarea i repartizarea documentelor spre rezolvare. Fiecare document, dup con inut, urmeaz s fie repartizat la un dosar. Legisla ia arhivistic stabile te c anual, documentele se grupeaz în dosare, potrivit problemelor i termenelor de p strare stabilite prin nomenclatorul dosarelor. Prima opera ie în cadrul form rii dosarului const în a ezarea în bibliorafturi sau în mape a documentelor primite de la diferi i coresponden i, persoane juridice sau fizice, împreun cu documentele de r spuns (dac au necesitat r spuns), cât i cu anexele lor, conturându-se a ezarea documentelor în ordinea descresc toare a numerelor de înregistrare. Aceasta este prima faz a form rii dosarului în care evolueaz , concomitent cu cea de rezolvare a lucr rilor, respectiv de constituire a documentelor. Gruparea documentelor primite, expediate, cât i a anexelor se face printr-un riguros discern mânt, repartizându-se la aceea i map numai documentele care se refer la aceea i problem i cu acela i termen de p strare, pe baza unor indicatori prestabili i, care însumeaz sub o form determinat grupa de documente create într-o institu ie.[9] Nomenclatorul dosarelor se întocme te de fiecare creator pentru documentele proprii sub forma unui tabel în care se înscriu, pe compartimente de munc , categorii de documente grupate pe probleme în termene de p strare. El este un element analitic i serve te atât la registratur , în vederea repartiz rii documentelor intrate la compartimentele pentru rezolvare, cât mai ales compartimentelor pentru repartizarea documentelor dup rezolvare în dosare, c ci dosarul nu cap t aceast accep iune decât în momentul când este încheiat i perfectat.

166

Literatura de specialitate acord nomenclatorului de dosare un loc important.[10] Ideea constituirii dosarelor potrivit unui instrument asem n tor nomenclatorului dosarelor a fost prezent de la înfiin area Arhivelor Statului. Primele instruc iuni de organizare a acestora dispuneau constituirea dosarelor create în decursul unui an pe baz de opise i predarea lor la arhiv pe aceea i baz . Pe lâng acestea s-a indicat, ca documentele intrate s fie prescrise în condici generale în ordinea intr rii lor, iar în alte condici, numite alfabetice, s se înscrie documentele dup alfabet. Legisla ia arhivistic a statornicit ca instrument de constituire a arhivei curente nomenclatorul dosarelor, de existen a i aplicarea lui corect depinzând toate activit ile ulterioare, respectiv: clasarea documentelor pe probleme i termene de p strare, constituirea unit ilor arhivistice, inventarierea lor, selec ionarea, valorificarea informa iilor documentare etc. O arhiv f r nomenclator, este un conglomerat eterogen de documente, a c rui reorganizare necesit o reclasare a actelor, deci o dublare a muncii. Constituirea documentelor pe baza nomenclatorului este sistemul cel mai economic i, în acela i timp, operativ.[11] Nomenclatorul dosarelor este un tabel sistematic în care sunt desf urate, structura schemei de organizare a creatorului unit ii arhivistice (dosare, registre, condici, cartoteci .a.) concepute pe probleme i termene de p strare. El se întocme te de fiecare creator, dup modelul din anexa nr.1.[12] În prima rubric a nomenclatorului se trec denumirile compartimentelor de munc , în ordinea în care figureaz în schema de organizare a creatorului, i se numeroteaz cu cifre romane. În rubrica a doua se trec subdiviziunile compartimentelor de munc numeroteaz cu litere majuscule. i se

În rubrica a treia se trece, în rezumat, con inutul documentelor ce constituie dosarul, fiecare dosar numerotându-se cu cifre arabe, începând cu nr.1 la fiecare compartiment de munc . În nomenclator se trece i registrele, cartotecile, condicile i alte materiale preconstituite. Cifra roman , litera majuscul i cifra arab formeaz indicativul dosarului (ex: I A). Indicativul poate fi format numai din litera majuscul i cifra arab (ex: B) sau numai din cifra arab (ex: 4), dac creatorul are ca p r i componente numai compartimente de munc f r subdiviziuni sau mici compartimente de munc . La înregistrarea documentelor, indicativul dosarului va figura în registrul de intrareie ire, la rubrica rezervat acestuia, ca i pe fiecare document în parte. În rubrica a patra a nomenclatorului se înscrie termenul de p strare (ex:

167

P,10,5,C.S.). Stabilirea lui se face inându-se seama de legile în vigoare, de importan a practic pentru activitatea creatorului de documente i, în mod deosebit, de importan a tiin ific a informa iilor pe care le con in documentele. În dreptul grupelor de documente care se p streaz permanent se trece cuvântul ³permanent´ (prescurtat ³P´) iar pentru acelea care se p streaz temporar, cifra care reprezint num rul anilor cât se p streaz (1,3,5,10 etc). Dac termenul de p strare al unor grupe de documente nu poate fi stabilit cu certitudine, în momentul întocmirii nomenclatorului, sau dac exist motive s se presupun c , în anumite conjuncturi, informa iile documentelor pot avea importan tiin ific , lâng termenul de p strare temporar se men ioneaz ³C.S.´ (comisie de selec ionare). La expirarea termenului de p strare, aceste documente vor fi analizate de comisia de selec ionare i, dup caz, pot fi propuse pentru eliminare sau re inute permanent. Într-un dosar se grupeaz documente referitoare la aceea i problem , cu acela i termen de p strare. În cazul acelora i genuri de documente, întocmite pe perioade de timp diferite i, respectiv, cu termene de p strare diferite (planuri, d ri de seam lunare, trimestriale, anuale .a.), se constituite dosare separate, pentru fiecare termen de p strare. Astfel, documentele cu valoare permanent , care din nevoile practice ale creatorului exist în mai multe exemplare, se p streaz în original întrun dosar cu termen permanent iar celelalte exemplare se p streaz într-un dosar separat cu men iunea ³cópii´, c ruia i se d un termen temporar. În aceast categorie se încadreaz instruc iunile i normele metodologice de lucru, studiile i documentele, ordinele circulare i alte documente cu caracter aplicativ i care se p streaz la o map de lucru, la compartimentul care execut acele atribu ii, dar ele se vor reg si în arhiva creatorului la compartimentul emitent, în exemplarul original, cu semn turile, aprob rile i avizele respective. Atunci când în cadrul aceleia i probleme se creeaz documente cu termene de p strare diferen iate, în raport cu importan a informa iilor pe care le însumeaz , se grupeaz în dosare diferite, ex.: dosarele de prognoze, planuri de perspectiv i documenta iile corespunz toare, planurile periodice, situa iile decadale, lunare, trimestriale vor primi termene temporare de p strare. Nomenclatorul dosarelor elaborat de creator trebuie s cuprind întreaga problematic i s însumeze propunerile tuturor compartimentelor, în a a fel încât nici o categorie de documente s nu r mân pe dinafar , întrucât aceste omisiuni pot duce ulterior, la încerc ri de asimilare prin analogie care, în final, provoac pierderea individualit ii documentelor i imposibilitatea nominaliz rii i reg sirii lor.[13] Nomenclatorul dosarelor nu se modific anual, ci numai atunci când se produc schimb ri în structura creatorului de documente. Adic se înfiin eaz noi comportamente de munc sau subdiviziuni, nomenclatorul se completeaz cu denumirea acestora i cu dosarele nou create. În cazul compartimentelor de munc sau subdiviziunilor lor care î i dezvolt activitatea creând alte grupe de documente decât cele prev zute ini ial, nomenclatorul se completeaz cu noile dosare. Când au loc îns reorganiz ri, restructur ri de compartimente, schimb ri de atribu ii etc, se întocme te un nomenclator nou. De men ionat c în nomenclator trebuie s fie cuprinse i documentele care prin informa iile pe care le însumeaz au regim secret, i care , în mod firesc, se

168

constituie dup acelea i reguli dar se p streaz separat, pe termene de p strare. Dup expirarea termenului de p strare cu caracter secret, aceste documente trec la arhiva general pentru întregirea fondului.[14] Legisla ia arhivistic stabile te responsabilitatea alc tuirii nomen-clatorului dosarelor. eful fiec rui compartiment r spunde de întocmirea proiectului de nomenclator pentru documentele specifice compartimentului respectiv iar proiectele sunt centralizate de eful compartimentului de arhiv i se înainteaz , în dou exemplare, spre aprobare i confirmare. Nomenclatorul este aprobat de conducerea unit ii creatoare de documente i se confirm la nivel central de Arhivele Na ionale, i al nivel local de direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. Dup confirmare, nomenclatorul va fi difuzat la toate compartimentele, în vederea aplic rii lui. Un exemplar din nomenclator se afl la registratura general pentru a servi la repartizarea coresponden ei c tre compartimente precum i pentru men ionarea în registrul de intrare-ie ire a indicativului dosarului unde s-a clasat lucrarea. Constituirea dosarelor i dosarul, ca orice produs social, î i are istoria lui. Termenul de ³dosar´ a urmat celui de ³dela´ care la rândul s u s-a desprins din termenul de ³acta´. Primele instruc iuni de organizare a arhivei în ara Româneasc i Moldova, emise în anul 1831, fixau obligativitate creatorilor de arhiv de a grupa toate documentele care le creeaz , în dosare, pe probleme, iar în interiorul acestora, în ordine cronologic , dup data primirii, urmat de conceptul de r spuns sau alte înscrisuri, apoi cusute dup sistemul leg toriei de c r i. Mai târziu, statutul administrativ din decembrie 1848, stabile te i alte detalii asupra dosarului, prin care limita grosimea lui, cerând ca acesta s nu dep easc 25 cm. În Transilvania, organizarea actelor, în spe a dosarelor, a avut un curs aparte. Aici, la sfâr itul secolului al XVIII-lea, a fost introdus sistemul de registratur , potrivit c ruia actele dintr-un an au fost p strate în strict ordine cronologic , dup num rul de înregistrare. Din aceast form s-au desprins mai târziu diferite alte sisteme, printre care cel mai frecvent a fost acel al num rului de baz , adic de grupare a actelor referitoare la aceea i chestiune într-un singur loc. Paralel s-a dezvoltat i sistemul fascicolelor, prin care se grupau la un loc, în clase pe probleme, toate chestiunile de acela i fel. Ambele sisteme reprezint forma de tranzi ie între sistemul cronologic de p strare a actelor i cel al dosarelor i preg tesc terenul pentru introducerea sistemului modern al dosarelor.[15] Dup rezolvarea lor, documentele se grupeaz în dosare, potrivit nomenclatorului i se predau la compartimentul de arhiv , în al doilea an de la constituire. În vederea pred rii dosarelor se efectueaz o serie de opera iuni. Prima opera iune este ordonarea documentelor în dosar, cronologic, sau în cazuri speciale, dup alte criterii (alfabetic, geografic, etc.); când în constituirea dosarului se folose te ordinea cronologic , actele mai vechi trebuie s se afle deasupra i cele noi dedesubt. La efectuarea acestei opera ii o aten ie deosebit se acord anexelor pentru a se asigura gruparea lor la documentele din care au fost desprinse.

169

Odat cu clasarea documentelor în cadrul dosarului se separ dubletele, notele de însemn ri personale care au servit la redactarea referatelor, ciornele, actele care nu au leg tur cu problema din dosar, fie c au fost repartizate gre it, fie c au fost consultate i nu au fost puse la locul lor. Dubletele, ciornele, sunt înl turate cu avizul comisiilor de selec ionare, iar documentele care nu fac obiectul dosarului respectiv se trec la dosarul de care apar in. Înscrierea acestor elemente este necesar , întrucât prin ele se pot identifica dosarele în cadrul fondului arhivistic, se asigur o operativ integrare în fond sau compartiment i constituie factori de asigurare a integrit ii fondului. Inventarierea dosarelor. Predarea la compartimentul arhiv Inventarierea este opera iunea de luare în eviden a unit ilor arhivistice, în urma c reia rezult inventarul fondului sau colec iei. Ea se poate face prin dou metode: metoda direct i metoda indirect sau pe fi e. Prin metoda direct inventarierea se efectueaz direct, cu documentele, datele se înscriu pe coperta dosarului i de aici în inventare. Aceast metod are o serie de inconveniente: necesit spa iu i mutarea de mai multe ori a documentelor dintr-un loc în altul. Ea se aplic majorit ii creatorilor de arhiv . Prin metoda indirect , inventarierea se execut pe baza fi elor. Aceast metod permite înl turarea eventualelor gre eli în redactarea con inutului rezumatelor i evit mutarea repetat a materialelor, iar fi ele pot fi folosite i în alte scopuri: crearea unui fi ier tematic sau cronologic; trecerea pe calculator.[16] Legisla ia arhivistic prevede predarea documentelor la compartimentul de arhiv pe baz de inventare, întocmite dup modelul prezentat la anexa 2.[17] Inventarul cuprinde toate dosarele cu acela i termen de p strare, create în cursul unui an, de c tre un compartiment de munc . Fiecare compartiment va întocmi atâtea inventare câte termene de p strare sunt prev zute în nomenclator. În cazul dosarelor formate din mai multe volume, în inventar fiecare dosar va primi un num r direct, distinct. Inventarele se întocmesc în 3 exemplare pentru documentele nepermanente i în 4 exemplare pentru documentele permanente, dintre care un exemplar r mâne la compartimentul care face predarea, iar celelalte se depun odat cu dosarele la compartimentul de arhiv . Dosarele neîncheiate în anul respectiv, ca i cele care se opresc la compartimentele de munc , se trec în inventarul anului respectiv, cu men ionarea nepred rii lor, în felul acesta se înl tur pericolul r t cirii dosarelor i se asigur arhivarea lor corect . În momentul pred rii lor ulterioare, în inventare se va men iona acest lucru. Rubrica ³Con inutul dosarului´ va cuprinde genurile de documente (coresponden sinteze, rapoarte, memorii, ordine etc.), emitentul, destinatarul, problema sau problemele con inute i perioada la care se refer . ,

Genul documentelor este elementul cu care începe rezumatul i se va extrage din con inutul dosarului. Dup el este men ionat emitentul cu denumirea complet , apoi destinatarul tot cu denumirea complet . Problema sau problemele con inute în dosar constituie esen a lui i se va reproduce cât mai exact. Înl turarea neesen ialului i

170

redactarea într-o form clar a problemelor importante duce la reg sirea rapid a informa iilor. Dosarele care cuprind acte din mai mul i ani se vor inventaria la anul de început, men ionându-se în inventar anii extremi. Inventarele care redau operativ i exhaustiv informa iile existente în arhiv , determin eficien a maxim a reg sirii informa iilor. Trebuie avut în vedere c un dosar, chiar i un document, nu trateaz în mod exclusiv o singur problem , ci include o diversitate de probleme conexe. Informa ia privitoare la aceste probleme conexe este expus riscului pierderii din neputin a de a reda diversitatea de probleme în con inutul dosarului.[18] Constituirea dosarelor, inventarierea i predarea lor intr în obliga ia compartimentelor creatoare de documente. Predarea la arhiv se face conform unei program ri prealabile, pe baza unui proces verbal. La preluare, compartimentul de arhiv verific fiecare dosar, urm rind respectarea modului de constituire a dosarelor i concordan a între con inutul acestora i datele înscrise în inventar. În cazul constat rii unor neconcordan e, ele se aduc la cuno tin a compartimentului creator care efectueaz corecturile ce se impun.[19] Eviden a dosarelor i inventarelor depuse la compartimentul de arhiv se ine în registrul de eviden curent , conform modelului prev zut la anexa 4 din Legisla ia arhivistic .[20] Dac compartimentul de arhiv p streaz i alte fonduri arhivistice, în registrul de eviden curent se deschide câte o partid pentru fiecare fond. Astfel, la capitolul ³Prelu ri´ se trec, în ordinea prelu rii, toate inventarele dosarelor preluate; fiecare inventar se trece separat, sub un num r de ordine. Pentru fiecare inventar se noteaz : ß ß ß ß ß ß ß Num rul de ordine al inventarului Data prelu rii documentelor din inventarul respectiv Denumirea compartimentului de la care provine inventarul Datele extreme ale documentelor Totalul dosarelor din inventar Totalul dosarelor primite efectiv în arhiv din inventarul respectiv Num rul dosarelor l sate la compartiment i depuse ulterior

La capitolul ³Ie iri´ se trec: ß ß Data ie irii documentelor din eviden Unde s-a predat

171

angajând în cel mai înalt grad. secretar i un num r impar de membri. Interesul practic este limitat la un num r de ani de 3. responsabilitatea creatorilor de arhiv . în urma selec ion rii. reprezentând 172 .a). Documentele constituite de creator pe probleme i termene de p strare ocup an de an spa ii de depozitare i solicit însemnate fonduri b ne ti pentru conservarea i eviden a lor. Ea este compus din pre edinte. num rul i data actului pr baza c ruia au fost scoase din eviden Totalul dosarelor ie ite Scoaterea dosarelor din eviden a arhivei se face cu aprobarea conducerii creatorilor sau de in torilor de documente i cu confirmarea Arhivelor Na ionale. aprobat de conducerea unit ii creatoare sau de in toare i confirmat de Arhivele Na ionale. 10. dup caz: ß ß Proces-verbal de selec ionare (conform anexei nr. de plata retribu iei . Selec ionarea documentelor Selec ionarea documentelor este activitatea arhivistic de cea mai mare importan .ß ß Denumirea. 15. 5. numi i din rândul speciali tilor proprii.[21] Articolul 28 din Legisla ia arhivistic prevede c dosarele sunt scoase din eviden a arhivei pe baza unuia din urm toarele acte. întrucât în cadrul ei se apreciaz importan a documentelor sau inutilitatea unora dintre ele i se hot r te p strarea sau eliminarea lor definitiv .: arhivele de personal. în vederea pred rii lor la Arhivele Na ionale i pe de alt parte introducerea în circuitul economic a celor care nu mai prezint interes pentru societate sub nici un aspect.5)[22] Proces-verbal de predare-preluare (conform anexei nr. 20 etc. Termenele de p strare la creator se stabilesc în raport de valoarea tiin ific sau utilitatea practic a documentelor.6)[23] ß Proces-verbal de constatare a deterior rii complete sau par iale a documentelor sau a lipsei acestora Documentele deteriorate pot fi scoase din eviden în urma propunerii comisiei de selec ionare. transferului c tre alt unitate de in toare sau ca urmare a distrugerii provocate de evenimente neprev zute. timp în care documentele pot servi ca surs de informare i de documentare pentru activitatea creatorului. Selec ionarea are drept scop pe de o parte stabilirea documentelor cu valoare documentar-istoric .[24] Legisla ia arhivistic prevede c în cadrul fiec rei unit i creatoare i de in toare de documente s func ioneze câte o comisie de selec ionare numit prin decizia sau ordinul conduc torului unit ii respective. dar pot s fie i mai lungi (de 30. 50 sau 100 de ani) dac documentele au o valoare practic îndelungat (ex.

calitatea inventarelor i a nomenclatoarelor. Sunt selec ionate atât documentele create de unitatea respectiv cât i cele create de alte unit i i p strate în depozitul acesteia. O aten ie deosebit va fi dat dosarelor care au men iunea ³C. parafe). 6)[30]. cu adres înregistrat . Inventarele dosarelor propuse de comisia de selec ionare spre a fi eliminate împreun cu procesul-verbal aprobat de conducerea unit ii i inventarul documentelor permanente create în perioada pentru care se efectueaz selec ionarea (câte un exemplar) se înainteaz . la anul i compartimentul de munc respectiv. pentru selec ionarea corect este necesar cercetarea integral a documentelor i a inventarelor lor. pe baz de proces-verbal (anexa nr. Cei care fac aceast apreciere trebuie s cerceteze atent dosar de dosar. Documentele supuse selec ion rii se p streaz în ordine. Altfel exist riscul de a distruge documente care nu mai pot fi recuperate. superficialitatea. înso it de inventar (anexa 173 . s fie în m sur s hot rasc asupra importan ei informa iilor cuprinse în documente. confec ionate din metal. într-un registru. acestea au termene de p strare temporar . De asemenea. pentru a se crea privirea de ansamblu asupra documentelor existente i a informa iilor pe care le cuprind. economie.´ (comisa de selec ionare). modul de constituire a dosarelor.[28] Arhivele Na ionale sau direc iile jude ene pot hot rî p strarea permanent a unor dosare. discern mântul. în cazul unit ilor centrale. chiar dac . sau la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. Este evitat astfel pierderea unor informa ii importante.[26] Comisia de selec ionare se întrune te anual sau ori de câte ori este nevoie. privirea de ansamblu asupra muncii din domeniul respectiv. pe rafturi pentru a fi verificate de organele de control ale Arhivelor Na ionale. pentru confirmare.[25] Membrii comisiei de selec ionare trebuie s fie numi i din rândul speciali tilor cu experien care prin preg tirea. s chibzuiasc dac documentele care se p streaz permanent sun suficient de cuprinz toare. Dac comisia constat gre eli de încadrare a documentelor la termenele de p strare sau stabile te ca unele dintre acestea s fie p strate permanent. Efectuarea în bune condi ii a selec ion rii documentelor este determinat de preg tirea i experien a celor care efectueaz selectivarea. ele se trec în inventarele corespunz toare termenului lor de p strare. Secretarul prezint comisiei inventarele dosarelor cu termenele de p strare expirate.principalele compartimente de arhiv . 5 din Legisla ia arhivistic [27]) care se înainteaz spre aprobare conducerii unit ii.verbal (model: anexa nr. comisia întocme te procesul. eful compartimentului de arhiv este de drept secretarul comisiei de selec ionare. cultur etc. La încheierea lucr rilor. Formalismul. în cazul unit ilor locale. se inventariaz în ordinea d rii lor în folosin .S. indiferent de termenul de p strare actual. concludente în ce prive te rolul creatorului în stat. la Arhivele Na ionale. cauciuc sau orice alte materiale. incompeten a pot duce la pierderi irecuperabile de documente.[29] Selec ionarea matricelor sigilare scoase din uz se efectueaz de c tre comisiile de selec ionare. în vederea confirm rii lucr rii de selec ionare. tampile. Matricele sigilare (sigilii. potrivit nomenclatorului.

pe baz de inventare. gruparea documentelor în dosare se face pe baza nomenclatorului în care se cuprind i categoriile de documente din listele de date i informa ii secrete de stat. grafice. la compartimentul special. dimensiunile (diametru. monogramei etc). i se predau compartimentului de arhiv . ebonit etc). lemn. aprobate de conducerea Arhivelor Na ionale prin Ordinul de zi nr. Selec ionarea unui fond reprezint un moment important în procesul de preg tire în vederea intr rii lui în Arhivele Na ionale.[32] Ordonarea. inventarierea i selec ionarea documentelor secrete de stat Instruc iunile privind activitatea de arhiv la creatorii i de in torii de documente. gruparea documentelor secrete de stat în dosare. conform anexei nr. legarea lor. gruparea documentelor secrete în dosare se face separat de cele nesecrete. descrierea câmpului (elementele caracteristice ale stemei. schi e. emblemei. s cunoasc i s aprecieze peste decenii preocup rile genera iei trecute pentru dezvoltarea sectorului respectiv de activitate. triunghiular ). legenda (se va reproduce textul din exerg . inven iile i inova iile pân la punerea lor în practic etc. traducerea în limba român . În inventar. vor intra în componen a dosarului cu documente secrete de stat. argint. la expirarea caracterului secret. Rezult necesitatea urm rii cu aten ie a declasific rii documentelor atunci când înceteaz caracterul lor secret i predarea lor la arhiva general întrucât majoritatea lor prezint valoare documentar. materialul din care este confec ionat placa metalic (aur. p trat . lungimea laturilor în cm). textul întregit i dac este cazul. forma (rotund . informa ii i documente secrete de stat.[33] Conform acelora i instruc iuni. Aceasta necesit i din partea arhivistului c ruia i se încredin eaz lucrarea spre avizare s -i determine pe membrii comisiei de selec ionare s judece documentele nu atât de pe pozi ii administrative. numerotarea filelor i certificarea se fac în anul urm tor cre rii lor. Din aceast comisie va trebui s fac parte i eful compartimentului special. P strarea i selec ionarea lor la compartimentul de arhiv se fac în acela i mod ca la documentele nesecrete. tabele) i care nu pot fi separate. cât de pe pozi ia cercet torului dornic s se informeze. Dac pentru anumite categorii de documente secrete de stat momentul trecerii lor la arhiva general este bine marcat (ex. între paranteze) i anul confec ion rii.nr. o el etc) cât i suportul (filde .) pentru altele. 7)[31]. studiaz i p streaz potrivit actelor normative în vigoare privind ap rarea secretului de stat´. 37: ³Documentele secrete de stat se înregistreaz . documentele secrete de serviciu i nesecrete care fac corp comun cu documentele secrete de stat (situa ii. cu confirmarea Arhivelor Na ionale.tiin ific . manipuleaz . aceast opera iune este l sat la aprecierea celor care le-au dat caracterul de secret. Documentele secret de stat care î i p streaz acest caracter i dup expirarea termenului de p strare prev zut în nomenclator se selec ioneaz la compartimentul special de o comisie de selec ionare compus din persoane care au acces la date.: cercet rile tiin ifice din diferite domenii sunt secrete pân la finalizare i publicare.[34] 174 . 217 din 23 mai 1996 prev d la art. 7 va fi men ionat data prelu rii i denumirea organiza iei (sau numele persoanei) de la care s-a preluat matricea.

Numerotarea dosarelor se face începând cu num rul 1. alfabetic . inându-se seama de denumirea destinatarului. ordonarea lor se execut dup criteriul cronologic. prezentând importan a tiin ific i practic . cu ocazia selec ion rii. condicilor etc. iar în cadrul compartimentului pe probleme. extrase. Inventarele întocmite pentru acest gen de documente vor cuprinde: num rul curent.).[35] În cazul documentelor foi volante. tampila de înregistrare. politice i culturale ale poporului român. Conform articolelor 20 i 21 din Legea Arhivelor Na ionale. pe fiecare an. Instruc iunile privind activitatea de arhiv la de in torii de documente prev d la articolele 40-42. dac un dosar cuprinde documente din mai mul i ani se ordoneaz la anul cel mai vechi. Folosirea documentelor Bog ia de informa ii cuprins în depozitele de arhiv a diver ilor creatori i îndeosebi documentele care fac parte din Fondul Arhvistic Na ional poate fi folosit pentru cercetarea tiin ific . pe ani. de c tre cet enii români i str ini. rezolvarea unor lucr ri administrative. metodologia de prelucrare a documentelor neconstituite pe probleme i termene de p strare. cantitatea (în metri lineari sau unit i arhivistice). la cerere. În procesul ordon rii documentelor f r eviden . Astfel de in torii arhivelor prelucrate sunt obliga i s determine apartenen a la fond (fondarea). stabilind unit ile arhivistice care se elimin i cele care se re in. condici de prezen ). Se procedeaz apoi la inventarierea dosarelor. la expirarea termenului de p strare. document ri precum i pentru eliberarea unor copii.a. cu termene de p strare 1-5 ani (boniere. datorit dezvolt rii economiei de pia . f r a se lua în considera ie datele documentelor anexate. în paralel cu transformarea sau dispari ia unui num r important de institu ii. Pentru documentele la 175 . s ordoneze documentele în cadrul fondului dup un criteriu stabilit (pe ani i compartimente de munc . inventariere i gestionare f cut cu profesionalism i sim de r spundere va aduce în circuitul cercet rii tiin ifice date importante ale istoriei economice. sociale. sunt numeroase cazuri când în cadrul depozitelor de arhiv se g se te arhiva neprelucrat . chitan iere. categoria de documente. fi e de pontaj. indiferent de termenul de p strare. pozi ia în nomenclator i termenul de p strare. dup 30 de ani de la crearea lor. iar la vechii creatori munca de arhiv a fost l sat pe ultimul plan. apoi comisia de selec ionare cerceteaz dosarele pozi ie cu pozi ie. pe compartimente i ani. registrelor. inform ri. apoi se grupeaz pe probleme în dosare.[36] Prelucrarea tuturor documentelor aflate în depozitele de arhiv prin fondare.Prelucrarea documentelor neconstituite pe probleme i termene de p strare În situa ia în care num rul creatorilor de arhiv este în continu cre tere. anii extremi. certificate. iar în cadrul anului pe probleme. rezolu ia sau notele tergale i con inutul actului. ordonare. se separ documentele de acela i fel. în vederea elimin rii lor globale. documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României pot fi consultate.

dup rubrica cu num rul curent.[39] Scoaterea documentelor din depozitul de arhiv pentru cercetare se face prin consemnarea într-un registru de depozit. va fi ordonat alfabetic iar acolo unde dotarea permite. conform anexei nr. În registru. Legea stabile te c documentele cu valoare deosebit nu se expun în public. care se va anula i retrage. apoi rubrica unde se noteaz cota unit ii arhivistice.[38] Certificatul va cuprinde o expunere exact i clar a datelor rezultate din documente. a a cum este ea trecut pe copert . inclusiv cele din certificatul anterior. Fi a va cuprinde numele i prenumele solicitantului. datele se expun în ordine cronologic . recercetându-se documentele. în original. cererea se trimite spre rezolvare respectivei unit i. va indica numai datele existente precum i denumirile documentelor din care s-au extras elementele necesare întocmirii certificatului. acte de stare civil sau alte acte originale personale. chiar dac nu au îndeplinit termenul de 30 de ani. dac se cunoa te unitatea de in toare a documentelor. pentru protejarea lor. aceast situa ie se comunic în scris solicitantului. se poate elibera fie un nou certificat. cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unit ii creatoare sau de in toare. eviden a cererilor se va ine pe baz de fi e întocmite pentru fiecare solicitant în parte. urmeaz rubrica în care se consemneaz denumirea fondului i a compartimentului din care provine unitatea arhivistic scoas . Dac în dosarul în care s-a f cut cercetarea se afl diplome. sub semn tur . certificate de studii.[37] Articolul 44 din Instruc iunile privitoare la activitate de arhiv la creatorii i de in torii de documente. re inându-se la dosar o copie certificat de responsabilul arhivei. urmeaz rubrica unde este consemnat scopul scoaterii din depozit (cercetare. în textul certificatului. va fi creat un subansamblu arhivistic computerizat de eviden i reg sire a cererilor i actelor eliberate. apoi rubrica unde se trece numele 176 . drepturi patrimoniale. Nu sunt admise. ci sub form de reproducere. acestea se restituie titularului. În cazul când în arhiv nu se g sesc date cu privire la obiectul cererii. iar referatul pe baza c ruia se redacteaz certificatul va fi semnat i datat de persoana care a f cut cercetarea i va cuprinde denumirea fondului cercetat i cotele unit ilor arhivistice cercetate (anul i num rul din inventar). men ionându-se c îl completeaz pe cel anterior.8[40]. consultare pentru eliberare de certificate etc). dac acestea se refer la drepturi ce-l privesc pe solicitant cum sunt: vechimea în munc . copii i extrase dup documentele pe care le creeaz i le de in. fie se poate emite un nou certificat. ters turi sau complet ri printre rânduri. studii. certificate. în el nu vor fi expuse concluzii personale. Dac . din 23 mai 1966. se g sesc noi date. la cererea peti ionarului sau din dispozi ia conducerii unit ii creatoare sau de in toare. men ionându-se toate datele. prevede obligativitatea creatorilor de documente s elibereze la cerere. r spunderea asupra exactit ii datelor o poart referentul i eful lui ierarhic iar copiile sau extrasele se legalizeaz de unitatea care le elibereaz i se înmâneaz personal solicitantului ori împuternicitului s u legal sau se expediaz prin po t . cu indicarea num rului i datei de emitere a precedentului.care nu s-a împlinit acest termen. noul certificat va primi alt num r de înregistrare. Pentru reg sirea facil a informa iilor. num rul i data înregistr rii cererii. comunicându-i-se solicitantului acest lucru.

9)[41] care se introduce în raft. Prelucrarea arhivistic a documentelor tehnice i de înregistrare tehnic Cantitatea documentelor tehnice i de înregistrare tehnic este în etapa actual din ce în ce mai mare i necesit cuno tin e de ordonare. Dac aceste opera iuni sunt respectate întocmai. familie sau persoan fizic (colec ie) trebuie s se p streze într-un singur loc. Când dosarul este rearhivat.solicitantului i func ia îndeplinit în institu ia de in toare. se consemneaz în registrul de eviden curent (anexa nr. a fost încheiat. documentul poate deveni o pies într-un grupaj sau temei pentru crearea unei unit i arhivistice (totalitatea documentelor care se refer la o problem dat i se constituie ca unitate de p strare). indiferent de natura informa iilor. Documentele tehnice i de înregistrare tehnic reprezint totalitatea actelor purt toare de informa ie tehnic sau produse ale ac iunii de înregistrare tehnic pe supor i magnetici. num rul din inventar al dosarului. i cu ajutorul registrului de depozit i cu ajutorul fi ei de control. în locul dosarului scos pentru cercetare. Intr rile i ie irile din gestiunea arhivei. fi a de control va fi anulat . fie pe calculator. asigurat de dosarul numerotat legat i certificat. crearea sau ie irea lor. laboratoare etc. Unit ile arhivistice constituite de compartimentele de lucru (servicii. într-o registratur general . Prelucrarea arhivistic a documentelor tehnice i de înregistrare se realizeaz cu respectarea principiilor generale: ß Principiul unit ii fondurilor presupune c toate documentele create de o societate. Înregistrarea se poate face fie pe baz de registru de intrare-ie ire. urmeaz rubrica unde se trece data scoaterii unit ii arhivistice i semn tura solicitatului. cu condi ia asigur rii reg sirii rapide a documentelor în circula ia lor. ori selec ionate de o institu ie. Exist i o rubric pentru observa ii. Aceste documente. pentru care au fost întocmite.) se predau la arhiv în al doilea an dup crearea lor sau în al doilea an dup ce procesul tehnic. anul. a acelea i ca i pentru arhiva general . fie prin alte mijloace moderne de înregistrare. fotosensibili sau din hârtie tratat special.4)[44]. denumirea compartimentului. institu ie sau persoan fizic (fonduri arhivistice). arhivarul va controla la rearhivare integritatea unit ii arhivistice. Predarea se face pe baz de proces-verbal (anexa nr. a suportului sau a scrisului. situa ia fiec rei unit i arhivistice dintr-un depozit este foarte u or de reg sit. apoi rubrica ce cuprinde data restituirii unit ii arhivistice i semn tura arhivarului depozitului care valideaz astfel rearhivarea. se înregistreaz la intrarea. dup caz. sub o singur gestiune i prelucrare. ori pe compartimente. Ea cuprinde: denumirea fondului (colec iei) din care face parte dosarul scos pentru cercetare. birouri. 3)[42] i inventare (anexa nr. O dat înregistrat. ß Principiul respect rii fa de creator presupune respectarea succesiunii unit ilor arhivistice în fond sau colec ie potrivit sistemului de organizare dat de 177 . 2)[43]. numele i prenumele solicitantului i data. într-un fi ier special. În afara registrului de depozit exist înc un instrument care faciliteaz munca arhivarului i anume fi a de control (anexa nr. inventariere i selec ionare deosebite fa de alte tipuri de arhiv . În acela i timp.

surselor de infec ie.[47] Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i prin legisla ia arhivistic s p streze documentele în condi ii corespunz toare. luminii solare.). Atunci când aceste documente apar incidental fie ca ilustra ii cuprinse în text. asigurându-le împotriva distrugerii. Documentele de arhiv se p streaz în depozite construite special sau în înc peri amenajate în acest scop care le protejeaz împotriva prafului. fie ca anexe. anticorozive i f r emana ii.8 m. ß Principiul dreptului comunit ilor locale presupune p strarea fondurilor i colec iilor arhivistice din zona geografic în care au fost create. eventual selec iona. asigurându-se accesul la documente i posibilitatea unei evacu ri rapide în caz de necesitate. Dimensionarea elementelor de p strare a arhivei trebuie s aib în vedere dimensiunile materialului suport) hârtie. Depozitele trebuie s fie dotate cu rafturi sau alte mijloace de depozitare.creator. din metal acoperit cu vopsele stabile. inventaria. se vor ordona. sustragerii sau comercializ rii lor. degrad rii. ele se vor constitui în parte structural separat . ale spa iului de construc ie aferent. este necesar g sirea unor forme de administrare care s asigure compatibilitatea sistemului cu tradi ie arhivistic (principiul compatibilit ii sistemelor). este obligatorie dotarea depozitelor cu c rucioare de transport interior care s asigure transportul în siguran a documentelor i manevrarea lor în a a fel încât s fie evitat deteriorarea. iar pentru depozitele de arhiv mai înalte de 2. ß Având în vedere c arhivele tehnice i de înregistrare se prezint de obicei pe supor i diferite naturi i care impun condi ii de p strare specifice (principiul priorit ii conserv rii). ca i între rafturi se asigur un spa iu liber de 0. iar iluminatul artificial s urm reasc culoarul dintre rafturi. varia iilor de temperatur i umiditate. Între pere i i rafturi. film etc. 178 . containere). ale materialelor de protec ie (cutii. inunda ii sau infiltra ii de ap . împreun cu unitatea arhivistic în care sunt încorporate.4 m.7±0. Instruc iunile privind activitatea de arhiv la creatorii i de in torii de documente din 23 mai 1996 expun pe larg prelucrarea fondurilor i colec iilor constituite integral din documente tehnice i de înregistrare la articolele 59-80. pericolului de foc. ordonate pe baza criteriului cronologic sau a criteriului tematic ( i în cadrul lui cronologic). Dac documentul tehnic i de înregistrare este unitate sau mai multe unit i arhivistice incidentale. dar i procesul de prelungire a vie ii utile a documentelor de arhiv printr-un complex unitar de m suri tehnice i organizatorice.[46] P strarea documentelor i organizarea depozitului de arhiv Prin p strarea documentelor sau p strarea arhivei se în elege preocuparea pentru asigurarea existen ei i integrit ii documentelor.[45] Documentele tehnice i de înregistrare pot ap rea incidental în interiorul unui fond clasic sau pot constitui fonduri i colec ii integrale. uzurii mecanice. l ime sau mai mare. Rafturile trebuie s fie a ezate perpendicular pe sursa de lumin natural .

ß Matricele sigilare. higrometre etc.Documentele se p streaz în cutii de carton. dezinsec ie i deratizare. pe ani i pe termene de p strare. Pentru prevenirea incendiilor este interzis folosirea focului deschis. poli ele i XXXXXX al documentelor aflate în depozitul respectiv. fumatului în incinta depozitelor i utilizarea comutatoarelor sau întrerup toarelor defecte. în raport cu natura i dimensiunea lor i se a eaz în rafturi pe man eta de îndosariere sau pe man eta inferioar . Acestea se m soar cu aparate de control (termometre.) cu care trebuie s fie dotate depozitele iar citirile vor fi consemnate într-un caiet de depozit.[48] Deosebit de utile sunt ghidurile de depozit. fotografii. air umiditatea relativ de 40-50%. a radiatoarelor. re ourilor. iar în depozitele de materiale fotografice i cele de benzi magnetice. dup 30 de ani de la crearea lor. Documentele tehnice. dup scoaterea lor din uz. benzi magnetice). Actele de stare civil . ultimele dou opera iuni. ß Documentele fotografice i peliculele cinematografice dup 20 de ani de la crearea lor. Pe rafturi. mape. cel pu in odat la 5 ani. Depozitele vor fi prev zute cu sting toare portabile cu înc rc tur de dioxid de carbon i praf sau gaze inerte precum i cu mijloace de alarmare i semnalizare antiincendiu sau cu instala ii de stingere automat a incendiilor. cur ire mecanic . rafturile. dup 50 de ani de la crearea lor. dup 100 de ani de la întocmirea lor. plicuri sau tuburi. Ferestrele depozitului trebuie s fie asigurate împotriva luminii solare prin perdele de doc sau alte sisteme parasolare i de depozitele vor fi aerisite natural sau prin instala ii de climatizare. Orice situa ie de calamitate în depozitele de arhiv se va comunica imediat Arhivelor Na ionale sau direc iilor jude ene. Se vor asigura cur enia i ordinea interioar prin despr fuire. 179 . unde sunt men ionate fondurile. filme. acestea se depoziteaz pe categorii. Dac creatorul de ine documente de mai multe tipuri (hârtie. În depozitele de arhiv . trebuie s se asigure un microclimat cu temperaturi cuprinse între 15-20° C i umidit i relative de 50-60%. dosarele se a eaz de sus în jod i de la stânga la dreapta iar rafturile i poli ele se numeroteaz . Depunerea documentelor la Arhivele Na ionale Institu iile creatoare i de in toare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional se depun la Arhivele Na ionale pentru p strarea permanent astfel: ß ß ß Documentele scrise. în cadrul anului pe compartimente i termene de p strare sau pe compartimente i în cadrul compartimentului. dosarele se ordoneaz pe ani. Depozitele de arhiv care con in material scris. temperaturile optime sunt cuprinse între 14-18° C.

num rul lui fiind trecut în registrul de eviden curent . anii extremi.[49] Dac o unitate creatoare de documente se desfiin eaz f r ca activitatea ei s fie continuat de alta. Instruc iunile privind activitatea de arhiv la creatorii i de in torii de documente. Academia Român . 14 din Legea Arhivelor Na ionale. în 3 exemplare. elaborate în spiritul noii legisla ii arhivistice. degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuin are a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic Na ional constituie infrac iuni i se pedepsesc conform prevederilor Codului Penal. stadiul de prelucrare.[50] Procesul-verbal se întocme te i se înregistreaz la unitatea creatoare sau de in toare.Creatorii i de in torii de documente le pot de ine. Serviciul de Informa ii Externe. starea de conservare. 180 . selec ionarea i p strarea acestor documente. Preluarea documentelor de la creatori i de in tori de c tre Arhivele Na ionale se efectueaz prin confruntarea inventarelor cu unit ile arhivistice. cuprind norme accesibile tuturor lucr torilor din sectorul registratur -arhiv . Serviciul Român de Informa ii. conform modelului anexa nr. Documentele cu valoare tiin ific vor fi preluate de Arhivele Na ionale. distrugerea. pe baza aprob rii Arhivelor Na ionale. un exemplar al procesului-verbal se pred reprezentatului Arhivelor Na ionale. urm toarele institu ii: Ministerul Ap r rii Na ionale. în dreptul inventarelor dosarelor predate. întocmit în 2 exemplare. cantitatea. iar formarea. Împreun cu documentele se predau i inventarele acestora. alte organe cu atribu ii în domeniul siguran ei na ionale. la judec toria în a c rei raz teritorial a fost s vâr it contraven ia. celelalte dou sunt trimise la Arhivele Na ionale. Procesul-verbal se înregistreaz i la Arhivele Na ionale. Sustragerea. c rora statul le acord protec ie special pedepsind pe cei care aduc prejudicii integrit ii lor sau nu iau m suri privind eviden a. conform art. dac le sunt necesare desf ur rii activit ii. Constatarea contraven iilor i aplicarea sanc iunilor se fac de împuternici ii Arhivelor Na ionale iar plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei se face în termen de 15 zile de la primirea comunic rii. Sunt exceptate de la depunere. Un exemplar r mâne la unitatea creatoare sau de in toare. Ministerul Afacerilor Externe. iar cele cu valoare practic vor fi depuse la Ministerul Muncii i Protec iei Sociale. Serviciul de Protec ie i Paz . perfec ionarea i atestarea personalului compartimentului de arhiv prin coala Na ional de Perfec ionarea Arhivistic asigur desf urarea întregii activit i arhivistice în mod unitar la nivelul întregii ri. Predarea-preluarea se consemneaz într-un proces-verbal. dup expirarea termenului de depunere. în care se consemneaz : denumirea fondului arhivistic. eful compartimentului de arhiv întocme te un proces-verbal în prezen a reprezentatului Arhivelor Na ionale. Acesta este semnat de eful compartimentului de arhiv din unitatea desfiin at i de membrii comisiei de lichidare.6. Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional sunt bunuri de interes na ional. în acest caz depunând câte un exemplar al inventarului documentelor permanente pe care le de in. al Arhivele Na ionale.

Enciclopedic . Arhivele Na ionale i Societatea româneasc . vol.[1] Dic ionar al tiin elor speciale ale istoriei. p. p. Arhivele Na ionale în competi ie cu timpul. [6] Ibidem. Bucure ti. 1/1979. tom II. p. Bucure ti 2001. în ³Revista Arhivelor´. Edit. XLVII. în ³Revista Arhivelor´.7 4. XLVI. 1982. [11] Voica Coman. [8] Legisla ie arhivistic . an LVI.3/1979. Vasile Nicula.13. [2] ³Monitorul Oficial´. conservare i restaurare a arhivelor în ³Arhiva Romaneasc ´. 26. 71/9 aprilie 1996 [5] Dic ionarul. Ordonarea i inventarierea documentelor aflate în depozitele arhivelor statului. Florea Oprea. nr. 1996. [7] Marin Radu Mocanu.. p. nr. vol.17. p. 399. 26-39. Din experien a Filialelor Arhivelor Statului Municipiului Bucure ti pe linia activit ii de îndrumare i control la arhivele B. p. [14] Elena Ciuc .X2. 1995.´ an LV.. Florea Oprea. [13] Voica Coman. p. 33.34-37.I. în ³Revista Arhivelor´. în ³Revista Arhivelor´. an LVI. 71/9 aprilie 1996. op.. p.4/1984. 52. p. vol. p. 1997. p.. an LXII. [12] Legisla ie arhivistic . împarte arhivele în arhive clasice i arhive tehnice. M.4/1978. cit. XLI.. op. nr. [4] ³Monitorul Oficial´. p. Vasile Nicula. vol.S. tom I. vol. 4/1985. vezi i Lexicograf Archive Terminology.D. nr. cf. Arhiva româneasc . 444 [10] Emilia Cohn. nr. 414. Con inutul i evolu ia conceptelor i ale practicii de p strare. Ed. nr. p. Metodologia de elaborare a nomenclatorului dosarelor. an LXI.33-34. p. 121-122. Constituirea dosarelor pe termene de p strare. vezi i Florea Oprea. în ³Revista Arhivelor. Nomenclatorul de dosare i indicatorul de termene de p strare ± instrumente de baz în activitatea arhivistic . [15] Cristina Dinu.15. fiecare dintre acestea în clasific ri i subclasific ri proprii. p. [16] Marcel Dumitru Ciuc . [9] Cristiana Dinu. cit.16. 415. XLI. p. 181 . 300. op. nr. St. 103-104. [3] Dic ionarul. p. cit. Bucure ti. p. idem.

p. p. 55. f. p. [22] Ibidem. p. nr. 4. vol. Considera ii privind selec ionarea arhivelor la creator. nr.. 154. [30] Legisla ie arhivistic .58. [21] Ibidem. nr. p. [38] Legisla ie arhivistic .4/1982. [34] Elena Ciuc . 77. în ³Monitorul Oficial al României´. Selec ionarea documentelor «.1-2. 399. p. [31] ibidem. vol. [28] Ibidem. 373.23. p. p. [36] Ibidem.I.57. editat de Asocia ia Arhivi tilor ³David Prodan´. [27] Legisla ie arhivistic . vol. 53. p. XLII. p. Instrumentele de eviden i informare tiin ific pentru izvoarele sigilare. în ³Revista Arhivelor´. Cluj-Napoca. 1/1979. [18] Ion Cozac. [24] Voica Coman. Considera ii asupra ordon rii i inventarierii documentelor din epoca contemporan . op. 56. [26] Voica Coman. 32. p. XLIV. 54. XLI. [23] Ibidem. 1995. p. f. în ³Revista Arhivelor´. 35. [32] Vasile C pâlnean. [20] Ibidem. [25] Legisla ie arhivistic . cit.57. Selec ionarea documentelor la organiza ii. vol. 32. 71 din 9 aprilie 1996. p. seria a III-a.370. p. nr. [33] Legisla ie arhivistic . [19] Legisla ie arhivistic . an LVI.. în ³Revista Arhivelor´. p. p. 36. [29] Maria Dogaru. nr.[17] Legisla ie arhivistic . p. VIII. [35] Legisla ie arhivistic . p. 56. 33. în ³Revista Arhivelor´. [37] Legea Arhivelor Na ionale. p. p. an LIX. 34.2/1979. an LVI. 182 . 31.

pelicule cinematografice i alte asemenea m rturii. matrice sigilare. Art. [47] Florea Oprea. planuri. 40-45. [45] Ibidem. schi e. [43] Ibidem. p. p. 57. 54. afi e. 59. memorii. 31. Capitolul I Dispozi ii generale Art. 37. în condi iile prezentei legi. nr. 53. culturale. în sensul prezentei legi. diplomatice i consulare. conservare i restaurare a arhivelor. VIII. [40] Ibidem. audio i informatice. p. [46] Ibidem. [41] Ibidem. precum i de c tre persoanele fizice. 39. p. h r i. 2 ± Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. Art. 60. 55. 3 ± Administrare. p. sociale. organiza iile publice sau private economice. chem ri. realizate în ar sau de c tre creatori români în str in tate. Legea Arhivelor Na ionale ± 1996 Parlamentul României adopt prezenta lege.[39] Ibidem. p. tom I.2/1995. p. fasc. p. [44] Ibidem. p. Con inutul i evolu ia conceptelor i ale practicii de p strare. supravegherea i protec ia special a Fondul Arhivistic Na ional 183 . proclama ii. precum i înregistr ri foto. cu valoare istoric . militare i religioase. 71. Acestor documente statul le asigur protec ie special .49. video. p. [50] Legisla ia arhivistic . p. [42] Ibidem. p. manuscrise. [48] Legisla ie arhivistic . [49] Legea Arhivelor Na ionale. 1 ± Constituie izvoare istorice i alc tuiesc Fondul Arhivistic Na ional al României documentele create de-a lungul timpului de c tre organele de stat. din 9 aprilie 1996. în ³Arhiva Româneasc ´. în ³Monitorul Oficial al României´.3. se în elege: acte oficiale i particulare.

dup caz. b) controleaz aplicarea prevederilor legisla iei în vigoare pe linia muncii de arhiv stabile te m surile ce se impun potrivit legii. în conformitate cu prevederile prezentei legi. 184 . Art. Capitolul II Atribu iile Arhivelor Na ionale în administrarea i protec ia special a Fondului Arhivistic Na ional al României Art. îndeplinind urm toarele atribu ii: a) elaboreaz . norme i metodologii de lucru pentru organizarea i desf urarea întregii activit i arhivistice. în condi iile i la termenele prev zute în prezenta lege. Protec ia special a Fondului Arhivistic Na ional al României se realizeaz în condi ii de pace. cu sprijinul organelor desemnate cu atribu ii speciale în asemenea situa ii i cu asisten a de specialitate a Arhivelor Na ionale. unitate bugetar în cadrul Ministerului de Interne. i c) preia de la creatorii i de in torii de arhiv documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. care se dau publicit ii. f) constituie i dezvolt banca de date a Arhivelor Na ionale i re eaua automatizat de informare i documentare arhivistic . de c tre creatori. p strarea i folosirea documentelor în condi iile prevederilor prezentei legi. 4 ± Persoanele fizice i persoanele juridice. Arhivele Na ionale î i exercit atribu iile prin compartimentele sale specializate i prin direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. selectarea. e) asigur documentele pe baz de microfilme i alte forme de reproducere adecvate. 2. d) asigur eviden a. denumite în continuare creatori i de in tori de documente. creatoare i de in toare de documente care fac parte din Fondului Arhivistic Na ional al României. potrivit prevederilor legii. p strarea i folosirea documentelor pe care le de ine. iar în caz de r zboi sau de calamit i naturale. inventarierea. 5 ± Arhivele Na ionale acord asisten de specialitate i asigur desf urarea unitar a opera iunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor i de in torilor de documente. r spund de eviden a. stabile te m suri pentru corectarea tehnic i metodologic i pentru colaborarea serviciilor de informare i documentare arhivistic i a compartimentelor similare din cadrul Sistemului na ional de informare i documentare. inventarierea. selectarea. inclusiv pentru clasificarea i includerea în Fondul Arhivistic Na ional al României a documentelor prev zute la art.al României se realizeaz de c tre Arhivele Na ionale.

precum i dezvoltarea întregii activit i arhivistice. i) la cerere sau din oficiu atest dac un document face sau nu face parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. în vederea inform rii reciproce în domeniul arhivistic i al schimbului de documente i de reproduceri de pe acestea. 6 ± În cadrul Arhivelor Na ionale func ioneaz un consiliu tiin ific. potrivit legii. precum i punerii în valoare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. reuniuni i consf tuiri arhivistice interna ionale. precum i componen a consiliului tiin ific se stabilesc prin regulament de organizare i func ionare. în scopul expunerii sau document rii cu ocazia unor manifest ri tiin ifice sau culturale interna ionale k) între ine i dezvolt rela ii cu organele i institu iile similare din str in tate. care analizeaz . Modul de organizare i func ionare. cadre didactice universitare i speciali ti din ministerele interesate. l) asigur aplicarea prevederilor legisla iei în vigoare în realizarea protec iei documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. cercet tori. publica iile de specialitate. 8 ± Anual. precum i a celor ie ite. asigur aplicarea conven iilor i acordurilor interna ionale privind domeniul arhivistic i particip la congrese. destinate inform rii i sprijinirii cercet rii tiin ifice. paza i conservarea acestor documente. documentele se grupeaz în unit i arhivistice. Capitolul III Obliga iile creatorilor i de in torilor de documente Sec iunea I Eviden a documentelor Art. potrivit problematicii i termenelor de p strare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhiv . atât în timp de pace. cât i la mobilizare sau r zboi. a celor întocmite pentru uz intern. conferin e. respectiv în ap rarea secretului de stat. dezbate i face propuneri în probleme privind normele i metodologiile specifice de lucru. Art. prin Facultatea de Arhivistic i coala Na ional de Perfec ionare Arhivistic preg tirea i specializarea personalului necesar desf ur rii activit ilor arhivistice. j) autorizeaz scoaterea temporar peste grani a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. 7 ± Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i s înregistreze i s in eviden a tuturor documentelor intrate. Art. format din speciali ti ai Arhivelor Na ionale. h) asigur . aprobat de directorul general al Arhivelor Na ionale. care se 185 .g) elaboreaz i editeaz ³Revista Arhivelor´ i alte publica ii de specialitate.

în cazul creatorilor i de in torilor de documente la nivel central. stabilindu-i valoarea practic sau istoric . iar în cadrul direc iunilor jude ene ale Arhivelor Na ionale func ioneaz câte o comisie de selec ionare a documentelor. sau comisiilor din cadrul direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. un secretar i un num r impar de membri numi i din rândul speciali tilor proprii. 2 i 3. Procesul-verbal de selec ionare. 10 ± În cadrul Arhivelor Na ionale func ioneaz comisia central de selec ionare a documentelor. întocmit potrivit anexei nr. Nomenclatoarele întocmite de creatori la nivel central se aprob de c tre Arhivele Na ionale. care coordoneaz activitatea de selec ionare a documentelor întocmite i de inute de ceilal i creatori. 4. Art. fiind compus din: un pre edinte. 5. Modul de organizare i atribu iile comisiilor prev zute la alin. numit prin decizia sau ordinul conduc torul unit ii respective. 9 ± Documentele se depun la depozitul arhivei creatorilor de documente în al doilea an de la constituire. în cazul celorlal i creatori i de in tori de documente. Art. iar cele ale celorlal i creatori. se înainteaz spre aprobare Comisiei centrale de selec ionare. pe baz de inventar i proces verbal de predare primire. pentru analiza fiecare unitate arhivistic în parte. aprobate de directorul general al Arhivelor Na ionale. Scoaterea documentelor din eviden a arhivei se face numai cu aprobarea conducerii creatorilor sau de in torilor de documente i cu avizul Arhivelor Na ionale sau al direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. 11 ± În cadrul fiec rei unit i creatoare i de in toare de documente func ioneaz câte o comisie de selec ionare. întocmite potrivit anexelor nr. dup caz. precum i de inventarele documentelor ce se p streaz permanent. în urma selec ion rii. potrivit anexei nr. înso it de inventarele documentelor propuse spre eliminare ca fiind lipsite de valoare.întocme te de c tre fiecare creator pentru documentele proprii. de c tre direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. Sec iunea a II-a Selec ionarea documentelor Art. 186 . Aceast comisie se întrune te anual sau ori de câte ori este necesar. potrivit anexei nr. hot rârea luat se consemneaz într-un proces verbal. în func ie de creatorii de nivel central sau local. 1. 1 se stabilesc prin norme privind activitatea arhivistic . Eviden a tuturor intr rilor i ie irilor de unit i arhivistice din depozit se ine pe baza unui registru. care coordoneaz activitatea de selec ionare a documentelor întocmite i de inute de creatori la nivel central. transferului în alt depozit de arhiv sau ca urmare a distrugerii provocate de calamit i naturale ori de un eveniment exterior imprevizibil i de neînl turat.

dup scoaterea lor din uz. 2. precum i cu mijloace. b) documentele scrise. c) d) documentele tehnice. precum i peliculele cinematografice. în func ie de formatul i de suportul documentelor. i a documentelor e) matricele sigilare confec ionate din metal. 12 ± Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i s p streze documentele create sau de inute în condi ii corespunz toare. sustragerii ori comercializ rii în alte condi ii decât cel prev zute de lege. Persoanele juridice creatoare i de in toare de documente sunt obligate s le p streze în spa ii special amenajate pentru arhiv . acesta poart r spunderea pentru selec ionarea documentelor ce urmeaz a fi arhivate. Noile construc ii ale creatorilor i de in torilor de arhiv vor fi avizate de c tre Arhivele Na ionale sau direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. instala ii i sisteme de prevenire i stingere a incendiilor. dup 30 de ani de la crearea lor. Arhivele Na ionale i direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale pot prelungi termenul de p strare a documentelor la de in tori pân la asigurarea spa iilor necesare prelu rii lor. asigurându-le împotriva distrugerii.Documentele se scot din eviden ele arhivelor i se pot elimina numai în baza proceselor-verbale ale comisiilor prev zute la alin. degrad rii. Sec iunea a III-a P strarea documentelor Art. Sec iunea a IV-a Depunerea documentelor la Arhivele Na ionale Art. Depozitele de arhiv vor fi dotate. cu excep ia actelor de stare civil tehnice. 187 . având înscrise toate însemnele legale i denumirea complet a unit ii. În cazul administratorului unic. actele de stare civil . cu mijloace adecvate de p strare i de protejare a acestora. dup 50 de ani de la crearea lor. dup cum urmeaz : a) documente fotografice. 13 ± Persoanele juridice creatoare i de in toare de documente depun spre p strare permanent la Arhivele Na ionale i la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. unele numai dac au spa ii prev zute pentru p strarea documentelor. dup 100 de ani de la întocmirea lor. dup 20 de ani de la crearea lor. dup caz.

Serviciul Român de Informa ii. la expirarea termenelor de depunere a acestora. 17 ± Creatorii i de in torii de documente. nu mai pot fi retrase din administrarea acestora. vor fi preluate de c tre Arhivele Na ionale sau de direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. 19 ± Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României o dat intrate. Serviciul de Protec ie i Paz . sunt obliga i s depun la Arhivele Na ionale sau la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. în condi iile legii. 16 ± Documentele cu valoare practic . Ministerul Afacerilor Externe. Art. ale organe cu atribu ii în domeniul siguran ei na ionale. Art. câte un exemplar al inventarelor documentelor permanente pe care le de in. Serviciul de Informa ii Externe. dup caz. vor fi p strate de c tre creatorii i de in torii de documente. în sensul art. pentru ceilal i creatori i de in tori. a unui creator de documente. potrivit legii. prev zu i la art. iar cele cu valoare practic . Ministerul Ap r rii Na ionale. certificate i extrase privind drepturile individuale ale cet enilor. în depozitele Arhivelor Na ionale i/sau ale direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. 2 din prezenta lege. Capitolul IV Folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României 188 . în baza c rora se elibereaz copii. 18 ± În cazul desfiin rii. scutite de taxe i impozite. persoan juridic . Art. în baza c rora se elibereaz copii certificare i extrase privind drepturile individuale ale cet enilor vor fi depuse la Ministerul Muncii i Protec iei Sociale sau la direc iile jude ene ale acestuia. cu excep ia celor predate în custodie. Art. f r ca activitatea acestuia s fie constituit de un altul. care au prioritate la cump rarea oric ror documente care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României i care trebuie s se pronun e în termen de 60 de zile de la data înregistr rii comunic rii. 13. Art. precum i Academia Român î i p streaz documentele proprii în condi iile prezentei legi i dup expirarea termenelor prev zute la art. în cazul creatorilor i de in torilor la nivel central i a directorilor direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. dac sunt necesare în desf urarea activit ii lor.Art. pe baza aprob rii directorului general al Arhivelor Na ionale. în condi iile respect rii prevederilor prezentei legi. 15 ± Organiza iile particulare i persoanele fizice care de in documentele din Fondul Arhivistic Na ional al României le pot depune la Arhivele Na ionale sub form de custodie sau dona ie. 14 ± Creatorii i de in torii de arhiv pot de ine documente care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României i dup expirarea termenului de depunere. De in torul care dore te s vând documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României este obligat s comunice aceasta Arhivelor Na ionale. documentele cu valoare istoric . 14 i 15.

Art. Documentele de valoare deosebit nu se expun public.Art. Fac parte din aceast categorie documentele care: a) privesc siguran a. în original. ac iuni educative. 23 ± Creatorii i de in torii de documente. drepturile i libert ile cet enilor. potrivit legii. potrivit anexei nr. certificate. sau cele a c ror integritate fizic este în pericol nu se dau în cercetare. Serviciile prestate de c tre Arhivele Na ionale pentru rezolvarea solicit rilor persoanelor fizice i ale persoanelor juridice se efectueaz . Art. 21 ± Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i s elibereze. 20 ± Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României pot fi folosite pentru: cercetare tiin ific . Stabilirea documentelor respective se face de c tre de in torul legal al acestora. de c tre cet enii români i str ini. Desemnarea personalului îns rcinat cu activitatea de arhiv . 6. Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României pot fi consultate. la cerere. persoane juridice. dac acestea se refer la drepturi care îl privesc pe solicitant. dup 30 de ani de la crearea lor. rezolvarea unor lucr ri administrative. b) pot leza drepturile i libert ile individuale ale cet eanului. d) nu sunt prelucrate arhivistic. inform ri. integritatea teritorial i independen a statului român. situa ie stabilit de comisia de specialitate i consemnat într-un proces-verbal. copii i extrase de pe documentele pe care le creeaz i de in. contra cost. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen. potrivit prevederilor constitu ionale i ale legisla iei în vigoare. ci sub form de reproduceri. 22 ± Documentele a c ror cercetare poate afecta interesele na ionale. în func ie de valoarea i calitatea acestora. cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unit ii creatoare sau de in toare. extrase i certificate. Capitolul V Personalul arhivelor Art. în condi iile prev zute de lege. prin datele i informa iile pe care le con in. c) sunt într-o stare necorespunz toare de conservare. prev zu i la art. elaborarea de publica ii i eliberarea de copii. au obliga ia de a înfiin a compartimente de arhiv sau de a desemna persoane responsabile cu probleme de arhiv . 13. la cererea persoanelor fizice sau juridice. structura i competen a 189 . inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prev zut la art. 2.

Tentativa se pedepse te. dac nu sunt s vâr ite în astfel de condi ii încât. persoane juridice sau 190 . de c tre comisia de selec ionare a documentelor. s fie considerate infrac iuni: a) neinventarierea documentelor sau neînlocuirea de c tre creatorii acestora. civil sau penal . Capitolul VI R spunderi i sanc iuni Art. constituie infrac iune i se pedepse te cu închisoare de la 3 la 7 ani. 28 ± Scoaterea peste grani a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României sau înstr inarea acestora c tre persoane fizice sau persoane juridice str ine f r autorizarea Arhivelor Na ionale. 27 ± Sustragerea. Art. conform prevederilor art. Art. la arhiv . potrivit art. distrugerea. c) neselec ionarea documentelor create i de inute de c tre persoane juridice. 11. 8 alin. 29 ± Constituie contraven ii la prevederile prezentei legi urm toarele fapte. Art. dup caz. d) neasigurarea condi iilor corespunz toare de p strare i protejare a documentelor create i de inute de c tre creatorii i de in torii de arhiv . cât i din celelalte unit i creatoare i de in toare de documente de arhiv se realizeaz prin Facultatea de Arhivistic i prin coala Na ional de Perfec ionare Arhivistic . a nomenclatoarelor arhivistice pentru documente proprii. al direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. la termenele prev zute în nomenclatorul propriu. atestarea i perfec ionarea personalului de specialitate din Arhivele Na ionale. în condi iile prev zute la art. 25 ± Personalul de specialitate din cadrul Arhivelor Na ionale va fi dimensionat în func ie de calitatea i specificul materialului documentar aflat în administrare i face parte din categoria func ionarilor publici. 26 ± Nerespectarea dispozi iilor prezentei legi atrage. Art. a documentelor cu termen de p strare permanent. b) nepredarea de c tre compartimentele unit ii creatoare.acestor compartimente de arhiv vor fi stabilite de c tre conducerea unit ii creatoare i de in toare de documente. potrivit legii penale. r spundere contraven ional . pe baz de inventar i proces-verbal de predareprimire. dup caz. 24 ± Formarea. degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuin are a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României constituie infrac iune i se pedepse te conform prevederilor Codului penal. 9. 2. cu avizul Arhivelor Na ionale sau. Art. persoane juridice. dac fapta nu constituie o infrac iune mai grav .

g) nedepunerea la Arhivele Na ionale sau la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. în termen de 30 de zile. 33 ± Contraven iilor prev zute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozi iile Legii nr. 13. c). 31 ± Constatarea contraven iilor prev zute la art. chiar i dup expirarea termenului de prescrip ie a r spunderii contraven ionale. în condi iile legii. 2. cele prev zute la lit.000 lei. 191 . ai direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. la expirarea termenelor prev zute la art. 12. b). 29 se sanc ioneaz dup cum urmeaz : a) cu amend de la 500.000. dup caz.000. de c tre creatorii i de in torii de documente de arhiv . Art. dup caz. la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. f). Amenda se aplic i persoanelor juridice. dup caz. a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României de c tre creatorii i de in torii de documente de arhiv . folosite în actele normative în vigoare. 29 i aplicarea sanc iunilor se fac de c tre împuternici ii Arhivelor Na ionale i. 17. Art. potrivit prevederilor art. d) i f).000 lei.000 lei la 1. a inventarelor pe care le de in la expirarea termenelor de depunere. 32/1968 privind stabilirea i sanc ionarea contravenien ilor. b) cu amend de la 250. la Arhivele Na ionale i.000 lei la 2. se înlocuiesc cu denumirea Arhivele Na ionale. dup caz. 35 ± Denumirile Direc ia General a Arhivelor Statului i Arhivele Statului. e) nepredare. Arhivelor Na ionale sau. 29 lit. f) oferta de vânzare sau vânzarea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României de c tre persoane fizice sau persoane juridice. reorganizarea sau desfiin area.persoane fizice. e) i g). potrivit art. a). Capitolul VII Dispozi ii finale i tranzitorii Art. Arhivele Na ionale pot solicita instan ei judec tore ti anularea actului de vânzare. 34 ± Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i s comunice în scris. Art. la judec toria în a c rei raz teritorial a fost s vâr it contraven ia. În cazul contraven iilor prev zute la art. direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. f r respectarea priorit ii Arhivelor Na ionale de a le cump ra. 32 ± Împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei se poate face plângere. cel prev zute la lit. Art. documentele care le atest înfiin area. în condi iile prev zute la art. în termen de 15 zile de la comunicare. 15 alin. în condi iile legii civile. 30 ± Contraven iile prev zute la art. Art.

74 alin (1) din Constitu ia României. cu respectarea prevederilor art. 71/9 aprilie 1996) Aprob PRESEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE (DIRECTOR) Formular nr. 74 alin (1) din Constitu ia României. 16 (Monitorul Oficial nr........ în mod corespunz tor i Direc iei Municipiului Bucure ti a Arhivelor Na ionale. Art... Direc ia Serviciile Denumirea dosarului Termenul de Obs 192 .Art. 38 ± Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Na ional al Republicii Socialiste România. Aceast lege a fost adoptat de Senat în edin a din 4 martie 1996... ± Dispozi iile din prezenta lege referitoare la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale se aplic . precum i orice alte dispozi ii contrare prevederilor prezentei legi se abrog ... cu modific rile ulterioare. cu respectarea prevederilor art.. din . 1-6 fac parte integrant din prezenta lege. Nr. dr. 36. OLIVIU GHERMAN Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputa ilor în edin a din 12 martie 1996. 1 Se confirm DIRECTORUL GENERAL AL ARHIVELOR NOTIONALE (DIRECTORUL DIRECTIEI JUDE ENE A ARHIVELOR NA IONALE) NOMENCLATORUL ARHIVISTIC Aprobat prin Ordinul (decizia) nr. ... Pre edintele Camerei Deputa ilor ADRIAN N STASE Bucure ti... 37 ± Anexele nr.... Pre edintele Senatului prof.. univ. Art. 2 aprilie 1996.

INDICATIVUL CON INUTUL PE DATELE NUM RUL DOSARULUI SCURT AL EXTERNE FILELOR DUP DOSARULUI...... Dosarele de la nr. 3 Institu ia (Regie autonom ............. au fost l sate la La preluare au lipsit dosarele de la nr..... CRT...... 2)........ s-au predat... NOMENCLATOR REGISTRULUI.. etc............... file con ine «««. ..................... dosare...... .....nefiind încheiate................... .............. 2). Serviciul 1).... Denumirea creatorului .. Am primit............. 10 ....Direc ia A...dosarele Am predat.. OBS.......... Serviciul secretariat i secretariat administrativ (con inutul pe scurt al problemelor la care se refer ) 1)....... registre............ 3)..«....................... pentru documentele care se p streaz ««......«an Denumirea compartimentului (permanent) NR..................... .. . ..... cartoteci............) PROCES ± VERBAL de predare ± primire a documentelor 193 ....... crt.......... crt....... ..... Societate«««.. condici................... P administrativ . 3)..... Prezentul inventar format din ............«««««........... 5 ... 2 Inventarul pe anul.... Formular nr..... Formular nr....... Ast zi............. ETC............... .. p strare P 10 5 B...........

.... R.............. Nr.................... Predarea ± primirea s-a f cut pe baza inventarelor anexate............. data scoaterii dosarelor din eviden 9...... 2.....dosar Nr. S....... pagini dactilografiate.......... R......... i .... ..dosare.. denumirea unit ii c tre care s-a f cut predarea (I....................am procedat primul la predarea i al doilea la preluarea documentelor create în perioada ............. denumirea....................... .. Arhivele Na ionale etc........... delega i ai compartimentului ...... num rul de înregistrare i data actului pe baza c ruia au fost scoase din eviden (confirmarea Arhivelor Na ionale pentru selec ionare................... (denumirea creatorului) ............................................. M... 4 REGISTRU DE EVIDEN A INTR RILOR ± IE IRILOR UNIT ILOR ARHIVISTICE IE IR Unde sau predat p INTR RI Nr.. 1....... de serviciul men ionat. Am predat..............s.......subsemna ii ............Ast zi....... V. 5 Se aprob (conducerea unit ii) L.............. Am primit..... num rul de ordine al inventarului data prelu rii dosarelor din inventarul respectiv num rul total al dosarelor cuprinse în inventar 8...... 194 .... Formular nr..... s.. proces-verbal de predare-preluare) Formular nr... Data Denumirea Datele Nr.................. în cantitate de .. cuprinzând ...... Dat crt compartimentului extreme ale dup dosare dosare ie iri documentului inventar primite r mase intr rii efectiv efectiv 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1.) 10.... arhivarul institu iei .........

.... selec ionând în edin ele din .... numit prin decizia (ordinul) nr... În timpul verific rii nu au fost g site urm toarele ««««««. Secretar. 6 PROCES ± VERBAL Predare ± preluare din«««««««« (anul. din partea ««««««««««.. Formular nr. primul la predarea i al doilea la preluarea «««««««««....... Comisia de selectare. u... i sau numele persoanei de la care s-a preluat i s-au încheiat în dou 195 .. am procedat.... ......... s-au predat i preluat «««««««««««.... l.... Am preluat.. Am predat....... a........... a............... Membrii. ziua) Subsemna ii «««««««««««.. avizeaz ca dosarele din inventarele anexate s fie înl turate ca nefolositoare....... . u.. 7 INVENTAR al colec iei de matrice sigilare Nr... luna... (sediul) PROCES ± VERBAL Nr.........«.... documentele din anii*) .. anii extremi ««««« însumând «««««............. i «««««« m....... Data Materialu Form Dimensiunil Descriere Legend Anul Observa i de prelu rii l a e a a confec ion r i inv organiza ie câmpului ii ....... Totodat ...«....« din partea «««««« «««« i «««««««««««....... Formular nr.. din ... file exemplare. Pre edintele..... Prezentul proces ± verbal cuprinde ««««««. expirându-le termenele de p strare prev zute în Nomenclatorul unit ii. ....

COLEC IA COMPARTIMENTUL «««««««««««««««««««. «««««««««««««««««««««. u.a. crt. Magdalena Platis Directorul Departamentului de Administra ie Public Universitatea din Bucure ti 1. univ.. 8 REGISTRU DE DEPOZIT Nr. dr.. INVENTAR. grup de oameni care 196 . scoaterii restituirii compartimentului din func ia u.. ««««««««««««««««««««««««««««« DATA «««««««««««««««««««««««««« MANAGEMENT I MARKETING Prof.a.: depozit semn tura semn tura solicitantului solicitantului 1 2 3 4 5 6 7 8 Formular nr. Denumirea Cota Scopul Numele Data Data Observa ii fondului. NR.. u.a.1 matricea 2 3 4 5 6 7 8 9 Formular nr. 9 FI A DE CONTROL FONDUL ««««««««««««««««««««««««. scoaterii solicitantului. ANUL «««««««««««««««««««««««««« NUMELE I PRENUMELE SOLICITANTULUI ««««««««. Management Conceptul de management cunoa te 3 accep iuni: activitate.

ß managementul nu se identific cu activitatea de administrare. administrare. Ca activitate. Aceasta presupune o abordare static a întreprinderii în care accentul cade pe munca de birou. un departament. dirijare. adic odat cu procesul de adâncire a diviziunii muncii.) se diferen iaz cel pu in dup dou criterii i anume: ß ß domeniul de activitate în care lucreaz managerul. ca grup de oameni care conduce un sistem economic (o direc ie. managementul se poate identifica odat cu procesul de concentrare a activit ii colective de munc a oamenilor. Aceasta din urm presupune o latur a conducerii valabil în condi iile în care munca este perceput ca ac iune uman necesar pentru existen dar lipsit de con tiin i devotament profesional. o sec ie. s-a format apoi cuvântul ³mannegio´ care se refer la prelucrarea cu mâna i de aici. Ulterior. se observ c managementul ca activitate a fost identificat mai întâi în sfera sportiv . este necesar o decizie managerial în acest sens. Pentru ca un sistem economic s fie bine organizat. îndrumare. Con inutul activit ii de management poate fi în eles dac se încearc o analiz comparativ între aceasta i activit i cu care se confund : organizare. un minister etc. în politic . o întreprindere. nivelul ierarhic din cadrul organiza iei în care activeaz . În italian . În acest fel. dar izvorul s u este cuvântul ³manus´ din latin care înseamn mân i implic ac iunea de manevrare. leadership. de conducere i are substantivul ³management´. Aceasta presupune orientarea unui sistem economic spre atingerea de noi trepte în dezvoltarea sa i reprezint un segment al activit ii manageriale. în anul 1941. a ap rut în limba englez cuvântul ³manage´ care exprim activitatea de administrare. administra ie public .conduc o întreprindere i tiin . ß managementul nu se confund cu activitatea de îndrumare. Prin urmare: ß managementul nu se identific cu activitatea de organizare. a ap rut termenul francez ³manège´ cu semnifica ia de loc unde sunt dresa i caii. a fost adoptat în tiin a militar . Ulterior. dar pentru a beneficia de o conducere adecvat este necesar o organizare corespunz toare. care înseamn conduc tor. respectiv supravegherea. în timp ce activitatea de management urm re te capacitatea întreprinderii de a se adapta la schimb ri. 197 . Termenul de management s-a impus în activitatea economic prin r spândirea lucr rii ³The Managerial Revolution´ a lui James Burnham. ziaristic . Termenul de ³management´ este preluat din limba englez . ß managementul nu înseamn activitatea de dirijare. Managementul.

Managementul. managementul reprezint un ansamblu de activit i desf urate cu scopul de a se asigura func ionalitatea normal . În concluzie. Un ministru nu desf oar aceea i activitate cu un rector sau un director de spital sau un pre edinte de banc . adic a st rii dorite sistemului analiza situa iei actuale. adic în elegerea st rii sistemului în prezent 198 . cu atât ponderea func iilor tehnice. prin care resursele umane ac ioneaz asupra elementelor materiale.Este evident c un manager nu face acela i lucru cu un altul din alt domeniu de activitate i nici în acela i domeniu. procesul de management const într-un ansamblu de ac iuni prin care managerul individual sau de grup prevede. Ca tiin . procesul managerial const în succesiunea urm toarelor etape: ß ß definirea scopului. Con inutul procesului de management poate fi abordat din mai multe puncte de vedere: a) sub aspect metodologic. managementul prive te atât firma i variabilele intrinseci respectiv organizarea ei i procesele care se deruleaz în interiorul unei organiza ii. teorii i principii care pot fi preluate de alte tiin e ale sistemului. eficient a sistemelor economice de c tre unul sau mai mul i indivizi i care fac obiectul unei tiin e. În acest fel. coordoneaz . rectorul nu desf oar o activitate identic cu un decan sau ef de catedr sau ef de lucr ri. de conducere. respectiv factorii extrinseci care înseamn elementele de micro i macromediu ale întreprinderii. ia decizii i controleaz activitatea salaria ilor în vederea realiz rii obiectivelor întreprinderii. ca i marketingul. În plus. managementul reprezint o tiin economic de firm . organizeaz . Prin urmare. ca tiin are un obiect de studiu specific. Procesul de management În orice întreprindere procesul muncii în sens larg cunoa te dou laturi: de execu ie. ofer idei. 2. doi manageri nu realizeaz aceea i munc dac se situeaz pe trepte diferite ale piramidei conducerii. Cu cât managerul se situeaz pe o treapt mai înalt a piramidei conducerii. de execu ie scade i cre te ponderea func iilor manageriale. dar con inutul s u se dezvolt prin prelucrarea conceptelor de baz de la alte tiin e economice pe care le interpreteaz într-o manier proprie i la rândul s u. Obiectul de studiu al tiin ei managementului îl reprezint rela iile de conducere adic totalitatea raporturilor dintre elementele implicate într-o organiza ie i dintre ace tia i factorii exteriori. Locul s u în cadrul sistemului tiin elor economice nu este central. prin care o parte a resursei umane ac ioneaz asupra celeilalte p r i de factor uman. cât i conjunctura în care ac ioneaz firma.

procesul de management include totalitatea regulilor de func ionare a întreprinderii. respectiv a contradic iei dintre situa ia actual scopul propus ß adoptarea deciziei prin care se încearc rezolvarea contradic iei i b) din punct de vedere economic. procesul managerial cuprinde etape logice care vizeaz corela ia nevoi-resurse i anume: ß ß ß ß determinarea necesit ilor întreprinderii analiza resurselor disponibile repartizarea resurselor folosirea resurselor în vederea satisfacerii nevoilor c) din punct de vedere social. procesul de management include: previziunea organizarea 199 .ß determinarea problemei. d) din punct de vedere informa ional. aflate în vigoare la un moment dat. procesul de management vizeaz parcurgerea urm toarelor etape: ß ß ß ß cercetarea informa iilor disponibile completarea informa iilor utile prelucrarea informa iilor transmiterea informa iilor e) sub aspect organiza ional. care confer ra ionalitate ac iunilor omului i anume: ß ß ß ß f) ß ß ansamblul reglement rilor i normelor totalitatea metodelor de instruire principiile de stabilire a r spunderii ansamblul rela iilor de cooperare între diverse verigi ale organiza iei din punct de vedere func ional. procesul managerial const în implicarea omului în toate segmentele activit ii dintr-o întreprindere în întregul proces de atragere i administrare a resurselor.

aceste abord ri ale activit ii de conducere sunt dificil de identificat distinct. Este de asemenea. control. în sensul c fiecare etap a sa este obligatorie i prin ciclicitate. coordonare. Previziunea Previziunea înseamn func ia managementului prin care se asigur activitatea de anticipare a viitorului. se schimb permanent. dintr-un punct de vedere sau altul. organizare. deoarece procesul de management are un caracter complex care se manifest prin multiple întrep trunderi ale zonei economicului cu socialul. comand . schimb i consum. fiind mai mult sau mai pu in eficient. rela iile de conducere. informa ia cunoscut . ciclicitate. repara ii. A. iar comanda înlocuit cu decizia prin asigurarea motiv rii salaria ilor. Cu alte cuvinte. procesul de management se caracterizeaz prin consecven . Aceasta. H. Fayol a identificat func iile managementului sub forma succesiunii urm toare: prevedere. stabilitate. respectiv schimb rilor din mediul de afaceri al întreprinderii. Realizarea activit ii de previziune porne te de la cunoa terea 200 .) iar pe de alt parte în func ie de abilitatea întreprinz torului de a face fa conjuncturii. continuitate. juridicul. metodele de management etc. Procesul de management este dinamic deoarece problematica unei organiza ii. Complexitatea i diversitatea procesului de management se completeaz cu alte tr s turi ale sale i anume: ß ß ß ß ß dinamism. În managementul contemporan prevederea este inclus în activitatea de previziune. informa ionalul etc.ß ß ß coordonarea decizia controlul În practic . dar difer de la o firm la alta. Aceast diversitate se explic pe de o parte în func ie de factorii obiectivi care influen eaz întreprinderea (resursele disponibile. orice proces de management se manifest dup anumite reguli comune. deoarece în urma unei decizii este posibil ca scopul atins s devin noua situa ie fa de care se stabilesc noi obiective i are loc astfel. Totodat . calitatea factorului uman etc. reluarea procesului de management. consecven . El este în acela i timp i stabil deoarece urm re te folosirea unor structuri cunoscute în preluarea informa iilor i adoptarea deciziilor. continuu avându-se în vedere continuitatea activit ilor de produc ie.

ß procesul de planificare care const într-un ansamblu de etape corelate între ele care urm resc elaborarea i aplicarea planurilor i obiectivelor organiza iei. Prognoza reprezint totalitatea opera iunilor de investigare în timp a activit ii întreprinderii în vederea anticip rii evolu iei viitoare a sistemului i fundament rii deciziilor strategice.resurselor disponibile. 3. previziuni tactice. În acest sens se utilizeaz date statistice i informa ionale din eviden a contabil . planificare i programare. Planificarea reprezint varianta previziunii prin care se asigur încadrarea activit ii curente a întreprinderii în tendin ele de dezvoltare a acestuia i a economiei în general. situa ia actual urm rite. de scurt durat (pe perioade mai mici de 1 an). Componentele planific rii sunt: ß planul care este un instrument managerial prin care se stabilesc obiective. direc ii de ac iune i se asigur coordonarea activit ilor din întreprindere folosindu-se factorii de produc ie disponibili. prognoz . previziuni pe durat medie (1-5 ani) care vizeaz obiective mai pu in ample. i obiectivele Diagnoza cuprinde ansamblul opera iunilor de diagnosticare a situa iei întreprinderii în vederea cunoa terii st rii sistemului la un moment dat. Previziunea se realizeaz prin mai multe instrumente: ß ß ß ß diagnoz . care deriv din cele strategice. nr. În faza preg titoare a procesului de planificare se formuleaz obiectivele i misiunea 201 . ß asigur : timpul este o variabil important a planific rii în func ie de care se previziuni strategice (pe durat de 5-10 ani) care vizeaz aspecte esen iale cum ar fi retehnologizarea întreprinderii sau utilizarea de noi metode de marketing. Schematic. a rezultatelor activit ii trecute. etapele unui proces de planificare pot fi prezentate ca în fig.

Iat cadrul unor ß ß ß ß se întâlnesc mul i manageri care evit previziunea activit ii firmei. mediu i lung. o zi sau pe or . r spunderea. deciden ii au comportamente care sus in c tr iesc pentru prezent. 202 . respectându-se corela iile dintre acestea. În cadrul etapei planurilor de rezerv . etc.întreprinderii. viitorul intuit de manager este prea nesigur. orice agent economic elaboreaz o strategie de rezerv la care ar putea s apeleze în cazul unor schimb ri de mediu care nu îi mai permit ac iunile lansate potrivit planurilor ini iale. lucr ri. Ea se manifest prin folosirea urm toarelor instrumente manageriale: § § § autoritatea. se stabilesc ipotezele i premisele mediului de afaceri. lase pia a s se pronun e dac accept sau nu o ac iune sau câteva motive pentru care nu se face planificare microeconomic în întreprinderi: este nevoie de prea mult timp pentru previziune i prea mult munc . ß exist teama de e ec în ceea ce prive te rela ia efort-efect al procesului de previziune. managerul nu are cuno tin e despre cum s fac previziunea. Organizarea Organizarea reprezint o func ie a managementului prin care se delimiteaz procesele de munc pe componente (opera ii. B. Faza planific rii propriu-zise se concretizeaz în elaborarea planurilor pe termen scurt. Organizarea este considerat cea mai ³vizibil ´ func ie a managemen-tului. Faza implement rii se refer la declan area activit ii în conformitate cu planurile elaborate. În practic .) i se grupeaz pe forma ii de lucru i compartimente de munc . responsabilitatea. mai multe zile. Faza revederii î i propune compararea rezultatelor înregistrate cu misiunea întreprinderii. preferând s produs. i reluarea unui nou proces de planificare.). etc. pe schimb de lucru. Programarea reprezint modalitatea de previziune care const în succesiunea i intercondi ionarea activit ilor unui sistem economic în intervale scurte de timp (s pt mâni.

respectiv de a da socoteal în fa a superiorilor s i de stadiul lucr rii respective. autoritatea const în abilitatea managerului de a convinge i de a da dispozi ii pentru manifestarea unei ac iuni. adic de a decide. În schimb. Responsabilitatea const în obliga ia membrilor unei organiza ii de a realiza în cele mai bune condi ii sarcinile care le revin. adic la nivelul unor activit i omogene care sunt reglementate prin activitatea unui manager). într-o întreprindere). ß autoritate ierarhic (ce se manifest ca urmare a transmiterii unor sarcini de lucru unor subalterni care astfel. În literatura de specialitate. Autoritatea reprezint dreptul i abilitatea managerului de a influen a ac iunile subordona ilor s i. adic de a-i determina pe al ii s fac ceea ce vrei tu. b) dup natura ei exist : ß autoritate profesional (care este o consecin a recunoa terii meritelor i rezultatelor înregistrate de un individ. Autoritatea se poate clasifica astfel: a) dup rela iile care o genereaz . R spunderea const în obligativitatea indivizilor de a r spunde de realizarea sau neîndeplinirea unor sarcini de serviciu. În acest sens. cap t autoritate i r spund de executarea obliga iilor lor). Delegarea autorit ii conduce automat i la delegarea responsabilit ii.§ delegarea. Un individ responsabil de o anumit activitate trebuie s fac eforturi pentru finalizarea ei manifestând clar interesul i preocuparea pentru executarea acestei obliga ii. se analizeaz autoritatea în strâns leg tur cu puterea pe care o exercit managerul. aproape mistice). Delegarea este un instrument al organiz rii procesului de management prin care se permite trecerea temporar a autorit ii sale unei alte persoane. ß autoritate charismatic (ce se manifest atunci când managerul dispune de calit i deosebite. în timp ce r spunderea revine 203 . puterea exprim capacitatea conduc torului de a convinge sau influen a ac iunile salaria ilor. ß autoritate func ional (ce apare în cadrul func iunilor întreprinderii. exist : a rela iilor generate de pozi ia ß autoritate tradi ional (ce apare ca o consecin în societate a indivizilor). nu neap rat manager). ß autoritate ra ional-legal (ce se observ la indivizii care ocup o anumit pozi ie sau rang oficial.

etc. de coordonare între activitatea de conducere i cea de execu ie.ambilor subiec i. 204 . D. Antrenarea Antrenarea este func ia managementului care vizeaz ac iunile concentrate asupra factorului uman în scopul determin rii acestuia s contribuie activ la realizarea sarcinilor i obiectivelor care îi revin. Antrenarea cuprinde dou momente distincte: comanda i motivarea. coordonarea prin instruc iuni. între care: ß ß ß ß coordonarea prin politica de personal. complexitatea vie ii economice oblig întreprinderea s fac fa unor perturb ri ale func ion rii sale normale cum ar fi întârzieri în primirea materiilor prime sau recep ia unor materiale necorespunz toare din punct de vedere calitativ. Comanda reprezint ac iunea managerului de influen are a salaria ilor i cap t forma deciziei în managementul democratic. C. printr-o distribu ie ra ional a sarcinilor de lucru. de identificare a atribu iilor i responsabilit ilor salaria ilor care vor fi incluse în regulamentul de organizare i func ionare a întreprinderii. coordonarea prin instruirea personalului de conducere. coordonarea activit ilor poate contribui la evitarea unor deregl ri în func ionarea firmei. adic i managerului ini ial i delegatului s u. Coordonarea Coordonarea reprezint sincronizarea ac iunilor. coordonarea prin rapoarte privind rezultatele înregistrate. Comanda intervine atunci când se identific cei trei factori care o fac necesar : ß ß managerul cu autoritatea sa. rezilierea unor contracte etc. De aceea. executantul cu preg tirea i calificarea sa. În procesul organiz rii se asigur ac iuni de stabilire a structurii organizatorice a întreprinderii. Desigur. deciziilor i activit ilor dintr-o întreprindere prin adaptarea ei la condi iile mediului de afaceri. Toate acestea fac necesar adaptarea la dinamismul economic i confer întreprinderii un caracter flexibil în ceea ce prive te organizarea subsistemelor sale. Delegarea reprezint o necesitate la o firm complex deoarece permite înc rcarea echilibrat cu sarcini a managerului i executan ilor. de creare a unui sistem informa ional adecvat care s permit un flux de informa ii rapide i complete. Aceast corelare de activit i se realizeaz prin mai multe modalit i.

nevoi de securitate. criticilor etc. prestigiului. Motivarea reprezint ac iunea de antrenare a energiei creatoare a indivizilor pentru realizarea obiectivelor cu maxim de eficien . Comanda devine eficient atunci când se asigur câteva cerin e ale sale: ß ß ß ordinele formulate s fie simple i directe. o evitare a responsabilit ii. sau negativi sub forma sanc iunilor. promov rilor etc. dar punctul de plecare este întotdeauna ordonarea nevoilor dup logica lui A. Ace tia pot fi pozitivi sub forma premiilor. 205 . retrograd rilor. Maslow. o înstr inare a indivizilor de procesul muncii. Exist numeroase studii cu privire la teoria motiva iei.ß sarcinile i obiectivele de îndeplinit. clare i oportune. nevoia de contacte umane i afiliere la grup. ß extrinseci i reprezint totalitatea determinan ilor care influen eaz randamentul i interesul muncii unui individ. s foloseasc metode de investigare simple. ordinele s nu dep easc competen a salaria ilor. laudelor. Motiva iile pot fi: ß intrinseci i reprezint stimulente proprii individului sub forma con tiin ei sau pl cerii de a muncii. s fie oportun i s se deruleze cu costuri mici. precise i clare. nevoia de stim i respect. penaliz rilor. E.. primelor. Controlul Controlul reprezint ansamblul activit ilor prin care se compar performan ele înregistrate de un agent economic sau diverse componente ale sale cu obiectivele propuse i se ac ioneaz pentru corelarea rezultatelor cu scopurile urm rite. adic în succesiunea urm toare: ß ß ß ß ß nevoi fiziologice. Controlul eficient trebuie s se bazeze pe un flux de informa ii corecte. Desigur c în lipsa motiva iei muncii apare un comportament dezinteresat. nevoia de autorealizare. ordinele s nu contravin principiilor managementului.

bugetar (se utilizeaz declara iile de rezultate anticipate). cunoa terea performan elor sale cantitative i calitative. non-autocrectiv (problemele se rezolv prin interven ia managerului). Controlul poate fi: a) ß ß b) ß ß ß ß c) ß ß ß în func ie de momentul realiz rii: preventiv (se încearc evitarea deregl rilor sistemelor organiza iei). ß func ia preventiv care contribuie la evitarea unor dezechilibre dac se 206 . Controlul îndepline te urm toarele func ii: ß func ia de evaluare a rezultatelor. feed back (se pune accent pe corectarea sistemelor economice): autocrectiv (problemele ap rute se corecteaz automat). ß func ia recuperativ prin care se permite eliminarea deregl rilor din activitatea firmei odat ce au fost descoperite neajunsurile. indirect (realizat de manager pe baza analizei rezultatelor ob inute).În situa ia în care verificarea rezultatelor dovede te atingerea scopurilor procesul de management se reia. în func ie de natura lui: ierarhic (se realizeaz de sus în jos). financiar (se verific utilizarea disponibilit ilor b ne ti). dar dac exist o contradic ie între acestea. în func ie de subiectul care îl lanseaz : direct (ini iat de manager). se impune o interven ie într-una din variantele urm toare: ß fie se reevalueaz obiectivele dac rezultatele dep esc scopurile propuse. autocontrol (realizat de executant). tehnic (se urm re te calitatea produselor i serviciilor). ß fie se îmbun t esc performan ele dac rezultatele ob inute sunt inferioare scopurilor. în sensul c activitatea de control are ca punct de plecare estimarea situa iei concrete a firmelor.

intervine înaintea producerii unor evenimente. ß func ia informativ care eviden iaz rolul controlului în adoptarea deciziilor ulterioare. Scheme i corela ii Tr s turile muncii manageriale eficiente Procesul de planificare Realizarea activit ii de control poate fi reflectat schematic astfel: Activitatea de control Management ul i stilul de conducere 207 . ß func ia stimulativ care tenteaz factorul uman s depun eforturi pentru ameliorarea activit ii i rezultatelor sale în scopul ob inerii unor concluzii favorabile în urma controlului.

conform idealurilor proprii.7. interesat în problemele legate de politic loial statului i guvernului. angajat s apere interesele celor neprivilegia i. ß interesat mereu în cunoa terea ultimelor probleme legate de domeniul s u de activitate. ca reprezentative.4. Typologie der Anpassung. reprezentativ i cultivat în manifest rile sale. con tient i cinstit în munca sa. s poat fi în eles în modul de exprimare scris i vorbit . In cele ce urmeaz vom prezenta una din aceste caracterizari. pe care încerc m s -l conturam mai jos. Berlin. dr. Der gute Beamte. i societate. politicos i prietenos în raporturile cu cet enii i colegii.Conf. Profilul unui ³bun func ionar´ prezint urm toarele cerin e: (Bosetzky/ Heinrich. cât i pe colaboratorii i muncitorii dintr-o întreprindere. Un cercet tor german (Robert Presthus. In momentul de fata cercet tori cunoscu i au propus diferite caracteriz ri. de care oamenii sunt lega i. In domeniul psihologiei sociale americane i germane este desemnat cel care avanseaz drept conformist. Ca rezultat al unui chestionar cu privire la responsabilitate au fost alese caracteristicile de la 3. Individuum und Organization. Desigur c un rol important îl joac faptul dac cel interesat poate s dovedeasc dac are excelente capacit i de lucru.1998. Rodica Maria Tan u Academia de Studii Economice ± Bucure ti Aceast problem a preocupat i preocup atât pe patroni. gata s le dea ajutor i prevenitor. cel mai bine informat cu privire la legi i reglementari. directori de organiza ii. In aceasta enumerare sunt prezentate comportamente de valoare. Frankfurt 1966) deosebe te trei tipuri de 208 . diferite profile ale unui bun func ionar.p3) ß ß ß ß ß ß ß ß ß ß s fie silitor i rapid în îndeplinirea activit ilor sale. manageri. în eleg tor pentru interesele clien ilor s i. univ. Unele din aceste determinante le g sim i în caracterizarea profilului carieristului.

adaptare. s prezinte zilnic comportamentul cerut. ß s aprecieze oamenii dup puncte de vedere instrumentale (aceasta înseamn cum se potrivesc ei pentru scopurile sale proprii) ß s aib n zuin e i aspira ii pentru respective organiza ie pe care s le fixeze i s nu aib la dispozi ie (sa nu dispun ) de un orizont conturat mult tensionat i nici de o con tiin a civic ridicat . ß s se identifice în larga m sura cu organiza ia i s o asigure de loialitatea i de angajarea plenara a tuturor for elor sale ß ß ß s accepte scopul organiza iei. ß s prezinte aptitudini pentru capacit i de administra ie i valori care sunt potrivite pentru garantarea func ionarii organiza iei. ß s potriveasc traiul (via a) sa din societate cu cea a sefului (superiorul lui). ß s aib permanent teama fa de statutul s u i s manifeste în acest sens interes fa de ordinea ierarhic i simbolul statului. indiferentul i ambivalentul. de la care cel care avanseaz reprezint prototipul carieristului (sforarului de cariera) Cel care avanseaz /carieristul trebuie sa manifeste: ß ß o moral a muncii ridicat . ß s aib valori internalizate în organiza ia sa. ß s posede o puternic sete de avansare. ß s opereze bucuros cu simplific ri i idealiz ri i sa cread în mituri cu r spândire în mod oficial. de acomodare care prezint respective reac ii i valori diferite i anume: carieristul. ß s se conformeze unei polite i bine definite. conturate (imprimate) i s dea r spunsuri nesovaielnice. ß s fie neîndur tor fa reprezinte p reri deviate. ß de acei care pot s observe în mod critic i s s idealizeze ac iuni hot râte cu simplific ri peste m sur . s se poat lesne subordona. Tipologia sa de adaptare prezint tipul ideal. 209 . rezolvarea activit ilor legate de serviciu s -i produc o mul umire personal .

Reprezin i cu succes imaginea firmei? 4.i apar rolul s u de domina ie se îngrije te automat de o reproduc ie a sistemului cu un caracter coruptibil Structura personal n scut astfel (prin aceasta) r mâne f r un impuls de baz (fundamental) înt re te izolarea. f r s fie capabil de solidaritate care dup atingerea pozi iei de control administrative egalizeaz teama sa de jignire în fa a celor de aceea i pozi ie cu el i se g se te dup avansare izolat. ß s . s . severitatea.i atribuie realiz rile subalternilor.i concentreze problemele de experien i dac nu are nici un interes propriu în privin a unei activit i. la tema Cum avansezi? 1. Fluchten oder Standhalten. Acest comportament este puternic protejat (favorizat) de condi iile sociale ale organiza iei. 3. prezint noi elemente ale procesului de avansare care dup p rerea noastr poate s vin în ajutorul celor care sunt interesa i în aceast problem . Am prezentat urm torul chestionar unui num r de subiec i cu urm torul con inut. Ara i c ai o atitudine deschis i receptive? Identifici urm toarea pozi ie în care vrei s ajungi i î i stabile ti o strategie? 210 . Interesant este faptul ca unii cercet tori subliniaz în studiile lor izolarea carieri tilor dup avansare (Horst Eberhard Richter. ß ß s accentueze performan a.ß ß s lucreze mult cu o propagand proprie direc ionat unui scop. s nu se angajeze. Dezvol i o re ea de cuno tin e în domeniul t u profesional? 5. Identifici i realizezi în primul rând priorit ile patronului. Demonstrezi c ai excelente capacit i de lucru? 2. auto-st pânirea i puterea. Din examinarea acestei prezent ri se pot observa paralele cu tipul de caracter autoritar. astfel ca individul carierist în str duin a sa de a. Reinbek. prin interogarea unui num r de studen i i în acela i timp func ionar la diverse întreprinderi din ar .1976) ß carieristul este un individ care n zuie te putere. s manifeste un adânc respect fa de autorit i. oprim spontaneitatea i favorizeaz corup ia între oameni i grupe Urm torul exemplu (chestionar) urm rit de noi.

atât la participarea proprie la conflict. cauzele conflictelor sociale sunt ac iunile umane distructive. opozi iei între indivizi. respectiv. încât nici unul dintre participan i s nu. Aceasta presupune ca p r ile în conflict s accepte c ele sunt r spunz toare pentru faptele lor. Este de dorit ca disputa s nu prejudicieze rela ia cu adversarul. Capacitatea de conflict const în aptitudinea: 211 . cât i la influen area acestuia. Preg te ti pe cineva s . ne putem da seama c numero i indivizi au în eles în decursul vie ii lor c remedierea conflictelor este binevenit . R spunderea se raporteaz . trebuie s se negocieze serios. între uniuni. Dup p rerea noastr . încât partea advers s le în eleag i s nu se simt atacat . Putem vorbi de izbând numai dac modul de comportament este astfel controlat. p r ile în conflict trebuie s reflecteze cum pot contribui la rezolvarea acestuia. pe care i le asum în mod voluntar fiecare persoan din cadrul organiza iei i care sunt cuprinse în ÄCodul întreprinderii´. Încerci s demonstrezi c ai cuno tin ele de baz necesare viitoarei pozi ii 7. Principiile eticii permit aplanarea situa iilor conflictuale. pentru a se remedia aceste neajunsuri. care se deta eaz de cadrul problemelor de conducere obi nuite. conflictele nu pot fi eliminate. Dup Thomas Hobbes. al c rui obiectiv const în ob inerea unui acord echitabil între p r ile care se g sesc în conflict. dar c exist .i piard capul. motivele conflictelor sociale sunt interesele contradictorii dintre clasele sociale. Desigur c este important. putem conchide. Vilfredo Pareto vede posibil o rezolvare a conflictelor. s clarific m problema capacit ii de conflict. aceasta este problema care ne intereseaz . societ i. între state i între toate asocia iile cu caracter social.1 Etica în contextul aplic rii conflictelor În fiecare întreprindere apar situa ii de conflict. Plecând de la observa iile men ionate. Prin no iunea de conflict se în elege un proces de disput . ci chiar s o îmbun t easc . respectiv care poate fi considerat ca teorie de baz a managementului conflictului. în dou centre diferite din ar a reie it urm toarea situa ie: La grupa A (50 subiec i) au r spuns pozitiv la întrebarea nr. între diferite grupe. deci. Dup Karl Marx.6. pe care un om nu le poate dep i pentru a. desigur.i îmbun t ii capacitatea sa conflictual . Unde este necesar. Faci în a a fel ca patronul sau angajatul s tie c vrei acea pozi ie? Din cele dou grupe chestionate. iar normele etice ale întreprinderii corespund unor obliga ii. Este necesar ca propriile dorin e s fie în a a fel formulate. Pentru clarificarea situa iei prezentate.i ia locul? 8. care sunt compatibile din punct de vedere social. s trecem la analiza conflictual . care pot s fie direc ionate numai printr-o ordine social . rivalit ii. între indivizi i grupe. Conflictele pot lua forma disputelor. care se refer la interesele diferite ale grup rilor sociale i care este institu ionalizat i r spândit în mod diferit. prezent în toate societ ile. numeroase motive. dar pot fi reglementate.

. pentru a nu pierde din vedere obiectul problemei. în cazul unei puteri spirituale. Din aceast prezentare. întrucât ele pot declan a reac ii emo ionale puternice. Sup rarea. le-a analizat în cazul a 108 angaja i ai unei mari întreprinderi de produse alimentare. de a prelua responsabilitatea pentru propria sa participare la conflict. ß de a evalua propria persoan . Motivele conflictelor sunt cercetate în diferite moduri. 212 . f r a ataca adversarul. în cazul acuza iei de lips de ajutor. mânia i agresivitatea pot s apar : ß ß ß ß ß când un obiectiv ascuns este interferat din afar . Regnet E. precum i adversarii. dependen reciproc . ac iunile i sl biciunile lor. identificând 14.ß men inerii unei atitudini realiste. care dau posibilitatea de a sus ine propriile dorin e sau punctele de vedere contrarii. ß de a. din care enumer m: ß ß comunicare insuficient . care par f r rezolvare. ß ß ß ß de a deosebi esen ialul de neesen ial.i men ine sau a recâ tiga capacitatea de ac iune în situa iile. prin care ambelor p r i li se poate face dreptate. ne d m seama c ambele p r i vor s fie victorioase din conflict. determin începutul unei dispute. care. ß de a aprecia corect urm rile ac iunilor proprii. care le vom comenta. prezint o importan deosebit . ß de a utiliza procedee. Consider m c în cazul conflictului. de a schimba propria atitudine. de a c uta o cale corect de aplanare a conflictului. în loc s o schimbe pe a altora. nu rareori. Un cercet tor german. în cazul incapacit ii de ac iune. verbale sau trupe ti. modul de comportament. aspectele. în cazul îmboln virii. chiar în condi iile vitrege care au condus la conflict.

Din complexitatea problemelor rezultate din procesul de munc . delapidare. Se pun întreb rile : Ce tip de comportament st la baza procesului de Ämobbing´? Care sunt elementele care îi confer acestui comportament o asemenea vigoare. Privind mai atent. transferare. Mobbingul se dezvolt întotdeauna dintr-un conflict. neloialitate. Aceast no iune descrie ac iuni comunicative. dispute cu privire la competen . vom aborda un fenomen psihologic. mobbing. Degradarea rela iilor sociale ‡ ‡ nu se mai vorbe te cu respectivul izolarea individului departe de colegi 213 . denun . nutresc gânduri sinuciga e sau chiar î i iau via a ? Vom enumera câteva ac iuni de tip Ämobbing´: 1. concediere. susceptibilitate. Ämobbing´ sau h r uire moral la locul de munc . personalitate i atitudine inconciliabil . cât i de angajat: ore suplimentare. sup rare.ß ß ß ß ß ß ß sentimentul de a nu fi tratat corect. Foarte mul i salaria i au avut cândva în via a lor profesional o experien nepl cut . atât de procesul de munc în sine. aceea de a fi fost teroriza i. ambiguitate din cauza lipsei r spunderii. astfel c oamenii se îmboln vesc din cauza lui. alcool la locul de munc . aceste situa ii pot fi provocate. furt. Limitarea posibilit ilor de ac iune ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ eful limiteaz posibilit ile de manifestare întreruperi permanente critica permanent la serviciu teroare telefonic amenin amenin ri verbale ri scrise 2. care sunt îndreptate împotriva unei persoane. neîn elegeri. lupte pentru putere i influen .

Äjignitoare´ care îl îmboln vesc sau care îi esc calificarea pentru a fi discreditat 5. rezult c victima Ämobbingului´ este un om care lupt pentru drepturile sale cet ene ti. Atacuri la calitatea serviciului ‡ ‡ dep nu i se repartizeaz nici o sarcin serioas de munc i se dau teme de lucru absurde. Exemplul de teroare la locul de munc . El a devenit o victim . Primul tip cuprinde ac iuni economice în cadrul schemei existente. s vedem care este leg tura între managementul conflictului i etica întreprinderii. garantate prin lege. Atacuri la s n tate ‡ ‡ ‡ constrângere la activit i d un toare s n t ii amenin area cu agresiune fizic maltratare corporal . este dirijat direct spre realizarea de câ tig. O strategie const în schimbarea comportamentului propriu organiza iei. O alt strategie urm re te posibilitatea schimb rii comportamentului concuren ilor. se poate urm ri o coordonare comun a tuturor competen elor. Urm rind cele de mai sus. pe care îl are etica întreprinderii în contextul aplan rii conflictelor.‡ respectivul este tratat ca inexistent 3. pe lâng celelalte probleme prezentate. dar care au fost v t mate în mod brutal. Astfel. pentru c procesul distrug tor la nivelul conducerii nu a fost îngr dit la timp. Diminuarea prestigiului social ‡ ‡ ‡ vorbirea de r u pe la spate r spândirea zvonurilor atacarea ideilor politice sau religioase ale celui vizat ‡ constrângerea respectivului de a îndeplini activit i care îi v t meaz con tiin a de sine 4. Cu un astfel de comportament se conformeaz întreprinderile recomand rilor clasice de ac iune în cadrul economiei de pia . ne îndrept e te s subliniem rolul. care pe m sura competitivit ii economice. În acest caz. Acesta cuprinde activitatea politic a întreprinderii. mai exact. Pentru organiza ie se manifest permanent primejdia de a se ajunge la o situa ie conflictual . Probabil c însu i eful a participat la aceasta. Aici este luat în considera ie acel comportament economic. Cel de al doilea tip se contureaz prin schimbarea cadrului existent de ac iune al întreprinderii. influen a politic asupra ipotezelor în leg tur cu realizarea profitului economic. 214 . întreprinderea poate adopta mai multe strategii.

cum pot deveni valabile valorile i normele morale ale întreprinderilor. În cazul conflictului. care sunt trata i uneori incorect de efi sau colegi. Fundamentul teoretic al acestei recomand ri se încadreaz nu numai în etica întreprinderii. care s asigure libertatea de ac iune a întreprinderii în economia de pia . conform reprezent rilor morale. într-un conflict de obiective. Se pune întrebarea. ca baz pentru o rezolvare pa nic . De pild . mai conven ionale. de durat a conflictului. ci i morale. O exemplificare a acestei situa ii o reprezint problema Ämobbingului´. Ca o concluzie general . în primul rând prin contribu ia politic a angaja ilor la dezvoltarea cadrului de ordine adecvat tuturor. care într-un timp mai mult sau mai pu in apropiat poate s îndeplineasc nu numai cerin e economice de întreprindere. Aceasta se poate în elege teoretic drept o Ävariant negativ ´ a strategiei competitivit ii. Întreprinderile trebuie s adopte aici o strategie de lupt cu pia a. ci i rolurile membrilor organiza iei s fie direc ionate mai puternic spre ac iuni autonome. Aceast schem a diferitelor strategii prezint o structur teoretic în leg tur cu problemele întreprinderilor în func ie de moral . multe organiza ii nu iau în considerare m suri pe termen lung în deciziile lor. ci i una de ordine politic . Într-o astfel de situa ie este necesar a se oferi nu numai o strategie competitiv . Conflictul ap rut poate fi biruit numai prin angajare colectiv . Obiectivul const în ob inerea unui consens liber. În concluzie: promovarea unei rigori etice pentru ac iunile economice ale organiza iei ar fi u or de realizat. chiar în cadrul procesului decizional din întreprindere. Preten ia la ra iune trebuie respectat în cadrul unei în elegeri f r constrângere între to i cei afecta i. 2) etica organiza iei se refer la acele norme ideale. care trebuie s aplaneze conflictele i 215 . 3) etica întreprinderii trebuie în eleas ca un ghid de procedur pentru procesele de dialog. este necesar ca nu numai structurile s se modifice. ci i în etica economic . principiul câ tigului i etica se afl în cazul întreprinderii. în mod principial. care sunt necesare pentru rezolvarea conflictelor din societate. în general. se exprim comportamentul moral al întreprinderilor. 5) Etica întreprinderii consider m c trebuie axat pe o anumit strategie de tip produspia i nu asupra tuturor mijloacelor posibile. 4) etica întreprinderii trebuie în eleas ca etic ra ional . consider m c : 1) managerii trebuie s stabileasc politici ale organiza iei în domeniul situa iilor conflictuale. promovarea i absenteismul. adic prin stabilirea regulilor de joc adecvate. din punct de vedere profesional sau personal. dac etica ar putea fi întotdeauna cuantificat . Aici noi în elegem c o întreprindere. ar putea fi îndep rtat de pia . cum ar fi: angajarea. a a cum fac în câteva din domeniile. generându-se apari ia situa iilor conflictuale între grupurile de interese externe i interne ale întreprinderii.Ambele tipuri se potrivesc cu implementarea problemelor de moral în procesul economic prin ac iuni de întreprindere. A adar: 1) etica întreprinderii trebuie s ajute la rezolvarea anticipat a conflictelor (înaintea reac iei pie ei). Astfel. 6) Pentru ca organiza iile s fie sensibilizate. 2) managerii sunt persoanele. utilizat în cazul în care coordonarea activit ii concrete de întreprindere se face conform regulilor principiului profitului. Metodele institu ionalizate de aplanare a conflictului servesc respect rii intereselor personale ale colaboratorilor.

nu exist libertate. Sistemul autorit ilor publice consacrat de constitu ia României din 1991 1. deoarece se poate na te teama ca acela i monarh sau acela i senat s fac legi tiranice pe care sa le aplice în mod tiranic´. dac se respect principiul Äac ioneaz în acela i mod în care ai vrea ca ceilal i s te trateze pe tine´. Pozi ia dominant a Constitu iei are drept consecin a un con inut normativ complex. Elaborarea acestei teorii apar ine. Locke sus inea existen a a trei puteri : legislativ ± trebuie s apar in parlamentului i era considerat putere suprem deoarece dicta reguli de conduit general obligatorii. iar ac iunile lor s fie juste i etice. ³Atunci când în mâinile aceleia i persoane sau aceluia i corp de dreg tori. Constitu ia este izvorul tuturor reglementarilor. 3) managerii pot fi convin i c o ac iune este considerat Äetic ´ de c tre publicul larg. dar i însemnate efecte pe planul activit ilor statale i juridice. NO IUNI GENERALE DE DREPT ADMINISTRATIV Utilizate în activitatea managerial a unei institu ii Lector univ. principiul separa iei puterilor. urma s fie încredin at monarhului.de aceea.1. dr. îns . ³Essay on civil guvernment´. legile date de împ rat numindu-se ³constitu ii imperiale´. 216 . de a face pace i de a încheia tratate. Datorit acestei pozi ii dominante. cât i politic. care înseamn ³a ezare cu temei´. federativ ± era încredin at tot regelui i avea în competen a sa dreptul de a declara r zboi. trebuie s fie competente. executiv ± limitat la aplicarea legilor i la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prev zute i determinate prin lege. filosof i jurist englez.2. Oana IUCU Colegiul Universitar de Administra ie i Secretariat Facultatea de Litere ± Universitatea din Bucure ti 1. îi revine meritul de a fi cercetat pentru prima data. mai metodic i într-o lumin nou . atât pe plan economic. 1. Analiza Titlului III din Constitu ie din perspectiva principiului separa iei i echilibrului puterilor Lui John Locke. Suprema ia Constitu iei se fundamenteaz pe con inutul i forma legii fundamentale. În lucrarea sa. care în lucrarea ³Despre spiritul legilor´. lui Montesquieu. Expresia a fost folosit înc din timpul Imperiului roman. puterea legislativ este întrunit cu puterea executiv . afirma c libertatea este posibil numai dac cele trei puteri ale statului sunt independente. No iunea de Constitu ie Termenul de ³constitu ie´ deriv din latinescul ³constitutio´. social i juridic.

din substan a reglementarilor sale deducem o consacrare implicita a acestui principiu. exercitat de Pre edinte. în sensul c i alte autorit i publice care sunt plasate în alte p r i ale Constitu iei au sarcini de natura administrativa.In Constitu ia României. utilizând o varietate terminologica prin care se reflecta una i aceea i realitate politico-juridic . autorit ile grupate în capitolul 5 înf ptuiesc exclusiv administra ie publica rupta de jocul politic. ca reg sim un capitol de sine st t tor intitulat ³Administra ia public ´. atributele statului sunt realizate de cele trei puteri ale sale astfel: a) puterea legislativ . 3. Se pune astfel problema. acesta este semipreziden ial parlamentarizat atenuat. Organele de stat trebuie s depind unele de altele numai atât cât este necesar form rii sau desemn rilor i eventual exercit rii unor atribu ii. Titlul III are urm toarele capitole: 1. 217 . Constitu ia actual nu folose te sintagma de putere a statului în accep iunea ei ancestral tradi ional . b) puterea executiv . 5. 4. în sensul ca atribu iile ce îi incumb pre edintelui într-un regim semipreziden ial tipic sunt transferate c tre Parlament în calitatea lui de organ suprem reprezentativ al popula iei. Titlul III este consacrat autorit ilor publice i el are o structura care determina concluzia c . independen a care nu poate fi total . Parlamentul Pre edintele Guvernul puterea legiuitoare puterea executiv puterea executiv Raporturile Parlamentului cu Guvernul Administra ia public puterea executiv puterea judec toreasc Autoritatea judec toreasc Important în organizarea statal este independen a autorit ilor statale. Astfel. ministere). dar poate fi foarte larg . cu excep ia unora care sunt supuse acestui joc prin natura lor (prefect. Singurul text unde conceptul de putere a statului este utilizat în accep iunea sa tradi ional este art. înf ptuit de c tre Parlament cu cele dou camere: Senatul i Camera Deputa ilor. dac autorit ile pe care le consacr acest capitol sunt singurele care înf ptuiesc administra ie public .80. În ceea ce prive te regimul politic pe care îl consacra actuala Constitu ie. 2. Guvern. ministere. aspect pe nedrept criticat uneori. care consacra func ia de mediere a Pre edintelui între puterile statului i între stat i societate. Constatam din structura Titlului III. R spunsul este negativ. 6. de i Constitu ia nu consacra Äexpresis verbis´ principiul separa iei puterilor în stat. organe de specialitate ale administra iei publice centrale i organele administra iei publice locale. Conform prevederilor constitu ionale. Ins .

f r a fi îns singurul element al acestuia. cotidiene. în mod tradi ional. trasarea deciziilor esen iale pentru prezent. cuvântul administra ie » a evocat o activitate în supu enie. respectiv : ß Guvernarea. care era definit a reprezenta drepturile serviciilor publice. ea trebuie s fie valorizat de clasa politic i transpus într-o norm de drept. obiectiv care se poate realiza pe dou c i: ß Printr-un organ public (o universitate de stat). ß Poate fi rodul unei ini iative private care se face des resim ita ca interven ie în prestarea serviciilor publice (serviciul public de înv mânt prestat într-o institu ie privat ). cur i de apel. ß Administrarea. ¢ ¢ ¢ ¢ 218 . al turi de dreptul constitu ional. executat la comand . rezolvarea nevoilor curente. Administra ia public este o dimensiune a executivului. DEFINI IA i TR S TURILE ADMINISTRA IEI PUBLICE Dreptul administrativ este o ramur a dreptului public. 2. inclusiv din perspectiva rela iilor cu alte state sau cu organiza ii interna ionale. dar mai ales pentru viitorul unei ri. activitatea în sine ap rând atunci când societatea s-a împ r it în comandan i i comanda i.c) puterea judec toreasc . Curtea Suprem de Justi ie. Pentru a c p ta un asemenea statut. ß Prestarea de servicii publice în limitele legii. de act juridic al Parlamentului. Prin serviciul public se în elege activitatea organizat sau desf urat de o autoritate a administra iei publice pentru a satisface nevoi sociale în interes public. realizat de c tre instan ele judec tore ti: judec torii. Misiunea serviciilor publice este s satisfac anumite nevoi sociale. c tre i minister » care înseamn supus. de act normativ cu for a obligatorie i nu în accep iunea ³stricto sensu´. servitor. Conceptul de serviciu public a fost vreme îndelungat no iunea cheie a dreptului administrativ. Activitatea executiv are dou componente de baz . respectiv prepozi ia ad » care înseamn la. presupune dou elemente de baz : ß Executarea legii ± cuvântul ³lege´ fiind în eles în accep iunea ³lato sensu´. tribunale. Potrivit etimologiei. Nu orice nevoie social reprezint în acela i timp i o nevoie de interes public. Administra ia public . Un alt concept specific dreptului administrativ este cel de ordine public prin care se în elege un minimum de condi ii necesare pentru o via social acceptabil . administra ie » cuvânt Conceptul de baz al acestei ramuri de drept este cel de care deriv din limba latin . dreptul interna ional public i altele*.

dac nu este interzis de lege. autorit ile administrative autonome centrale. care este înscris în mai multe texte din Constitu ie ( de exemplu : art. autorit ile administrative autonome locale si. atunci când intr în contradic ie cu cel particular. cu care sunt investite autorit ile administrative publice i prin intermediul c rora fac s prevaleze interesul public (general). concretizat prin investirea autorit ilor care o presteaz cu anumite prerogative. atunci când vine în contradic ie cu interesul particularilor. care vizeaz litigiile ap rute între Specific administra iei publice este regimul de putere public . Subliniem. se presteaz servicii publice. rela iile sociale din sfera administra iei publice. structurile subordonate acestora. ß Activitate desf urata de anumite autorit i executive i administrative. ß Activitate desf urat în regim de putere publica. Potrivit actualului sistem constitu ional i legal. care se caracterizeaz prin punerea în executare a legii sau prin prestarea de servicii publice. prin care. acesta însemnând clauzele (prerogativele) exorbitante. ß Rela ii de administra ie conflictual administra ie i administra i. aceste autorit i sunt de dou 219 . Expresia ³în limitele legii´ evoc principiul de drept potrivit c ruia totul este permis. dup caz. a suprema iei sale i a legilor). Dreptul administrativ poate fi definit ca ramura dreptului public care reglementeaz . precum i pe cele de natur conflictual dintre autorit ile publice sau structuri private. c activitatea administra iei este guvernat de principiul legalit ii. în regim de putere public . 16 alin. îns . Guvern.Ordinea public este ansamblul regulilor care asigur siguran a societ ii i a c ror înc lcare nu antreneaz decât ilegalitatea par ial a unui act sau fapt juridic. 51 instituie ca obliga ie fundamentala respectarea Constitu iei. 2 ³nimeni nu este mai presus de lege´. pe de alt parte. în limitele legii. pe de o parte i cei v t ma i în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorit i. în limitele legii. în limitele legii. Rezult din defini ie urm toarele tr s turi ale administra iei publice: ß Activitate prin care se realizeaz dou obiective : de executare a legii i de prestare de servicii publice. concret sau cu valoare de principiu. In obiectul de reglementare al dreptului administrativ intr astfel dou categorii de rela ii sociale: ß Rela ii de administrare activ administra ie în lucru. art. derogatorii de la dreptul comun. se duc la îndeplinire legile sau. denumite generic autorit i de administra ie publice. care derog de la dreptul comun i prin intermediul c rora ele reu esc sa fac s prevaleze interesul public. investite cu autoritate public . Administra ia public reprezint ansamblul activit ilor desf urate de Pre edintele României.

ß Prefectul reprezentantul Guvernului în teritoriu. de autoritate tutelara. Autorit i de natur statal : reprezint cei doi efi ai executivului în actualul ß Pre edintele i Guvernul sistem constitu ional i legal. inclusiv autorit ile care o realizeaz . primarul. în primul rând i cu prec dere. o autoritate autonom pentru c este ales de cet enii cu drept de vot dintr-o comuna (ora . consiliul jude ean. de exemplu. în al doilea rând. liber exprimat de colectivitatea politico-teritorial . Guvern. nu sunt doar autorit i statale. în domeniul alegerilor «). în actualul sistem acest lucru nu mai este valabil. secret. local alese prin sufragiu universal. Din punct de vedere al izvorului care le consacr . 2. direct. local i primar ß autorit i consacrate de legea cadru. ß Ministerele i alte organe Guvernului. Dac în regimul totalitar sintagmele de administra ie public i administra ie de stat erau sinonime. este o autoritate statal (atribu ii de stare civila. distingem între : ß autorit i consacrate de Constitu ie : Pre edinte. el este. ci i unele de natura autonoma care func ioneaz în unit ile administrative teritoriale în care sunt alese. numite generic autorit i ß Serviciile descentralizate i desconcentrate ale ministerelor din unit ile administrative teritoriale. Exist i unele autorit i ca. deoarece administra ia îns i. egal. care are un dublu statut : astfel. administra ia public este înf ptuit de dou mari categorii de autorit i: 1. municipiu) si. In actualul sistem constitu ional i legal. care se adaug celor consacrate de Constitu ie : subprefectul. Autorit ß ß i autonome locale: autoritate autonom local cu caracter deliberativ.. pre edintele i vicepre edintele consiliului jude ean etc. comisia administrativ a jude ului. reprezint centrele de specialitate subordonate ß Autorit i centrale nesubordonate Guvernului centrale autonome. 220 .categorii: ß De natur statal (etatica) ß De natur autonom . Consiliul local Primarul ca autoritate autonom executiv .

În exercitarea rolului de conduc tor al administra iei publice. ß Raporturi de tutel administrativ fa de autorit ile autonome locale. Dat fiind faptul c fenomenul administrativ este un fenomen vast ce presupune o complexitate i multitudine de aspecte i ipoteza are caracter dezvoltat. Guvernul intr în urm toarele tipuri de raporturi cu celelalte autorit i administrative: ß Raporturi de subordonare în ceea ce prive te ministerele i celelalte autorit i centrale subordonate lui. condi iile.ß Consiliul jude ean caracter deliberativ. 3. la nevoie. Potrivit art. Guvernul exercit conducerea general a administra iei publice. abstracta. Ipoteza este absolut determinat c nd sunt conturate cu exactitate imprejurarile în 221 . ß subiectele de drept. fiind format din: 1.110 din Constitu ie. prin forta coercitiva a statului. Din punct de vedere al structurii sale i norma de drept administrativ are o structura trihotomic ( trei p r i). defini ii. cu caracter obligatoriu a carei ducere la indeplinire se realizeaza fie în mod voluntar fie. este o regula de conduita generala. NORMELE DE DREPT ADMINISTRATIV Norma de drept. ß Raporturi de colaborare i coordonare fa de autorit ile centrale autonome. scopul activit ii unui organ. este calificat expres ca un organ al administra iei publice de rang central. situa iile în care se aplic norma juridic . persoane fizice sau juridice care cad sub inciden a normei. Atribu iile de natur administrativ ale Guvernului sunt îns mai numeroase decât cele ale Pre edintelui. Potrivit art. Acestea se exercit prin prefect care este reprezentantul Guvernului în teritoriu i ele evoc misiunea pe care o are Guvernul de a veghea la respectarea legalit ii activit ii autorit ilor autonome locale. principii. 101 din Constitu ie. în general. ea putând s fie absolut determinat sau relativ determinat dup modul în care sunt reglementate împrejurarile în care ea se aplic . ß Ipoteza : norma de drept administrativ poate ar ta (cuprinde): Imprejurarile. ß ß explica ia semnifica iei unor termeni. care este autoritate administrativ public jude ean cu Constitu ia actual consacr un dualism al executivului care este de inut de un organ unipersonal (Pre edintele) i de un organ colegial (Guvernul).

2. amenda. Astfel principalele norme de drept administrativ au o dispozi ie cu un caracter onerativ. revocarea alegerii. De cele mai multe ori. deci nu doar din teama de represiune. mutarea disciplinara etc. dreptul în ansamblul sau având i un caracter educativ. situa ie în care autoritatea administra iei publice nu poate decât s verifice i s ateste ori s ia act i s confirme. l sând la latitudinea subiectelor de drept s fac sau nu anumite ac iuni. Este vorba de a a numita competen legat (autoritatea administrativ este inuta de norm juridic ). Dispozitia : cuprinde ac iunile i inac iunile p r ilor. Trebuie de asemenea f cut distinc ie între sanc iune ca element structural al normei juridice i sanc iunea ca modalitate de concretizare a uneia din formele de r spundere specifice dreptului administrativ.care se va aplica dispozi ia. inchisoarea contraventionala etc. determinat de regimul de putere public specific administra iei. al normelor cu caracter contraven ional. deoarece rela iile sociale care fac obiectul reglement rii dreptului administrativ se desf oar în procesul de realizare a puterii. prev zând numai facultatea de a ac iona sau nu. imperativ . în principal. Exist p reri potrivit c rora norma de drept administrativ nu ar avea sanc iune în sensul existen ei unor situa ii în care nu sunt prev zute urm rile juridice ale nerespectarii normei. Este vorba de compen a de apreciere. avertismentul. i dispozita normei de drept administrativ poate fi absolut determinat i relativ determinat . existen a lor concret urmând a fi stabilit de organul care o aplic . Dispozi ia este. în general. stipulate de o manier imperativ . categoric . categoric . aceste dispozi ii sunt evocate prin verbul ´a putea´. Trebuie avut în vedere faptul c o norm de drept se duce la îndeplinire nu numai datorit consecin elor negative pe care le atrage nerespectarea ei. mai multe categorii de dispozi ii. în general. introdus în expresii ca ³autoritatea administrativ poate«´. la o anumit presta ie. Sanc iunea : cuprinde consecin ele juridice care apar în momentul în care dispozi ia normei nu este respectat . La fel ca i ipoteza. prin care subiectele de drept la care se refer norma sunt obligate la o anumit conduit .) ß Sanctiuni specifice r spunderii administrativ ± contraventionale (ex. Ipoteza este relativ determinat când legea (izvorul formal de drept) prevede. Din punct de vedere al modalitatilor de exprimare pot fi identificate mai multe tipuri de sanc iuni: ß Sanc iuni specifice primei forme de r spundere pe care o cunoa te dreptul administrativ: r spunderea administrativ disciplinara (ex. 3. ³cet eanul poate«´. Un act normativ cuprinde.) ß Sanc iuni specifice r spunderii administrativ ± patrimoniale care vizeaz 222 . împrejurarile în care se aplic norma. cuprinzând reguli de interzicere a unor ac iuni. O mare categorie de norme de drept administrativ au o dispozi ie prohibitiv . de regul . Dispozi ia normei de drept administrativ are uneori i caracter permisiv. este cazul. Norma juridic se respect i din convingere. destituirea din func ie.

In concluzie. a înc unei categorii ± raportul de participare recunoscut a fi prezent în situa iile existen ei unui organ colegial i privind membrii acelui organ.repararea prejudiciilor produse prin actele administrative. pe lâng celelalte dou . le sunt caracteristice urm toarele tr s turi: 223 . Constitu ia actual mai permite i identificarea altor forme de astfel de rapoarte (raportul de tutel administrativ care se stabile te între Guvern i autorit ile autonome locale din unit ile administrativ teritoriale). 4. Potrivit Art. Raportul de drept administrativ reprezint acea rela ie social care a fost reglementat direct printr-o norm de drept administrativ sau indirect prin interven ia unui fapt juridic. În doctrin s-au exprimat urm toarele p reri cu privire la categoriile de rapoarte de drept administrativ: 1. reprezentantul Guvernului în teritoriu. Alte tipuri de rapoarte sunt cele reglementate de Art. ß De a exercita conducerea general a administra iei publice. ci ca membri ai autorit ii respective. În realitate. 2. În afara lor. aceast form de raport juridic nu are o identitate de sine st t toare pentru ca membrii organului colegial nu particip la formele de lucru ale acestuia ca subiecte distincte de drept. RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV Raportul juridic în general este o rela ie social reglementat prin norma de drept. 121 care consacr rolul coordonator al Consiliului Jude ean asupra Consiliului Local în vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean. În aceast ultim calitate el vegheaz la respectarea legalit ii de c tre unit ile administra iei publice alese în unit ile administrativ teritoriale. Concep ia potrivit c reia aceste rapoarte pot îmbr ca pe lâng prima form i forma raportului de colaborare când ele se stabilesc între subiec i afla i pe aceea i pozi ie juridic . Rapoartelor de drept administrativ. indiferent de modalit ile de concretizare. acte care sunt suspendate de drept. 101 Guvernul are dou misiuni constitu ionale pe care le exercit în baza programului s u de guvernare care a fost acceptat de Parlament i anume: ß Aceea de a asigura realizarea politicii interne i externe a rii. 3. Opinia potrivit c reia ele nu pot îmbrac decât forma raportului de subordonare fiind vorba despre subordonarea altui subiect de drept fa de un organ public. de regul unul administrativ. s atace în fa a instan elor de contencios actele pe care le considera ilegal emise de acestea. Recunoa terea. în mod tradi ional se recunoa te existen a raportului de drept administrativ sub forma raportului de colaborare i subordonare. Aceast activitate i rapoartele care se stabilesc în temeiul ei sunt denumite tradi ional rapoarte de tutela administrativ i ele îl îndrituiesc pe prefect.

Bucure ti.. I. Bucure ti. în general conduita p r ilor. ³No iuni de drept administrativ´. un organ al administra iei publice. V. Bucure ti. 2) Cel de-al doilea element. 1996 ß Muraru. potrivit art. 1991 ß Dr ganu.. ³Drept administrativ i tiin a administra iei´. 1998 ß Negoi . A. ³Drept constitu ional i institu ii politice´.48 din Constitu ie. raporturile de drept administrativ au în mod obligatoriu un purt tor al autorit ii publice. M. Tipisca. raporturile de drept administrativ fiind ³raporturi de putere´.. s-a f cut înc din 224 . Editura Actami. Editura Actami 1994 ß Vedina . Bucure ti * Distinc ia între cele dou mari ramuri de drept.215/1991 a Administra iei publice locale ß Deleanu. care. unit ile administrativ teritoriale. ³Drept constitu ional i institu ii politice´. Editura Departamentului de Înv mânt Deschis la Distan . respectiv executarea legii i prestarea de servicii publice în limitele legii. potrivit Constitu iei ar putea fi: statul. continutul. Bucure ti. 1993 ß Popa. precum i emiterea de acte normative cu for a juridic inferioar legii. se realizeaz într-un regim de putere public .. public i privat. Editura Atlas Lex SRL. dar poate fi i o alt autoritate public . ³Teoria generala a dreptului´. A. BIBLIOGRAFIE: ß ß ß Constitu ia Romaniei Codul Civil Legea Nr. ³Tratat de drept administrativ. Editura Lumina Lex. Editura Nemira.. N. particularizeaz raporturile de drept administrativ prin aceea c ele sunt formate din drepturile i obliga iile p r ilor care particip la procesul de înf ptuire a administra iei. Editura Lumina Lex.. T. ³Drept constitu ional i institu ii politice´.1) Din punct de vedere al subiectelor. 1998 ß Iorgovan.. 3) Tr s tura general a raporturilor de drept administrativ prin prisma obiectului lor este aceea c ac iunea sau inac iunea lor. prin organele sale.

dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comer ului. pe care le realizeaz negustorii. dreptul public este cel care se preocupa de via a statului. ca subiecte de drept distincte. a cet ii în ansamblul sau. de rela ia cetate ± cet ean. i ob inerea unor rezultate de o valoare mai mare. Potrivit adagiului lui Ulpian. Deci. Ea cuprinde nu numai opera iunile de interpunere i circula ia m rfurilor. dreptul comercial este un drept profesional. acesta reglementând activitatea comercial . care la rândul sau reprezint o juxtapunere a cuvintelor ³cum´ i ³merx´. în general.lea. comer ul ar consta în opera iunile cuprinse în intervalul dintre momentul producerii m rfurilor i intr rii lor în circula ie. ci i opera iunile de producere a m rfurilor. Deci. În sistemul subiectiv. indiferent de persoana care le s vâr e te.1. comer ul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul si. NO IUNEA DE DREPT COMERCIAL Denumirea ³drept comercial´ sugereaz ideea c dreptul comercial constituie o reglementare juridic . prin aceasta.antichitate. ceea ce înseamn ³cu marfa´. Sub acest aspect. etc. comer ul ar consta în opera iuni cu m rfuri. anterioare marii codific ri franceze de la începutul secolului al XIX. ale indivizilor privi i izolat. fapte i opera iuni. 1. dreptul comercial are ca obiect normele juridice la care sunt supu i comercian ii. În sens juridic. În sens etimologic. pân în momentul ajungerii acestora la consumatori. Obiectul dreptului comercial Potrivit concep iei clasice a dreptului comercial. prin transformarea materiilor prime. materialelor. Acest sistem a stat la baza primelor reglementari legale ale activit ii comerciale. no iunea de comer are un con inut mai larg decât cel al no iunii definite în sens economic. adic acelor acte juridice. calificate de lege ca fapte de comer . întreprinz torii. Dup sistemul obiectiv. exist dou sisteme care permit determinarea sferei dreptului comercial. circula ia bunurilor de la produc tor la consumator. Având în vedere accep iunea juridic a no iunii de comer . expresia de ³comer ´ provine din latinescul ³commercium´. adic un ansamblu de norme juridice care prive te comer ul. Acest sistem a constituit fundamentul Codului comercial francez de la 1807. care se aplic persoanelor care au calitatea de comerciant. dreptul comercial are o sfer mai cuprinz toare. pe când dreptul privat este preocupat de interesele particularilor. NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL Utilizate în activitatea managerial a unei institu ii 1. definit ca o activitate de producere i circula ie a m rfurilor. 225 . În sens economic. pe care le realizeaz fabrican ii sau.

Codul comercial francez a fost adoptat în 1808. contractul de vânzare-cump rare. 1) Izvoarele legislative ale dreptului comercial Codul comercial reprezint principalul izvor de drept comercial. cu modific rile ulterioare. Defini ia dreptului comercial Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorâte din actele juridice. În Italia. Izvoarele dreptului comercial Art. Dar. comercian ii. dispune: ³In comer se aplic legea de fa .). prin valorificarea tradi iei. 1. ulterior. De i nu sunt men ionate. în special cele referitoare la izvoarele i efectele obliga iilor. ca principiu. a a cum rezult din dispozi iile art.1 C. com. contractul de mandat etc. Legea privind combaterea concurentei neloiale. jurispruden a i doctrina dreptului comercial. comer ul a fost guvernat de reguli cutumiare. fie de sorginte locale. Istoria dreptului comercial este strâns legat de istoria comer ului si. 31/1990 republicata. Legea privind impozitul pe profit etc.3. ca urmare a leg turilor cu negustorii de pe alte meleaguri. dar i a tot ce era nou în doctrina francez . Cu privire la corela ia dintre Codul comercial i legile comerciale speciale se aplic principiile generale (specialia generalibus derogant). Legile comerciale speciale mai frecvent întâlnite sunt: Legea nr.2. 1. Din aceste dispozi ii legale rezult c dreptul comercial are ca izvoare formale Codul comercial i Codul civil. El cuprinde norme juridice care reglementeaz institu iile fundamentale ale dreptului comercial: faptele de comer . La elaborarea acestui cod a fost folosit Codul comercial italian din anul 1882. respectiv legile civile speciale. Legea privind Registrul comer ului. obliga iile comerciale i falimentul. care este i ast zi în vigoare. în anul 1882 s-a reu it adoptarea Codului comercial italian. precum i raporturilor juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. Codul civil reprezint un izvor subsidiar al dreptului comercial.com. Un anumit rol în aplicarea reglementarii legale îl au obiceiurile. faptele i opera iunile considerate de lege ca fapte de comer . 226 . 1C. În 1887 a fost adoptat Codul comercial român.Codul comercial român are la baz .´. precum i cele relative la contractele speciale (contractul de societate. Unde ea nu dispune se aplic Codul civil. belgian i german . implicit a dezvolt rii societ ii omene ti. fie de provenien a str in . La începuturile sale. izvoare ale dreptului comercial sunt i legile comerciale speciale. sistemul obiectiv. O importan deosebit o au dispozi iile Codului civil privind materia obliga iilor.

FAPTELE DE COMER Codul comercial român stabile te anumite acte juridice i opera iuni pe care le clasific ³fapte de comer ´.civ. întreprinderile de editur . 970 C. conven iile trebuie executate cu bun credin . opera iunile de banc i schimb. întreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe ap sau pe uscat. vânz rile de producte. 3) Doctrina dreptului comercial. 4) 5) afaceri. ca i practica judiciar în domeniu. fie dup ce se vor fi lucrat sau pus în lucru. doctrina recunoa te uzurile interpretative (conven ionale). 2) lucrate. Astfel. cambiile i ordinele de producte sau m rfuri «. reglementeaz faptele de comer . potrivit art. Dar. 3 Cod comercial prevede:´ Legea consider fapte de comer : 1) cump r rile de producte sau de m rfuri spre a se revinde. vânz rile i închirierile de m rfuri în natur sau 3) cump r rile sau vânz rile de p r i sau de ac iuni ale societ ilor comerciale. opera iunile de mijlocire în afaceri comerciale. de manufactur i imprimerie. comisioane. pct. 2. au un rol important în interpretarea legilor comerciale. Codul comercial român. De asemenea. fie în natur . agen ii i oficii de întreprinderile de construc ii. dispozi iile îndoielnice se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a încheiat contractul. Prin s vâr irea uneia sau mai multor fapte de comer se nasc raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale. întreprinderile de spectacole publice.2) Uzurile comerciale nu sunt izvoare de drept. iar nu actele de comer . ca i modelul sau italian. dac în dreptul nostru comercial nu exist uzuri legislative.. 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) orice întreprindere de furnituri. Art. întreprinderile de fabrici. 20. 227 . libr rie i obiecte de art .

Faptele de comer obiective pot fi împ r ite în trei mari grupe: 228 . executarea de lucr ri ori prestarea de servicii sau o interpunere în circula ia m rfurilor. persoana în cauz intr sub inciden a legilor comerciale. f cut de art. Actele de comer sau faptele de comer sunt actele juridice. 3 Cod comercial are un caracter enun iativ. cu condi ia ca acestea s aib caracteristicile faptelor de comer expres recunoscute de lege. Aceasta înseamn c la lista faptelor de comer prev zute expres de lege se pot ad uga i alte fapte de comer . ci i faptele licite (îmbog irea f r justa cauz . exemplificativ i nu limitativ. plata nedatorat ) i faptele ilicite s vâr ite de comercian i în leg tura cu activitatea lor comerciala. fapte de comer subiective i fapte de comer unilaterale sau mixte. Ele sunt denumite obiective deoarece legiuitorul lea considerat comerciale datorit naturii lor i pentru motive de ordine publica. Orice persoan este liber s s vâr easc ori s nu s vâr easc asemenea acte sau opera iuni. 3 C. Aceasta prezint interes practic sub mai multe aspecte: a) întrucât unele acte juridice sunt bivalente ± comerciale i civile ± este imperios necesar s se stabileasc un criteriu de delimitare între actele comerciale i cele civile. c) o defini ie general a faptei de comer serve te. la determinarea sferei dreptului comercial i implicit delimitarea acestuia de dreptul civil.1. adic alte acte i opera iuni. astfel încât trebuie s existe anumite criterii de comercialitate în temeiul c rora judec torul s poat recunoa te i alte acte sau opera ii ca fapte de comer . el stabile te numai o list a actelor juridice i opera iunilor pe care le declar fapte de comer . este enun iativ i nu limitativ . doctrina dreptului comercial a c utat s formuleze o defini ie general a faptei de comer . Enumerarea prev zut la art. Deci. 2. faptele juridice i opera iunile economice prin care se realizeaz producerea de m rfuri. Legiuitorul a consacrat ca fapte de comer cele mai frecvente acte juridice i opera iuni care constituiau baza activit ii comerciale la data adopt rii reglementarii. Faptele de comer reglementate de Codul comercial se împart în trei categorii: fapte de comer obiective.3 Cod comercial. Codul comercial nu d o defini ie a faptei de comer . potrivit Codului comercial intr sub inciden a legilor comerciale nu numai contractele comerciale.Legiuitorul român a voit s supun legilor comerciale nu numai raporturile rezultate din actele juridice (manifest rile de voin s vâr ite în scopul de a produce efecte juridice). În aceast situa ie. ci i raporturile izvorâte din faptele juridice. Faptele de comer obiective Faptele de comer obiective sunt actele juridice sau opera iunile prev zute în principal de art. com. cu scopul de a ob ine profit. b) enumerarea faptelor de comer . pe un plan mai general. chiar dac ele nu sunt expres prev zute de lege. În absen a unei defini ii legale a faptei de comer .

a. vânzarea-cump rarea este o fapt de comer i deci supus legilor comerciale. Este vorba de un contract în temeiul c ruia o parte (vânz torul) se oblig s transmit celeilalte p r i (cump r torul) proprietatea unui lucru. vânzarea-cump rarea comercial este asem n toare vânz rii±cump r rii civile. 11 C. Cump rarea i vânzarea comercial poate avea ca obiect numai bunuri mobile: producte. m rfuri. Titlurile de credit sunt înscrisuri în baza c rora titularii lor pot s exercite drepturile specificate în cuprinsul lor. 3 pct. ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie s priveasc în principal bunul cump rat. 1294 C. în sensul de activitate de vânzare ± cump rare a m rfurilor pentru a ajunge de la produc tor la consumator.1. Opera iunile de interpunere în schimb sau circula ie Aceste opera iuni corespund no iunii economice de comer . Cump rarea i vânzarea comercial Sub aspectul structurii sale. ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie s fie exprimat de cump r tor. sunt considerate fapte de comer opera iunile de banc i schimb. Ceea ce deosebe te vânzareacump rarea comercial de cea civil este func ia economic a contractului i anume interpunerea în schimbul bunurilor. adic s fie cunoscut contractantului. Com.1. Când contractul îndepline te aceasta func ie. Inten ia de revânzare sau închiriere trebuie sa îndeplineasc trei condi ii: ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie sa existe la data cump r rii.2. titluri de credit. b. Nu sunt fapte de comer cump r rile de producte sau de m rfuri care s-ar face pentru uzul sau pentru consuma ia cump r torului ori a familiei sale. iar vânzarea este precedat de o cump rare f cut în scop de revânzare. Tr s tura caracteristic a cump r rii i vânz rii comerciale o constituie inten ia de revânzare. Productele sunt produsele naturale ale p mântului care se ob in prin cultura sau exploatare direct (de exemplu cereale. Opera iunile de banc i schimb: Potrivit art. în schimbul unui pre (art. 229 .). civ. legume) sau produsele animalelor (de exemplu lâna. laptele). Opera iunile de banc sunt opera iunile asupra sumelor de bani în numerar. M rfurile sunt produse ale muncii destinate schimbului (de exemplu autoturismele). cump rarea este f cut în scop de revânzare sau închiriere.

1. Întreprinderea constituie organizarea autonom a unei activit i. 2. opera iuni asupra titlurilor de credit. 230 . Aceast defini ie prive te numai întreprinderile avute în vedere de Codul Comercial. pentru a fi supus Codului Comercial. 2.1. c) scopul activit ii este producerea de bunuri i servicii destinate schimbului în vederea ob inerii unui câ tig. Opera iunile de schimb sunt opera iunile de schimb de moned sau bilete de banc na ionale sau str ine. Ele sunt opera iuni de depozit.2. Intreprinderile: In concep ia Codului Comercial întreprinderea apare ca o structur de organizare a unei activit i (un organism economic i social) iar nu ca un subiect de drept. în scopul producerii de bunuri i servicii. Faptele de comer conexe: Faptele de comer conexe sunt acte juridice sau opera iuni care dobândesc comercialitate datorit strânsei leg turi pe care o au cu acte sau opera iuni considerate de lege fapte de comer . capitalul i munca) de c tre întreprinz tor i pe riscul s u. cambia sau ordinele în producte sau m rfuri. de efectuare de pl i. întreprinderea trebuie s aib ca obiect opera iunile prev zute de art. Din categoria faptelor de comer conexe fac parte: a) contractele de report asupra titlurilor de credit. cu ajutorul factorilor de produc ie (for ele naturii. Din defini ia dat rezult urm toarele caracteristici ale întreprinderii: a) existen a unei organiz ri autonome a unei activit i cu ajutorul factorilor de produc ie.3. b) cump r rile sau vânz rile de p r i sociale sau ac iuni ale societ ilor comerciale. Com. c) d) opera iunile de mijlocire în afaceri. 3 C. care sunt considerate fapte de comer . de acordare de credite. în vederea ob inerii unui profit. destinate schimbului.. precum i opera iunile referitoare la transmiterea de fonduri prin evitarea transferului de numerar. b) asumarea de c tre întreprinz tor a coordon rii întregii activit i i implicit a riscului acestei activit i.creditelor i titlurilor negociabile. Deci.

). cât i necomercian ii. com. nu se pot considera fapte de comer vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup p mântul sau. com. Deoarece în toate aceste cazuri actele juridice sau opera iunile men ionate sunt fapte de comer numai pentru una dintre par i. Faptele de comer subiective: Art. 3 ± nota n. Deci. 231 . Faptele de comer unilaterale sau mixte sunt guvernate de legea comerciala pentru ambele par i. COMERCIAN II 3. 2. com. contul curent i cecul. Reglementarea sa se aplic oric rei persoane care s vâr e te fapte de comer obiective (art. chiar dac pentru una dintre ele actul juridic are caracter civil (art. 6 C. 3 C. dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din însu i actul´. Apoi.1. No iunea de comerciant: Potrivit Codului Comercial Roman. 2.2. dispune: ³Se socotesc. afar de acestea (adic cele prev zute în art. pe lâng faptele de comer obiective. ca fapte de comer celelalte contracte i obliga iuni ale unui comerciant. contractele de mandat. a c ror comercialitate este independent de calitatea persoanei care le s vâr e te.com). Faptele de comer unilaterale sau mixte: Potrivit art. comision i consigna ie. Codul comercial reglementeaz i faptele de comer subiective care dobândesc caracter comercial din calitatea de comerciant a persoanei care le s vâr e te. vânzarea de produse agricole unui comerciant este act de comer pentru comerciant i act civil pentru agricultor.). 3.. Prin urmare. Contractele de gaj i fidejusiune. depozitele pentru cauza de comer .3. ele au fost denumite fapte de comer unilaterale sau mixte. 4 C.56 C. indiferent dac persoana care le s vâr e te are sau nu calitatea de comerciant.s. subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atât comercian ii. com. ori cel cultivat de acesta. art.e) f) g) h) i) opera iunile cu privire la naviga i. prevede ca asigur rile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comer ului i asigur rile asupra vie ii sunt fapte de comer numai pentru asigur tor. 5 C.

persoana în cauz devine comerciant (art. cu consecin e deosebite asupra raporturilor juridice la care particip : a. toate actele i faptele juridice ale acestei persoane sunt prezumate a fi comerciale (art. legea institu ie anumite obliga ii pentru comercian i. Art. Odat dobândit calitatea de comerciant. iar în cursul exercit rii i la încetarea comer ului s cear înscrierea în registru a men iunilor privind actele i faptele a c ror înregistrare este prev zut de lege. comercian ii sunt supu i impozitului pe profitul realizat prin activitatea comercial . 232 . astfel. înainte de începerea comer ului.2. având comer ul ca profesiune obi nuit . actele comerciale încheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale.com) Precizarea no iunii de comerciant prezint un mare interes practic. comercian ii pot participa la constituirea unor camere de comer i industrie.4 C. 3. considerate obliga ii comerciale. ca expresie a concep iei sale obiective.com).Dac s vâr irea faptelor de comer are un caracter profesional. In concluzie. com. procedura falimentului este aplicabil numai comercian ilor ea nu se aplic necomercian ilor. Calitatea de comerciant implic un statut juridic diferit de cel al necomercian ilor. chiar dac s-au obligat prin acte comerciale. b. 7 C. C. în cazul încet rii pla ilor pentru datoriile sale comerciale.9 C. de i raportul juridic care s-a n scut este supus reglementarii comerciale. orice comerciant are obliga ia s in anumite registre de contabilitate (art. 4. ca organiza ii autonome. c r u ilor sau acelor al c ror comer nu iese din cercul unei profesiuni manuale. persoana care le-a s vâr it p streaz calitatea de necomerciant (art. 22 C. destinate s promoveze i s apere interesele lor. s vâr irea faptelor de comer obiective de c tre o persoan are caracter accidental. 34 C. f. d. c.´ (art.com). comerciantul poate fi declarat în faliment. e. legea instituie o prezum ie de comercialitate. prevede ca dispozi iile codului comercial privind registrele comerciale nu se aplic colportorilor comercian ilor care fac micul trafic ambulant. totu i. codul comercial prevede c ³sunt comercian i aceia care fac fapte de comer .com). Calitatea de comerciant: In temeiul Codului Comercial calitatea de comerciant se dobânde te în mod diferit. derogatorii de la regimul actelor juridice civile. Dac îns . 7 C.com). i societ ile comerciale. comerciantul este obligat s cear înmatricularea în registrul comer ului. com) i de asemenea s desf oare activitate comerciala în condi iile unei concurente loiale. toate actele i opera iunile s vâr ite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comer i deci supuse legilor comerciale (art.

3. societatea în comandita simpla.). com. Pentru dobândirea calit ii de comerciant sunt necesare trei condi ii: 1. ci act juridic civil. Avem în vedere pe meseria i. societatea pe ac iuni. În cazul în care pentru exercitarea activit ii. Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi delimitat de alte profesiuni pe care le exercit persoanele fizice. Societatea comerciala are o unica finalitate.1. societatea în comandita pe ac iuni i societatea cu r spundere limitata. avoca ii. 9 C. com. notarii publici). prevede c : ³Statul.1. În consecin . Exercitarea activit ii comerciale este ra iunea de a fi a societ ii comerciale. Dobândirea calit ii de comerciant: a.com) sau. jude ul i comuna nu pot avea calitatea de comerciant. Pornind de la faptul ca statul s vâr e te pe lâng actele de autoritate necesare func ionarii serviciilor publice i acte cu caracter privat. s s vâr easc fapte de comer în nume propriu. Sunt avute în vedere societ ile comerciale reglementate de Legea Nr. î i organizeaz o întreprindere (art. societatea este comercial numai dac obiectul ei. înseamn ca agricultorii nu au calitatea de comercian i. Calitatea de comerciant a altor persoane juridice: 1. Întrucât vânzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe p mântul sau ori pe care le-a cultivat nu este fapta de comer . potrivit art. pct. pe lâng persoanele fizice. ea se constituie în scopul de a desf ura o activitate comercial . b.dup cum este vorba de o persoan fizic sau de o persoan juridic . pe cei care exercit profesii liberale i pe agricultori. Statul i unit ile sale administrativ teritoriale: art.2. s s vâr easc fapte de comer ca profesiune. 7 C. 3 pct. 3. în doctrina s-a considerat ca el este subiect al 233 . pentru a dobândi calitatea de comerciant. Dobândirea calit ii de comerciant de c tre societ ile comerciale: potrivit art. Meseria ul este considerat comerciant în cazurile în care cump r m rfuri în vederea prelucr rii i revânz rii lor (art. în nume colectiv. Dobândirea calit ii de comerciant de c tre o persoan fizic : ³sunt comercian i aceia care fac fapte de comer având comer ul ca profesiune obi nuita´. 2. Persoanele care exercit profesii liberale nu au calitatea de comerciant (exemplu medicii. când activitatea statului i a unit ilor sale administrativ teritoriale privea numai serviciile publice. Aceasta concep ie a codului comercial era justificata la data adopt rii sale. cel care îndepline te o profesiune liberal (dentistul) cump r i folose te anumite materiale se consider c aceste acte sunt accesorii i deci persoana în cauz nu devine comerciant. prev zut obligatoriu în actul constitutiv consta în s vâr irea uneia sau mai multor fapte de comer obiective. s s vâr easc anumite fapte de comer obiective. 7 C. folosind for a de munc str in . 8 C. 3. 31/1990: societatea.com. C. c. com. au calitatea de comerciant i societ ile comerciale. societatea comercial trebuie s se constituie cu respectarea condi iilor prev zute de lege în acest sens.

se dobânde te prin îns i societ ii comerciale se poate prev zute de lege. 2. Asocia iile i funda iile: potrivit legii. Potrivit legii. întrucât calitatea de comerciant se dobânde te prin s vâr irea faptelor de comer obiective cu caracter profesional. În condi iile legii ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institu iilor publice sau pot fi concesionate sau închiriate. calitatea de comerciant constituirea societ ii. calitatea de comerciant a proba prin dovedirea constituirii societ ii în condi iile de dovada care ar putea fi folosit este copia certificat registrul comer ului a societ ii comerciale. imposibilitatea realiz rii obiectului societ ii sau realizarea acestuia. dar poate face opera iunile necesare lichid rii. de prest ri de servicii.2.3 Încetarea calit ii de comerciant In cazul persoanei fizice.com. se urm re te ob inerea de profit. 4. aceast activitate are caracter comercial. cu toate ca nu are calitatea de comerciant. proprietatea public apar ine statutului sau unit ilor sale administrativ teritoriale. În aceasta situa ie.15 / 1990. regiile autonome se organizeaz i func ioneaz în ramurile strategice ale economiei na ionale. Dovada calit ii de comerciant: In cazul unei persoane fizice. Deci. Dizolvarea societ ii nu atrage dup sine pierderea automat a personalit ii juridice a societ ii. calitatea de comerciant se pierde în momentul în care societatea înceteaz s mai existe ca persoana juridica. Un mijloc de pe înmatriculare în 234 . dup caz. dizolvarea poate avea loc prin trecerea termenului stabilit pentru durata societ ii. In cazul societ ii comerciale. 3. În consecin organiza iile cooperatiste au calitatea de comerciant. faliment. 3. Societatea comerciala î i înceteaz existen a prin dizolvare i lichidare. Deci. Calitatea de comerciant a regiei autonome se dobânde te din momentul înfiin rii sale. prin hot râre a guvernului sau prin decizia organului administra iei publice locale. Încetarea trebuie s fie efectiv i din ea s rezulte inten ia de a renun a la calitatea de comerciant.raporturilor comerciale. statul poate s vâr i anumite fapte de comer . Organiza iile cooperatiste: întrucât prin desf urarea unor activit i de producere i desfacere de m rfuri. societatea nu mai poate face opera iuni comerciale.2.2. iar nu ob inerea unui profit. hot rârea adun rii generale. aceasta înceteaz s mai aib calitatea de comerciant în momentul în care nu mai s vâr e te fapte de comer ca profesiune. 3 C. Regiile autonome: potrivit art. ca o profesiune obi nuit i în nume propriu. In cazul societ ii comerciale. înseamn c aceast calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care s rezulte c persoana în cauz a s vâr it efectiv una sau mai multe fapte de comer prev zute de art. Deci asocia iile i funda iile nu au calitatea de comerciant. Potrivit Legii Nr. scopul înfiin rii asocia iilor i funda iilor este desf urarea unei activit i dezinteresate. Bunurile proprietate public sunt inalienabile. 3.135 din Constitu ie.

4. fiecare asumându. SOCIET ILE COMERCIALE ii civile: 4. rezult c societatea este un contract în temeiul c ruia dou sau mai multe persoane (asocia i) se în eleg s pun în comun anumite bunuri pentru a desf ura împreun o anumit activitate. oare împreun o activitate care constituie obiectul b) asocia ii se oblig s desf societ ii. No iunea i caracterele juridice ale societ Din dispozi iile art. d) contractul este consensual. Din defini ia dat rezult caracterele juridice ale contractului de societate: a) contractul este plurilateral. cât i cea comercial iau na tere printr-un contact de societate. fiecare reprezint o grupare de persoane i de bunuri (capitaluri) în scop economic i lucrativ. în sensul c la încheierea sa particip dou sau mai multe persoane. Defini ia societ ii comerciale: Societatea comercial poate fi definit ca o grupare de persoane constituit pe baza unui contract de societate i beneficiind de personalitatea juridic . asocia ii urm resc realizarea i 235 . ß ambele societ i au un scop lucrativ. forma scris este cerut ad probationem. adic ob inerea de beneficii. ceea ce înseamn c se încheie prin simplul acord de voin a al p r ilor.1. 1491.2.civ. Societatea civil i societatea comercial : Asem n ri: au aceea i esen . Contractul de societate are urm toarele elemente esen iale care îl deosebesc de alte contracte : a) fiecare asociat se oblig s pun în comun o valoare patrimonial (aport).i anumite obliga ii. 1492 C. ß atât societatea civil . în care asocia ii se în eleg s pun în comun anumite bunuri. c) contractul este comutativ. c) to i asocia ii particip la realizarea i împ r irea beneficiilor.3. în vederea realiz rii i împ r irii beneficiilor care vor rezulta. 4. întinderea obliga iilor fiec rui asociat este cunoscut în momentul încheierii contractului. în scopul realiz rii i împ r irii beneficiilor rezultate 4. b) contractul este cu titlu oneros. pentru exercitarea unor fapte de comer . fiecare asociat urm re te realizarea unui folos patrimonial.

În limita aportului. Capitalul social al societ ii este divizat în anumite frac iuni. Capitalul social mai este denumit i capital nominal.4. Capitalul social i patrimoniul societ ii Prin capitalul social al unei societ i comerciale se în elege expresia valoric a totalit ii aporturilor asocia ilor care particip la constituirea societ ii. Capitalul social are o dubl semnifica ie: contabil i juridic . De aceea. care pot fi bunuri mobile(cl diri.2. Capitalul v rsat este valoarea total a aporturilor efectuate i care au intrat în patrimoniul societ ii. asociatul devine debitor al societ ii cu toate consecin ele care decurg din aceast calitate. aportul în natura. Deosebiri: obiectul sau natura opera iunilor pe care le realizeaz societatea. f r a fi subiect de drept de sine st t tor. denumite diferit dup 236 .împ r irea unor beneficii. instala ii). o valoare patrimonial . Elemente specifice ale contractului de societate care st la baza societ ii comerciale 4. 4. Aporturile asocia ilor Sub aspect juridic.4. fond de comer ). m rfuri) sau incorporale (crean e. prin aport se în elege obliga ia pe care i-o asum fiecare asociat de a aduce în societate un anumit bun. aportul în industrie. este fix pe toat durata societ ii. având în vedere competen a i calificarea sa. Capitalul subscris coincide cu capitalul social. ß între societatea civil i cea comercial exist deosebiri privind condi iile în care acestea se constituie i func ioneaz . 4. bunuri mobile corporale (materiale. are ca obiect anumite bunuri.1. Obiectul aportului îl poate constitui: aportul în numerar. ß societatea comercial este investit cu personalitate juridic . El constituie gajul general al creditorilor societ ii. care const în munc sau activitatea pe care asociatul promite s o efectueze în societate.4. Capitalul subscris reprezint valoarea total a aporturilor pentru care asocia ii s-au obligat s contribuie la constituirea societ ii. în timp ce societatea civil r mâne un simplu contract. are ca obiect o sum de bani pe care asociatul se oblig s o transmit societ ii.

Cum este i firesc.4. 4. adic s reprezinte beneficiile r mase dup întregirea capitalului social.31/1990).4. Intre capitalul social i patrimoniul societ ii exist anumite deosebiri. în timp ce capitalul social este expresia valoric a aportului asocia ilor. Inten ia asocia ilor de a colabora în desf comerciale urarea activit ilor Affectio societatis presupune inten ia de colaborare voluntar a asocia ilor.4.5. îl constituie totalitatea drepturilor i obliga iilor cu valoare economic apar inând societ ii. beneficiile trebuie s fie reale (art.forma juridic a societ ii : p r i de interes. Formele societ ii comerciale: Potrivit art. adic o sum de bani care s fie mai mare decât capitalul social. To i asocia ii trebuie s primeasc beneficii i s participe la suportarea pierderilor. 8).37 din Legea nr. 4. precum i bunurile societ ii. 4.4. patrimoniul societ ii este o universalitate juridic . când acesta s-a mic orat în cursul exerci iului financiar. Patrimoniul societ ii. beneficiile trebuie s fie utile. de a lucra în comun. 31/1990. în contractul de societate trebuie s se prevad Äpartea fiec rui asociat la beneficii i la pierderi´ (art. ac iuni. Acest scop constituie criteriul de distinc ie între societatea comercial i asocia ie. suportând toate riscurile activit ii comerciale. Totodat . 2 din Legea nr. în func ie de forma juridic a societ ii. In general. p r i sociale. Pentru a putea fi repartizate. în care sunt cuprinse toate drepturile i obliga iile. în lumina dreptului civil. Realizarea sau nerealizarea de beneficii poate fi stabilita numai la sfâr itul exerci iului financiar.3. 3) sau Ämodul de distribuire a beneficiilor´ (art. prin întocmirea bilan ului i a contului de profit i pierderi. societatea comercial îmbrac una din urm toarele forme juridice: 237 . Realizarea i împ r irea beneficiilor Scopul societ ii este acela de a realiza beneficii din activitatea comercial desf urat i de ale împ r i între asocia i sub forma de dividende. Aceasta înseamn ca trebuie s se fi înregistrat un excedent. prin beneficiu se în elege un câ tig evaluabil în bani. Aceast participare este diferit . Astfel. Participarea la activitatea societ ii trebuie s fie efectiv i interesat . deoarece nu pot fi distribuite beneficii din capitalul social. Criterii de împ r ire a beneficiilor Potrivit legii. 4.5. criteriul care este avut în vedere este contribu ia asocia ilor la formarea capitalului social al societ ii.

2. d) societatea în comandita pe ac iuni este societatea al c rui capital social este împ r it în ac iuni.6. 4. Elementul esen ial îl reprezint cota de capital investita de asociat. Ca i în cazul societ ilor de persoane. Societ i în care asocia ii au o r spundere nelimitat au o r spundere limitat i societ i în care asocia ii R spunderea asocia ilor pentru obliga iile sociale este diferit în raport de forma juridic a societ ii. Intr în aceast categorie: societatea pe ac iuni i societatea în comandita pe ac iuni. Clasificarea societ 4. e) societatea cu r spundere limitata este societatea ale c rui obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social. b) societatea în comandita simpla este societatea ale c rei obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitata i solidara a asocia ilor comandita i. iar obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. ac ionarii r spund numai în limita aportului lor. f r s prezinte interes calit ile personale ale asocia ilor. cât i de la societ ile de capitaluri. Societatea cu r spundere limitat nu se încadreaz în nici una din aceste categorii. Acest fapt reclam limitarea num rului asocia ilor (maximum 50 de asocia i). Societ ile de capitaluri se constituie dintr-un num r mare de asocia i. ca i în cazul societ ilor de capitaluri. asocia ii comanditati r spund numai pân la concurenta aportului lor. Aceast form de societate împrumut unele caractere. c) societatea pe ac iuni este societatea al c rui capital social este împ r it în ac iuni. asocia ii comanditari r spund numai pân la concurenta aportului lor. precum i condi ii restrictive privind transmiterea p r ilor sociale. asocia ii r spund numai în limita aportului lor. impus de nevoile acoperirii capitalului social.6.a) societatea în nume colectiv este aceea societate ale c rei obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitat i solidar a tuturor asocia ilor. Societ ilor comerciale: i de capitaluri i de persoane i societ Societ ile de persoane se constituie dintr-un num r mic de persoane. asocia ii r spund numai în limita aportului lor. pe baza cunoa terii i încrederii reciproce a calit ilor personale ale asocia ilor. constituirea societ ii cu r spundere limitat se bazeaz pe încrederea i calit ile asocia ilor. Fac parte din aceast categorie : societatea în nume colectiv i societatea în comandita simpla. 4.6. atât de la societ ile de persoane. 238 .1. În ce prive te r spunderea asocia ilor pentru obliga iile societ ii. iar obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitat i solidar a asocia ilor comanditati.

4.In societatea în nume colectiv. republicata cu modific rile 239 . 4. Capitalul social este împ r it în ac iuni în cazul societ ii pe ac iuni i societ ii în comandita pe ac iuni. Titlurile de valoare au un element comun: ele materializeaz dreptul asocia ilor asupra unei frac iuni din capitalul social. iar asocia ii comanditari numai în limita aportului lor. Societ i cu p r i de interes i societ i pe ac iuni Dup structura capitalului social i modul de împ r ire a acestuia. Între aceste titluri de valoare exista o deosebire esen ial : ac iunile fac parte din categoria titlurilor de valoare negociabile. iar certificatele de p r i sociale nu sunt titluri negociabile.5. precum i cazul societ ii cu r spundere limitat (p r i sociale).31 / 1990 pricind Societatile comerciale.4.6. In privin a societ ii în comandita simpl sau pe ac iuni r spunderea asocia ilor este diferit : asocia ii comanditati r spund nelimitat i solidar.6.6. asocia ii r spund pân la concurenta aportului lor.3. BIBLIOGRAFIE: ß ß Codul Comercial Legea Nr. societ ile comerciale se clasific în dou categorii: societ i în care capitalul social se divide în p r i de interes i societ i în care capitalul social se împarte în ac iuni. In societatea pe ac iuni i societatea cu r spundere limitat . Societ ile cu capital str in sunt societ ile care se constituie cu capital integral str in sau în asociere cu persoane fizice sau juridice romane. Capitalul social se divide în p r i de interes în cazul societ ii în nume colectiv i societ ii în comandita simpl . asocia ii r spund nelimitat i solidar pentru obliga iile societ ii. societatea în comandita pe ac iuni i societatea cu r spundere limitat . ci titluri de legitimare. 4. Societ i cu capital românesc i societ i cu participare str in Societ ile cu capital românesc sunt societ ile în care asocia ii sunt cet eni români ori persoane juridice de na ionalitate român . Societ i care emit titluri de valoare i societ asemenea titluri i care nu pot emite Societ i care emit titluri de valoare pot fi societatea pe ac iuni. In cea de a dou categorie sunt cuprinse societatea în nume colectiv i societatea în comandita simpla.

Drept comercial român. Nu se pot concepe rela ii între parteneri f r contactul uman necesar i. i la o desf urare normal a activit ii in afaceri în special.. însu irea i respectarea unor reguli de eticheta pot i trebuie s constituie o sarcin de ordin profesional. Ambele au o inciden zilnic asupra vie ii i activit ii de afaceri. Editura Lumina Lex. privilegiile i imunit ile la care are dreptul. Bucuresti. Institu ii ale noului drept comercial. Protocolul pune problema regulilor care determin ordinea de prec dere între parteneri. Drept comercial roman. Este foarte important cunoa terea i aplicarea acestor reguli de c tre fiecare partener. f r respectarea unor reguli de etichet ... I. care permite fiec reia dintre ei s . Editura Atles SRL. 1991 y Georgescu. În societate este gre it s te sprijini de sp tarul unui scaun sau de perete. în cadrul acestui contact.. dat fiind c necunoa terea sau ignorarea lor pot duce. L. O. încheierea i intrarea în vigoare a unor documente / acte specifice. Editura Socec. 1948 ELEMENTE DE PROTOCOL Necesare activit ii de secretariat 1. Ceremonialul i protocolul garanteaz egalitatea în drepturi a partenerilor. o lips de competen profesional a unei persoane chemate s reprezinte interesele unei p r i pe planul rela iilor specifice. la interpret ri eronate. în general. 1992 ß C p ân . societ ile comerciale.ulterioare y C rpenaru. Rolul protocolului Ceremonialul creeaz cadrul i atmosfera în care urmeaz s se desf oare raporturile dintre interlocutori / parteneri. Bucuresti. de asemenea. inuta fizic (pe strad i în societate) Este foarte important ca partenerii s aib o inut corect . i unul i cel lalt impun curtoazia care trebuie s guverneze raporturile între oamenii de bun credin . Ceremonialul i protocolul guverneaz . Protocolul codific regulile care guverneaz ceremonialul. Eticheta ÄRegulile de conduit ´ sau Äregulile de comportare´ la care se refer eticheta contribuie la buna desf urare a rela iilor din societate. În concluzie. 2. al c rui obiect este de a oferi fiec rui participant prerogativele. negocierea.i fac auzit în mod liber vocea. s ii mâinile în buzunar sau s te joci nervos cu 240 . uneori. s se controleze permanent în fiecare ocazie asupra acesteia. la complica ii rela ionale care dep esc sfera rela iilor strict personale ale celor în cauz . îngrijit . în ultim instan . Bucuresti. Necunoa terea acestor reguli poate fi considerat . S. A.

s constituie o expresie de stim sau o simpl obliga ie formal . În toate împrejur rile. Persoanele care se afl intr-o ma ina salut primele persoanele cunoscute de pe strada. subalternii salut pe superiorii in grad. s-o salu i. presedinte. Încruci area genunchilor la prea mare în l ime trebuie. eschivarea trebuie f cut cu tact. Dac mâinile îi sunt ocupate. Este recomandabil ca b rbatul când salut cu p l ria s o in de calot . Trebuie evitat strângerea genunchilor cu mâinile. astfel încât rochia s poat acoperi genunchii. Pe cât posibil. În cazul strângerii de mân rolurile sunt inversate: femeia este aceea care întinde prima mâna. La întâlnirile oficiale se pronun denumirea rangului: Äbun ziua domnule director. În alte cazuri. fie cu ocazia prezent rii lor. tusea. În timpul conversa iei este nepoliticos s -l apuci de rever sau de nasture pe interlocutor pentru a da mai mult greutate argumentelor personale sau s -l aprobi b tându-l pe umeri ori lovindu-l cu cotul. În timpul salutului se folosesc i formulele: Äbun diminea a. persoana cea mai în vârst celei mai tinere i persoana cu grad superior celei sau celor cu grad inferior. 241 . R spunsul la salut este obligatoriu: un gest contrar poate fi socotit ca lips de polite e. trebuie evitate o gesticulare excesiv . în schimb. Femeile trebuie s acorde mare aten ie felului cum stau pe scaun i cum î i încruci eaz picioarele. salutul se face printr-o înclinare a capului.#. un râs zgomotos. Strângerea de mân poate interveni fie când persoanele care s-au salutat se opresc pentru a sta de vorb sau a continua drumul împreun . persoanele mai tinere salut primele pe cele mai în vârst . bun ziua sau bun seara´. Când este întâlnit o persoan care pare cunoscut . de asemenea. A ezarea pe scaun sau canapea trebuie f cut de a a manier încât s nu denote o stare de plictiseal sau satisfac ia de a fi cucerit un loc pe care nu e ti dispus s -l cedezi. este preferabil. o serie de nuan e care pot s -i modifice sau s -i completeze sensul. fotoliu sau canapea. Câteva reguli de baza în leg tur cu salutul: ß ß ß b rba ii salut primii femeile. se accept salutul printr-o simpl înclinare a capului. înclinând u or capul i privind la persoana salutat . ministru etc. Salutul Salutul este o manifestare de curtoazie fa de o alt persoan sau de un grup de persoane. trebuie evitat s stai cu spatele la alt persoan care este a ezat pe scaun. sprijinirea capului de sp tar. Pentru o secund . femeia r spunde la salut printr-o u oar înclinare a capului. necunoscu i celui care salut . De asemenea. b rba ii se scoal pentru a strânge mâna interlocutorului. evitat . arborând uneori un surâs. în mimic i în inut . cele dou persoane se privesc în ochi în momentul strângerii mâinii. în cazul în care au fost v zute. totu i. s fie salutat . se salut tot grupul. f r a o putea identifica imediat.) B. b tutul cu degetele pe bra ele scaunului. În cazul întâlnirii cu o persoan cunoscut pe care nu dore ti.bricheta. Dac persoana cunoscut este împreun cu mai mul i prieteni. nu se ridic în picioare decât când este vorba de o persoan mult mai în vârst sau pe care dore te s-o onoreze în mod special. batista sau alt obiect. femeile. De obicei. El comport . str nutul i alte zgomote dizgra ioase (aerofagii etc.

în afar de nume. prin aplecarea corpului. astfel încât între ace tia s existe anumite puncte de contact. S rutul mâinii se face într-o form politicoas . de o deosebit importan a în activitatea partenerilor este felul în care se fac prezent rile. iar în anumite împrejur ri este recomandabil s se simuleze gestul (în aer liber. De i în practica noastr nu se obi nuie te autoprezentarea. Conversa ia Orice reuniune sau ac iune protocolar . La prezentarea unuia dintre so i de c tre cel lalt se spune simplu: Äso ul meu´ sau Äso ia mea´. În unele situa ii prezentarea sau autoprezentarea este urmat de schimbul c r ilor de vizit .S rutul mâinii continu înc s fie practicat în numeroase locuri sau împrejur ri. De asemenea. Ele trebuie s devin 242 . se pronun numai titlul cel mai mare. de so ii de înal i demnitari etc. persoana cu gradul inferior este prezentat celei cu grad superior . fiind considerat ca o form de curtoazie. Prezent rile În probleme de etichet . eventual. Dac se prezint o personalitate politic sau bine cunoscut în via a publica se va pronun a numai titlul acesteia nu i numele. de exemplu). este gre it s se rezerve acest gest numai pentru unele dintre femeile care se afl împreun . ex. fie prin forma ia lor intelectual . risc s devin plictisitoare în lipsa unor conversa ii interesante i utile. func ia sau calitatea. Äsunt fericit de a v fi întâlnit / cunoscut´ se folosesc în mod curent. mai ales când este vorba de femei în vârst sau c s torite. fie prin faptul c lucreaz în acelea i domenii de activitate sau în domenii care au contingen între ele. Unele excep ii de la regulile de prezentare: ß fata tân r va fi ea prezentat unui b rbat în vârst i nu invers. Dac persoana recomandat are mai multe titluri. Persoana care face prezent rile se adreseaz cu formula: Äîmi permite i s v prezint pe«´. apelative Ädomnul´ sau Ädoamna «´. La prezentarea unei perechi se va spune: domnul i doamna Ionescu sau domnul Ionescu i doamna. persoana mai tân r este prezentat celei mai in vârst . ad ugându-se. În astfel de ocazii trebuie s se evite ca la autoprezentare s se adauge. începându-se întotdeauna cu so ul. Ädomnul pre edinte ´ etc. Pentru crearea unei atmosfere pl cute. gazda trebuie s se gândeasc la alegerea oaspe ilor. Organizarea acestor ac iuni nu constituie un scop în sine. Este gre it s se s rute mâna înm nu at . C. Formule ca Äîncântat´. oricât de atent ar fi preg tit . D. În aceast privin trebuie respectate urm toarele reguli: ß ß ß b rbatul este prezentat femeii. în tot mai multe ri ea este cunoscut în rândul oficialit ilor i în corpul diplomatic.

Pentru desf urarea unei conversa ii pl cute i mai ales utile muncii de informare se cer o bun preg tire politic i profesional . ci s procedeze în prealabil la identificarea persoanei care solicit convorbirea i s cear asentimentul celui chemat. precum i institu ia la care lucreaz . Se va evita. pe cât posibil. în explicarea pozi iilor proprii atunci când ele sunt interpretate în mod eronat. aten ie. cu corpul întors într-o parte fa de interlocutor. iar reprezentan ii din cadrul acelora i ministere sau ambasade s nu se adune în grupuri. Arta conversa iei nu poate fi însu it dup anumite formule. E. polite e i alte asemenea însu iri pe care diploma ii trebuie s le posede i care pot fi ob inute printr-o munc st ruitoare. s constituie un element principal al activit ii diplomatice. iar în al doilea rând. evitându-se de obicei s se indice i func ia. La recep ii. de obicei se spune c nu este frumos Äs pari nici mai inteligent i nici mai instruit decât interlocutorul t u´.instrumente de munc . Äce eroare!´ etc. o component principal a muncii de informare i de rela ii. La o mas este recomandabil ca diplomatul s se între in cu partenerul din dreapta i din stânga sa i s evite. pe cât posibil. prieteni. Prezentarea trebuie s se fac indicându-se numai numele apelantului (f r apelativul domnul«). În cazul unei convorbiri oficiale care comport o anumit importan este bine s se 243 . s nu se evite conversa ia cu str inii. Tot în cazul leg turii stabilite prin secretariat este recomandabil ca secretara s nu fac imediat leg tura. tusea sau str nutul zgomotos în timpul conversa iilor. cât i în men inerea leg turilor fire ti între cunoscu i. îns degajat . discu iile cu partenerii îndep rta i. De aceea. acestea f cându-se cât mai discret posibil i întotdeauna în dosul batistei. cum se face o leg tur telefonic . În ceea ce prive te atitudinea în timpul unei conversa ii. Trebuie evitate întreruperile partenerului cu exclama ii de felul: Änu ave i dreptate!´. Desigur. cocktailuri este recomandabil s se circule printre invita i. întrucât anumite ra iuni pot impune ca o convorbire sau alta s nu aib loc atunci când este solicitat . apelantul trebuie s a tepte la telefon leg tura cu persoana c utat . astfel încât modul în care se sus ine o p rere contrarie s nu se fac de pe o pozi ie de superioritate ostentativ sau persiflare. dar ferm . tact. cuno tin e variate de cultur general . respectul opiniei personale oblig pe oricine s asculte cu polite e tezele interlocutorului s u. s fie pl cut în conversa ie i s o canalizeze în problemele care îl intereseaz . convorbirile telefonice necesit respectarea unor anumite reguli de care este indicat s se in seama. diplomatul trebuie s aib o atitudine corect . permanent de preg tire multilateral . Acest lucru trebuie f cut cu calm i tact. în cazul secretarelor. În timpul unei conversa ii. În acest sens. ci este chiar recomandabil s se intervin îns într-o form politicoas . Convorbirea telefonic Telefonul este un mijloc important i extrem de util în rezolvarea sarcinilor profesionale curente. Aceasta nu înseamn c nu se poate interveni. În situa ia când leg tura telefonic a fost f cut prin secretariat. trebuie cunoscut în primul rând necesitatea de a se face prezent rile de rigoare.

Pe nota transmis se va preciza data. Gestul de a ine degetul mic în sus când se bea sau se m nânc nu este recomandabil. pudrarea sau rujarea în timpul mesei nu sunt un semn de bun cre tere. tersul gurii cu ervetul se va face în mod cât mai discret posibil. nu for at . De asemenea piept natul. La mese se poate ura vecinilor Äpoft bun ´. inuta i comportarea în timpul unei mese inuta vestimentar va fi cea indicat în invita ie. scobirea în din i etc. în aceea i pozi ie: furculi a va avea îns . Când se bea. El nu se va prinde în r scroiala hainei. Nu se m nânc în grab sau nervos. ea poate fi inut în mâna dreapt . Controlul inutei trebuie f cut înaintea intr rii în sufragerie. Lingura i cu itul se folosesc numai cu mâna dreapt . cocktailuri). Supele i b uturile se servesc de c tre osp tar din partea dreapt . ci se strânge i se pune lâng farfurie. Furculi a se ine îns cu mâna stâng când. recep ii. La terminarea mesei. încruci ate sau unul lâng altul. În mod normal ducerea mânc rii la gur se execut cu antebra ul i mâinile f r a antrena mi carea bra ului i a umerilor. tacâmurile se pun pe farfurie. în decolteu sau de gât. Dup terminarea fiec rui fel de mâncare. f r a le ridica cu vârful în sus sau a gesticula cu ele. În cazul când o asemenea precizare nu exist . în timp ce restul felurilor de mâncare se servesc din partea stâng . tacâmurile se in u or deasupra farfuriei. se folose te i cu itul. se va îmbr ca un costum adecvat ocaziei respective. În timpul mesei numai capul poate s fie pu in aplecat deasupra marginei mesei i nicidecum umerii sau întregul bust.identifice persoana care o recep ioneaz . În timp ce se m nânc . începându-se cu b rbatul 244 . Când se scap un tacâm pe jos. Coatele nu se in pe mas . Dac se folose te numai furculi a. La începutul mesei. de ast dat . Este nepoliticos s se m nânce direct de pe cu it. ervetul nu se pliaz la loc. se pune pe marginea mesei i se cere altul. Picioarele se in normal pentru a nu incomoda vecinii. ora i numele persoanei care a recep ionat comunicarea. În timpul mesei se vor evita zgomotele inutile i dizgra ioase: sorbirea cu zgomot a supelor sau a ciorbelor. În cazul transmiterii unei comunic ri de o deosebit importan . din ii în jos. f r schimbarea ostentativ a tacâmurilor. ciocnirea tacâmurilor. inuta fizica trebuie s fie degajat . ultima servit fiind gazda femeie. cu itul în partea dreapt iar furculi a cu din ii în sus. se ridic . a notei transmise. furculi a i cu itul se pun în prealabil pe farfurie. pentru controlul exactit ii. inând seama de obliga ia de a întocmi nota telefonic . Reguli ce urmeaz a fi respectate cu prilejul unor ac iuni protocolare (mese. În cazul stângacilor adaptarea se face discret pe m sura desf ur rii mesei. nu este gre it i nici nepoliticos s se cear citirea. apoi se trece la b rba i. în acela i timp. ervetul se pune desf cut pe genunchi. F. Serviciul începe cu femeia care ocup locul de onoare la dreapta gazdei b rbat. inuta i comportarea lucr torului diplomatic în timpul ac iunilor protocolare men ionate prezint o deosebit importan .

de obicei. Fumatul În aceast problem . Folosirea scrumierelor pentru aruncarea scrumului de igar este absolut obligatorie. ß nu se vorbe te cu igara sau pipa în col ul gurii i nu se ine igara permanent în gur puf ind din ea. Nu se toasteaz cu b uturi nealcoolice. G. Se poate mânca în picioare. un tân r lâng o persoan mai în vârst . dup ce s-a asigurat îns c to i invita ii au terminat de mâncat. Este 245 . sau cu ajutorul câtorva osp tari. o prim regul de polite e impune ca nefum torii s nu fie stingheri i de c tre fum tori. fie de osp tari. Ab inerea de a fuma. Ele se vor ridica numai dup un toast oficial. dac tie c to i ace tia nu suport fumul de igar . folosirea cu itului fiind foarte anevoioas . este deplasat . Se recomand ca un b rbat s nu fumeze în apropierea unei femei. Toastul se roste te. În acest caz serviciul poate fi asigurat. întrucât cu mâna stâng se va ine farfuria i se va mânca cu mâna dreapt . la desert. Dac în timpul toastului b rba ii se ridic de pe scaune. mânc rurile (bufetul) se aranjeaz pe mese lungi. Semnalul de începere a mesei îl d gazda femeie. Într-o asemenea situa ie trebuie s se asigure c b utura alcoolic s fie deja turnat în pahare. întrebarea Äîmi permite i s fumez?´. femeile pot r mâne jos. mai ales când este înso it de gestul de a scoate igara din pachet sau a aprinde bricheta. mai ales când exist interesul de a se invita un num r mai mare de persoane. dar nu este normal s ofere foc b rba ilor. se mai poate mânca a ezând farfuria pe masa de bufet sau pe mese al turate special amenajate în acest scop. Dac este loc. În asemenea împrejur ri. B rbatul gazd invit oaspe ii pentru servirea b uturii.care ocup locul din dreapta gazdei femeie i terminând cu gazda b rbat. ß nu se intr cu igara sau pipa aprins în locuin a unde e ti invitat sau în biroul superiorilor în grad. Se recomand ca femeile s nu fumeze pe strad sau dac fumeaz s nu dea fumul pe nas. oaspe ii servindu-se singuri. un func ionar în fa a sau lâng superiorul s u. împreun cu b rba ii. invitând oaspe ii s serveasc . deoarece interlocutorului îi va fi greu s r spund negativ. Paharul cu care se toasteaz se ridic pân la nivelul fe ei. O femeie poate oferi foc altor femei. cu platourile de mâncare i b utur . care circul printre invita i. este cea mai bun solu ie. Oaspe ii se servesc singuri sau ajuta i de câ iva osp tari. în asemenea situa ii. caz în care este nevoie de mai mult dexteritate. Ridicarea de la mas va fi f cut la semnul dat de gazda femeie. trebuie avute în vedere i alte câteva reguli esen iale: ß nu se salut cu igara în gur . în centrul sau pe una din laturile salonului. Sunt cazuri îns când acesta este rostit i la începutul mesei. În societate b rbatul ofer foc mai întâi femeilor i apoi b rba ilor. fie prin instalarea unor mese-bufet în centrul sau pe laturile saloanelor. În acest caz. De asemenea. Organizarea unei mese-bufet se obi nuie te foarte des. Cocktailurile i recep iile au loc în picioare.

A fi elegant nu înseamn preocuparea exclusiv pentru num rul i pre ul toaletelor. la culoarea costumului. ß pantofi de zi. inuta vestimentar În activitatea de rela ii cu publicul. Gazda nu va începe s fumeze înainte de a oferi ig ri invita ilor s i. ß palton. pot fi oferite urm toarele sugestii: Pentru femei: ß rochie scurt de sezon. de croial 246 . dup cum o femeie înalt nu va purta o rochie cu dungi dispuse vertical. i pantaloni) de aceea i culoare (nu prea închis ). ci preocuparea pentru alegerea unor materiale de bun calitate i o croial corespunz toare. Se cere: o c ma curat i bine c lcat . asortate cu îmbr c mintea. copierea fidel a modei lansate de diferite case de specialitate. La o mas oficial nu se fumeaz decât din momentul când sunt oferite ig ri de c tre gazd . deux-pieces sau tailleur. Regula de etichet vestimentar cere o îmbr c minte corect . în plin armonie cu conforma ia corpului i împrejur rile în care este purtat . ß ß ß m nu i simple i p l rie. ci dimpotriv . La b rba i accesoriile au mare importan . respectiv la friptur . accesorii discrete. de o culoare asortat cu îmbr c mintea (nu se recomand pantofi din piele lucioas ). H. cu tocuri joase. În aceasta const i adev rata elegan . O femeie cu tenul palid nu va face decât s . invita ii nu vor fuma înainte de a cere permisiunea gazdei. o cravat discret . ca i înc l mintea sau ciorapii. Excesul de bijuterii nu contribuie la ob inerea unei note de mai mult elegan . dup sezon.inadmisibil s se foloseasc la întâmplare oricare vas drept scrumier . inuta vestimentar are o deosebit importan . capabile s r spund unor nevoi cât mai variate i f r a se demoda prea repede. Pentru b rba i: ß costum (hain obi nuit . din materiale i culori potrivite sezonului (ziua nu se îmbrac rochii din materiale lucioase ± lamé sau dantel ). inuta de zi sau inuta de ora (se folose te diminea a i dup -amiaza) La ac iunile la care se impune inuta vestimentar de ora . pardesiu sau hain de blan . La femei culorile i desenul materialului ca i croiala rochiei trebuie s fie armonizate cu aspectul fizic. de obicei nu înainte de a se trece la felul principal de mâncare.i eviden ieze i mai mult paloarea dac se va îmbr ca în culori galbene sau verzi. asortat . po eta obi nuit de o culoare asortat cu îmbr c mintea. O femeie corpolent i de statur mic nu va purta o rochie plisat sau cu dungi dispuse orizontal sau cu o croial scurt .

palton sau pardesiu. ß i ciorapi din m tase sau dantel . inuta de sear sau inuta de culoare închis La ac iunile la care se impune inuta vestimentar de culoare închis . recep ii. dantel . m nu i numai când se poart i p l rie. înflorat sau cu diferite modele geometrice. de culoare asortat cu îmbr c mintea.. nu se poart cravat la c ma cu mânec scurt . pardesiu sau hain de blan de culoare închis . cu deplin succes. spectacole teatrale etc. palton. ß bijuterii de pre .ß ß ß ß c ma alb sau cu dungi de culoare asortat la costum. trebuie s fie aleas cu mult grij . îns în ora poate fi folosit. ß cravat modern . se recomand : Pentru femei ß rochie de sear din m tase. lân . lamé. în circumstan ele care impun elegan . cravat . ß ß culoarea ciorapilor se asorteaz cu cea a cravatei. numai când este cazul. confec ionat din materiale de bun 247 . Unele preciz ri: ß ß costumul Äuni´ se poart cu c ma la c ma în dungi se poart Äuni´ i cravat cu dungi discrete. ciorapi i pantofi asorta i la culoarea costumului. mai lung . scurte (la rochie cu mâneci) sau lungi -3/4 (la rochie f r mâneci). mese. ß Aceasta este inuta vestimentar recomandat pentru diferite ocazii oficiale. de obicei de lungime obi nuit sau dac moda impune. gale de film. ß toamna. ß m nu i din piele sau m tase. costumul taior sau deux-pieces. în culori în sezonul rece.. ß pantofi din piele lucioas sau mat asortate cu îmbr c mintea. i cravat Äuni´. ß po et de dimensiuni mici din piele. iarna i prim vara se vor purta m nu i din piele.). m rgele etc. m tase sau materiale lucioase (paiete. jersé etc. dar discrete i în num r redus.

fulgarin.calitate i cusut cu mult gust. c ma alb . de culoare neagr . pardesiu sau fulgarin de culoare neagr . în func ie de anotimp. Nu se recomand folosirea pantofilor cu tocul înalt la inuta cu pantaloni. cu pantaloni i vest de aceea i culoare (stof uni sau cu dungi discrete din acela i fir). îndoliat . palton. ß ß ß ß ß c ma alb . Pentru b rba i La înmormânt ri: ß ß ß ß costum de culoare neagr . Pentru b rba i ß costum de culoare neagr sau închis . ciorapi i pantofi de culoare neagr . ciorapi negri. m nu i. p l rie i m nu i de culoare neagr . m nu i i p l rie de culoare neagr (în func ie de 248 . palton. inuta pentru ceremoniile cu caracter funerar La ceremoniile cu caracter funerar se recomand urm toarea inut vestimentar : Pentru femei ß ß ß ß ß ß ß îmbr c minte de sezon. cravat . ciorapi negri sub iri. pardesiu. pantofi negri. batist alb . cravat argintie sau asortat la culoarea costumului. pantalon sau pardesiu când este cazul (totdeauna cu m nu i). po et neagr . când se poart i p l rie.

la vizite oficiale în cursul zilei). b rbatul î i va scoate m nu a din mâna dreapt pentru a saluta. cocktailuri. partenera va purta rochie scurt cu p l rie i m nu i. ß fular alb. ß dac b rbatul este îmbr cat în jachet (de obicei. inuta variaz de la o ar la alta. Este imperios necesar ca în toate ocaziile. Acest lucru impune cunoa terea dinainte a practicii locale în vederea confec ion rii din timp a ve tmintelor necesare. trebuie respectat inuta indicat pe invita ie. De regul la ac iunile cu caracter diplomatic.. dar nu este obligatorie. b) La prezentarea de condolean e ± hain neagr sau inut de culoare închis . ca i la toate manifest rile publice care au loc în interior. recep ii. la ceremoniile de mare fast se folose te costumul negru sau închis. partenera va purta rochie scurt . vizite. Este preferabil ca ea s se scoat înainte de a suna la u . nu se intr în sufragerie cu m nu ile în mân . În interior. în timp ce femeile ± dac doresc ± pot s le p streze. în multe ri. s se poarte îmbr c mintea indicat în program sau pe cartea de invita ie. inuta de ceremonie sau inuta special În practica interna ional . b rbatul nu intr cu mâna dreapta în m nu . În lipsa unei asemenea preciz ri. f r mâneci i cu m nu i lungi. b rba ii î i vor scoate m nu ile. mese. La prezentarea de condolean e se recomand hain neagr .i scot m nu ile decât dac întâlnirea este fixat dinainte. În ultimul timp. La o invita ie la mas . observându-se tendin a de renun are la îmbr c mintea clasic de mare ceremonie i anume. dar ele se pot purta în tren. f r mâneci. smoking. la teatru. partenera va purta rochie lung . De re inut: ß dac b rbatul este îmbr cat în smoking. c) La depunerea de coroane de flori sau jerbe. se poate ine cont de urm toarele recomand ri: Portul m nu ilor Purtatul m nu ilor depinde de obiceiurile locale. ceaiuri etc. f r p l rie i m nu i (în unele ri. jachet i frac. În cazul când nu exist o asemenea precizare. M nu ile se scot în restaurant i într-o sal de dans. se va folosi îmbr c mintea corespunz toare practicii locale pentru toate ac iunile prev zute în programul acestor vizite. de m tase.anotimp). Pe strad îns . la mesele care au loc la ore târzii se indic rochie lung ). se recomand folosirea inutei de culoare închis . La bal. la sport i pentru condusul ma inii. ß dac b rbatul este îmbr cat în frac. Femeile nu. la ac iunile protocolare. Când 249 .

unde sunt invita i oaspe i str ini i personalit i locale. cel mai in vârst sau superior în grad st pe bancheta din spate. lâng ofer. care s contribuie la sus inerea i dezvoltarea activit ii organizatorului. Organizarea meselor. m nu ile sunt obligatorii. Reu ita unor astfel de mese. 3. cel mai în vârst înaintea celui mai tân r. mantoul. locul de onoare este la spate în dreapta banchetei. un instrument care. b) Alegerea invita ilor Alegerea invita ilor. a) Oportunitatea organiz rii meselor În general. paltonul. gradul superior înaintea celui inferior. s constituie o ac iune de munc . cât i discutarea sau chiar rezolvarea unor probleme de munc . atingerea scopului urm rit. poate permite atât realizarea unor contacte mai strânse între participan i. persoanelor mai în vârst i superiorilor în grad. iar a b rba ilor în fa . ß La urcarea în mijloacele de transport public se d întâietate femeilor. În cazul când dou femei i un b rbat sau doua femei i doi b rba i se afl împreun . celui mai în vârst sau mai mare în grad (cu excep ia cazurilor când sunt de comunicat probleme urgente i importante pentru interlocutori). folosind adecvat cadrul mai pu in oficial în care se desf oar . ß Ini iativa de a intra in discu ie apar ine femeii.se îmbrac pardesiul. organizarea meselor diplomatice trebuie s urm reasc un obiectiv precis. a încetat s mai fie o simpl ac iune de curtoazie. este determinat de: 250 . la stânga femeii. protocolar devenind o modalitate de lucru. cât i de priceperea i tactul cu care gazda invit . cea mai în vârst stând la dreapta. cocktail-urilor. Organizarea meselor (dejun. iar al doilea b rbat în fa . ca nivel i num r. Alte reguli de etichet : ß Pe strad ± prioritatea de trecere este urm toarea: femeia trece înaintea b rbatului. recep iilor i întâlnirilor prietene ti A. dup care urmeaz cel din stânga. dineu) Organizarea i participarea la mese. prime te i se ocup de invita i. la l rgirea i înt rirea contactelor cu persoanele invitate. în fa . ß În cazul unei deplas ri cu ma ina. ß Dac doi b rba i înso esc o femeie. La coborâre se procedeaz invers: b rbatul sau persoana mai tân r coboar primul i ajut apoi femeile sau pe cei mai in vârst . depind atât de oportunitatea ac iunii i de alegerea oaspe ilor. iar locul trei. locul femeilor este pe bancheta din spate.

251 . Men ionarea ocaziei sau scopului pentru care se face invita ia este un semn de respect i considera ie fa de cel invitat. astfel ca participan ii s poat g si subiecte de discu ie de interes comun. s invite o alta persona. astfel c modul în care se deruleaz acest moment va contribui sau nu la reu ita ac iunii. Este recomandabil ca r spunsul s fie dat printr-o formul care s includ mul umiri pentru invita ie i precizarea c se va putea sau nu onora invita ia. În func ie de nivelul i importan a care se acorda mesei. la dejun i Ähaina de culoare închis ´. Ä inuta de ora ´. În m sura în care uzan ele locale prev d. P. pentru dineu. dar a c rui prezen este dorit în mod deosebit. La alegerea invita ilor se va avea în vedere ca participan ii s se poat în elege între ei într-o limb de circula ie interna ional .ß ß ß importan a persoanei sau delega iei în cinstea c reia este oferit masa. pe invita ii va fi indicat i inuta dorit la ac iune. În cazul protocolului românesc se folose te. persoanele care urmeaz a fi invitate au fost consultate asupra datei i posibilit ii de participare. Transmiterea invita iilor se face dup ce în prealabil. Textul invita iei va fi redactat în numele celui care va oferi masa i va fi adresat persoanei i nu func iei celui invitat. Oaspetele care nu cunoa te nici o limb de circula ie interna ional . în caz de neparticipare. scopul care se urm re te.(pour memoire). c) Trimiterea invita iilor Transmiterea i primirea invita iilor reprezint primul contact al organizatorului mesei cu cel invitat. în col ul din dreapta jos. haina închis poate fi folosit i pentru dejun.M. va fi invitat cu translatorul s u. Nimeni nu poate fi reprezentat la o mas de o alt persoan . pentru a permite gazdei. nivelul la care are loc ac iunea respectiv . Este important ca invita ia s ajung la destinatar cu cel pu in 10-14 zile înaintea ac iunii. Practica interna ional prevede pentru acest gen de ac iuni: ß ß ß Ätenue de ville´ ± Äinformal dress´ ± costum de ora Ähabit foncé´ ± Ädark suit´ ± costum de culoare închis Äcravate noire´ ± Äblack tie´ ± smoking. în special. Invita iile transmise f r consultarea celui invitat vor purta men iunea RSVP (repondez s'il vous plait). f r încuno tiin area i asentimentul prealabil al gazdei. r spunsul la invita ie trebuie dat în timp util. accesibil tuturor. Practica a demonstrat c pentru reu ita unei ac iuni de acest fel este necesar s existe un echilibru între nivelul i num rul oaspe ilor str ini invita i i cel al reprezentan ilor gazdei. Pe invita iile trimise persoanleor care au acceptat participarea se va scrie. De obicei.

d) Plasamentul la mas Locul de onoare este a ezat totdeauna pe latura care ofer . Mânc rurile vor fi a ezate pe mese lungi. Femeile v duve sau divor ate au prec dere ± în principiu ± asupra celor nec s torite.. atunci când nu au func ie. se folose te al doilea rând de cartona e pe care este schi at planul general al mesei i este marcat locul invitatului. de plasament la masa în form de potcoav cu mese rotunde sau dreptunghiulare. în stânga ei. poate fi alc tuit un tablou cu plasamentul general. La nivel de reprezentare egal. vechimea la post etc. În caz contrar. care se expune la loc vizibil pentru orientarea oaspe ilor. locul de onoare va fi cel din fa a so iei gazdei. fie pe ultimul loc ± ceea ce este mai politicos. în func ie de înc pere. Masa Bufet Se organizeaz când exist interesul de a se invita un num r mai mare de persoane. În acest caz. fie fereastra dac u a este lateral . Pentru a înlesni identificarea locului la mas al fiec rui invitat. perspectiva cea mai larg . Se poate mânca în picioare în acela i salon sau saloane al turate. se vor folosi cartona e dreptunghiulare pe care scrie numele persoanei respective. în centrul sau pe laturile salonului. fie. Nu se face plasament. vechimea în func ie. Când num rul invita ilor este mare. e) Aranjarea mesei Aranjarea corect i cu gust a mesei creeaz o ambian pl cut serviciul osp tarilor. aceasta din urm poate ceda locul s u acesteia. în cazul în care i u a i fereastra sunt a ezate lateral. În situa ia când la o mas se invit o persoan cu grad mai mare ca cel al gazdei. Ordinea de prec dere se face inând cont de func ie. atât a b rba ilor cât i a femeilor. unde se pot aranja grupuri de m su e. în situa ia în care exist . gazda-b rbat se a eaz fie la dreapta primei femei. persoana cu gradul mai mare va ocupa locul din dreapta oaspetelui principal. în func ie de nivelul particip rii la ac iuni i num rul invita ilor. 252 . i u ureaz atât ß Scaunele trebuie aranjate la distan e potrivite: s nu fie prea aproape pentru ca vecinii s se jeneze reciproc în timpul mânuirii tacâmurilor i nici prea dep rtate încât discu iile s fie stânjenite. gradul. cât i consumul mânc rurilor preg tite[1]. se obi nuie te ca locul de onoare din fa a gazdei s fie oferit so iei invitatului cu gradul cel mai mare. Se pot avea în vedere i solu ii combinate. Când gazda este un celibatar sau so ia este absent . În func ie de nivelul la care are loc ac iunea. Plasamentul se face întotdeauna dup ce a fost stabilit ordinea de prec dere. pe care se a eaz farfurii i tacâmuri. Când se dore te s se acorde oaspetelui de onoare (nec s torit sau a c rei so ie este absent ) o aten ie deosebit . Oaspe ii se servesc singuri sau ajuta i de câ iva osp tari. locul translatorului poate fi: în spatele gazdei sau la mas . În func ie de num rul participan ilor i formatul mesei. privirii ocupantului fie u a de intrare. pentru a se evita circula ia în jurul mesei pentru identificarea plasamentului la mas . sunt elemente pe baza c rora se poate realiza ordinea de prec dere.

este indicat s fie controlat dac este perfect curat i recent c lcat . vreunui invitat s -i cad . pe mijloc. care permite o mai bun fixare a tacâmurilor i. drept. astfel încât s mascheze feliile de pâine sau chifle. cu itul de carne. ß În ultimul timp. de obicei. cel mai mare fiind pentru ap . precum i diferite bibelouri de calitate superioar . de obicei cu broderie. la stânga farfuriei: furculi a de pe te i cea de carne. de exemplu. din pai sau rafie în diferite culori. la o mas mai pot fi aranjate: servicii pentru sare. ß Masa se aranjeaz . fiecare fel de vin se bea dintr-un pahar separat. ß Ca piese accesorii. pliate în form dreptunghiular sau triunghiular . spre a se încredin a c sunt curate i în bun stare. În cazul când sunt necesare mai multe fe e de mas (ceea ce trebuie evitat în m sura posibilului) se va observa ca suprapunerea lor s se fac pe o linie cât mai pu in perceptibil . se folosesc în mod curent fe e mici de mas . cu itul de pe te. Înainte de a fi folosit . cu flori. Sub fa a de mas se întinde. De regul . fiecare fel de mâncare se m nânc cu tacâm separat. mânerul cu itului sau ca acesta s nu taie. Dac aperitivul se serve te direct la mas . Cel mai practic este aranjarea lui în form triunghiular . piper. de obicei. individuale. un molton gros. Iat . ß erve elele se aranjeaz în diferite forme. 253 . de obicei. Paharele de lichior sau coniac se pun pe mas odat cu cafeaua sau pu in mai înainte. ß Tacâmurile folosite la o mas oficial trebuie s fie de calitate bun . fie direct pe farfurie. oblic sau în semicerc. num rul lor depinzând de cel al b uturilor servite. Fe ele de mas individuale se folosesc numai când gazda dispune de o mas din lemn de calitate superioar i perfect lustruit . de preferin din argint sau argint rie. fere te masa de pete. astfel încât oaspe ii plasa i fa a în fa s se poat vedea cu u urin . la stânga farfuriei. Ca ornament mai pot servi fructierele pe care se aranjeaz fructe de sezon. se pune în plus p h relul de uic (sau alt b utur )care.ß Fa a de mas clasic este alb sau cu desene discrete de aceea i culoare (damasc). totodat . astfel încât pliurile s nu împiedice aranjarea mesei. cu itul i linguri a de desert. se umple înainte de a ezarea oaspe ilor la mas . Gazda are obliga ia s le controleze înaintea fiec rei mese. De aceea i tacâmurile se aranjeaz în ordinea servirii meniului. ß Paharele se aranjeaz în fa a farfuriei. de exemplu. cu vârful în sus. f cute dintr-o pânz fin . la care se vor servi dou feluri de vin i ampanie se vor pune patru pahare. puse într-o vaz joas . în jurul farfuriei. în fa a paharelor: furculi a. Ornamentul cel mai practic const într-un aranjament de diferite flori cu tijele t iate scurt. fie la stânga acesteia. de exemplu. în timpul unei mese. Buchete mai mari de flori se pot pune în vaze speciale pe mobilele din jur. Nu este nimic mai nepl cut decât ca. între cele dou rânduri de tacâmuri. La un dineu. bomboniere. lamele cu itelor vor fi întotdeauna îndreptate spre farfurie. aranjamentul pentru un dineu: ± ± ± ± la dreapta farfuriei: lingura de sup .

este bine ca cel pu in unul dintre colaboratori s fie invitat. Sosirea la mas cu punctualitate trebuie respectat cu stricte e. La orice mas . în care oaspe ii î i vor putea cl ti degetele. salat ). În cazul când la mas se serve te pe te sau fructe care necesit folosirea degetelor pentru scoaterea oaselor. pl cint etc. Numai la banchete se poate introduce i al doilea fel. Fructele pot fi servite ca desert (proaspete. în care se introduc buc i mici de carton. Se va avea. ro u) i un vin dulce. invitând oaspe ii în salonul respectiv. nu se serve te decât un singur fel de mâncare din carne. pe de alt parte. mai mult de dou feluri. prilej inclusiv pentru un prim contact între to i participan ii la mas . compot. ajutându-i s ia cuno tin de plasamentul la masa. desert sau ampanie. La o masa (dejun. pentru a-l ajuta la primire. În cazul când o asemenea precizare nu exist . felii de l mâie etc. aranjate în jurul unei piese. În general. scrumiere etc.mu tar sau alte diverse condimente. se obi nuie te ca în dreptul fiec rui invitat s se pun câte un bol cu ap . care poate fi de culoare mai deschis la prânz i în orice caz de culoare închis seara (gris-fer. se va îmbr ca un costum corespunz tor. montat în mijlocul pl cii. dac celelalte feluri de mâncare au fost mai grele i un desert mai consistent (tort. de forma mesei. bleu-marin etc). de obicei confec ionat din piele sau material plastic. În ap se pot pune petale de flori. în func ie de anotimp i ora mesei. când sunt suficient de consistente sau trei. Dac se serve te separat. dac masa nu a fost prea înc rcat . fie dup acesta. de 254 . b rba ii îmbrac îns c ma alb . Se vor evita mesele prea înc rcate sau care presupun un consum exagerat de alcool. în picioare. pe de o parte având în vedere c se pot servi unele mânc ruri fixe care se preg tesc Äla minut´. pe care se scrie numele fiec rui invitat. cu pantofi i ciorapi asorta i culorii costumului. preocuparea de baza a gazdei trebuie s-o constituie calitatea mesei i felul în care este servit .) în caz contrar. Dac vestiarul este departe de salonul de primire. Unele reguli de etichet referitoare la ac iunile protocolare enun ate În cazul când eful unei institu ii ofer o mas cu un num r mai mare de oaspe i. înghe at ). inuta la o mas este cea indicat pe invita ie. respectiv a sâmburilor. dineu) nu este indicat s se serveasc . gazda-femeie se va ridica prima. în afara desertului. este bine ca acest colaborator s întâmpine oaspe ii la ie irea din vestiar. Alegerea desertului se face în func ie de restul meniului: un desert mai u or (salat de fructe. dup terminarea mesei. Vinurile se aleg dup componen a meniului. Acesta se face pe o plac special . pentru a evita ca ceilal i invita i s a tepte pe cel întârziat. f) Meniul Meniul va fi întocmit în func ie de oaspe i i sezon. când se stabile te un meniu mai u or. Pentru preîntâmpinarea unor asemenea situa ii este recomandabil ca 15-30 minute de la ora indicat pe invita ie s se serveasc drink-uri i mici aperitive. Cafeaua cu coniac (lichior etc) poate fi servit la mas sau într-un salon separat. La o mas nu se vor servi mai mult de dou feluri de vin (alb.

Organizarea cocktailurilor i recep iilor Cocktail-urile i recep iile se organizeaz în diferite împrejur ri ca: ziua na ional . Portul p l riei la prânz este uzual. Gazda-femeie invit pe oaspetele de onoare s între în sufragerie. în mod obi nuit.00. prezen a în ar a unei delega ii str ine etc. în aceast privin nu exist o regul fix . bine croit i potrivit vârstei ± în privin a modelului i culorii. În cazul când doi oaspe i plasa i unul lâng altul nu se cunosc. Se va controla cu grij îmbr c mintea osp tarilor. grij ca între ciorapi i cravat s nu fie un contrast izbitor. de obicei nu se fumeaz înainte de a se trece la ultimul fel de mâncare (carne) sau pân când gazda nu face o invita ie în acest sens. În cazul când unii invita i au obliga ii care nu le permit s a tepte plecarea invitatului principal.00 sau 18. Bineîn eles. scuzându-se atât fa de acesta. astfel încât gazda-so ie va fi servit ultima dintre femei. în ordinea de prec dere a acestora i continu apoi cu b rba ii. cu croial simpl . ea trebuind s fie curat i de aceea i croial . care de obicei d semnalul de plecare. gazda-b rbat invit pe so ia oaspetelui principal i o conduce la locul ei. la orele 17. De asemenea. din dreptul tacâmului. se obi nuie te s se poarte m nu i.asemenea. gazdafemeie se ridic i iese prima din sufragerie. Înainte de invitarea la mas . b rbatul poate ar ta vecinei sale cartea lui de vizit . B. dup 1/2-1 or de la terminarea mesei. Cei ce stau împreun la aceea i mas au obliga ia de a discuta între ei.?´ sau numai Änumele meu´. decât dac este necesar s umple paharele etc. în timp ce se uit spre cartea de vizit a persoanei necunoscute. al dv. La o mas de prânz. Oaspetele principal. în special la o mas de sear . anumite interese personale sau angajamente ulterioare etc. La sfâr itul mesei. A proceda altfel înseamn o total lips de polite e. Se poate fuma din momentul în care osp tarii servesc oaspe ii cu ig ri. În general.). Lungimea i culoarea acestora depind de croiala rochiei i de gustul personal. vor putea p r si locuin a. p r se te locuin a gazdei. femeile pot îmbr ca o rochie simpl de zi. dintr-un material închis i mai greu) nu se poart decât atunci când b rbatul este în smoking sau frac. cocktailurile se organizeaz în ocazii mai pu in oficiale i au loc dup -amiaza. plecarea oaspetelui principal fiind în func ie i de alte elemente ca: atmosfera existent i natura discu iilor care se poart . Când osp tarul anun c masa este servit . dar ea trece dup intrarea tuturor oaspe ilor. Recep iile 255 . La o masa de sear (dineu) se va prefera o rochie de m tase sau lân . cât i fa de gazd . De asemenea. chiar la o rochie de strad . mai închis . În cazul când ig rile sunt pe mas . gazda va avea grija s recomande între ei pe oaspe ii care nu se cunosc. osp tarii vor fi instrui i cu privire la ordinea în care vor fi servi i oaspe ii i la comportarea în timpul mesei (s nu fie zgomoto i. iar gazda-so ultimul dintre b rba i. Servitul mesei începe întotdeauna cu oaspe ii-femei. s nu serveasc sau s circule în timpul toasturilor. spunând: ÄNumele meu. Rochia de sear (de obicei mai lung .

eventual. indicânduse care anume dintre colaboratori va ridica una sau alta dintre ele i cui anume.30-11.00. urm rindu-se ca gazdele s se între in cu cât mai mul i oaspe i i în special cu personalit ile mai marcante. eful de misiune solicit o audien . începând cu orele 16. Ceaiurile se organizeaz fie diminea a între orele 10.00 pân la orele 18. directorul Protocolului informeaz pe eful de misiune despre ziua i ora când va fi primit de ministrul afacerilor externe sau de secretarul de stat în vederea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare. bomboane de ciocolat . la un secretar de stat. în timp util.00 sau înainte de orele 08. Dac sosirea sau plecarea efului de misiune are loc în zilele de sâmb t sau duminic . ocazia cu care se ofer cocktailul sau recep ia respectiv . Cu ocazia acestei vizite.30 sau dup -amiaza. acesta va fi salutat de un func ionar al Direc iei Protocol. la sosire i plecare. iar în încheiere diferite sucuri. în cinstea unei delega ii de înalt nivel etc. La ceai se pot servi alune. Ceaiuri i întâlniri prietene ti Ceaiurile sunt ac iuni protocolare organizate. f r o ocazie deosebit . mijlocul de transport i punctul de intrare în România a noului ef de misiune pentru a fi întâmpinat conform uzan elor diplomatice. astfel încât aceleia i persoane s nu i se ridice probleme similare de c tre diferi i membri ai institu iei. la gar sau aeroport. data sosirii.00. Uzan e de ceremonial i protocol diplomatic practicate în România Primirea efilor de misiune Misiunea diplomatic este rugat s comunice Ministerului Afacerilor Externe. La sosirea la post. în leg tur cu prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. ele având loc mai ales seara. la ministrul afacerilor externesau în lipsa acestuia. 256 . cu scopul de a se crea o ambian propice unor discu ii amicale.00. Vizitele protocolare ale efilor de misiune la sosirea la post Dup sosirea sa la Bucure ti. de c tre gazd i so ia sa i. de unul dintre colaboratori. Oaspe ii vor fi saluta i. în jurul orelor 19. O preocupare deosebit trebuie s se acorde aten iei fa de oaspe i. s rb tori sau alte zile în care oficial nu se lucreaz precum i dup orele 22. de directorul Protocolului sau de adjunctul acestuia.au un caracter mai oficial. [1] Vezi anexa. Ulterior. 4.00 sau 20. care îl informeaz asupra uzan elor locale privind ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare i asupra regulilor de protocol care trebuie respectate de efii misiunilor diplomatice în România. efii de misiune sunt saluta i în Bucure ti. eful de misiune face o vizit directorului Protocolului Ministerului Afacerilor Externe. Pe invita ii se men ioneaz . în numele ministrului afacerilor externe. fursecuri.. de obicei. Este recomandabil ca problemele pe care gazda are interesul s le abordeze în ziua respectiv s fie preg tite cu mult grij . C.

Numirea unui îns rcinat cu afaceri a. în cazul c acesta nu a depus-o la plecare. intr în Sala Unirii i se opresc la 4-5 pa i în fa a pre edintelui României. În ziua i ora fixate pentru audien la ministrul afacerilor externe sau la secretarul de stat. va fi comunicat ministrului afacerilor externe al rii acreditare printr-o scrisoare sau telegram . Colaboratorii care îl înso esc (1-3) se deplaseaz cu ma ini ale ambasadei.. înso it de directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe. Directorul Protocolului informeaz pe eful de misiune de data i ora fixate pentru audien a la pre edintele României în vederea prezent rii scrisorilor de acreditare.. eful de misiune comunic în prealabil directorului Protocolului numele colaboratorilor s i cu grad diplomatic care urmeaz s -l înso easc la ceremonia depunerii scrisorilor de acreditare.. eful de misiune înmâneaz ministrului afacerilor externe sau secretarului de stat copiile scrisorilor de acreditare i ale scrisorilor de rechemare a predecesorului s u. eful de misiune este a teptat i prezentat ministrului de directorul Protocolului. Deplasarea ambasadorului la Palatul Cotroceni se va face cu un autoturism pus la dispozi ie de Protocolul Pre edin iei... domnul «. m acrediteaz în calitate de ambasador extraordinar i plenipoten iar al «.Îns rcinatul cu afaceri titular înmâneaz directorului Protocolului copia scrisorii de cabinet prin care este numit în aceast func ie i a celei de rechemare a predecesorului. ambasadorul i colaboratorii s i sunt condu i într-un salon de a teptare în care sunt arborate steagurile respectivei ri i al României. Dup trecerea în revist a g rzii militare de onoare. Domnul «. num rul acestora poate fi de 1-3 persoane. care îl invit s treac în revist garda militar de onoare.. ambasadorul este invitat în ma in . La intrarea în curtea Palatului Cotroceni. Directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe se adreseaz pre edintelui României cu formula ³Domnule pre edinte.. am onoarea s v prezint pe Excelen a Sa. Aceasta ceremonie se desf oar în acordurile Mar ului de întâmpinare. permite i-mi s v înmânez scrisorile prin care pre edintele «. ambasadorul coboar din ma in i este salutat de eful Protocolului Pre edin iei.Cu acest prilej.i. Ambasadorul. directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador de la re edin sau ambasad la Palatul Cotroceni. Odat ajun i la Palat. Sunt prezen i ministrul afacerilor externe sau un secretar de stat i un consilier preziden ial sau de stat.. Ambasadorul se opre te în dreptul drapelului României i salut printr-o u oar înclinare a capului. în România´. unde îl a teapt directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe. Ambasadorul îl salut pe pre edintele României printr-o u oar înclinare a capului i se adreseaza cu urm toarele cuvinte: ³ Domnule pre edinte. de c tre ministrul afacerilor externe al rii acreditante. ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat are o convorbire cu eful de misiune. în cazul în care acesta nu le-a depus la plecare. urma i de colaboratorii ambasadorului. ambasadorul extraordinar i plenipoten iar al «. dup care continu trecerea în revist a g rzii. în România. precum i scrisorile 257 . Ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare În ziua fixat pentru depunerea scrisorilor de acreditare.

Ambasadorul se apropie de pre edinte pentru a-i înmana scrisorile de acreditare. Dup terminarea convorbirii. pentru ambasadori. de ziua i ora prezent rii scrisorilor de acreditare pre edintelui României. Pre edintele prezint ambasadorului persoanele oficiale române care asist la ceremonie. La rândul s u. într-un salon contiguu ± Biblioteca ± cu noul ambasador. La întrevedere asist ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat. Pre edintele are apoi o întrevedere. Ziua i ora prezent rii scrisorilor de acreditare de c tre ambasadori sunt stabilite în func ie de ziua i ora prezent rii copiilor scrisorilor de acreditare la ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat. Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador pân la re edin a sau cancelaria acestuia. pre edintele î i ia r mas bun de la ambasador. iar pentru îns rcina ii cu afaceri a. 258 . consilierul preziden ial sau de stat. Ziua i ora prezent rii copiilor scrisorilor de acreditare se stabilesc în func ie de ziua i ora sosirii la Bucure ti. inuta la ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare este costum de culoare închis . precum i scrisorile de rechemare a predecesorului s u. Ambasadorul i colaboratorii s i ies din palat i se îndreapt spre ma ini. unde se poate oferi o cup de ampanie sau cocktail restrâns. pre edintele îi strânge mâna ambasadorului.de rechemare a predecesorului meu´. De aceast dat . uniform diplomatic sau costum na ional.i. marcat de oferirea unei cupe de ampanie. Dac în aceea i zi i la aceea i or sosesc doi sau mai mul i ambasadori ± în acela i avion sau nav maritim ± ordinea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare va fi stabilit pe criterii alfabetice (denumirea rii) sau prin tragere la sor i. eful Protocolului Pre edin iei i colaboratorii ambasadorului. Dup primirea scrisorilor. Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe se retrage întrun salon al turat în a teptarea încheierii ceremoniei care dureaza circa 15 minute. Ordinea de prec dere a efilor de misiune Ordinea de prec dere a efilor de misiuni diplomatice va fi determinat . de data notific rii la MAE a asum rii conducerii misiunii diplomatice. ambasadorul prezint pre edintelui pe colaboratorii s i. autoturismul oficial în care se afl ambasadorul are arborat fanionul na ional al rii respective (pe aripa din fa dreapta). dac este cazul. Înmânarea se face cu ambele mâini de la o distan de circa un metru. Pre edintele îl invit pe ambasador pentru o fotografie oficial lâng steagul României.

la gar sau la aeroport. primul ministru i ministrul afacerilor externe) de a c ror perfectare se ocup Ministerul Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol. fie de succesori. de directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau de adjunctul acestuia. 259 . La plecarea definitiv a unui ambasador sau ef de misiune. so ia acestuia poate solicita o vizit protocolar de prezentare la so ia ministrului afacerilor externe. efii de misiune care p r sesc definitiv România sunt saluta i la plecare. În caz de plecare definitiv sau temporar din România a unui îns rcinat cu afaceri a. Dac sosirea sau plecarea efului de misiune are loc în zilele de sâmb t sau duminic .i.i. scrisorile de rechemare pot fi depuse la Pre edintele României fie personal de c tre efii de misiune.Absen a efului de misiune În caz de plecare temporar din România.i.00 sau înainte de orele 08. odat cu depunerea scrisorilor lor de acreditare. Obliga iile protocolare ale so iilor efilor de misiune Dup prezentarea scrisorilor de acreditare de c tre eful de misiune. eful misiunii notific în scris Ministerului Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± întoarcerea i reluarea func iilor sale. eful misiunii trimite o Not Verbal Ministerului Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± indicând numele colaboratorului care îl înlocuie te pe timpul absen ei sale. în calitate de îns rcinat cu afaceri a. So iile efilor de misiune trimit c r i de vizit so iilor personalit ilor române c rora so ii lor le-au f cut vizite protocolare de prezentare sau le-au trimis c r i de vizit . s rb tori sau alte zile în care oficial nu se lucreaz precum i dup orele 22. un membru al conducerii Ministerului Afacerilor Externe (ministrul de externe sau un secretar de stat) ofer un dejun sau dineu îin onoarea respectivului ef de misiune. acesta va fi salutat de un func ionar al Direc iei Protocol. Plecarea definitiv din România a efilor de misiune La plecarea definitiv din România. De asemenea. Scrisorile de rechemare ale îns rcina ilor cu afaceri titulari se depun ministrului afacerilor externe. odat cu scrisorile lor de cabinet.. se face printr-o scrisoare sau telegram adresat ministrului afacerilor externe al României de c tre ministrul afacerilor externe al rii respective. fie de succesorii acestora. notificarea înlocuirii acestuia cu un alt îns rcinat cu afaceri a. dorin a efectu rii unor vizite de r mas bun (la pre edintele rii.00. fie de ei personal. Plecarea definitiv a efului de misiune se notific de c tre respectiva misiune prin Nota Verbal în care se men ioneaza data plec rii definitive.

directorul Protocolului îl conduce la cabinetul ministrului sau secretarului de stat. îns rcinatul cu afaceri titular vine la Ministerul Afacerilor Externe unde este primit de directorul Protocolului c ruia îi înmâneaz . Imediat dup aceast întrevedere. conform uzan elor respectate în aceste ministere. Intrarea i ie irea din func ie a decanului Corpului Diplomatic se face în mod automat. respectiv. pentru depunerea scrisorilor de cabinet. Ceilal i membrii ai misiunii. decan al Corpului Diplomatic este. cu cea mai mare vechime la pot. Decanul Corpului Diplomatic Decan al Corpului Diplomatic este eful de minsiune cu grad de ambasador extraordinar i plenipoten iar. în cazul c acesta nu a depus-o înainte de plecare. f r nici o ceremonie. ANEXA Cele mai uzuale plasamente la mas sunt urm toarele: Masa la care particip numai b rba i Varianta 1 260 . sosit la post. într-o scurt întrevedere. la Ministerul Industriei i Comer ului. directorului adjunct al Protocolului din MAE sau altor colaboratori ai aceste Direc ii Ata a ii militari i ata a ii comerciali fac vizite de prezentare la Ministerul Ap r rii Na ionale i. cu grad diplomatic. Notificarea acestei situa ii la Ministerul Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± intr în practic diplomatic .Prezentarea scrisorilor de cabinet de c tre îns rcina ii cu afaceri titulari la ministrul afacerilor externe În ziua i la ora fixate pentru depunerea scrisorii de cabinet. Cu aceasta ocazie are loc o scurt convorbire. din oficiu. Prezentarea colaboratorilor efului de misiune eful de misiune prezint pe primul s u colaborator. reprezentnatul Vaticanului ± respective Nun iul Apostolic. copia scrisorii de cabinet. sunt prezenta i. În România. inuta pentru audien a la ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat a îns rcinatului cu afaceri titular. printr-o vizit pe care o face directorului Protocolului i directorului de rela ii din Ministerul Afacerilor Externe. este costum de culoare închis . În absen a acestuia. la sosireala post.i. decan a. al Corpului Diplomatic devine ambasadorul aflat imediat dup Nun iul Apostolic. Îns rcinatul cu afaceri titular înmâneaz ministrului afacerilor externe sau secretarului de stat scrisoarea de cabinet pentru numirea sa i pe aceea de rechemare a predecesorului s u. în ordinea de prec dere.

s se foloseasc urm toarea varianta de plasament: G = gazda SG = so ia gazdei Masa în form de potcoav Varianta 1 G = gazda SG = so ia gazdei Varianta 2 261 .G = gazda O = oaspetele de onoare Varianta 2 G = gazda O = oaspetele de onoare Masa la care particip Varianta 1 (cifrele subliniate ± femei) i femei G = gazda SG = so ia gazdei Pentru a se evita plasarea femeilor la capetele meselor este de preferat atunci când num rul femeilor este egal cu cel al b rba ilor.

Editura Luminalex. coli i institu ii. Codul manierelor în afaceri.ro/mae/mae. Bucure ti. Louis. Bucure ti. Aurel. Mircea. 1975. Editura Funda iei ³România de mâine´. Bucuresti. i Vedina . Drept diplomatic.G = gazda SG = so ia gazdei Masa rotund Num rul invita ilor este mic. Mandat MAE. Edi ia a II-a. Business Tech Interna ional i Amerocart SRL. Bonciog. Letitia. Aurelia. Bucure ti. Editura 1995 .nsf /All/Indreptar. £ Marinescu. BIBLIOGRAFIE Baldrige. 1996 Mali a.kappa. Îndreptar de protocol. G = gazda SG = so ia gazdei Nota: Exemplele de mai sus nu epuizeaz în întregime gama de situa ii ce pot ap rea în cadrul unor asemenea ac iuni. Bucure ti. Editura Galaxia. 262 . Codul bunelor maniere astazi. instrument de comunicare. 1996.2000. Elemente de protocol. Humanitas ». 2000.Verginia. Editura Didactic pedagogic . Diploma ia. Edi ia IV. Protocol. Dessault. http://domino.

memorii. Documentul este un act oficial sau particular prin care se adevere te (sau se preconizeaz ) un fapt. care prezint interes pentru cunoa terea istoric [1]. chem ri. manuscrise. 263 . dr. suportul. mai ales acelea care con in informa ii tiin ifice i tehnice constituie principala surs de informare documentar . Potrivit normelor interna ionale documentul este definit ca ³un material pe care este înregistrat o informa ie´ sau ³o informa ie înregistrat pe un segment´. Maria Petre Arhivele Na ionale Istorice Centrale ± Bucure ti Arhivistica este disciplina care are domenii de investiga ie izvoarele scrise pe supor i friabili (u ori deteriorabili) i pe baza c rora se efectueaz cercet ri fundamentale i aplicative în vederea stabilirii solu iilor optime de selec ionare. inscrip ie sau orice alt m rturie care serve te la cunoa terea unui fapt real. inventariere. ca fiind orice surs ³pe supor i friabili. diplomatice i consulare. Documentele. IV ORGANIZAREA I PRELUCRAREA ARHIVEI CONTEMPORANE Prof. datele cuprinse în documente. Adina Berciu-Dr ghicescu Directorul Colegiului Universitar de Administra ie i Secretariat Facultatea de Litere ± Universitatea din Bucure ti Prof. schite. cinematografice sau a altor imagini. înregistrarea lor. în publica ii. ordonare. Astfel în Dic ionarul tiin elor Speciale ale Istoriei documentul este definit. har i. în sens arhivistic. afi e. de reg sire a datelor i de transmitere a lor cât mai bine la beneficiar. realizate cu ajutorul grafiei. din prezent sau din trecut. se confer un drept sau se recunoa te o obliga ie. înregistr rilor sonore. redactat într-o form clar i având unitate de unitate de con inut i în eles de sine st t tor. planuri. No iunea de document. Prin urmare elementele unui document constau în: informa ii. conservare i valorificare a documentelor. Al turi de arhivistic se afl informarea documentar care studiaz informa iile. univ. fotografiei. proclama ii.CAP. Prin urmare documentul este un text scris sau tip rit. elaborând apoi mijloace de cercetare eficiente de prelucrare analitic ± sintetic . are o accep iune foarte larg . din punct de vedere arhivistic. Legea Arhivelor din 1996 men ioneaz c prin documentele care fac parte din Fondul Na ional al României´ se în elege: acte oficiale i particulare.

economice. pot avea o tematic diferit dar au form i raporturi asem n toare. Doar teoretic. care constituie izvor de cunoa tere a istoriei patriei. arhive de depozit. sociale i culturale a rii[3]´. la intervale de timp diferite. ß ß ß B. precum i de c tre persoanele fizice´[4]. economic . Fond arhivistic se consider ´totalitatea documentelor create în decursul vremii de organele de stat. particularit i externe. Colec ia are mai mul i creatori ai documentelor care de multe ori au fost create în locuri diferite. care nu mai îndeplineau acest oficiu. economice. realizate în ar sau de c tre creatori romani în str in tate[2]. Arhivele ar fi. de o familie sau de o persoan fizic conform unui anumit criteriu (tematic.pelicule cinematografice i alte asemenea m rturii precum i înregistr ri foto. S-a dovedit c nu tipul trebuie s fie norma de selec ionare a arhivelor. Dup etapele procesului de formare a arhivelor: arhive curente (de registratur ). documentele create de-a lungul timpului de c tre organele de stat. arhive ale Arhivelor Na ionale. militare. audio i informa ia cu valoare istoric . lingvistic) f r a se ine cont de provenien a lor[5]. s-a fixat alt criteriu: arhive vii. documentele se afl grupate în fonduri i colec ii. grupuri mari de documente de o mare diversitate atât sub aspectul informa iei cât i sub aspectul suportului pe care sunt realizate în arhive. 264 . tiin ific . In actuala Lege a Arhivelor Na ionale se specifica: ´Constituie izvoare istorice i alc tuiesc Fondul Arhivistic Na ional al României. a adar. a dezvolt rii politice. organiza iile publice sau private. religioase. istorice. sociale. fie ele arhive na ionale. curente. culturale. cultural sau artistica a rii. ci utilitatea lor. video. Colec ia arhivistic reprezint un ansamblu de documente a c ror adunare laolalt sa f cut prin alegere sau din întâmplare. departamentale (jude ene). ß ß Dup de inerea arhivelor: arhive de inute de organiza iile creatoare de arhiv . Exista mai multe criterii de clasificare: A. cronologic. arhive de inute de alte organiza ii i persoane particulare. social . de alte organiza ii sau de persoanele fizice care au îndeplinit func ii sau misiuni de r spundere în stat sau au avut un rol deosebit în via a politic . sunt documente care au fost grupate de o organiza ie. Clasificare arhivelor este necesar din considerente teoretice i practice[6]. necesare administra iei curente i arhive moarte.

create de institu iile de conducere din stat. apar în sec. ß arhive economice. dar grija p str rii lui revenea celui c ruia îi era destinat i care beneficia de con inutul lui). Ministerul de R zboi.. create de: prefecturi. create de institu ii ca: Sfatul Domnesc. tribunale. arhive capitaliste. provenite de la institu ii care au avut atribu ii în diferite ramuri ale economiei i cele provenite de la Ministerul Agriculturii. ß arhiva de registru (de pe actele emise se f cea o copie pentru o mai bun ordine i eviden ). arhive socialiste. al XIXlea. Marele Stat Major. arhive istorice (permanente). arhive moderne. cur i cu juri etc. Dup etapele istoriei arhivelor: ß arhiva la destinatar (actul era necesar. arhive administrative. Dup orânduirea social : arhive feudale. al Industriei i al Comer ului. ß arhive statistice ± fac parte din arhivele economice. ß arhive sanitare ± apar in unor institu ii create la sfâr itul sec. 265 . consilii populare. ß arhive judec tore ti sau judiciare. prim rii. copierea se f cea în registru. ß arhiva de registru (se mai nume te i arhiva de secretariat sau administrativ ). ß arhive poli iene ti ± provin de la institu iile de la perioada modern care aveau în sarcin men inerea ordinii i care erau organe executive ale statului. ß ß ß ß D.ß C. al XIX-lea. ß ß Dup creatorii arhivelor: arhive centrale. ß arhive militare ± cuprind documente create de armata. E. prin înfiin area oficiilor statistice (1859). ß arhiva la emitent (grija p str rii actului revine celui care îl creeaz ).

Pornind de la aceste defini ii i explica ii se ajunge la clasificarea modern a arhivelor. Pentru a se putea prelua fondurile arhivistice abandonate pentru a se putea l rgi accesul la cercetarea arhivelor istorice na ionale s-a recurs la un cadru legislativ minim[7]. primite. papirus (material sub form de foi . adunate i totodat conservate con tient de c tre o persoan . m tase. respectiv Legea nr.40/1990 i Hot rârea Guvernului României nr. arhive sonore. ß ß ß Dup modul de percepere de c tre om: arhive vizuale. Evenimentele din decembrie 1989 a produs perturba ii i în domeniul arhivelor. dup sec. lemn. prelucrat din tulpina plantei numit papirus. F. apari ia sectorului particular. al XIX-lea se organizeaz înv mântul. Ateneul Român. universit i. pergament (material de scris ob inut din prelucrarea pieilor unor animale). constituite cu scopul de a. metal. dar care nu sunt necesare în prezenta lucrare. Dup materia subiacent . epidemii. ß arhive familiale ± ansamblul actelor create i primite de membrii unei familii. abandonarea sau fragmentarea multor fonduri arhivistice au determinat elaborarea 266 .769/1991. cu documentele cele mai vechi. biblioteci. Transform rile produse în sistemul institu ional. ß arhive culturale ± create de institu ii de cultur precum ASTRA. licee.i p stra interesele lor. cele mai bogate arhive din perioada feudal pân ast zi. când existau coli pe lâng m n stiri. ß arhive sociale ale unor organiza ii pe ramuri de produc ie. ß arhive personale ± totalitatea actelor i documentelor concepute. muzee. dar clasificare arhivelor este necesar din considerente teoretice i practice[6]. m suri de prevenire. exist documentele scrise pe: ß hârtie. de a-i organiza pentru ob inerea de privilegii (bresle i corpora ii). iar arhivele sunt create de coli. ß arhive de înv mânt. Exist mai multe criterii de clasificare. G. de familie ca persoan juridic sau de organe administrative ale familiei. scoar a de copac. care prin destina ia lor s-au p strat în proprietatea succesiv sau colectiv a acesteia. ß arhive ecleziastice.amintesc de leacuri pentru boli. slab reprezentate în feudalism. pe care se scria în antichitate). arhive audio-vizuale. Abordarea acestui aspect presupune numeroase puncte de vedere.

Instruc iuni privind activitatea de arhiv la creatorii i de in torii de documente. în mod unitar. p strarea. Acestea constituie cerin ele în materie de arhive pe care societatea le adreseaz amintitelor unit i. asigurarea p str rii lor. ie ite ori întocmite pentru uz intern la registratura general .unei noi legi arhivistice. faptul c administrarea. Aceasta stipula (art. dovad c legiuitorul recunoa te importan a i rolul arhivelor în stat. p strarea. Arhivelor Na ionale. supravegherea i protec ia special a F.N. folosirea i depunerea la Arhivele Na ionale a înscrisurilor ce fac parte din Fondul Arhivistic Na ional. i ies de la un creator necesit 267 .N. supravegherea i protec ia special a Fondului Arhivistic Na ional al României se realizeaz de c tre Arhivele Na ionale.217 din 23 mai 1996. Num rul mare i diversitatea documentelor care intr organizarea precis a circuitului lor. într-un singur registru de intrare-ie ire sau în mai multe (atunci când institu ia creeaz un num r unic de documente). conform complexit ii i cantit ii de arhiv precum i structura i competen a compartimentelor de arhiv stabilite de conducerea unit ilor creatoare i de in toare de arhiv .). Înregistrarea documentelor marcheaz existen a oficial a acestora i reprezint actul de na tere al fiec rui document i de corectitudinea înregistr rii depinde. Primul capitol al instruc iunilor cuprinde în 7 articole dispozi ii generale ce definesc documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României (F. cu avizul de specialitate al Arhivelor Na ionale. unit ilor creatoare i de in toare de documente la revin o serie de obliga ii privind eviden a. unitar bugetare în cadrul Ministerului de Interne´. în mare m sur . selec ionarea. se realizeaz de Arhivele Na ionale. în termen de 30 de zile. selec ionarea.A. atribu iile personalului compartimentului de arhiv i obliga ia de a comunica în scris. obliga iile de in torilor i creatorilor de arhiv în înfiin area compartimentelor de arhiv . f r ca numerele de înregistrare date documentelor s se repete. inventarierea. Arhivele Na ionale au elaborat prin Ordinul de zi nr. 3) c ´administrarea. înfiin area.A. Pornind de la actele normative în vigoare. Cel de-al doilea capitol cuprinde în 108 articole obliga iile creatorilor i de in torilor de documente începând de la eviden a. Urm rind organizarea i desf urarea activit ii arhivistice la nivel na ional. Eviden a documentelor Legisla ia arhivistic prevede obliga ia creatorilor de documente de a înregistra toate documentele intacte. Aceste instruc iuni sunt deosebit de utile i vin s completeze dispozi iile cuprinse în Legea Arhivelor Na ionale din 2 aprilie 1996. folosirea documentelor i pân la depunerea lor la Arhivele Na ionale i r spunderile i sanc iunile ce se aplic în cazul nerespect rii acestor obliga ii. reorganizarea sau oricare alte modific ri survenite în activitatea institu iilor cu implica ii asupra compartimentului de arhiv . Noua lege a Arhivelor Na ionale a fost promulgat la 2 aprilie 1996 prin decret de Pre edintele României.

destinatarul. înregistrarea acestora se face la fiecare compartiment de munc . cât i a anexelor se face printr-un riguros discern mânt. con inutul documentului pe scurt. Aceasta este prima faz a form rii dosarului în care evolueaz . acestea vor primi num rul de înregistrare al documentului la care se r spunde.[8] Înregistrarea documentelor se efectueaz cronologic. În registrul de intrare-ie ire se vor preciza urm toarele elemente: num rul de înregistrare. concomitent cu cea de rezolvare a lucr rilor. compartimentul c ruia i s-a repartizat. num rul i data documentului date de emitent. Documentele expediate din oficiu i cele întocmite pentru uz intern se înregistreaz ca i documentele ini iale. Gruparea documentelor primite. În cazul documentelor expediate ca r spuns. documentele se grupeaz în dosare.Atunci când creatorul de documente creeaz un num r mare de documente. Legisla ia arhivistic stabile te c anual. potrivit problemelor i termenelor de p strare stabilite prin nomenclatorul dosarelor. persoane juridice sau fizice. data expedierii. care se va stabili i completa în registru dup rezolvarea documentului. dup con inut. Fiecare document. data înregistr rii.[9] Nomenclatorul dosarelor se întocme te de fiecare creator pentru documentele proprii 268 . urmeaz s fie repartizat la un dosar. num rul anexelor. care însumeaz sub o form determinat grupa de documente create într-o institu ie. Gruparea documentelor în dosare Opera iunea de baz a registraturii este primirea. modul rezolv rii. num rul de înregistrare al documentului la care se face conexarea. în dreptul fiec rui document conexat se trece în rubrica corespunz toare. num rul filelor documentului. împreun cu documentele de r spuns (dac au necesitat r spuns). conturându-se a ezarea documentelor în ordinea descresc toare a numerelor de înregistrare. pe baza unor indicatori prestabili i. în ordinea primirii lor. respectiv de constituire a documentelor. num rul de înregistrare al documentului la care se conexeaz i indicativul dosarului dup nomenclator. expediate. repartizându-se la aceea i map numai documentele care se refer la aceea i problem i cu acela i termen de p strare. Documentele care se refer la aceea i problem se conexeaz la primul document înregistrat. înregistrarea i repartizarea documentelor spre rezolvare. începând de la 1 ianuarie pân la 31 decembrie ale fiec rui an. cât i cu anexele lor. la registratura general înscriindu-se num rul de înregistrare atribuit de expeditor i denumirea compartimentului la care se repartizeaz spre înregistrare i rezolvare. emitentul. Prima opera ie în cadrul form rii dosarului const în a ezarea în bibliorafturi sau în mape a documentelor primite de la diferi i coresponden i. completându-se coloanele adecvate.

Pe lâng acestea s-a indicat. s se înscrie documentele dup alfabet. pe compartimente de munc . registre. iar în alte condici. dup modelul din anexa nr. fiecare dosar numerotându-se cu cifre arabe. numite alfabetice. a c rui reorganizare necesit o reclasare a actelor. este un conglomerat eterogen de documente.[11] Nomenclatorul dosarelor este un tabel sistematic în care sunt desf urate. cartoteci . c ci dosarul nu cap t aceast accep iune decât în momentul când este încheiat i perfectat. O arhiv f r nomenclator. i se numeroteaz cu cifre romane. ca documentele intrate s fie prescrise în condici generale în ordinea intr rii lor. Literatura de specialitate acord nomenclatorului de dosare un loc important. Constituirea documentelor pe baza nomenclatorului este sistemul cel mai economic i. condicile i alte materiale preconstituite. în vederea repartiz rii documentelor intrate la compartimentele pentru rezolvare. Indicativul poate fi format numai din litera majuscul i cifra arab (ex: B) sau numai 269 . operativ. litera majuscul i cifra arab formeaz indicativul dosarului (ex: I A).1. Legisla ia arhivistic a statornicit ca instrument de constituire a arhivei curente nomenclatorul dosarelor. Cifra roman . i se În rubrica a treia se trece. condici. categorii de documente grupate pe probleme în termene de p strare. cât mai ales compartimentelor pentru repartizarea documentelor dup rezolvare în dosare. în rezumat. constituirea unit ilor arhivistice. structura schemei de organizare a creatorului unit ii arhivistice (dosare.sub forma unui tabel în care se înscriu.[10] Ideea constituirii dosarelor potrivit unui instrument asem n tor nomenclatorului dosarelor a fost prezent de la înfiin area Arhivelor Statului. respectiv: clasarea documentelor pe probleme i termene de p strare.a. începând cu nr. cartotecile.1 la fiecare compartiment de munc . inventarierea lor.[12] În prima rubric a nomenclatorului se trec denumirile compartimentelor de munc . În rubrica a doua se trec subdiviziunile compartimentelor de munc numeroteaz cu litere majuscule. El este un element analitic i serve te atât la registratur . în ordinea în care figureaz în schema de organizare a creatorului. El se întocme te de fiecare creator. de existen a i aplicarea lui corect depinzând toate activit ile ulterioare.) concepute pe probleme i termene de p strare. deci o dublare a muncii. În nomenclator se trece i registrele. Primele instruc iuni de organizare a acestora dispuneau constituirea dosarelor create în decursul unui an pe baz de opise i predarea lor la arhiv pe aceea i baz . în acela i timp. con inutul documentelor ce constituie dosarul. selec ionarea. valorificarea informa iilor documentare etc.

3. în anumite conjuncturi.). la rubrica rezervat acestuia. În aceast categorie se încadreaz instruc iunile i normele metodologice de lucru.10 etc). Într-un dosar se grupeaz documente referitoare la aceea i problem .5. c ruia i se d un termen temporar. se grupeaz în dosare diferite. întocmite pe perioade de timp diferite i. care din nevoile practice ale creatorului exist în mai multe exemplare. de importan a tiin ific a informa iilor pe care le con in documentele. dar ele se vor reg si în arhiva creatorului la compartimentul emitent. nomenclatorul se completeaz cu denumirea acestora i cu dosarele nou create. În cazul compartimentelor de munc 270 . întrucât aceste omisiuni pot duce ulterior. în raport cu importan a informa iilor pe care le însumeaz . pentru fiecare termen de p strare. în a a fel încât nici o categorie de documente s nu r mân pe dinafar . d ri de seam lunare. aceste documente vor fi analizate de comisia de selec ionare i. ordinele circulare i alte documente cu caracter aplicativ i care se p streaz la o map de lucru. la compartimentul care execut acele atribu ii.C. Dac termenul de p strare al unor grupe de documente nu poate fi stabilit cu certitudine.din cifra arab (ex: 4). trimestriale vor primi termene temporare de p strare. aprob rile i avizele respective. cu semn turile. ex. cu acela i termen de p strare. se p streaz în original întrun dosar cu termen permanent iar celelalte exemplare se p streaz într-un dosar separat cu men iunea ³cópii´. lâng termenul de p strare temporar se men ioneaz ³C. studiile i documentele. Adic se înfiin eaz noi comportamente de munc sau subdiviziuni. dac creatorul are ca p r i componente numai compartimente de munc f r subdiviziuni sau mici compartimente de munc .a. anuale . planurile periodice. Astfel.: dosarele de prognoze. situa iile decadale. în momentul întocmirii nomenclatorului.). Stabilirea lui se face inându-se seama de legile în vigoare.´ (comisie de selec ionare). trimestriale. în mod deosebit. indicativul dosarului va figura în registrul de intrareie ire. Nomenclatorul dosarelor elaborat de creator trebuie s cuprind întreaga problematic i s însumeze propunerile tuturor compartimentelor. dup caz. la încerc ri de asimilare prin analogie care. informa iile documentelor pot avea importan tiin ific . de importan a practic pentru activitatea creatorului de documente i.10.5. cu termene de p strare diferite (planuri. La expirarea termenului de p strare. în exemplarul original.S. în final. În dreptul grupelor de documente care se p streaz permanent se trece cuvântul ³permanent´ (prescurtat ³P´) iar pentru acelea care se p streaz temporar.S. planuri de perspectiv i documenta iile corespunz toare. ci numai atunci când se produc schimb ri în structura creatorului de documente. ca i pe fiecare document în parte. respectiv. pot fi propuse pentru eliminare sau re inute permanent.[13] Nomenclatorul dosarelor nu se modific anual. Atunci când în cadrul aceleia i probleme se creeaz documente cu termene de p strare diferen iate. La înregistrarea documentelor. provoac pierderea individualit ii documentelor i imposibilitatea nominaliz rii i reg sirii lor. cifra care reprezint num rul anilor cât se p streaz (1. În cazul acelora i genuri de documente. sau dac exist motive s se presupun c . documentele cu valoare permanent . se constituite dosare separate. lunare. În rubrica a patra a nomenclatorului se înscrie termenul de p strare (ex: P.

dup data primirii. prin care se grupau la un loc. Mai târziu. la sfâr itul secolului al XVIII-lea. ca orice produs social. toate chestiunile de acela i fel. adic de grupare a actelor referitoare la aceea i chestiune într-un singur loc. fixau obligativitate creatorilor de arhiv de a grupa toate documentele care le creeaz . în vederea aplic rii lui. statutul administrativ din decembrie 1848. iar în interiorul acestora. nomenclatorul va fi difuzat la toate compartimentele. urmat de conceptul de r spuns sau alte înscrisuri. restructur ri de compartimente.[14] Legisla ia arhivistic stabile te responsabilitatea alc tuirii nomen-clatorului dosarelor. i care .sau subdiviziunilor lor care î i dezvolt activitatea creând alte grupe de documente decât cele prev zute ini ial. pe probleme. Aici. De men ionat c în nomenclator trebuie s fie cuprinse i documentele care prin informa iile pe care le însumeaz au regim secret. Primele instruc iuni de organizare a arhivei în ara Româneasc i Moldova. în dou exemplare. a fost introdus sistemul de registratur . eful fiec rui compartiment r spunde de întocmirea proiectului de nomenclator pentru documentele specifice compartimentului respectiv iar proiectele sunt centralizate de eful compartimentului de arhiv i se înainteaz . nomenclatorul se completeaz cu noile dosare. apoi cusute dup sistemul leg toriei de c r i. Din aceast form s-au desprins mai târziu diferite alte sisteme. Ambele sisteme reprezint forma de tranzi ie între sistemul cronologic de p strare a actelor i cel al dosarelor i preg tesc terenul pentru introducerea sistemului modern al dosarelor. Dup expirarea termenului de p strare cu caracter secret. aceste documente trec la arhiva general pentru întregirea fondului. Paralel s-a dezvoltat i sistemul fascicolelor. în ordine cronologic . În vederea 271 . organizarea actelor. Când au loc îns reorganiz ri. potrivit c ruia actele dintr-un an au fost p strate în strict ordine cronologic . i al nivel local de direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. pe termene de p strare. în clase pe probleme. a avut un curs aparte. Dup confirmare. î i are istoria lui. stabile te i alte detalii asupra dosarului. Termenul de ³dosar´ a urmat celui de ³dela´ care la rândul s u s-a desprins din termenul de ³acta´. în dosare. cerând ca acesta s nu dep easc 25 cm. Un exemplar din nomenclator se afl la registratura general pentru a servi la repartizarea coresponden ei c tre compartimente precum i pentru men ionarea în registrul de intrare-ie ire a indicativului dosarului unde s-a clasat lucrarea. dup num rul de înregistrare. prin care limita grosimea lui. schimb ri de atribu ii etc. În Transilvania. documentele se grupeaz în dosare. printre care cel mai frecvent a fost acel al num rului de baz .[15] Dup rezolvarea lor. se întocme te un nomenclator nou. Constituirea dosarelor i dosarul. Nomenclatorul este aprobat de conducerea unit ii creatoare de documente i se confirm la nivel central de Arhivele Na ionale. emise în anul 1831. se constituie dup acelea i reguli dar se p streaz separat. potrivit nomenclatorului i se predau la compartimentul de arhiv . în al doilea an de la constituire. spre aprobare i confirmare. în spe a dosarelor. în mod firesc.

Predarea la compartimentul arhiv Inventarierea este opera iunea de luare în eviden a unit ilor arhivistice. Prin metoda direct inventarierea se efectueaz direct.). iar celelalte se depun odat cu dosarele la compartimentul de arhiv . Inventarierea dosarelor. iar documentele care nu fac obiectul dosarului respectiv se trec la dosarul de care apar in. trecerea pe calculator. sau în cazuri speciale. Dosarele neîncheiate în anul respectiv. ciornele. întocmite dup modelul prezentat la anexa 2. în felul acesta se înl tur pericolul r t cirii dosarelor i se asigur arhivarea lor corect . Odat cu clasarea documentelor în cadrul dosarului se separ dubletele. în inventare se va men iona acest lucru. datele se înscriu pe coperta dosarului i de aici în inventare. actele mai vechi trebuie s se afle deasupra i cele noi dedesubt. când în constituirea dosarului se folose te ordinea cronologic . întrucât prin ele se pot identifica dosarele în cadrul fondului arhivistic. create în cursul unui an. În cazul dosarelor formate din mai multe volume.pred rii dosarelor se efectueaz o serie de opera iuni. etc. Ea se aplic majorit ii creatorilor de arhiv .[16] Legisla ia arhivistic prevede predarea documentelor la compartimentul de arhiv pe baz de inventare. inventarierea se execut pe baza fi elor. Aceast metod are o serie de inconveniente: necesit spa iu i mutarea de mai multe ori a documentelor dintr-un loc în altul. dintre care un exemplar r mâne la compartimentul care face predarea. Înscrierea acestor elemente este necesar . se trec în inventarul anului respectiv. în inventar fiecare dosar va primi un num r direct. ca i cele care se opresc la compartimentele de munc . actele care nu au leg tur cu problema din dosar. Dubletele. Ea se poate face prin dou metode: metoda direct i metoda indirect sau pe fi e. Inventarele se întocmesc în 3 exemplare pentru documentele nepermanente i în 4 exemplare pentru documentele permanente. fie c au fost repartizate gre it. La efectuarea acestei opera ii o aten ie deosebit se acord anexelor pentru a se asigura gruparea lor la documentele din care au fost desprinse. de c tre un compartiment de munc . 272 . notele de însemn ri personale care au servit la redactarea referatelor. cronologic. distinct. cu documentele. în urma c reia rezult inventarul fondului sau colec iei. cu men ionarea nepred rii lor.[17] Inventarul cuprinde toate dosarele cu acela i termen de p strare. iar fi ele pot fi folosite i în alte scopuri: crearea unui fi ier tematic sau cronologic. ciornele. dup alte criterii (alfabetic. Fiecare compartiment va întocmi atâtea inventare câte termene de p strare sunt prev zute în nomenclator. geografic. Prin metoda indirect . În momentul pred rii lor ulterioare. Prima opera iune este ordonarea documentelor în dosar. se asigur o operativ integrare în fond sau compartiment i constituie factori de asigurare a integrit ii fondului. fie c au fost consultate i nu au fost puse la locul lor. Aceast metod permite înl turarea eventualelor gre eli în redactarea con inutului rezumatelor i evit mutarea repetat a materialelor. sunt înl turate cu avizul comisiilor de selec ionare.

Predarea la arhiv se face conform unei program ri prealabile. chiar i un document. rapoarte. toate inventarele dosarelor preluate. la capitolul ³Prelu ri´ se trec. ele se aduc la cuno tin a compartimentului creator care efectueaz corecturile ce se impun. Dup el este men ionat emitentul cu denumirea complet . fiecare inventar se trece separat. destinatarul. în ordinea prelu rii. Dosarele care cuprind acte din mai mul i ani se vor inventaria la anul de început. Înl turarea neesen ialului i redactarea într-o form clar a problemelor importante duce la reg sirea rapid a informa iilor. ci include o diversitate de probleme conexe.Rubrica ³Con inutul dosarului´ va cuprinde genurile de documente (coresponden sinteze. apoi destinatarul tot cu denumirea complet . memorii. determin eficien a maxim a reg sirii informa iilor. Pentru fiecare inventar se noteaz : ß ß ß ß ß ß Num rul de ordine al inventarului Data prelu rii documentelor din inventarul respectiv Denumirea compartimentului de la care provine inventarul Datele extreme ale documentelor Totalul dosarelor din inventar Totalul dosarelor primite efectiv în arhiv din inventarul respectiv 273 . Problema sau problemele con inute în dosar constituie esen a lui i se va reproduce cât mai exact. conform modelului prev zut la anexa 4 din Legisla ia arhivistic . pe baza unui proces verbal.[19] Eviden a dosarelor i inventarelor depuse la compartimentul de arhiv se ine în registrul de eviden curent . compartimentul de arhiv verific fiecare dosar.[20] Dac compartimentul de arhiv p streaz i alte fonduri arhivistice. men ionându-se în inventar anii extremi. urm rind respectarea modului de constituire a dosarelor i concordan a între con inutul acestora i datele înscrise în inventar. . Genul documentelor este elementul cu care începe rezumatul i se va extrage din con inutul dosarului.). nu trateaz în mod exclusiv o singur problem . Informa ia privitoare la aceste probleme conexe este expus riscului pierderii din neputin a de a reda diversitatea de probleme în con inutul dosarului. La preluare. Astfel. în registrul de eviden curent se deschide câte o partid pentru fiecare fond. ordine etc. inventarierea i predarea lor intr în obliga ia compartimentelor creatoare de documente. În cazul constat rii unor neconcordan e.[18] Constituirea dosarelor. Trebuie avut în vedere c un dosar. sub un num r de ordine. Inventarele care redau operativ i exhaustiv informa iile existente în arhiv . problema sau problemele con inute i perioada la care se refer . emitentul.

transferului c tre alt unitate de in toare sau ca urmare a distrugerii provocate de evenimente neprev zute. timp în care documentele pot servi ca surs de 274 . 5.5)[22] Proces-verbal de predare-preluare (conform anexei nr. în vederea pred rii lor la Arhivele Na ionale i pe de alt parte introducerea în circuitul economic a celor care nu mai prezint interes pentru societate sub nici un aspect. Termenele de p strare la creator se stabilesc în raport de valoarea tiin ific sau utilitatea practic a documentelor. Interesul practic este limitat la un num r de ani de 3. 10. responsabilitatea creatorilor de arhiv . 20 etc. Selec ionarea documentelor Selec ionarea documentelor este activitatea arhivistic de cea mai mare importan . dup caz: ß ß Proces-verbal de selec ionare (conform anexei nr. întrucât în cadrul ei se apreciaz importan a documentelor sau inutilitatea unora dintre ele i se hot r te p strarea sau eliminarea lor definitiv . în urma selec ion rii. angajând în cel mai înalt grad.ß Num rul dosarelor l sate la compartiment i depuse ulterior La capitolul ³Ie iri´ se trec: ß ß ß ß Data ie irii documentelor din eviden Unde s-a predat Denumirea. num rul i data actului pr baza c ruia au fost scoase din eviden Totalul dosarelor ie ite Scoaterea dosarelor din eviden a arhivei se face cu aprobarea conducerii creatorilor sau de in torilor de documente i cu confirmarea Arhivelor Na ionale. aprobat de conducerea unit ii creatoare sau de in toare i confirmat de Arhivele Na ionale.[21] Articolul 28 din Legisla ia arhivistic prevede c dosarele sunt scoase din eviden a arhivei pe baza unuia din urm toarele acte.6)[23] ß Proces-verbal de constatare a deterior rii complete sau par iale a documentelor sau a lipsei acestora Documentele deteriorate pot fi scoase din eviden în urma propunerii comisiei de selec ionare. Documentele constituite de creator pe probleme i termene de p strare ocup an de an spa ii de depozitare i solicit însemnate fonduri b ne ti pentru conservarea i eviden a lor. Selec ionarea are drept scop pe de o parte stabilirea documentelor cu valoare documentar-istoric . 15.

5 din Legisla ia arhivistic [27]) care se înainteaz spre aprobare conducerii unit ii. sau la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. s fie în m sur s hot rasc asupra importan ei informa iilor cuprinse în documente. Formalismul. la anul i compartimentul de munc respectiv. de plata retribu iei . acestea au termene de p strare temporar .: arhivele de personal. Dac comisia constat gre eli de încadrare a documentelor la termenele de p strare sau stabile te ca unele dintre acestea s fie p strate permanent.S. secretar i un num r impar de membri. la Arhivele Na ionale. calitatea inventarelor i a nomenclatoarelor. incompeten a pot duce la pierderi irecuperabile de documente. Este evitat astfel pierderea unor informa ii importante. Efectuarea în bune condi ii a selec ion rii documentelor este determinat de preg tirea i experien a celor care efectueaz selectivarea. La încheierea lucr rilor. modul de constituire a dosarelor.´ (comisa de selec ionare). Altfel exist riscul de a distruge documente care nu mai pot fi recuperate. potrivit nomenclatorului.a). 275 . discern mântul. pentru selec ionarea corect este necesar cercetarea integral a documentelor i a inventarelor lor. cultur etc. în cazul unit ilor locale. De asemenea. chiar dac .[26] Comisia de selec ionare se întrune te anual sau ori de câte ori este nevoie. Ea este compus din pre edinte. pentru a se crea privirea de ansamblu asupra documentelor existente i a informa iilor pe care le cuprind. comisia întocme te procesul. Inventarele dosarelor propuse de comisia de selec ionare spre a fi eliminate împreun cu procesul-verbal aprobat de conducerea unit ii i inventarul documentelor permanente create în perioada pentru care se efectueaz selec ionarea (câte un exemplar) se înainteaz . pentru confirmare. Sunt selec ionate atât documentele create de unitatea respectiv cât i cele create de alte unit i i p strate în depozitul acesteia. indiferent de termenul de p strare actual. dar pot s fie i mai lungi (de 30. cu adres înregistrat . s chibzuiasc dac documentele care se p streaz permanent sun suficient de cuprinz toare. O aten ie deosebit va fi dat dosarelor care au men iunea ³C. superficialitatea. în cazul unit ilor centrale.[25] Membrii comisiei de selec ionare trebuie s fie numi i din rândul speciali tilor cu experien care prin preg tirea. numi i din rândul speciali tilor proprii. 50 sau 100 de ani) dac documentele au o valoare practic îndelungat (ex. economie. Secretarul prezint comisiei inventarele dosarelor cu termenele de p strare expirate.verbal (model: anexa nr. concludente în ce prive te rolul creatorului în stat. privirea de ansamblu asupra muncii din domeniul respectiv.[24] Legisla ia arhivistic prevede c în cadrul fiec rei unit i creatoare i de in toare de documente s func ioneze câte o comisie de selec ionare numit prin decizia sau ordinul conduc torului unit ii respective. ele se trec în inventarele corespunz toare termenului lor de p strare.[28] Arhivele Na ionale sau direc iile jude ene pot hot rî p strarea permanent a unor dosare.informare i de documentare pentru activitatea creatorului. reprezentând principalele compartimente de arhiv . eful compartimentului de arhiv este de drept secretarul comisiei de selec ionare. Cei care fac aceast apreciere trebuie s cerceteze atent dosar de dosar.

tampile. i se predau compartimentului de arhiv . grafice. într-un registru. 276 . Documentele secret de stat care î i p streaz acest caracter i dup expirarea termenului de p strare prev zut în nomenclator se selec ioneaz la compartimentul special de o comisie de selec ionare compus din persoane care au acces la date. cât de pe pozi ia cercet torului dornic s se informeze. gruparea documentelor secrete în dosare se face separat de cele nesecrete.[29] Selec ionarea matricelor sigilare scoase din uz se efectueaz de c tre comisiile de selec ionare. pe rafturi pentru a fi verificate de organele de control ale Arhivelor Na ionale. s cunoasc i s aprecieze peste decenii preocup rile genera iei trecute pentru dezvoltarea sectorului respectiv de activitate. numerotarea filelor i certificarea se fac în anul urm tor cre rii lor. la compartimentul special. pe baz de proces-verbal (anexa nr. materialul din care este confec ionat placa metalic (aur. forma (rotund . informa ii i documente secrete de stat. în vederea confirm rii lucr rii de selec ionare. triunghiular ). o el etc) cât i suportul (filde .Documentele supuse selec ion rii se p streaz în ordine. 7)[31]. documentele secrete de serviciu i nesecrete care fac corp comun cu documentele secrete de stat (situa ii. se inventariaz în ordinea d rii lor în folosin . traducerea în limba român . 6)[30]. cu confirmarea Arhivelor Na ionale. p trat . Matricele sigilare (sigilii.[33] Conform acelora i instruc iuni. descrierea câmpului (elementele caracteristice ale stemei. argint. dimensiunile (diametru. tabele) i care nu pot fi separate. emblemei. 7 va fi men ionat data prelu rii i denumirea organiza iei (sau numele persoanei) de la care s-a preluat matricea. gruparea documentelor în dosare se face pe baza nomenclatorului în care se cuprind i categoriile de documente din listele de date i informa ii secrete de stat. Din aceast comisie va trebui s fac parte i eful compartimentului special. P strarea i selec ionarea lor la compartimentul de arhiv se fac în acela i mod ca la documentele nesecrete. manipuleaz . lemn. Aceasta necesit i din partea arhivistului c ruia i se încredin eaz lucrarea spre avizare s -i determine pe membrii comisiei de selec ionare s judece documentele nu atât de pe pozi ii administrative. textul întregit i dac este cazul. vor intra în componen a dosarului cu documente secrete de stat. pe baz de inventare. legarea lor. înso it de inventar (anexa nr. monogramei etc). conform anexei nr. 217 din 23 mai 1996 prev d la art. între paranteze) i anul confec ion rii. 37: ³Documentele secrete de stat se înregistreaz . la expirarea caracterului secret. legenda (se va reproduce textul din exerg . În inventar. confec ionate din metal. cauciuc sau orice alte materiale. Selec ionarea unui fond reprezint un moment important în procesul de preg tire în vederea intr rii lui în Arhivele Na ionale. inventarierea i selec ionarea documentelor secrete de stat Instruc iunile privind activitatea de arhiv la creatorii i de in torii de documente.[32] Ordonarea. ebonit etc). gruparea documentelor secrete de stat în dosare. aprobate de conducerea Arhivelor Na ionale prin Ordinul de zi nr. schi e. studiaz i p streaz potrivit actelor normative în vigoare privind ap rarea secretului de stat´. lungimea laturilor în cm). parafe).

stabilind unit ile arhivistice care se elimin i cele care se re in. în paralel cu transformarea sau dispari ia unui num r important de institu ii. Inventarele întocmite pentru acest gen de documente vor cuprinde: num rul curent. Astfel de in torii arhivelor prelucrate sunt obliga i s determine apartenen a la fond (fondarea). Numerotarea dosarelor se face începând cu num rul 1. ordonarea lor se execut dup criteriul cronologic.[35] În cazul documentelor foi volante.Dac pentru anumite categorii de documente secrete de stat momentul trecerii lor la arhiva general este bine marcat (ex. apoi comisia de selec ionare cerceteaz dosarele pozi ie cu pozi ie. condicilor etc. sociale. cantitatea (în metri lineari sau unit i arhivistice). cu ocazia selec ion rii.[34] Prelucrarea documentelor neconstituite pe probleme i termene de p strare În situa ia în care num rul creatorilor de arhiv este în continu cre tere. În procesul ordon rii documentelor f r eviden . sunt numeroase cazuri când în cadrul depozitelor de arhiv se g se te arhiva neprelucrat . Folosirea documentelor 277 . cu termene de p strare 1-5 ani (boniere. fi e de pontaj.: cercet rile tiin ifice din diferite domenii sunt secrete pân la finalizare i publicare. iar în cadrul compartimentului pe probleme. iar în cadrul anului pe probleme.). s ordoneze documentele în cadrul fondului dup un criteriu stabilit (pe ani i compartimente de munc . chitan iere. alfabetic . datorit dezvolt rii economiei de pia . f r a se lua în considera ie datele documentelor anexate. politice i culturale ale poporului român. categoria de documente. apoi se grupeaz pe probleme în dosare. inven iile i inova iile pân la punerea lor în practic etc. metodologia de prelucrare a documentelor neconstituite pe probleme i termene de p strare. tampila de înregistrare. pozi ia în nomenclator i termenul de p strare. anii extremi.) pentru altele. la expirarea termenului de p strare. rezolu ia sau notele tergale i con inutul actului. inându-se seama de denumirea destinatarului.[36] Prelucrarea tuturor documentelor aflate în depozitele de arhiv prin fondare. pe ani.tiin ific . prezentând importan a tiin ific i practic . Se procedeaz apoi la inventarierea dosarelor. registrelor.a. inventariere i gestionare f cut cu profesionalism i sim de r spundere va aduce în circuitul cercet rii tiin ifice date importante ale istoriei economice. condici de prezen ). aceast opera iune este l sat la aprecierea celor care le-au dat caracterul de secret. se separ documentele de acela i fel. pe fiecare an. dac un dosar cuprinde documente din mai mul i ani se ordoneaz la anul cel mai vechi. pe compartimente i ani. în vederea elimin rii lor globale. iar la vechii creatori munca de arhiv a fost l sat pe ultimul plan. Rezult necesitatea urm rii cu aten ie a declasific rii documentelor atunci când înceteaz caracterul lor secret i predarea lor la arhiva general întrucât majoritatea lor prezint valoare documentar. ordonare. indiferent de termenul de p strare. Instruc iunile privind activitatea de arhiv la de in torii de documente prev d la articolele 40-42.

se g sesc noi date. fie se poate emite un nou certificat. în el nu vor fi expuse concluzii personale. inform ri. Dac . Conform articolelor 20 i 21 din Legea Arhivelor Na ionale. Dac în dosarul în care s-a f cut cercetarea se afl diplome. dac acestea se refer la drepturi ce-l privesc pe solicitant cum sunt: vechimea în munc . aceast situa ie se comunic în scris solicitantului. va indica numai datele existente precum i denumirile documentelor din care s-au extras elementele necesare întocmirii certificatului. prevede obligativitatea creatorilor de documente s elibereze la cerere. la cerere. noul certificat va primi alt num r de înregistrare. va fi ordonat alfabetic iar acolo unde dotarea permite. Nu sunt admise. rezolvarea unor lucr ri administrative. pentru protejarea lor. se poate elibera fie un nou certificat. drepturi patrimoniale. dup 30 de ani de la crearea lor.[38] Certificatul va cuprinde o expunere exact i clar a datelor rezultate din documente.Bog ia de informa ii cuprins în depozitele de arhiv a diver ilor creatori i îndeosebi documentele care fac parte din Fondul Arhvistic Na ional poate fi folosit pentru cercetarea tiin ific . acestea se restituie titularului. ters turi sau complet ri printre rânduri. cu indicarea num rului i datei de emitere a precedentului. chiar dac nu au îndeplinit termenul de 30 de ani. r spunderea asupra exactit ii datelor o poart referentul i eful lui ierarhic iar copiile sau extrasele se legalizeaz de unitatea care le elibereaz i se înmâneaz personal solicitantului ori împuternicitului s u legal sau se expediaz prin po t . re inându-se la dosar o copie certificat de responsabilul arhivei. extrase. va fi creat un subansamblu arhivistic computerizat de 278 . inclusiv cele din certificatul anterior. de c tre cet enii români i str ini. din 23 mai 1966. document ri precum i pentru eliberarea unor copii. Legea stabile te c documentele cu valoare deosebit nu se expun în public. dac se cunoa te unitatea de in toare a documentelor. cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unit ii creatoare sau de in toare. Fi a va cuprinde numele i prenumele solicitantului. studii. men ionându-se toate datele. care se va anula i retrage. la cererea peti ionarului sau din dispozi ia conducerii unit ii creatoare sau de in toare. certificate. în textul certificatului.[37] Articolul 44 din Instruc iunile privitoare la activitate de arhiv la creatorii i de in torii de documente. iar referatul pe baza c ruia se redacteaz certificatul va fi semnat i datat de persoana care a f cut cercetarea i va cuprinde denumirea fondului cercetat i cotele unit ilor arhivistice cercetate (anul i num rul din inventar). sub semn tur . men ionându-se c îl completeaz pe cel anterior. recercetându-se documentele. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen. eviden a cererilor se va ine pe baz de fi e întocmite pentru fiecare solicitant în parte. certificate de studii. datele se expun în ordine cronologic . num rul i data înregistr rii cererii. comunicându-i-se solicitantului acest lucru. copii i extrase dup documentele pe care le creeaz i le de in. cererea se trimite spre rezolvare respectivei unit i. Pentru reg sirea facil a informa iilor. documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României pot fi consultate. ci sub form de reproducere. în original. acte de stare civil sau alte acte originale personale. certificate. În cazul când în arhiv nu se g sesc date cu privire la obiectul cererii.

fi a de control va fi anulat .4)[44]. consultare pentru eliberare de certificate etc). crearea sau ie irea lor. cu condi ia asigur rii reg sirii rapide a documentelor în circula ia lor. În registru. O dat înregistrat.9)[41] care se introduce în raft. dup rubrica cu num rul curent.[39] Scoaterea documentelor din depozitul de arhiv pentru cercetare se face prin consemnarea într-un registru de depozit. Predarea se face pe baz de proces-verbal (anexa nr. fie prin alte mijloace moderne de înregistrare. asigurat de dosarul numerotat legat i certificat. 2)[43].8[40]. în locul dosarului scos pentru cercetare. Unit ile arhivistice constituite de compartimentele de lucru (servicii. Când dosarul este rearhivat. anul. urmeaz rubrica unde este consemnat scopul scoaterii din depozit (cercetare. într-un fi ier special. apoi rubrica unde se noteaz cota unit ii arhivistice. Exist i o rubric pentru observa ii. situa ia fiec rei unit i arhivistice dintr-un depozit este foarte u or de reg sit. urmeaz rubrica în care se consemneaz denumirea fondului i a compartimentului din care provine unitatea arhivistic scoas . indiferent de natura informa iilor. Documentele tehnice i de înregistrare tehnic reprezint totalitatea actelor purt toare de informa ie tehnic sau produse ale ac iunii de înregistrare tehnic pe supor i magnetici. a acelea i ca i pentru arhiva general . a fost încheiat. documentul poate deveni o pies într-un grupaj sau temei pentru crearea unei unit i arhivistice (totalitatea documentelor care se refer la o problem dat i se constituie ca unitate de p strare). pentru care au fost întocmite. a suportului sau a scrisului. În acela i timp. Prelucrarea arhivistic a documentelor tehnice i de înregistrare tehnic Cantitatea documentelor tehnice i de înregistrare tehnic este în etapa actual din ce în ce mai mare i necesit cuno tin e de ordonare. a a cum este ea trecut pe copert . fotosensibili sau din hârtie tratat special. conform anexei nr. Ea cuprinde: denumirea fondului (colec iei) din care face parte dosarul scos pentru cercetare.) se predau la arhiv în al doilea an dup crearea lor sau în al doilea an dup ce procesul tehnic. Aceste documente. într-o registratur general . dup caz. urmeaz rubrica unde se trece data scoaterii unit ii arhivistice i semn tura solicitatului. denumirea compartimentului. birouri. apoi rubrica unde se trece numele solicitantului i func ia îndeplinit în institu ia de in toare. laboratoare etc.eviden i reg sire a cererilor i actelor eliberate. num rul din inventar al dosarului. Prelucrarea arhivistic a documentelor tehnice i de înregistrare se realizeaz cu 279 . Dac aceste opera iuni sunt respectate întocmai. se înregistreaz la intrarea. i cu ajutorul registrului de depozit i cu ajutorul fi ei de control. În afara registrului de depozit exist înc un instrument care faciliteaz munca arhivarului i anume fi a de control (anexa nr. Intr rile i ie irile din gestiunea arhivei. se consemneaz în registrul de eviden curent (anexa nr. 3)[42] i inventare (anexa nr. apoi rubrica ce cuprinde data restituirii unit ii arhivistice i semn tura arhivarului depozitului care valideaz astfel rearhivarea. inventariere i selec ionare deosebite fa de alte tipuri de arhiv . numele i prenumele solicitantului i data. arhivarul va controla la rearhivare integritatea unit ii arhivistice. Înregistrarea se poate face fie pe baz de registru de intrare-ie ire. fie pe calculator. ori pe compartimente.

ordonate pe baza criteriului cronologic sau a criteriului tematic ( i în cadrul lui cronologic). film etc. fie ca anexe. surselor de infec ie.[47] Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i prin legisla ia arhivistic s p streze documentele în condi ii corespunz toare. dar i procesul de prelungire a vie ii utile a documentelor de arhiv printr-un complex unitar de m suri tehnice i organizatorice. sustragerii sau comercializ rii lor.respectarea principiilor generale: ß Principiul unit ii fondurilor presupune c toate documentele create de o societate. varia iilor de temperatur i umiditate. ß Principiul dreptului comunit ilor locale presupune p strarea fondurilor i colec iilor arhivistice din zona geografic în care au fost create. Dimensionarea elementelor de p strare a arhivei trebuie s aib în vedere dimensiunile materialului suport) hârtie. degrad rii. din metal acoperit cu vopsele stabile. Instruc iunile privind activitatea de arhiv la creatorii i de in torii de documente din 23 mai 1996 expun pe larg prelucrarea fondurilor i colec iilor constituite integral din documente tehnice i de înregistrare la articolele 59-80. anticorozive i f r emana ii. familie sau persoan fizic (colec ie) trebuie s se p streze într-un singur loc. uzurii mecanice. ß Având în vedere c arhivele tehnice i de înregistrare se prezint de obicei pe supor i diferite naturi i care impun condi ii de p strare specifice (principiul priorit ii conserv rii). se vor ordona. pericolului de foc. inunda ii sau infiltra ii de ap .).[45] Documentele tehnice i de înregistrare pot ap rea incidental în interiorul unui fond clasic sau pot constitui fonduri i colec ii integrale. ele se vor constitui în parte structural separat . Depozitele trebuie s fie dotate cu rafturi sau alte mijloace de depozitare. Atunci când aceste documente apar incidental fie ca ilustra ii cuprinse în text. asigurându-le împotriva distrugerii. ß Principiul respect rii fa de creator presupune respectarea succesiunii unit ilor arhivistice în fond sau colec ie potrivit sistemului de organizare dat de creator. este necesar g sirea unor forme de administrare care s asigure compatibilitatea sistemului cu tradi ie arhivistic (principiul compatibilit ii sistemelor).[46] P strarea documentelor i organizarea depozitului de arhiv Prin p strarea documentelor sau p strarea arhivei se în elege preocuparea pentru asigurarea existen ei i integrit ii documentelor. ori selec ionate de o institu ie. eventual selec iona. institu ie sau persoan fizic (fonduri arhivistice). ale materialelor de protec ie 280 . Dac documentul tehnic i de înregistrare este unitate sau mai multe unit i arhivistice incidentale. luminii solare. Documentele de arhiv se p streaz în depozite construite special sau în înc peri amenajate în acest scop care le protejeaz împotriva prafului. împreun cu unitatea arhivistic în care sunt încorporate. inventaria. sub o singur gestiune i prelucrare.

higrometre etc. l ime sau mai mare. poli ele i XXXXXX al documentelor aflate în depozitul respectiv. cel pu in odat la 5 ani. Depunerea documentelor la Arhivele Na ionale Institu iile creatoare i de in toare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional se depun la Arhivele Na ionale pentru p strarea permanent astfel: 281 . Pe rafturi. Depozitele vor fi prev zute cu sting toare portabile cu înc rc tur de dioxid de carbon i praf sau gaze inerte precum i cu mijloace de alarmare i semnalizare antiincendiu sau cu instala ii de stingere automat a incendiilor. Acestea se m soar cu aparate de control (termometre. a radiatoarelor. re ourilor. benzi magnetice). pe ani i pe termene de p strare. Rafturile trebuie s fie a ezate perpendicular pe sursa de lumin natural . fotografii. ale spa iului de construc ie aferent. plicuri sau tuburi. ca i între rafturi se asigur un spa iu liber de 0. filme. mape. unde sunt men ionate fondurile. Se vor asigura cur enia i ordinea interioar prin despr fuire. iar iluminatul artificial s urm reasc culoarul dintre rafturi.7±0. ultimele dou opera iuni. dosarele se ordoneaz pe ani. trebuie s se asigure un microclimat cu temperaturi cuprinse între 15-20° C i umidit i relative de 50-60%. fumatului în incinta depozitelor i utilizarea comutatoarelor sau întrerup toarelor defecte. Între pere i i rafturi. Pentru prevenirea incendiilor este interzis folosirea focului deschis. air umiditatea relativ de 40-50%. dosarele se a eaz de sus în jod i de la stânga la dreapta iar rafturile i poli ele se numeroteaz . în raport cu natura i dimensiunea lor i se a eaz în rafturi pe man eta de îndosariere sau pe man eta inferioar .) cu care trebuie s fie dotate depozitele iar citirile vor fi consemnate într-un caiet de depozit.(cutii. rafturile. este obligatorie dotarea depozitelor cu c rucioare de transport interior care s asigure transportul în siguran a documentelor i manevrarea lor în a a fel încât s fie evitat deteriorarea. Documentele se p streaz în cutii de carton.8 m. dezinsec ie i deratizare. Depozitele de arhiv care con in material scris.4 m. acestea se depoziteaz pe categorii. containere).[48] Deosebit de utile sunt ghidurile de depozit. Orice situa ie de calamitate în depozitele de arhiv se va comunica imediat Arhivelor Na ionale sau direc iilor jude ene. asigurându-se accesul la documente i posibilitatea unei evacu ri rapide în caz de necesitate. iar în depozitele de materiale fotografice i cele de benzi magnetice. În depozitele de arhiv . temperaturile optime sunt cuprinse între 14-18° C. Ferestrele depozitului trebuie s fie asigurate împotriva luminii solare prin perdele de doc sau alte sisteme parasolare i de depozitele vor fi aerisite natural sau prin instala ii de climatizare. iar pentru depozitele de arhiv mai înalte de 2. Dac creatorul de ine documente de mai multe tipuri (hârtie. în cadrul anului pe compartimente i termene de p strare sau pe compartimente i în cadrul compartimentului. cur ire mecanic .

Procesul-verbal se înregistreaz i la Arhivele Na ionale. Constatarea contraven iilor i aplicarea sanc iunilor se fac de împuternici ii Arhivelor Na ionale iar plângerea 282 . Acesta este semnat de eful compartimentului de arhiv din unitatea desfiin at i de membrii comisiei de lichidare.ß ß ß Documentele scrise. num rul lui fiind trecut în registrul de eviden curent . Un exemplar r mâne la unitatea creatoare sau de in toare. 14 din Legea Arhivelor Na ionale. Creatorii i de in torii de documente le pot de ine.6. dup scoaterea lor din uz. degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuin are a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic Na ional constituie infrac iuni i se pedepsesc conform prevederilor Codului Penal. iar cele cu valoare practic vor fi depuse la Ministerul Muncii i Protec iei Sociale. Actele de stare civil .[49] Dac o unitate creatoare de documente se desfiin eaz f r ca activitatea ei s fie continuat de alta. pe baza aprob rii Arhivelor Na ionale. în dreptul inventarelor dosarelor predate. Academia Român . dup expirarea termenului de depunere. conform modelului anexa nr. dup 50 de ani de la crearea lor. Predarea-preluarea se consemneaz într-un proces-verbal. anii extremi. Sunt exceptate de la depunere. dup 30 de ani de la crearea lor.[50] Procesul-verbal se întocme te i se înregistreaz la unitatea creatoare sau de in toare. în 3 exemplare. în acest caz depunând câte un exemplar al inventarului documentelor permanente pe care le de in. conform art. cantitatea. ß Documentele fotografice i peliculele cinematografice dup 20 de ani de la crearea lor. alte organe cu atribu ii în domeniul siguran ei na ionale. Serviciul de Informa ii Externe. Împreun cu documentele se predau i inventarele acestora. eful compartimentului de arhiv întocme te un proces-verbal în prezen a reprezentatului Arhivelor Na ionale. stadiul de prelucrare. celelalte dou sunt trimise la Arhivele Na ionale. urm toarele institu ii: Ministerul Ap r rii Na ionale. distrugerea. c rora statul le acord protec ie special pedepsind pe cei care aduc prejudicii integrit ii lor sau nu iau m suri privind eviden a. întocmit în 2 exemplare. dup 100 de ani de la întocmirea lor. un exemplar al procesului-verbal se pred reprezentatului Arhivelor Na ionale. al Arhivele Na ionale. Serviciul Român de Informa ii. Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional sunt bunuri de interes na ional. Documentele cu valoare tiin ific vor fi preluate de Arhivele Na ionale. Sustragerea. în care se consemneaz : denumirea fondului arhivistic. selec ionarea i p strarea acestor documente. Preluarea documentelor de la creatori i de in tori de c tre Arhivele Na ionale se efectueaz prin confruntarea inventarelor cu unit ile arhivistice. Documentele tehnice. starea de conservare. Ministerul Afacerilor Externe. dac le sunt necesare desf ur rii activit ii. ß Matricele sigilare. Serviciul de Protec ie i Paz .

Ed. p. [12] Legisla ie arhivistic . 71/9 aprilie 1996 [5] Dic ionarul. Vasile Nicula. 1982. Con inutul i evolu ia conceptelor i ale practicii de p strare. în ³Revista Arhivelor. împarte arhivele în arhive clasice i arhive tehnice. cuprind norme accesibile tuturor lucr torilor din sectorul registratur -arhiv . Bucure ti. în ³Revista Arhivelor´.33-34. Arhivele Na ionale i Societatea româneasc . [7] Marin Radu Mocanu. Arhivele Na ionale în competi ie cu timpul. 1996. p. an LXI. Bucure ti. XLI. [4] ³Monitorul Oficial´.7 4. XLVI. 52. 283 . vol. p. nr. 26-39.împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei se face în termen de 15 zile de la primirea comunic rii. p. Constituirea dosarelor pe termene de p strare. 121-122. p. 444 [10] Emilia Cohn. Enciclopedic . 1995. cit.17. [1] Dic ionar al tiin elor speciale ale istoriei. la judec toria în a c rei raz teritorial a fost s vâr it contraven ia. 26. iar formarea.15. 33. în ³Revista Arhivelor´. [6] Ibidem. Arhiva româneasc . Metodologia de elaborare a nomenclatorului dosarelor.X2. nr. p. conservare i restaurare a arhivelor în ³Arhiva Romaneasc ´. [9] Cristiana Dinu. p.I. M. 71/9 aprilie 1996. [3] Dic ionarul.. vol. 414. 1/1979. p. Bucure ti 2001. elaborate în spiritul noii legisla ii arhivistice. Florea Oprea. nr. Edit. an LVI. op. 103-104. nr.13. p. tom I. p. Florea Oprea. nr. fiecare dintre acestea în clasific ri i subclasific ri proprii. St. p. p.. 1997.34-37. perfec ionarea i atestarea personalului compartimentului de arhiv prin coala Na ional de Perfec ionarea Arhivistic asigur desf urarea întregii activit i arhivistice în mod unitar la nivelul întregii ri. vezi i Florea Oprea. [11] Voica Coman.´ an LV. Nomenclatorul de dosare i indicatorul de termene de p strare ± instrumente de baz în activitatea arhivistic . Instruc iunile privind activitatea de arhiv la creatorii i de in torii de documente. [8] Legisla ie arhivistic . idem. vezi i Lexicograf Archive Terminology. [2] ³Monitorul Oficial´.4/1984. cf. tom II. p. vol.4/1978. p.

[24] Voica Coman. f. vol. p. nr. p. p. cit. p.57. 300. vol. [20] Ibidem. p.1-2. 399. 1995.. XLI. în ³Revista Arhivelor´. Selec ionarea documentelor la organiza ii. op. nr. cit. 32.57. 31. seria a III-a. în ³Revista Arhivelor´. [23] Ibidem. p. nr. [28] Ibidem.. XLVII. p. Instrumentele de eviden i informare tiin ific pentru izvoarele sigilare. 1/1979. [15] Cristina Dinu. [25] Legisla ie arhivistic . 415.[13] Voica Coman. p. XLIV. XLI. [31] ibidem. p. p. Considera ii asupra ordon rii i inventarierii documentelor din epoca contemporan .S. vol. 284 . p. p. Ordonarea i inventarierea documentelor aflate în depozitele arhivelor statului. p. [26] Voica Coman. [17] Legisla ie arhivistic . op. an LVI. 4/1985.2/1979. p. 373. [14] Elena Ciuc . 56. an LXII.4/1982.58..23. editat de Asocia ia Arhivi tilor ³David Prodan´. [29] Maria Dogaru. vol. [18] Ion Cozac. vol. [21] Ibidem. în ³Revista Arhivelor´. Din experien a Filialelor Arhivelor Statului Municipiului Bucure ti pe linia activit ii de îndrumare i control la arhivele B. 32. 154. 56. p. an LVI. Cluj-Napoca. [19] Legisla ie arhivistic . [16] Marcel Dumitru Ciuc . 77. în ³Revista Arhivelor´. XLII.D. nr. vol. nr. [32] Vasile C pâlnean. Selec ionarea documentelor «. an LVI.16. în ³Revista Arhivelor´.I. Vasile Nicula. p. nr. 54. f. [27] Legisla ie arhivistic . [30] Legisla ie arhivistic . [22] Ibidem. 55. an LIX.. 53. în ³Revista Arhivelor´. Considera ii privind selec ionarea arhivelor la creator. p.3/1979.370. p.

p. fasc. [46] Ibidem. 71. p. în ³Arhiva Româneasc ´. 57. [38] Legisla ie arhivistic . [42] Ibidem. 31. cit. [34] Elena Ciuc .49. p. VIII. op. 399. VIII. 71 din 9 aprilie 1996. p. conservare i restaurare a arhivelor. p. p. 35. 59. nr. 33. 40-45. 36. [39] Ibidem. [47] Florea Oprea. p. 53. [40] Ibidem. p. p. [50] Legisla ia arhivistic .2/1995. [44] Ibidem. 37. tom I.[33] Legisla ie arhivistic . nr. p. [36] Ibidem. p. p. p. [41] Ibidem. [48] Legisla ie arhivistic .3. 39. 34. 60. din 9 aprilie 1996. Capitolul I Dispozi ii generale 285 . 55. p. [43] Ibidem. 4. în ³Monitorul Oficial al României´. Legea Arhivelor Na ionale ± 1996 Parlamentul României adopt prezenta lege. 54.. p. Con inutul i evolu ia conceptelor i ale practicii de p strare. p. [35] Legisla ie arhivistic . [37] Legea Arhivelor Na ionale. în ³Monitorul Oficial al României´. p. p. [49] Legea Arhivelor Na ionale. [45] Ibidem.

selectarea. în sensul prezentei legi. proclama ii. care se dau publicit ii. cu sprijinul organelor desemnate cu atribu ii speciale în asemenea situa ii i cu asisten a de specialitate a Arhivelor Na ionale.Art. inclusiv pentru clasificarea i includerea în Fondul Arhivistic Na ional al României a documentelor prev zute la art. schi e. precum i înregistr ri foto. chem ri. denumite în continuare creatori i de in tori de documente. Arhivele Na ionale î i exercit atribu iile prin compartimentele sale specializate i prin direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. 4 ± Persoanele fizice i persoanele juridice. pelicule cinematografice i alte asemenea m rturii. h r i. 1 ± Constituie izvoare istorice i alc tuiesc Fondul Arhivistic Na ional al României documentele create de-a lungul timpului de c tre organele de stat. creatoare i de in toare de documente care fac parte din Fondului Arhivistic Na ional al României. se în elege: acte oficiale i particulare. b) controleaz aplicarea prevederilor legisla iei în vigoare pe linia muncii de arhiv i stabile te m surile ce se impun potrivit legii. inventarierea. afi e. 3 ± Administrare. audio i informatice. norme i metodologii de lucru pentru organizarea i desf urarea întregii activit i arhivistice. militare i religioase. în conformitate cu prevederile prezentei legi. 5 ± Arhivele Na ionale acord asisten de specialitate i asigur desf urarea unitar a opera iunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor i de in torilor de documente. r spund de eviden a. culturale. precum i de c tre persoanele fizice. c) preia de la creatorii i de in torii de arhiv documentele care fac parte din 286 . Art. Protec ia special a Fondului Arhivistic Na ional al României se realizeaz în condi ii de pace. unitate bugetar în cadrul Ministerului de Interne. manuscrise. de c tre creatori. video. Art. 2 ± Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. 2. iar în caz de r zboi sau de calamit i naturale. îndeplinind urm toarele atribu ii: a) elaboreaz . sociale. potrivit prevederilor legii. planuri. memorii. matrice sigilare. dup caz. Acestor documente statul le asigur protec ie special . cu valoare istoric . supravegherea i protec ia special a Fondul Arhivistic Na ional al României se realizeaz de c tre Arhivele Na ionale. realizate în ar sau de c tre creatori români în str in tate. Capitolul II Atribu iile Arhivelor Na ionale în administrarea i protec ia special a Fondului Arhivistic Na ional al României Art. în condi iile prezentei legi. Art. diplomatice i consulare. organiza iile publice sau private economice. p strarea i folosirea documentelor în condi iile prevederilor prezentei legi.

precum i punerii în valoare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. Art. p strarea i folosirea documentelor pe care le de ine. paza i conservarea acestor documente. i) la cerere sau din oficiu atest dac un document face sau nu face parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. conferin e. în vederea inform rii reciproce în domeniul arhivistic i al schimbului de documente i de reproduceri de pe acestea. aprobat de directorul 287 . f) constituie i dezvolt banca de date a Arhivelor Na ionale i re eaua automatizat de informare i documentare arhivistic . publica iile de specialitate. h) asigur . destinate inform rii i sprijinirii cercet rii tiin ifice. cât i la mobilizare sau r zboi. cadre didactice universitare i speciali ti din ministerele interesate.Fondul Arhivistic Na ional al României. în scopul expunerii sau document rii cu ocazia unor manifest ri tiin ifice sau culturale interna ionale k) între ine i dezvolt rela ii cu organele i institu iile similare din str in tate. în condi iile i la termenele prev zute în prezenta lege. atât în timp de pace. d) asigur eviden a. asigur aplicarea conven iilor i acordurilor interna ionale privind domeniul arhivistic i particip la congrese. inventarierea. e) asigur documentele pe baz de microfilme i alte forme de reproducere adecvate. 6 ± În cadrul Arhivelor Na ionale func ioneaz un consiliu tiin ific. precum i dezvoltarea întregii activit i arhivistice. g) elaboreaz i editeaz ³Revista Arhivelor´ i alte publica ii de specialitate. respectiv în ap rarea secretului de stat. j) autorizeaz scoaterea temporar peste grani a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. stabile te m suri pentru corectarea tehnic i metodologic i pentru colaborarea serviciilor de informare i documentare arhivistic i a compartimentelor similare din cadrul Sistemului na ional de informare i documentare. cercet tori. prin Facultatea de Arhivistic i coala Na ional de Perfec ionare Arhivistic preg tirea i specializarea personalului necesar desf ur rii activit ilor arhivistice. dezbate i face propuneri în probleme privind normele i metodologiile specifice de lucru. format din speciali ti ai Arhivelor Na ionale. Modul de organizare i func ionare. l) asigur aplicarea prevederilor legisla iei în vigoare în realizarea protec iei documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României. precum i componen a consiliului tiin ific se stabilesc prin regulament de organizare i func ionare. care analizeaz . selectarea. reuniuni i consf tuiri arhivistice interna ionale.

potrivit problematicii i termenelor de p strare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhiv . potrivit anexei nr. potrivit anexei nr. Sec iunea a II-a Selec ionarea documentelor Art. dup caz. 2 i 3. 9 ± Documentele se depun la depozitul arhivei creatorilor de documente în al doilea an de la constituire. Art. iar în cadrul direc iunilor jude ene ale Arhivelor Na ionale func ioneaz câte o comisie de selec ionare a documentelor. de c tre direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. documentele se grupeaz în unit i arhivistice. 1. care coordoneaz activitatea de selec ionare a documentelor întocmite i de inute de ceilal i creatori. 4. Art. Nomenclatoarele întocmite de creatori la nivel central se aprob de c tre Arhivele Na ionale. Modul de organizare i atribu iile comisiilor prev zute la alin. care coordoneaz activitatea de selec ionare a documentelor întocmite i de inute de creatori la nivel central. 7 ± Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i s înregistreze i s in eviden a tuturor documentelor intrate. Eviden a tuturor intr rilor i ie irilor de unit i arhivistice din depozit se ine pe baza unui registru. 1 se stabilesc prin norme privind activitatea arhivistic . Capitolul III Obliga iile creatorilor i de in torilor de documente Sec iunea I Eviden a documentelor Art. în urma selec ion rii. care se întocme te de c tre fiecare creator pentru documentele proprii. precum i a celor ie ite. pe baz de inventar i proces verbal de predare primire. întocmite potrivit anexelor nr. a celor întocmite pentru uz intern. Scoaterea documentelor din eviden a arhivei se face numai cu aprobarea conducerii creatorilor sau de in torilor de documente i cu avizul Arhivelor Na ionale sau al direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. transferului în alt depozit de arhiv sau ca urmare a distrugerii provocate de calamit i naturale ori de un eveniment exterior imprevizibil i de neînl turat. în func ie de creatorii de nivel central sau local.general al Arhivelor Na ionale. 8 ± Anual. aprobate de directorul general al Arhivelor 288 . potrivit legii. iar cele ale celorlal i creatori. 10 ± În cadrul Arhivelor Na ionale func ioneaz comisia central de selec ionare a documentelor.

în func ie de formatul i de suportul documentelor. degrad rii. 5. hot rârea luat se consemneaz într-un proces verbal. Persoanele juridice creatoare i de in toare de documente sunt obligate s le p streze în spa ii special amenajate pentru arhiv . în cazul celorlal i creatori i de in tori de documente. înso it de inventarele documentelor propuse spre eliminare ca fiind lipsite de valoare. stabilindu-i valoarea practic sau istoric . Sec iunea a III-a P strarea documentelor Art. Art. sustragerii ori comercializ rii în alte condi ii decât cel prev zute de lege. Noile construc ii ale creatorilor i de in torilor de arhiv vor fi avizate de c tre Arhivele Na ionale sau direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. Aceast comisie se întrune te anual sau ori de câte ori este necesar. precum i cu mijloace. Documentele se scot din eviden ele arhivelor i se pot elimina numai în baza proceselor-verbale ale comisiilor prev zute la alin. 12 ± Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i s p streze documentele create sau de inute în condi ii corespunz toare. fiind compus din: un pre edinte. pentru analiza fiecare unitate arhivistic în parte. sau comisiilor din cadrul direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale.Na ionale. Sec iunea a IV-a Depunerea documentelor la Arhivele Na ionale 289 . unele numai dac au spa ii prev zute pentru p strarea documentelor. 2. în cazul creatorilor i de in torilor de documente la nivel central. Procesul-verbal de selec ionare. cu mijloace adecvate de p strare i de protejare a acestora. întocmit potrivit anexei nr. precum i de inventarele documentelor ce se p streaz permanent. dup caz. În cazul administratorului unic. 11 ± În cadrul fiec rei unit i creatoare i de in toare de documente func ioneaz câte o comisie de selec ionare. instala ii i sisteme de prevenire i stingere a incendiilor. asigurându-le împotriva distrugerii. acesta poart r spunderea pentru selec ionarea documentelor ce urmeaz a fi arhivate. Depozitele de arhiv vor fi dotate. un secretar i un num r impar de membri numi i din rândul speciali tilor proprii. numit prin decizia sau ordinul conduc torul unit ii respective. Arhivele Na ionale i direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale pot prelungi termenul de p strare a documentelor la de in tori pân la asigurarea spa iilor necesare prelu rii lor. se înainteaz spre aprobare Comisiei centrale de selec ionare.

dup caz. câte un exemplar al inventarelor documentelor permanente pe care le de in. 15 ± Organiza iile particulare i persoanele fizice care de in documentele din Fondul Arhivistic Na ional al României le pot depune la Arhivele Na ionale sub form de custodie sau dona ie. în cazul creatorilor i de in torilor la nivel central i a directorilor direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. Serviciul Român de Informa ii. dup 100 de ani de la întocmirea lor. certificate i extrase privind drepturile individuale ale cet enilor. Art. Serviciul de Protec ie i Paz . precum i Academia Român î i p streaz documentele proprii în condi iile prezentei legi i dup expirarea termenelor prev zute la art. 13 ± Persoanele juridice creatoare i de in toare de documente depun spre p strare permanent la Arhivele Na ionale i la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. dup 20 de ani de la crearea lor. 290 . 14 ± Creatorii i de in torii de arhiv pot de ine documente care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României i dup expirarea termenului de depunere. De in torul care dore te s vând documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României este obligat s comunice aceasta Arhivelor Na ionale. dup 50 de ani de la crearea lor. care au prioritate la cump rarea oric ror documente care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României i care trebuie s se pronun e în termen de 60 de zile de la data înregistr rii comunic rii. Ministerul Ap r rii Na ionale. dup cum urmeaz : a) documente fotografice. actele de stare civil . pentru ceilal i creatori i de in tori. scutite de taxe i impozite. i a documentelor e) matricele sigilare confec ionate din metal. în condi iile respect rii prevederilor prezentei legi. prev zu i la art. 17 ± Creatorii i de in torii de documente. dac sunt necesare în desf urarea activit ii lor. având înscrise toate însemnele legale i denumirea complet a unit ii. pe baza aprob rii directorului general al Arhivelor Na ionale. cu excep ia actelor de stare civil tehnice.Art. Art. ale organe cu atribu ii în domeniul siguran ei na ionale. în baza c rora se elibereaz copii. b) documentele scrise. Serviciul de Informa ii Externe. precum i peliculele cinematografice. 14 i 15. dup scoaterea lor din uz. vor fi p strate de c tre creatorii i de in torii de documente. c) d) documentele tehnice. dup 30 de ani de la crearea lor. Ministerul Afacerilor Externe. 13. la expirarea termenelor de depunere a acestora. Art. sunt obliga i s depun la Arhivele Na ionale sau la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. 16 ± Documentele cu valoare practic . Art.

inform ri. dac acestea se refer la drepturi care îl privesc pe solicitant. documentele cu valoare istoric . extrase i certificate. cu excep ia celor predate în custodie. la cererea persoanelor fizice sau juridice. elaborarea de publica ii i eliberarea de copii. 2 din prezenta lege. a unui creator de documente. în condi iile prev zute de lege. 21 ± Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i s elibereze. potrivit legii. Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României pot fi consultate. Capitolul IV Folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României Art. dup 30 de ani de la crearea lor. în baza c rora se elibereaz copii certificare i extrase privind drepturile individuale ale cet enilor vor fi depuse la Ministerul Muncii i Protec iei Sociale sau la direc iile jude ene ale acestuia. 22 ± Documentele a c ror cercetare poate afecta interesele na ionale. Documentele de valoare deosebit nu se expun public. rezolvarea unor lucr ri administrative. în depozitele Arhivelor Na ionale i/sau ale direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. 13. 18 ± În cazul desfiin rii. nu mai pot fi retrase din administrarea acestora.Art. în original. 20 ± Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României pot fi folosite pentru: cercetare tiin ific . în sensul art. inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prev zut la art. iar cele cu valoare practic . Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen. Fac parte din aceast categorie documentele care: a) privesc siguran a. prin datele i informa iile pe care le con in. ac iuni educative. Art. copii i extrase de pe documentele pe care le creeaz i de in. cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unit ii creatoare sau de in toare. Art. de c tre cet enii români i str ini. contra cost. la cerere. f r ca activitatea acestuia s fie constituit de un altul. Art. Serviciile prestate de c tre Arhivele Na ionale pentru rezolvarea solicit rilor persoanelor fizice i ale persoanelor juridice se efectueaz . drepturile i libert ile cet enilor. sau cele a c ror integritate fizic este în pericol nu se dau în cercetare. potrivit legii. în condi iile legii. ci sub form de reproduceri. certificate. 19 ± Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României o dat intrate. vor fi preluate de c tre Arhivele Na ionale sau de direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. potrivit 291 . integritatea teritorial i independen a statului român. persoan juridic .

Art. cât i din celelalte unit i creatoare i de in toare de documente de arhiv se realizeaz prin Facultatea de Arhivistic i prin coala Na ional de Perfec ionare Arhivistic .prevederilor constitu ionale i ale legisla iei în vigoare. b) pot leza drepturile i libert ile individuale ale cet eanului. 23 ± Creatorii i de in torii de documente. prev zu i la art. Desemnarea personalului îns rcinat cu activitatea de arhiv . Art. Stabilirea documentelor respective se face de c tre de in torul legal al acestora. în func ie de valoarea i calitatea acestora. Capitolul VI R spunderi i sanc iuni Art. dup caz. atestarea i perfec ionarea personalului de specialitate din Arhivele Na ionale. 25 ± Personalul de specialitate din cadrul Arhivelor Na ionale va fi dimensionat în func ie de calitatea i specificul materialului documentar aflat în administrare i face parte din categoria func ionarilor publici. 28 ± Scoaterea peste grani a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României sau înstr inarea acestora c tre persoane fizice sau 292 . Art. situa ie stabilit de comisia de specialitate i consemnat într-un proces-verbal. dup caz. distrugerea. 27 ± Sustragerea. 24 ± Formarea. potrivit anexei nr. 2. persoane juridice. 6. d) nu sunt prelucrate arhivistic. civil sau penal . Capitolul V Personalul arhivelor Art. structura i competen a acestor compartimente de arhiv vor fi stabilite de c tre conducerea unit ii creatoare i de in toare de documente. 26 ± Nerespectarea dispozi iilor prezentei legi atrage. al direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. r spundere contraven ional . degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuin are a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României constituie infrac iune i se pedepse te conform prevederilor Codului penal. Art. c) sunt într-o stare necorespunz toare de conservare. au obliga ia de a înfiin a compartimente de arhiv sau de a desemna persoane responsabile cu probleme de arhiv . cu avizul Arhivelor Na ionale sau.

f).000 lei. conform prevederilor art. e) nepredare.000 lei. dup caz. a). 8 alin. 17. dup caz. 29 ± Constituie contraven ii la prevederile prezentei legi urm toarele fapte. Arhivele Na ionale pot solicita 293 . potrivit prevederilor art. la Arhivele Na ionale i. potrivit art. 12.000. Tentativa se pedepse te. 9. a nomenclatoarelor arhivistice pentru documente proprii. persoane juridice sau persoane fizice. 29 lit. la expirarea termenelor prev zute la art.persoane juridice str ine f r autorizarea Arhivelor Na ionale. 15 alin. a documentelor cu termen de p strare permanent. la termenele prev zute în nomenclatorul propriu. de c tre comisia de selec ionare a documentelor. a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României de c tre creatorii i de in torii de documente de arhiv . 30 ± Contraven iile prev zute la art. la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. 13. Art. d) i f). c) neselec ionarea documentelor create i de inute de c tre persoane juridice. g) nedepunerea la Arhivele Na ionale sau la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale. f) oferta de vânzare sau vânzarea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Na ional al României de c tre persoane fizice sau persoane juridice. pe baz de inventar i procesverbal de predare-primire. e) i g). dac fapta nu constituie o infrac iune mai grav . la arhiv . b). b) cu amend de la 250. s fie considerate infrac iuni: a) neinventarierea documentelor sau neînlocuirea de c tre creatorii acestora.000 lei la 2. potrivit art. d) neasigurarea condi iilor corespunz toare de p strare i protejare a documentelor create i de inute de c tre creatorii i de in torii de arhiv . 2. constituie infrac iune i se pedepse te cu închisoare de la 3 la 7 ani. persoane juridice. de c tre creatorii i de in torii de documente de arhiv . Art. în condi iile prev zute la art. în condi iile prev zute la art. c). 11. În cazul contraven iilor prev zute la art. 2. f r respectarea priorit ii Arhivelor Na ionale de a le cump ra. a inventarelor pe care le de in la expirarea termenelor de depunere. 29 se sanc ioneaz dup cum urmeaz : a) cu amend de la 500.000. cele prev zute la lit.000 lei la 1. b) nepredarea de c tre compartimentele unit ii creatoare. dac nu sunt s vâr ite în astfel de condi ii încât. cel prev zute la lit. potrivit legii penale. Amenda se aplic i persoanelor juridice.

cu respectarea prevederilor art. Art. OLIVIU GHERMAN Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputa ilor în edin a din 12 martie 1996. 74 alin (1) din Constitu ia României. Art. 35 ± Denumirile Direc ia General a Arhivelor Statului i Arhivele Statului. în mod corespunz tor i Direc iei Municipiului Bucure ti a Arhivelor Na ionale. se înlocuiesc cu denumirea Arhivele Na ionale. Art. documentele care le atest înfiin area. Art. dup caz. în condi iile legii. 74 alin (1) din Constitu ia României. ai direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. 33 ± Contraven iilor prev zute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozi iile Legii nr.instan ei judec tore ti anularea actului de vânzare. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Na ional al Republicii Socialiste România. dup caz. 34 ± Creatorii i de in torii de documente sunt obliga i s comunice în scris. dr. 37 ± Anexele nr. reorganizarea sau desfiin area. 1-6 fac parte integrant din prezenta lege. 32 ± Împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei se poate face plângere. 32/1968 privind stabilirea i sanc ionarea contravenien ilor. univ. 29 i aplicarea sanc iunilor se fac de c tre împuternici ii Arhivelor Na ionale i. în condi iile legii civile. 38 ± Decretul nr. Pre edintele Camerei Deputa ilor 294 . Art. în termen de 15 zile de la comunicare. cu modific rile ulterioare. chiar i dup expirarea termenului de prescrip ie a r spunderii contraven ionale. Pre edintele Senatului prof. folosite în actele normative în vigoare. Arhivelor Na ionale sau. 31 ± Constatarea contraven iilor prev zute la art. 36. precum i orice alte dispozi ii contrare prevederilor prezentei legi se abrog . Art. în termen de 30 de zile. Art. ± Dispozi iile din prezenta lege referitoare la direc iile jude ene ale Arhivelor Na ionale se aplic . cu respectarea prevederilor art. direc iilor jude ene ale Arhivelor Na ionale. Capitolul VII Dispozi ii finale i tranzitorii Art. Aceast lege a fost adoptat de Senat în edin a din 4 martie 1996. la judec toria în a c rei raz teritorial a fost s vâr it contraven ia.

... ................................ 3)...... Denumirea creatorului ..................... Direc ia Serviciile Denumirea dosarului (con inutul pe scurt al problemelor la care se refer ) 1)...... ...... ...... Nr..«««««.. 1 Se confirm DIRECTORUL GENERAL AL ARHIVELOR NOTIONALE (DIRECTORUL DIRECTIEI JUDE ENE A ARHIVELOR NA IONALE) NOMENCLATORUL ARHIVISTIC Aprobat prin Ordinul (decizia) nr........... 5 .......... P administrativ ............ADRIAN N STASE Bucure ti............ 3).. 10 ................... din ...... Formular nr................ 2).... pentru documentele care se p streaz ««... Serviciul secretariat i secretariat administrativ P 10 5 B.............. 2 aprilie 1996. Termenul de p strare Obs Direc ia A....... ... .................. 2 Inventarul pe anul...........................«an 295 ........... Serviciul 1)............................... 71/9 aprilie 1996) Aprob PRESEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE (DIRECTOR) Formular nr......... 2).. 16 (Monitorul Oficial nr.....

registre.........subsemna ii ... Formular nr.... delega i ai compartimentului ...... Predarea ± primirea s-a f cut pe baza inventarelor anexate.... Dosarele de la nr.....«....... 3 Institu ia (Regie autonom . crt INTR RI Denumirea Datele Nr...... file con ine «««...... INDICATIVUL CON INUTUL PE DATELE NUM RUL DOSARULUI SCURT AL EXTERNE FILELOR DUP DOSARULUI. au fost l sate la La preluare au lipsit dosarele de la nr....... Am predat........ în cantitate de .........dosarele Am predat... pagini dactilografiate......... crt......... s-au predat. dosare. cuprinzând ....................... Nr........... Prezentul inventar format din ...am procedat primul la predarea i al doilea la preluarea documentelor create în perioada .... .......... . Dat compartimentului extreme ale dup dosare dosare ie iri documentului inventar primite intr rii Data 296 ...................dosare......... etc... Am primit... ............. Am primit............. condici.dosar Nr............. crt..... de serviciul men ionat.. Formular nr........ i ................. (permanent) OBS............nefiind încheiate.. cartoteci.................... 4 REGISTRU DE EVIDEN A INTR RILOR ± IE IRILOR UNIT ILOR ARHIVISTICE IE Unde sau predat Nr............... Ast zi.) PROCES ± VERBAL de predare ± primire a documentelor Ast zi.... .............................Denumirea compartimentului NR. NOMENCLATOR REGISTRULUI........ CRT..... Societate«««..... ........... ETC...... arhivarul institu iei ................

.. ........ expirându-le termenele de p strare prev zute în Nomenclatorul unit ii...... num rul de înregistrare i data actului pe baza c ruia au fost scoase din eviden (confirmarea Arhivelor Na ionale pentru selec ionare..........«... (denumirea creatorului) ...... data scoaterii dosarelor din eviden 9.................... R.. din .... selec ionând în edin ele din ... 6 PROCES ± VERBAL Predare ± preluare din«««««««« (anul.......... ... Pre edintele.) 10.. 2... V..... Membrii.. s........ denumirea...... Formular nr..... numit prin decizia (ordinul) nr............ M. avizeaz ca dosarele din inventarele anexate s fie înl turate ca nefolositoare.efectiv r mase efectiv 7 i data 1 2 3 4 5 6 8 9 10 1........ denumirea unit ii c tre care s-a f cut predarea (I.. (sediul) PROCES ± VERBAL Nr... documentele din anii*) ...... ziua) 297 ...................s.. 5 Se aprob (conducerea unit ii) L........ Comisia de selectare........ 1....... R......... S.. num rul de ordine al inventarului data prelu rii dosarelor din inventarul respectiv num rul total al dosarelor cuprinse în inventar 8. .... ..... luna............. Arhivele Na ionale etc......... procesverbal de predare-preluare) Formular nr........ Secretar......

.. a.. u. ei sau numele persoanei de la care s-a preluat matricea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 i s-au încheiat în dou Formular nr. Denumirea Cot Scopul Numele Data Data Observa i crt fondului. Totodat .a. i «««««« m. primul la predarea i al doilea la preluarea «««««««««.: i depozit semn tura semn tura solicitantulu solicitantulu i i 1 2 3 4 5 6 7 8 Formular nr. 7 INVENTAR al colec iei de matrice sigilare Nr.. u.« din partea «««««« «««« i «««««««««««. Am predat. a. 9 298 . Am preluat.«. func ia u. din partea ««««««««««. În timpul verific rii nu au fost g site urm toarele ««««««. Prezentul proces ± verbal cuprinde ««««««.a. s-au predat i preluat «««««««««««. 8 REGISTRU DE DEPOZIT Nr. l. Formular nr. am procedat.. a scoateri solicitantului scoaterii restituirii i .. Data Material Form Dimensiunil Descriere Legend Anul Observa de prelu rii ul a e a a confec ion r ii inv organiza i câmpului ii .Subsemna ii «««««««««««. compartimentulu u. i din .a. u. file exemplare. anii extremi ««««« însumând «««««.

s-a format apoi cuvântul ³mannegio´ care se refer la prelucrarea cu mâna i de aici. NR. Termenul de ³management´ este preluat din limba englez . Ulterior. Magdalena Platis Directorul Departamentului de Administra ie Public Universitatea din Bucure ti 1. univ. dr. dar izvorul s u este cuvântul ³manus´ din latin care înseamn mân i implic ac iunea de manevrare. «««««««««««««««««««««. de conducere i are substantivul ³management´. ««««««««««««««««««««««««««««« DATA «««««««««««««««««««««««««« *) Anii extremi MANAGEMENT I MARKETING Prof.. Management Conceptul de management cunoa te 3 accep iuni: activitate. grup de oameni care conduc o întreprindere i tiin .FI A DE CONTROL FONDUL ««««««««««««««««««««««««. INVENTAR. a ap rut în limba englez cuvântul ³manage´ care exprim activitatea de administrare. COLEC IA COMPARTIMENTUL «««««««««««««««««««. care înseamn 299 . În italian . a ap rut termenul francez ³manège´ cu semnifica ia de loc unde sunt dresa i caii. ANUL «««««««««««««««««««««««««« NUMELE I PRENUMELE SOLICITANTULUI ««««««««....

Managementul. în anul 1941. în timp ce activitatea de management urm re te capacitatea întreprinderii de a se adapta la schimb ri.conduc tor. ß managementul nu se identific cu activitatea de administrare. îndrumare. este necesar o decizie managerial în acest sens. Ca activitate. ziaristic . ß managementul nu înseamn activitatea de dirijare. În acest fel. Aceasta presupune o abordare static a întreprinderii în care accentul cade pe munca de birou. se observ c managementul ca activitate a fost identificat mai întâi în sfera sportiv . dar pentru a beneficia de o conducere adecvat este necesar o organizare corespunz toare. a fost adoptat în tiin a militar . Aceasta presupune orientarea unui sistem economic spre atingerea de noi trepte în dezvoltarea sa i reprezint un segment al activit ii manageriale. administra ie public . Prin urmare: ß managementul nu se identific cu activitatea de organizare. în politic . Ulterior. ca grup de oameni care 300 . Con inutul activit ii de management poate fi în eles dac se încearc o analiz comparativ între aceasta i activit i cu care se confund : organizare. dirijare. leadership. Pentru ca un sistem economic s fie bine organizat. Aceasta din urm presupune o latur a conducerii valabil în condi iile în care munca este perceput ca ac iune uman necesar pentru existen dar lipsit de con tiin i devotament profesional. Termenul de management s-a impus în activitatea economic prin r spândirea lucr rii ³The Managerial Revolution´ a lui James Burnham. ß managementul nu se confund cu activitatea de îndrumare. adic odat cu procesul de adâncire a diviziunii muncii. respectiv supravegherea. administrare. managementul se poate identifica odat cu procesul de concentrare a activit ii colective de munc a oamenilor.

ofer idei. managementul prive te atât firma i variabilele intrinseci respectiv organizarea ei i procesele care se deruleaz în interiorul unei organiza ii. respectiv factorii extrinseci care înseamn elementele de micro i macromediu ale întreprinderii. Ca tiin . cu atât ponderea func iilor tehnice. În plus. Un ministru nu desf oar aceea i activitate cu un rector sau un director de spital sau un pre edinte de banc . o sec ie. Managementul. Este evident c un manager nu face acela i lucru cu un altul din alt domeniu de activitate i nici în acela i domeniu. Locul s u în cadrul sistemului tiin elor economice nu este central. rectorul nu desf oar o activitate identic cu un decan sau ef de catedr sau ef de lucr ri.) se diferen iaz cel pu in dup dou criterii i anume: ß domeniul de activitate în care lucreaz managerul. managementul reprezint o tiin economic de firm . ca i marketingul. doi manageri nu realizeaz aceea i munc dac se situeaz pe trepte diferite ale piramidei conducerii.conduce un sistem economic (o direc ie. Cu cât managerul se situeaz pe o treapt mai înalt a piramidei conducerii. un departament. managementul reprezint un ansamblu de activit i desf urate cu scopul 301 . de execu ie scade i cre te ponderea func iilor manageriale. cât i conjunctura în care ac ioneaz firma. un minister etc. ca tiin are un obiect de studiu specific. teorii i principii care pot fi preluate de alte tiin e ale sistemului. Obiectul de studiu al tiin ei managementului îl reprezint rela iile de conducere adic totalitatea raporturilor dintre elementele implicate într-o organiza ie i dintre ace tia i factorii exteriori. o întreprindere. În concluzie. În acest fel. ß nivelul ierarhic din cadrul organiza iei în care activeaz . dar con inutul s u se dezvolt prin prelucrarea conceptelor de baz de la alte tiin e economice pe care le interpreteaz într-o manier proprie i la rândul s u.

adic a st rii dorite sistemului ß analiza situa iei actuale. procesul de management const într-un ansamblu de ac iuni prin care managerul individual sau de grup prevede. organizeaz . 2. Con inutul procesului de management poate fi abordat din mai multe puncte de vedere: a) sub aspect metodologic.de a se asigura func ionalitatea normal . de conducere. prin care resursele umane ac ioneaz asupra elementelor materiale. respectiv a contradic iei dintre situa ia actual i scopul propus ß adoptarea deciziei prin care se încearc rezolvarea contradic iei b) din punct de vedere economic. adic în elegerea st rii sistemului în prezent ß determinarea problemei. coordoneaz . procesul managerial const în succesiunea urm toarelor etape: ß definirea scopului. Procesul de management În orice întreprindere procesul muncii în sens larg cunoa te dou laturi: de execu ie. ia decizii i controleaz activitatea salaria ilor în vederea realiz rii obiectivelor întreprinderii. Prin urmare. procesul managerial cuprinde etape logice care vizeaz corela ia nevoi-resurse i anume: ß determinarea necesit ilor întreprinderii 302 . prin care o parte a resursei umane ac ioneaz asupra celeilalte p r i de factor uman. eficient a sistemelor economice de c tre unul sau mai mul i indivizi i care fac obiectul unei tiin e.

procesul de management include totalitatea regulilor de func ionare a întreprinderii.ß ß analiza resurselor disponibile repartizarea resurselor ß folosirea resurselor în vederea satisfacerii nevoilor c) din punct de vedere social. procesul managerial const în implicarea omului în toate segmentele activit ii dintr-o întreprindere în întregul proces de atragere i administrare a resurselor. aflate în vigoare la un moment dat. care confer ra ionalitate ac iunilor omului i anume: ß ß ß ansamblul reglement rilor i normelor totalitatea metodelor de instruire principiile de stabilire a r spunderii ß ansamblul rela iilor de cooperare între diverse verigi ale organiza iei f) din punct de vedere func ional. procesul de management vizeaz parcurgerea urm toarelor etape: ß ß ß ß cercetarea informa iilor disponibile completarea informa iilor utile prelucrarea informa iilor transmiterea informa iilor e) sub aspect organiza ional. procesul de management include: ß ß ß previziunea organizarea coordonarea 303 . d) din punct de vedere informa ional.

Aceast diversitate se explic pe de o parte în func ie de factorii obiectivi care influen eaz întreprinderea (resursele disponibile. deoarece în urma unei decizii este posibil ca scopul atins s devin 304 . juridicul. repara ii. dar difer de la o firm la alta. deoarece procesul de management are un caracter complex care se manifest prin multiple întrep trunderi ale zonei economicului cu socialul. informa ionalul etc. continuitate. respectiv schimb rilor din mediul de afaceri al întreprinderii.ß ß decizia controlul În practic . continuu avându-se în vedere continuitatea activit ilor de produc ie. orice proces de management se manifest dup anumite reguli comune. dintrun punct de vedere sau altul. Totodat . consecven . Cu alte cuvinte. schimb i consum. calitatea factorului uman etc. El este în acela i timp i stabil deoarece urm re te folosirea unor structuri cunoscute în preluarea informa iilor i adoptarea deciziilor. ciclicitate. informa ia cunoscut . aceste abord ri ale activit ii de conducere sunt dificil de identificat distinct. Complexitatea i diversitatea procesului de management se completeaz cu alte tr s turi ale sale i anume: ß ß ß ß ß dinamism. Aceasta. metodele de management etc. procesul de management se caracterizeaz prin consecven . stabilitate. în sensul c fiecare etap a sa este obligatorie i prin ciclicitate. rela iile de conducere.) iar pe de alt parte în func ie de abilitatea întreprinz torului de a face fa conjuncturii. Procesul de management este dinamic deoarece problematica unei organiza ii. Este de asemenea. se schimb permanent. fiind mai mult sau mai pu in eficient.

Diagnoza cuprinde ansamblul opera iunilor de diagnosticare a situa iei întreprinderii în vederea cunoa terii st rii sistemului la un moment dat. coordonare. H. Realizarea activit ii de previziune porne te de la cunoa terea resurselor disponibile. control.noua situa ie fa de care se stabilesc noi obiective i are loc astfel. a rezultatelor activit ii trecute. În acest sens se utilizeaz date statistice i informa ionale din eviden a contabil . A. prognoz . Componentele planific rii sunt: 305 . organizare. situa ia actual i obiectivele urm rite. Planificarea reprezint varianta previziunii prin care se asigur încadrarea activit ii curente a întreprinderii în tendin ele de dezvoltare a acestuia i a economiei în general. iar comanda înlocuit cu decizia prin asigurarea motiv rii salaria ilor. planificare i programare. reluarea procesului de management. Previziunea se realizeaz prin mai multe instrumente: ß ß ß ß diagnoz . În managementul contemporan prevederea este inclus în activitatea de previziune. Prognoza reprezint totalitatea opera iunilor de investigare în timp a activit ii întreprinderii în vederea anticip rii evolu iei viitoare a sistemului i fundament rii deciziilor strategice. Fayol a identificat func iile managementului sub forma succesiunii urm toare: prevedere. comand . Previziunea Previziunea înseamn func ia managementului prin care se asigur activitatea de anticipare a viitorului.

306 . previziuni tactice. Schematic. Faza revederii î i propune compararea rezultatelor înregistrate cu misiunea întreprinderii. În faza preg titoare a procesului de planificare se formuleaz obiectivele i misiunea întreprinderii. de scurt durat (pe perioade mai mici de 1 an). În cadrul etapei planurilor de rezerv . mediu i lung. orice agent economic elaboreaz o strategie de rezerv la care ar putea s apeleze în cazul unor schimb ri de mediu care nu îi mai permit ac iunile lansate potrivit planurilor ini iale. direc ii de ac iune i se asigur coordonarea activit ilor din întreprindere folosindu-se factorii de produc ie disponibili. Faza planific rii propriu-zise se concretizeaz în elaborarea planurilor pe termen scurt. se stabilesc ipotezele i premisele mediului de afaceri. previziuni pe durat medie (1-5 ani) care vizeaz obiective mai pu in ample. respectându-se corela iile dintre acestea. care deriv din cele strategice. etapele unui proces de planificare pot fi prezentate ca în fig. i reluarea unui nou proces de planificare. ß timpul este o variabil important a planific rii în func ie de care se asigur : previziuni strategice (pe durat de 510 ani) care vizeaz aspecte esen iale cum ar fi retehnologizarea întreprinderii sau utilizarea de noi metode de marketing. ß procesul de planificare care const într-un ansamblu de etape corelate între ele care urm resc elaborarea i aplicarea planurilor i obiectivelor organiza iei. nr. Faza implement rii se refer la declan area activit ii în conformitate cu planurile elaborate. 3.ß planul care este un instrument managerial prin care se stabilesc obiective.

delegarea. mai multe zile.). etc. Ea se manifest prin folosirea urm toarelor instrumente manageriale: § § § § autoritatea.Programarea reprezint modalitatea de previziune care const în succesiunea i intercondi ionarea activit ilor unui sistem economic în intervale scurte de timp (s pt mâni. 307 .) i se grupeaz pe forma ii de lucru i compartimente de munc . Organizarea Organizarea reprezint o func ie a managementului prin care se delimiteaz procesele de munc pe componente (opera ii. se întâlnesc mul i manageri care evit previziunea activit ii firmei. În practic . Iat câteva motive pentru care nu se face planificare microeconomic în cadrul unor întreprinderi: ß este nevoie de prea mult timp pentru previziune i prea mult munc . preferând s lase pia a s se pronun e dac accept sau nu o ac iune sau produs. B. r spunderea. ß exist teama de e ec în ceea ce prive te rela ia efort-efect al procesului de previziune. ß managerul nu are cuno tin e despre cum s fac previziunea. lucr ri. Organizarea este considerat cea mai ³vizibil ´ func ie a managemen-tului. etc. viitorul intuit de manager este prea ß deciden ii au comportamente care sus in c tr iesc pentru prezent. responsabilitatea. pe schimb de lucru. o zi sau pe or . ß nesigur.

nu neap rat manager). b) dup natura ei exist : ß autoritate profesional (care este o consecin a recunoa terii meritelor i rezultatelor înregistrate de un individ. ß autoritate charismatic (ce se manifest atunci când managerul dispune de calit i deosebite. ß autoritate func ional (ce apare în cadrul func iunilor întreprinderii. ß autoritate ra ional-legal (ce se observ la indivizii care ocup o anumit pozi ie sau rang oficial. aproape mistice).Autoritatea reprezint dreptul i abilitatea managerului de a influen a ac iunile subordona ilor s i. Autoritatea se poate clasifica astfel: a) exist : dup rela iile care o genereaz . Responsabilitatea const în obliga ia membrilor 308 . cap t autoritate i r spund de executarea obliga iilor lor). adic de a decide. puterea exprim capacitatea conduc torului de a convinge sau influen a ac iunile salaria ilor. adic de a-i determina pe al ii s fac ceea ce vrei tu. autoritatea const în abilitatea managerului de a convinge i de a da dispozi ii pentru manifestarea unei ac iuni. În literatura de specialitate. În schimb. ß autoritate tradi ional (ce apare ca o consecin a rela iilor generate de pozi ia în societate a indivizilor). ß autoritate ierarhic (ce se manifest ca urmare a transmiterii unor sarcini de lucru unor subalterni care astfel. În acest sens. într-o întreprindere). se analizeaz autoritatea în strâns leg tur cu puterea pe care o exercit managerul. adic la nivelul unor activit i omogene care sunt reglementate prin activitatea unui manager).

Un individ responsabil de o anumit activitate trebuie s fac eforturi pentru finalizarea ei manifestând clar interesul i preocuparea pentru executarea acestei obliga ii. Toate acestea fac necesar adaptarea la dinamismul economic i confer întreprinderii un caracter flexibil în ceea ce prive te organizarea subsistemelor sale. adic i managerului ini ial i delegatului s u. 309 . Delegarea este un instrument al organiz rii procesului de management prin care se permite trecerea temporar a autorit ii sale unei alte persoane. în timp ce r spunderea revine ambilor subiec i. În procesul organiz rii se asigur ac iuni de stabilire a structurii organizatorice a întreprinderii.unei organiza ii de a realiza în cele mai bune condi ii sarcinile care le revin. deciziilor i activit ilor dintr-o întreprindere prin adaptarea ei la condi iile mediului de afaceri. printr-o distribu ie ra ional a sarcinilor de lucru. C. de identificare a atribu iilor i responsabilit ilor salaria ilor care vor fi incluse în regulamentul de organizare i func ionare a întreprinderii. Delegarea autorit ii conduce automat i la delegarea responsabilit ii. Desigur. respectiv de a da socoteal în fa a superiorilor s i de stadiul lucr rii respective. Coordonarea Coordonarea reprezint sincronizarea ac iunilor. de coordonare între activitatea de conducere i cea de execu ie. de creare a unui sistem informa ional adecvat care s permit un flux de informa ii rapide i complete. R spunderea const în obligativitatea indivizilor de a r spunde de realizarea sau neîndeplinirea unor sarcini de serviciu. Delegarea reprezint o necesitate la o firm complex deoarece permite înc rcarea echilibrat cu sarcini a managerului i executan ilor. rezilierea unor contracte etc. complexitatea vie ii economice oblig întreprinderea s fac fa unor perturb ri ale func ion rii sale normale cum ar fi întârzieri în primirea materiilor prime sau recep ia unor materiale necorespunz toare din punct de vedere calitativ.

Comanda reprezint ac iunea managerului de influen are a salaria ilor i cap t forma deciziei în managementul democratic. ß executantul cu preg tirea i calificarea sa. ß coordonarea prin instruirea personalului de conducere. ß sarcinile i obiectivele de îndeplinit. etc. Comanda devine eficient atunci când se asigur câteva cerin e ale sale: ß ordinele formulate s fie simple i directe. ß coordonarea prin instruc iuni. Antrenarea cuprinde dou momente distincte: comanda i motivarea. clare i oportune. Antrenarea Antrenarea este func ia managementului care vizeaz ac iunile concentrate asupra factorului uman în scopul determin rii acestuia s contribuie activ la realizarea sarcinilor i obiectivelor care îi revin. între care: ß coordonarea prin politica de personal. ß coordonarea prin rapoarte privind rezultatele înregistrate. Comanda intervine atunci când se identific cei trei factori care o fac necesar : ß managerul cu autoritatea sa. coordonarea activit ilor poate contribui la evitarea unor deregl ri în func ionarea firmei.De aceea. easc 310 . D. Aceast corelare de activit i se realizeaz prin mai multe modalit i. ß ordinele s nu dep competen a salaria ilor.

E. promov rilor etc. Exist numeroase studii cu privire la teoria motiva iei. adic în succesiunea urm toare: ß ß ß la grup. retrograd rilor. prestigiului. Motiva iile pot fi: ß intrinseci i reprezint stimulente proprii individului sub forma con tiin ei sau pl cerii de a muncii. ß extrinseci i reprezint totalitatea determinan ilor care influen eaz randamentul i interesul muncii unui individ. Controlul Controlul reprezint ansamblul activit ilor prin care se compar performan ele înregistrate de un agent economic sau diverse componente ale sale cu obiectivele propuse i se ac ioneaz pentru corelarea rezultatelor cu scopurile urm rite. laudelor. primelor. nevoia de autorealizare.ß ordinele s nu contravin principiilor managementului. nevoia de contacte umane i afiliere nevoia de stim i respect. o înstr inare a indivizilor de procesul muncii. sau negativi sub forma sanc iunilor. penaliz rilor. dar punctul de plecare este întotdeauna ordonarea nevoilor dup logica lui A. nevoi de securitate.. Motivarea reprezint ac iunea de antrenare a energiei creatoare a indivizilor pentru realizarea obiectivelor cu maxim de eficien . o evitare a responsabilit ii. 311 . Desigur c în lipsa motiva iei muncii apare un comportament dezinteresat. criticilor etc. Ace tia pot fi pozitivi sub forma premiilor. Maslow. ß ß nevoi fiziologice.

Controlul poate fi: a) în func ie de momentul realiz rii: ß preventiv (se încearc evitarea deregl rilor sistemelor organiza iei). ß feed back (se pune accent pe corectarea sistemelor economice): autocrectiv (problemele ap rute se corecteaz automat). dar dac exist o contradic ie între acestea. se impune o interven ie într-una din variantele urm toare: ß fie se reevalueaz obiectivele dac rezultatele dep esc scopurile propuse. precise i clare. s foloseasc metode de investigare simple.Controlul eficient trebuie s se bazeze pe un flux de informa ii corecte. În situa ia în care verificarea rezultatelor dovede te atingerea scopurilor procesul de management se reia. c) ß în func ie de subiectul care îl lanseaz : direct (ini iat de manager). ß tehnic (se urm re te calitatea produselor i serviciilor). ß fie se îmbun t esc performan ele dac rezultatele ob inute sunt inferioare scopurilor. s fie oportun i s se deruleze cu costuri mici. b) ß în func ie de natura lui: ierarhic (se realizeaz de sus în jos). ß financiar (se verific utilizarea disponibilit ilor b ne ti). ß bugetar (se utilizeaz declara iile de rezultate anticipate). 312 . non-autocrectiv (problemele se rezolv prin interven ia managerului).

ß func ia stimulativ care tenteaz factorul uman s depun eforturi pentru ameliorarea activit ii i rezultatelor sale în scopul ob inerii unor concluzii favorabile în urma controlului. Scheme i corela ii Tr s turile muncii manageriale eficiente 313 . ß func ia preventiv care contribuie la evitarea unor dezechilibre dac se intervine înaintea producerii unor evenimente. ß func ia recuperativ prin care se permite eliminarea deregl rilor din activitatea firmei odat ce au fost descoperite neajunsurile. cunoa terea performan elor sale cantitative i calitative. ß func ia informativ care eviden iaz rolul controlului în adoptarea deciziilor ulterioare. ß autocontrol (realizat de executant). în sensul c activitatea de control are ca punct de plecare estimarea situa iei concrete a firmelor.ß indirect (realizat de manager pe baza analizei rezultatelor ob inute). Controlul îndepline te urm toarele func ii: ß func ia de evaluare a rezultatelor.

diferite profile ale unui bun func ionar. cât i pe colaboratorii i muncitorii dintr-o întreprindere. directori de organiza ii. Berlin.Procesul de planificare Realizarea activit ii de control poate fi reflectat schematic astfel: Activitatea de control Managementul i stilul de conducere Conf. Profilul unui ³bun func ionar´ prezint urm toarele cerin e: (Bosetzky/ Heinrich. Rodica Maria Tan u Academia de Studii Economice ± Bucure ti Aceast problem a preocupat i preocup atât pe patroni. Desigur c un rol important îl joac faptul dac cel interesat poate s dovedeasc dac are excelente capacit i de lucru. In cele ce urmeaz vom prezenta una din aceste caracterizari.1998. Der gute Beamte.p3) 314 . manageri. dr. In momentul de fata cercet tori cunoscu i au propus diferite caracteriz ri. univ.

conform idealurilor proprii. de la care cel care avanseaz reprezint prototipul carieristului (sforarului de cariera) Cel care avanseaz /carieristul trebuie sa manifeste: ß ß o moral a muncii ridicat . s poat fi în eles în modul de exprimare scris i vorbit . cel mai bine informat cu privire la legi i reglementari. i societate. de acomodare care prezint respective reac ii i valori diferite i anume: carieristul. con tient i cinstit în munca sa. pe care încerc m s -l conturam mai jos. Un cercet tor german (Robert Presthus.ß ß ß ß ß ß ß ß ß ß s fie silitor i rapid în îndeplinirea activit ilor sale. 315 . Ca rezultat al unui chestionar cu privire la responsabilitate au fost alese caracteristicile de la 3. ß interesat mereu în cunoa terea ultimelor probleme legate de domeniul s u de activitate. rezolvarea activit ilor legate de serviciu s -i produc o mul umire personal . gata s le dea ajutor i prevenitor. Individuum und Organization. interesat în problemele legate de politic loial statului i guvernului. Unele din aceste determinante le g sim i în caracterizarea profilului carieristului. Frankfurt 1966) deosebe te trei tipuri de adaptare. s prezinte zilnic comportamentul cerut. reprezentativ i cultivat în manifest rile sale. politicos i prietenos în raporturile cu cet enii i colegii. Tipologia sa de adaptare prezint tipul ideal. ca reprezentative. In aceasta enumerare sunt prezentate comportamente de valoare. Typologie der Anpassung.7. angajat s apere interesele celor neprivilegia i. In domeniul psihologiei sociale americane i germane este desemnat cel care avanseaz drept conformist.4. indiferentul i ambivalentul. în eleg tor pentru interesele clien ilor s i. de care oamenii sunt lega i. ß s se identifice în larga m sura cu organiza ia i s o asigure de loialitatea i de angajarea plenara a tuturor for elor sale ß ß s accepte scopul organiza iei.

ß s .ß s se poat lesne subordona. ß s fie neîndur tor fa reprezinte p reri deviate. s . severitatea. ß ß ß s potriveasc traiul (via a) sa din societate cu cea a sefului (superiorul lui). Din examinarea acestei prezent ri se pot observa paralele cu tipul de caracter autoritar.i concentreze problemele de experien i dac nu are nici un interes propriu în privin a unei activit i. Fluchten oder Standhalten. ß s opereze bucuros cu simplific ri i idealiz ri i sa cread în mituri cu r spândire în mod oficial. ß s se conformeze unei polite i bine definite. ß de acei care pot s observe în mod critic i s s idealizeze ac iuni hot râte cu simplific ri peste m sur . Reinbek.1976) 316 . ß s aib valori internalizate în organiza ia sa. ß s aib permanent teama fa de statutul s u i s manifeste în acest sens interes fa de ordinea ierarhic i simbolul statului. ß s posede o puternic sete de avansare. ß s prezinte aptitudini pentru capacit i de administra ie i valori care sunt potrivite pentru garantarea func ionarii organiza iei. ß s aprecieze oamenii dup puncte de vedere instrumentale (aceasta înseamn cum se potrivesc ei pentru scopurile sale proprii) ß s aib n zuin e i aspira ii pentru respective organiza ie pe care s le fixeze i s nu aib la dispozi ie (sa nu dispun ) de un orizont conturat mult tensionat i nici de o con tiin a civic ridicat . s lucreze mult cu o propagand proprie direc ionat unui scop. ß ß s accentueze performan a. conturate (imprimate) i s dea r spunsuri nesovaielnice.i atribuie realiz rile subalternilor. s manifeste un adânc respect fa de autorit i. Interesant este faptul ca unii cercet tori subliniaz în studiile lor izolarea carieri tilor dup avansare (Horst Eberhard Richter. s nu se angajeze. auto-st pânirea i puterea.

Preg te ti pe cineva s . Demonstrezi c ai excelente capacit i de lucru? 2. Principiile eticii permit aplanarea situa iilor conflictuale. pe care i le asum în mod voluntar fiecare persoan din cadrul organiza iei i care sunt cuprinse în ÄCodul întreprinderii´. f r s fie capabil de solidaritate care dup atingerea pozi iei de control administrative egalizeaz teama sa de jignire în fa a celor de aceea i pozi ie cu el i se g se te dup avansare izolat. Dezvol i o re ea de cuno tin e în domeniul t u profesional? 5. oprim spontaneitatea i favorizeaz corup ia între oameni i grupe Urm torul exemplu (chestionar) urm rit de noi. prezint noi elemente ale procesului de avansare care dup p rerea noastr poate s vin în ajutorul celor care sunt interesa i în aceast problem . Încerci s demonstrezi c ai cuno tin ele de baz necesare viitoarei pozi ii 7.1 Etica în contextul aplic rii conflictelor În fiecare întreprindere apar situa ii de conflict. Ara i c ai o atitudine deschis i receptive? Identifici urm toarea pozi ie în care vrei s ajungi i î i stabile ti o strategie? 6. astfel ca individul carierist în str duin a sa de a. 317 . Acest comportament este puternic protejat (favorizat) de condi iile sociale ale organiza iei. la tema Cum avansezi? 1. Reprezin i cu succes imaginea firmei? 4. Am prezentat urm torul chestionar unui num r de subiec i cu urm torul con inut.ß carieristul este un individ care n zuie te putere. Faci în a a fel ca patronul sau angajatul s tie c vrei acea pozi ie? Din cele dou grupe chestionate. 3.i ia locul? 8. care se deta eaz de cadrul problemelor de conducere obi nuite. în dou centre diferite din ar a reie it urm toarea situa ie: La grupa A (50 subiec i) au r spuns pozitiv la întrebarea nr.i apar rolul s u de domina ie se îngrije te automat de o reproduc ie a sistemului cu un caracter coruptibil Structura personal n scut astfel (prin aceasta) r mâne f r un impuls de baz (fundamental) înt re te izolarea. iar normele etice ale întreprinderii corespund unor obliga ii. Identifici i realizezi în primul rând priorit ile patronului. prin interogarea unui num r de studen i i în acela i timp func ionar la diverse întreprinderi din ar .

Dup p rerea noastr . încât partea advers s le în eleag i s nu se simt atacat . de a prelua responsabilitatea pentru propria sa participare la conflict. care sunt compatibile din punct de vedere social. s trecem la analiza conflictual . dar c exist . 318 . aceasta este problema care ne intereseaz . pe care un om nu le poate dep i pentru a. ß ß ß ß de a deosebi esen ialul de neesen ial. societ i. Conflictele pot lua forma disputelor. încât nici unul dintre participan i s nu. al c rui obiectiv const în ob inerea unui acord echitabil între p r ile care se g sesc în conflict. Este de dorit ca disputa s nu prejudicieze rela ia cu adversarul. Putem vorbi de izbând numai dac modul de comportament este astfel controlat. Capacitatea de conflict const în aptitudinea: ß men inerii unei atitudini realiste. atât la participarea proprie la conflict. deci. ne putem da seama c numero i indivizi au în eles în decursul vie ii lor c remedierea conflictelor este binevenit .i îmbun t ii capacitatea sa conflictual . s clarific m problema capacit ii de conflict. Este necesar ca propriile dorin e s fie în a a fel formulate. pentru a se remedia aceste neajunsuri. motivele conflictelor sociale sunt interesele contradictorii dintre clasele sociale. dar pot fi reglementate. între state i între toate asocia iile cu caracter social. putem conchide.Pentru clarificarea situa iei prezentate. care se refer la interesele diferite ale grup rilor sociale i care este institu ionalizat i r spândit în mod diferit. Desigur c este important. prezent în toate societ ile.i piard capul. Dup Karl Marx. precum i adversarii. cauzele conflictelor sociale sunt ac iunile umane distructive. conflictele nu pot fi eliminate. modul de comportament. trebuie s se negocieze serios. prin care ambelor p r i li se poate face dreptate. ac iunile i sl biciunile lor. ß de a evalua propria persoan . desigur. de a c uta o cale corect de aplanare a conflictului. Aceasta presupune ca p r ile în conflict s accepte c ele sunt r spunz toare pentru faptele lor. respectiv. care pot s fie direc ionate numai printr-o ordine social . rivalit ii. p r ile în conflict trebuie s reflecteze cum pot contribui la rezolvarea acestuia. între diferite grupe. Unde este necesar. Prin no iunea de conflict se în elege un proces de disput . opozi iei între indivizi. între uniuni. în loc s o schimbe pe a altora. R spunderea se raporteaz . Dup Thomas Hobbes. între indivizi i grupe. ci chiar s o îmbun t easc . numeroase motive. respectiv care poate fi considerat ca teorie de baz a managementului conflictului. pentru a nu pierde din vedere obiectul problemei. ß de a aprecia corect urm rile ac iunilor proprii. de a schimba propria atitudine. Plecând de la observa iile men ionate. chiar în condi iile vitrege care au condus la conflict. cât i la influen area acestuia. Vilfredo Pareto vede posibil o rezolvare a conflictelor.

.i men ine sau a recâ tiga capacitatea de ac iune în situa iile. le-a analizat în cazul a 108 angaja i ai unei mari întreprinderi de produse alimentare. sentimentul de a nu fi tratat corect. 319 . dispute cu privire la competen .ß de a. Sup rarea. în cazul incapacit ii de ac iune. furt. identificând 14. aspectele. întrucât ele pot declan a reac ii emo ionale puternice. care dau posibilitatea de a sus ine propriile dorin e sau punctele de vedere contrarii. verbale sau trupe ti. determin începutul unei dispute. ambiguitate din cauza lipsei r spunderii. care par f r rezolvare. Regnet E. mânia i agresivitatea pot s apar : ß ß ß ß ß când un obiectiv ascuns este interferat din afar . Privind mai atent. Consider m c în cazul conflictului. personalitate i atitudine inconciliabil . ß de a utiliza procedee. din care enumer m: ß ß ß ß ß ß ß ß ß comunicare insuficient . aceste situa ii pot fi provocate. transferare. care le vom comenta. dependen reciproc . nu rareori. atât de procesul de munc în sine. susceptibilitate. ne d m seama c ambele p r i vor s fie victorioase din conflict. care. lupte pentru putere i influen . f r a ataca adversarul. delapidare. în cazul îmboln virii. Un cercet tor german. Motivele conflictelor sunt cercetate în diferite moduri. prezint o importan deosebit . concediere. Din aceast prezentare. în cazul acuza iei de lips de ajutor. cât i de angajat: ore suplimentare. sup rare. neîn elegeri. în cazul unei puteri spirituale.

care sunt îndreptate împotriva unei persoane. Atacuri la calitatea serviciului 320 . vom aborda un fenomen psihologic. astfel c oamenii se îmboln vesc din cauza lui. mobbing. Foarte mul i salaria i au avut cândva în via a lor profesional o experien nepl cut . nutresc gânduri sinuciga e sau chiar î i iau via a ? Vom enumera câteva ac iuni de tip Ämobbing´: 1. aceea de a fi fost teroriza i. Mobbingul se dezvolt întotdeauna dintr-un conflict. alcool la locul de munc . Degradarea rela iilor sociale ‡ ‡ ‡ nu se mai vorbe te cu respectivul izolarea individului departe de colegi respectivul este tratat ca inexistent 3. Limitarea posibilit ilor de ac iune ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ eful limiteaz posibilit ile de manifestare întreruperi permanente critica permanent la serviciu teroare telefonic amenin amenin ri verbale ri scrise 2. Aceast no iune descrie ac iuni comunicative. Din complexitatea problemelor rezultate din procesul de munc . denun . Se pun întreb rile : Ce tip de comportament st la baza procesului de Ämobbing´? Care sunt elementele care îi confer acestui comportament o asemenea vigoare.neloialitate. Diminuarea prestigiului social ‡ ‡ ‡ vorbirea de r u pe la spate r spândirea zvonurilor atacarea ideilor politice sau religioase ale celui vizat ‡ constrângerea respectivului de a îndeplini activit i care îi v t meaz con tiin a de sine 4. Ämobbing´ sau h r uire moral la locul de munc .

în primul rând prin contribu ia politic a angaja ilor la dezvoltarea cadrului de ordine adecvat tuturor. adic prin stabilirea regulilor de joc adecvate. Conflictul ap rut poate fi biruit numai prin angajare colectiv . influen a politic asupra ipotezelor în leg tur cu realizarea profitului economic. pe lâng celelalte probleme prezentate. mai exact. Atacuri la s n tate ‡ ‡ ‡ constrângere la activit i d un toare s n t ii amenin area cu agresiune fizic maltratare corporal . Întreprinderile trebuie s adopte aici o strategie de lupt cu pia a. Fundamentul teoretic al acestei recomand ri se încadreaz nu numai în etica 321 . Se pune întrebarea. se poate urm ri o coordonare comun a tuturor competen elor. dar care au fost v t mate în mod brutal. Aceasta se poate în elege teoretic drept o Ävariant negativ ´ a strategiei competitivit ii. este dirijat direct spre realizarea de câ tig. Într-o astfel de situa ie este necesar a se oferi nu numai o strategie competitiv . Exemplul de teroare la locul de munc .‡ ‡ dep nu i se repartizeaz nici o sarcin serioas de munc i se dau teme de lucru absurde. întreprinderea poate adopta mai multe strategii. Urm rind cele de mai sus. Cu un astfel de comportament se conformeaz întreprinderile recomand rilor clasice de ac iune în cadrul economiei de pia . garantate prin lege. care într-un timp mai mult sau mai pu in apropiat poate s îndeplineasc nu numai cerin e economice de întreprindere. O strategie const în schimbarea comportamentului propriu organiza iei. ne îndrept e te s subliniem rolul. Probabil c însu i eful a participat la aceasta. Aici noi în elegem c o întreprindere. Astfel. O alt strategie urm re te posibilitatea schimb rii comportamentului concuren ilor. El a devenit o victim . care pe m sura competitivit ii economice. În acest caz. se exprim comportamentul moral al întreprinderilor. pe care îl are etica întreprinderii în contextul aplan rii conflictelor. Acesta cuprinde activitatea politic a întreprinderii. Primul tip cuprinde ac iuni economice în cadrul schemei existente. Ambele tipuri se potrivesc cu implementarea problemelor de moral în procesul economic prin ac iuni de întreprindere. ar putea fi îndep rtat de pia . Cel de al doilea tip se contureaz prin schimbarea cadrului existent de ac iune al întreprinderii. ci i una de ordine politic . ci i morale. pentru c procesul distrug tor la nivelul conducerii nu a fost îngr dit la timp. Aici este luat în considera ie acel comportament economic. rezult c victima Ämobbingului´ este un om care lupt pentru drepturile sale cet ene ti. Pentru organiza ie se manifest permanent primejdia de a se ajunge la o situa ie conflictual . În cazul conflictului. cum pot deveni valabile valorile i normele morale ale întreprinderilor. s vedem care este leg tura între managementul conflictului i etica întreprinderii. Äjignitoare´ care îl îmboln vesc sau care îi esc calificarea pentru a fi discreditat 5.

2) etica organiza iei se refer la acele norme ideale. trebuie s fie competente. mai conven ionale. utilizat în cazul în care coordonarea activit ii concrete de întreprindere se face conform regulilor principiului profitului. 3) managerii pot fi convin i c o ac iune este considerat Äetic ´ de c tre publicul larg. ci i rolurile membrilor organiza iei s fie direc ionate mai puternic spre ac iuni autonome. consider m c : 1) managerii trebuie s stabileasc politici ale organiza iei în domeniul situa iilor conflictuale. care trebuie s aplaneze conflictele i de aceea. multe organiza ii nu iau în considerare m suri pe termen lung în deciziile lor. 6) Pentru ca organiza iile s fie sensibilizate. 3) etica întreprinderii trebuie în eleas ca un ghid de procedur pentru procesele de dialog. cum ar fi: angajarea. O exemplificare a acestei situa ii o reprezint problema Ämobbingului´. A adar: 1) etica întreprinderii trebuie s ajute la rezolvarea anticipat a conflictelor (înaintea reac iei pie ei). Obiectivul const în ob inerea unui consens liber. 2) managerii sunt persoanele. Aceast schem a diferitelor strategii prezint o structur teoretic în leg tur cu problemele întreprinderilor în func ie de moral . dr. NO IUNI GENERALE DE DREPT ADMINISTRATIV Utilizate în activitatea managerial a unei institu ii Lector univ. generându-se apari ia situa iilor conflictuale între grupurile de interese externe i interne ale întreprinderii. în mod principial. iar ac iunile lor s fie juste i etice.întreprinderii. care sunt necesare pentru rezolvarea conflictelor din societate. de durat a conflictului. dac etica ar putea fi întotdeauna cuantificat . care s asigure libertatea de ac iune a întreprinderii în economia de pia . chiar în cadrul procesului decizional din întreprindere. De pild . Astfel. 4) etica întreprinderii trebuie în eleas ca etic ra ional . a a cum fac în câteva din domeniile. Oana IUCU Colegiul Universitar de Administra ie i Secretariat 322 . În concluzie: promovarea unei rigori etice pentru ac iunile economice ale organiza iei ar fi u or de realizat. ca baz pentru o rezolvare pa nic . ci i în etica economic . 5) Etica întreprinderii consider m c trebuie axat pe o anumit strategie de tip produspia i nu asupra tuturor mijloacelor posibile. conform reprezent rilor morale. în general. promovarea i absenteismul. Preten ia la ra iune trebuie respectat în cadrul unei în elegeri f r constrângere între to i cei afecta i. Ca o concluzie general . principiul câ tigului i etica se afl în cazul întreprinderii. din punct de vedere profesional sau personal. Metodele institu ionalizate de aplanare a conflictului servesc respect rii intereselor personale ale colaboratorilor. care sunt trata i uneori incorect de efi sau colegi. dac se respect principiul Äac ioneaz în acela i mod în care ai vrea ca ceilal i s te trateze pe tine´. într-un conflict de obiective. este necesar ca nu numai structurile s se modifice.

Locke sus inea existen a a trei puteri : legislativ ± trebuie s apar in parlamentului i era considerat putere suprem deoarece dicta reguli de conduit general obligatorii.Facultatea de Litere ± Universitatea din Bucure ti 1. Constitu ia este izvorul tuturor reglementarilor. Parlamentul Pre edintele Guvernul puterea legiuitoare puterea executiv puterea executiv Raporturile Parlamentului cu Guvernul Administra ia public puterea executiv 323 . urma s fie încredin at monarhului. îi revine meritul de a fi cercetat pentru prima data. deoarece se poate na te teama ca acela i monarh sau acela i senat s fac legi tiranice pe care sa le aplice în mod tiranic´. care în lucrarea ³Despre spiritul legilor´. aspect pe nedrept criticat uneori. afirma c libertatea este posibil numai dac cele trei puteri ale statului sunt independente. social i juridic. nu exist libertate. Datorit acestei pozi ii dominante. cât i politic. În lucrarea sa. federativ ± era încredin at tot regelui i avea în competen a sa dreptul de a declara r zboi. Expresia a fost folosit înc din timpul Imperiului roman. Titlul III este consacrat autorit ilor publice i el are o structura care determina concluzia c . care înseamn ³a ezare cu temei´. din substan a reglementarilor sale deducem o consacrare implicita a acestui principiu.1. 4. In Constitu ia României. Elaborarea acestei teorii apar ine. lui Montesquieu. mai metodic i într-o lumin nou . dar i însemnate efecte pe planul activit ilor statale i juridice. 1. No iunea de Constitu ie Termenul de ³constitu ie´ deriv din latinescul ³constitutio´. Analiza Titlului III din Constitu ie din perspectiva principiului separa iei i echilibrului puterilor Lui John Locke. ³Essay on civil guvernment´. legile date de împ rat numindu-se ³constitu ii imperiale´. Titlul III are urm toarele capitole: 1. 3. 2. atât pe plan economic. filosof i jurist englez. de i Constitu ia nu consacra Äexpresis verbis´ principiul separa iei puterilor în stat. 5. Pozi ia dominant a Constitu iei are drept consecin a un con inut normativ complex. îns . puterea legislativ este întrunit cu puterea executiv . Astfel. Sistemul autorit ilor publice consacrat de constitu ia României din 1991 1. Suprema ia Constitu iei se fundamenteaz pe con inutul i forma legii fundamentale. ³Atunci când în mâinile aceleia i persoane sau aceluia i corp de dreg tori. de a face pace i de a încheia tratate. executiv ± limitat la aplicarea legilor i la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prev zute i determinate prin lege.2. principiul separa iei puterilor.

Conceptul de baz al acestei ramuri de drept este cel de administra ie » cuvânt care deriv din limba latin . Activitatea executiv are dou componente de baz . Organele de stat trebuie s depind unele de altele numai atât cât este necesar form rii sau desemn rilor i eventual exercit rii unor atribu ii. care consacra func ia de mediere a Pre edintelui între puterile statului i între stat i societate. dar poate fi foarte larg . Guvern. organe de specialitate ale administra iei publice centrale i organele administra iei publice locale. respectiv : ¤ ¤ ¤ ¤ 324 . respectiv prepozi ia ad » care înseamn la. cuvântul administra ie » a evocat o activitate în supu enie. Constatam din structura Titlului III. acesta este semipreziden ial parlamentarizat atenuat. Curtea Suprem de Justi ie. Se pune astfel problema. În ceea ce prive te regimul politic pe care îl consacra actuala Constitu ie. servitor. tribunale. al turi de dreptul constitu ional. dreptul interna ional public i altele*. executat la comand . f r a fi îns singurul element al acestuia. DEFINI IA i TR S TURILE ADMINISTRA IEI PUBLICE Dreptul administrativ este o ramur a dreptului public. b) puterea executiv . R spunsul este negativ. ministere). Potrivit etimologiei. c) puterea judec toreasc . exercitat de Pre edinte. cur i de apel. autorit ile grupate în capitolul 5 înf ptuiesc exclusiv administra ie publica rupta de jocul politic. 2.80. Singurul text unde conceptul de putere a statului este utilizat în accep iunea sa tradi ional este art. activitatea în sine ap rând atunci când societatea s-a împ r it în comandan i i comanda i. înf ptuit de c tre Parlament cu cele dou camere: Senatul i Camera Deputa ilor. ca reg sim un capitol de sine st t tor intitulat ³Administra ia public ´. independen a care nu poate fi total . Conform prevederilor constitu ionale. dac autorit ile pe care le consacr acest capitol sunt singurele care înf ptuiesc administra ie public .6. realizat de c tre instan ele judec tore ti: judec torii. Constitu ia actual nu folose te sintagma de putere a statului în accep iunea ei ancestral tradi ional . Administra ia public este o dimensiune a executivului. utilizând o varietate terminologica prin care se reflecta una i aceea i realitate politico-juridic . ministere. Autoritatea judec toreasc puterea judec toreasc Important în organizarea statal este independen a autorit ilor statale. în sensul ca atribu iile ce îi incumb pre edintelui într-un regim semipreziden ial tipic sunt transferate c tre Parlament în calitatea lui de organ suprem reprezentativ al popula iei. atributele statului sunt realizate de cele trei puteri ale sale astfel: a) puterea legislativ . c tre i minister » care înseamn supus. în sensul c i alte autorit i publice care sunt plasate în alte p r i ale Constitu iei au sarcini de natura administrativa. cu excep ia unora care sunt supuse acestui joc prin natura lor (prefect. Ins .

Un alt concept specific dreptului administrativ este cel de ordine public prin care se în elege un minimum de condi ii necesare pentru o via social acceptabil . investite cu autoritate public . Expresia ³în limitele legii´ evoc principiul de drept potrivit c ruia totul este permis. rezolvarea nevoilor curente. trasarea deciziilor esen iale pentru prezent.ß Guvernarea. pe de o parte i cei v t ma i în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorit i. In obiectul de reglementare al dreptului administrativ intr astfel dou categorii de rela ii sociale: 325 . de act juridic al Parlamentului. cotidiene. 51 instituie ca obliga ie fundamentala respectarea Constitu iei. pe de alt parte. art. 16 alin. inclusiv din perspectiva rela iilor cu alte state sau cu organiza ii interna ionale. Misiunea serviciilor publice este s satisfac anumite nevoi sociale. în mod tradi ional. rela iile sociale din sfera administra iei publice. de act normativ cu for a obligatorie i nu în accep iunea ³stricto sensu´. care este înscris în mai multe texte din Constitu ie ( de exemplu : art. Nu orice nevoie social reprezint în acela i timp i o nevoie de interes public. obiectiv care se poate realiza pe dou c i: ß Printr-un organ public (o universitate de stat). a suprema iei sale i a legilor). presupune dou elemente de baz : ß Executarea legii ± cuvântul ³lege´ fiind în eles în accep iunea ³lato sensu´. ß Poate fi rodul unei ini iative private care se face des resim ita ca interven ie în prestarea serviciilor publice (serviciul public de înv mânt prestat într-o institu ie privat ). precum i pe cele de natur conflictual dintre autorit ile publice sau structuri private. dac nu este interzis de lege. Prin serviciul public se în elege activitatea organizat sau desf urat de o autoritate a administra iei publice pentru a satisface nevoi sociale în interes public. c activitatea administra iei este guvernat de principiul legalit ii. ß Prestarea de servicii publice în limitele legii. Dreptul administrativ poate fi definit ca ramura dreptului public care reglementeaz . Administra ia public . care era definit a reprezenta drepturile serviciilor publice. Ordinea public este ansamblul regulilor care asigur siguran a societ ii i a c ror înc lcare nu antreneaz decât ilegalitatea par ial a unui act sau fapt juridic. îns . 2 ³nimeni nu este mai presus de lege´. Conceptul de serviciu public a fost vreme îndelungat no iunea cheie a dreptului administrativ. Pentru a c p ta un asemenea statut. ea trebuie s fie valorizat de clasa politic i transpus într-o norm de drept. dar mai ales pentru viitorul unei ri. ß Administrarea. concret sau cu valoare de principiu. Subliniem.

de exemplu. dup caz. este o autoritate statal (atribu ii de stare civila. ß Activitate desf urat în regim de putere publica. Din punct de vedere al izvorului care le consacr .ß Rela ii de administrare activ administra ie în lucru. Dac în regimul totalitar sintagmele de administra ie public i administra ie de stat erau sinonime. ß Rela ii de administra ie conflictual administra ie i administra i. aceste autorit i sunt de dou categorii: ß De natur statal (etatica) ß De natur autonom . în regim de putere public . se presteaz servicii publice. în domeniul alegerilor «). el este. atunci când intr în contradic ie cu cel particular. cu care sunt investite autorit ile administrative publice i prin intermediul c rora fac s prevaleze interesul public (general). autorit ile administrative autonome locale si. concretizat prin investirea autorit ilor care o presteaz cu anumite prerogative. nu sunt doar autorit i statale. liber exprimat de colectivitatea politico-teritorial . denumite generic autorit i de administra ie publice. în actualul sistem acest lucru nu mai este valabil. secret. direct. ci i unele de natura autonoma care func ioneaz în unit ile administrative teritoriale în care sunt alese. în limitele legii. o autoritate autonom pentru c este ales de cet enii cu drept de vot dintr-o comuna (ora . structurile subordonate acestora. Exist i unele autorit i ca. Rezult din defini ie urm toarele tr s turi ale administra iei publice: ß Activitate prin care se realizeaz dou obiective : de executare a legii i de prestare de servicii publice. inclusiv autorit ile care o realizeaz . acesta însemnând clauzele (prerogativele) exorbitante. în primul rând i cu prec dere. în al doilea rând. în limitele legii. care derog de la dreptul comun i prin intermediul c rora ele reu esc sa fac s prevaleze interesul public. autorit ile administrative autonome centrale. care se caracterizeaz prin punerea în executare a legii sau prin prestarea de servicii publice. ß Activitate desf urata de anumite autorit i executive i administrative. care vizeaz litigiile ap rute între Specific administra iei publice este regimul de putere public . Potrivit actualului sistem constitu ional i legal. deoarece administra ia îns i. Guvern. primarul. local alese prin sufragiu universal. distingem între : 326 . în limitele legii. egal. se duc la îndeplinire legile sau. care are un dublu statut : astfel. derogatorii de la dreptul comun. atunci când vine în contradic ie cu interesul particularilor. de autoritate tutelara. municipiu) si. Administra ia public reprezint ansamblul activit ilor desf urate de Pre edintele României. prin care.

care se adaug celor consacrate de Constitu ie : subprefectul. 2. este calificat expres ca un organ al administra iei publice de rang central. ß ß Raporturi de colaborare i coordonare fa Raporturi de tutel administrativ fa de autorit ile centrale autonome. Consiliul local Primarul ca autoritate autonom executiv . 101 din Constitu ie. Potrivit art. pre edintele i vicepre edintele consiliului jude ean etc.110 din Constitu ie. Guvernul intr în urm toarele tipuri de raporturi cu celelalte autorit i administrative: ß Raporturi de subordonare în ceea ce prive te ministerele i celelalte autorit i centrale subordonate lui. consiliul jude ean. Atribu iile de natur administrativ ale Guvernului sunt îns mai numeroase decât cele ale Pre edintelui. Guvernul exercit conducerea general a administra iei publice.. In actualul sistem constitu ional i legal. numite generic autorit i ß Serviciile descentralizate i desconcentrate ale ministerelor din unit ile administrative teritoriale. de autorit ile autonome locale. Autorit ß ß i autonome locale: autoritate autonom local cu caracter deliberativ. Constitu ia actual consacr un dualism al executivului care este de inut de un organ unipersonal (Pre edintele) i de un organ colegial (Guvernul). care este autoritate administrativ public jude ean cu ß Consiliul jude ean caracter deliberativ. reprezint centrele de specialitate subordonate ß Autorit i centrale nesubordonate Guvernului centrale autonome. ß Prefectul reprezentantul Guvernului în teritoriu. În exercitarea rolului de conduc tor al administra iei publice.ß autorit i consacrate de Constitu ie : Pre edinte. comisia administrativ a jude ului. Potrivit art. Guvern. administra ia public este înf ptuit de dou mari categorii de autorit i: 1. local i primar ß autorit i consacrate de legea cadru. 327 . ß Ministerele i alte organe Guvernului. Autorit i de natur statal : reprezint cei doi efi ai executivului în actualul ß Pre edintele i Guvernul sistem constitu ional i legal.

Dat fiind faptul c fenomenul administrativ este un fenomen vast ce presupune o complexitate i multitudine de aspecte i ipoteza are caracter dezvoltat. mai multe categorii de dispozi ii. categoric . imperativ . persoane fizice sau juridice care cad sub inciden a normei. 2. ea putând s fie absolut determinat sau relativ determinat dup modul în care sunt reglementate împrejurarile în care ea se aplic . în general. defini ii. Astfel principalele norme de drept administrativ au o dispozi ie cu un caracter onerativ. la o anumit presta ie. Dispozi ia este. cu caracter obligatoriu a carei ducere la indeplinire se realizeaza fie în mod voluntar fie. Un act normativ cuprinde.Acestea se exercit prin prefect care este reprezentantul Guvernului în teritoriu i ele evoc misiunea pe care o are Guvernul de a veghea la respectarea legalit ii activit ii autorit ilor autonome locale. ß subiectele de drept. în general. ß Ipoteza : norma de drept administrativ poate ar ta (cuprinde): Imprejurarile. în general. situa iile în care se aplic norma juridic . scopul activit ii unui organ. situa ie în care autoritatea administra iei publice nu poate decât s verifice i s ateste ori s ia act i s confirme. deoarece rela iile sociale care fac obiectul reglement rii dreptului administrativ se desf oar în procesul de realizare a puterii. Din punct de vedere al structurii sale i norma de drept administrativ are o structura trihotomic ( trei p r i). stipulate de o manier imperativ . Ipoteza este relativ determinat când legea (izvorul formal de drept) prevede. determinat de regimul de putere public specific administra iei. NORMELE DE DREPT ADMINISTRATIV Norma de drept. Este vorba de a a numita competen legat (autoritatea administrativ este inuta de norm juridic ). prin forta coercitiva a statului. împrejurarile în care se aplic norma. Este vorba de compen a de apreciere. de regul . ß ß explica ia semnifica iei unor termeni. este o regula de conduita generala. la nevoie. existen a lor concret urmând a fi stabilit de organul care o aplic . fiind format din: 1. principii. categoric . 328 . abstracta. 3. prin care subiectele de drept la care se refer norma sunt obligate la o anumit conduit . Dispozitia : cuprinde ac iunile i inac iunile p r ilor. condi iile. Ipoteza este absolut determinat c nd sunt conturate cu exactitate imprejurarile în care se va aplica dispozi ia.

³cet eanul poate«´. revocarea alegerii. Dispozi ia normei de drept administrativ are uneori i caracter permisiv. introdus în expresii ca ³autoritatea administrativ poate«´. Trebuie de asemenea f cut distinc ie între sanc iune ca element structural al normei juridice i sanc iunea ca modalitate de concretizare a uneia din formele de r spundere specifice dreptului administrativ. 3. i dispozita normei de drept administrativ poate fi absolut determinat i relativ determinat . Exist p reri potrivit c rora norma de drept administrativ nu ar avea sanc iune în sensul existen ei unor situa ii în care nu sunt prev zute urm rile juridice ale nerespectarii normei. mutarea disciplinara etc. 2. cuprinzând reguli de interzicere a unor ac iuni. în principal. Norma juridic se respect i din convingere.) ß Sanc iuni specifice r spunderii administrativ ± patrimoniale care vizeaz repararea prejudiciilor produse prin actele administrative. prev zând numai facultatea de a ac iona sau nu. Opinia potrivit c reia ele nu pot îmbrac decât forma raportului de subordonare fiind vorba despre subordonarea altui subiect de drept fa de un organ public. de regul unul administrativ. l sând la latitudinea subiectelor de drept s fac sau nu anumite ac iuni.) ß Sanctiuni specifice r spunderii administrativ ± contraventionale (ex. amenda. inchisoarea contraventionala etc. Trebuie avut în vedere faptul c o norm de drept se duce la îndeplinire nu numai datorit consecin elor negative pe care le atrage nerespectarea ei. al normelor cu caracter contraven ional. dreptul în ansamblul sau având i un caracter educativ. Concep ia potrivit c reia aceste rapoarte pot îmbr ca pe lâng prima form i forma raportului de colaborare când ele se stabilesc între subiec i afla i pe aceea i 329 . Sanc iunea : cuprinde consecin ele juridice care apar în momentul în care dispozi ia normei nu este respectat . De cele mai multe ori.O mare categorie de norme de drept administrativ au o dispozi ie prohibitiv . Raportul de drept administrativ reprezint acea rela ie social care a fost reglementat direct printr-o norm de drept administrativ sau indirect prin interven ia unui fapt juridic. În doctrin s-au exprimat urm toarele p reri cu privire la categoriile de rapoarte de drept administrativ: 1. deci nu doar din teama de represiune. La fel ca i ipoteza. 4. Din punct de vedere al modalitatilor de exprimare pot fi identificate mai multe tipuri de sanc iuni: ß Sanc iuni specifice primei forme de r spundere pe care o cunoa te dreptul administrativ: r spunderea administrativ disciplinara (ex. destituirea din func ie. RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV Raportul juridic în general este o rela ie social reglementat prin norma de drept. este cazul. avertismentul. aceste dispozi ii sunt evocate prin verbul ´a putea´.

precum i emiterea de acte normative cu for a juridic inferioar legii. Potrivit Art. In concluzie. aceast form de raport juridic nu are o identitate de sine st t toare pentru ca membrii organului colegial nu particip la formele de lucru ale acestuia ca subiecte distincte de drept. 2) Cel de-al doilea element. 3) Tr s tura general a raporturilor de drept administrativ prin prisma obiectului lor este aceea c ac iunea sau inac iunea lor.48 din Constitu ie. 3. În aceast ultim calitate el vegheaz la respectarea legalit ii de c tre unit ile administra iei publice alese în unit ile administrativ teritoriale. le sunt caracteristice urm toarele tr s turi: 1) Din punct de vedere al subiectelor. ci ca membri ai autorit ii respective. acte care sunt suspendate de drept. potrivit Constitu iei ar putea fi: statul. reprezentantul Guvernului în teritoriu. Constitu ia actual mai permite i identificarea altor forme de astfel de rapoarte (raportul de tutel administrativ care se stabile te între Guvern i autorit ile autonome locale din unit ile administrativ teritoriale). În afara lor. continutul. 330 . Aceast activitate i rapoartele care se stabilesc în temeiul ei sunt denumite tradi ional rapoarte de tutela administrativ i ele îl îndrituiesc pe prefect. Rapoartelor de drept administrativ. se realizeaz într-un regim de putere public . indiferent de modalit ile de concretizare. potrivit art. unit ile administrativ teritoriale. care. ß De a exercita conducerea general a administra iei publice. dar poate fi i o alt autoritate public . 121 care consacr rolul coordonator al Consiliului Jude ean asupra Consiliului Local în vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean. pe lâng celelalte dou . în mod tradi ional se recunoa te existen a raportului de drept administrativ sub forma raportului de colaborare i subordonare. un organ al administra iei publice. prin organele sale. În realitate. 101 Guvernul are dou misiuni constitu ionale pe care le exercit în baza programului s u de guvernare care a fost acceptat de Parlament i anume: ß Aceea de a asigura realizarea politicii interne i externe a rii. Recunoa terea. respectiv executarea legii i prestarea de servicii publice în limitele legii. a înc unei categorii ± raportul de participare recunoscut a fi prezent în situa iile existen ei unui organ colegial i privind membrii acelui organ.pozi ie juridic . s atace în fa a instan elor de contencios actele pe care le considera ilegal emise de acestea. particularizeaz raporturile de drept administrativ prin aceea c ele sunt formate din drepturile i obliga iile p r ilor care particip la procesul de înf ptuire a administra iei. în general conduita p r ilor. Alte tipuri de rapoarte sunt cele reglementate de Art. raporturile de drept administrativ fiind ³raporturi de putere´. raporturile de drept administrativ au în mod obligatoriu un purt tor al autorit ii publice.

s-a f cut înc din antichitate. Deci. ³Drept constitu ional i institu ii politice´. 1996 ß Muraru. ca subiecte de drept distincte. expresia de ³comer ´ provine din latinescul ³commercium´. A. ³Teoria generala a dreptului´.BIBLIOGRAFIE: ß ß ß Constitu ia Romaniei Codul Civil Legea Nr. 1998 ß Negoi . 1993 ß Popa. dreptul public este cel care se preocupa de via a statului.. ³No iuni de drept administrativ´. NO IUNEA DE DREPT COMERCIAL Denumirea ³drept comercial´ sugereaz ideea c dreptul comercial constituie o reglementare juridic . Bucure ti. Tipisca.. Editura Actami.. I. public i privat. ³Drept constitu ional i institu ii politice´. 1991 ß Dr ganu. Potrivit adagiului lui Ulpian. pe când dreptul privat este preocupat de interesele particularilor. Editura Actami 1994 ß Vedina . NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL Utilizate în activitatea managerial a unei institu ii 1. comer ul ar consta în opera iuni cu m rfuri. de rela ia cetate ± cet ean. M. 331 . Editura Atlas Lex SRL. ceea ce înseamn ³cu marfa´. Bucure ti.. ³Drept administrativ i tiin a administra iei´. Editura Nemira.215/1991 a Administra iei publice locale ß Deleanu.. Editura Lumina Lex. Editura Departamentului de Înv mânt Deschis la Distan . Editura Lumina Lex. care la rândul sau reprezint o juxtapunere a cuvintelor ³cum´ i ³merx´. a cet ii în ansamblul sau. N. A. ale indivizilor privi i izolat. Bucure ti. 1998 ß Iorgovan. ³Tratat de drept administrativ. În sens etimologic. V. T. Bucure ti * Distinc ia între cele dou mari ramuri de drept. Bucure ti. ³Drept constitu ional i institu ii politice´... adic un ansamblu de norme juridice care prive te comer ul.

pe care le realizeaz negustorii. În sens juridic.2. i ob inerea unor rezultate de o valoare mai mare.lea. fie de sorginte locale. comer ul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul si. ca principiu.În sens economic. care este i ast zi în vigoare. Dup sistemul obiectiv. exist dou sisteme care permit determinarea sferei dreptului comercial. întreprinz torii. Ea cuprinde nu numai opera iunile de interpunere i circula ia m rfurilor. Acest sistem a constituit fundamentul Codului comercial francez de la 1807. anterioare marii codific ri franceze de la începutul secolului al XIX. La 332 . comer ul a fost guvernat de reguli cutumiare. Deci. Acest sistem a stat la baza primelor reglementari legale ale activit ii comerciale. acesta reglementând activitatea comercial . circula ia bunurilor de la produc tor la consumator. pe care le realizeaz fabrican ii sau. prin aceasta. În sistemul subiectiv.1. dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comer ului. fie de provenien a str in . Sub acest aspect. definit ca o activitate de producere i circula ie a m rfurilor. dreptul comercial este un drept profesional. în general. pân în momentul ajungerii acestora la consumatori. prin transformarea materiilor prime. implicit a dezvolt rii societ ii omene ti. dreptul comercial are o sfer mai cuprinz toare. indiferent de persoana care le s vâr e te. La începuturile sale. fapte i opera iuni. no iunea de comer are un con inut mai larg decât cel al no iunii definite în sens economic. faptele i opera iunile considerate de lege ca fapte de comer . Codul comercial român are la baz . ci i opera iunile de producere a m rfurilor. materialelor. ca urmare a leg turilor cu negustorii de pe alte meleaguri. calificate de lege ca fapte de comer . 1. precum i raporturilor juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. Având în vedere accep iunea juridic a no iunii de comer . dreptul comercial are ca obiect normele juridice la care sunt supu i comercian ii. Obiectul dreptului comercial Potrivit concep iei clasice a dreptului comercial. adic acelor acte juridice. care se aplic persoanelor care au calitatea de comerciant. 1. comer ul ar consta în opera iunile cuprinse în intervalul dintre momentul producerii m rfurilor i intr rii lor în circula ie. Defini ia dreptului comercial Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorâte din actele juridice. În 1887 a fost adoptat Codul comercial român. etc. Istoria dreptului comercial este strâns legat de istoria comer ului si. sistemul obiectiv.

izvoare ale dreptului comercial sunt i legile comerciale speciale. ca i practica judiciar în domeniu. prin valorificarea tradi iei.´. în special cele referitoare la izvoarele i efectele obliga iilor. Unde ea nu dispune se aplic Codul civil. El cuprinde norme juridice care reglementeaz institu iile fundamentale ale dreptului comercial: faptele de comer .elaborarea acestui cod a fost folosit Codul comercial italian din anul 1882. doctrina recunoa te uzurile interpretative (conven ionale). conven iile trebuie executate cu bun credin . potrivit art. 2. com. 970 C.com. 1C. De i nu sunt men ionate. 3) Doctrina dreptului comercial.1 C.. în anul 1882 s-a reu it adoptarea Codului comercial italian. Cu privire la corela ia dintre Codul comercial i legile comerciale speciale se aplic principiile generale (specialia generalibus derogant). O importan deosebit o au dispozi iile Codului civil privind materia obliga iilor. Un anumit rol în aplicarea reglementarii legale îl au obiceiurile. 31/1990 republicata. Dar. precum i cele relative la contractele speciale (contractul de societate. Prin s vâr irea uneia sau mai multor fapte de comer se nasc raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale.3. Codul civil reprezint un izvor subsidiar al dreptului comercial. dispozi iile îndoielnice se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a încheiat contractul. 1) Izvoarele legislative ale dreptului comercial Codul comercial reprezint principalul izvor de drept comercial. ulterior. belgian i german . 1. Din aceste dispozi ii legale rezult c dreptul comercial are ca izvoare formale Codul comercial i Codul civil. jurispruden a i doctrina dreptului comercial. dispune: ³In comer se aplic legea de fa . Codul comercial francez a fost adoptat în 1808. FAPTELE DE COMER Codul comercial român stabile te anumite acte juridice i opera iuni pe care le clasific ³fapte de comer ´. 2) Uzurile comerciale nu sunt izvoare de drept. Legea privind Registrul comer ului. a a cum rezult din dispozi iile art. Dar. În Italia. dac în dreptul nostru comercial nu exist uzuri legislative. contractul de mandat etc. Legea privind combaterea concurentei neloiale. cu modific rile ulterioare. respectiv legile civile speciale. contractul de vânzare-cump rare. Astfel. Izvoarele dreptului comercial Art. au un rol important în interpretarea legilor comerciale.). Legea privind impozitul pe profit etc.civ. comercian ii. Legile comerciale speciale mai frecvent întâlnite sunt: Legea nr. obliga iile comerciale i falimentul. De asemenea. dar i a tot ce era nou în doctrina francez . 333 .

2) lucrate. întreprinderile de editur .Art. Aceasta înseamn c la lista faptelor de comer prev zute expres de lege se pot ad uga i alte fapte de comer . agen ii i oficii de întreprinderile de construc ii. reglementeaz faptele de comer . cu condi ia ca acestea s aib caracteristicile faptelor de comer expres recunoscute de lege. întreprinderile de fabrici. Legiuitorul român a voit s supun legilor comerciale nu numai raporturile rezultate din actele juridice (manifest rile de voin s vâr ite în scopul de a produce efecte juridice). de manufactur i imprimerie. libr rie i obiecte de art . întreprinderile de spectacole publice. fie în natur . Codul comercial nu d o defini ie a faptei de comer . Legiuitorul a consacrat ca fapte de comer cele mai frecvente acte juridice i opera iuni care constituiau baza activit ii comerciale la data adopt rii reglementarii. 3 Cod comercial are un caracter enun iativ. exemplificativ i nu limitativ. întreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe ap sau pe uscat. cambiile i ordinele de producte sau m rfuri «. 3 Cod comercial prevede:´ Legea consider fapte de comer : 1) cump r rile de producte sau de m rfuri spre a se revinde. 20. Codul comercial român. comisioane. adic alte acte i opera iuni. vânz rile i închirierile de m rfuri în natur sau 3) cump r rile sau vânz rile de p r i sau de ac iuni ale societ ilor comerciale. ca i modelul sau italian. ci i faptele licite (îmbog irea f r justa cauz . opera iunile de mijlocire în afaceri comerciale. 4) 5) afaceri. pct. 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) orice întreprindere de furnituri. Deci. plata nedatorat ) i faptele ilicite s vâr ite de comercian i în leg tura cu activitatea lor comerciala. fie dup ce se vor fi lucrat sau pus în lucru. În absen a unei 334 . Enumerarea prev zut la art. opera iunile de banc i schimb. iar nu actele de comer . vânz rile de producte. ci i raporturile izvorâte din faptele juridice. potrivit Codului comercial intr sub inciden a legilor comerciale nu numai contractele comerciale. el stabile te numai o list a actelor juridice i opera iunilor pe care le declar fapte de comer .

în schimbul unui pre (art.3 Cod comercial. Actele de comer sau faptele de comer sunt actele juridice. vânzarea-cump rarea este o fapt de comer i deci supus legilor comerciale. Opera iunile de interpunere în schimb sau circula ie Aceste opera iuni corespund no iunii economice de comer . Faptele de comer reglementate de Codul comercial se împart în trei categorii: fapte de comer obiective. cu scopul de a ob ine profit. persoana în cauz intr sub inciden a legilor comerciale. pe un plan mai general.1.1.1. În aceast situa ie. 335 . civ. fapte de comer subiective i fapte de comer unilaterale sau mixte. Ceea ce deosebe te vânzareacump rarea comercial de cea civil este func ia economic a contractului i anume interpunerea în schimbul bunurilor. a. Faptele de comer obiective pot fi împ r ite în trei mari grupe: 2. Faptele de comer obiective Faptele de comer obiective sunt actele juridice sau opera iunile prev zute în principal de art. Cump rarea i vânzarea comercial Sub aspectul structurii sale. faptele juridice i opera iunile economice prin care se realizeaz producerea de m rfuri. 3 C. 1294 C. Aceasta prezint interes practic sub mai multe aspecte: a) întrucât unele acte juridice sunt bivalente ± comerciale i civile ± este imperios necesar s se stabileasc un criteriu de delimitare între actele comerciale i cele civile. Orice persoan este liber s s vâr easc ori s nu s vâr easc asemenea acte sau opera iuni. astfel încât trebuie s existe anumite criterii de comercialitate în temeiul c rora judec torul s poat recunoa te i alte acte sau opera ii ca fapte de comer .defini ii legale a faptei de comer . 2.). b) enumerarea faptelor de comer . la determinarea sferei dreptului comercial i implicit delimitarea acestuia de dreptul civil. Este vorba de un contract în temeiul c ruia o parte (vânz torul) se oblig s transmit celeilalte p r i (cump r torul) proprietatea unui lucru. executarea de lucr ri ori prestarea de servicii sau o interpunere în circula ia m rfurilor. este enun iativ i nu limitativ . chiar dac ele nu sunt expres prev zute de lege. com. f cut de art. Când contractul îndepline te aceasta func ie. vânzarea-cump rarea comercial este asem n toare vânz rii±cump r rii civile. Ele sunt denumite obiective deoarece legiuitorul lea considerat comerciale datorit naturii lor i pentru motive de ordine publica. în sensul de activitate de vânzare ± cump rare a m rfurilor pentru a ajunge de la produc tor la consumator. c) o defini ie general a faptei de comer serve te. doctrina dreptului comercial a c utat s formuleze o defini ie general a faptei de comer .

Întreprinderea constituie organizarea autonom a unei activit i. Titlurile de credit sunt înscrisuri în baza c rora titularii lor pot s exercite drepturile specificate în cuprinsul lor. Nu sunt fapte de comer cump r rile de producte sau de m rfuri care s-ar face pentru uzul sau pentru consuma ia cump r torului ori a familiei sale. m rfuri. cu ajutorul factorilor de produc ie (for ele naturii. sunt considerate fapte de comer opera iunile de banc i schimb. Opera iunile de schimb sunt opera iunile de schimb de moned sau bilete de banc na ionale sau str ine. Opera iunile de banc sunt opera iunile asupra sumelor de bani în numerar. iar vânzarea este precedat de o cump rare f cut în scop de revânzare. cump rarea este f cut în scop de revânzare sau închiriere. ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie s fie exprimat de cump r tor. Ele sunt opera iuni de depozit. capitalul i munca) de c tre întreprinz tor i pe riscul s u. legume) sau produsele animalelor (de exemplu lâna. de efectuare de pl i. Opera iunile de banc i schimb: Potrivit art. ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie s priveasc în principal bunul cump rat. M rfurile sunt produse ale muncii destinate schimbului (de exemplu autoturismele). precum i opera iunile referitoare la transmiterea de fonduri prin evitarea transferului de numerar.1.2. Intreprinderile: In concep ia Codului Comercial întreprinderea apare ca o structur de organizare a unei activit i (un organism economic i social) iar nu ca un subiect de drept. titluri de credit. 3 pct. în 336 . laptele). în scopul producerii de bunuri i servicii. Productele sunt produsele naturale ale p mântului care se ob in prin cultura sau exploatare direct (de exemplu cereale. opera iuni asupra titlurilor de credit. adic s fie cunoscut contractantului. de acordare de credite. Inten ia de revânzare sau închiriere trebuie sa îndeplineasc trei condi ii: ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie sa existe la data cump r rii. Com. b. 2. destinate schimbului.Tr s tura caracteristic a cump r rii i vânz rii comerciale o constituie inten ia de revânzare. creditelor i titlurilor negociabile. 11 C. Cump rarea i vânzarea comercial poate avea ca obiect numai bunuri mobile: producte.

2. Deci. ca fapte de comer celelalte contracte i obliga iuni ale unui comerciant. Aceast defini ie prive te numai întreprinderile avute în vedere de Codul Comercial. Com. contractele de mandat. întreprinderea trebuie s aib ca obiect opera iunile prev zute de art.. 3 ± nota n. 2. contul curent i cecul. depozitele pentru cauza de comer . b) cump r rile sau vânz rile de p r i sociale sau ac iuni ale societ ilor comerciale. 337 . Faptele de comer conexe: Faptele de comer conexe sunt acte juridice sau opera iuni care dobândesc comercialitate datorit strânsei leg turi pe care o au cu acte sau opera iuni considerate de lege fapte de comer .vederea ob inerii unui profit. opera iunile cu privire la naviga i. 3 C. Contractele de gaj i fidejusiune. b) asumarea de c tre întreprinz tor a coordon rii întregii activit i i implicit a riscului acestei activit i. cambia sau ordinele în producte sau m rfuri.s. Din categoria faptelor de comer conexe fac parte: a) contractele de report asupra titlurilor de credit. dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din însu i actul´.3. Faptele de comer subiective: Art. Din defini ia dat rezult urm toarele caracteristici ale întreprinderii: a) existen a unei organiz ri autonome a unei activit i cu ajutorul factorilor de produc ie. c) scopul activit ii este producerea de bunuri i servicii destinate schimbului în vederea ob inerii unui câ tig.1. c) d) e) f) g) h) i) opera iunile de mijlocire în afaceri. dispune: ³Se socotesc. care sunt considerate fapte de comer . 2. com. afar de acestea (adic cele prev zute în art. comision i consigna ie. 4 C. pentru a fi supus Codului Comercial.).

C.com) Precizarea no iunii de comerciant prezint un mare interes practic. Apoi. Deci. s vâr irea faptelor de comer obiective de c tre o persoan are caracter accidental.Prin urmare. art. Reglementarea sa se aplic oric rei persoane care s vâr e te fapte de comer obiective (art. indiferent dac persoana care le s vâr e te are sau nu calitatea de comerciant. prevede ca asigur rile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comer ului i asigur rile asupra vie ii sunt fapte de comer numai pentru asigur tor. totu i. Odat dobândit calitatea de comerciant. Deoarece în toate aceste cazuri actele juridice sau opera iunile men ionate sunt fapte de comer numai pentru una dintre par i.com).56 C. persoana în cauz devine comerciant (art.. In concluzie. COMERCIAN II 3.3. pe lâng faptele de comer obiective.´ (art. ori cel cultivat de acesta.com). com. Dac s vâr irea faptelor de comer are un caracter profesional. Codul comercial reglementeaz i faptele de comer subiective care dobândesc caracter comercial din calitatea de comerciant a persoanei care le s vâr e te.com). Faptele de comer unilaterale sau mixte: Potrivit art. de i raportul juridic care s-a n scut este supus reglementarii comerciale. 7 C. ca expresie a concep iei sale obiective. 3. 3 C. 6 C. 7 C.9 C.). com. i societ ile comerciale. codul comercial prevede c ³sunt comercian i aceia care fac fapte de comer . 4. ele au fost denumite fapte de comer unilaterale sau mixte. nu se pot considera fapte de comer vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup p mântul sau. vânzarea de produse agricole unui comerciant este act de comer pentru comerciant i act civil pentru agricultor. subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atât comercian ii. persoana care le-a s vâr it p streaz calitatea de necomerciant (art. No iunea de comerciant: Potrivit Codului Comercial Roman. chiar dac pentru una dintre ele actul juridic are caracter civil (art. Dac îns . a c ror comercialitate este independent de calitatea persoanei care le s vâr e te. Faptele de comer unilaterale sau mixte sunt guvernate de legea comerciala pentru ambele par i. 5 C. toate actele i faptele juridice ale acestei persoane sunt prezumate a fi comerciale (art. 2. Calitatea de 338 .com). cât i necomercian ii. având comer ul ca profesiune obi nuit .1. com.

2. legea instituie o prezum ie de comercialitate. 3. s s vâr easc fapte de comer în nume propriu. c r u ilor sau acelor al c ror comer nu iese din cercul unei profesiuni manuale. Dobândirea calit ii de comerciant: a.2. 7 C. Pentru dobândirea calit ii de comerciant sunt necesare trei condi ii: 1. dup cum este vorba de o persoan fizic sau de o persoan juridic . s s vâr easc fapte de comer ca profesiune.com). destinate s promoveze i s apere interesele lor. comerciantul este obligat s cear înmatricularea în registrul comer ului.4 C. e. derogatorii de la regimul actelor juridice civile. 22 C. comercian ii sunt supu i impozitului pe profitul realizat prin activitatea comercial . 3. chiar dac s-au obligat prin acte comerciale. toate actele i opera iunile s vâr ite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comer i deci supuse legilor comerciale (art. orice comerciant are obliga ia s in anumite registre de contabilitate (art. Art. com. s s vâr easc anumite fapte de comer obiective.comerciant implic un statut juridic diferit de cel al necomercian ilor. b. 34 C. Dobândirea calit ii de comerciant de c tre o persoan fizic : ³sunt comercian i aceia care fac fapte de comer având comer ul ca profesiune obi nuita´. procedura falimentului este aplicabil numai comercian ilor ea nu se aplic necomercian ilor. comercian ii pot participa la constituirea unor camere de comer i industrie. în cazul încet rii pla ilor pentru datoriile sale comerciale. 339 . astfel.1. c. iar în cursul exercit rii i la încetarea comer ului s cear înscrierea în registru a men iunilor privind actele i faptele a c ror înregistrare este prev zut de lege. 2. înainte de începerea comer ului. d. comerciantul poate fi declarat în faliment. f. considerate obliga ii comerciale. actele comerciale încheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale. com) i de asemenea s desf oare activitate comerciala în condi iile unei concurente loiale. potrivit art. legea institu ie anumite obliga ii pentru comercian i. Calitatea de comerciant: In temeiul Codului Comercial calitatea de comerciant se dobânde te în mod diferit. prevede ca dispozi iile codului comercial privind registrele comerciale nu se aplic colportorilor comercian ilor care fac micul trafic ambulant. ca organiza ii autonome. cu consecin e deosebite asupra raporturilor juridice la care particip : a. 3. com.

prev zut obligatoriu în actul constitutiv consta în s vâr irea uneia sau mai multor fapte de comer obiective.135 din Constitu ie. societatea este comercial numai dac obiectul ei. Deci. pct. c. Calitatea de comerciant a regiei autonome se dobânde te din momentul înfiin rii sale. societatea în comandita simpla. aceast activitate are caracter comercial. com. 3. Meseria ul este considerat comerciant în cazurile în care cump r m rfuri în vederea prelucr rii i revânz rii lor (art. În consecin organiza iile cooperatiste au calitatea de comerciant. 31/1990: societatea. notarii publici). avoca ii. societatea pe ac iuni. î i organizeaz o întreprindere (art. pe lâng persoanele fizice. Întrucât vânzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe p mântul sau ori pe care le-a cultivat nu este fapta de comer . pe cei care exercit profesii liberale i pe agricultori. jude ul i comuna nu pot avea calitatea de comerciant. pentru a dobândi calitatea de comerciant. când activitatea statului i a unit ilor sale administrativ teritoriale privea numai serviciile publice. regiile autonome se organizeaz i func ioneaz în ramurile strategice ale economiei na ionale. Persoanele care exercit profesii liberale nu au calitatea de comerciant (exemplu medicii.15 / 1990. înseamn ca agricultorii nu au calitatea de comercian i. statul poate s vâr i anumite fapte de comer . Exercitarea activit ii comerciale este ra iunea de a fi a societ ii comerciale. 9 C. prevede c : ³Statul. C. Societatea comerciala are o unica finalitate. prin hot râre a guvernului sau prin decizia organului administra iei publice locale. În condi iile legii ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institu iilor publice sau pot fi concesionate sau închiriate. În cazul în care pentru exercitarea activit ii. 7 C.Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi delimitat de alte profesiuni pe care le exercit persoanele fizice. 2. se urm re te ob inerea de profit. de prest ri de servicii. în nume colectiv. Avem în vedere pe meseria i. 8 C. Sunt avute în vedere societ ile comerciale reglementate de Legea Nr. societatea comercial trebuie s se constituie cu respectarea condi iilor prev zute de lege în acest sens.com) sau. În consecin .com.1. Calitatea de comerciant a altor persoane juridice: 1. dup caz. Dobândirea calit ii de comerciant de c tre societ ile comerciale: potrivit art. 340 . Bunurile proprietate public sunt inalienabile. societatea în comandita pe ac iuni i societatea cu r spundere limitata. Aceasta concep ie a codului comercial era justificata la data adopt rii sale. Regiile autonome: potrivit art. în doctrina s-a considerat ca el este subiect al raporturilor comerciale.). com. ci act juridic civil. 3 pct. Potrivit Legii Nr. Organiza iile cooperatiste: întrucât prin desf urarea unor activit i de producere i desfacere de m rfuri. cel care îndepline te o profesiune liberal (dentistul) cump r i folose te anumite materiale se consider c aceste acte sunt accesorii i deci persoana în cauz nu devine comerciant. Pornind de la faptul ca statul s vâr e te pe lâng actele de autoritate necesare func ionarii serviciilor publice i acte cu caracter privat. Statul i unit ile sale administrativ teritoriale: art. folosind for a de munc str in . proprietatea public apar ine statutului sau unit ilor sale administrativ teritoriale. 3. ea se constituie în scopul de a desf ura o activitate comercial . b. au calitatea de comerciant i societ ile comerciale. cu toate ca nu are calitatea de comerciant.

calitatea de comerciant constituirea societ ii. calitatea de comerciant se pierde în momentul în care societatea înceteaz s mai existe ca persoana juridica. 4. în vederea realiz rii i împ r irii beneficiilor care vor rezulta.com. înseamn c aceast calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care s rezulte c persoana în cauz a s vâr it efectiv una sau mai multe fapte de comer prev zute de art. oare împreun o activitate care constituie obiectul b) asocia ii se oblig s desf societ ii. Încetarea trebuie s fie efectiv i din ea s rezulte inten ia de a renun a la calitatea de comerciant. calitatea de comerciant a proba prin dovedirea constituirii societ ii în condi iile de dovada care ar putea fi folosit este copia certificat registrul comer ului a societ ii comerciale. In cazul societ ii comerciale. scopul înfiin rii asocia iilor i funda iilor este desf urarea unei activit i dezinteresate. Un mijloc de pe înmatriculare în 4.2. Dovada calit ii de comerciant: In cazul unei persoane fizice.1. dar poate face opera iunile necesare lichid rii.civ. iar nu ob inerea unui profit. SOCIET ILE COMERCIALE ii civile: se dobânde te prin îns i societ ii comerciale se poate prev zute de lege. 1492 C. dizolvarea poate avea loc prin trecerea termenului stabilit pentru durata societ ii. rezult c societatea este un contract în temeiul c ruia dou sau mai multe persoane (asocia i) se în eleg s pun în comun anumite bunuri pentru a desf ura împreun o anumit activitate.4. Dizolvarea societ ii nu atrage dup sine pierderea automat a personalit ii juridice a societ ii.3 Încetarea calit ii de comerciant In cazul persoanei fizice. 341 . Societatea comerciala î i înceteaz existen a prin dizolvare i lichidare. 3. 3. În aceasta situa ie.2. Deci asocia iile i funda iile nu au calitatea de comerciant. ca o profesiune obi nuit i în nume propriu. In cazul societ ii comerciale. 1491. întrucât calitatea de comerciant se dobânde te prin s vâr irea faptelor de comer obiective cu caracter profesional. societatea nu mai poate face opera iuni comerciale. imposibilitatea realiz rii obiectului societ ii sau realizarea acestuia. No iunea i caracterele juridice ale societ Din dispozi iile art. Asocia iile i funda iile: potrivit legii. faliment. aceasta înceteaz s mai aib calitatea de comerciant în momentul în care nu mai s vâr e te fapte de comer ca profesiune. Potrivit legii. Contractul de societate are urm toarele elemente esen iale care îl deosebesc de alte contracte : a) fiecare asociat se oblig s pun în comun o valoare patrimonial (aport). hot rârea adun rii generale. 3 C. Deci.2.

întinderea obliga iilor fiec rui asociat este cunoscut în momentul încheierii contractului. b) contractul este cu titlu oneros. Din defini ia dat rezult caracterele juridice ale contractului de societate: a) contractul este plurilateral. Defini ia societ ii comerciale: Societatea comercial poate fi definit ca o grupare de persoane constituit pe baza unui contract de societate i beneficiind de personalitatea juridic . în sensul c la încheierea sa particip dou sau mai multe persoane.1.3. ß între societatea civil i cea comercial exist deosebiri privind condi iile în care acestea se constituie i func ioneaz .4.4. 4.2. fiecare asociat urm re te realizarea unui folos patrimonial. pentru exercitarea unor fapte de comer . ß ambele societ i au un scop lucrativ. forma scris este cerut ad probationem. fiecare reprezint o grupare de persoane i de bunuri (capitaluri) în scop economic i lucrativ. asocia ii urm resc realizarea i împ r irea unor beneficii. 4. ß societatea comercial este investit cu personalitate juridic . d) contractul este consensual. în timp ce societatea civil r mâne un simplu contract. ceea ce înseamn c se încheie prin simplul acord de voin a al p r ilor. adic ob inerea de beneficii. în care asocia ii se în eleg s pun în comun anumite bunuri. c) contractul este comutativ. Aporturile asocia ilor Sub aspect juridic. Elemente specifice ale contractului de societate care st la baza societ ii comerciale 4. Societatea civil i societatea comercial : Asem n ri: au aceea i esen . ß atât societatea civil . cât i cea comercial iau na tere printr-un contact de societate. în scopul realiz rii i împ r irii beneficiilor rezultate 4. f r a fi subiect de drept de sine st t tor. Deosebiri: obiectul sau natura opera iunilor pe care le realizeaz societatea. fiecare asumându.c) to i asocia ii particip la realizarea i împ r irea beneficiilor.i anumite obliga ii. prin aport se în elege obliga ia pe care i-o asum fiecare asociat 342 .

de a aduce în societate un anumit bun, o valoare patrimonial . În limita aportului, asociatul devine debitor al societ ii cu toate consecin ele care decurg din aceast calitate. Obiectul aportului îl poate constitui: aportul în numerar; are ca obiect o sum de bani pe care asociatul se oblig s o transmit societ ii; aportul în natura; are ca obiect anumite bunuri, care pot fi bunuri mobile(cl diri, instala ii), bunuri mobile corporale (materiale, m rfuri) sau incorporale (crean e, fond de comer ); aportul în industrie, care const în munc sau activitatea pe care asociatul promite s o efectueze în societate, având în vedere competen a i calificarea sa. 4.4.2. Capitalul social i patrimoniul societ ii

Prin capitalul social al unei societ i comerciale se în elege expresia valoric a totalit ii aporturilor asocia ilor care particip la constituirea societ ii. Capitalul social mai este denumit i capital nominal. Capitalul social are o dubl semnifica ie: contabil i juridic . El constituie gajul general al creditorilor societ ii. De aceea, este fix pe toat durata societ ii. Capitalul subscris reprezint valoarea total a aporturilor pentru care asocia ii s-au obligat s contribuie la constituirea societ ii. Capitalul subscris coincide cu capitalul social. Capitalul v rsat este valoarea total a aporturilor efectuate i care au intrat în patrimoniul societ ii. Capitalul social al societ ii este divizat în anumite frac iuni, denumite diferit dup forma juridic a societ ii : p r i de interes, p r i sociale, ac iuni. Patrimoniul societ ii, în lumina dreptului civil, îl constituie totalitatea drepturilor i obliga iilor cu valoare economic apar inând societ ii. Intre capitalul social i patrimoniul societ ii exist anumite deosebiri. Astfel, în timp ce capitalul social este expresia valoric a aportului asocia ilor, patrimoniul societ ii este o universalitate juridic , în care sunt cuprinse toate drepturile i obliga iile, precum i bunurile societ ii. 4.4.3. Inten ia asocia ilor de a colabora în desf comerciale urarea activit ilor

Affectio societatis presupune inten ia de colaborare voluntar a asocia ilor, de a lucra în comun, suportând toate riscurile activit ii comerciale. Participarea la activitatea societ ii trebuie s fie efectiv i interesat . Aceast

343

participare este diferit , în func ie de forma juridic a societ ii. 4.4.4. Realizarea i împ r irea beneficiilor

Scopul societ ii este acela de a realiza beneficii din activitatea comercial desf urat i de ale împ r i între asocia i sub forma de dividende. Acest scop constituie criteriul de distinc ie între societatea comercial i asocia ie. In general, prin beneficiu se în elege un câ tig evaluabil în bani. Realizarea sau nerealizarea de beneficii poate fi stabilita numai la sfâr itul exerci iului financiar, prin întocmirea bilan ului i a contului de profit i pierderi. Pentru a putea fi repartizate, beneficiile trebuie s fie reale (art.37 din Legea nr.31/1990). Aceasta înseamn ca trebuie s se fi înregistrat un excedent, adic o sum de bani care s fie mai mare decât capitalul social, deoarece nu pot fi distribuite beneficii din capitalul social. Totodat , beneficiile trebuie s fie utile, adic s reprezinte beneficiile r mase dup întregirea capitalului social, când acesta s-a mic orat în cursul exerci iului financiar. 4.4.5. Criterii de împ r ire a beneficiilor

Potrivit legii, în contractul de societate trebuie s se prevad Äpartea fiec rui asociat la beneficii i la pierderi´ (art. 3) sau Ämodul de distribuire a beneficiilor´ (art. 8). To i asocia ii trebuie s primeasc beneficii i s participe la suportarea pierderilor. Cum este i firesc, criteriul care este avut în vedere este contribu ia asocia ilor la formarea capitalului social al societ ii. 4.5. Formele societ ii comerciale:

Potrivit art. 2 din Legea nr. 31/1990, societatea comercial îmbrac una din urm toarele forme juridice: a) societatea în nume colectiv este aceea societate ale c rei obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitat i solidar a tuturor asocia ilor; b) societatea în comandita simpla este societatea ale c rei obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitata i solidara a asocia ilor comandita i; asocia ii comanditari r spund numai pân la concurenta aportului lor; c) societatea pe ac iuni este societatea al c rui capital social este împ r it în ac iuni, iar obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; ac ionarii r spund numai în limita aportului lor; d) societatea în comandita pe ac iuni este societatea al c rui capital social este împ r it în ac iuni, iar obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitat i solidar a asocia ilor comanditati; asocia ii comanditati r spund numai pân la concurenta aportului lor;

344

e) societatea cu r spundere limitata este societatea ale c rui obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asocia ii r spund numai în limita aportului lor. 4.6. Clasificarea societ 4.6.1. Societ ilor comerciale: i de capitaluri

i de persoane i societ

Societ ile de persoane se constituie dintr-un num r mic de persoane, pe baza cunoa terii i încrederii reciproce a calit ilor personale ale asocia ilor. Fac parte din aceast categorie : societatea în nume colectiv i societatea în comandita simpla. Societ ile de capitaluri se constituie dintr-un num r mare de asocia i, impus de nevoile acoperirii capitalului social, f r s prezinte interes calit ile personale ale asocia ilor. Elementul esen ial îl reprezint cota de capital investita de asociat. Intr în aceast categorie: societatea pe ac iuni i societatea în comandita pe ac iuni. Societatea cu r spundere limitat nu se încadreaz în nici una din aceste categorii. Aceast form de societate împrumut unele caractere, atât de la societ ile de persoane, cât i de la societ ile de capitaluri. Ca i în cazul societ ilor de persoane, constituirea societ ii cu r spundere limitat se bazeaz pe încrederea i calit ile asocia ilor. Acest fapt reclam limitarea num rului asocia ilor (maximum 50 de asocia i), precum i condi ii restrictive privind transmiterea p r ilor sociale. În ce prive te r spunderea asocia ilor pentru obliga iile societ ii, asocia ii r spund numai în limita aportului lor, ca i în cazul societ ilor de capitaluri. 4.6.2. Societ i în care asocia ii au o r spundere nelimitat au o r spundere limitat i societ i în care asocia ii

R spunderea asocia ilor pentru obliga iile sociale este diferit în raport de forma juridic a societ ii. In societatea în nume colectiv, asocia ii r spund nelimitat i solidar pentru obliga iile societ ii. In societatea pe ac iuni i societatea cu r spundere limitat , asocia ii r spund pân la concurenta aportului lor. In privin a societ ii în comandita simpl sau pe ac iuni r spunderea asocia ilor este diferit : asocia ii comanditati r spund nelimitat i solidar, iar asocia ii comanditari numai în limita aportului lor. 4.6.3. Societ i cu p r i de interes i societ i pe ac iuni

Dup structura capitalului social i modul de împ r ire a acestuia, societ ile comerciale se clasific în dou categorii: societ i în care capitalul social se divide în p r i de interes i societ i în care capitalul social se împarte în ac iuni. Capitalul social se divide în p r i de interes în cazul societ ii în nume colectiv i

345

societ ii în comandita simpl , precum i cazul societ ii cu r spundere limitat sociale). Capitalul social este împ r it în ac iuni în cazul societ ii pe ac iuni i societ ii în comandita pe ac iuni. 4.6.4. Societ i care emit titluri de valoare i societ asemenea titluri i care nu pot emite

(p r i

Societ i care emit titluri de valoare pot fi societatea pe ac iuni, societatea în comandita pe ac iuni i societatea cu r spundere limitat . In cea de a dou categorie sunt cuprinse societatea în nume colectiv i societatea în comandita simpla. Titlurile de valoare au un element comun: ele materializeaz dreptul asocia ilor asupra unei frac iuni din capitalul social. Între aceste titluri de valoare exista o deosebire esen ial : ac iunile fac parte din categoria titlurilor de valoare negociabile, iar certificatele de p r i sociale nu sunt titluri negociabile, ci titluri de legitimare. 4.6.5. Societ i cu capital românesc i societ i cu participare str in

Societ ile cu capital românesc sunt societ ile în care asocia ii sunt cet eni români ori persoane juridice de na ionalitate român . Societ ile cu capital str in sunt societ ile care se constituie cu capital integral str in sau în asociere cu persoane fizice sau juridice romane. BIBLIOGRAFIE: ß Codul Comercial

ß Legea Nr.31 / 1990 pricind Societatile comerciale, republicata cu modific rile ulterioare y C rpenaru, S., Drept comercial roman, Editura Atles SRL, Bucuresti, 1992

ß C p ân , O., Institu ii ale noului drept comercial, societ ile comerciale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1991 y Georgescu, I., L., Drept comercial român, Editura Socec, Bucuresti, 1948 ELEMENTE DE PROTOCOL Necesare activit ii de secretariat

1. Rolul protocolului Ceremonialul creeaz cadrul i atmosfera în care urmeaz s se desf oare

346

raporturile dintre interlocutori / parteneri. Protocolul codific regulile care guverneaz ceremonialul, al c rui obiect este de a oferi fiec rui participant prerogativele, privilegiile i imunit ile la care are dreptul. Ceremonialul i protocolul garanteaz egalitatea în drepturi a partenerilor, care permite fiec reia dintre ei s - i fac auzit în mod liber vocea. i unul i cel lalt impun curtoazia care trebuie s guverneze raporturile între oamenii de bun credin . Ceremonialul i protocolul guverneaz , de asemenea, negocierea, încheierea i intrarea în vigoare a unor documente / acte specifice. Ambele au o inciden zilnic asupra vie ii i activit ii de afaceri. Protocolul pune problema regulilor care determin ordinea de prec dere între parteneri. 2. Eticheta ÄRegulile de conduit ´ sau Äregulile de comportare´ la care se refer eticheta contribuie la buna desf urare a rela iilor din societate, în general, i la o desf urare normal a activit ii in afaceri în special. Este foarte important cunoa terea i aplicarea acestor reguli de c tre fiecare partener, dat fiind c necunoa terea sau ignorarea lor pot duce, uneori, la interpret ri eronate, la complica ii rela ionale care dep esc sfera rela iilor strict personale ale celor în cauz . Nu se pot concepe rela ii între parteneri f r contactul uman necesar i, în cadrul acestui contact, f r respectarea unor reguli de etichet . Necunoa terea acestor reguli poate fi considerat , în ultim instan , o lips de competen profesional a unei persoane chemate s reprezinte interesele unei p r i pe planul rela iilor specifice. În concluzie, însu irea i respectarea unor reguli de eticheta pot i trebuie s constituie o sarcin de ordin profesional. A. inuta fizic (pe strad i în societate)

Este foarte important ca partenerii s aib o inut corect , îngrijit , s se controleze permanent în fiecare ocazie asupra acesteia. În societate este gre it s te sprijini de sp tarul unui scaun sau de perete, s ii mâinile în buzunar sau s te joci nervos cu bricheta, batista sau alt obiect. Pe cât posibil, trebuie evitat s stai cu spatele la alt persoan care este a ezat pe scaun, fotoliu sau canapea. A ezarea pe scaun sau canapea trebuie f cut de a a manier încât s nu denote o stare de plictiseal sau satisfac ia de a fi cucerit un loc pe care nu e ti dispus s -l cedezi. Trebuie evitat strângerea genunchilor cu mâinile, sprijinirea capului de sp tar, b tutul cu degetele pe bra ele scaunului. Încruci area genunchilor la prea mare în l ime trebuie, de asemenea, evitat . Femeile trebuie s acorde mare aten ie felului cum stau pe scaun i cum î i încruci eaz picioarele, astfel încât rochia s poat acoperi genunchii. În timpul conversa iei este nepoliticos s l apuci de rever sau de nasture pe interlocutor pentru a da mai mult greutate argumentelor personale sau s -l aprobi b tându-l pe umeri ori lovindu-l cu cotul. De asemenea, trebuie evitate o gesticulare excesiv , un râs zgomotos, tusea, str nutul i alte zgomote dizgra ioase (aerofagii etc.) B. Salutul

347

Salutul este o manifestare de curtoazie fa de o alt persoan sau de un grup de persoane. El comport , în mimic i în inut , o serie de nuan e care pot s -i modifice sau s -i completeze sensul, s constituie o expresie de stim sau o simpl obliga ie formal . Câteva reguli de baza în leg tur cu salutul: ß ß ß b rba ii salut primii femeile; persoanele mai tinere salut primele pe cele mai în vârst ; subalternii salut pe superiorii in grad.

R spunsul la salut este obligatoriu: un gest contrar poate fi socotit ca lips de polite e. Este recomandabil ca b rbatul când salut cu p l ria s o in de calot , înclinând u or capul i privind la persoana salutat . Dac mâinile îi sunt ocupate, se accept salutul printr-o simpl înclinare a capului. În alte cazuri, salutul se face printr-o înclinare a capului. De obicei, femeia r spunde la salut printr-o u oar înclinare a capului, arborând uneori un surâs. În cazul întâlnirii cu o persoan cunoscut pe care nu dore ti, totu i, s-o salu i, eschivarea trebuie f cut cu tact. Când este întâlnit o persoan care pare cunoscut , f r a o putea identifica imediat, este preferabil, s fie salutat . Persoanele care se afl intr-o ma ina salut primele persoanele cunoscute de pe strada, în cazul în care au fost v zute. Dac persoana cunoscut este împreun cu mai mul i prieteni, necunoscu i celui care salut , se salut tot grupul. În timpul salutului se folosesc i formulele: Äbun diminea a, bun ziua sau bun seara´. La întâlnirile oficiale se pronun denumirea rangului: Äbun ziua domnule director, presedinte, ministru etc.#. Strângerea de mân poate interveni fie când persoanele care s-au salutat se opresc pentru a sta de vorb sau a continua drumul împreun , fie cu ocazia prezent rii lor. În cazul strângerii de mân rolurile sunt inversate: femeia este aceea care întinde prima mâna, persoana cea mai în vârst celei mai tinere i persoana cu grad superior celei sau celor cu grad inferior. Pentru o secund , cele dou persoane se privesc în ochi în momentul strângerii mâinii. În toate împrejur rile, b rba ii se scoal pentru a strânge mâna interlocutorului; femeile, în schimb, nu se ridic în picioare decât când este vorba de o persoan mult mai în vârst sau pe care dore te s-o onoreze în mod special. S rutul mâinii continu înc s fie practicat în numeroase locuri sau împrejur ri, fiind considerat ca o form de curtoazie, mai ales când este vorba de femei în vârst sau c s torite, de so ii de înal i demnitari etc. S rutul mâinii se face într-o form politicoas , prin aplecarea corpului, iar în anumite împrejur ri este recomandabil s se simuleze gestul (în aer liber, de exemplu). Este gre it s se s rute mâna înm nu at . De asemenea, este gre it s se rezerve acest gest numai pentru unele dintre femeile care se afl împreun . C. Prezent rile În probleme de etichet , de o deosebit importan a în activitatea partenerilor este felul în care se fac prezent rile. În aceast privin trebuie respectate

348

urm toarele reguli: ß ß ß b rbatul este prezentat femeii; persoana mai tân r este prezentat celei mai in vârst ; persoana cu gradul inferior este prezentat celei cu grad superior .

Persoana care face prezent rile se adreseaz cu formula: Äîmi permite i s v prezint pe«´. Dac persoana recomandat are mai multe titluri, se pronun numai titlul cel mai mare. La prezentarea unuia dintre so i de c tre cel lalt se spune simplu: Äso ul meu´ sau Äso ia mea´. La prezentarea unei perechi se va spune: domnul i doamna Ionescu sau domnul Ionescu i doamna, începându-se întotdeauna cu so ul. Formule ca Äîncântat´, Äsunt fericit de a v fi întâlnit / cunoscut´ se folosesc în mod curent. De i în practica noastr nu se obi nuie te autoprezentarea, în tot mai multe ri ea este cunoscut în rândul oficialit ilor i în corpul diplomatic. În astfel de ocazii trebuie s se evite ca la autoprezentare s se adauge, în afar de nume, apelative Ädomnul´ sau Ädoamna «´, ad ugându-se, eventual, func ia sau calitatea. În unele situa ii prezentarea sau autoprezentarea este urmat de schimbul c r ilor de vizit . Unele excep ii de la regulile de prezentare: ß fata tân r va fi ea prezentat unui b rbat în vârst i nu invers;

Dac se prezint o personalitate politic sau bine cunoscut în via a publica se va pronun a numai titlul acesteia nu i numele; ex. Ädomnul pre edinte ´ etc. D. Conversa ia Orice reuniune sau ac iune protocolar , oricât de atent ar fi preg tit , risc s devin plictisitoare în lipsa unor conversa ii interesante i utile. Pentru crearea unei atmosfere pl cute, gazda trebuie s se gândeasc la alegerea oaspe ilor, astfel încât între ace tia s existe anumite puncte de contact, fie prin faptul c lucreaz în acelea i domenii de activitate sau în domenii care au contingen între ele, fie prin forma ia lor intelectual . Organizarea acestor ac iuni nu constituie un scop în sine. Ele trebuie s devin instrumente de munc , s constituie un element principal al activit ii diplomatice, o component principal a muncii de informare i de rela ii. Arta conversa iei nu poate fi însu it dup anumite formule. Pentru desf urarea unei conversa ii pl cute i mai ales utile muncii de informare se cer o bun preg tire politic i profesional , cuno tin e variate de cultur general , tact, aten ie, polite e i alte asemenea însu iri pe care diploma ii trebuie s le posede i care pot fi ob inute printr-o munc st ruitoare, permanent de preg tire

349

multilateral . În ceea ce prive te atitudinea în timpul unei conversa ii, de obicei se spune c nu este frumos Äs pari nici mai inteligent i nici mai instruit decât interlocutorul t u´. În timpul unei conversa ii, diplomatul trebuie s aib o atitudine corect , îns degajat , s fie pl cut în conversa ie i s o canalizeze în problemele care îl intereseaz . Desigur, respectul opiniei personale oblig pe oricine s asculte cu polite e tezele interlocutorului s u. Aceasta nu înseamn c nu se poate interveni, ci este chiar recomandabil s se intervin îns într-o form politicoas , dar ferm , în explicarea pozi iilor proprii atunci când ele sunt interpretate în mod eronat. Acest lucru trebuie f cut cu calm i tact, astfel încât modul în care se sus ine o p rere contrarie s nu se fac de pe o pozi ie de superioritate ostentativ sau persiflare. Trebuie evitate întreruperile partenerului cu exclama ii de felul: Änu ave i dreptate!´, Äce eroare!´ etc. Se va evita, pe cât posibil, tusea sau str nutul zgomotos în timpul conversa iilor, acestea f cându-se cât mai discret posibil i întotdeauna în dosul batistei, cu corpul întors într-o parte fa de interlocutor. La o mas este recomandabil ca diplomatul s se între in cu partenerul din dreapta i din stânga sa i s evite, pe cât posibil, discu iile cu partenerii îndep rta i. La recep ii, cocktailuri este recomandabil s se circule printre invita i, s nu se evite conversa ia cu str inii, iar reprezentan ii din cadrul acelora i ministere sau ambasade s nu se adune în grupuri. E. Convorbirea telefonic Telefonul este un mijloc important i extrem de util în rezolvarea sarcinilor profesionale curente, cât i în men inerea leg turilor fire ti între cunoscu i, prieteni. De aceea, convorbirile telefonice necesit respectarea unor anumite reguli de care este indicat s se in seama. În acest sens, trebuie cunoscut în primul rând necesitatea de a se face prezent rile de rigoare, iar în al doilea rând, în cazul secretarelor, cum se face o leg tur telefonic . Prezentarea trebuie s se fac indicându-se numai numele apelantului (f r apelativul domnul«), precum i institu ia la care lucreaz , evitându-se de obicei s se indice i func ia. În situa ia când leg tura telefonic a fost f cut prin secretariat, apelantul trebuie s a tepte la telefon leg tura cu persoana c utat . Tot în cazul leg turii stabilite prin secretariat este recomandabil ca secretara s nu fac imediat leg tura, ci s procedeze în prealabil la identificarea persoanei care solicit convorbirea i s cear asentimentul celui chemat, întrucât anumite ra iuni pot impune ca o convorbire sau alta s nu aib loc atunci când este solicitat . În cazul unei convorbiri oficiale care comport o anumit importan este bine s se identifice persoana care o recep ioneaz , inând seama de obliga ia de a întocmi nota telefonic . Pe nota transmis se va preciza data, ora i numele persoanei care a recep ionat comunicarea. În cazul transmiterii unei comunic ri de o deosebit importan , nu este gre it i nici nepoliticos s se cear citirea, pentru controlul exactit ii, a notei transmise.

350

F. Reguli ce urmeaz a fi respectate cu prilejul unor ac iuni protocolare (mese, recep ii, cocktailuri). inuta i comportarea lucr torului diplomatic în timpul ac iunilor protocolare men ionate prezint o deosebit importan . inuta i comportarea în timpul unei mese inuta vestimentar va fi cea indicat în invita ie. În cazul când o asemenea precizare nu exist , se va îmbr ca un costum adecvat ocaziei respective. inuta fizica trebuie s fie degajat , nu for at . Picioarele se in normal pentru a nu incomoda vecinii. Coatele nu se in pe mas . În timpul mesei numai capul poate s fie pu in aplecat deasupra marginei mesei i nicidecum umerii sau întregul bust. În mod normal ducerea mânc rii la gur se execut cu antebra ul i mâinile f r a antrena mi carea bra ului i a umerilor. La începutul mesei, ervetul se pune desf cut pe genunchi. El nu se va prinde în r scroiala hainei, în decolteu sau de gât. tersul gurii cu ervetul se va face în mod cât mai discret posibil. La terminarea mesei, ervetul nu se pliaz la loc, ci se strânge i se pune lâng farfurie. Nu se m nânc în grab sau nervos. Gestul de a ine degetul mic în sus când se bea sau se m nânc nu este recomandabil. Lingura i cu itul se folosesc numai cu mâna dreapt . Furculi a se ine îns cu mâna stâng când, în acela i timp, se folose te i cu itul. Dac se folose te numai furculi a, ea poate fi inut în mâna dreapt . În cazul stângacilor adaptarea se face discret pe m sura desf ur rii mesei, f r schimbarea ostentativ a tacâmurilor. În timp ce se m nânc , tacâmurile se in u or deasupra farfuriei, f r a le ridica cu vârful în sus sau a gesticula cu ele. Când se bea, tacâmurile se pun pe farfurie, încruci ate sau unul lâng altul, cu itul în partea dreapt iar furculi a cu din ii în sus. Dup terminarea fiec rui fel de mâncare, furculi a i cu itul se pun în prealabil pe farfurie, în aceea i pozi ie: furculi a va avea îns , de ast dat , din ii în jos. Este nepoliticos s se m nânce direct de pe cu it. Când se scap un tacâm pe jos, se ridic , se pune pe marginea mesei i se cere altul. În timpul mesei se vor evita zgomotele inutile i dizgra ioase: sorbirea cu zgomot a supelor sau a ciorbelor, ciocnirea tacâmurilor, scobirea în din i etc. De asemenea piept natul, pudrarea sau rujarea în timpul mesei nu sunt un semn de bun cre tere. Controlul inutei trebuie f cut înaintea intr rii în sufragerie. La mese se poate ura vecinilor Äpoft bun ´. Supele i b uturile se servesc de c tre osp tar din partea dreapt , în timp ce restul felurilor de mâncare se servesc din partea stâng . Serviciul începe cu femeia care ocup locul de onoare la dreapta gazdei b rbat, ultima servit fiind gazda femeie; apoi se trece la b rba i, începându-se cu b rbatul care ocup locul din dreapta gazdei femeie i terminând cu gazda b rbat. Semnalul de începere a mesei îl d gazda femeie, invitând oaspe ii s serveasc . B rbatul gazd invit oaspe ii pentru servirea b uturii. Ridicarea de la mas va fi f cut la semnul dat de gazda femeie, dup ce s-a asigurat îns c to i

351

Nu se toasteaz cu b uturi nealcoolice. Oaspe ii se servesc singuri sau ajuta i de câ iva osp tari. Într-o asemenea situa ie trebuie s se asigure c b utura alcoolic s fie deja turnat în pahare. Dac în timpul toastului b rba ii se ridic de pe scaune. Toastul se roste te. femeile pot r mâne jos. este cea mai bun solu ie. G. mai ales când este înso it de gestul de a scoate igara din pachet sau a aprinde bricheta. ß nu se intr cu igara sau pipa aprins în locuin a unde e ti invitat sau în biroul superiorilor în grad. împreun cu b rba ii. se mai poate mânca a ezând farfuria pe masa de bufet sau pe mese al turate special amenajate în acest scop. Gazda nu va începe s fumeze înainte de a oferi ig ri invita ilor s i. În asemenea împrejur ri. Sunt cazuri îns când acesta este rostit i la începutul mesei. Folosirea scrumierelor pentru aruncarea scrumului de igar este absolut obligatorie. În acest caz serviciul poate fi asigurat.invita ii au terminat de mâncat. un func ionar în fa a sau lâng superiorul s u. folosirea cu itului fiind foarte anevoioas . mânc rurile (bufetul) se aranjeaz pe mese lungi. în asemenea situa ii. Organizarea unei mese-bufet se obi nuie te foarte des. dac tie c to i ace tia nu suport fumul de igar . de obicei. întrucât cu mâna stâng se va ine farfuria i se va mânca cu mâna dreapt . Dac este loc. fie de osp tari. deoarece interlocutorului îi va fi greu s r spund negativ. fie prin instalarea unor mese-bufet în centrul sau pe laturile saloanelor. În societate b rbatul ofer foc mai întâi femeilor i apoi b rba ilor. este deplasat . 352 . Paharul cu care se toasteaz se ridic pân la nivelul fe ei. care circul printre invita i. trebuie avute în vedere i alte câteva reguli esen iale: ß nu se salut cu igara în gur . Ab inerea de a fuma. la desert. Este inadmisibil s se foloseasc la întâmplare oricare vas drept scrumier . Cocktailurile i recep iile au loc în picioare. întrebarea Äîmi permite i s fumez?´. De asemenea. caz în care este nevoie de mai mult dexteritate. Se recomand ca un b rbat s nu fumeze în apropierea unei femei. Ele se vor ridica numai dup un toast oficial. Fumatul În aceast problem . dar nu este normal s ofere foc b rba ilor. un tân r lâng o persoan mai în vârst . O femeie poate oferi foc altor femei. o prim regul de polite e impune ca nefum torii s nu fie stingheri i de c tre fum tori. În acest caz. Se poate mânca în picioare. sau cu ajutorul câtorva osp tari. cu platourile de mâncare i b utur . mai ales când exist interesul de a se invita un num r mai mare de persoane. Se recomand ca femeile s nu fumeze pe strad sau dac fumeaz s nu dea fumul pe nas. în centrul sau pe una din laturile salonului. oaspe ii servindu-se singuri. ß nu se vorbe te cu igara sau pipa în col ul gurii i nu se ine igara permanent în gur puf ind din ea.

O femeie corpolent i de statur mic nu va purta o rochie plisat sau cu dungi dispuse orizontal sau cu o croial scurt . ß ß ß m nu i simple i p l rie. po eta obi nuit de o culoare asortat cu îmbr c mintea. asortate cu îmbr c mintea. la culoarea costumului. Se cere: o c ma curat i bine c lcat . în plin armonie cu conforma ia corpului i împrejur rile în care este purtat . ß pantofi de zi. O femeie cu tenul palid nu va face decât s . ci dimpotriv . pot fi oferite urm toarele sugestii: Pentru femei: ß rochie scurt de sezon. La b rba i accesoriile au mare importan . pardesiu sau hain de blan . inuta vestimentar În activitatea de rela ii cu publicul. respectiv la friptur . A fi elegant nu înseamn preocuparea exclusiv pentru num rul i pre ul toaletelor. dup sezon. La femei culorile i desenul materialului ca i croiala rochiei trebuie s fie armonizate cu aspectul fizic. H. de o culoare asortat cu îmbr c mintea (nu se recomand pantofi din piele lucioas ). deux-pieces sau tailleur. cu tocuri joase. din materiale i culori potrivite sezonului (ziua nu se îmbrac rochii din materiale lucioase ± lamé sau dantel ). de croial 353 . asortat . ß palton. inuta de zi sau inuta de ora (se folose te diminea a i dup -amiaza) La ac iunile la care se impune inuta vestimentar de ora . Excesul de bijuterii nu contribuie la ob inerea unei note de mai mult elegan . ci preocuparea pentru alegerea unor materiale de bun calitate i o croial corespunz toare. o cravat discret . Pentru b rba i: ß costum (hain i pantaloni) de aceea i culoare (nu prea închis ). dup cum o femeie înalt nu va purta o rochie cu dungi dispuse vertical. În aceasta const i adev rata elegan . capabile s r spund unor nevoi cât mai variate i f r a se demoda prea repede. inuta vestimentar are o deosebit importan .i eviden ieze i mai mult paloarea dac se va îmbr ca în culori galbene sau verzi.invita ii nu vor fuma înainte de a cere permisiunea gazdei. de obicei nu înainte de a se trece la felul principal de mâncare. ca i înc l mintea sau ciorapii. accesorii discrete. copierea fidel a modei lansate de diferite case de specialitate. Regula de etichet vestimentar cere o îmbr c minte corect . La o mas oficial nu se fumeaz decât din momentul când sunt oferite ig ri de c tre gazd .

ß i ciorapi din m tase sau dantel . palton. de obicei de lungime obi nuit sau dac moda impune. i cravat Äuni´. dar discrete i în num r redus. 354 . jersé etc.. ß cravat modern . de culoare asortat cu îmbr c mintea. ß ß ß ß c ma alb sau cu dungi de culoare asortat la costum. ciorapi i pantofi asorta i la culoarea costumului. în circumstan ele care impun elegan . Unele preciz ri: ß ß costumul Äuni´ se poart cu c ma la c ma în dungi se poart Äuni´ i cravat cu dungi discrete. iarna i prim vara se vor purta m nu i din piele. înflorat sau cu diferite modele geometrice. palton sau pardesiu. m tase sau materiale lucioase (paiete. ß bijuterii de pre . trebuie s fie aleas cu mult grij . scurte (la rochie cu mâneci) sau lungi -3/4 (la rochie f r mâneci). m rgele etc. cravat . m nu i numai când se poart i p l rie. ß ß culoarea ciorapilor se asorteaz cu cea a cravatei. ß m nu i din piele sau m tase. se recomand : Pentru femei ß rochie de sear din m tase. ß po et de dimensiuni mici din piele.obi nuit . pardesiu sau hain de blan de culoare închis . lamé. dantel . nu se poart cravat la c ma cu mânec scurt . lân . numai când este cazul. ß toamna. mai lung . inuta de sear sau inuta de culoare închis La ac iunile la care se impune inuta vestimentar de culoare închis . ß pantofi din piele lucioas sau mat culori asortate cu îmbr c mintea.). în în sezonul rece.

spectacole teatrale etc. pantofi negri. confec ionat din materiale de bun calitate i cusut cu mult gust. de culoare neagr . îns în ora poate fi folosit. Pentru b rba i ß costum de culoare neagr sau închis . când se poart i p l rie. mese. p l rie i m nu i de culoare neagr . pardesiu sau fulgarin de culoare neagr . pantalon sau pardesiu când este cazul (totdeauna cu m nu i). po et neagr . cravat argintie sau asortat la culoarea costumului. în func ie de anotimp. ciorapi negri sub iri. Pentru b rba i La înmormânt ri: ß costum de culoare neagr . inuta pentru ceremoniile cu caracter funerar La ceremoniile cu caracter funerar se recomand urm toarea inut vestimentar : Pentru femei ß ß ß ß ß ß ß îmbr c minte de sezon. cu pantaloni i vest de aceea i culoare (stof uni sau cu dungi discrete din acela i fir). recep ii. m nu i. 355 . îndoliat . ß ß ß ß ß c ma alb . costumul taior sau deux-pieces.. cu deplin succes. gale de film. Nu se recomand folosirea pantofilor cu tocul înalt la inuta cu pantaloni. ciorapi negri.ß Aceasta este inuta vestimentar recomandat pentru diferite ocazii oficiale. batist alb . palton.

ß palton. pardesiu. la mesele care au loc la ore târzii se indic rochie lung ). Acest lucru impune cunoa terea dinainte a practicii locale în vederea confec ion rii din timp a ve tmintelor necesare. f r mâneci i cu m nu i lungi. mese. De re inut: ß dac b rbatul este îmbr cat în smoking.. smoking. ß dac b rbatul este îmbr cat în jachet (de obicei. partenera va purta rochie scurt cu p l rie i m nu i. de m tase. m nu i i p l rie de culoare neagr (în func ie de anotimp). se va folosi îmbr c mintea corespunz toare practicii locale pentru toate ac iunile prev zute în programul acestor vizite. În lipsa unei asemenea preciz ri. s se poarte îmbr c mintea indicat în program sau pe cartea de invita ie. ciorapi i pantofi de culoare neagr . se poate ine cont de urm toarele recomand ri: Portul m nu ilor Purtatul m nu ilor depinde de obiceiurile locale. f r mâneci. ß dac b rbatul este îmbr cat în frac. vizite. la vizite oficiale în cursul zilei). cravat . b rbatul î i va 356 . În ultimul timp. observându-se tendin a de renun are la îmbr c mintea clasic de mare ceremonie i anume. f r p l rie i m nu i (în unele ri. Pe strad îns . la ac iunile protocolare. inuta de ceremonie sau inuta special În practica interna ional . cocktailuri. b) La prezentarea de condolean e ± hain neagr sau inut de culoare închis . dar nu este obligatorie. în multe ri. se recomand folosirea inutei de culoare închis . Este imperios necesar ca în toate ocaziile. partenera va purta rochie scurt . partenera va purta rochie lung . ß fular alb. trebuie respectat inuta indicat pe invita ie.ß ß c ma alb . În cazul când nu exist o asemenea precizare. De regul la ac iunile cu caracter diplomatic. ceaiuri etc. la ceremoniile de mare fast se folose te costumul negru sau închis. fulgarin. c) La depunerea de coroane de flori sau jerbe. inuta variaz de la o ar la alta. jachet i frac. La prezentarea de condolean e se recomand hain neagr . recep ii.

lâng ofer. La o invita ie la mas . depind atât de oportunitatea ac iunii i de alegerea oaspe ilor. la teatru. cocktail-urilor. cel mai in vârst sau superior în grad st pe bancheta din spate. unde sunt invita i oaspe i str ini i personalit i locale. Alte reguli de etichet : ß Pe strad ± prioritatea de trecere este urm toarea: femeia trece înaintea b rbatului. folosind adecvat cadrul mai pu in oficial în care se desf oar . în fa . recep iilor i întâlnirilor prietene ti A. cel mai în vârst înaintea celui mai tân r. În interior. ca i la toate manifest rile publice care au loc în interior. ß În cazul unei deplas ri cu ma ina. b rba ii î i vor scoate m nu ile. un instrument care. poate permite atât realizarea unor contacte mai strânse între participan i. în timp ce femeile ± dac doresc ± pot s le p streze. a încetat s mai fie o simpl ac iune de curtoazie. mantoul. protocolar devenind o modalitate de lucru. iar al doilea b rbat în fa . celui mai în vârst sau mai mare în grad (cu excep ia cazurilor când sunt de comunicat probleme urgente i importante pentru interlocutori). b rbatul nu intr cu mâna dreapta în m nu .i scot m nu ile decât dac întâlnirea este fixat dinainte. iar locul trei. Organizarea meselor. În cazul când dou femei i un b rbat sau doua femei i doi b rba i se afl împreun . m nu ile sunt obligatorii. ß Dac doi b rba i înso esc o femeie. locul femeilor este pe bancheta din spate. M nu ile se scot în restaurant i într-o sal de dans. dup care urmeaz cel din stânga. persoanelor mai în vârst i superiorilor în grad. La coborâre se procedeaz invers: b rbatul sau persoana mai tân r coboar primul i ajut apoi femeile sau pe cei mai in vârst . iar a b rba ilor în fa . Când se îmbrac pardesiul. atingerea scopului urm rit. ß Ini iativa de a intra in discu ie apar ine femeii. nu se intr în sufragerie cu m nu ile în mân . Organizarea meselor (dejun. 3. Reu ita unor astfel de mese. cea mai în vârst stând la dreapta. dar ele se pot purta în tren. Femeile nu.scoate m nu a din mâna dreapt pentru a saluta. ß La urcarea în mijloacele de transport public se d întâietate femeilor. prime te i se ocup de invita i. 357 . Este preferabil ca ea s se scoat înainte de a suna la u . la stânga femeii. La bal. cât i de priceperea i tactul cu care gazda invit . locul de onoare este la spate în dreapta banchetei. gradul superior înaintea celui inferior. dineu) Organizarea i participarea la mese. la sport i pentru condusul ma inii. cât i discutarea sau chiar rezolvarea unor probleme de munc . paltonul.

accesibil tuturor. În cazul protocolului românesc se folose te. Textul invita iei va fi redactat în numele celui care va oferi masa i va fi adresat persoanei i nu func iei celui invitat. b) Alegerea invita ilor Alegerea invita ilor. Practica interna ional prevede pentru acest gen de ac iuni: ß ß Ätenue de ville´ ± Äinformal dress´ ± costum de ora Ähabit foncé´ ± Ädark suit´ ± costum de culoare închis 358 . persoanele care urmeaz a fi invitate au fost consultate asupra datei i posibilit ii de participare. Practica a demonstrat c pentru reu ita unei ac iuni de acest fel este necesar s existe un echilibru între nivelul i num rul oaspe ilor str ini invita i i cel al reprezentan ilor gazdei. Oaspetele care nu cunoa te nici o limb de circula ie interna ional . haina închis poate fi folosit i pentru dejun. Transmiterea invita iilor se face dup ce în prealabil. astfel c modul în care se deruleaz acest moment va contribui sau nu la reu ita ac iunii. la l rgirea i înt rirea contactelor cu persoanele invitate. care s contribuie la sus inerea i dezvoltarea activit ii organizatorului. organizarea meselor diplomatice trebuie s urm reasc un obiectiv precis. În func ie de nivelul i importan a care se acorda mesei. este determinat de: ß ß ß importan a persoanei sau delega iei în cinstea c reia este oferit masa. nivelul la care are loc ac iunea respectiv . La alegerea invita ilor se va avea în vedere ca participan ii s se poat în elege între ei într-o limb de circula ie interna ional . pe invita ii va fi indicat i inuta dorit la ac iune. c) Trimiterea invita iilor Transmiterea i primirea invita iilor reprezint primul contact al organizatorului mesei cu cel invitat. Men ionarea ocaziei sau scopului pentru care se face invita ia este un semn de respect i considera ie fa de cel invitat. astfel ca participan ii s poat g si subiecte de discu ie de interes comun. dar a c rui prezen este dorit în mod deosebit. ca nivel i num r. pentru dineu. s constituie o ac iune de munc . va fi invitat cu translatorul s u. în special. Ä inuta de ora ´. la dejun i Ähaina de culoare închis ´. scopul care se urm re te. În m sura în care uzan ele locale prev d.a) Oportunitatea organiz rii meselor În general.

Pe invita iile trimise persoanleor care au acceptat participarea se va scrie. aceasta din urm poate ceda locul s u acesteia. atunci când nu au func ie. Este important ca invita ia s ajung la destinatar cu cel pu in 10-14 zile înaintea ac iunii. persoana cu gradul mai mare va ocupa locul din dreapta oaspetelui principal. Invita iile transmise f r consultarea celui invitat vor purta men iunea RSVP (repondez s'il vous plait). În func ie de nivelul la care are loc ac iunea. Femeile v duve sau divor ate au prec dere ± în principiu ± asupra celor nec s torite. vechimea la post etc. P. gradul.ß Äcravate noire´ ± Äblack tie´ ± smoking. Se pot avea în vedere i solu ii combinate. în cazul în care i u a i fereastra sunt a ezate lateral. în situa ia în care exist . Când gazda este un celibatar sau so ia este absent . s invite o alta persona. în col ul din dreapta jos. În acest caz. În func ie de num rul participan ilor i formatul mesei. Ordinea de prec dere se face inând cont de func ie. în func ie de nivelul particip rii la ac iuni i num rul invita ilor. d) Plasamentul la mas Locul de onoare este a ezat totdeauna pe latura care ofer . fie pe ultimul loc ± ceea ce este mai politicos. se vor folosi cartona e dreptunghiulare pe care scrie numele persoanei respective. care se expune la loc vizibil pentru orientarea oaspe ilor. în caz de neparticipare. se obi nuie te ca locul de onoare din fa a gazdei s fie oferit so iei invitatului cu gradul cel mai mare. se folose te al doilea rând de cartona e pe care este schi at planul general al mesei i este marcat locul invitatului. 359 . atât a b rba ilor cât i a femeilor. locul de onoare va fi cel din fa a so iei gazdei. sunt elemente pe baza c rora se poate realiza ordinea de prec dere. Nimeni nu poate fi reprezentat la o mas de o alt persoan . f r încuno tiin area i asentimentul prealabil al gazdei.(pour memoire). pentru a se evita circula ia în jurul mesei pentru identificarea plasamentului la mas . Plasamentul se face întotdeauna dup ce a fost stabilit ordinea de prec dere. fie. De obicei. locul translatorului poate fi: în spatele gazdei sau la mas . pentru a permite gazdei. Pentru a înlesni identificarea locului la mas al fiec rui invitat.M. perspectiva cea mai larg . În situa ia când la o mas se invit o persoan cu grad mai mare ca cel al gazdei. în func ie de înc pere. r spunsul la invita ie trebuie dat în timp util. gazda-b rbat se a eaz fie la dreapta primei femei. vechimea în func ie. Când se dore te s se acorde oaspetelui de onoare (nec s torit sau a c rei so ie este absent ) o aten ie deosebit . fie fereastra dac u a este lateral .. Este recomandabil ca r spunsul s fie dat printr-o formul care s includ mul umiri pentru invita ie i precizarea c se va putea sau nu onora invita ia. privirii ocupantului fie u a de intrare. în stânga ei. poate fi alc tuit un tablou cu plasamentul general. Când num rul invita ilor este mare. În caz contrar. de plasament la masa în form de potcoav cu mese rotunde sau dreptunghiulare. La nivel de reprezentare egal.

pliate în form dreptunghiular sau triunghiular . mânerul cu itului sau ca acesta s nu taie. astfel încât s mascheze feliile de pâine sau chifle. de preferin din argint sau argint rie. este indicat s fie controlat dac este perfect curat i recent c lcat . Cel mai practic este aranjarea lui în form triunghiular . de exemplu.Masa Bufet Se organizeaz când exist interesul de a se invita un num r mai mare de persoane. Nu se face plasament. de obicei. din pai sau rafie în diferite culori. în jurul farfuriei. cu itul de pe te. cu vârful în sus. totodat . în fa a paharelor: furculi a. De aceea i tacâmurile se aranjeaz în ordinea servirii meniului. fere te masa de pete. individuale. la stânga farfuriei: furculi a de pe te i cea de carne. i u ureaz atât ß Scaunele trebuie aranjate la distan e potrivite: s nu fie prea aproape pentru ca vecinii s se jeneze reciproc în timpul mânuirii tacâmurilor i nici prea dep rtate încât discu iile s fie stânjenite. Se poate mânca în picioare în acela i salon sau saloane al turate. În cazul când sunt necesare mai multe fe e de mas (ceea ce trebuie evitat în m sura posibilului) se va observa ca suprapunerea lor s se fac pe o linie cât mai pu in perceptibil . ß Fa a de mas clasic este alb sau cu desene discrete de aceea i culoare (damasc). e) Aranjarea mesei Aranjarea corect i cu gust a mesei creeaz o ambian pl cut serviciul osp tarilor. 360 . fiecare fel de mâncare se m nânc cu tacâm separat. f cute dintr-o pânz fin . se folosesc în mod curent fe e mici de mas . pe care se a eaz farfurii i tacâmuri. vreunui invitat s -i cad . astfel încât pliurile s nu împiedice aranjarea mesei. De regul . de exemplu. de obicei cu broderie. Gazda are obliga ia s le controleze înaintea fiec rei mese. Sub fa a de mas se întinde. cu itul i linguri a de desert. unde se pot aranja grupuri de m su e. fie la stânga acesteia. Oaspe ii se servesc singuri sau ajuta i de câ iva osp tari. în centrul sau pe laturile salonului. Înainte de a fi folosit . ß erve elele se aranjeaz în diferite forme. ß În ultimul timp. fie direct pe farfurie. cât i consumul mânc rurilor preg tite[1]. Iat . Nu este nimic mai nepl cut decât ca. spre a se încredin a c sunt curate i în bun stare. care permite o mai bun fixare a tacâmurilor i. la stânga farfuriei. un molton gros. aranjamentul pentru un dineu: ± ± ± la dreapta farfuriei: lingura de sup . cu itul de carne. Mânc rurile vor fi a ezate pe mese lungi. Fe ele de mas individuale se folosesc numai când gazda dispune de o mas din lemn de calitate superioar i perfect lustruit . ß Tacâmurile folosite la o mas oficial trebuie s fie de calitate bun . în timpul unei mese.

de obicei. mu tar sau alte diverse condimente. Fructele pot fi servite ca desert (proaspete. precum i diferite bibelouri de calitate superioar . când sunt suficient de consistente sau trei. Dac aperitivul se serve te direct la mas .± lamele cu itelor vor fi întotdeauna îndreptate spre farfurie. dac celelalte feluri de mâncare au fost mai grele i un desert mai consistent (tort. dac masa nu a fost prea înc rcat . f) Meniul Meniul va fi întocmit în func ie de oaspe i i sezon. în care oaspe ii î i vor putea cl ti degetele. Ca ornament mai pot servi fructierele pe care se aranjeaz fructe de sezon. desert sau ampanie. Cafeaua cu coniac (lichior etc) poate fi servit la mas sau într-un salon separat. Vinurile se aleg dup componen a meniului. ro u) i un vin dulce. de obicei.) în caz contrar. cel mai mare fiind pentru ap . felii de l mâie etc. La un dineu. se obi nuie te ca în dreptul fiec rui invitat s se pun câte un bol cu ap . se pune în plus p h relul de uic (sau alt b utur )care. Buchete mai mari de flori se pot pune în vaze speciale pe mobilele din jur. drept. Dac se serve te separat. În cazul când la mas se serve te pe te sau fructe care necesit folosirea degetelor pentru scoaterea oaselor. la care se vor servi dou feluri de vin i ampanie se vor pune patru pahare. înghe at ). în afara desertului. mai mult de dou feluri. La o masa (dejun. preocuparea de baza a gazdei trebuie s-o constituie calitatea mesei i felul în care este servit . la o mas mai pot fi aranjate: servicii pentru sare. fie dup acesta. pl cint etc. nu se serve te decât un singur fel de mâncare din carne. oblic sau în semicerc. între cele dou rânduri de tacâmuri. 361 . compot. La o mas nu se vor servi mai mult de dou feluri de vin (alb. dineu) nu este indicat s se serveasc . astfel încât oaspe ii plasa i fa a în fa s se poat vedea cu u urin . Paharele de lichior sau coniac se pun pe mas odat cu cafeaua sau pu in mai înainte. Ornamentul cel mai practic const într-un aranjament de diferite flori cu tijele t iate scurt. În ap se pot pune petale de flori. piper. num rul lor depinzând de cel al b uturilor servite. de exemplu. ß Masa se aranjeaz . În general. salat ). se umple înainte de a ezarea oaspe ilor la mas . cu flori. pe mijloc. gazda-femeie se va ridica prima. ß Paharele se aranjeaz în fa a farfuriei. fiecare fel de vin se bea dintrun pahar separat. Se vor evita mesele prea înc rcate sau care presupun un consum exagerat de alcool. respectiv a sâmburilor. scrumiere etc. ß Ca piese accesorii. dup terminarea mesei. invitând oaspe ii în salonul respectiv. Numai la banchete se poate introduce i al doilea fel. când se stabile te un meniu mai u or. puse într-o vaz joas . bomboniere. Alegerea desertului se face în func ie de restul meniului: un desert mai u or (salat de fructe.

dintr-un material închis i mai greu) nu se poart decât atunci când b rbatul este în smoking sau frac. b rba ii îmbrac îns c ma alb .Unele reguli de etichet referitoare la ac iunile protocolare enun ate În cazul când eful unei institu ii ofer o mas cu un num r mai mare de oaspe i. Servitul mesei începe întotdeauna cu oaspe ii-femei. Rochia de sear (de obicei mai lung . prilej inclusiv pentru un prim contact între to i participan ii la mas . mai închis . este bine ca acest colaborator s întâmpine oaspe ii la ie irea din vestiar. montat în mijlocul pl cii. cu croial simpl . astfel încât gazda-so ie va fi servit ultima dintre femei. Se va controla cu grij îmbr c mintea osp tarilor. iar gazda-so ultimul dintre b rba i. Pentru preîntâmpinarea unor asemenea situa ii este recomandabil ca 15-30 minute de la ora indicat pe invita ie s se serveasc drink-uri i mici aperitive. În cazul când o asemenea precizare nu exist . în func ie de anotimp i ora mesei. se obi nuie te s se poarte m nu i. Gazda-femeie invit pe oaspetele de onoare s între în sufragerie. Înainte de invitarea la mas . chiar la o rochie de strad . în special la o mas de sear . pe care se scrie numele fiec rui invitat. pentru a-l ajuta la primire. pe de o parte având în vedere c se pot servi unele mânc ruri fixe care se preg tesc Äla minut´. grij ca între ciorapi i cravat s nu fie un contrast izbitor. ajutându-i s ia cuno tin de plasamentul la masa. gazda-femeie se ridic i iese prima din sufragerie. ea trebuind s fie curat i de aceea i croial . în picioare. bleu-marin etc). Când osp tarul anun c masa este servit . femeile pot îmbr ca o rochie simpl de zi. inuta la o mas este cea indicat pe invita ie. La o mas de prânz. de asemenea. în care se introduc buc i mici de carton. este bine ca cel pu in unul dintre colaboratori s fie invitat. La o masa de sear (dineu) se va prefera o rochie de m tase sau lân . pentru a evita ca ceilal i invita i s a tepte pe cel întârziat. gazda-b rbat invit pe so ia oaspetelui principal i o conduce la locul ei. s nu serveasc sau s circule în timpul toasturilor. Sosirea la mas cu punctualitate trebuie respectat cu stricte e. bine croit i potrivit vârstei ± în privin a modelului i culorii. La sfâr itul mesei. La orice mas . De asemenea. decât dac este necesar s 362 . Portul p l riei la prânz este uzual. de forma mesei. pe de alt parte. dar ea trece dup intrarea tuturor oaspe ilor. cu pantofi i ciorapi asorta i culorii costumului. Dac vestiarul este departe de salonul de primire. Lungimea i culoarea acestora depind de croiala rochiei i de gustul personal. Acesta se face pe o plac special . se va îmbr ca un costum corespunz tor. de obicei confec ionat din piele sau material plastic. aranjate în jurul unei piese. în ordinea de prec dere a acestora i continu apoi cu b rba ii. Se va avea. gazda va avea grija s recomande între ei pe oaspe ii care nu se cunosc. De asemenea. care poate fi de culoare mai deschis la prânz i în orice caz de culoare închis seara (gris-fer. osp tarii vor fi instrui i cu privire la ordinea în care vor fi servi i oaspe ii i la comportarea în timpul mesei (s nu fie zgomoto i.

30-11. În cazul când ig rile sunt pe mas . Recep iile au un caracter mai oficial.30 sau dup -amiaza. prezen a în ar a unei delega ii str ine etc. dup 1/2-1 or de la terminarea mesei. bomboane de ciocolat . Bineîn eles. ele având loc mai ales seara. La ceai se pot servi alune. din dreptul tacâmului. al dv. începând cu orele 16.00. în jurul orelor 19. A proceda altfel înseamn o total lips de polite e. f r o ocazie deosebit . plecarea oaspetelui principal fiind în func ie i de alte elemente ca: atmosfera existent i natura discu iilor care se poart . Ceaiurile se organizeaz fie diminea a între orele 10. la orele 17. eventual. fursecuri. la sosire i plecare. Oaspe ii vor fi saluta i. spunând: ÄNumele meu. În general. de obicei nu se fumeaz înainte de a se trece la ultimul fel de mâncare (carne) sau pân când gazda nu face o invita ie în acest sens. b rbatul poate ar ta vecinei sale cartea lui de vizit . C.umple paharele etc. în mod obi nuit. Este recomandabil ca problemele pe care gazda are interesul s le abordeze în ziua respectiv s fie preg tite cu mult grij . de obicei.00 pân la orele 18. Organizarea cocktailurilor i recep iilor Cocktail-urile i recep iile se organizeaz în diferite împrejur ri ca: ziua na ional . [1] Vezi anexa. de c tre gazd i so ia sa i.00 sau 20. care de obicei d semnalul de plecare. Pe invita ii se men ioneaz . în timp ce se uit spre cartea de vizit a persoanei necunoscute. Oaspetele principal. Ceaiuri i întâlniri prietene ti Ceaiurile sunt ac iuni protocolare organizate. Se poate fuma din momentul în care osp tarii servesc oaspe ii cu ig ri.00. În cazul când doi oaspe i plasa i unul lâng altul nu se cunosc. 363 .?´ sau numai Änumele meu´. urm rindu-se ca gazdele s se între in cu cât mai mul i oaspe i i în special cu personalit ile mai marcante.00. În cazul când unii invita i au obliga ii care nu le permit s a tepte plecarea invitatului principal. scuzându-se atât fa de acesta. cocktailurile se organizeaz în ocazii mai pu in oficiale i au loc dup -amiaza.). în cinstea unei delega ii de înalt nivel etc. cât i fa de gazd . O preocupare deosebit trebuie s se acorde aten iei fa de oaspe i. astfel încât aceleia i persoane s nu i se ridice probleme similare de c tre diferi i membri ai institu iei..00 sau 18. cu scopul de a se crea o ambian propice unor discu ii amicale. de unul dintre colaboratori. Cei ce stau împreun la aceea i mas au obliga ia de a discuta între ei. B. în aceast privin nu exist o regul fix . anumite interese personale sau angajamente ulterioare etc. ocazia cu care se ofer cocktailul sau recep ia respectiv . vor putea p r si locuin a. indicându-se care anume dintre colaboratori va ridica una sau alta dintre ele i cui anume. iar în încheiere diferite sucuri. p r se te locuin a gazdei.

în timp util. acesta va fi salutat de un func ionar al Direc iei Protocol.Cu acest prilej. de directorul Protocolului sau de adjunctul acestuia. în cazul în care acesta nu le-a depus la plecare. data sosirii. s rb tori sau alte zile în care oficial nu se lucreaz precum i dup orele 22. num rul acestora poate fi de 1-3 persoane. la ministrul afacerilor externesau în lipsa acestuia. Numirea unui îns rcinat cu afaceri a. ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat are o convorbire cu eful de misiune. va fi comunicat ministrului afacerilor externe al rii acreditare printr-o scrisoare sau telegram . mijlocul de transport i punctul de intrare în România a noului ef de misiune pentru a fi întâmpinat conform uzan elor diplomatice. Îns rcinatul cu afaceri titular înmâneaz directorului Protocolului copia scrisorii de cabinet prin care este numit în aceast func ie i a celei de rechemare a predecesorului. Dac sosirea sau plecarea efului de misiune are loc în zilele de sâmb t sau duminic . la gar sau aeroport. Uzan e de ceremonial i protocol diplomatic practicate în România Primirea efilor de misiune Misiunea diplomatic este rugat s comunice Ministerului Afacerilor Externe. În ziua i ora fixate pentru audien la ministrul afacerilor externe sau la secretarul de stat. eful de misiune comunic în prealabil directorului Protocolului numele colaboratorilor s i cu grad diplomatic care urmeaz s -l înso easc la ceremonia depunerii scrisorilor de acreditare. Directorul Protocolului informeaz pe eful de misiune de data i ora fixate pentru audien a la pre edintele României în vederea prezent rii scrisorilor de acreditare. în cazul c acesta nu a depus-o la plecare. la un secretar de stat. eful de misiune face o vizit directorului Protocolului Ministerului Afacerilor Externe.i. în leg tur cu prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Cu ocazia acestei vizite. Ulterior. eful de misiune solicit o audien . de c tre ministrul 364 . directorul Protocolului informeaz pe eful de misiune despre ziua i ora când va fi primit de ministrul afacerilor externe sau de secretarul de stat în vederea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare.. eful de misiune înmâneaz ministrului afacerilor externe sau secretarului de stat copiile scrisorilor de acreditare i ale scrisorilor de rechemare a predecesorului s u. Vizitele protocolare ale efilor de misiune la sosirea la post Dup sosirea sa la Bucure ti. La sosirea la post. care îl informeaz asupra uzan elor locale privind ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare i asupra regulilor de protocol care trebuie respectate de efii misiunilor diplomatice în România.00 sau înainte de orele 08.00. în numele ministrului afacerilor externe. eful de misiune este a teptat i prezentat ministrului de directorul Protocolului.4. efii de misiune sunt saluta i în Bucure ti.

dac este cazul. precum i scrisorile de rechemare a predecesorului s u. Sunt prezen i ministrul afacerilor externe sau un secretar de stat i un consilier preziden ial sau de stat.. ambasadorul extraordinar i plenipoten iar al «. ambasadorul i colaboratorii s i sunt condu i întrun salon de a teptare în care sunt arborate steagurile respectivei ri i al României. Ambasadorul se apropie de pre edinte pentru a-i înmana scrisorile de acreditare. Colaboratorii care îl înso esc (1-3) se deplaseaz cu ma ini ale ambasadei. am onoarea s v prezint pe Excelen a Sa. Ambasadorul se opre te în dreptul drapelului României i salut printr-o u oar înclinare a capului. în România´..afacerilor externe al rii acreditante. Directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe se adreseaz pre edintelui României cu formula ³Domnule pre edinte. La întrevedere asist ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat. La intrarea în curtea Palatului Cotroceni. ambasadorul coboar din ma in i este salutat de eful Protocolului Pre edin iei. Deplasarea ambasadorului la Palatul Cotroceni se va face cu un autoturism pus la dispozi ie de Protocolul Pre edin iei. Pre edintele îl invit pe ambasador pentru o fotografie oficial lâng steagul României.. într-un salon contiguu ± Biblioteca ± cu noul ambasador.. Înmânarea se face cu ambele mâini de la o distan de circa un metru. Domnul «.. eful Protocolului Pre edin iei i 365 ... permite i-mi s v înmânez scrisorile prin care pre edintele «. La rândul s u. unde îl a teapt directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe. înso it de directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe. Dup primirea scrisorilor. precum i scrisorile de rechemare a predecesorului meu´. intr în Sala Unirii i se opresc la 4-5 pa i în fa a pre edintelui României. dup care continu trecerea în revist a g rzii. Ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare În ziua fixat pentru depunerea scrisorilor de acreditare. pre edintele îi strânge mâna ambasadorului. Ambasadorul. domnul «. Aceasta ceremonie se desf oar în acordurile Mar ului de întâmpinare. Dup trecerea în revist a g rzii militare de onoare. Pre edintele prezint ambasadorului persoanele oficiale române care asist la ceremonie. urma i de colaboratorii ambasadorului. Pre edintele are apoi o întrevedere. ambasadorul prezint pre edintelui pe colaboratorii s i. m acrediteaz în calitate de ambasador extraordinar i plenipoten iar al «. Ambasadorul îl salut pe pre edintele României printr-o u oar înclinare a capului i se adreseaza cu urm toarele cuvinte: ³ Domnule pre edinte. în România. care îl invit s treac în revist garda militar de onoare. Odat ajun i la Palat. directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador de la re edin sau ambasad la Palatul Cotroceni. consilierul preziden ial sau de stat. ambasadorul este invitat în ma in .

Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe se retrage într-un salon al turat în a teptarea încheierii ceremoniei care dureaza circa 15 minute. Ziua i ora prezent rii scrisorilor de acreditare de c tre ambasadori sunt stabilite în func ie de ziua i ora prezent rii copiilor scrisorilor de acreditare la ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat.. în calitate de îns rcinat cu afaceri a. uniform diplomatic sau costum na ional. Dup terminarea convorbirii. de data notific rii la MAE a asum rii conducerii misiunii diplomatice. inuta la ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare este costum de culoare închis . eful misiunii trimite o Not Verbal Ministerului Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± indicând numele colaboratorului care îl înlocuie te pe timpul absen ei sale. pentru ambasadori. Ambasadorul i colaboratorii s i ies din palat i se îndreapt spre ma ini. Ziua i ora prezent rii copiilor scrisorilor de acreditare se stabilesc în func ie de ziua i ora sosirii la Bucure ti. autoturismul oficial în care se afl ambasadorul are arborat fanionul na ional al rii respective (pe aripa din fa dreapta). De aceast dat .i.i. Ordinea de prec dere a efilor de misiune Ordinea de prec dere a efilor de misiuni diplomatice va fi determinat . În caz de plecare definitiv sau temporar din România a unui îns rcinat cu afaceri a. De asemenea. Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador pân la re edin a sau cancelaria acestuia. notificarea înlocuirii acestuia cu un alt îns rcinat cu afaceri a. pre edintele î i ia r mas bun de la ambasador. de ziua i ora prezent rii scrisorilor de acreditare pre edintelui României. unde se poate oferi o cup de ampanie sau cocktail restrâns. iar pentru îns rcina ii cu afaceri a. eful misiunii notific în scris Ministerului Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± întoarcerea i reluarea func iilor sale.colaboratorii ambasadorului. se face printr-o scrisoare sau telegram adresat ministrului afacerilor externe al 366 . Dac în aceea i zi i la aceea i or sosesc doi sau mai mul i ambasadori ± în acela i avion sau nav maritim ± ordinea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare va fi stabilit pe criterii alfabetice (denumirea rii) sau prin tragere la sor i.i. marcat de oferirea unei cupe de ampanie.i. Absen a efului de misiune În caz de plecare temporar din România.

efii de misiune care p r sesc definitiv România sunt saluta i la plecare. la gar sau la aeroport. Plecarea definitiv a efului de misiune se notific de c tre respectiva misiune prin Nota Verbal în care se men ioneaza data plec rii definitive. Imediat dup aceast întrevedere.României de c tre ministrul afacerilor externe al rii respective. într-o scurt întrevedere.00 sau înainte de orele 08. copia scrisorii de cabinet. s rb tori sau alte zile în care oficial nu se lucreaz precum i dup orele 22. La plecarea definitiv a unui ambasador sau ef de misiune. odat cu depunerea scrisorilor lor de acreditare. so ia acestuia poate solicita o vizit protocolar de prezentare la so ia ministrului afacerilor externe. fie de succesorii acestora. un membru al conducerii Ministerului Afacerilor Externe (ministrul de externe sau un secretar de stat) ofer un dejun sau dineu îin onoarea respectivului ef de misiune. fie de ei personal. odat cu scrisorile lor de cabinet. Prezentarea scrisorilor de cabinet de c tre îns rcina ii cu afaceri titulari la ministrul afacerilor externe În ziua i la ora fixate pentru depunerea scrisorii de cabinet. Scrisorile de rechemare ale îns rcina ilor cu afaceri titulari se depun ministrului afacerilor externe. Îns rcinatul cu afaceri titular înmâneaz ministrului afacerilor externe sau secretarului de stat scrisoarea de cabinet pentru numirea sa i pe aceea de 367 . dorin a efectu rii unor vizite de r mas bun (la pre edintele rii. So iile efilor de misiune trimit c r i de vizit so iilor personalit ilor române c rora so ii lor le-au f cut vizite protocolare de prezentare sau le-au trimis c r i de vizit . Obliga iile protocolare ale so iilor efilor de misiune Dup prezentarea scrisorilor de acreditare de c tre eful de misiune. îns rcinatul cu afaceri titular vine la Ministerul Afacerilor Externe unde este primit de directorul Protocolului c ruia îi înmâneaz . Dac sosirea sau plecarea efului de misiune are loc în zilele de sâmb t sau duminic .00. scrisorile de rechemare pot fi depuse la Pre edintele României fie personal de c tre efii de misiune. Plecarea definitiv din România a efilor de misiune La plecarea definitiv din România. acesta va fi salutat de un func ionar al Direc iei Protocol. de directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau de adjunctul acestuia. directorul Protocolului îl conduce la cabinetul ministrului sau secretarului de stat. fie de succesori. primul ministru i ministrul afacerilor externe) de a c ror perfectare se ocup Ministerul Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol.

rechemare a predecesorului s u. în ordinea de prec dere. cu grad diplomatic.i. printr-o vizit pe care o face directorului Protocolului i directorului de rela ii din Ministerul Afacerilor Externe. respectiv. inuta pentru audien a la ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat a îns rcinatului cu afaceri titular. din oficiu. Ceilal i membrii ai misiunii. f r nici o ceremonie. sosit la post. decan a. în cazul c acesta nu a depus-o înainte de plecare. Notificarea acestei situa ii la Ministerul Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± intr în practic diplomatic . În România. sunt prezenta i. Prezentarea colaboratorilor efului de misiune eful de misiune prezint pe primul s u colaborator. cu cea mai mare vechime la pot. reprezentnatul Vaticanului ± respective Nun iul Apostolic. Intrarea i ie irea din func ie a decanului Corpului Diplomatic se face în mod automat. directorului adjunct al Protocolului din MAE sau altor colaboratori ai aceste Direc ii Ata a ii militari i ata a ii comerciali fac vizite de prezentare la Ministerul Ap r rii Na ionale i. conform uzan elor respectate în aceste ministere. ANEXA Cele mai uzuale plasamente la mas sunt urm toarele: Masa la care particip numai b rba i Varianta 1 G = gazda O = oaspetele de onoare Varianta 2 368 . la sosireala post. Cu aceasta ocazie are loc o scurt convorbire. este costum de culoare închis . la Ministerul Industriei i Comer ului. Decanul Corpului Diplomatic Decan al Corpului Diplomatic este eful de minsiune cu grad de ambasador extraordinar i plenipoten iar. pentru depunerea scrisorilor de cabinet. În absen a acestuia. decan al Corpului Diplomatic este. al Corpului Diplomatic devine ambasadorul aflat imediat dup Nun iul Apostolic.

G = gazda O = oaspetele de onoare Masa la care particip i femei Varianta 1 (cifrele subliniate ± femei) G = gazda SG = so ia gazdei Pentru a se evita plasarea femeilor la capetele meselor este de preferat atunci când num rul femeilor este egal cu cel al b rba ilor. s se foloseasc urm toarea varianta de plasament: G = gazda SG = so ia gazdei Masa în form de potcoav Varianta 1 G = gazda SG = so ia gazdei Varianta 2 369 .

Elemente de protocol. Aurelia. Editura Luminalex. instrument de comunicare. i Vedina . Dessault. Drept diplomatic. Bucure ti. Editura Bucuresti. Bucure ti. 1996. Editura Didactic pedagogic . Codul manierelor în afaceri. Letitia. Humanitas ».2000. Mandat MAE. ¥ Marinescu.nsf /All/Indreptar. Business Tech Interna ional i Amerocart SRL. Louis. BIBLIOGRAFIE Baldrige. Îndreptar de protocol. Bucure ti. Edi ia a II-a. Bucure ti. 1995 . 1975. Diploma ia. 1996 Mali a. Codul bunelor maniere astazi.G = gazda SG = so ia gazdei Masa rotund Num rul invita ilor este mic. Bonciog. G = gazda SG = so ia gazdei Nota: Exemplele de mai sus nu epuizeaz în întregime gama de situa ii ce pot ap rea în cadrul unor asemenea ac iuni. Editura Galaxia. Edi ia IV.kappa. Aurel. http://domino.Verginia.ro/mae/mae. 2000. 370 . Protocol. Editura Funda iei ³România de mâine´. Mircea. coli i institu ii.

a fost adoptat în tiin a militar . Ulterior. Ulterior. În italian . s-a format apoi cuvântul ³mannegio´ care se refer la prelucrarea cu mâna i de aici. ziaristic . a ap rut în limba englez cuvântul ³manage´ care exprim activitatea de administrare.V MANAGEMENT I MARKETING Prof. dar izvorul s u este cuvântul ³manus´ din latin care înseamn mân i implic ac iunea de manevrare. a ap rut termenul francez ³manège´ cu semnifica ia de loc unde sunt dresa i caii. administra ie public . care înseamn conduc tor. grup de oameni care conduc o întreprindere i tiin . în politic . univ. În acest fel. Management Conceptul de management cunoa te 3 accep iuni: activitate. Termenul de management s-a impus în activitatea economic 371 . Magdalena Platis Directorul Departamentului de Administra ie Public Universitatea din Bucure ti 1.CAP. Termenul de ³management´ este preluat din limba englez . se observ c managementul ca activitate a fost identificat mai întâi în sfera sportiv . de conducere i are substantivul ³management´. dr.

administrare. Aceasta presupune o abordare static a întreprinderii în care accentul cade pe munca de birou. respectiv supravegherea. ca i marketingul. Ca tiin . Aceasta din urm presupune o latur a conducerii valabil în condi iile în care munca este perceput ca ac iune uman necesar pentru existen dar lipsit de con tiin i devotament profesional. doi manageri nu realizeaz aceea i munc dac se situeaz pe trepte diferite ale piramidei conducerii.prin r spândirea lucr rii ³The Managerial Revolution´ a lui James Burnham. Managementul. dirijare. în timp ce activitatea de management urm re te capacitatea întreprinderii de a se adapta la schimb ri. dar pentru a beneficia de o conducere adecvat este necesar o organizare corespunz toare. adic odat cu procesul de adâncire a diviziunii muncii. Locul s u în cadrul sistemului tiin elor economice nu este central. îndrumare. Con inutul activit ii de management poate fi în eles dac se încearc o analiz comparativ între aceasta i activit i cu care se confund : organizare. ß managementul nu se confund cu activitatea de îndrumare. un minister etc. o întreprindere. Este evident c un manager nu face acela i lucru cu un altul din alt domeniu de activitate i nici în acela i domeniu. Prin urmare: ß managementul nu se identific cu activitatea de organizare. Cu cât managerul se situeaz pe o treapt mai înalt a piramidei conducerii. este necesar o decizie managerial în acest sens. o sec ie. managementul reprezint o tiin economic de firm . nivelul ierarhic din cadrul organiza iei în care activeaz . rectorul nu desf oar o activitate identic cu un decan sau ef de catedr sau ef de lucr ri. managementul se poate identifica odat cu procesul de concentrare a activit ii colective de munc a oamenilor. Aceasta presupune orientarea unui sistem economic spre atingerea de noi trepte în dezvoltarea sa i reprezint un segment al activit ii manageriale.) se diferen iaz cel pu in dup dou criterii i anume: ß ß domeniul de activitate în care lucreaz managerul. dar con inutul s u se dezvolt prin prelucrarea conceptelor de baz de la alte tiin e 372 . Pentru ca un sistem economic s fie bine organizat. cu atât ponderea func iilor tehnice. ß managementul nu se identific cu activitatea de administrare. Ca activitate. ß managementul nu înseamn activitatea de dirijare. de execu ie scade i cre te ponderea func iilor manageriale. leadership. Un ministru nu desf oar aceea i activitate cu un rector sau un director de spital sau un pre edinte de banc . ca grup de oameni care conduce un sistem economic (o direc ie. un departament. în anul 1941. În plus.

Obiectul de studiu al tiin ei managementului îl reprezint rela iile de conducere adic totalitatea raporturilor dintre elementele implicate într-o organiza ie i dintre ace tia i factorii exteriori. coordoneaz . ca tiin are un obiect de studiu specific. procesul managerial cuprinde etape logice care vizeaz corela ia nevoi-resurse i anume: ß ß determinarea necesit ilor întreprinderii analiza resurselor disponibile 373 . Prin urmare. adic în elegerea st rii sistemului în prezent i ß determinarea problemei. organizeaz . 2. Procesul de management În orice întreprindere procesul muncii în sens larg cunoa te dou laturi: de execu ie. Con inutul procesului de management poate fi abordat din mai multe puncte de vedere: a) sub aspect metodologic. prin care o parte a resursei umane ac ioneaz asupra celeilalte p r i de factor uman. procesul de management const într-un ansamblu de ac iuni prin care managerul individual sau de grup prevede. managementul prive te atât firma i variabilele intrinseci respectiv organizarea ei i procesele care se deruleaz în interiorul unei organiza ii. ia decizii i controleaz activitatea salaria ilor în vederea realiz rii obiectivelor întreprinderii. eficient a sistemelor economice de c tre unul sau mai mul i indivizi i care fac obiectul unei tiin e. respectiv a contradic iei dintre situa ia actual scopul propus ß adoptarea deciziei prin care se încearc rezolvarea contradic iei b) din punct de vedere economic.economice pe care le interpreteaz într-o manier proprie i la rândul s u. managementul reprezint un ansamblu de activit i desf urate cu scopul de a se asigura func ionalitatea normal . În acest fel. respectiv factorii extrinseci care înseamn elementele de micro i macromediu ale întreprinderii. prin care resursele umane ac ioneaz asupra elementelor materiale. Managementul. procesul managerial const în succesiunea urm toarelor etape: ß ß definirea scopului. cât i conjunctura în care ac ioneaz firma. adic a st rii dorite sistemului analiza situa iei actuale. ofer idei. de conducere. În concluzie. teorii i principii care pot fi preluate de alte tiin e ale sistemului.

procesul de management vizeaz parcurgerea urm toarelor etape: ß ß ß ß cercetarea informa iilor disponibile completarea informa iilor utile prelucrarea informa iilor transmiterea informa iilor e) sub aspect organiza ional. procesul de management include totalitatea regulilor de func ionare a întreprinderii. aflate în vigoare la un moment dat. dar difer de la o firm la alta. deoarece procesul de management are un caracter complex care se manifest prin multiple întrep trunderi ale zonei economicului cu socialul. juridicul. informa ionalul etc. fiind mai mult sau mai pu in eficient. orice proces de management se manifest dup anumite reguli comune. care confer ra ionalitate ac iunilor omului i anume: ß ß ß ß f) ß ß ß ß ß ansamblul reglement rilor i normelor totalitatea metodelor de instruire principiile de stabilire a r spunderii ansamblul rela iilor de cooperare între diverse verigi ale organiza iei din punct de vedere func ional. Aceasta. procesul managerial const în implicarea omului în toate segmentele activit ii dintr-o întreprindere în întregul proces de atragere i administrare a resurselor. aceste abord ri ale activit ii de conducere sunt dificil de identificat distinct. dintr-un punct de vedere sau altul. Cu alte cuvinte. d) din punct de vedere informa ional.ß ß repartizarea resurselor folosirea resurselor în vederea satisfacerii nevoilor c) din punct de vedere social. procesul de management include: previziunea organizarea coordonarea decizia controlul În practic . Aceast diversitate se explic pe 374 .

iar comanda înlocuit cu decizia prin asigurarea motiv rii salaria ilor. Fayol a identificat func iile managementului sub forma succesiunii urm toare: prevedere. În managementul contemporan prevederea este inclus în activitatea de previziune. informa ia cunoscut . planificare i 375 . deoarece în urma unei decizii este posibil ca scopul atins s devin noua situa ie fa de care se stabilesc noi obiective i are loc astfel. stabilitate. Realizarea activit ii de previziune porne te de la cunoa terea resurselor disponibile. continuitate. metodele de management etc. control. reluarea procesului de management. Complexitatea i diversitatea procesului de management se completeaz cu alte tr s turi ale sale i anume: ß ß ß ß ß dinamism. procesul de management se caracterizeaz prin consecven . ciclicitate. H. prognoz . Previziunea Previziunea înseamn func ia managementului prin care se asigur activitatea de anticipare a viitorului. Totodat . A. în sensul c fiecare etap a sa este obligatorie i prin ciclicitate. comand . a rezultatelor activit ii trecute. repara ii. Procesul de management este dinamic deoarece problematica unei organiza ii. coordonare. continuu avându-se în vedere continuitatea activit ilor de produc ie. Previziunea se realizeaz prin mai multe instrumente: ß ß ß diagnoz . consecven .) iar pe de alt parte în func ie de abilitatea întreprinz torului de a face fa conjuncturii.de o parte în func ie de factorii obiectivi care influen eaz întreprinderea (resursele disponibile. se schimb permanent. calitatea factorului uman etc. El este în acela i timp i stabil deoarece urm re te folosirea unor structuri cunoscute în preluarea informa iilor i adoptarea deciziilor. situa ia actual i obiectivele urm rite. rela iile de conducere. Este de asemenea. organizare. schimb i consum. respectiv schimb rilor din mediul de afaceri al întreprinderii.

care deriv din cele strategice. În faza preg titoare a procesului de planificare se formuleaz obiectivele i misiunea întreprinderii. 3. În acest sens se utilizeaz date statistice i informa ionale din eviden a contabil . Prognoza reprezint totalitatea opera iunilor de investigare în timp a activit ii întreprinderii în vederea anticip rii evolu iei viitoare a sistemului i fundament rii deciziilor strategice. Schematic. ß asigur : timpul este o variabil important a planific rii în func ie de care se previziuni strategice (pe durat de 5-10 ani) care vizeaz aspecte esen iale cum ar fi retehnologizarea întreprinderii sau utilizarea de noi metode de marketing. În cadrul etapei planurilor de rezerv . Faza implement rii se refer la declan area activit ii în conformitate cu planurile elaborate. Planificarea reprezint varianta previziunii prin care se asigur încadrarea activit ii curente a întreprinderii în tendin ele de dezvoltare a acestuia i a economiei în general. 376 . previziuni pe durat medie (1-5 ani) care vizeaz obiective mai pu in ample. mediu i lung. previziuni tactice. etapele unui proces de planificare pot fi prezentate ca în fig. Faza planific rii propriu-zise se concretizeaz în elaborarea planurilor pe termen scurt.ß programare. de scurt durat (pe perioade mai mici de 1 an). nr. ß procesul de planificare care const într-un ansamblu de etape corelate între ele care urm resc elaborarea i aplicarea planurilor i obiectivelor organiza iei. respectându-se corela iile dintre acestea. se stabilesc ipotezele i premisele mediului de afaceri. Diagnoza cuprinde ansamblul opera iunilor de diagnosticare a situa iei întreprinderii în vederea cunoa terii st rii sistemului la un moment dat. direc ii de ac iune i se asigur coordonarea activit ilor din întreprindere folosindu-se factorii de produc ie disponibili. Componentele planific rii sunt: ß planul care este un instrument managerial prin care se stabilesc obiective. orice agent economic elaboreaz o strategie de rezerv la care ar putea s apeleze în cazul unor schimb ri de mediu care nu îi mai permit ac iunile lansate potrivit planurilor ini iale.

Organizarea Organizarea reprezint o func ie a managementului prin care se delimiteaz procesele de munc pe componente (opera ii. Autoritatea reprezint dreptul i abilitatea managerului de a influen a ac iunile subordona ilor s i. preferând s produs. 377 . adic de a-i determina pe al ii s fac ceea ce vrei tu. Iat cadrul unor ß ß ß ß se întâlnesc mul i manageri care evit previziunea activit ii firmei. etc. viitorul intuit de manager este prea nesigur. mai multe zile. deciden ii au comportamente care sus in c tr iesc pentru prezent. autoritatea const în abilitatea managerului de a convinge i de a da dispozi ii pentru manifestarea unei ac iuni. În literatura de specialitate. În schimb. etc.Faza revederii î i propune compararea rezultatelor înregistrate cu misiunea întreprinderii. i reluarea unui nou proces de planificare. r spunderea. Ea se manifest prin folosirea urm toarelor instrumente manageriale: § § § § autoritatea. ß exist teama de e ec în ceea ce prive te rela ia efort-efect al procesului de previziune. puterea exprim capacitatea conduc torului de a convinge sau influen a ac iunile salaria ilor. lase pia a s se pronun e dac accept sau nu o ac iune sau câteva motive pentru care nu se face planificare microeconomic în întreprinderi: este nevoie de prea mult timp pentru previziune i prea mult munc .) i se grupeaz pe forma ii de lucru i compartimente de munc . În acest sens. se analizeaz autoritatea în strâns leg tur cu puterea pe care o exercit managerul. responsabilitatea. Programarea reprezint modalitatea de previziune care const în succesiunea i intercondi ionarea activit ilor unui sistem economic în intervale scurte de timp (s pt mâni. B. delegarea. În practic .). adic de a decide. pe schimb de lucru. managerul nu are cuno tin e despre cum s fac previziunea. lucr ri. Organizarea este considerat cea mai ³vizibil ´ func ie a managemen-tului. o zi sau pe or .

în timp ce r spunderea revine ambilor subiec i. R spunderea const în obligativitatea indivizilor de a r spunde de realizarea sau neîndeplinirea unor sarcini de serviciu. Delegarea reprezint o necesitate la o firm complex deoarece permite înc rcarea echilibrat cu sarcini a managerului i executan ilor. printr-o distribu ie ra ional a sarcinilor de lucru. într-o întreprindere). ß autoritate charismatic (ce se manifest atunci când managerul dispune de calit i deosebite. ß autoritate ra ional-legal (ce se observ la indivizii care ocup o anumit pozi ie sau rang oficial. Coordonarea 378 . Responsabilitatea const în obliga ia membrilor unei organiza ii de a realiza în cele mai bune condi ii sarcinile care le revin. exist : a rela iilor generate de pozi ia ß autoritate tradi ional (ce apare ca o consecin în societate a indivizilor). Delegarea este un instrument al organiz rii procesului de management prin care se permite trecerea temporar a autorit ii sale unei alte persoane. Un individ responsabil de o anumit activitate trebuie s fac eforturi pentru finalizarea ei manifestând clar interesul i preocuparea pentru executarea acestei obliga ii. de coordonare între activitatea de conducere i cea de execu ie. aproape mistice). nu neap rat manager). adic la nivelul unor activit i omogene care sunt reglementate prin activitatea unui manager). b) dup natura ei exist : ß autoritate profesional (care este o consecin a recunoa terii meritelor i rezultatelor înregistrate de un individ. Delegarea autorit ii conduce automat i la delegarea responsabilit ii. C. respectiv de a da socoteal în fa a superiorilor s i de stadiul lucr rii respective. de creare a unui sistem informa ional adecvat care s permit un flux de informa ii rapide i complete. adic i managerului ini ial i delegatului s u. cap t autoritate i r spund de executarea obliga iilor lor). de identificare a atribu iilor i responsabilit ilor salaria ilor care vor fi incluse în regulamentul de organizare i func ionare a întreprinderii.Autoritatea se poate clasifica astfel: a) dup rela iile care o genereaz . În procesul organiz rii se asigur ac iuni de stabilire a structurii organizatorice a întreprinderii. ß autoritate func ional (ce apare în cadrul func iunilor întreprinderii. ß autoritate ierarhic (ce se manifest ca urmare a transmiterii unor sarcini de lucru unor subalterni care astfel.

clare i oportune. etc. Comanda devine eficient atunci când se asigur câteva cerin e ale sale: ß ß ß ordinele formulate s fie simple i directe. Aceast corelare de activit i se realizeaz prin mai multe modalit i. coordonarea prin instruc iuni. coordonarea prin rapoarte privind rezultatele înregistrate. ordinele s nu dep easc competen a salaria ilor. Comanda intervine atunci când se identific cei trei factori care o fac necesar : ß ß ß managerul cu autoritatea sa. ordinele s nu contravin principiilor managementului.Coordonarea reprezint sincronizarea ac iunilor. executantul cu preg tirea i calificarea sa. între care: ß ß ß ß coordonarea prin politica de personal. Comanda reprezint ac iunea managerului de influen are a salaria ilor i cap t forma deciziei în managementul democratic. deciziilor i activit ilor dintr-o întreprindere prin adaptarea ei la condi iile mediului de afaceri. coordonarea activit ilor poate contribui la evitarea unor deregl ri în func ionarea firmei. sarcinile i obiectivele de îndeplinit. Toate acestea fac necesar adaptarea la dinamismul economic i confer întreprinderii un caracter flexibil în ceea ce prive te organizarea subsistemelor sale. 379 . coordonarea prin instruirea personalului de conducere. De aceea. Antrenarea Antrenarea este func ia managementului care vizeaz ac iunile concentrate asupra factorului uman în scopul determin rii acestuia s contribuie activ la realizarea sarcinilor i obiectivelor care îi revin. D. complexitatea vie ii economice oblig întreprinderea s fac fa unor perturb ri ale func ion rii sale normale cum ar fi întârzieri în primirea materiilor prime sau recep ia unor materiale necorespunz toare din punct de vedere calitativ. Desigur. Antrenarea cuprinde dou momente distincte: comanda i motivarea. rezilierea unor contracte etc.

Maslow. adic în succesiunea urm toare: ß ß ß ß ß nevoi fiziologice. s fie oportun i s se deruleze cu costuri mici. Motiva iile pot fi: ß intrinseci i reprezint stimulente proprii individului sub forma con tiin ei sau pl cerii de a muncii. o înstr inare a indivizilor de procesul muncii. sau negativi sub forma sanc iunilor. laudelor. criticilor etc. Controlul Controlul reprezint ansamblul activit ilor prin care se compar performan ele înregistrate de un agent economic sau diverse componente ale sale cu obiectivele propuse i se ac ioneaz pentru corelarea rezultatelor cu scopurile urm rite. Controlul eficient trebuie s se bazeze pe un flux de informa ii corecte. s foloseasc metode de investigare simple. Ace tia pot fi pozitivi sub forma premiilor. retrograd rilor. prestigiului. E.Motivarea reprezint ac iunea de antrenare a energiei creatoare a indivizilor pentru realizarea obiectivelor cu maxim de eficien . se impune o interven ie într-una din variantele urm toare: ß fie se reevalueaz obiectivele dac rezultatele dep esc scopurile propuse. dar punctul de plecare este întotdeauna ordonarea nevoilor dup logica lui A. ß extrinseci i reprezint totalitatea determinan ilor care influen eaz randamentul i interesul muncii unui individ. Desigur c în lipsa motiva iei muncii apare un comportament dezinteresat. În situa ia în care verificarea rezultatelor dovede te atingerea scopurilor procesul de management se reia. nevoi de securitate. dar dac exist o contradic ie între acestea. 380 . nevoia de stim i respect. promov rilor etc. Exist numeroase studii cu privire la teoria motiva iei.. ß fie se îmbun t esc performan ele dac rezultatele ob inute sunt inferioare scopurilor. nevoia de autorealizare. penaliz rilor. nevoia de contacte umane i afiliere la grup. o evitare a responsabilit ii. primelor. precise i clare.

autocontrol (realizat de executant). în func ie de natura lui: ierarhic (se realizeaz de sus în jos). tehnic (se urm re te calitatea produselor i serviciilor). Controlul îndepline te urm toarele func ii: ß func ia de evaluare a rezultatelor. în func ie de subiectul care îl lanseaz : direct (ini iat de manager). non-autocrectiv (problemele se rezolv prin interven ia managerului).Controlul poate fi: a) ß ß b) ß ß ß ß c) ß ß ß în func ie de momentul realiz rii: preventiv (se încearc evitarea deregl rilor sistemelor organiza iei). 381 . ß func ia preventiv care contribuie la evitarea unor dezechilibre dac se intervine înaintea producerii unor evenimente. ß func ia stimulativ care tenteaz factorul uman s depun eforturi pentru ameliorarea activit ii i rezultatelor sale în scopul ob inerii unor concluzii favorabile în urma controlului. cunoa terea performan elor sale cantitative i calitative. indirect (realizat de manager pe baza analizei rezultatelor ob inute). bugetar (se utilizeaz declara iile de rezultate anticipate). ß func ia informativ care eviden iaz rolul controlului în adoptarea deciziilor ulterioare. financiar (se verific utilizarea disponibilit ilor b ne ti). ß func ia recuperativ prin care se permite eliminarea deregl rilor din activitatea firmei odat ce au fost descoperite neajunsurile. feed back (se pune accent pe corectarea sistemelor economice): autocrectiv (problemele ap rute se corecteaz automat). în sensul c activitatea de control are ca punct de plecare estimarea situa iei concrete a firmelor.

Rodica Maria Tan u Academia de Studii Economice ± Bucure ti 382 . univ. dr.Scheme i corela ii Tr s turile muncii manageriale eficiente Procesul de planificare Realizarea activit ii de control poate fi reflectat schematic astfel: Activitatea de control Managementul i stilul de conducere Conf.

manageri. Profilul unui ³bun func ionar´ prezint urm toarele cerin e: (Bosetzky/ Heinrich. Un cercet tor german (Robert Presthus.Aceast problem a preocupat i preocup atât pe patroni. In momentul de fata cercet tori cunoscu i au propus diferite caracteriz ri. indiferentul i ambivalentul.1998. Desigur c un rol important îl joac faptul dac cel interesat poate s dovedeasc dac are excelente capacit i de lucru. angajat s apere interesele celor neprivilegia i. de care oamenii sunt lega i. cât i pe colaboratorii i muncitorii dintr-o întreprindere. In domeniul psihologiei sociale americane i germane este desemnat cel care avanseaz drept conformist. conform idealurilor proprii.7. Berlin. Der gute Beamte. Frankfurt 1966) deosebe te trei tipuri de adaptare. directori de organiza ii. Tipologia sa de adaptare prezint tipul ideal. In aceasta enumerare sunt prezentate comportamente de valoare.p3) ß ß ß ß ß ß ß ß ß ß s fie silitor i rapid în îndeplinirea activit ilor sale. s poat fi în eles în modul de exprimare scris i vorbit . i societate. de la care cel care avanseaz reprezint prototipul carieristului (sforarului de cariera) Cel care avanseaz /carieristul trebuie sa manifeste: 383 . Unele din aceste determinante le g sim i în caracterizarea profilului carieristului. ca reprezentative. Individuum und Organization. politicos i prietenos în raporturile cu cet enii i colegii. diferite profile ale unui bun func ionar. Typologie der Anpassung. interesat în problemele legate de politic loial statului i guvernului.4. reprezentativ i cultivat în manifest rile sale. con tient i cinstit în munca sa. pe care încerc m s -l conturam mai jos. In cele ce urmeaz vom prezenta una din aceste caracterizari. cel mai bine informat cu privire la legi i reglementari. de acomodare care prezint respective reac ii i valori diferite i anume: carieristul. Ca rezultat al unui chestionar cu privire la responsabilitate au fost alese caracteristicile de la 3. ß interesat mereu în cunoa terea ultimelor probleme legate de domeniul s u de activitate. gata s le dea ajutor i prevenitor. în eleg tor pentru interesele clien ilor s i.

ß s prezinte aptitudini pentru capacit i de administra ie i valori care sunt potrivite pentru garantarea func ionarii organiza iei. ß de acei care pot s observe în mod critic i s s idealizeze ac iuni hot râte cu simplific ri peste m sur . ß s aib permanent teama fa de statutul s u i s manifeste în acest sens interes fa de ordinea ierarhic i simbolul statului. rezolvarea activit ilor legate de serviciu s -i produc o mul umire personal . s prezinte zilnic comportamentul cerut. ß s aib valori internalizate în organiza ia sa. ß s opereze bucuros cu simplific ri i idealiz ri i sa cread în mituri cu r spândire în mod oficial. ß ß ß s potriveasc traiul (via a) sa din societate cu cea a sefului (superiorul lui). ß s posede o puternic sete de avansare. 384 . ß s se identifice în larga m sura cu organiza ia i s o asigure de loialitatea i de angajarea plenara a tuturor for elor sale ß ß ß s accepte scopul organiza iei.ß ß o moral a muncii ridicat .i concentreze problemele de experien i dac nu are nici un interes propriu în privin a unei activit i. ß s se conformeze unei polite i bine definite. s lucreze mult cu o propagand proprie direc ionat unui scop. ß s . ß s fie neîndur tor fa reprezinte p reri deviate. s . s se poat lesne subordona. conturate (imprimate) i s dea r spunsuri nesovaielnice. s nu se angajeze. ß s aprecieze oamenii dup puncte de vedere instrumentale (aceasta înseamn cum se potrivesc ei pentru scopurile sale proprii) ß s aib n zuin e i aspira ii pentru respective organiza ie pe care s le fixeze i s nu aib la dispozi ie (sa nu dispun ) de un orizont conturat mult tensionat i nici de o con tiin a civic ridicat .i atribuie realiz rile subalternilor.

1976) ß carieristul este un individ care n zuie te putere. Reinbek. s manifeste un adânc respect fa de autorit i. Am prezentat urm torul chestionar unui num r de subiec i cu urm torul con inut.i ia locul? 8. oprim spontaneitatea i favorizeaz corup ia între oameni i grupe Urm torul exemplu (chestionar) urm rit de noi. Demonstrezi c ai excelente capacit i de lucru? 2. Ara i c ai o atitudine deschis i receptive? Identifici urm toarea pozi ie în care vrei s ajungi i î i stabile ti o strategie? 6. Reprezin i cu succes imaginea firmei? 4. prezint noi elemente ale procesului de avansare care dup p rerea noastr poate s vin în ajutorul celor care sunt interesa i în aceast problem . Din examinarea acestei prezent ri se pot observa paralele cu tipul de caracter autoritar. astfel ca individul carierist în str duin a sa de a. la tema Cum avansezi? 1. Dezvol i o re ea de cuno tin e în domeniul t u profesional? 5. Preg te ti pe cineva s . 3. auto-st pânirea i puterea. Identifici i realizezi în primul rând priorit ile patronului. Interesant este faptul ca unii cercet tori subliniaz în studiile lor izolarea carieri tilor dup avansare (Horst Eberhard Richter.i apar rolul s u de domina ie se îngrije te automat de o reproduc ie a sistemului cu un caracter coruptibil Structura personal n scut astfel (prin aceasta) r mâne f r un impuls de baz (fundamental) înt re te izolarea.ß ß s accentueze performan a. severitatea. prin interogarea unui num r de studen i i în acela i timp func ionar la diverse întreprinderi din ar . Faci în a a fel ca patronul sau angajatul s tie c vrei acea pozi ie? 385 . f r s fie capabil de solidaritate care dup atingerea pozi iei de control administrative egalizeaz teama sa de jignire în fa a celor de aceea i pozi ie cu el i se g se te dup avansare izolat. Fluchten oder Standhalten. Încerci s demonstrezi c ai cuno tin ele de baz necesare viitoarei pozi ii 7. Acest comportament este puternic protejat (favorizat) de condi iile sociale ale organiza iei.

R spunderea se raporteaz . s trecem la analiza conflictual . Dup p rerea noastr . conflictele nu pot fi eliminate. atât la participarea proprie la conflict. aceasta este problema care ne intereseaz . încât nici unul dintre participan i s nu. între uniuni. de a evalua propria persoan . ß ß de a aprecia corect urm rile ac iunilor proprii.Din cele dou grupe chestionate. în dou centre diferite din ar a reie it urm toarea situa ie: La grupa A (50 subiec i) au r spuns pozitiv la întrebarea nr. cât i la influen area acestuia. pe care un om nu le poate dep i pentru a. Prin no iunea de conflict se în elege un proces de disput . care se refer la interesele diferite ale grup rilor sociale i care este institu ionalizat i r spândit în mod diferit. ac iunile i sl biciunile lor. care sunt compatibile din punct de vedere social. cauzele conflictelor sociale sunt ac iunile umane distructive. iar normele etice ale întreprinderii corespund unor obliga ii. Dup Karl Marx.i îmbun t ii capacitatea sa conflictual . desigur. putem conchide. Este de dorit ca disputa s nu prejudicieze rela ia cu adversarul. s clarific m problema capacit ii de conflict. încât partea advers s le în eleag i s nu se simt atacat . Unde este necesar. motivele conflictelor sociale sunt interesele contradictorii dintre clasele sociale. 386 . Dup Thomas Hobbes. Plecând de la observa iile men ionate. societ i. ci chiar s o îmbun t easc . respectiv care poate fi considerat ca teorie de baz a managementului conflictului. Vilfredo Pareto vede posibil o rezolvare a conflictelor. Capacitatea de conflict const în aptitudinea: ß men inerii unei atitudini realiste. respectiv. Pentru clarificarea situa iei prezentate. dar pot fi reglementate. trebuie s se negocieze serios. chiar în condi iile vitrege care au condus la conflict.1 Etica în contextul aplic rii conflictelor În fiecare întreprindere apar situa ii de conflict. ne putem da seama c numero i indivizi au în eles în decursul vie ii lor c remedierea conflictelor este binevenit .i piard capul. p r ile în conflict trebuie s reflecteze cum pot contribui la rezolvarea acestuia. pentru a se remedia aceste neajunsuri. între indivizi i grupe. pe care i le asum în mod voluntar fiecare persoan din cadrul organiza iei i care sunt cuprinse în ÄCodul întreprinderii´. Desigur c este important. Principiile eticii permit aplanarea situa iilor conflictuale. care pot s fie direc ionate numai printr-o ordine social . opozi iei între indivizi. între diferite grupe. deci. prezent în toate societ ile. între state i între toate asocia iile cu caracter social. precum i adversarii. care se deta eaz de cadrul problemelor de conducere obi nuite. rivalit ii. al c rui obiectiv const în ob inerea unui acord echitabil între p r ile care se g sesc în conflict. Aceasta presupune ca p r ile în conflict s accepte c ele sunt r spunz toare pentru faptele lor. dar c exist . numeroase motive. Putem vorbi de izbând numai dac modul de comportament este astfel controlat. Conflictele pot lua forma disputelor. Este necesar ca propriile dorin e s fie în a a fel formulate. pentru a nu pierde din vedere obiectul problemei.

în cazul incapacit ii de ac iune. prin care ambelor p r i li se poate face dreptate. prezint o importan deosebit .i men ine sau a recâ tiga capacitatea de ac iune în situa iile. de a prelua responsabilitatea pentru propria sa participare la conflict. de a schimba propria atitudine. ß ß ß ß de a deosebi esen ialul de neesen ial. f r a ataca adversarul. Regnet E. mânia i agresivitatea pot s apar : ß ß ß ß ß când un obiectiv ascuns este interferat din afar . Consider m c în cazul conflictului. aspectele. de a c uta o cale corect de aplanare a conflictului. în cazul acuza iei de lips de ajutor.. în cazul îmboln virii. identificând 14. dependen reciproc . Un cercet tor german. Motivele conflictelor sunt cercetate în diferite moduri. 387 . care dau posibilitatea de a sus ine propriile dorin e sau punctele de vedere contrarii. în loc s o schimbe pe a altora. Sup rarea. neîn elegeri. care. Din aceast prezentare. sentimentul de a nu fi tratat corect. care le vom comenta. determin începutul unei dispute. personalitate i atitudine inconciliabil . întrucât ele pot declan a reac ii emo ionale puternice. le-a analizat în cazul a 108 angaja i ai unei mari întreprinderi de produse alimentare. care par f r rezolvare. ne d m seama c ambele p r i vor s fie victorioase din conflict. ß de a. din care enumer m: ß ß ß ß ß comunicare insuficient . nu rareori. în cazul unei puteri spirituale. verbale sau trupe ti. ß de a utiliza procedee.modul de comportament.

cât i de angajat: ore suplimentare.ß ß ß ß lupte pentru putere i influen . aceea de a fi fost teroriza i. furt. vom aborda un fenomen psihologic. dispute cu privire la competen . concediere. ambiguitate din cauza lipsei r spunderii. nutresc gânduri sinuciga e sau chiar î i iau via a ? Vom enumera câteva ac iuni de tip Ämobbing´: 1. denun . Din complexitatea problemelor rezultate din procesul de munc . aceste situa ii pot fi provocate. neloialitate. atât de procesul de munc în sine. transferare. Ämobbing´ sau h r uire moral la locul de munc . mobbing. Mobbingul se dezvolt întotdeauna dintr-un conflict. Degradarea rela iilor sociale ‡ ‡ ‡ nu se mai vorbe te cu respectivul izolarea individului departe de colegi respectivul este tratat ca inexistent 3. Aceast no iune descrie ac iuni comunicative. astfel c oamenii se îmboln vesc din cauza lui. susceptibilitate. Se pun întreb rile : Ce tip de comportament st la baza procesului de Ämobbing´? Care sunt elementele care îi confer acestui comportament o asemenea vigoare. Limitarea posibilit ilor de ac iune ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ eful limiteaz posibilit ile de manifestare întreruperi permanente critica permanent la serviciu teroare telefonic amenin amenin ri verbale ri scrise 2. Privind mai atent. Diminuarea prestigiului social ‡ vorbirea de r u pe la spate 388 . care sunt îndreptate împotriva unei persoane. alcool la locul de munc . delapidare. Foarte mul i salaria i au avut cândva în via a lor profesional o experien nepl cut . sup rare.

Primul tip cuprinde ac iuni economice în cadrul schemei existente. adic prin stabilirea regulilor de joc adecvate. Exemplul de teroare la locul de munc . pe care îl are etica întreprinderii în contextul aplan rii conflictelor. Cu un astfel de comportament se conformeaz întreprinderile recomand rilor clasice de ac iune în cadrul economiei de pia . Ambele tipuri se potrivesc cu implementarea problemelor de moral în procesul economic prin ac iuni de întreprindere. garantate prin lege. O strategie const în schimbarea comportamentului propriu organiza iei. Atacuri la s n tate ‡ ‡ ‡ constrângere la activit i d un toare s n t ii amenin area cu agresiune fizic maltratare corporal . întreprinderea poate adopta mai multe strategii. Conflictul ap rut poate fi biruit numai prin angajare colectiv . În acest caz. Pentru organiza ie se manifest permanent primejdia de a se ajunge la o situa ie conflictual . pe lâng celelalte probleme prezentate. Aici este luat în considera ie acel comportament economic. Probabil c însu i eful a participat la aceasta. ne îndrept e te s subliniem rolul. se poate urm ri o coordonare comun a tuturor competen elor. este dirijat direct spre realizarea de câ tig. Äjignitoare´ care îl îmboln vesc sau care îi esc calificarea pentru a fi discreditat 5. Acesta cuprinde activitatea politic a întreprinderii. influen a politic asupra ipotezelor în leg tur cu realizarea profitului economic. pentru c procesul distrug tor la nivelul conducerii nu a fost îngr dit la timp. rezult c victima Ämobbingului´ este un om care lupt pentru drepturile sale cet ene ti. Urm rind cele de mai sus. s vedem care este leg tura între managementul conflictului i etica întreprinderii. se exprim comportamentul moral al întreprinderilor. Cel de al doilea tip se contureaz prin schimbarea cadrului existent de ac iune al întreprinderii. în primul rând prin contribu ia politic a angaja ilor la dezvoltarea 389 . El a devenit o victim .‡ ‡ r spândirea zvonurilor atacarea ideilor politice sau religioase ale celui vizat ‡ constrângerea respectivului de a îndeplini activit i care îi v t meaz con tiin a de sine 4. dar care au fost v t mate în mod brutal. O alt strategie urm re te posibilitatea schimb rii comportamentului concuren ilor. Astfel. care pe m sura competitivit ii economice. În cazul conflictului. mai exact. Atacuri la calitatea serviciului ‡ ‡ dep nu i se repartizeaz nici o sarcin serioas de munc i se dau teme de lucru absurde.

care s asigure libertatea de ac iune a întreprinderii în economia de pia . NO IUNI GENERALE DE DREPT ADMINISTRATIV 390 . într-un conflict de obiective. în mod principial. utilizat în cazul în care coordonarea activit ii concrete de întreprindere se face conform regulilor principiului profitului. iar ac iunile lor s fie juste i etice.cadrului de ordine adecvat tuturor. multe organiza ii nu iau în considerare m suri pe termen lung în deciziile lor. Aceasta se poate în elege teoretic drept o Ävariant negativ ´ a strategiei competitivit ii. Într-o astfel de situa ie este necesar a se oferi nu numai o strategie competitiv . care sunt necesare pentru rezolvarea conflictelor din societate. Se pune întrebarea. mai conven ionale. Ca o concluzie general . cum ar fi: angajarea. consider m c : 1) managerii trebuie s stabileasc politici ale organiza iei în domeniul situa iilor conflictuale. care într-un timp mai mult sau mai pu in apropiat poate s îndeplineasc nu numai cerin e economice de întreprindere. trebuie s fie competente. Metodele institu ionalizate de aplanare a conflictului servesc respect rii intereselor personale ale colaboratorilor. Aici noi în elegem c o întreprindere. ci i una de ordine politic . ci i în etica economic . principiul câ tigului i etica se afl în cazul întreprinderii. 6) Pentru ca organiza iile s fie sensibilizate. cum pot deveni valabile valorile i normele morale ale întreprinderilor. dac se respect principiul Äac ioneaz în acela i mod în care ai vrea ca ceilal i s te trateze pe tine´. din punct de vedere profesional sau personal. generându-se apari ia situa iilor conflictuale între grupurile de interese externe i interne ale întreprinderii. 4) etica întreprinderii trebuie în eleas ca etic ra ional . promovarea i absenteismul. dac etica ar putea fi întotdeauna cuantificat . Întreprinderile trebuie s adopte aici o strategie de lupt cu pia a. este necesar ca nu numai structurile s se modifice. a a cum fac în câteva din domeniile. în general. ar putea fi îndep rtat de pia . Aceast schem a diferitelor strategii prezint o structur teoretic în leg tur cu problemele întreprinderilor în func ie de moral . de durat a conflictului. 2) etica organiza iei se refer la acele norme ideale. Fundamentul teoretic al acestei recomand ri se încadreaz nu numai în etica întreprinderii. A adar: 1) etica întreprinderii trebuie s ajute la rezolvarea anticipat a conflictelor (înaintea reac iei pie ei). În concluzie: promovarea unei rigori etice pentru ac iunile economice ale organiza iei ar fi u or de realizat. Astfel. Preten ia la ra iune trebuie respectat în cadrul unei în elegeri f r constrângere între to i cei afecta i. ci i rolurile membrilor organiza iei s fie direc ionate mai puternic spre ac iuni autonome. 5) Etica întreprinderii consider m c trebuie axat pe o anumit strategie de tip produspia i nu asupra tuturor mijloacelor posibile. De pild . O exemplificare a acestei situa ii o reprezint problema Ämobbingului´. care trebuie s aplaneze conflictele i de aceea. ca baz pentru o rezolvare pa nic . 3) managerii pot fi convin i c o ac iune este considerat Äetic ´ de c tre publicul larg. ci i morale. 3) etica întreprinderii trebuie în eleas ca un ghid de procedur pentru procesele de dialog. 2) managerii sunt persoanele. chiar în cadrul procesului decizional din întreprindere. care sunt trata i uneori incorect de efi sau colegi. conform reprezent rilor morale. Obiectivul const în ob inerea unui consens liber.

legile date de împ rat numindu-se ³constitu ii imperiale´. No iunea de Constitu ie Termenul de ³constitu ie´ deriv din latinescul ³constitutio´. ³Essay on civil guvernment´. de a face pace i de a încheia tratate. Titlul III este consacrat autorit ilor publice i el are o structura care determina concluzia c . care în lucrarea ³Despre spiritul legilor´. ³Atunci când în mâinile aceleia i persoane sau aceluia i corp de dreg tori. filosof i jurist englez. urma s fie încredin at monarhului. Astfel. Analiza Titlului III din Constitu ie din perspectiva principiului separa iei i echilibrului puterilor Lui John Locke. social i juridic. Parlamentul puterea legiuitoare 391 . Oana IUCU Colegiul Universitar de Administra ie i Secretariat Facultatea de Litere ± Universitatea din Bucure ti 1. îi revine meritul de a fi cercetat pentru prima data. Locke sus inea existen a a trei puteri : legislativ ± trebuie s apar in parlamentului i era considerat putere suprem deoarece dicta reguli de conduit general obligatorii. 1. îns . din substan a reglementarilor sale deducem o consacrare implicita a acestui principiu. aspect pe nedrept criticat uneori. mai metodic i într-o lumin nou . Expresia a fost folosit înc din timpul Imperiului roman. principiul separa iei puterilor. Suprema ia Constitu iei se fundamenteaz pe con inutul i forma legii fundamentale. executiv ± limitat la aplicarea legilor i la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prev zute i determinate prin lege. atât pe plan economic. In Constitu ia României. dr. Datorit acestei pozi ii dominante.2. lui Montesquieu. de i Constitu ia nu consacra Äexpresis verbis´ principiul separa iei puterilor în stat. deoarece se poate na te teama ca acela i monarh sau acela i senat s fac legi tiranice pe care sa le aplice în mod tiranic´. Pozi ia dominant a Constitu iei are drept consecin a un con inut normativ complex. În lucrarea sa. afirma c libertatea este posibil numai dac cele trei puteri ale statului sunt independente. cât i politic. nu exist libertate. Elaborarea acestei teorii apar ine. Sistemul autorit ilor publice consacrat de constitu ia României din 1991 1. federativ ± era încredin at tot regelui i avea în competen a sa dreptul de a declara r zboi. Titlul III are urm toarele capitole: 1.1. care înseamn ³a ezare cu temei´. dar i însemnate efecte pe planul activit ilor statale i juridice. puterea legislativ este întrunit cu puterea executiv . Constitu ia este izvorul tuturor reglementarilor.Utilizate în activitatea managerial a unei institu ii Lector univ.

6. acesta este semipreziden ial parlamentarizat atenuat. al turi de dreptul constitu ional. înf ptuit de c tre Parlament cu cele dou camere: Senatul i Camera Deputa ilor. organe de specialitate ale administra iei publice centrale i organele administra iei publice locale. tribunale. cur i de apel. Se pune astfel problema. b) puterea executiv . Pre edintele Guvernul puterea executiv puterea executiv Raporturile Parlamentului cu Guvernul Administra ia public puterea executiv puterea judec toreasc Autoritatea judec toreasc Important în organizarea statal este independen a autorit ilor statale. exercitat de Pre edinte. Ins . Conform prevederilor constitu ionale. Guvern. dac autorit ile pe care le consacr acest capitol sunt singurele care înf ptuiesc administra ie public . Organele de stat trebuie s depind unele de altele numai atât cât este necesar form rii sau desemn rilor i eventual exercit rii unor atribu ii. dar poate fi foarte larg . utilizând o varietate terminologica prin care se reflecta una i aceea i realitate politico-juridic . în sensul ca atribu iile ce îi incumb pre edintelui într-un regim semipreziden ial tipic sunt transferate c tre Parlament în calitatea lui de organ suprem reprezentativ al popula iei. autorit ile grupate în capitolul 5 înf ptuiesc exclusiv administra ie publica rupta de jocul politic. Singurul text unde conceptul de putere a statului este utilizat în accep iunea sa tradi ional este art. realizat de c tre instan ele judec tore ti: judec torii. 4. Constitu ia actual nu folose te sintagma de putere a statului în accep iunea ei ancestral tradi ional . DEFINI IA i TR S TURILE ADMINISTRA IEI PUBLICE Dreptul administrativ este o ramur a dreptului public. cu excep ia unora care sunt supuse acestui joc prin natura lor (prefect. Constatam din structura Titlului III. în sensul c i alte autorit i publice care sunt plasate în alte p r i ale Constitu iei au sarcini de natura administrativa.80. 392 . c) puterea judec toreasc . atributele statului sunt realizate de cele trei puteri ale sale astfel: a) puterea legislativ .2. Curtea Suprem de Justi ie. În ceea ce prive te regimul politic pe care îl consacra actuala Constitu ie. ministere). ministere. independen a care nu poate fi total . care consacra func ia de mediere a Pre edintelui între puterile statului i între stat i societate. ca reg sim un capitol de sine st t tor intitulat ³Administra ia public ´. 3. dreptul interna ional public i altele*. R spunsul este negativ. 2. 5.

c activitatea administra iei este guvernat de principiul legalit ii.Conceptul de baz al acestei ramuri de drept este cel de administra ie » cuvânt care deriv din limba latin . Administra ia public . ß Prestarea de servicii publice în limitele legii. Subliniem. trasarea deciziilor esen iale pentru prezent. respectiv : ß Guvernarea. ¦ ¦ ¦ ¦ 393 . de act normativ cu for a obligatorie i nu în accep iunea ³stricto sensu´. dac nu este interzis de lege. ß Administrarea. cuvântul administra ie » a evocat o activitate în supu enie. servitor. Misiunea serviciilor publice este s satisfac anumite nevoi sociale. inclusiv din perspectiva rela iilor cu alte state sau cu organiza ii interna ionale. Potrivit etimologiei. care este înscris în mai multe texte din Constitu ie ( de exemplu : art. f r a fi îns singurul element al acestuia. ea trebuie s fie valorizat de clasa politic i transpus într-o norm de drept. Ordinea public este ansamblul regulilor care asigur siguran a societ ii i a c ror înc lcare nu antreneaz decât ilegalitatea par ial a unui act sau fapt juridic. 51 instituie ca obliga ie fundamentala respectarea Constitu iei. Conceptul de serviciu public a fost vreme îndelungat no iunea cheie a dreptului administrativ. Expresia ³în limitele legii´ evoc principiul de drept potrivit c ruia totul este permis. 16 alin. rezolvarea nevoilor curente. Activitatea executiv are dou componente de baz . care era definit a reprezenta drepturile serviciilor publice. a suprema iei sale i a legilor). de act juridic al Parlamentului. activitatea în sine ap rând atunci când societatea s-a împ r it în comandan i i comanda i. presupune dou elemente de baz : ß Executarea legii ± cuvântul ³lege´ fiind în eles în accep iunea ³lato sensu´. 2 ³nimeni nu este mai presus de lege´. îns . în mod tradi ional. executat la comand . ß Poate fi rodul unei ini iative private care se face des resim ita ca interven ie în prestarea serviciilor publice (serviciul public de înv mânt prestat într-o institu ie privat ). Nu orice nevoie social reprezint în acela i timp i o nevoie de interes public. respectiv prepozi ia ad » care înseamn la. Administra ia public este o dimensiune a executivului. art. Prin serviciul public se în elege activitatea organizat sau desf urat de o autoritate a administra iei publice pentru a satisface nevoi sociale în interes public. obiectiv care se poate realiza pe dou c i: ß Printr-un organ public (o universitate de stat). Un alt concept specific dreptului administrativ este cel de ordine public prin care se în elege un minimum de condi ii necesare pentru o via social acceptabil . cotidiene. dar mai ales pentru viitorul unei ri. c tre i minister » care înseamn supus. Pentru a c p ta un asemenea statut.

structurile subordonate acestora. în actualul sistem acest lucru nu mai este valabil. Potrivit actualului sistem constitu ional i legal. atunci când vine în contradic ie cu interesul particularilor. care vizeaz litigiile ap rute între Specific administra iei publice este regimul de putere public . denumite generic autorit i de administra ie publice. Administra ia public reprezint ansamblul activit ilor desf urate de Pre edintele României. în regim de putere public . acesta însemnând clauzele (prerogativele) exorbitante. care se caracterizeaz prin punerea în executare a legii sau prin prestarea de servicii publice. dup caz. Rezult din defini ie urm toarele tr s turi ale administra iei publice: ß Activitate prin care se realizeaz dou obiective : de executare a legii i de prestare de servicii publice. atunci când intr în contradic ie cu cel particular. cu care sunt investite autorit ile administrative publice i prin intermediul c rora fac s prevaleze interesul public (general).Dreptul administrativ poate fi definit ca ramura dreptului public care reglementeaz . în limitele legii. secret. pe de alt parte. pe de o parte i cei v t ma i în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorit i. autorit ile administrative autonome locale si. se duc la îndeplinire legile sau. Guvern. ß Activitate desf urata de anumite autorit i executive i administrative. ß Activitate desf urat în regim de putere publica. Dac în regimul totalitar sintagmele de administra ie public i administra ie de stat erau sinonime. ß Rela ii de administra ie conflictual administra ie i administra i. precum i pe cele de natur conflictual dintre autorit ile publice sau structuri private. prin care. In obiectul de reglementare al dreptului administrativ intr astfel dou categorii de rela ii sociale: ß Rela ii de administrare activ administra ie în lucru. care derog de la dreptul comun i prin intermediul c rora ele reu esc sa fac s prevaleze interesul public. concretizat prin investirea autorit ilor care o presteaz cu anumite prerogative. concret sau cu valoare de principiu. local alese prin sufragiu universal. aceste autorit i sunt de dou categorii: ß De natur statal (etatica) ß De natur autonom . autorit ile administrative autonome centrale. deoarece 394 . direct. rela iile sociale din sfera administra iei publice. în limitele legii. derogatorii de la dreptul comun. egal. liber exprimat de colectivitatea politico-teritorial . se presteaz servicii publice. în limitele legii. investite cu autoritate public .

numite generic autorit i ß Serviciile descentralizate i desconcentrate ale ministerelor din unit ile administrative teritoriale. inclusiv autorit ile care o realizeaz . Autorit ß ß i autonome locale: autoritate autonom local cu caracter deliberativ. 2. este calificat expres ca un 395 . local i primar ß autorit i consacrate de legea cadru. care este autoritate administrativ public jude ean cu ß Consiliul jude ean caracter deliberativ. ci i unele de natura autonoma care func ioneaz în unit ile administrative teritoriale în care sunt alese. ß Ministerele i alte organe Guvernului. primarul. In actualul sistem constitu ional i legal.administra ia îns i. el este. distingem între : ß autorit i consacrate de Constitu ie : Pre edinte. comisia administrativ a jude ului. consiliul jude ean. Constitu ia actual consacr un dualism al executivului care este de inut de un organ unipersonal (Pre edintele) i de un organ colegial (Guvernul). Potrivit art. Atribu iile de natur administrativ ale Guvernului sunt îns mai numeroase decât cele ale Pre edintelui. Guvernul exercit conducerea general a administra iei publice. ß Prefectul reprezentantul Guvernului în teritoriu. pre edintele i vicepre edintele consiliului jude ean etc. Exist i unele autorit i ca. o autoritate autonom pentru c este ales de cet enii cu drept de vot dintr-o comuna (ora . administra ia public este înf ptuit de dou mari categorii de autorit i: 1. Guvern. reprezint centrele de specialitate subordonate ß Autorit i centrale nesubordonate Guvernului centrale autonome. este o autoritate statal (atribu ii de stare civila. de exemplu. Din punct de vedere al izvorului care le consacr ..110 din Constitu ie. care are un dublu statut : astfel. nu sunt doar autorit i statale. Potrivit art. care se adaug celor consacrate de Constitu ie : subprefectul. în domeniul alegerilor «). 101 din Constitu ie. municipiu) si. în al doilea rând. Autorit i de natur statal : reprezint cei doi efi ai executivului în actualul ß Pre edintele i Guvernul sistem constitu ional i legal. Consiliul local Primarul ca autoritate autonom executiv . de autoritate tutelara. în primul rând i cu prec dere.

prin forta coercitiva a statului. situa ie în care autoritatea administra iei publice nu poate decât s verifice i s ateste ori s ia act i s confirme. În exercitarea rolului de conduc tor al administra iei publice. Dat fiind faptul c fenomenul administrativ este un fenomen vast ce presupune o complexitate i multitudine de aspecte i ipoteza are caracter dezvoltat. ea putând s fie absolut determinat sau relativ determinat dup modul în care sunt reglementate împrejurarile în care ea se aplic . fiind format din: 1. la nevoie. existen a lor concret urmând a fi stabilit de organul care o aplic . situa iile în care se aplic norma juridic . NORMELE DE DREPT ADMINISTRATIV Norma de drept. condi iile.organ al administra iei publice de rang central. Este vorba de a a numita competen legat (autoritatea administrativ este inuta de norm juridic ). scopul activit ii unui organ. 396 . ß Raporturi de tutel administrativ fa de autorit ile autonome locale. cu caracter obligatoriu a carei ducere la indeplinire se realizeaza fie în mod voluntar fie. Este vorba de compen a de apreciere. Ipoteza este relativ determinat când legea (izvorul formal de drept) prevede. ß Ipoteza : norma de drept administrativ poate ar ta (cuprinde): Imprejurarile. persoane fizice sau juridice care cad sub inciden a normei. în general. este o regula de conduita generala. defini ii. 3. Ipoteza este absolut determinat c nd sunt conturate cu exactitate imprejurarile în care se va aplica dispozi ia. ß Raporturi de colaborare i coordonare fa de autorit ile centrale autonome. în general. Din punct de vedere al structurii sale i norma de drept administrativ are o structura trihotomic ( trei p r i). principii. ß ß explica ia semnifica iei unor termeni. Guvernul intr în urm toarele tipuri de raporturi cu celelalte autorit i administrative: ß Raporturi de subordonare în ceea ce prive te ministerele i celelalte autorit i centrale subordonate lui. ß subiectele de drept. împrejurarile în care se aplic norma. Acestea se exercit prin prefect care este reprezentantul Guvernului în teritoriu i ele evoc misiunea pe care o are Guvernul de a veghea la respectarea legalit ii activit ii autorit ilor autonome locale. abstracta.

deoarece rela iile sociale care fac obiectul reglement rii dreptului administrativ se desf oar în procesul de realizare a puterii. mai multe categorii de dispozi ii. Dispozitia : cuprinde ac iunile i inac iunile p r ilor.2. Trebuie de asemenea f cut distinc ie între sanc iune ca element structural al normei juridice i sanc iunea ca modalitate de concretizare a uneia din formele de r spundere specifice dreptului administrativ. amenda. deci nu doar din teama de represiune. Trebuie avut în vedere faptul c o norm de drept se duce la îndeplinire nu numai datorit consecin elor negative pe care le atrage nerespectarea ei. al normelor cu caracter contraven ional. în general.) ß Sanctiuni specifice r spunderii administrativ ± contraventionale (ex. Un act normativ cuprinde. introdus în expresii ca ³autoritatea administrativ poate«´. prin care subiectele de drept la care se refer norma sunt obligate la o anumit conduit . 4. Sanc iunea : cuprinde consecin ele juridice care apar în momentul în care dispozi ia normei nu este respectat . inchisoarea contraventionala etc. O mare categorie de norme de drept administrativ au o dispozi ie prohibitiv . în principal.) ß Sanc iuni specifice r spunderii administrativ ± patrimoniale care vizeaz repararea prejudiciilor produse prin actele administrative. i dispozita normei de drept administrativ poate fi absolut determinat i relativ determinat . imperativ . Astfel principalele norme de drept administrativ au o dispozi ie cu un caracter onerativ. RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV Raportul juridic în general este o rela ie social reglementat prin norma de drept. 3. l sând la latitudinea subiectelor de drept s fac sau nu anumite ac iuni. cuprinzând reguli de interzicere a unor ac iuni. Din punct de vedere al modalitatilor de exprimare pot fi identificate mai multe tipuri de sanc iuni: ß Sanc iuni specifice primei forme de r spundere pe care o cunoa te dreptul administrativ: r spunderea administrativ disciplinara (ex. De cele mai multe ori. aceste dispozi ii sunt evocate prin verbul ´a putea´. destituirea din func ie. ³cet eanul poate«´. Dispozi ia este. revocarea alegerii. de regul . Dispozi ia normei de drept administrativ are uneori i caracter permisiv. Raportul de drept administrativ reprezint acea rela ie social care a fost 397 . dreptul în ansamblul sau având i un caracter educativ. avertismentul. La fel ca i ipoteza. categoric . la o anumit presta ie. determinat de regimul de putere public specific administra iei. prev zând numai facultatea de a ac iona sau nu. este cazul. Norma juridic se respect i din convingere. Exist p reri potrivit c rora norma de drept administrativ nu ar avea sanc iune în sensul existen ei unor situa ii în care nu sunt prev zute urm rile juridice ale nerespectarii normei. mutarea disciplinara etc. stipulate de o manier imperativ . categoric .

potrivit art. În afara lor. 3. În aceast ultim calitate el vegheaz la respectarea legalit ii de c tre unit ile administra iei publice alese în unit ile administrativ teritoriale. Constitu ia actual mai permite i identificarea altor forme de astfel de rapoarte (raportul de tutel administrativ care se stabile te între Guvern i autorit ile autonome locale din unit ile administrativ teritoriale). Aceast activitate i rapoartele care se stabilesc în temeiul ei sunt denumite tradi ional rapoarte de tutela administrativ i ele îl îndrituiesc pe prefect. continutul. 2. care.48 din Constitu ie. în mod tradi ional se recunoa te existen a raportului de drept administrativ sub forma raportului de colaborare i subordonare. aceast form de raport juridic nu are o identitate de sine st t toare pentru ca membrii organului colegial nu particip la formele de lucru ale acestuia ca subiecte distincte de drept. În doctrin s-au exprimat urm toarele p reri cu privire la categoriile de rapoarte de drept administrativ: 1. prin organele sale. Concep ia potrivit c reia aceste rapoarte pot îmbr ca pe lâng prima form i forma raportului de colaborare când ele se stabilesc între subiec i afla i pe aceea i pozi ie juridic . le sunt caracteristice urm toarele tr s turi: 1) Din punct de vedere al subiectelor. 121 care consacr rolul coordonator al Consiliului Jude ean asupra Consiliului Local în vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean. In concluzie. acte care sunt suspendate de drept. un organ al administra iei publice. Rapoartelor de drept administrativ. ß De a exercita conducerea general a administra iei publice. 101 Guvernul are dou misiuni constitu ionale pe care le exercit în baza programului s u de guvernare care a fost acceptat de Parlament i anume: ß Aceea de a asigura realizarea politicii interne i externe a rii. pe lâng celelalte dou . Opinia potrivit c reia ele nu pot îmbrac decât forma raportului de subordonare fiind vorba despre subordonarea altui subiect de drept fa de un organ public.reglementat direct printr-o norm de drept administrativ sau indirect prin interven ia unui fapt juridic. reprezentantul Guvernului în teritoriu. raporturile de drept administrativ au în mod obligatoriu un purt tor al autorit ii publice. Potrivit Art. ci ca membri ai autorit ii respective. Recunoa terea. de regul unul administrativ. Alte tipuri de rapoarte sunt cele reglementate de Art. În realitate. indiferent de modalit ile de concretizare. unit ile administrativ teritoriale. potrivit Constitu iei ar putea fi: statul. a înc unei categorii ± raportul de participare recunoscut a fi prezent în situa iile existen ei unui organ colegial i privind membrii acelui organ. 2) Cel de-al doilea element. dar poate fi i o alt autoritate public . s atace în fa a instan elor de contencios actele pe care le considera ilegal emise de acestea. particularizeaz raporturile de drept 398 .

Bucure ti. BIBLIOGRAFIE: ß ß ß Constitu ia Romaniei Codul Civil Legea Nr. Editura Lumina Lex.. Editura Departamentului de Înv mânt Deschis la Distan . ³Teoria generala a dreptului´. Editura Atlas Lex SRL. adic un ansamblu de norme juridice care prive te comer ul. ³Drept constitu ional i institu ii politice´. respectiv executarea legii i prestarea de servicii publice în limitele legii. ³Drept administrativ i tiin a administra iei´.. în general conduita p r ilor. T. ³Drept constitu ional i institu ii politice´. ³Tratat de drept administrativ. Bucure ti. N.. raporturile de drept administrativ fiind ³raporturi de putere´. NO IUNEA DE DREPT COMERCIAL Denumirea ³drept comercial´ sugereaz ideea c dreptul comercial constituie o reglementare juridic .administrativ prin aceea c ele sunt formate din drepturile i obliga iile p r ilor care particip la procesul de înf ptuire a administra iei. V. I. A. Editura Nemira. Tipisca. 1996 ß Muraru. precum i emiterea de acte normative cu for a juridic inferioar legii... 1993 ß Popa. 399 . Editura Actami 1994 ß Vedina . Editura Actami... 1998 ß Iorgovan. Editura Lumina Lex. 1998 ß Negoi . Bucure ti.215/1991 a Administra iei publice locale ß Deleanu. ³No iuni de drept administrativ´. 3) Tr s tura general a raporturilor de drept administrativ prin prisma obiectului lor este aceea c ac iunea sau inac iunea lor. M. se realizeaz într-un regim de putere public . 1991 ß Dr ganu. Bucure ti. ³Drept constitu ional i institu ii politice´. A. Bucure ti NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL Utilizate în activitatea managerial a unei institu ii 1.

faptele i opera iunile considerate de lege ca fapte de comer . comer ul ar consta în opera iuni cu m rfuri. ca principiu. Obiectul dreptului comercial Potrivit concep iei clasice a dreptului comercial. dreptul comercial este un drept profesional. sistemul obiectiv.În sens etimologic. calificate de lege ca fapte de comer . ceea ce înseamn ³cu marfa´. 1. fapte i opera iuni. materialelor. În sistemul subiectiv.1. implicit a dezvolt rii societ ii omene ti. care la rândul sau reprezint o juxtapunere a cuvintelor ³cum´ i ³merx´. dreptul comercial are o sfer mai cuprinz toare.lea. Având în vedere accep iunea juridic a no iunii de comer . În sens juridic. precum i raporturilor juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant.2. Codul comercial român are la baz . Defini ia dreptului comercial Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorâte din actele juridice. Istoria dreptului comercial este strâns legat de istoria comer ului si. Acest sistem a stat la baza primelor reglementari legale ale activit ii comerciale. etc. comer ul a fost guvernat de reguli cutumiare. Dup sistemul obiectiv. Deci. ci i opera iunile de producere a m rfurilor. no iunea de comer are un con inut mai larg decât cel al no iunii definite în sens economic. 1. adic acelor acte juridice. comer ul ar consta în opera iunile cuprinse în intervalul dintre momentul producerii m rfurilor i intr rii lor în circula ie. în general. întreprinz torii. În sens economic. expresia de ³comer ´ provine din latinescul ³commercium´. prin aceasta. circula ia bunurilor de la produc tor la consumator. fie de sorginte 400 . Deci. pân în momentul ajungerii acestora la consumatori. indiferent de persoana care le s vâr e te. care se aplic persoanelor care au calitatea de comerciant. comer ul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul si. Acest sistem a constituit fundamentul Codului comercial francez de la 1807. anterioare marii codific ri franceze de la începutul secolului al XIX. dreptul comercial are ca obiect normele juridice la care sunt supu i comercian ii. Sub acest aspect. acesta reglementând activitatea comercial . Ea cuprinde nu numai opera iunile de interpunere i circula ia m rfurilor. i ob inerea unor rezultate de o valoare mai mare. La începuturile sale. prin transformarea materiilor prime. exist dou sisteme care permit determinarea sferei dreptului comercial. dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comer ului. pe care le realizeaz fabrican ii sau. definit ca o activitate de producere i circula ie a m rfurilor. pe care le realizeaz negustorii.

care este i ast zi în vigoare.3. Legea privind impozitul pe profit etc. Unde ea nu dispune se aplic Codul civil. comercian ii. dispozi iile îndoielnice se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a încheiat contractul. doctrina recunoa te uzurile interpretative (conven ionale). cu modific rile ulterioare. 1) Izvoarele legislative ale dreptului comercial Codul comercial reprezint principalul izvor de drept comercial. 3) Doctrina dreptului comercial. FAPTELE DE COMER 401 . contractul de vânzare-cump rare.).locale. Cu privire la corela ia dintre Codul comercial i legile comerciale speciale se aplic principiile generale (specialia generalibus derogant).1 C. Un anumit rol în aplicarea reglementarii legale îl au obiceiurile. dac în dreptul nostru comercial nu exist uzuri legislative. fie de provenien a str in . contractul de mandat etc. 2) Uzurile comerciale nu sunt izvoare de drept. 970 C. Codul comercial francez a fost adoptat în 1808.. 1C. în anul 1882 s-a reu it adoptarea Codului comercial italian. Legea privind Registrul comer ului.com. Dar.´. Astfel. 1. obliga iile comerciale i falimentul. Din aceste dispozi ii legale rezult c dreptul comercial are ca izvoare formale Codul comercial i Codul civil. În Italia. potrivit art. O importan deosebit o au dispozi iile Codului civil privind materia obliga iilor. 2. Legile comerciale speciale mai frecvent întâlnite sunt: Legea nr. dar i a tot ce era nou în doctrina francez . El cuprinde norme juridice care reglementeaz institu iile fundamentale ale dreptului comercial: faptele de comer . Codul civil reprezint un izvor subsidiar al dreptului comercial. precum i cele relative la contractele speciale (contractul de societate. au un rol important în interpretarea legilor comerciale. Legea privind combaterea concurentei neloiale. jurispruden a i doctrina dreptului comercial. respectiv legile civile speciale. De i nu sunt men ionate.civ. 31/1990 republicata. În 1887 a fost adoptat Codul comercial român. dispune: ³In comer se aplic legea de fa . în special cele referitoare la izvoarele i efectele obliga iilor. ulterior. izvoare ale dreptului comercial sunt i legile comerciale speciale. conven iile trebuie executate cu bun credin . prin valorificarea tradi iei. ca i practica judiciar în domeniu. De asemenea. La elaborarea acestui cod a fost folosit Codul comercial italian din anul 1882. a a cum rezult din dispozi iile art. Izvoarele dreptului comercial Art. Dar. ca urmare a leg turilor cu negustorii de pe alte meleaguri. belgian i german . com.

exemplificativ i nu limitativ.Codul comercial român stabile te anumite acte juridice i opera iuni pe care le clasific ³fapte de comer ´. Deci. cu condi ia ca acestea s aib caracteristicile faptelor de comer expres 402 . potrivit Codului comercial intr sub inciden a legilor comerciale nu numai contractele comerciale. Codul comercial român. cambiile i ordinele de producte sau m rfuri «. pct. Legiuitorul a consacrat ca fapte de comer cele mai frecvente acte juridice i opera iuni care constituiau baza activit ii comerciale la data adopt rii reglementarii. întreprinderile de editur . 3 Cod comercial are un caracter enun iativ. de manufactur i imprimerie. Legiuitorul român a voit s supun legilor comerciale nu numai raporturile rezultate din actele juridice (manifest rile de voin s vâr ite în scopul de a produce efecte juridice). Art. Aceasta înseamn c la lista faptelor de comer prev zute expres de lege se pot ad uga i alte fapte de comer . 2) lucrate. întreprinderile de fabrici. opera iunile de mijlocire în afaceri comerciale. libr rie i obiecte de art . vânz rile de producte. vânz rile i închirierile de m rfuri în natur sau 3) cump r rile sau vânz rile de p r i sau de ac iuni ale societ ilor comerciale. reglementeaz faptele de comer . ca i modelul sau italian. ci i raporturile izvorâte din faptele juridice. adic alte acte i opera iuni. 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) orice întreprindere de furnituri. 20. 4) 5) afaceri. întreprinderile de spectacole publice. iar nu actele de comer . opera iunile de banc i schimb. întreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe ap sau pe uscat. agen ii i oficii de întreprinderile de construc ii. 3 Cod comercial prevede:´ Legea consider fapte de comer : 1) cump r rile de producte sau de m rfuri spre a se revinde. ci i faptele licite (îmbog irea f r justa cauz . fie în natur . Prin s vâr irea uneia sau mai multor fapte de comer se nasc raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale. comisioane. Enumerarea prev zut la art. fie dup ce se vor fi lucrat sau pus în lucru. plata nedatorat ) i faptele ilicite s vâr ite de comercian i în leg tura cu activitatea lor comerciala.

recunoscute de lege. Codul comercial nu d o defini ie a faptei de comer ; el stabile te numai o list a actelor juridice i opera iunilor pe care le declar fapte de comer . În absen a unei defini ii legale a faptei de comer , doctrina dreptului comercial a c utat s formuleze o defini ie general a faptei de comer . Aceasta prezint interes practic sub mai multe aspecte: a) întrucât unele acte juridice sunt bivalente ± comerciale i civile ± este imperios necesar s se stabileasc un criteriu de delimitare între actele comerciale i cele civile, b) enumerarea faptelor de comer , f cut de art. 3 C. com. este enun iativ i nu limitativ , astfel încât trebuie s existe anumite criterii de comercialitate în temeiul c rora judec torul s poat recunoa te i alte acte sau opera ii ca fapte de comer , chiar dac ele nu sunt expres prev zute de lege; c) o defini ie general a faptei de comer serve te, pe un plan mai general, la determinarea sferei dreptului comercial i implicit delimitarea acestuia de dreptul civil. Actele de comer sau faptele de comer sunt actele juridice, faptele juridice i opera iunile economice prin care se realizeaz producerea de m rfuri, executarea de lucr ri ori prestarea de servicii sau o interpunere în circula ia m rfurilor, cu scopul de a ob ine profit. Faptele de comer reglementate de Codul comercial se împart în trei categorii: fapte de comer obiective, fapte de comer subiective i fapte de comer unilaterale sau mixte. 2.1. Faptele de comer obiective Faptele de comer obiective sunt actele juridice sau opera iunile prev zute în principal de art.3 Cod comercial. Ele sunt denumite obiective deoarece legiuitorul lea considerat comerciale datorit naturii lor i pentru motive de ordine publica. Orice persoan este liber s s vâr easc ori s nu s vâr easc asemenea acte sau opera iuni. În aceast situa ie, persoana în cauz intr sub inciden a legilor comerciale. Faptele de comer obiective pot fi împ r ite în trei mari grupe: 2.1.1. Opera iunile de interpunere în schimb sau circula ie Aceste opera iuni corespund no iunii economice de comer , în sensul de activitate de vânzare ± cump rare a m rfurilor pentru a ajunge de la produc tor la consumator. a. Cump rarea i vânzarea comercial Sub aspectul structurii sale, vânzarea-cump rarea comercial este asem n toare vânz rii±cump r rii civile. Este vorba de un contract în temeiul c ruia o parte (vânz torul) se oblig s transmit celeilalte p r i (cump r torul) proprietatea unui lucru, în schimbul unui pre (art. 1294 C. civ.). Ceea ce deosebe te vânzarea-

403

cump rarea comercial de cea civil este func ia economic a contractului i anume interpunerea în schimbul bunurilor. Când contractul îndepline te aceasta func ie, vânzarea-cump rarea este o fapt de comer i deci supus legilor comerciale. Tr s tura caracteristic a cump r rii i vânz rii comerciale o constituie inten ia de revânzare; cump rarea este f cut în scop de revânzare sau închiriere, iar vânzarea este precedat de o cump rare f cut în scop de revânzare. Inten ia de revânzare sau închiriere trebuie sa îndeplineasc trei condi ii: ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie sa existe la data cump r rii;

ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie s fie exprimat de cump r tor, adic s fie cunoscut contractantului; ß inten ia de revânzare sau închiriere trebuie s priveasc în principal bunul cump rat. Cump rarea i vânzarea comercial poate avea ca obiect numai bunuri mobile: producte, m rfuri, titluri de credit. Productele sunt produsele naturale ale p mântului care se ob in prin cultura sau exploatare direct (de exemplu cereale, legume) sau produsele animalelor (de exemplu lâna, laptele). M rfurile sunt produse ale muncii destinate schimbului (de exemplu autoturismele). Titlurile de credit sunt înscrisuri în baza c rora titularii lor pot s exercite drepturile specificate în cuprinsul lor. Nu sunt fapte de comer cump r rile de producte sau de m rfuri care s-ar face pentru uzul sau pentru consuma ia cump r torului ori a familiei sale. b. Opera iunile de banc i schimb:

Potrivit art. 3 pct. 11 C. Com. sunt considerate fapte de comer opera iunile de banc i schimb. Opera iunile de banc sunt opera iunile asupra sumelor de bani în numerar, creditelor i titlurilor negociabile. Ele sunt opera iuni de depozit, de efectuare de pl i, de acordare de credite, opera iuni asupra titlurilor de credit. Opera iunile de schimb sunt opera iunile de schimb de moned sau bilete de banc na ionale sau str ine, precum i opera iunile referitoare la transmiterea de fonduri prin evitarea transferului de numerar. 2.1.2. Intreprinderile: In concep ia Codului Comercial întreprinderea apare ca o structur de organizare a unei activit i (un organism economic i social) iar nu ca un subiect de drept.

404

Întreprinderea constituie organizarea autonom a unei activit i, cu ajutorul factorilor de produc ie (for ele naturii, capitalul i munca) de c tre întreprinz tor i pe riscul s u, în scopul producerii de bunuri i servicii, destinate schimbului, în vederea ob inerii unui profit. Aceast defini ie prive te numai întreprinderile avute în vedere de Codul Comercial. Deci, pentru a fi supus Codului Comercial, întreprinderea trebuie s aib ca obiect opera iunile prev zute de art. 3 C. Com., care sunt considerate fapte de comer . Din defini ia dat rezult urm toarele caracteristici ale întreprinderii: a) existen a unei organiz ri autonome a unei activit i cu ajutorul factorilor de produc ie; b) asumarea de c tre întreprinz tor a coordon rii întregii activit i i implicit a riscului acestei activit i; c) scopul activit ii este producerea de bunuri i servicii destinate schimbului în vederea ob inerii unui câ tig; 2.1.3. Faptele de comer conexe: Faptele de comer conexe sunt acte juridice sau opera iuni care dobândesc comercialitate datorit strânsei leg turi pe care o au cu acte sau opera iuni considerate de lege fapte de comer . Din categoria faptelor de comer conexe fac parte: a) contractele de report asupra titlurilor de credit;

b) cump r rile sau vânz rile de p r i sociale sau ac iuni ale societ ilor comerciale; c) d) e) f) g) h) i) opera iunile de mijlocire în afaceri; cambia sau ordinele în producte sau m rfuri; opera iunile cu privire la naviga i; depozitele pentru cauza de comer ; contul curent i cecul; contractele de mandat, comision i consigna ie; Contractele de gaj i fidejusiune.

2.2. Faptele de comer subiective:

405

Art. 4 C. com. dispune: ³Se socotesc, afar de acestea (adic cele prev zute în art. 3 ± nota n.s.), ca fapte de comer celelalte contracte i obliga iuni ale unui comerciant, dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din însu i actul´. Prin urmare, pe lâng faptele de comer obiective, a c ror comercialitate este independent de calitatea persoanei care le s vâr e te, Codul comercial reglementeaz i faptele de comer subiective care dobândesc caracter comercial din calitatea de comerciant a persoanei care le s vâr e te. 2.3. Faptele de comer unilaterale sau mixte: Potrivit art. 5 C. com., nu se pot considera fapte de comer vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup p mântul sau, ori cel cultivat de acesta. Deci, vânzarea de produse agricole unui comerciant este act de comer pentru comerciant i act civil pentru agricultor. Apoi, art. 6 C. com. prevede ca asigur rile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comer ului i asigur rile asupra vie ii sunt fapte de comer numai pentru asigur tor. Deoarece în toate aceste cazuri actele juridice sau opera iunile men ionate sunt fapte de comer numai pentru una dintre par i, ele au fost denumite fapte de comer unilaterale sau mixte. Faptele de comer unilaterale sau mixte sunt guvernate de legea comerciala pentru ambele par i, chiar dac pentru una dintre ele actul juridic are caracter civil (art.56 C. com.).

3. COMERCIAN II 3.1. No iunea de comerciant: Potrivit Codului Comercial Roman, subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atât comercian ii, cât i necomercian ii. Reglementarea sa se aplic oric rei persoane care s vâr e te fapte de comer obiective (art. 3 C.com), indiferent dac persoana care le s vâr e te are sau nu calitatea de comerciant. Dac s vâr irea faptelor de comer are un caracter profesional, persoana în cauz devine comerciant (art. 7 C.com). Odat dobândit calitatea de comerciant, toate actele i faptele juridice ale acestei persoane sunt prezumate a fi comerciale (art. 4. C.com). Dac îns , s vâr irea faptelor de comer obiective de c tre o persoan are caracter accidental, de i raportul juridic care s-a n scut este supus reglementarii comerciale, totu i, persoana care le-a s vâr it p streaz calitatea de necomerciant (art.9 C.com). In concluzie, ca expresie a concep iei sale obiective, codul comercial prevede c

406

³sunt comercian i aceia care fac fapte de comer , având comer ul ca profesiune obi nuit , i societ ile comerciale.´ (art. 7 C.com) Precizarea no iunii de comerciant prezint un mare interes practic. Calitatea de comerciant implic un statut juridic diferit de cel al necomercian ilor, cu consecin e deosebite asupra raporturilor juridice la care particip : a. legea institu ie anumite obliga ii pentru comercian i, considerate obliga ii comerciale, astfel, înainte de începerea comer ului, comerciantul este obligat s cear înmatricularea în registrul comer ului, iar în cursul exercit rii i la încetarea comer ului s cear înscrierea în registru a men iunilor privind actele i faptele a c ror înregistrare este prev zut de lege; orice comerciant are obliga ia s in anumite registre de contabilitate (art. 22 C. com) i de asemenea s desf oare activitate comerciala în condi iile unei concurente loiale; b. legea instituie o prezum ie de comercialitate; toate actele i opera iunile s vâr ite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comer i deci supuse legilor comerciale (art.4 C.com); c. actele comerciale încheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale, derogatorii de la regimul actelor juridice civile; d. în cazul încet rii pla ilor pentru datoriile sale comerciale, comerciantul poate fi declarat în faliment; procedura falimentului este aplicabil numai comercian ilor ea nu se aplic necomercian ilor, chiar dac s-au obligat prin acte comerciale; e. comercian ii pot participa la constituirea unor camere de comer i industrie, ca organiza ii autonome, destinate s promoveze i s apere interesele lor; f. comercian ii sunt supu i impozitului pe profitul realizat prin activitatea comercial ; Art. 34 C. com. prevede ca dispozi iile codului comercial privind registrele comerciale nu se aplic colportorilor comercian ilor care fac micul trafic ambulant, c r u ilor sau acelor al c ror comer nu iese din cercul unei profesiuni manuale. 3.2. Calitatea de comerciant: In temeiul Codului Comercial calitatea de comerciant se dobânde te în mod diferit, dup cum este vorba de o persoan fizic sau de o persoan juridic . 3.2.1. Dobândirea calit ii de comerciant:

a. Dobândirea calit ii de comerciant de c tre o persoan fizic : ³sunt comercian i aceia care fac fapte de comer având comer ul ca profesiune obi nuita´, potrivit art. 7 C. com. Pentru dobândirea calit ii de comerciant sunt necesare trei condi ii: 1. s s vâr easc anumite fapte de comer obiective;

407

2. 3.

s s vâr easc fapte de comer ca profesiune; s s vâr easc fapte de comer în nume propriu;

Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi delimitat de alte profesiuni pe care le exercit persoanele fizice. Avem în vedere pe meseria i, pe cei care exercit profesii liberale i pe agricultori. Meseria ul este considerat comerciant în cazurile în care cump r m rfuri în vederea prelucr rii i revânz rii lor (art. 3. pct.1. C.com) sau, folosind for a de munc str in , î i organizeaz o întreprindere (art. 3 pct. 9 C.com.). Persoanele care exercit profesii liberale nu au calitatea de comerciant (exemplu medicii, avoca ii, notarii publici). În cazul în care pentru exercitarea activit ii, cel care îndepline te o profesiune liberal (dentistul) cump r i folose te anumite materiale se consider c aceste acte sunt accesorii i deci persoana în cauz nu devine comerciant. Întrucât vânzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe p mântul sau ori pe care le-a cultivat nu este fapta de comer , ci act juridic civil, înseamn ca agricultorii nu au calitatea de comercian i. b. Dobândirea calit ii de comerciant de c tre societ ile comerciale: potrivit art. 7 C. com. pe lâng persoanele fizice, au calitatea de comerciant i societ ile comerciale. Sunt avute în vedere societ ile comerciale reglementate de Legea Nr. 31/1990: societatea, în nume colectiv, societatea în comandita simpla, societatea pe ac iuni, societatea în comandita pe ac iuni i societatea cu r spundere limitata. Societatea comerciala are o unica finalitate; ea se constituie în scopul de a desf ura o activitate comercial ; societatea este comercial numai dac obiectul ei, prev zut obligatoriu în actul constitutiv consta în s vâr irea uneia sau mai multor fapte de comer obiective. Exercitarea activit ii comerciale este ra iunea de a fi a societ ii comerciale. În consecin , pentru a dobândi calitatea de comerciant, societatea comercial trebuie s se constituie cu respectarea condi iilor prev zute de lege în acest sens. c. Calitatea de comerciant a altor persoane juridice:

1. Statul i unit ile sale administrativ teritoriale: art. 8 C. com. prevede c : ³Statul, jude ul i comuna nu pot avea calitatea de comerciant. Aceasta concep ie a codului comercial era justificata la data adopt rii sale, când activitatea statului i a unit ilor sale administrativ teritoriale privea numai serviciile publice. Pornind de la faptul ca statul s vâr e te pe lâng actele de autoritate necesare func ionarii serviciilor publice i acte cu caracter privat, în doctrina s-a considerat ca el este subiect al raporturilor comerciale. Deci, cu toate ca nu are calitatea de comerciant, statul poate s vâr i anumite fapte de comer . 2. Regiile autonome: potrivit art.135 din Constitu ie, proprietatea public apar ine statutului sau unit ilor sale administrativ teritoriale. Bunurile proprietate public sunt inalienabile. În condi iile legii ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institu iilor publice sau pot fi concesionate sau închiriate. Potrivit Legii Nr.15 / 1990, regiile autonome se organizeaz i func ioneaz în ramurile strategice ale economiei na ionale. Calitatea de comerciant a regiei autonome se dobânde te din momentul înfiin rii sale, dup caz, prin hot râre a guvernului sau prin decizia organului administra iei publice locale.

408

3. Organiza iile cooperatiste: întrucât prin desf urarea unor activit i de producere i desfacere de m rfuri, de prest ri de servicii, se urm re te ob inerea de profit, aceast activitate are caracter comercial. În consecin organiza iile cooperatiste au calitatea de comerciant. 4. Asocia iile i funda iile: potrivit legii, scopul înfiin rii asocia iilor i funda iilor este desf urarea unei activit i dezinteresate, iar nu ob inerea unui profit. Deci asocia iile i funda iile nu au calitatea de comerciant. 3.2.2. Dovada calit ii de comerciant: In cazul unei persoane fizice, întrucât calitatea de comerciant se dobânde te prin s vâr irea faptelor de comer obiective cu caracter profesional, înseamn c aceast calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care s rezulte c persoana în cauz a s vâr it efectiv una sau mai multe fapte de comer prev zute de art. 3 C.com. ca o profesiune obi nuit i în nume propriu. In cazul societ ii comerciale, calitatea de comerciant constituirea societ ii. Deci, calitatea de comerciant a proba prin dovedirea constituirii societ ii în condi iile de dovada care ar putea fi folosit este copia certificat registrul comer ului a societ ii comerciale. 3.2.3 Încetarea calit ii de comerciant In cazul persoanei fizice, aceasta înceteaz s mai aib calitatea de comerciant în momentul în care nu mai s vâr e te fapte de comer ca profesiune. Încetarea trebuie s fie efectiv i din ea s rezulte inten ia de a renun a la calitatea de comerciant. In cazul societ ii comerciale, calitatea de comerciant se pierde în momentul în care societatea înceteaz s mai existe ca persoana juridica. Societatea comerciala î i înceteaz existen a prin dizolvare i lichidare. Potrivit legii, dizolvarea poate avea loc prin trecerea termenului stabilit pentru durata societ ii, imposibilitatea realiz rii obiectului societ ii sau realizarea acestuia, hot rârea adun rii generale, faliment. Dizolvarea societ ii nu atrage dup sine pierderea automat a personalit ii juridice a societ ii. În aceasta situa ie, societatea nu mai poate face opera iuni comerciale, dar poate face opera iunile necesare lichid rii. 4. SOCIET ILE COMERCIALE ii civile: se dobânde te prin îns i societ ii comerciale se poate prev zute de lege. Un mijloc de pe înmatriculare în

4.1. No iunea i caracterele juridice ale societ

Din dispozi iile art. 1491, 1492 C.civ. rezult c societatea este un contract în temeiul c ruia dou sau mai multe persoane (asocia i) se în eleg s pun în comun anumite bunuri pentru a desf ura împreun o anumit activitate, în vederea realiz rii i împ r irii beneficiilor care vor rezulta. Contractul de societate are urm toarele elemente esen iale care îl deosebesc de alte contracte :

409

a)

fiecare asociat se oblig s pun în comun o valoare patrimonial (aport); oare împreun o activitate care constituie obiectul

b) asocia ii se oblig s desf societ ii; c)

to i asocia ii particip la realizarea i împ r irea beneficiilor.

Din defini ia dat rezult caracterele juridice ale contractului de societate: a) contractul este plurilateral, în sensul c la încheierea sa particip dou sau mai multe persoane, fiecare asumându- i anumite obliga ii; b) contractul este cu titlu oneros; fiecare asociat urm re te realizarea unui folos patrimonial, adic ob inerea de beneficii; c) contractul este comutativ; întinderea obliga iilor fiec rui asociat este cunoscut în momentul încheierii contractului; d) contractul este consensual, ceea ce înseamn c se încheie prin simplul acord de voin a al p r ilor; forma scris este cerut ad probationem. 4.2. Defini ia societ ii comerciale:

Societatea comercial poate fi definit ca o grupare de persoane constituit pe baza unui contract de societate i beneficiind de personalitatea juridic , în care asocia ii se în eleg s pun în comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comer , în scopul realiz rii i împ r irii beneficiilor rezultate 4.3. Societatea civil i societatea comercial :

Asem n ri: au aceea i esen ; fiecare reprezint o grupare de persoane i de bunuri (capitaluri) în scop economic i lucrativ; ß atât societatea civil , cât i cea comercial iau na tere printr-un contact de societate; ß ambele societ i au un scop lucrativ; asocia ii urm resc realizarea i împ r irea unor beneficii. Deosebiri: obiectul sau natura opera iunilor pe care le realizeaz societatea; ß societatea comercial este investit cu personalitate juridic , în timp ce societatea civil r mâne un simplu contract, f r a fi subiect de drept de sine st t tor; ß între societatea civil i cea comercial exist deosebiri privind condi iile în care acestea se constituie i func ioneaz . 4.4. Elemente specifice ale contractului de societate care st la baza

410

societ

ii comerciale

4.4.1. Aporturile asocia ilor Sub aspect juridic, prin aport se în elege obliga ia pe care i-o asum fiecare asociat de a aduce în societate un anumit bun, o valoare patrimonial . În limita aportului, asociatul devine debitor al societ ii cu toate consecin ele care decurg din aceast calitate. Obiectul aportului îl poate constitui: aportul în numerar; are ca obiect o sum de bani pe care asociatul se oblig s o transmit societ ii; aportul în natura; are ca obiect anumite bunuri, care pot fi bunuri mobile(cl diri, instala ii), bunuri mobile corporale (materiale, m rfuri) sau incorporale (crean e, fond de comer ); aportul în industrie, care const în munc sau activitatea pe care asociatul promite s o efectueze în societate, având în vedere competen a i calificarea sa. 4.4.2. Capitalul social i patrimoniul societ ii

Prin capitalul social al unei societ i comerciale se în elege expresia valoric a totalit ii aporturilor asocia ilor care particip la constituirea societ ii. Capitalul social mai este denumit i capital nominal. Capitalul social are o dubl semnifica ie: contabil i juridic . El constituie gajul general al creditorilor societ ii. De aceea, este fix pe toat durata societ ii. Capitalul subscris reprezint valoarea total a aporturilor pentru care asocia ii s-au obligat s contribuie la constituirea societ ii. Capitalul subscris coincide cu capitalul social. Capitalul v rsat este valoarea total a aporturilor efectuate i care au intrat în patrimoniul societ ii. Capitalul social al societ ii este divizat în anumite frac iuni, denumite diferit dup forma juridic a societ ii : p r i de interes, p r i sociale, ac iuni. Patrimoniul societ ii, în lumina dreptului civil, îl constituie totalitatea drepturilor i obliga iilor cu valoare economic apar inând societ ii. Intre capitalul social i patrimoniul societ ii exist anumite deosebiri. Astfel, în timp ce capitalul social este expresia valoric a aportului asocia ilor, patrimoniul societ ii este o universalitate juridic , în care sunt cuprinse toate drepturile i obliga iile, precum i bunurile societ ii. 4.4.3. Inten ia asocia ilor de a colabora în desf comerciale urarea activit ilor

411

Formele societ ii comerciale: Potrivit art. 8). Criterii de împ r ire a beneficiilor Potrivit legii. 4.31/1990). Acest scop constituie criteriul de distinc ie între societatea comercial i asocia ie. 2 din Legea nr. Participarea la activitatea societ ii trebuie s fie efectiv i interesat .5. beneficiile trebuie s fie reale (art. Aceasta înseamn ca trebuie s se fi înregistrat un excedent. în contractul de societate trebuie s se prevad Äpartea fiec rui asociat la beneficii i la pierderi´ (art. iar obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. To i asocia ii trebuie s primeasc beneficii i s participe la suportarea pierderilor. c) societatea pe ac iuni este societatea al c rui capital social este împ r it în ac iuni. beneficiile trebuie s fie utile. Realizarea i împ r irea beneficiilor Scopul societ ii este acela de a realiza beneficii din activitatea comercial desf urat i de ale împ r i între asocia i sub forma de dividende. prin beneficiu se în elege un câ tig evaluabil în bani.37 din Legea nr. de a lucra în comun. în func ie de forma juridic a societ ii. când acesta s-a mic orat în cursul exerci iului financiar. 3) sau Ämodul de distribuire a beneficiilor´ (art. adic o sum de bani care s fie mai mare decât capitalul social. Pentru a putea fi repartizate. prin întocmirea bilan ului i a contului de profit i pierderi. In general. Aceast participare este diferit . Cum este i firesc. suportând toate riscurile activit ii comerciale. Totodat . deoarece nu pot fi distribuite beneficii din capitalul social.4. asocia ii comanditari r spund numai pân la concurenta aportului lor.4. 31/1990. b) societatea în comandita simpla este societatea ale c rei obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitata i solidara a asocia ilor comandita i. 4. adic s reprezinte beneficiile r mase dup întregirea capitalului social.Affectio societatis presupune inten ia de colaborare voluntar a asocia ilor. criteriul care este avut în vedere este contribu ia asocia ilor la formarea capitalului social al societ ii.4. societatea comercial îmbrac una din urm toarele forme juridice: a) societatea în nume colectiv este aceea societate ale c rei obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitat i solidar a tuturor asocia ilor. ac ionarii r spund numai în limita aportului lor.5. 412 . 4. Realizarea sau nerealizarea de beneficii poate fi stabilita numai la sfâr itul exerci iului financiar.

Acest fapt reclam limitarea num rului asocia ilor (maximum 50 de asocia i). asocia ii r spund numai în limita aportului lor. asocia ii comanditati r spund numai pân la concurenta aportului lor.d) societatea în comandita pe ac iuni este societatea al c rui capital social este împ r it în ac iuni. Aceast form de societate împrumut unele caractere. Fac parte din aceast categorie : societatea în nume colectiv i societatea în comandita simpla. asocia ii r spund nelimitat i solidar pentru obliga iile societ ii. Societ ilor comerciale: i de capitaluri i de persoane i societ Societ ile de persoane se constituie dintr-un num r mic de persoane. f r s prezinte interes calit ile personale ale asocia ilor. Clasificarea societ 4. pe baza cunoa terii i încrederii reciproce a calit ilor personale ale asocia ilor.6.6.6. iar asocia ii comanditari numai în limita aportului lor. In societatea pe ac iuni i societatea cu r spundere limitat . e) societatea cu r spundere limitata este societatea ale c rui obliga ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Ca i în cazul societ ilor de persoane.3.2.6. cât i de la societ ile de capitaluri. asocia ii r spund pân la concurenta aportului lor. Intr în aceast categorie: societatea pe ac iuni i societatea în comandita pe ac iuni. În ce prive te r spunderea asocia ilor pentru obliga iile societ ii. In societatea în nume colectiv. constituirea societ ii cu r spundere limitat se bazeaz pe încrederea i calit ile asocia ilor. 4. iar obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu r spunderea nelimitat i solidar a asocia ilor comanditati. Societ i în care asocia ii au o r spundere nelimitat au o r spundere limitat i societ i în care asocia ii R spunderea asocia ilor pentru obliga iile sociale este diferit în raport de forma juridic a societ ii.1. Societatea cu r spundere limitat nu se încadreaz în nici una din aceste categorii. 4. Elementul esen ial îl reprezint cota de capital investita de asociat. Societ ile de capitaluri se constituie dintr-un num r mare de asocia i. impus de nevoile acoperirii capitalului social. atât de la societ ile de persoane. asocia ii r spund numai în limita aportului lor. In privin a societ ii în comandita simpl sau pe ac iuni r spunderea asocia ilor este diferit : asocia ii comanditati r spund nelimitat i solidar. 4. Societ i cu p r i de interes i societ i pe ac iuni 413 . precum i condi ii restrictive privind transmiterea p r ilor sociale. ca i în cazul societ ilor de capitaluri.

. precum i cazul societ ii cu r spundere limitat (p r i sociale). Editura Atles SRL... Titlurile de valoare au un element comun: ele materializeaz dreptul asocia ilor asupra unei frac iuni din capitalul social.4.6. L. Drept comercial roman. Bucuresti. 1991 y Georgescu. Bucuresti. Editura Socec. ci titluri de legitimare. societatea în comandita pe ac iuni i societatea cu r spundere limitat . Capitalul social este împ r it în ac iuni în cazul societ ii pe ac iuni i societ ii în comandita pe ac iuni. Între aceste titluri de valoare exista o deosebire esen ial : ac iunile fac parte din categoria titlurilor de valoare negociabile. societ ile comerciale. 1948 ELEMENTE DE PROTOCOL 414 . 1992 ß C p ân . Societ i cu capital românesc i societ i cu participare str in Societ ile cu capital românesc sunt societ ile în care asocia ii sunt cet eni români ori persoane juridice de na ionalitate român . BIBLIOGRAFIE: ß Codul Comercial ß Legea Nr. 4. Bucuresti. 4. O. republicata cu modific rile ulterioare y C rpenaru. Drept comercial român. Societ i care emit titluri de valoare i societ asemenea titluri i care nu pot emite Societ i care emit titluri de valoare pot fi societatea pe ac iuni.31 / 1990 pricind Societatile comerciale. Editura Lumina Lex. Institu ii ale noului drept comercial.Dup structura capitalului social i modul de împ r ire a acestuia. Societ ile cu capital str in sunt societ ile care se constituie cu capital integral str in sau în asociere cu persoane fizice sau juridice romane.6. S. iar certificatele de p r i sociale nu sunt titluri negociabile. Capitalul social se divide în p r i de interes în cazul societ ii în nume colectiv i societ ii în comandita simpl . societ ile comerciale se clasific în dou categorii: societ i în care capitalul social se divide în p r i de interes i societ i în care capitalul social se împarte în ac iuni. In cea de a dou categorie sunt cuprinse societatea în nume colectiv i societatea în comandita simpla. I..5.

uneori. b tutul cu degetele pe bra ele scaunului. i unul i cel lalt impun curtoazia care trebuie s guverneze raporturile între oamenii de bun credin . De asemenea. însu irea i respectarea unor reguli de eticheta pot i trebuie s constituie o sarcin de ordin profesional. încheierea i intrarea în vigoare a unor documente / acte specifice. În concluzie. În timpul conversa iei este nepoliticos s -l apuci de rever sau de nasture pe interlocutor pentru a da mai mult greutate argumentelor personale sau s -l aprobi b tându-l pe umeri ori lovindu-l cu cotul. Încruci area genunchilor la prea mare în l ime trebuie. al c rui obiect este de a oferi fiec rui participant prerogativele. str nutul i alte zgomote dizgra ioase (aerofagii etc.Necesare activit ii de secretariat 1. sprijinirea capului de sp tar. la interpret ri eronate. Protocolul pune problema regulilor care determin ordinea de prec dere între parteneri. Trebuie evitat strângerea genunchilor cu mâinile. f r respectarea unor reguli de etichet . la complica ii rela ionale care dep esc sfera rela iilor strict personale ale celor în cauz . negocierea. în general. evitat . Ceremonialul i protocolul garanteaz egalitatea în drepturi a partenerilor. A ezarea pe scaun sau canapea trebuie f cut de a a manier încât s nu denote o stare de plictiseal sau satisfac ia de a fi cucerit un loc pe care nu e ti dispus s -l cedezi. Nu se pot concepe rela ii între parteneri f r contactul uman necesar i. Rolul protocolului Ceremonialul creeaz cadrul i atmosfera în care urmeaz s se desf oare raporturile dintre interlocutori / parteneri. Este foarte important cunoa terea i aplicarea acestor reguli de c tre fiecare partener. s se controleze permanent în fiecare ocazie asupra acesteia. A. Femeile trebuie s acorde mare aten ie felului cum stau pe scaun i cum î i încruci eaz picioarele. privilegiile i imunit ile la care are dreptul. Protocolul codific regulile care guverneaz ceremonialul. fotoliu sau canapea. de asemenea. tusea. 2. inuta fizic (pe strad i în societate) Este foarte important ca partenerii s aib o inut corect . în ultim instan . s ii mâinile în buzunar sau s te joci nervos cu bricheta. un râs zgomotos. Ambele au o inciden zilnic asupra vie ii i activit ii de afaceri. Pe cât posibil. Ceremonialul i protocolul guverneaz . batista sau alt obiect. dat fiind c necunoa terea sau ignorarea lor pot duce.i fac auzit în mod liber vocea. de asemenea. astfel încât rochia s poat acoperi genunchii. Eticheta ÄRegulile de conduit ´ sau Äregulile de comportare´ la care se refer eticheta contribuie la buna desf urare a rela iilor din societate. îngrijit .) 415 . i la o desf urare normal a activit ii in afaceri în special. În societate este gre it s te sprijini de sp tarul unui scaun sau de perete. care permite fiec reia dintre ei s . Necunoa terea acestor reguli poate fi considerat . trebuie evitate o gesticulare excesiv . trebuie evitat s stai cu spatele la alt persoan care este a ezat pe scaun. în cadrul acestui contact. o lips de competen profesional a unei persoane chemate s reprezinte interesele unei p r i pe planul rela iilor specifice.

de so ii de înal i demnitari etc. În toate împrejur rile. necunoscu i celui care salut .B. b rba ii se scoal pentru a strânge mâna interlocutorului. S rutul mâinii se face într-o form politicoas . se salut tot grupul. bun ziua sau bun seara´. este gre it s se rezerve acest gest numai pentru unele dintre femeile care se afl împreun . eschivarea trebuie f cut cu tact. înclinând u or capul i privind la persoana salutat . De obicei. De asemenea. mai ales când este vorba de femei în vârst sau c s torite. o serie de nuan e care pot s -i modifice sau s -i completeze sensul. nu se ridic în picioare decât când este vorba de o persoan mult mai în vârst sau pe care dore te s-o onoreze în mod special. Este recomandabil ca b rbatul când salut cu p l ria s o in de calot . de o deosebit importan a în activitatea partenerilor este felul în care se fac prezent rile. s-o salu i. În cazul strângerii de mân rolurile sunt inversate: femeia este aceea care întinde prima mâna. La întâlnirile oficiale se pronun denumirea rangului: Äbun ziua domnule director. s fie salutat . se accept salutul printr-o simpl înclinare a capului. salutul se face printr-o înclinare a capului. Dac persoana cunoscut este împreun cu mai mul i prieteni.#. totu i. în schimb. s constituie o expresie de stim sau o simpl obliga ie formal . Strângerea de mân poate interveni fie când persoanele care s-au salutat se opresc pentru a sta de vorb sau a continua drumul împreun . persoanele mai tinere salut primele pe cele mai în vârst . R spunsul la salut este obligatoriu: un gest contrar poate fi socotit ca lips de polite e. Este gre it s se s rute mâna înm nu at . Când este întâlnit o persoan care pare cunoscut . persoana cea mai în vârst celei mai tinere i persoana cu grad superior celei sau celor cu grad inferior. În alte cazuri. Pentru o secund . În timpul salutului se folosesc i formulele: Äbun diminea a. prin aplecarea corpului. arborând uneori un surâs. Salutul Salutul este o manifestare de curtoazie fa de o alt persoan sau de un grup de persoane. C. cele dou persoane se privesc în ochi în momentul strângerii mâinii. fiind considerat ca o form de curtoazie. femeia r spunde la salut printr-o u oar înclinare a capului. În cazul întâlnirii cu o persoan cunoscut pe care nu dore ti. femeile. Dac mâinile îi sunt ocupate. Prezent rile În probleme de etichet . ministru etc. în mimic i în inut . f r a o putea identifica imediat. Persoanele care se afl intr-o ma ina salut primele persoanele cunoscute de pe strada. Câteva reguli de baza în leg tur cu salutul: ß ß ß b rba ii salut primii femeile. în cazul în care au fost v zute. de exemplu). iar în anumite împrejur ri este recomandabil s se simuleze gestul (în aer liber. este preferabil. subalternii salut pe superiorii in grad. El comport . fie cu ocazia prezent rii lor. În aceast privin trebuie respectate urm toarele 416 . S rutul mâinii continu înc s fie practicat în numeroase locuri sau împrejur ri. presedinte.

astfel încât între ace tia s existe anumite puncte de contact. cuno tin e variate de cultur general . Organizarea acestor ac iuni nu constituie un scop în sine. Ele trebuie s devin instrumente de munc . apelative Ädomnul´ sau Ädoamna «´. În astfel de ocazii trebuie s se evite ca la autoprezentare s se adauge. Formule ca Äîncântat´. persoana mai tân r este prezentat celei mai in vârst . Conversa ia Orice reuniune sau ac iune protocolar . oricât de atent ar fi preg tit . de obicei se spune c nu este frumos Äs pari nici mai inteligent i nici mai instruit decât interlocutorul t u´. Pentru desf urarea unei conversa ii pl cute i mai ales utile muncii de informare se cer o bun preg tire politic i profesional . în afar de nume. La prezentarea unuia dintre so i de c tre cel lalt se spune simplu: Äso ul meu´ sau Äso ia mea´. În unele situa ii prezentarea sau autoprezentarea este urmat de schimbul c r ilor de vizit . Pentru crearea unei atmosfere pl cute. îns degajat . persoana cu gradul inferior este prezentat celei cu grad superior . Persoana care face prezent rile se adreseaz cu formula: Äîmi permite i s v prezint pe«´. Unele excep ii de la regulile de prezentare: ß fata tân r va fi ea prezentat unui b rbat în vârst i nu invers. La prezentarea unei perechi se va spune: domnul i doamna Ionescu sau domnul Ionescu i doamna. o component principal a muncii de informare i de rela ii. Dac se prezint o personalitate politic sau bine cunoscut în via a publica se va pronun a numai titlul acesteia nu i numele.reguli: ß ß ß b rbatul este prezentat femeii. fie prin forma ia lor intelectual . ex. func ia sau calitatea. începându-se întotdeauna cu so ul. aten ie. fie prin faptul c lucreaz în acelea i domenii de activitate sau în domenii care au contingen între ele. Dac persoana recomandat are mai multe titluri. s constituie un element principal al activit ii diplomatice. risc s devin plictisitoare în lipsa unor conversa ii interesante i utile. De i în practica noastr nu se obi nuie te autoprezentarea. eventual. Ädomnul pre edinte ´ etc. tact. în tot mai multe ri ea este cunoscut în rândul oficialit ilor i în corpul diplomatic. În timpul unei conversa ii. ad ugându-se. diplomatul trebuie s aib o atitudine corect . se pronun numai titlul cel mai mare. În ceea ce prive te atitudinea în timpul unei conversa ii. polite e i alte asemenea însu iri pe care diploma ii trebuie s le posede i care pot fi ob inute printr-o munc st ruitoare. Arta conversa iei nu poate fi însu it dup anumite formule. D. permanent de preg tire multilateral . gazda trebuie s se gândeasc la alegerea oaspe ilor. 417 . Äsunt fericit de a v fi întâlnit / cunoscut´ se folosesc în mod curent.

cum se face o leg tur telefonic . pe cât posibil. trebuie cunoscut în primul rând necesitatea de a se face prezent rile de rigoare. precum i institu ia la care lucreaz . Prezentarea trebuie s se fac indicându-se numai numele apelantului (f r apelativul domnul«). E. Convorbirea telefonic Telefonul este un mijloc important i extrem de util în rezolvarea sarcinilor profesionale curente. iar reprezentan ii din cadrul acelora i ministere sau ambasade s nu se adune în grupuri. astfel încât modul în care se sus ine o p rere contrarie s nu se fac de pe o pozi ie de superioritate ostentativ sau persiflare. Tot în cazul leg turii stabilite prin secretariat este recomandabil ca secretara s nu fac imediat leg tura. Reguli ce urmeaz a fi respectate cu prilejul unor ac iuni protocolare (mese. pe cât posibil. dar ferm . cocktailuri). La o mas este recomandabil ca diplomatul s se între in cu partenerul din dreapta i din stânga sa i s evite. Se va evita. recep ii. La recep ii. În cazul transmiterii unei comunic ri de o deosebit importan . tusea sau str nutul zgomotos în timpul conversa iilor. pentru controlul exactit ii. ci s procedeze în prealabil la identificarea persoanei care solicit convorbirea i s cear asentimentul celui chemat. acestea f cându-se cât mai discret posibil i întotdeauna în dosul batistei. întrucât anumite ra iuni pot impune ca o convorbire sau alta s nu aib loc atunci când este solicitat . cât i în men inerea leg turilor fire ti între cunoscu i. iar în al doilea rând. Pe nota transmis se va preciza data. apelantul trebuie s a tepte la telefon leg tura cu persoana c utat . a notei transmise. De aceea. discu iile cu partenerii îndep rta i. Trebuie evitate întreruperile partenerului cu exclama ii de felul: Änu ave i dreptate!´. în explicarea pozi iilor proprii atunci când ele sunt interpretate în mod eronat. inând seama de obliga ia de a întocmi nota telefonic . respectul opiniei personale oblig pe oricine s asculte cu polite e tezele interlocutorului s u. Acest lucru trebuie f cut cu calm i tact. cu corpul întors într-o parte fa de interlocutor. Desigur. în cazul secretarelor. În acest sens. ci este chiar recomandabil s se intervin îns într-o form politicoas . 418 . s nu se evite conversa ia cu str inii. cocktailuri este recomandabil s se circule printre invita i. nu este gre it i nici nepoliticos s se cear citirea.s fie pl cut în conversa ie i s o canalizeze în problemele care îl intereseaz . inuta i comportarea lucr torului diplomatic în timpul ac iunilor protocolare men ionate prezint o deosebit importan . Aceasta nu înseamn c nu se poate interveni. evitându-se de obicei s se indice i func ia. ora i numele persoanei care a recep ionat comunicarea. F. convorbirile telefonice necesit respectarea unor anumite reguli de care este indicat s se in seama. În cazul unei convorbiri oficiale care comport o anumit importan este bine s se identifice persoana care o recep ioneaz . prieteni. Äce eroare!´ etc. În situa ia când leg tura telefonic a fost f cut prin secretariat.

419 . În timp ce se m nânc . pudrarea sau rujarea în timpul mesei nu sunt un semn de bun cre tere. Dac în timpul toastului b rba ii se ridic de pe scaune. cu itul în partea dreapt iar furculi a cu din ii în sus. Dup terminarea fiec rui fel de mâncare. Într-o asemenea situa ie trebuie s se asigure c b utura alcoolic s fie deja turnat în pahare. femeile pot r mâne jos. Paharul cu care se toasteaz se ridic pân la nivelul fe ei. invitând oaspe ii s serveasc . de ast dat . În timpul mesei se vor evita zgomotele inutile i dizgra ioase: sorbirea cu zgomot a supelor sau a ciorbelor. Furculi a se ine îns cu mâna stâng când. Lingura i cu itul se folosesc numai cu mâna dreapt . încruci ate sau unul lâng altul. apoi se trece la b rba i. se pune pe marginea mesei i se cere altul. La terminarea mesei. În timpul mesei numai capul poate s fie pu in aplecat deasupra marginei mesei i nicidecum umerii sau întregul bust. În cazul când o asemenea precizare nu exist . furculi a i cu itul se pun în prealabil pe farfurie. Supele i b uturile se servesc de c tre osp tar din partea dreapt . Picioarele se in normal pentru a nu incomoda vecinii. Controlul inutei trebuie f cut înaintea intr rii în sufragerie. Semnalul de începere a mesei îl d gazda femeie. la desert. inuta fizica trebuie s fie degajat . începându-se cu b rbatul care ocup locul din dreapta gazdei femeie i terminând cu gazda b rbat. ciocnirea tacâmurilor. în timp ce restul felurilor de mâncare se servesc din partea stâng . nu for at . Sunt cazuri îns când acesta este rostit i la începutul mesei. Coatele nu se in pe mas . tacâmurile se in u or deasupra farfuriei. în aceea i pozi ie: furculi a va avea îns . Este nepoliticos s se m nânce direct de pe cu it. se ridic . f r a le ridica cu vârful în sus sau a gesticula cu ele. Ridicarea de la mas va fi f cut la semnul dat de gazda femeie. ci se strânge i se pune lâng farfurie. El nu se va prinde în r scroiala hainei. se va îmbr ca un costum adecvat ocaziei respective. Nu se m nânc în grab sau nervos. în decolteu sau de gât. La începutul mesei. scobirea în din i etc. Serviciul începe cu femeia care ocup locul de onoare la dreapta gazdei b rbat. În mod normal ducerea mânc rii la gur se execut cu antebra ul i mâinile f r a antrena mi carea bra ului i a umerilor. Când se bea. Când se scap un tacâm pe jos. În cazul stângacilor adaptarea se face discret pe m sura desf ur rii mesei. Gestul de a ine degetul mic în sus când se bea sau se m nânc nu este recomandabil. ervetul se pune desf cut pe genunchi. dup ce s-a asigurat îns c to i invita ii au terminat de mâncat. La mese se poate ura vecinilor Äpoft bun ´. în acela i timp. Ele se vor ridica numai dup un toast oficial. de obicei.inuta i comportarea în timpul unei mese inuta vestimentar va fi cea indicat în invita ie. Dac se folose te numai furculi a. din ii în jos. ea poate fi inut în mâna dreapt . se folose te i cu itul. B rbatul gazd invit oaspe ii pentru servirea b uturii. împreun cu b rba ii. ervetul nu se pliaz la loc. tersul gurii cu ervetul se va face în mod cât mai discret posibil. f r schimbarea ostentativ a tacâmurilor. tacâmurile se pun pe farfurie. Toastul se roste te. Nu se toasteaz cu b uturi nealcoolice. ultima servit fiind gazda femeie. De asemenea piept natul.

ß nu se intr cu igara sau pipa aprins în locuin a unde e ti invitat sau în biroul superiorilor în grad. se mai poate mânca a ezând farfuria pe masa de bufet sau pe mese al turate special amenajate în acest scop. Gazda nu va începe s fumeze înainte de a oferi ig ri invita ilor s i. care circul printre invita i. O femeie poate oferi foc altor femei. mai ales când este înso it de gestul de a scoate igara din pachet sau a aprinde bricheta. fie de osp tari. o prim regul de polite e impune ca nefum torii s nu fie stingheri i de c tre fum tori. invita ii nu vor fuma înainte de a cere permisiunea gazdei. Folosirea scrumierelor pentru aruncarea scrumului de igar este absolut obligatorie. ß nu se vorbe te cu igara sau pipa în col ul gurii i nu se ine igara permanent în gur puf ind din ea. deoarece interlocutorului îi va fi greu s r spund negativ. În societate b rbatul ofer foc mai întâi femeilor i apoi b rba ilor. oaspe ii servindu-se singuri. În asemenea împrejur ri. în asemenea situa ii. În aceasta const i adev rata elegan . sau cu ajutorul câtorva osp tari. cu platourile de mâncare i b utur . A fi elegant nu înseamn preocuparea exclusiv pentru num rul i pre ul toaletelor. Se recomand ca femeile s nu fumeze pe strad sau dac fumeaz s nu dea fumul pe nas. În acest caz serviciul poate fi asigurat. respectiv la friptur . caz în care este nevoie de mai mult dexteritate. este deplasat .Organizarea unei mese-bufet se obi nuie te foarte des. Regula de etichet vestimentar cere o îmbr c minte corect . fie prin instalarea unor mese-bufet în centrul sau pe laturile saloanelor. inuta vestimentar În activitatea de rela ii cu publicul. De asemenea. Se recomand ca un b rbat s nu fumeze în apropierea unei femei. un tân r lâng o persoan mai în vârst . ci 420 . folosirea cu itului fiind foarte anevoioas . de obicei nu înainte de a se trece la felul principal de mâncare. H. mai ales când exist interesul de a se invita un num r mai mare de persoane. în centrul sau pe una din laturile salonului. copierea fidel a modei lansate de diferite case de specialitate. G. Cocktailurile i recep iile au loc în picioare. în plin armonie cu conforma ia corpului i împrejur rile în care este purtat . Este inadmisibil s se foloseasc la întâmplare oricare vas drept scrumier . un func ionar în fa a sau lâng superiorul s u. inuta vestimentar are o deosebit importan . este cea mai bun solu ie. În acest caz. La o mas oficial nu se fumeaz decât din momentul când sunt oferite ig ri de c tre gazd . întrucât cu mâna stâng se va ine farfuria i se va mânca cu mâna dreapt . trebuie avute în vedere i alte câteva reguli esen iale: ß nu se salut cu igara în gur . Dac este loc. întrebarea Äîmi permite i s fumez?´. Ab inerea de a fuma. Oaspe ii se servesc singuri sau ajuta i de câ iva osp tari. dac tie c to i ace tia nu suport fumul de igar . Se poate mânca în picioare. dar nu este normal s ofere foc b rba ilor. mânc rurile (bufetul) se aranjeaz pe mese lungi. Fumatul În aceast problem .

ß pantofi de zi. ci dimpotriv . Excesul de bijuterii nu contribuie la ob inerea unei note de mai mult elegan . dup sezon. cravat . ciorapi i pantofi asorta i la culoarea costumului. dup cum o femeie înalt nu va purta o rochie cu dungi dispuse vertical. palton sau pardesiu. Unele preciz ri: ß costumul Äuni´ se poart cu c ma Äuni´ i cravat cu dungi discrete. cu tocuri joase. O femeie cu tenul palid nu va face decât s . de croial alb sau cu dungi de culoare asortat la costum. 421 . Se cere: o c ma curat i bine c lcat . pardesiu sau hain de blan . asortat . inuta de zi sau inuta de ora (se folose te diminea a i dup -amiaza) La ac iunile la care se impune inuta vestimentar de ora . capabile s r spund unor nevoi cât mai variate i f r a se demoda prea repede. din materiale i culori potrivite sezonului (ziua nu se îmbrac rochii din materiale lucioase ± lamé sau dantel ).i eviden ieze i mai mult paloarea dac se va îmbr ca în culori galbene sau verzi. pot fi oferite urm toarele sugestii: Pentru femei: ß rochie scurt de sezon. asortate cu îmbr c mintea. ca i înc l mintea sau ciorapii. ß ß ß m nu i simple i p l rie. la culoarea costumului.preocuparea pentru alegerea unor materiale de bun calitate i o croial corespunz toare. po eta obi nuit de o culoare asortat cu îmbr c mintea. deux-pieces sau tailleur. numai când este cazul. accesorii discrete. ß palton. o cravat discret . La femei culorile i desenul materialului ca i croiala rochiei trebuie s fie armonizate cu aspectul fizic. La b rba i accesoriile au mare importan . ß ß ß ß c ma i pantaloni) de aceea i culoare (nu prea închis ). Pentru b rba i: ß costum (hain obi nuit . de o culoare asortat cu îmbr c mintea (nu se recomand pantofi din piele lucioas ). m nu i numai când se poart i p l rie. O femeie corpolent i de statur mic nu va purta o rochie plisat sau cu dungi dispuse orizontal sau cu o croial scurt .

dantel . Pentru b rba i ß costum de culoare neagr sau închis . spectacole teatrale etc. se recomand : Pentru femei ß rochie de sear din m tase. palton. cu pantaloni i vest de aceea i culoare (stof uni sau cu dungi discrete din acela i fir). de obicei de lungime obi nuit sau dac moda impune. ß pantofi din piele lucioas sau mat asortate cu îmbr c mintea.). confec ionat din materiale de bun calitate i cusut cu mult gust. costumul taior sau deux-pieces. trebuie s fie aleas cu mult grij . scurte (la rochie cu mâneci) sau lungi -3/4 (la rochie f r mâneci). de culoare asortat cu îmbr c mintea.. inuta de sear sau inuta de culoare închis La ac iunile la care se impune inuta vestimentar de culoare închis . înflorat sau cu diferite modele geometrice. nu se poart cravat la c ma cu mânec scurt .. pardesiu sau hain de blan de culoare închis . mai lung . gale de film. ß ß culoarea ciorapilor se asorteaz cu cea a cravatei. m rgele etc. cravat argintie sau asortat la culoarea costumului. m tase sau materiale lucioase (paiete. ß bijuterii de pre . 422 . lamé. ß toamna. ß po et de dimensiuni mici din piele. recep ii. ß Aceasta este inuta vestimentar recomandat pentru diferite ocazii oficiale. în circumstan ele care impun elegan . dar discrete i în num r redus. ß m nu i din piele sau m tase. în culori în sezonul rece.ß la c ma în dungi se poart i cravat Äuni´. îns în ora poate fi folosit. ß ß c ma alb . mese. iarna i prim vara se vor purta m nu i din piele. jersé etc. lân . ß cravat modern . cu deplin succes. ß i ciorapi din m tase sau dantel . Nu se recomand folosirea pantofilor cu tocul înalt la inuta cu pantaloni.

pardesiu. ß palton. b) La prezentarea de condolean e ± hain neagr sau inut de culoare închis . Pentru b rba i La înmormânt ri: ß ß ß costum de culoare neagr . când se poart i p l rie. m nu i. inuta de ceremonie sau inuta special 423 . se recomand folosirea inutei de culoare închis . pantalon sau pardesiu când este cazul (totdeauna cu m nu i). de culoare neagr . în func ie de anotimp. palton. dar nu este obligatorie. La prezentarea de condolean e se recomand hain neagr . pardesiu sau fulgarin de culoare neagr . îndoliat . ciorapi negri sub iri. de m tase. po et neagr . pantofi negri. fulgarin. cravat . ß fular alb. c) La depunerea de coroane de flori sau jerbe. c ma alb . p l rie i m nu i de culoare neagr . inuta pentru ceremoniile cu caracter funerar La ceremoniile cu caracter funerar se recomand urm toarea inut vestimentar : Pentru femei ß ß ß ß ß ß ß îmbr c minte de sezon. ciorapi i pantofi de culoare neagr .ß ß ß ciorapi negri. m nu i i p l rie de culoare neagr (în func ie de anotimp). batist alb .

cel mai în vârst înaintea celui mai tân r. Alte reguli de etichet : ß Pe strad ± prioritatea de trecere este urm toarea: femeia trece înaintea b rbatului. ß dac b rbatul este îmbr cat în frac. Acest lucru impune cunoa terea dinainte a practicii locale în vederea confec ion rii din timp a ve tmintelor necesare.În practica interna ional . s se poarte îmbr c mintea indicat în program sau pe cartea de invita ie. în timp ce femeile ± dac doresc ± pot s le p streze. paltonul. partenera va purta rochie scurt . La o invita ie la mas . trebuie respectat inuta indicat pe invita ie. mese. recep ii. în multe ri. Când se îmbrac pardesiul. partenera va purta rochie scurt cu p l rie i m nu i. partenera va purta rochie lung . se poate ine cont de urm toarele recomand ri: Portul m nu ilor Purtatul m nu ilor depinde de obiceiurile locale. la vizite oficiale în cursul zilei). la ac iunile protocolare. nu se intr în sufragerie cu m nu ile în mân . la mesele care au loc la ore târzii se indic rochie lung ). la sport i pentru condusul ma inii. f r mâneci i cu m nu i lungi. ß dac b rbatul este îmbr cat în jachet (de obicei. observându-se tendin a de renun are la îmbr c mintea clasic de mare ceremonie i anume. b rbatul nu intr cu mâna dreapta în m nu . mantoul. În lipsa unei asemenea preciz ri. De regul la ac iunile cu caracter diplomatic.. b rbatul î i va scoate m nu a din mâna dreapt pentru a saluta. Femeile nu. la ceremoniile de mare fast se folose te costumul negru sau închis. ceaiuri etc. 424 . ß Ini iativa de a intra in discu ie apar ine femeii. Este preferabil ca ea s se scoat înainte de a suna la u . smoking.i scot m nu ile decât dac întâlnirea este fixat dinainte. ca i la toate manifest rile publice care au loc în interior. f r mâneci. În cazul când nu exist o asemenea precizare. jachet i frac. b rba ii î i vor scoate m nu ile. De re inut: ß dac b rbatul este îmbr cat în smoking. La bal. dar ele se pot purta în tren. f r p l rie i m nu i (în unele ri. gradul superior înaintea celui inferior. M nu ile se scot în restaurant i într-o sal de dans. cocktailuri. m nu ile sunt obligatorii. la teatru. celui mai în vârst sau mai mare în grad (cu excep ia cazurilor când sunt de comunicat probleme urgente i importante pentru interlocutori). vizite. Este imperios necesar ca în toate ocaziile. În ultimul timp. În interior. se va folosi îmbr c mintea corespunz toare practicii locale pentru toate ac iunile prev zute în programul acestor vizite. inuta variaz de la o ar la alta. Pe strad îns .

Practica a demonstrat c pentru reu ita unei ac iuni de acest fel este necesar s existe un echilibru între nivelul i num rul oaspe ilor str ini invita i i cel al reprezentan ilor gazdei. este determinat de: ß ß ß importan a persoanei sau delega iei în cinstea c reia este oferit masa. organizarea meselor diplomatice trebuie s urm reasc un obiectiv precis. ß Dac doi b rba i înso esc o femeie. cea mai în vârst stând la dreapta. astfel ca participan ii s poat g si subiecte de discu ie de interes comun. a) Oportunitatea organiz rii meselor În general. 3. nivelul la care are loc ac iunea respectiv . iar al doilea b rbat în fa . folosind adecvat cadrul mai pu in oficial în care se desf oar . iar a b rba ilor în fa . locul de onoare este la spate în dreapta banchetei. poate permite atât realizarea unor contacte mai strânse între participan i. scopul care se urm re te. Organizarea meselor (dejun. lâng ofer. În cazul când dou femei i un b rbat sau doua femei i doi b rba i se afl împreun . dineu) Organizarea i participarea la mese. s constituie o ac iune de munc . ß În cazul unei deplas ri cu ma ina. care s contribuie la sus inerea i dezvoltarea activit ii organizatorului. persoanelor mai în vârst i superiorilor în grad. la l rgirea i înt rirea contactelor cu persoanele invitate. Organizarea meselor. iar locul trei. cât i discutarea sau chiar rezolvarea unor probleme de munc . recep iilor i întâlnirilor prietene ti A. dup care urmeaz cel din stânga. unde sunt invita i oaspe i str ini i personalit i locale. în fa . cât i de priceperea i tactul cu care gazda invit . locul femeilor este pe bancheta din spate. Reu ita unor astfel de mese. cel mai in vârst sau superior în grad st pe bancheta din spate. cocktail-urilor. 425 . b) Alegerea invita ilor Alegerea invita ilor. un instrument care. a încetat s mai fie o simpl ac iune de curtoazie. la stânga femeii. prime te i se ocup de invita i.ß La urcarea în mijloacele de transport public se d întâietate femeilor. atingerea scopului urm rit. La coborâre se procedeaz invers: b rbatul sau persoana mai tân r coboar primul i ajut apoi femeile sau pe cei mai in vârst . depind atât de oportunitatea ac iunii i de alegerea oaspe ilor. protocolar devenind o modalitate de lucru. ca nivel i num r.

s invite o alta persona. Este recomandabil ca r spunsul s fie dat printr-o formul care s includ mul umiri pentru invita ie i precizarea c se va putea sau nu onora invita ia. haina închis poate fi folosit i pentru dejun. sunt elemente pe baza c rora se poate realiza ordinea de prec dere. în func ie de înc pere. Ä inuta de ora ´. La nivel de reprezentare egal. Transmiterea invita iilor se face dup ce în prealabil.M. De obicei. Men ionarea ocaziei sau scopului pentru care se face invita ia este un semn de respect i considera ie fa de cel invitat.La alegerea invita ilor se va avea în vedere ca participan ii s se poat în elege între ei într-o limb de circula ie interna ional . în col ul din dreapta jos. perspectiva cea mai larg . Ordinea de prec dere se face inând cont de func ie. P. accesibil tuturor. pentru dineu. În m sura în care uzan ele locale prev d. Practica interna ional prevede pentru acest gen de ac iuni: ß ß ß Ätenue de ville´ ± Äinformal dress´ ± costum de ora Ähabit foncé´ ± Ädark suit´ ± costum de culoare închis Äcravate noire´ ± Äblack tie´ ± smoking. Plasamentul se face întotdeauna dup ce a fost stabilit ordinea de prec dere. astfel c modul în care se deruleaz acest moment va contribui sau nu la reu ita ac iunii. privirii ocupantului fie u a de intrare. Femeile v duve sau 426 . f r încuno tiin area i asentimentul prealabil al gazdei. d) Plasamentul la mas Locul de onoare este a ezat totdeauna pe latura care ofer . Oaspetele care nu cunoa te nici o limb de circula ie interna ional . în cazul în care i u a i fereastra sunt a ezate lateral. Invita iile transmise f r consultarea celui invitat vor purta men iunea RSVP (repondez s'il vous plait). vechimea la post etc. în caz de neparticipare. În func ie de nivelul i importan a care se acorda mesei.. Pe invita iile trimise persoanleor care au acceptat participarea se va scrie. Este important ca invita ia s ajung la destinatar cu cel pu in 10-14 zile înaintea ac iunii. la dejun i Ähaina de culoare închis ´. va fi invitat cu translatorul s u. Textul invita iei va fi redactat în numele celui care va oferi masa i va fi adresat persoanei i nu func iei celui invitat. pe invita ii va fi indicat i inuta dorit la ac iune. r spunsul la invita ie trebuie dat în timp util. În cazul protocolului românesc se folose te. atât a b rba ilor cât i a femeilor.(pour memoire). fie fereastra dac u a este lateral . dar a c rui prezen este dorit în mod deosebit. în special. pentru a permite gazdei. vechimea în func ie. fie. persoanele care urmeaz a fi invitate au fost consultate asupra datei i posibilit ii de participare. c) Trimiterea invita iilor Transmiterea i primirea invita iilor reprezint primul contact al organizatorului mesei cu cel invitat. Nimeni nu poate fi reprezentat la o mas de o alt persoan . gradul.

ß În ultimul timp. fie pe ultimul loc ± ceea ce este mai politicos. În situa ia când la o mas se invit o persoan cu grad mai mare ca cel al gazdei. Se poate mânca în picioare în acela i salon sau saloane al turate. este indicat s fie controlat dac este perfect curat i recent c lcat . f cute dintr-o pânz fin . ß Fa a de mas clasic este alb sau cu desene discrete de aceea i culoare (damasc). totodat . locul de onoare va fi cel din fa a so iei gazdei. în situa ia în care exist . din pai sau rafie în diferite culori. Când num rul invita ilor este mare. Când se dore te s se acorde oaspetelui de onoare (nec s torit sau a c rei so ie este absent ) o aten ie deosebit . locul translatorului poate fi: în spatele gazdei sau la mas . Oaspe ii se servesc singuri sau ajuta i de câ iva osp tari. pe care se a eaz farfurii i tacâmuri. În cazul când sunt necesare mai multe fe e de mas (ceea ce trebuie evitat în m sura posibilului) se va observa ca suprapunerea lor s se fac pe o linie cât mai pu in perceptibil . în centrul sau pe laturile salonului. Mânc rurile vor fi a ezate pe mese lungi. În func ie de num rul participan ilor i formatul mesei. se folosesc în mod curent fe e mici de mas . Sub fa a de mas se întinde. i u ureaz atât ß Scaunele trebuie aranjate la distan e potrivite: s nu fie prea aproape pentru ca vecinii s se jeneze reciproc în timpul mânuirii tacâmurilor i nici prea dep rtate încât discu iile s fie stânjenite. persoana cu gradul mai mare va ocupa locul din dreapta oaspetelui principal. poate fi alc tuit un tablou cu plasamentul general. de plasament la masa în form de potcoav cu mese rotunde sau dreptunghiulare. se obi nuie te ca locul de onoare din fa a gazdei s fie oferit so iei invitatului cu gradul cel mai mare. se vor folosi cartona e dreptunghiulare pe care scrie numele persoanei respective. de obicei cu broderie. se folose te al doilea rând de cartona e pe care este schi at planul general al mesei i este marcat locul invitatului. pentru a se evita circula ia în jurul mesei pentru identificarea plasamentului la mas . Înainte de a fi folosit . Pentru a înlesni identificarea locului la mas al fiec rui invitat. Fe ele de mas individuale se folosesc numai când gazda dispune de o mas din 427 . atunci când nu au func ie. de obicei. Când gazda este un celibatar sau so ia este absent . astfel încât pliurile s nu împiedice aranjarea mesei. care se expune la loc vizibil pentru orientarea oaspe ilor. în stânga ei. aceasta din urm poate ceda locul s u acesteia. unde se pot aranja grupuri de m su e. Nu se face plasament. În caz contrar. un molton gros. Se pot avea în vedere i solu ii combinate. gazda-b rbat se a eaz fie la dreapta primei femei. în func ie de nivelul particip rii la ac iuni i num rul invita ilor. cât i consumul mânc rurilor preg tite[1]. Masa Bufet Se organizeaz când exist interesul de a se invita un num r mai mare de persoane. În func ie de nivelul la care are loc ac iunea. e) Aranjarea mesei Aranjarea corect i cu gust a mesei creeaz o ambian pl cut serviciul osp tarilor. care permite o mai bun fixare a tacâmurilor i. În acest caz. fere te masa de pete.divor ate au prec dere ± în principiu ± asupra celor nec s torite. individuale.

de exemplu. lamele cu itelor vor fi întotdeauna îndreptate spre farfurie. de obicei. mânerul cu itului sau ca acesta s nu taie. vreunui invitat s -i cad . scrumiere etc. fiecare fel de vin se bea dintr-un pahar separat. mu tar sau alte diverse condimente. f) Meniul Meniul va fi întocmit în func ie de oaspe i i sezon. la stânga farfuriei: furculi a de pe te i cea de carne. felii de l mâie etc. se umple înainte de a ezarea oaspe ilor la mas . cu vârful în sus. Iat . bomboniere. cu itul de carne. la o mas mai pot fi aranjate: servicii pentru sare. Gazda are obliga ia s le controleze înaintea fiec rei mese. între cele dou rânduri de tacâmuri. oblic sau în semicerc. piper. ß erve elele se aranjeaz în diferite forme. pe mijloc. fiecare fel de mâncare se m nânc cu tacâm separat. puse într-o vaz joas . cu flori. aranjamentul pentru un dineu: ± ± ± ± la dreapta farfuriei: lingura de sup . ß Tacâmurile folosite la o mas oficial trebuie s fie de calitate bun . cel mai mare fiind pentru ap . În ap se pot pune petale de flori. preocuparea de baza a gazdei trebuie s-o constituie calitatea mesei i felul în care este servit . la stânga farfuriei. Cel mai practic este aranjarea lui în form triunghiular . la care se vor servi dou feluri de vin i ampanie se vor pune patru pahare. Se vor evita mesele 428 . ß Paharele se aranjeaz în fa a farfuriei. În cazul când la mas se serve te pe te sau fructe care necesit folosirea degetelor pentru scoaterea oaselor. num rul lor depinzând de cel al b uturilor servite. Paharele de lichior sau coniac se pun pe mas odat cu cafeaua sau pu in mai înainte. Ornamentul cel mai practic const într-un aranjament de diferite flori cu tijele t iate scurt. La un dineu. respectiv a sâmburilor. fie direct pe farfurie. De aceea i tacâmurile se aranjeaz în ordinea servirii meniului. în timpul unei mese. precum i diferite bibelouri de calitate superioar . astfel încât oaspe ii plasa i fa a în fa s se poat vedea cu u urin . de exemplu. de obicei. astfel încât s mascheze feliile de pâine sau chifle. pliate în form dreptunghiular sau triunghiular . de preferin din argint sau argint rie.lemn de calitate superioar i perfect lustruit . drept. în fa a paharelor: furculi a. ß Masa se aranjeaz . Dac aperitivul se serve te direct la mas . spre a se încredin a c sunt curate i în bun stare. fie la stânga acesteia. în care oaspe ii î i vor putea cl ti degetele. se pune în plus p h relul de uic (sau alt b utur )care. De regul . cu itul de pe te. de exemplu. Buchete mai mari de flori se pot pune în vaze speciale pe mobilele din jur. Ca ornament mai pot servi fructierele pe care se aranjeaz fructe de sezon. ß Ca piese accesorii. se obi nuie te ca în dreptul fiec rui invitat s se pun câte un bol cu ap . Nu este nimic mai nepl cut decât ca. cu itul i linguri a de desert. în jurul farfuriei.

Unele reguli de etichet referitoare la ac iunile protocolare enun ate În cazul când eful unei institu ii ofer o mas cu un num r mai mare de oaspe i. se va îmbr ca un costum corespunz tor. fie dup acesta. Vinurile se aleg dup componen a meniului. de asemenea. În general. nu se serve te decât un singur fel de mâncare din carne. b rba ii îmbrac îns c ma alb . în special la o mas de sear . invitând oaspe ii în salonul respectiv. de obicei confec ionat din piele sau material plastic. La o masa (dejun. chiar la o rochie de strad . Se va avea. pe de o parte având în vedere c se pot servi unele mânc ruri fixe care se preg tesc Äla minut´. gazda-femeie se va ridica prima. Dac se serve te separat.) în caz contrar. montat în mijlocul pl cii.prea înc rcate sau care presupun un consum exagerat de alcool. dac masa nu a fost prea înc rcat . Cafeaua cu coniac (lichior etc) poate fi servit la mas sau într-un salon separat. Pentru preîntâmpinarea unor asemenea situa ii este recomandabil ca 15-30 minute de la ora indicat pe invita ie s se serveasc drink-uri i mici aperitive. desert sau ampanie. inuta la o mas este cea indicat pe invita ie. pe care se scrie numele fiec rui invitat. este bine ca acest colaborator s întâmpine oaspe ii la ie irea din vestiar. în func ie de anotimp i ora mesei. Portul p l riei la prânz este uzual. La o mas nu se vor servi mai mult de dou feluri de vin (alb. Alegerea desertului se face în func ie de restul meniului: un desert mai u or (salat de fructe. când se stabile te un meniu mai u or. bine croit i potrivit vârstei ± în privin a modelului i culorii. mai închis . bleu-marin etc). dintr-un material închis i mai greu) nu se poart decât atunci când b rbatul este în smoking sau frac. aranjate în jurul unei piese. în picioare. dac celelalte feluri de mâncare au fost mai grele i un desert mai consistent (tort. cu croial simpl . în afara desertului. 429 . pe de alt parte. în care se introduc buc i mici de carton. La o mas de prânz. se obi nuie te s se poarte m nu i. prilej inclusiv pentru un prim contact între to i participan ii la mas . dup terminarea mesei. Sosirea la mas cu punctualitate trebuie respectat cu stricte e. Dac vestiarul este departe de salonul de primire. înghe at ). pentru a-l ajuta la primire. La orice mas . femeile pot îmbr ca o rochie simpl de zi. compot. dineu) nu este indicat s se serveasc . ro u) i un vin dulce. este bine ca cel pu in unul dintre colaboratori s fie invitat. ajutându-i s ia cuno tin de plasamentul la masa. La o masa de sear (dineu) se va prefera o rochie de m tase sau lân . mai mult de dou feluri. grij ca între ciorapi i cravat s nu fie un contrast izbitor. În cazul când o asemenea precizare nu exist . De asemenea. Fructele pot fi servite ca desert (proaspete. cu pantofi i ciorapi asorta i culorii costumului. pentru a evita ca ceilal i invita i s a tepte pe cel întârziat. salat ). pl cint etc. Acesta se face pe o plac special . Rochia de sear (de obicei mai lung . de forma mesei. când sunt suficient de consistente sau trei. Lungimea i culoarea acestora depind de croiala rochiei i de gustul personal. Numai la banchete se poate introduce i al doilea fel. care poate fi de culoare mai deschis la prânz i în orice caz de culoare închis seara (gris-fer.

De asemenea..). A proceda altfel înseamn o total lips de polite e. eventual.00. b rbatul poate ar ta vecinei sale cartea lui de vizit . de c tre gazd i so ia sa i. în mod obi nuit. p r se te locuin a gazdei. de obicei. al dv. decât dac este necesar s umple paharele etc. indicânduse care anume dintre colaboratori va ridica una sau alta dintre ele i cui anume. Gazda-femeie invit pe oaspetele de onoare s între în sufragerie. în jurul orelor 19. cât i fa de gazd . Recep iile au un caracter mai oficial. ea trebuind s fie curat i de aceea i croial . Oaspetele principal. Se va controla cu grij îmbr c mintea osp tarilor. în ordinea de prec dere a acestora i continu apoi cu b rba ii. ele având loc mai ales seara. gazdafemeie se ridic i iese prima din sufragerie. gazda-b rbat invit pe so ia oaspetelui principal i o conduce la locul ei. cocktailurile se organizeaz în ocazii mai pu in oficiale i au loc dup -amiaza. Este recomandabil ca problemele pe care gazda are interesul s le abordeze în ziua respectiv s fie preg tite cu mult grij . Se poate fuma din momentul în care osp tarii servesc oaspe ii cu ig ri.?´ sau numai Änumele meu´. Pe invita ii se men ioneaz . astfel încât aceleia i persoane s nu i se ridice probleme similare de c tre diferi i 430 . de obicei nu se fumeaz înainte de a se trece la ultimul fel de mâncare (carne) sau pân când gazda nu face o invita ie în acest sens. care de obicei d semnalul de plecare. scuzându-se atât fa de acesta. În cazul când ig rile sunt pe mas . O preocupare deosebit trebuie s se acorde aten iei fa de oaspe i. dar ea trece dup intrarea tuturor oaspe ilor. dup 1/2-1 or de la terminarea mesei.00 sau 20. s nu serveasc sau s circule în timpul toasturilor. la orele 17. urm rindu-se ca gazdele s se între in cu cât mai mul i oaspe i i în special cu personalit ile mai marcante. în timp ce se uit spre cartea de vizit a persoanei necunoscute. plecarea oaspetelui principal fiind în func ie i de alte elemente ca: atmosfera existent i natura discu iilor care se poart . gazda va avea grija s recomande între ei pe oaspe ii care nu se cunosc. Înainte de invitarea la mas . În general. în cinstea unei delega ii de înalt nivel etc. Cei ce stau împreun la aceea i mas au obliga ia de a discuta între ei. În cazul când doi oaspe i plasa i unul lâng altul nu se cunosc. Organizarea cocktailurilor i recep iilor Cocktail-urile i recep iile se organizeaz în diferite împrejur ri ca: ziua na ional . osp tarii vor fi instrui i cu privire la ordinea în care vor fi servi i oaspe ii i la comportarea în timpul mesei (s nu fie zgomoto i.00 sau 18. În cazul când unii invita i au obliga ii care nu le permit s a tepte plecarea invitatului principal. de unul dintre colaboratori. astfel încât gazda-so ie va fi servit ultima dintre femei. anumite interese personale sau angajamente ulterioare etc. la sosire i plecare. în aceast privin nu exist o regul fix . B. Bineîn eles. din dreptul tacâmului. La sfâr itul mesei. Oaspe ii vor fi saluta i. spunând: ÄNumele meu.Când osp tarul anun c masa este servit . prezen a în ar a unei delega ii str ine etc. ocazia cu care se ofer cocktailul sau recep ia respectiv . iar gazda-so ultimul dintre b rba i.00. Servitul mesei începe întotdeauna cu oaspe ii-femei. vor putea p r si locuin a.

în leg tur cu prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Vizitele protocolare ale efilor de misiune la sosirea la post Dup sosirea sa la Bucure ti. începând cu orele 16. s rb tori sau alte zile în care oficial nu se lucreaz precum i dup orele 22. de directorul Protocolului sau de adjunctul acestuia. f r o ocazie deosebit .00. iar în încheiere diferite sucuri. La ceai se pot servi alune. ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat are o convorbire cu eful de misiune. eful de misiune face o vizit directorului Protocolului Ministerului Afacerilor Externe. Uzan e de ceremonial i protocol diplomatic practicate în România Primirea efilor de misiune Misiunea diplomatic este rugat s comunice Ministerului Afacerilor Externe. la un secretar de stat. La sosirea la post. bomboane de ciocolat . Îns rcinatul cu afaceri titular înmâneaz directorului Protocolului copia scrisorii de cabinet prin care este numit în aceast func ie i a celei de rechemare a predecesorului. 4. mijlocul de transport i punctul de intrare în România a noului ef de misiune pentru a fi întâmpinat conform uzan elor diplomatice. care îl informeaz asupra uzan elor locale privind ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare i asupra regulilor de protocol care trebuie respectate de efii misiunilor diplomatice în România.Cu acest prilej.membri ai institu iei. fursecuri. acesta va fi salutat de un func ionar al Direc iei Protocol. efii de misiune sunt saluta i în Bucure ti. Ulterior. în numele ministrului afacerilor externe. în cazul în care acesta nu le-a depus la plecare.30 sau dup -amiaza. Ceaiurile se organizeaz fie diminea a între orele 10.00. în cazul c acesta nu a depus-o la plecare. cu scopul de a se crea o ambian propice unor discu ii amicale. la ministrul afacerilor externesau în lipsa acestuia. Directorul Protocolului informeaz pe eful de misiune de data i ora fixate pentru audien a la pre edintele României în vederea prezent rii scrisorilor de acreditare. În ziua i ora fixate pentru audien la ministrul afacerilor externe sau la secretarul de stat.30-11.00 pân la orele 18. în timp util. data sosirii. Dac sosirea sau plecarea efului de misiune are loc în zilele de sâmb t sau duminic . Cu ocazia acestei vizite. C. eful de misiune solicit o audien . eful de misiune comunic în prealabil directorului Protocolului numele 431 . la gar sau aeroport. Ceaiuri i întâlniri prietene ti Ceaiurile sunt ac iuni protocolare organizate.00 sau înainte de orele 08. eful de misiune înmâneaz ministrului afacerilor externe sau secretarului de stat copiile scrisorilor de acreditare i ale scrisorilor de rechemare a predecesorului s u. directorul Protocolului informeaz pe eful de misiune despre ziua i ora când va fi primit de ministrul afacerilor externe sau de secretarul de stat în vederea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare. eful de misiune este a teptat i prezentat ministrului de directorul Protocolului.

colaboratorilor s i cu grad diplomatic care urmeaz s -l înso easc la ceremonia depunerii scrisorilor de acreditare. ambasadorul este invitat în ma in . pre edintele îi strânge mâna ambasadorului. într-un salon contiguu ± Biblioteca ± cu noul 432 . Ambasadorul îl salut pe pre edintele României printr-o u oar înclinare a capului i se adreseaza cu urm toarele cuvinte: ³ Domnule pre edinte.. Dup trecerea în revist a g rzii militare de onoare. ambasadorul prezint pre edintelui pe colaboratorii s i. Dup primirea scrisorilor.. num rul acestora poate fi de 1-3 persoane. Domnul «. La intrarea în curtea Palatului Cotroceni. de c tre ministrul afacerilor externe al rii acreditante. unde îl a teapt directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe. directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador de la re edin sau ambasad la Palatul Cotroceni. în România. Colaboratorii care îl înso esc (1-3) se deplaseaz cu ma ini ale ambasadei. Ambasadorul.. Deplasarea ambasadorului la Palatul Cotroceni se va face cu un autoturism pus la dispozi ie de Protocolul Pre edin iei. La rândul s u. Pre edintele are apoi o întrevedere. intr în Sala Unirii i se opresc la 4-5 pa i în fa a pre edintelui României. Înmânarea se face cu ambele mâini de la o distan de circa un metru. precum i scrisorile de rechemare a predecesorului meu´. permite i-mi s v înmânez scrisorile prin care pre edintele «. am onoarea s v prezint pe Excelen a Sa.. ambasadorul extraordinar i plenipoten iar al «. care îl invit s treac în revist garda militar de onoare. Odat ajun i la Palat. m acrediteaz în calitate de ambasador extraordinar i plenipoten iar al «. domnul «. Directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe se adreseaz pre edintelui României cu formula ³Domnule pre edinte. Pre edintele îl invit pe ambasador pentru o fotografie oficial lâng steagul României. Sunt prezen i ministrul afacerilor externe sau un secretar de stat i un consilier preziden ial sau de stat.i. ambasadorul coboar din ma in i este salutat de eful Protocolului Pre edin iei... în România´. urma i de colaboratorii ambasadorului. Ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare În ziua fixat pentru depunerea scrisorilor de acreditare. Aceasta ceremonie se desf oar în acordurile Mar ului de întâmpinare. dup care continu trecerea în revist a g rzii.. ambasadorul i colaboratorii s i sunt condu i într-un salon de a teptare în care sunt arborate steagurile respectivei ri i al României.. înso it de directorul Direc iei Protocol din Ministerul Afacerilor Externe. Numirea unui îns rcinat cu afaceri a. Ambasadorul se opre te în dreptul drapelului României i salut printr-o u oar înclinare a capului. precum i scrisorile de rechemare a predecesorului s u. va fi comunicat ministrului afacerilor externe al rii acreditare printr-o scrisoare sau telegram . dac este cazul. Ambasadorul se apropie de pre edinte pentru a-i înmana scrisorile de acreditare. Pre edintele prezint ambasadorului persoanele oficiale române care asist la ceremonie.

consilierul preziden ial sau de stat. se face printr-o scrisoare sau telegram adresat ministrului afacerilor externe al României de c tre ministrul afacerilor externe al rii respective. De aceast dat . autoturismul oficial în care se afl ambasadorul are arborat fanionul na ional al rii respective (pe aripa din fa dreapta). pentru ambasadori. pre edintele î i ia r mas bun de la ambasador. în calitate de îns rcinat cu afaceri a. De asemenea.i. În caz de plecare definitiv sau temporar din România a unui îns rcinat cu afaceri a. Absen a efului de misiune În caz de plecare temporar din România. unde se poate oferi o cup de ampanie sau cocktail restrâns. eful misiunii notific în scris Ministerului Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± întoarcerea i reluarea func iilor sale. eful Protocolului Pre edin iei i colaboratorii ambasadorului. Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau adjunctul acestuia conduce pe ambasador pân la re edin a sau cancelaria acestuia.i. notificarea înlocuirii acestuia cu un alt îns rcinat cu afaceri a.i. Dac în aceea i zi i la aceea i or sosesc doi sau mai mul i ambasadori ± în acela i avion sau nav maritim ± ordinea depunerii copiilor scrisorilor de acreditare va fi stabilit pe criterii alfabetice (denumirea rii) sau prin tragere la sor i. de data notific rii la MAE a asum rii conducerii misiunii diplomatice. Dup terminarea convorbirii. Directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe se retrage întrun salon al turat în a teptarea încheierii ceremoniei care dureaza circa 15 minute. Ambasadorul i colaboratorii s i ies din palat i se îndreapt spre ma ini. 433 . de ziua i ora prezent rii scrisorilor de acreditare pre edintelui României. eful misiunii trimite o Not Verbal Ministerului Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± indicând numele colaboratorului care îl înlocuie te pe timpul absen ei sale. iar pentru îns rcina ii cu afaceri a.ambasador. Ziua i ora prezent rii scrisorilor de acreditare de c tre ambasadori sunt stabilite în func ie de ziua i ora prezent rii copiilor scrisorilor de acreditare la ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat.i. inuta la ceremonia prezent rii scrisorilor de acreditare este costum de culoare închis . uniform diplomatic sau costum na ional. marcat de oferirea unei cupe de ampanie. La întrevedere asist ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat. Ordinea de prec dere a efilor de misiune Ordinea de prec dere a efilor de misiuni diplomatice va fi determinat . Ziua i ora prezent rii copiilor scrisorilor de acreditare se stabilesc în func ie de ziua i ora sosirii la Bucure ti..

Obliga iile protocolare ale so iilor efilor de misiune Dup prezentarea scrisorilor de acreditare de c tre eful de misiune. So iile efilor de misiune trimit c r i de vizit so iilor personalit ilor române c rora so ii lor le-au f cut vizite protocolare de prezentare sau le-au trimis c r i de vizit . odat cu depunerea scrisorilor lor de acreditare. copia scrisorii de cabinet. fie de succesori. Plecarea definitiv a efului de misiune se notific de c tre respectiva misiune prin Nota Verbal în care se men ioneaza data plec rii definitive. La plecarea definitiv a unui ambasador sau ef de misiune. Imediat dup aceast întrevedere. Dac sosirea sau plecarea efului de misiune are loc în zilele de sâmb t sau duminic . fie de ei personal. Cu aceasta ocazie are loc o scurt convorbire. directorul Protocolului îl conduce la cabinetul ministrului sau secretarului de stat.00 sau înainte de orele 08. primul ministru i ministrul afacerilor externe) de a c ror perfectare se ocup Ministerul Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol. Prezentarea scrisorilor de cabinet de c tre îns rcina ii cu afaceri titulari la ministrul afacerilor externe În ziua i la ora fixate pentru depunerea scrisorii de cabinet. acesta va fi salutat de un func ionar al Direc iei Protocol. de directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe sau de adjunctul acestuia. efii de misiune care p r sesc definitiv România sunt saluta i la plecare. dorin a efectu rii unor vizite de r mas bun (la pre edintele rii. so ia acestuia poate solicita o vizit protocolar de prezentare la so ia ministrului afacerilor externe. Îns rcinatul cu afaceri titular înmâneaz ministrului afacerilor externe sau secretarului de stat scrisoarea de cabinet pentru numirea sa i pe aceea de rechemare a predecesorului s u. odat cu scrisorile lor de cabinet. scrisorile de rechemare pot fi depuse la Pre edintele României fie personal de c tre efii de misiune. la gar sau la aeroport. într-o scurt întrevedere. s rb tori sau alte zile în care oficial nu se lucreaz precum i dup orele 22.Plecarea definitiv din România a efilor de misiune La plecarea definitiv din România. un membru al conducerii Ministerului Afacerilor Externe (ministrul de externe sau un secretar de stat) ofer un dejun sau dineu îin onoarea respectivului ef de misiune. Scrisorile de rechemare ale îns rcina ilor cu afaceri titulari se depun ministrului afacerilor externe. 434 . fie de succesorii acestora. în cazul c acesta nu a depus-o înainte de plecare.00. îns rcinatul cu afaceri titular vine la Ministerul Afacerilor Externe unde este primit de directorul Protocolului c ruia îi înmâneaz .

ANEXA Cele mai uzuale plasamente la mas sunt urm toarele: Masa la care particip numai b rba i Varianta 1 G = gazda O = oaspetele de onoare Varianta 2 435 . din oficiu. decan al Corpului Diplomatic este. reprezentnatul Vaticanului ± respective Nun iul Apostolic. printr-o vizit pe care o face directorului Protocolului i directorului de rela ii din Ministerul Afacerilor Externe. În România. directorului adjunct al Protocolului din MAE sau altor colaboratori ai aceste Direc ii Ata a ii militari i ata a ii comerciali fac vizite de prezentare la Ministerul Ap r rii Na ionale i. Ceilal i membrii ai misiunii. decan a. este costum de culoare închis . sosit la post. la sosireala post. al Corpului Diplomatic devine ambasadorul aflat imediat dup Nun iul Apostolic.inuta pentru audien a la ministrul afacerilor externe sau secretarul de stat a îns rcinatului cu afaceri titular.i. f r nici o ceremonie. respectiv. conform uzan elor respectate în aceste ministere. Intrarea i ie irea din func ie a decanului Corpului Diplomatic se face în mod automat. pentru depunerea scrisorilor de cabinet. Decanul Corpului Diplomatic Decan al Corpului Diplomatic este eful de minsiune cu grad de ambasador extraordinar i plenipoten iar. sunt prezenta i. Prezentarea colaboratorilor efului de misiune eful de misiune prezint pe primul s u colaborator. În absen a acestuia. cu grad diplomatic. cu cea mai mare vechime la pot. în ordinea de prec dere. la Ministerul Industriei i Comer ului. Notificarea acestei situa ii la Ministerul Afacerilor Externe ± Direc ia Protocol ± intr în practic diplomatic .

s se foloseasc urm toarea varianta de plasament: G = gazda SG = so ia gazdei Masa în form de potcoav Varianta 1 G = gazda SG = so ia gazdei Varianta 2 436 .G = gazda O = oaspetele de onoare Masa la care particip Varianta 1 (cifrele subliniate ± femei) i femei G = gazda SG = so ia gazdei Pentru a se evita plasarea femeilor la capetele meselor este de preferat atunci când num rul femeilor este egal cu cel al b rba ilor.

BIBLIOGRAFIE Baldrige. 1996 Mali a.ro/mae/mae. Letitia. coli i institu ii. Bucuresti. i Vedina . Codul manierelor în afaceri.nsf /All/Indreptar. Humanitas ». Editura Galaxia. Aurelia. 1975. http://domino. Editura 1995 . Elemente de protocol. instrument de comunicare. Codul bunelor maniere astazi. 437 . Drept diplomatic. Dessault.Verginia. Business Tech Interna ional i Amerocart SRL. G = gazda SG = so ia gazdei Nota: Exemplele de mai sus nu epuizeaz în întregime gama de situa ii ce pot ap rea în cadrul unor asemenea ac iuni. Bucure ti. Editura Funda iei ³România de mâine´. 2000.2000.kappa. 1996. Bucure ti.G = gazda SG = so ia gazdei Masa rotund Num rul invita ilor este mic. Bucure ti. § Marinescu. Diploma ia. Aurel. Edi ia a II-a. Bonciog. Îndreptar de protocol. Editura Didactic pedagogic . Editura Luminalex. Bucure ti. Protocol. Mandat MAE. Louis. Edi ia IV. Mircea.

2. filosof i jurist englez. urma s fie încredin at monarhului.CAP. mai metodic i într-o lumin nou . No iunea de Constitu ie Termenul de ³constitu ie´ deriv din latinescul ³constitutio´. Sistemul autorit ilor publice consacrat de constitu ia României din 1991 1. Expresia a fost folosit înc din timpul Imperiului roman.1. În lucrarea sa. executiv ± limitat la aplicarea legilor i la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prev zute i determinate prin lege. ³Essay on civil guvernment´. atât pe plan economic. dar i însemnate efecte pe planul activit ilor statale i juridice. VI NO IUNI GENERALE DE DREPT ADMINISTRATIV Utilizate în activitatea managerial a unei institu ii Lector univ. Oana IUCU Colegiul Universitar de Administra ie i Secretariat Facultatea de Litere ± Universitatea din Bucure ti 1. dr. Constitu ia este izvorul tuturor reglementarilor. Locke sus inea existen a a trei puteri : legislativ ± trebuie s apar in parlamentului i era considerat putere suprem deoarece dicta reguli de conduit general obligatorii. social i juridic. îi revine meritul de a fi cercetat pentru prima data. cât i politic. principiul separa iei puterilor. federativ ± era încredin at tot regelui i avea în competen a sa dreptul de a declara r zboi. 1. Pozi ia dominant a Constitu iei are drept consecin a un con inut normativ complex. Analiza Titlului III din Constitu ie din perspectiva principiului separa iei i echilibrului puterilor Lui John Locke. Suprema ia Constitu iei se fundamenteaz pe con inutul i forma legii fundamentale. care înseamn ³a ezare cu temei´. Datorit acestei pozi ii dominante. legile date de împ rat numindu-se ³constitu ii imperiale´. de a 438 .

Astfel. nu exist libertate. Organele de stat trebuie s depind unele de altele numai atât cât este necesar form rii sau desemn rilor i eventual exercit rii unor atribu ii. 4. cu excep ia unora care sunt supuse acestui joc prin natura lor (prefect. autorit ile grupate în capitolul 5 înf ptuiesc exclusiv administra ie publica rupta de jocul politic. ministere). în sensul c i alte autorit i publice care sunt plasate în alte p r i ale Constitu iei au sarcini de natura administrativa. îns . În ceea ce prive te regimul politic pe care îl consacra actuala Constitu ie. Titlul III este consacrat autorit ilor publice i el are o structura care determina concluzia c . 6.80. Titlul III are urm toarele capitole: 1. lui Montesquieu. Elaborarea acestei teorii apar ine. Constitu ia actual nu folose te sintagma de putere a statului în accep iunea ei ancestral tradi ional . utilizând o varietate terminologica prin care se reflecta una i aceea i realitate politico-juridic . ³Atunci când în mâinile aceleia i persoane sau aceluia i corp de dreg tori. din substan a reglementarilor sale deducem o consacrare implicita a acestui principiu.face pace i de a încheia tratate. 2. ca reg sim un capitol de sine st t tor intitulat ³Administra ia public ´. dac autorit ile pe care le consacr acest capitol sunt singurele care înf ptuiesc administra ie public . acesta este semipreziden ial parlamentarizat atenuat. Parlamentul Pre edintele Guvernul puterea legiuitoare puterea executiv puterea executiv Raporturile Parlamentului cu Guvernul Administra ia public puterea executiv puterea judec toreasc Autoritatea judec toreasc Important în organizarea statal este independen a autorit ilor statale. 3. care consacra func ia de mediere a Pre edintelui între puterile statului i între stat i societate. care în lucrarea ³Despre spiritul legilor´. Constatam din structura Titlului III. deoarece se poate na te teama ca acela i monarh sau acela i senat s fac legi tiranice pe care sa le aplice în mod tiranic´. R spunsul este negativ. Ins . dar poate fi foarte larg . independen a care nu poate fi total . Se pune astfel problema. Singurul text unde conceptul de putere a statului este utilizat în accep iunea sa tradi ional este art. 5. In Constitu ia României. puterea legislativ este întrunit cu puterea executiv . de i Constitu ia nu consacra Äexpresis verbis´ principiul separa iei puterilor în stat. afirma c libertatea este posibil numai dac cele trei puteri ale statului sunt independente. aspect pe nedrept criticat uneori. în sensul ca atribu iile ce îi incumb pre edintelui într-un regim semipreziden ial tipic sunt transferate c tre Parlament 439 .

dar mai ales pentru viitorul unei ri. cotidiene. Activitatea executiv are dou componente de baz . dreptul interna ional public i altele*. de act juridic al Parlamentului. Potrivit etimologiei. DEFINI IA i TR S TURILE ADMINISTRA IEI PUBLICE Dreptul administrativ este o ramur a dreptului public. inclusiv din perspectiva rela iilor cu alte state sau cu organiza ii interna ionale. de act normativ cu for a obligatorie i nu în accep iunea ³stricto sensu´. activitatea în sine ap rând atunci când societatea s-a împ r it în comandan i i comanda i. c tre i minister » care înseamn supus. realizat de c tre instan ele judec tore ti: judec torii.în calitatea lui de organ suprem reprezentativ al popula iei. Conform prevederilor constitu ionale. ministere. Conceptul de baz al acestei ramuri de drept este cel de administra ie » cuvânt care deriv din limba latin . cur i de apel. respectiv : ß Guvernarea. Nu orice nevoie social reprezint în acela i timp i o nevoie de interes public. Administra ia public . ß Prestarea de servicii publice în limitele legii. al turi de dreptul constitu ional. Pentru a c p ta un asemenea statut. servitor. atributele statului sunt realizate de cele trei puteri ale sale astfel: a) puterea legislativ . organe de specialitate ale administra iei publice centrale i organele administra iei publice locale. respectiv prepozi ia ad » care înseamn la. exercitat de Pre edinte. Administra ia public este o dimensiune a executivului. b) puterea executiv . presupune dou elemente de baz : ß Executarea legii ± cuvântul ³lege´ fiind în eles în accep iunea ³lato sensu´. ea trebuie s fie valorizat de clasa politic i ¨ ¨ ¨ ¨ 440 . executat la comand . înf ptuit de c tre Parlament cu cele dou camere: Senatul i Camera Deputa ilor. cuvântul administra ie » a evocat o activitate în supu enie. care era definit a reprezenta drepturile serviciilor publice. în mod tradi ional. c) puterea judec toreasc . f r a fi îns singurul element al acestuia. Conceptul de serviciu public a fost vreme îndelungat no iunea cheie a dreptului administrativ. trasarea deciziilor esen iale pentru prezent. 2. ß Administrarea. Curtea Suprem de Justi ie. Prin serviciul public se în elege activitatea organizat sau desf urat de o autoritate a administra iei publice pentru a satisface nevoi sociale în interes public. tribunale. Guvern. rezolvarea nevoilor curente.

transpus într-o norm de drept. Ordinea public este ansamblul regulilor care asigur siguran a societ ii i a c ror înc lcare nu antreneaz decât ilegalitatea par ial a unui act sau fapt juridic. Subliniem. în regim de putere public . investite cu autoritate public . Misiunea serviciilor publice este s satisfac anumite nevoi sociale. In obiectul de reglementare al dreptului administrativ intr astfel dou categorii de rela ii sociale: ß Rela ii de administrare activ administra ie în lucru. în limitele legii. prin care. acesta însemnând clauzele (prerogativele) exorbitante. se 441 . care este înscris în mai multe texte din Constitu ie ( de exemplu : art. structurile subordonate acestora. îns . 51 instituie ca obliga ie fundamentala respectarea Constitu iei. dac nu este interzis de lege. 16 alin. c activitatea administra iei este guvernat de principiul legalit ii. se duc la îndeplinire legile sau. Guvern. care vizeaz litigiile ap rute între Specific administra iei publice este regimul de putere public . rela iile sociale din sfera administra iei publice. derogatorii de la dreptul comun. atunci când vine în contradic ie cu interesul particularilor. art. Dreptul administrativ poate fi definit ca ramura dreptului public care reglementeaz . Un alt concept specific dreptului administrativ este cel de ordine public prin care se în elege un minimum de condi ii necesare pentru o via social acceptabil . pe de alt parte. Expresia ³în limitele legii´ evoc principiul de drept potrivit c ruia totul este permis. care se caracterizeaz prin punerea în executare a legii sau prin prestarea de servicii publice. în limitele legii. autorit ile administrative autonome centrale. precum i pe cele de natur conflictual dintre autorit ile publice sau structuri private. ß Rela ii de administra ie conflictual administra ie i administra i. obiectiv care se poate realiza pe dou c i: ß Printr-un organ public (o universitate de stat). a suprema iei sale i a legilor). concret sau cu valoare de principiu. pe de o parte i cei v t ma i în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorit i. dup caz. autorit ile administrative autonome locale si. 2 ³nimeni nu este mai presus de lege´. cu care sunt investite autorit ile administrative publice i prin intermediul c rora fac s prevaleze interesul public (general). Administra ia public reprezint ansamblul activit ilor desf urate de Pre edintele României. ß Poate fi rodul unei ini iative private care se face des resim ita ca interven ie în prestarea serviciilor publice (serviciul public de înv mânt prestat într-o institu ie privat ).

de exemplu. distingem între : ß autorit i consacrate de Constitu ie : Pre edinte. care are un dublu statut : astfel. In actualul sistem constitu ional i legal. administra ia public este înf ptuit de dou mari categorii de autorit i: 1. în primul rând i cu prec dere. ß Activitate desf urata de anumite autorit i executive i administrative. în al doilea rând. liber exprimat de colectivitatea politico-teritorial . consiliul jude ean. ci i unele de natura autonoma care func ioneaz în unit ile administrative teritoriale în care sunt alese. Rezult din defini ie urm toarele tr s turi ale administra iei publice: ß Activitate prin care se realizeaz dou obiective : de executare a legii i de prestare de servicii publice. de autoritate tutelara. este o autoritate statal (atribu ii de stare civila. municipiu) si. Din punct de vedere al izvorului care le consacr . denumite generic autorit i de administra ie publice. local i primar ß autorit i consacrate de legea cadru. Potrivit actualului sistem constitu ional i legal. aceste autorit i sunt de dou categorii: ß De natur statal (etatica) ß De natur autonom . nu sunt doar autorit i statale. ß Activitate desf urat în regim de putere publica. Exist i unele autorit i ca. pre edintele i vicepre edintele consiliului jude ean etc. care derog de la dreptul comun i prin intermediul c rora ele reu esc sa fac s prevaleze interesul public. Autorit i de natur statal : reprezint cei doi efi ai executivului în actualul ß Pre edintele i Guvernul sistem constitu ional i legal. concretizat prin investirea autorit ilor care o presteaz cu anumite prerogative. deoarece administra ia îns i.. care se adaug celor consacrate de Constitu ie : subprefectul. local alese prin sufragiu universal. Dac în regimul totalitar sintagmele de administra ie public i administra ie de stat erau sinonime. secret. comisia administrativ a jude ului. primarul. direct. în actualul sistem acest lucru nu mai este valabil. egal. în domeniul alegerilor «). 442 . el este.presteaz servicii publice. Guvern. atunci când intr în contradic ie cu cel particular. o autoritate autonom pentru c este ales de cet enii cu drept de vot dintr-o comuna (ora . inclusiv autorit ile care o realizeaz . în limitele legii.

Constitu ia actual consacr un dualism al executivului care este de inut de un organ unipersonal (Pre edintele) i de un organ colegial (Guvernul). NORMELE DE DREPT ADMINISTRATIV Norma de drept.110 din Constitu ie. Autorit ß ß i autonome locale: autoritate autonom local cu caracter deliberativ. ß Raporturi de colaborare i coordonare fa autonome. la nevoie. Consiliul local Primarul ca autoritate autonom executiv . Potrivit art. de autorit ile centrale ß Raporturi de tutel administrativ fa de autorit ile autonome locale. care este autoritate administrativ public jude ean ß Consiliul jude ean cu caracter deliberativ. Atribu iile de natur administrativ ale Guvernului sunt îns mai numeroase decât cele ale Pre edintelui. numite generic autorit i ß Serviciile descentralizate i desconcentrate ale ministerelor din unit ile administrative teritoriale. Acestea se exercit prin prefect care este reprezentantul Guvernului în teritoriu i ele evoc misiunea pe care o are Guvernul de a veghea la respectarea legalit ii activit ii autorit ilor autonome locale. în general. Guvernul exercit conducerea general a administra iei publice. În exercitarea rolului de conduc tor al administra iei publice. prin forta coercitiva a statului. ß Prefectul reprezentantul Guvernului în teritoriu. este calificat expres ca un organ al administra iei publice de rang central. reprezint centrele de specialitate subordonate ß Autorit i centrale nesubordonate Guvernului centrale autonome. 3.ß Ministerele i alte organe Guvernului. cu caracter obligatoriu a carei ducere la indeplinire se realizeaza fie în mod voluntar fie. 101 din Constitu ie. Din punct de vedere al structurii sale i norma de drept administrativ are o 443 . 2. Potrivit art. abstracta. Guvernul intr în urm toarele tipuri de raporturi cu celelalte autorit i administrative: ß Raporturi de subordonare în ceea ce prive te ministerele i celelalte autorit i centrale subordonate lui. este o regula de conduita generala.

împrejurarile în care se aplic norma. Este vorba de a a numita competen legat (autoritatea administrativ este inuta de norm juridic ). prev zând numai facultatea de a ac iona sau nu. deoarece rela iile sociale care fac obiectul reglement rii dreptului administrativ se desf oar în procesul de realizare a puterii. Dispozi ia este. De cele mai multe ori. principii. categoric . existen a lor concret urmând a fi stabilit de organul care o aplic . O mare categorie de norme de drept administrativ au o dispozi ie prohibitiv . condi iile. La fel ca i ipoteza. al normelor cu caracter contraven ional. ß Ipoteza : norma de drept administrativ poate ar ta (cuprinde): Imprejurarile. situa ie în care autoritatea administra iei publice nu poate decât s verifice i s ateste ori s ia act i s confirme. Astfel principalele norme de drept administrativ au o dispozi ie cu un caracter onerativ. defini ii.structura trihotomic ( trei p r i). în general. Dispozitia : cuprinde ac iunile i inac iunile p r ilor. este cazul. Dispozi ia normei de drept administrativ are uneori i caracter permisiv. ß subiectele de drept. l sând la latitudinea subiectelor de drept s fac sau nu anumite ac iuni. cuprinzând reguli de interzicere a unor ac iuni. 2. introdus în expresii ca ³autoritatea administrativ poate«´. determinat de regimul de putere public specific administra iei. ß ß explica ia semnifica iei unor termeni. categoric . Dat fiind faptul c fenomenul administrativ este un fenomen vast ce presupune o complexitate i multitudine de aspecte i ipoteza are caracter dezvoltat. în general. i dispozita normei de drept administrativ poate fi absolut 444 . mai multe categorii de dispozi ii. ³cet eanul poate«´. imperativ . în principal. Este vorba de compen a de apreciere. de regul . persoane fizice sau juridice care cad sub inciden a normei. stipulate de o manier imperativ . prin care subiectele de drept la care se refer norma sunt obligate la o anumit conduit . la o anumit presta ie. Ipoteza este relativ determinat când legea (izvorul formal de drept) prevede. aceste dispozi ii sunt evocate prin verbul ´a putea´. scopul activit ii unui organ. ea putând s fie absolut determinat sau relativ determinat dup modul în care sunt reglementate împrejurarile în care ea se aplic . fiind format din: 1. Un act normativ cuprinde. Ipoteza este absolut determinat c nd sunt conturate cu exactitate imprejurarile în care se va aplica dispozi ia. situa iile în care se aplic norma juridic .

Exist p reri potrivit c rora norma de drept administrativ nu ar avea sanc iune în sensul existen ei unor situa ii în care nu sunt prev zute urm rile juridice ale nerespectarii normei. 3. Norma juridic se respect i din convingere. pe lâng celelalte dou . 4. Opinia potrivit c reia ele nu pot îmbrac decât forma raportului de subordonare fiind vorba despre subordonarea altui subiect de drept fa de un organ public. 3. ci ca membri ai autorit ii respective. inchisoarea contraventionala etc. 445 . amenda. Raportul de drept administrativ reprezint acea rela ie social care a fost reglementat direct printr-o norm de drept administrativ sau indirect prin interven ia unui fapt juridic. aceast form de raport juridic nu are o identitate de sine st t toare pentru ca membrii organului colegial nu particip la formele de lucru ale acestuia ca subiecte distincte de drept. de regul unul administrativ. Recunoa terea.) ß Sanc iuni specifice r spunderii administrativ ± patrimoniale care vizeaz repararea prejudiciilor produse prin actele administrative. Trebuie avut în vedere faptul c o norm de drept se duce la îndeplinire nu numai datorit consecin elor negative pe care le atrage nerespectarea ei. Din punct de vedere al modalitatilor de exprimare pot fi identificate mai multe tipuri de sanc iuni: ß Sanc iuni specifice primei forme de r spundere pe care o cunoa te dreptul administrativ: r spunderea administrativ disciplinara (ex. destituirea din func ie. 2. Concep ia potrivit c reia aceste rapoarte pot îmbr ca pe lâng prima form i forma raportului de colaborare când ele se stabilesc între subiec i afla i pe aceea i pozi ie juridic . În realitate. avertismentul.determinat i relativ determinat . revocarea alegerii. În doctrin s-au exprimat urm toarele p reri cu privire la categoriile de rapoarte de drept administrativ: 1. mutarea disciplinara etc.) ß Sanctiuni specifice r spunderii administrativ ± contraventionale (ex. Sanc iunea : cuprinde consecin ele juridice care apar în momentul în care dispozi ia normei nu este respectat . a înc unei categorii ± raportul de participare recunoscut a fi prezent în situa iile existen ei unui organ colegial i privind membrii acelui organ. Trebuie de asemenea f cut distinc ie între sanc iune ca element structural al normei juridice i sanc iunea ca modalitate de concretizare a uneia din formele de r spundere specifice dreptului administrativ. dreptul în ansamblul sau având i un caracter educativ. RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV Raportul juridic în general este o rela ie social reglementat prin norma de drept. deci nu doar din teama de represiune.

care. 121 care consacr rolul coordonator al Consiliului Jude ean asupra Consiliului Local în vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean. în general conduita p r ilor. respectiv executarea legii i prestarea de servicii publice în limitele legii. BIBLIOGRAFIE: ß ß ß Constitu ia Romaniei Codul Civil Legea Nr. 3) Tr s tura general a raporturilor de drept administrativ prin prisma obiectului lor este aceea c ac iunea sau inac iunea lor.In concluzie. în mod tradi ional se recunoa te existen a raportului de drept administrativ sub forma raportului de colaborare i subordonare. continutul. reprezentantul Guvernului în teritoriu. În afara lor. În aceast ultim calitate el vegheaz la respectarea legalit ii de c tre unit ile administra iei publice alese în unit ile administrativ teritoriale. indiferent de modalit ile de concretizare. Alte tipuri de rapoarte sunt cele reglementate de Art. ß De a exercita conducerea general a administra iei publice. 2) Cel de-al doilea element. dar poate fi i o alt autoritate public . Aceast activitate i rapoartele care se stabilesc în temeiul ei sunt denumite tradi ional rapoarte de tutela administrativ i ele îl îndrituiesc pe prefect. potrivit Constitu iei ar putea fi: statul. s atace în fa a instan elor de contencios actele pe care le considera ilegal emise de acestea. acte care sunt suspendate de drept. precum i emiterea de acte normative cu for a juridic inferioar legii. le sunt caracteristice urm toarele tr s turi: 1) Din punct de vedere al subiectelor. Constitu ia actual mai permite i identificarea altor forme de astfel de rapoarte (raportul de tutel administrativ care se stabile te între Guvern i autorit ile autonome locale din unit ile administrativ teritoriale).215/1991 a Administra iei publice locale 446 . unit ile administrativ teritoriale. un organ al administra iei publice. raporturile de drept administrativ fiind ³raporturi de putere´. particularizeaz raporturile de drept administrativ prin aceea c ele sunt formate din drepturile i obliga iile p r ilor care particip la procesul de înf ptuire a administra iei. 101 Guvernul are dou misiuni constitu ionale pe care le exercit în baza programului s u de guvernare care a fost acceptat de Parlament i anume: ß Aceea de a asigura realizarea politicii interne i externe a rii. Rapoartelor de drept administrativ.48 din Constitu ie. potrivit art. raporturile de drept administrativ au în mod obligatoriu un purt tor al autorit ii publice. Potrivit Art. prin organele sale. se realizeaz într-un regim de putere public .

. Tipisca. comer ul ar consta în opera iunile cuprinse în intervalul dintre momentul producerii m rfurilor i intr rii lor în circula ie. a cet ii în ansamblul sau.. CAP.. 1991 ß Dr ganu. Bucure ti. expresia de ³comer ´ provine din latinescul ³commercium´. prin aceasta. În sens etimologic. Editura Actami 1994 ß Vedina . public i privat. NO IUNEA DE DREPT COMERCIAL Denumirea ³drept comercial´ sugereaz ideea c dreptul comercial constituie o reglementare juridic . ³Drept constitu ional i institu ii politice´. Bucure ti. A. pân în momentul ajungerii 447 . adic un ansamblu de norme juridice care prive te comer ul.VII NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL Utilizate în activitatea managerial a unei institu ii 1. Editura Departamentului de Înv mânt Deschis la Distan . ³No iuni de drept administrativ´. Sub acest aspect. circula ia bunurilor de la produc tor la consumator. A. 1996 ß Muraru. În sens economic. Bucure ti * Distinc ia între cele dou mari ramuri de drept. I. Potrivit adagiului lui Ulpian. ca subiecte de drept distincte.. ³Teoria generala a dreptului´. Editura Lumina Lex.ß Deleanu. comer ul ar consta în opera iuni cu m rfuri. Editura Nemira. care la rândul sau reprezint o juxtapunere a cuvintelor ³cum´ i ³merx´. M. V.. 1998 ß Negoi . T. Bucure ti. 1993 ß Popa. ³Tratat de drept administrativ. ale indivizilor privi i izolat.. comer ul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul si.. Editura Lumina Lex. 1998 ß Iorgovan. ³Drept administrativ i tiin a administra iei´. ceea ce înseamn ³cu marfa´. s-a f cut înc din