CONF. DR. ARH. RODICA CRISAN
ASIST. ARH. SILVIU GOGULESCU
CONSTRUCT DIN LEMN
Edifia a ll-a
revizuita si adGugité
EDITURA UNIVERSITARA “ION MINCU’
Bucuresti 2001CUPRINS
1, CARACTERISTICI TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA.
2. SISTEME PORTANTE DIN LEMN
A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI
Al. Grinzi principale si secundare suprapuse
A2. Grinzi principale gi secundare coplanare
A3. Grinzi secundare in cleste
AA. Stiipi in cleste + grinziin cleste
AS. Grinzi principale gi secundare in cleste
B, SISTEME CU PERETI PORTANT!
81. Pereti din biine suprapuse (‘blockhaus’)
B2. Pereti cu schelet in zGbrele
B3, Pereti cu schelet din dulapi
84, Pereti din panouri portante
3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE
3.1. PERETI EXTERIOR!
3.2. PLANSEE
3.3. PERETI INTERIOR!
4, PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA
A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE
Al. Elementele structurale: rezistenta gi stabilitatea localé
2. Ansamblul structural: stabilitatea la actiuni orizontale
B, PROIECTAREA DE DETALIU
BI. Protectia impotriva umezelii
B2. Controlul deformarii lemnului
B3, Prevenirea strivirlor locale
B4. Realizarea imbindirilor
C. PREFABRICAREA
5, DESCHIDERI MEDI $i MARI
A. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE
B. SISTEME DE ACOPERIRE
6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN
Bibliografie
CONSTRUCTII DIN LEMN
Ww
2n
2/2
213
2/4
2/5
216
2/7
29
2/10
2/13
af)
3/15
3/30
an
an
4a
4s
Als
ano
4
4n3
4/32
5/1
5/5
of(CONSTRUCTN DIN LEMIN
CARACTERISTICILE IEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA
1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA
A. CARACTERISTICILE MECANICE
Comportamentul rhecanie al lemnulul este putemic ANIZOTROP {pentru 0 aceeasl soliitare,
ezstenta este difertta functie de ditectie): 1 plus rezstenfa mecanicd este influentaté de
continutul de apd al lemnulul. In pagnile umdtocre sunt prezentate, cu caracter onfentativ,
citeva date generale privind caractersticlie mecanice aie pieselor de cherestea.
B. GREUTATEA SPECIFICA
in cadrul fiecdre! speci th parte se pot lua th considerare vaiori stable aie greut8tl specitice
numal In raport cu continutul de apd, In tabelul utmétor sunt prezentate citeva exemple de
greutat speciiice (t/m) pentru diverse speci de lemn considefind 0 umiditate de 15%.
salcie 050 pattiny 0.70 masin ‘090
plop 054 salcim 0.75 camen a92
brad 0,0 ores 077 stejar 094
mesteacan 0,60 fog 0.80 abanos 1.26
C. POROZITATEA
In general, se considera: mal poros; lemnul moaie, decit cel dur; cel cu vase micl gi difuze, dectt
cel cu vase mar! cel fare ryind, dectt cel cu rdynd; supratetele de capst (sectiunie
transversale) mai poroase decit cele longitudinale.
D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA
Consttule unul dintre aspectele cele mal semnificative ale lemnulul sl decl ale chorestelel
Continutul de apa influenteaza greutatea speciticé, dimenslunie, mentinerea formel sl rezisten}a
mecanicd (care scade cu cresterea umidit&ti); umiditatea crescut& (peste 18%) determing
procese biologice de degradare,
Lemnul are proprietatea de a reaiiza schimburl de umiditate cu mediu! ambiant (este extrem de,
higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscaril (aducerea Umiditértl iernnulul proaspat talat
lao limits acceptabili pentru a permite utlizarea sa fara pericolul unor fenomene deformative
importante), este indicat adaptorea lemnului la mediul In care va sta, respectlv atingerea unu!
echilisru higroscopic optim, inaintea punerll In operd. In paginie urmdtoare sunt prezentate
succint citeva aspecte legate de comportarea lemnulul ih raport cu umiditatea ce trebuie
‘avute in vedere Ia prolectarea de detalu a constructilor din lemn.
E, DEGRADAREA BIOLOGICA
Data find originea sa organicd, iemnul este atacabil de micro gi macro organise: bacterl de
Butrefactie, clupercl, insecte parazite, Unii agent! blolegic! otacd lemnul uscat (nsectele
parazite), alte atacut biologice (cluperci, bacteri) sunt favorzate de umiditatee crescutd. In
ceed co priveste putrescibiltatea, lemnul este afectat ih special de situattiie mite (pari ude /
parti uscate) si de varlafile ciclice de Umiditate. Agentli biologic! sunt de reguid specfic| tlectinul
tip de lemn, Sunt mai vulnerable partie tinere ole lemnulul gl in General, speciie de lemn moale,
Gectt cele de lernn dur.
F. SENSIBILITATEA LA FOC
Lemnul se aprinde cu uyurintd, iar asigurarea unel rezstenfe omogene Ia foc a tuturer pleselor
tunel structuri din lemn implica o serie. de constfinger! in ceea ce priveste cimensionarea pleselor,
imbindrie, calitctea lemnulul gi tratamentele superficiale, precur gi gradul de expunere Ia foc a
pleselor.
Ww