REV scot, DUMITRU ILEA:

MONOGRAFIA

SCOALEI PRIMARE

..

DIN COM. JIBOU

II

•

Tlpografla .Luceafdru!" Zdlau, Telefon to.

DUMITRU ILEA dir. scol. 1924-1936

IN LOC DE PREPATA

In dorinta de a lasa celor ce vin dupa noi 0 urma despre scoala si activitatea corpului didactic din [ibou, in '4!_cursul celor 18 ani de viata romaneascd, am crezut de llJpe sa scriu in forma de monografie toate evenimentele mai importante din viata scoalei si a corpului di-

'.i\'lCtic dela scoala primara de stat din comuna Jibou. ;ii+~ Pentruca cetitorul sa-si poatd face 0 idee cat mai ~6ra des pre progresul realizat, am relatat in Unit cat se la~~- de-generate $i trecutul comunei si a neamului ro.l tesc, folosindu-ttui de Monograjia Stilajului de Petri ~eljuridu, celelalte sunt relattiri bazate pe rapoarte, pro.,leese-verbale, informatiuni, etc., aflate in archiva scoalei si strdnse dela locuitori.

Dacd fiecare scoaki ar putea strange si reda intr'un mdnunchiu, toatd activitatea so de 18 ani, eu cred ca s'a tndeplinit una din cele mai insemnate datorinte fata de generatiile de azi si de maine.

Ad, 10 hotarele nordvestice ale tarii noastre, este mai necesar sa r4llJ...ana lumina. Paptele celor cari cu prr :al Y):tiltor "aparat credinta romdnismului prin $cQP.lq," meritd sa ramana exemple pentru cei ce ne vor ur~.la timpul lor, ei sa calee pe drumul batatorit de not sl astjel sa continue desavarsirea neamului cu mai multii u$urintd $i fibertate de cum am incepui noi.

Parintii-nostri oameni sarmani, tarani cu sufletul cur at, cu privirlle aruncate de parte in viitorul pe care noi I-am ajuns; a rdsddii in sufletele noastre credinta, . care ne-a facut tari. Pdrintii prin dragostea lor fifra margini ne-au indemnat spre jertja $i ideal

In semn de recunostinta si adtinc omagiu, Lor le dedic aceasta ctirticica.

DUMITRU ILEA.

Scoala primara din comuna Jibou

Com una Jibou este un targusor situat la 2 krn. pe stanga Sornesului in drep.deaIuIui «Piscuiul» (Rakoczt) ce se tnalta in dreapta /raului 1F'intre dealurile dela Sud si NV. Este 0 c~~eche.

~...monografia Salajului de Petri, apare sub mai multe numiri asa d. e. pela anii 1205-1235 Chibur, 1387 Zsibothelke, 1423-1545 Syb.Q .. 1460 Zibo ~i in 1582 Zsibo.

Pe la anul 1387 aceasta comuna era numarata printre , C9flup.ele cu populatie rornana (Olah Ialu).

. Desi nu ailam date exacte despre numarul Romanilor

; dela inceput - e foarte probabil ca locuitorii acestei comune sa fi fost in majoritate Romani, asezati ca iobagi, mai tarziu servitori pela curtea Conte lui Wesselenyi apoi Teleky si Beldi, a carer resedinta mostenita dela inaintasii lor, este inca marturia timpurilor de iobagie,

In decursul veaourilor Romanll s'au maghiarizat. Exista ~i astazi familii zise maghiare de origine rornana : familia Molnar, Opris, Moldovan s. a. lata ce declara locuitorul Ciucas Vasile in varsta de 70 ani :

-Casatoril Intre Romani ~i Unguri se Iaceaua ~i in cazuri mai rare se fac ~i astazi. Daca barbatul era Roman si femea Unguroaica, toti copiii lor urmau religiunea reiormata sl declarati Unguri, cand Iemea era romanca iar barbatul Ungur to]i copiii treceaua Ia religia ~i nationalitatea tatalui. In familii se vorbea numai ungureste-.

Mal sunt familii ~i azi unde tata ori mama sunt Romani gr. cat. iar copiii relormati sl cari pana ajung la scoala nu vorbesc decat ungureste. Mama ori tata dec ate ori prezlnta copilul la scoala nu uita sa arninteasca, ca copilul sa jnvet~ religiunea del a preotul reformat, care este ungur. Noi invata~ torii avem mult de Iurca, cand mai uitarn de religia acesflrelevi ~i din gresala li mai trimitem sl la preotul roman, J'r gandul curat, ca at unci cand vor Ii marl sa se reintoarc" 11".

religta stramosilor, dela care i-a rupt vitregia sortii, __ J.~

Conform recensamantului din 1930 in comuna Jibou, sunt 3489 suflete, dintre cari cca 1106 Romani, 656 Evrei si restul Unguri ~i alte nationalitati (727).

Biserica rornaneasca a fost depe la 1733. La 1750 nurnarul romanilor gr. cat. au fost 705 suilete, la 1870 cand s'a facut numerotarea n'a mai ramas decat 271 romani uniti. In 1908 numarul Romanilor din Jibou, a fost de 391, multi veniti din alte sate, mai ales din satele din apr~iere ..

Confesiunile ref. ~i rom. cat. i~i au bisericile lor frumos edificate si asezate la loc de frunte, asemenea sl comunitatea

evreasca, .... .#-F

Rornanii pan~ 1930, aveau loc pentru ruga 0 casa modesta din scanduri ftcoperita cu pae, din forma ~i zidurile ei se desprindea, viata' plina de arnaraciune a bietului popor asuprit.

In acest locas, nurnit biserica, se rugau in Dumineci ~i sarbatorl, Inplorand dela bunul Dvzeu sa-l scape de ispita ~i de cel rau.

In 1930 Rornanii, multumita spiritului de jertia ~i solidaritate, de cari au fost calauzi]! cei cativa intelectuali, au edificat cea mai Irumoasa biserica din Jibou, asezata in cen-

trul comunei. Preotul Laurentiu Sima, serveste aceasta parochie din 1920.

Scoala rornaneasca in Jibou n'a fost, a Iunctionat tnsa din timpurile cele mai vechi, scoala ungureasca, la lnceput reforrnata si rom. cat. apoi cornunala, iar dela 1895 de Stat. Romanii erau obligati sa cerceteze scoala de Stat, care a contribuit mult, la maghiarizarea lor.

Inainte de unire, in Jibou era scoala de Stat cu 7 puteri si scoala coni. rom. cat. cu un lnvatator. Mai era ~i gradina de copii mici sub conducerea lnv. Iulia Teleky, trecuta dupa unire, la lnvatamantul primar de Stat, astazi pensionata. Cea dintai gradina de copii din intreg Ardealul in era ungureasca ~ Iost inliintata in Jibou.

J Scoala rornaneasca exista dela 1919 si este sustinuta de ~tat ~i comuna, comuna contribue cu intretlnerea materiala,

iar StatuI cu leala Invatatorllor.

\ Ungurii neimpacandu-se cu noua stare de lucruri, si-au

l'elhfiintat scoala conlesionala, la care au Iunctionat iostli inv. de Stat ~i cari n'au voit sa de puna [uramantul de eredinta pentru noul Stat. La 1921 din lipsa de local, scoala se sisteaza. iar lnvatatorii dupa depunerea [uramantului, sunt primiti la scoala de Stat, sectia ungureasca.

Cea dintai lnv, titulara la scoala de Stat a fost numita Ana Sima; dansa pune cele dintaiu baze la organizarea scolii romanesti din Jibou. A servit din 1919 pana in 1923 cand a paras it Invatarnantul.

Tot in !.W9 a .t numita la scoala de Stat sectia ungureasca Gizela Kis, care la 1920 a fost transferata in alt 10e~Q este numit Carol Biro, dupa un an ~i dansul este transferat; ambii acesti invatatort nu vorbeau romaneste ~i n'au desvoltat ,nici 0 activitate rnai de seama.

In anul 19214-1922, au fast reprimiti la Stat s. ungureasea Iostii inv., 'cari au denegat depunerea [uramantului ~i cari au trecut la scoala conf. relorrnata reinflintata : Iosif Jakab, Ludovie' Bereczki, Iulia Teleky, Elena Szilagyi mar. Czenk. Activitatea aces tor invatatori s'a restrans la strictul necesar, aiara de instructia predata in clasele Incredlntate lor, n'au mai desvoltat nici 0 activitate. To]i acesti lnvatatori sunt absolvent! ai scoalelor norrnale unguresti si au Iunctionat dupa preluarea scoalel de catre Statul roman in modul urmator :

losif Jakab absolvent al scoalei normale de Stat din Cluj, din 1921' pana la 1931, cand a fost pensionat, Ludovic Bereczki absolvent al scoalei normale de Stat Zalau, din 1921 pana la 1929, cand a fost trecut la pensie, Elena Szilagyi mar. Czenk absolventa a scoalei normale ref. din Debretin, din 1921, a Iunctionat pana la decedarea sa intamplata in 23 Decemvrie 1933. Iulia Teleky absolventa a scoalei norrnala de fete SatuMare, din 1921, a Iunctionat pana in 1934, cand a fost scoasa Ia pensie.

.La sectia rornana au mai fost nurni]i in 1921 urrnatorii :

Director Emil Filep absolvent al scoalei norrnale din Gherla, a Iunctionat din 1921 pana la 1924, cand parasind invata~ mantul, trece in America, unde se aHa ~i azi. Nu se cunoaste , activitatea extra-scolara deslasurata de acest director. Alexat~ drina Trifu mar. Dr. Halas absolventa a scoalei normale di~ Gherla, din 1921 serveste si azi; dela 1934, a trecut ca direc .. ~ toare la scoala de, copii mici din loc, a luat parte activa la toate intrunitile si sezatorile culturale aranjate de :;;coala)-'Y tinut mai multe coniertnte ~i a organizat [ocuri nationale. ~l mai predat lucru manual la cursul supraprimar de fete. - Maria Oyorgy, absolventa a scoalei normale de stat Oradea, a Iunctionat din 1921, candIa sectia ungureasca, cand la eea romana, pana la 1930, cand a' fost translerata. - Ferdinand Cautnic, abs. al scoalei normale Gherla, din 1921 pana in 192&, fiind transferat. A lnfiintat coruri scolare, a fost eel mai aertv

dintre toti invatatoril de pe aeele timpuri. '

In 1924 este numit direct~~ inv. ~ scoalei primare din Jibou subsernnatul Dumitru Ilea, ~st inv. d,ir. Buciumi, absolvent al scoalei normale din Blaj ;!tserv~te din 1 Mai, J 924. A

. 'h..·· ;:",!- .. ~I

lnliintat cercuri' culturale, Centrul Cultural, biblioteea,' este

mernbru pe viata al Asociatiunii pentru cultura si literatura poporului roman -Astra- si presedintele despartamantului Jibou, presedintele Ligei antirevizioniste \ii comandantul Cohortei de

cercetasi ,,,Ilie Popa- Jibou. '

Directorul a depus ~i depune tot sufletul sau pentru ridicarea nivelului scolar, Prin munca intra- sl extrascolara a Iacut ca intreaga viata culturala \ii nationala din comuna sa se concentreze in jurul scoalei ~i corpului didactic; 'In 15 Decemvrie 1933 este numit Inspector al scoalelor profesionale de ucenici. din regiunea nordica a Ardealului. In 15 Decemvrie 1934, numit ~ef Revizor al judetului Sala].

10

Elena Kajtor, numita la 1 Septemvrie 1925, serveste ~i, " azi la sectia romana.

Gheorghe Pop Cornis suplinitor, din 1929 panatn 1932, cand a Iost nurnit Ia scoala primara de, stat din com;- Barsa. A Inhintat cor uri scolare ~i a tinut mai multe conierinte. In, 1934 este transferat jar la Jibou, conduce coruI scolar ~i sub-

cen tru prem i Iitar . '

Osan Valeriu, absolvent al scoalei normale de stat din.

Diletantii din piesa "Ileana Cosinzeana- si dir. ~coI.' _

,,_.... .' .'

Zalau, a servit la aceasta scoala din 1 Septemvrie 193Q,' a

lu~::Jct-iva la cercuri culturale ~i la manifestatiile nationale din Jibou. Astazi Iunctioneaza la Crasna, unde este tran-

sferat. ~_~. I

Anceanu liQ'Oovica, absolventa a scoalei normale de fete Cluj, serve~te~ InvcWHoare din 1931, astazi cu titlu definitiv,

:,.a' .Iuatparte fa 'cere. cult. ~i a tinut conierinti. -_

~ ' .. : P~tru -Pantea,: absolvent al scoalei normale Gherla, a ser:-i vit din 1 3eptemvrie 1932. In 1 Septemvrie 1933, este transferat la Hododul-Stlvaniei in locul sau fiind numit Ilie Balaneanu, absolvent al scoalei normale Zalau, care azi este trans. Ierat ~i serveste in comuna Sanislau.

Emilia Tales, absolventa a scoalei normaIe de fete din Simleul-Silvaniel, din 1929-1931, cand a fost detasata la

t ,

scoala primara din Cluj, a condus biblioteca elevilor, a predat danturi nationale ~i a luat parte act iva la cercurile culturale.

A mai fost numit la aceasta scoala dl Gheorghe Cristoreanu, iar In 1934 dna Cristoreanu. Dna Cristoreanu moare dupa 2 luni.

Ca suplinitori, au mai servit: Dl Silaghi Gh. sl Oncete Maria. Pentru lucrul manual Marioara Maxim.

Diletantii din piesa »Oglinda Iermecata- cu lnvatatorii lor.

In anul 1935 dl Pop Sabin tsi.reocupa postul de tnvatator dela scoala noastra, numit inca in anul 1934, d-s~!~~'jricredintandu-i-se directiunea scoalei.

In cornuna mai exista ~i grad ina de copii mici, reinfiintata la 1928 -29, sub conducerea inv. Eugenia Barboloviciu, absolventa a scoalei normale de invatatoare Simleul-Silvanlei. A servit pan a la 1930, cand a fost transterata la scoala primara de stat din Zalau, Dupa ea urmeaza Elena Draghiciu, absolventa a scoalei normale pentru gradini de copii mici din Brasov si ds. Elena Gozman. Dna Osanu este transterata In gradina de copii p. II. Crasna. D~. Gozman, azi dna lonel, functioneaza actualmente in Oradea-Mare. Gradina de copii e condusa azi de dna Dr. Halas n. Trifu, iar In postul II este

numita dna Pop, sotia dlui Sabin Pop dir, dela scoala prtmara.

In cornuna se alla azi 141 Romani stiutori de carte dela 15 ani in sus si 75 cari nu stiu scrie ~i ceti si anume:

Stiu scrie ~i ceti dela 15- 30 ani 68, nu stiu 6; dela 30 la 50 ani stiu carte 66, nu stiu carte 30; peste 50 ani stlu carte 7, nu stiu carte 19.

A absolvit scoala pnmara de stat romana si a devenit

.» Diletantii ~i invatatorii lor.

fu'~t~i?i'Corni~ Pop Gheorghe de 24 ani, nascut in Jibou, absolvent al scoalei normale de Inv. din Zalau, Iunctioneaza la acesta fi>coal,(ii Cristoreanu Gheorghe de 24 ani din scoala . norrnala Zal,'l~~nctioneaza in Jibou.

, < " !>coalcf primara se afla in actual a cladire dela tnceput, " decand" edificiul apartinea confesiunii, mai tarziu loealul s'a transformat. In forma de azi cu 7 clase de curs, eu cancelarle, cu locuinta pentru servitor, este dela 1914, cand s'au edificat salele VI fi>i VII.

In cursul timpului a fost cladirea scoalei conl, reformate care a existat 1<1 1821, mai tarziu acr-st ediflciu" a fost trans-

!ormat. A'mai existat edificiul scoalei romano-catolioe sl edificiul gradinei de copii. Acest din urrna edificiu nu mai exista, cursurile gradinei de copii tinandu-se in local lnchiriat, pana Ia terminarea localului nou.

Langa edificiul scolar, cladit aparte, se mai afla si locu.' i,nta directorului cu 2 camere, bucatarie ~i 2 camari,

Teatru cu adultii - 1929, in mijloc directorul scoalei iar in sus Samoil Urian dire de banca.

In arhiva scoalei nu se afl{d~cumente despre \1itiintarea posturilor. La preluarea imperiului, scoala, a avut 7 posturi de tnvatatori.

, Registrele scolare se conduc aproximativ depe la 1876. in mod mai regulat depe la 1884. Dela organizarea scoalei rornanesti, toate registrele sunt conduse in mod regulat.

Adevarata munca romaneasca la scoala primara de stat din Jibou se tncepe Ia 1924 In acest an se sadeste ~i stejarul ,intoronarii ce trebutasadtt la 1922. Toti eJeyij_~rei inscrisi Ia sectia ungureasca sunt trecuti la cea rornana, asemenea si elevii de origine romana. Sectia ungureasca incepand cu anul 1935 sa sisteaza .

. Pe .h'inga scoala prirnara a fost lnfiintat, sfatul scolar sub

- ,V

.. ~ ..

conducerea dlui Dr. Hetco presedinte, mai tarziu sfatui scolar s'a numit comitet scolar, care astazi se compune din urrnatorii membri: Alexandru Comsia presedinte, Laurentlu Sima preot, Halas Elemer primar, Carol Csutak preot reformat, Volberg Izidor comerciant, Beniamin Molnar agricultor.

In comitetul scolar inliintat la 1924 au fost alesi : Alex.

Cornsia notar, Samuil Urian director de banca, Dragan Septi-

Clasa V-VI. Dir. ~colar D. Ilea

miu. 'OiWer~'rant, Sima Laurentiu preot, Carol Csutak preot ~i Dumitru Ilea secretar. Mai tarziu dupa decedarea regretatului S. Urian, este ales primpretorul Marcu Alexandru, Care dupa

~r~c.."

un an, spre ~~tul 'tuturor, ne paraseste, trecand la cele

vesnice. . ::,~ .

, In: 1932-33 scoala primara de stat avea 8 tnvatatori cari propuneau in 7 clase si anume:

, Petru Pantea cl. I, eu 61 elevi lnscrisi : Alexandrina Trifu

m. Halas cl. II'-'cu 51 elevi; Ludovica Anceanu eI. III-IV fete, eu 43 eleve inscrlse ; Elena Kajtor el. III - IV baieti eu 41 elevi Inscrisi : Valeriu Osianu el. V-VI-VII baieti, ell 30 elevi ~i Dumitru Ilea dir. scoalei eI. V-VI - VII fete, eu 30 eleve.

, I,

II:

La sectla ungureasca Elena Szilagyi m. Czenk cl, 1- n, cu 76 elevi tnscrisi ~i lulia Teleky cl. III-IV, cu 44 elevi. Clasele supraprimare tin cursurile: fetele inainte de masa si baietii dupa masa, in aceeas sala.

Directorul scoalei pe langa conducerea clasei mai lndeplineste toate lucrarile ce se tin de administratia scolara, conduce toate Iestivitatlle si maniiestatiile scolare. (A condus pana la 1930 centrul cultural de pe Ifmga scoala.)

Corpul didactic pentru periectionare tine in fiecare luna cate 0 sedinta in care se discuta diferite chestiuni scolare ~i pedagogice.

Atat corpul didactic cat ~i elevii muncesc din greu pentru a suplini ceeace nu s'a putut face in trecut. Incepand cr' anul 1924-25. la sfarsltul fiecarui an scolar se face cu ele;). cate 0 productiune teatrala din venitul carora s'au Iacut diferite fonduri. Pentru biserica s'a contribuit cu 7000 Lei.

Tot din astiel de productiuni au cumparat pe seama scoalei un harmoniu in pret de 13000 Lei. Elevii claselor superioare au intemeiat inca la 1926, societatea -Drapel ul« cu scopul de a se ajuta elevii mai saraci cu cart], rechizite, s. a. Multumita .acestei initiative ~i eelelalte clase lncep a imita acest exemplu bun. Sub directiunea dlui Pop Sabin s'a lnfiintat cooperativa scoalei.

Elevii sl elevele claselor superioare in fiecare luna tin cate 0 sezatoare, Ia care participa si parintil lor. La aceste sezatori se cetesc diferite lucrari {acute de elevi, se predau declamari ~i cate 0 piesa teatrala.

Astazi e tnfiintata cantina scoalei si eooperativa scolara. Pe IAngti scoala prlmara mai Iunctloneaza sl 0" ~coaUi de ucenici. Aceasta scoala inainte de razboi era comunala, in 1922 a fost statlficata. Este condusa tot de directorul scoalei primare. Cursuri eu ueenicii se tin in fiecare zi dela ora 16-18.

Pana in anul curent scoala avea 3 ~i 4 invatatorl. In 1933 din Iipsa de elevi nu a mai predat la aceasta scoala decat directorul. Astazi numarul elevilor a crescut, nurnarul lnv. cari predau este 4 profesori repartizati pe studii ~i sunt platiti cu ora de Ministerul Muncii,

Gradina de copii n'are edificiu; cursurile la tnceput s'au

16

predat in sala festiva a 'primarlei, care a Iost pus a tn mod provizoriu la dispozitia comitetului scolar. Azi cursurile se tin in 2 sale inchiriate :;;i necorespunzatoare. Numarul elevilor este de 130.

Dupa multa straduinta si lupta purtata cu resemnare de subsemnetul fata de cei ce erau contra edillcarei scoalei de copii mici - am reusit sa Iac sa se lnceapa lucrarile noului local, dupa planul aprobat ~i pe terenul comunei, in locul unde deja zidul e aproape terminat.

Scoala primara ca edificiu e Ioarte Irumoasa :;;i tntretinuta cat se poate de curat. (Astazi este pusa- sub acoperis.)

Comitetul scolar l;>i primaria i:;;i face pe deplin datoria

, fata de intretinerea materiala a scoalei. '

Corpul didactic astazl :

Sabin Pop director scolar delegat in locul dlui D. Ilea trecut la revizorat. Cornis Pop Gheorghe, Cristoreanu Gheorghe,. Chereches loan, Elena Kajtor, Ludovica Anceanu, Melania Pop. Postul VIII va H complectat prin suplinitor.

Manilestatie de 10 Mai 1927.

Atelierul scolar

Pentru cursul superior este atelier unde se fac lucrari practice cu elevii.

- Atelierul dispune de toate rechizitele necesare. Elevii din cIasele V, VI si VII, baetii, mai lnvata la ora de lucru manual, compactoria, iar fetele croitoria ~i lucrari cu masina de cusut, pentru acest scop, scoala este prevazuta cu doua masini In valoare de 27.000 lei.

In atelierul de compactorie, se cornpacteaza cartile din biblioteca scolara,

Cl. V, VI ~i VII cu Dsoara Maria Oncete inv. ~i conducatoarea cursului superior pentru fete, directorul ~i rev. scolar.

Biblioteca scolara

Biblioteca scolara constatatoare din 807 volume este asezata intr'un dulap nou. In fiecare Sarnbata bibliotecarul, care este unul dintre invatatori, distribue cartt elevi lor din cursul supra prirnar. Celelalte cIase i~i au bibliotecile lor, aranjate in dulapiori.

Cartile din biblioteca sunt citite aproape toate. Biblioteca scolara este consultata ~i de adulti.

Corpul didactic i~i are biblioteca aparte ~i este compusa din car]l literare sl pedagogice.

Muzeul 'leota;

Muzeul scolar euprinde toate reehizitele de Iizica, doi ulii impaiati, a gaita, un sarpe, veverita, herbare, oua. colectie de fluturi, insecte, un album eu ilustrate din diferite parti ale tarii, lucruri din lemn si lut conlectionate de elevi, bani veehi, s. a.

Cantina scotara

Cantina lnliintata din initiativa subsernnatului ~i a'~D:-nei Alexandrina Dr. Halas ~i eu concursul membrilor corpului'dldactic a pu tut hrani in fiecare zi 20-30 elevi saraci. . Hrana ce se da color lipsiti, la inceput a fast un pahar cu Japte ~i 0 buca ta de pai ne, astazi consta din supa de carne sl

<, legume, Iasole, cartofi, si cate 0 bucata de paine. Pentru sustinerea cantinei, comuna ajuta cu 0 suma de 6000--7000_lei anual.

Legarnantul depus de catre invatatorf cercetasi,

Fiertul se face de catre fetele din cursul supraprimar, asemenea si curatitul vase lor, a mobiliernlui st a bucatariei.

Lucrarile sunt supravegheate de 0 invatatoare.

farmacia

Farmacia scolara contine ; Tablete aspirina de 0,5 gr., -Tablete piramidoane de 0,10 gr., Tablete Chinina de 0,20 gr., Apa oxigenata, Tinctura de iod, vata, Fesie de tilon, Hansaplast, Tinctura Davillae, Plumb acet, b. solut., Alcool conc., sapun medicinal. sapun St. Ludovic, picaturi pentru ochi, homboane de tuse, alifie de zinc, Pasta lassari, alifie de mercur, Hipermanganat de potasiu, sare de Karlsbad, Eter, Amoniac, tlnctura Valeriana, Bismut subnitric, Codeina it 0,01 gr., Vaselin borieate, oleu gomenolat, glicerina iodate si acid boric.

Campul de expertenta st Gradina scolara

Baetii din eursul supra primar, fac exercitii practice din agricultura pe terenul scolar, (campul de experienta iar po- . mologia 0 practica in gradina scoalei ~i grad ina comunei.

In fiecare an se fac excursii cu elevii in diferite parti a plasei.

Cohorta de cercetesi este condusa de dl I. Chereches, La toate manifestatiile nationale, cercetasii s'au prod us prin coruri, exercitii de gimnastica, declarnari ~i dansuri.

Cu ineeperea anului scolar curent, s'a iniiintat ~i strajeria sub eonducerea dlui Gh, Cristoreanu.

Educatia fizica a elevilor

Alara de orele preserise in programa analitica, Ia clasele mai mari, se mai predau ore de educatie Iizica, atilt pentru fete cat ~i pentru baetl. Se lnvata dansurile nationale ~i diIerite jocuri ritmice.

Curtea scolara

In marime de eea. 800 st. ~i grildina 1000 stanjeni. In curte sunt dependentele, in gradina plantatii : meri, peri, pruni ~i pierseci ~i doi salcami. In curte sunt straturi eu flori, lngrijite de eleve. La spatele scoalei este stejarul lncoronarii si un frasin. Toate plantatiile s'au Iacut tncepand cu anul 1934.

*

Pentru ingrijirea zllnica a scoalei este angajat un om de

serviciu care este platit cu luna ~i are dreptul la loculnta, incalzit ~i luminat.

Dela 1924 ~i pana azi au fost angajati urmatoril : Pane Vasile, Cretu Gheorghe, Lucacel Vasile ~i Postos loan.

Datorinta omului de serviciu este: de a curatil zilnic salele de curs ~i curtea scoalei, de-a anunta prin clopotelul scoalei, cu 0 jurnatate de ceas inainte, lnceperea cursurilor, de a lncalzi salele de curs in timpul iernii, de a duce ~i a aduce dela posta corespondenta scolara, c'un cuvant de a fi in orice moment la dispozitia directorului si a corpului didactic.

Cuvantarea dir. scol. cu ocazia zilei Eroilor.

lntrucat astazi nu se mai resimte lipsa unei sectii unguresti pe langa scoala de stat, elevii sunt repartizati tncepand cu anul 1933 romani sl unguri, in clasele I-VII.

Progresu~alizat in decursul celor 16 ani de instructie ,':, ,,' romaneasca, e.ste" foarte satislacator. Pe cand in 1924 la sectia

"J.' \

ungureasca dela scoala, nu aflai elev minoritar cu care sa te

poti Intelege - astazi toti minoritarii vorbesc limba statului, chiar ~i batranii,

In decursul anilor, scoala a fost inspectata de urmatoarele autoritati scolare :

Revizor scolar : loan Mango, rev. scolar : Dumitru Margineanu, revizor scolar : Nicolae Nistor, subrev. control: A-

lexandru Pop. subrev. control: Stefan Sestac, Inspector scolar : Pompiliu Dan ~i Dl Ministru al Instructiunii Publice : Dl Dr. C. Anghelescu.

In anul 1934 - 35 scoala a Iost inspcctata de subsernnatnl D. Ilea revizor scolar al judo Sala].

Cursul de adulti

lncepand eu anul scolar 1934-35 s'au tinut cursuri cu

adultii. .

La adult I au predat urmatorii invatator i : Dumitru Ilea dir. scolar, Alexandrina Trifu n. Halas, Elena Kajtor ~i Maria Gheorghe. .

Pe langa aceasta activitate, corpul didactic a mai muncit ~i in cadrele Asociatiunei pentru Iiteratura ~i cultura poporului roman, desp. Jibou al -Astrei-. luand parte cu sccala, la toate manifestatiile culturale ~i nationale.

Elevii rornani absolventi ai cursului primar de 7 clase:

Anul scolar 1927 - 28.

Marian loan, Cll media generala 9,47.
Cristorean Ecaterina " " " 7,66.
Druta Valeria " " 9,26.
Haiduc Maria " " " 8,10.
Hora Florica " " " 9,41.
Lucacel Florica " 8,99.
Anul scolar 1928-29. SiJaghi Ecaterina - eu media general a 9,22.
Anul scolar 1929~30.
Fazacas Gheorghe - ell media generala 7,46
Anul scolar 1930-31.
Faehiol Vasile cu media generala 9,69.
Fori~ losH " " 9,34.
Pop Izidor " " " 9,51.
Druta Maria " " " 9,95.
Lucacel Elena " " " 7,71.
Marian Maria " " " 9,30. Roman Iulian Silaghi Rozalia

Anul scolar 1931-32.

eu media generala 9,01. "" II 7,42.

Anul scolar 1932-33
Fodor Maria cu media generala 8,20.
Prodan Eugen " " " 9,38,
Tales Alexa " " " 9,38. Anul scolar 1933-34.
Postas Rozalia cu media general a 7,84.
Sildan Florica " " n 7,96.
Druta loan " " n 7,28. Dragos Iulia Ungur Mihai

Anul scolar 1934-35.

cu media generala 8,46. "JJ ,,9,14.

Cuvantarea tinuta de comandantul cercetasilor cu ocazia luarii Iegamantului cercetasesc.

Marian losif Tales Ecaterina Andreicu] Maria

Anul scolar 1935-36.

cu media generala 8,80.

"" ,. 9,83.

"" ,,7,94.

Absolventii minoritari pe anii scolarl 1927 - 1936

Anul scalar 1927-1928 Anul scolar 1931-1932

1. Bernath Frida 27. Hartstein Andrei

2. Fridman Laura

3. Gold Elisabeta

4. Marcovits Livia

5. Selei Elisabeta . Toth Emilia

7. Veis Serena

Anul scolar 1928 -1929

8. Abrany Francisc

9. Roth Nicolae

10. Hauser Ecaterina

11. Sanovits VJOrica

12. Marcovits Aurelia

13. Sekely lulia

Anul scolar 1929 -1930

14. Deici Gherghe

15. Deici em tin

16. Selei Francisc

17. Hfl user Rozalia

18. Komornik Reghina

19. Kautz Elisabeta

20. Rosemberg Elisabeta

Anul scolar 1930-1931

21. Rosemberg Hermina

22. Gold Silvia

23. Herscovits Elisabeta

24. Naghi Elena

25. Magda Elisabeta 2fi. v-« Ma-rdalena

28. Muler Bernat

29. Vaday losif

30. Sekely Adalbert

31. Daroczi lolan

32. Grosinger Elena

33. Ruthner Margareta

34. Rosemberg Paraschiva

35. Ruthner Elisabeta

Anul scolar 1932-1933

36. Goldstein Estera

37. Marcovits Rozalia

38. Schon Elena

39. Fridman Samuil

Anul scalar 1933-1934

40. Dana Elena

41. Breck Rozalia 42. ""Grosinger Sara

43. Kautz Bere

44. Marcovits Lenca

45. Culciar Emilia

46. Seker Ileana

Anul scalar 1934-1935

47. Bercovits Margareta

48. Fridman Iudita

49. Herscovits Elvira

50. Marcovits Irina

51. Szanto Susana

52. Szeker Elena

53. Sos Etelca

54. Fridman Alexandru

55. Fridman Eugen

56. Iacob Oscar

57. Szekely Zoltan 5S. Mareovits Eugen

62. Salamon Martin

63. Deutsch Elena

64. Feher Ida

65. Fridman Irina

66. Fridman Miriam

67. Fulop Sidonia

6S. Goldstein Eeaterina

Anul scalar 1935-1936 69. Grosz Ecaterina.

59. Berger Bela 70. Kalay Ana

60. Kveler Ghedeon 71. Sabo Magdalena

61. Landau Ernestin 72. Szekely Eeaterina

Actfvitatea centrului cultural

Din 1929 pana azi s'au tinut 21 conierinte si anume: 1929: - -Rornanii in Iupta eu Turcii« de Maria Barbo-

_Joviciu inv., -Unirea Principatelor«, »Improprietarirea si dragostea Rornanului rata de parnant«, -Necesitatea armoniei dintre sateni- de Gheorghe Pop Cornis Inv. Jibou, -Neamuri >venite lntre noi mai tarziu- de Maria Gyorgy inv. Jibou, -Desrobirea Rornanilor- de Alexandru Pop inv. Zalau. -Despre poeziile . lui Eminescu- de Marioara Maxim lnv., -Rasboiul pentru intregirea Nearnului«, -Reiorma adrnlnlstrativa«, »Ce . a!;!_ Eutut face Stramosii prin solidaritate sl unire- de Dumiffii" Ilea inv. dir. Jibou. "Cum se praznueste Unirea- de loan Agarbiceanu seriitor Cluj.

1930: -Prirnejdia seetelor religioase- de Laurentiu Sima preot Jibou, »Luptele Romanilor pentru emancipare ~i progres-Ziua de 10~Mai« de Dumitru Ilea lnv. dir. Jibou, >Jns.emnatatea zilei de 1 Deeemvrie« de Dumitru Ilea inv. Jibou. -Folosul cartii« de Alexandrina Trifu n. Halas lnv,

1931,' -Momente mai insemnate din 18590: de Gh. Pop Cornis lnv. »Luptele din 1877« de Valeriu Osianu tnv. -Eroil Neamului« de Dumitru Ilea inv. dir. »Unirea tuturor Rom'anilor« de Gh. Silaghi inv. Jibou.

1932: -Despre Unirea Principatelor- de Pop Cornis inv., -Dornnia Regelui Carol I sl Ziua de 10 Mai- de Valeriu Osian inv. »Iubirea de p<.!!ri~ ,§~_fCl,YJotismul celor cazuti in rasboiul ·.lentru Intregirea un.tgi!ii,!1pastre« de D. Ilea inv. dir. Jibou.

~, "" , Din 1929 pana azi s'au tinut 21 conierinte ~i 20 sezatori. Au asistat in total 10000 persoane. Biblioteca numara 317 volume sl se pastreaza in dulap lnchis asezat in sala de invatarnant. Numarul eonsultatorilor in 1929 - 116, in 1930 - 80, in 1931 - SO, in 1932 pana azi - 100. Au fost cosultate in Iiecare an 300 volume. Aproape toate cartile au fost compaetate de elevii scoalei, eursul complimentar. Starea actuala a cartilor putin deteriorate Insa citibile.

Centrul cultural si-a inceput activitatea in 1026-27.

Luarea legamantului cerbetasilor din Jibou.

Propuneri AdministratieiYCasei ~coalelor

Sa se tina sezatori culturale eel putin odata la doua luni si in fiecare zi de sarbatoare nationala. Sezatorile ca ~i in trecut vor fi impreunate cu coruri, declamari ~i 0 oonlerinta scurta. Conlerintele pentru popor sa fie mai mult din ramul agriculturii, medicinei, comertului ~i industriei. La sarbatorile nationale, conlerintele sa fie lntccmite asa fel ca din ele sa scoata harnicia, crutarea, solidaritatea, patriotismul si eroismul Inaintasilor nostri. Din cand in cand sa se tina conlerinte la radio, anume pentru popor ca acolo unde exista aparat sa poata asculta ~i poporul. Sa se dea de catre Casa scoalelor tuturor Centrelor culturale, cari au desvoltat 0 activitate mai intensa, cate un aparat cinematografic cu filme educative si patriotice. Cu ajutorul cinematografului s'ar putea coneentra la sediul Centrului ;;i satele din [ur. Poporul este dornic de asa ceva. Cu nunic n'am putea atrage mai mult poporul la sezatorile culturale, ca prin cinematograf. lnaintarile inv. la orice grad sa fie Iacute in baza ~i a organizaril de sezatori culturale ~i conferinte tinute. Invatatorilor mai batrani, cari

au condus pana azi centre cuiturale ~i cari le continua _ar fi echitabil sa h sa dea cate 0 decoratie pentru aetivitatea desIasurata. Daca In trecut s'au platit conlerintele, astazi cred ca nimeni n'ar mai pretinde remuneratie in bani, de aceia ar fi bine ea aceasta munca extra scolara totusi sa fie recornpensata pri acordari de gradatii si decoratii.

Statistica obligatilor de a cerceta scoala

Dcld Dela Dela co

5-7 7-16 16-18 Total - Q:;

co c

am am -=-_B,_nt_=-- _--,-__ "0 ~

I "=--B--=_- . ...:....I--=_F _ B-I-F - B I FBI F E-

54 58 272 286 26 33 52 60 262 273 18 19 58 6J 278 282 26 17 61 59 242 253 16 15 59 61 280 283 1 7 18 58 59 282 267 22 26 57 62 284 269 24 26 55 59 282 263 25 27 56 61 286 266 23 25 61 61 312 293 30 27 61 61 312 293 30 27 72 69 295 305 31 33

Anul scolar

l._ 1924-25 1925-26 1926-27 1927-28

11928-29 1929-30 1930-31

1931-32 1932-33 1933-34 1934-35 1935-36

352 367 7191 332 352 684 356 362 718 312 327 639 356 362 718 362 351 713 365 357 722 312 349 661 365 352 717

403 381 1784 403 381 784

398 397 795

Situatia eJevilor dela scoala primara de stat din com. Jibou, din anii 1924-1936

Anul Nr elevilor Alte
scolar inscnsr 7-16 Total Romani Unguri Evrei i'13tli
B.I F
1924-25 172 153 325 72 179 69 5
1925-26 175 171 346 75 183 82 6
1926-27 i 79 169 348 78 192 78 -
1927-28 192 187 374 76 194 82 22
1928-29 197 156 353 89 164 76 24
1929-30 187 169 356 87 177 81 11
1930-31 216 197 413 103 192 102 16
1931-32 230 187 417 104 193 109 11
1932-33 224 208 432 122 189 112 9
1933-34 235 227 462 129 206 114 13
11934-35 219 212 431 126 202 103 - 1
11935-36 221 214 435 128 203 104 - I
1936-37 241 209 450 132 205 97 16 Elevii repartizatl pe c1ase in 1926-27

1936-37 Cl. I 101, II 80, III 74, IV 69, V 58, VI 40, VII 28
Total: 450
Scoala de copii mid:
1936-37 B. F. Total Romani Unguri Evrei Altii
62 51 113 27 62 23
Total: 113 Situatla elevilor absolventi ai cursului primar eu sapte clase

Anul ' ~colar

Nr. elevilor absolventi

Media

1927-28 1928-29 1929-30 1930-31 1931-32 1932--33 1933-34

13

8 10 12 11

7

12 Total 73

7.66 -960 9.92 - 7.83 8.89-6.82 9.95-7.36 9.01-7.12 9.70-8.20 8.87-6.73

Activitatea elevilor din cursul complementar Arara de participarea regulata la cursuri, elevii cursului superior (complernentar) au luat parte la toate serbarile cultirale si nationale, undo prin declamari, coruri, productiuni teatrale au contribuit si dansi in mod atat de demn la raspandirea dragostei de scoala $i tara.

Elevele $1 elevii claselor V, VI si VII, in fiecare luna au organizat 0 sezatoare culturala, la care au Iost invitati parintii lor t;li alt public din Jihou. Aceste sezatori erau conduse de eleve, avand in fruntea lor 0 presedinta, care de obiceiu era pret;ledinta soeietatii "Drapelul" fill consta cam din nrmatorul program: Deschiderea sedintei de catra presedinta. Cetirea lucrarii, (pentru Iiecare sezatoare se incredinta un elev ori 0 eleva cu pregatirea unei conferinte. Subiectul conierintei pntea £i din Limba rornana, Istorie, Geografie sau orice studiu), apoi rezumari (lin cartile citite din brbhoteca, declamari, coruri conduse de elevi si scurte productiuni teatrale. Dela public se incasa cu aceste ocazii, Cdto 1-2 lei, iar din sumelo Incas ate se cumpara rochizite pontru

e

elevii sarmani. Tot din aceste colecte s'a confectionat si 0 scena pentru scoala, Afara de aceste sezatori, in fiecare Sam 1;; t a se tineau de catre 'fieeare clasa sezatori asa numite sezatori de clase. Toate ceasurile de !ilezateare erau pontru toti, adevarate uiomente de elevatie sufleteasca si indemnuri la munca.

La sezatorile festive au conferentiat urmatorii olevi: Hare Florica, c1. VII-a, despre "Iu£rumsetarea strazilor cu pouii si ingrijirea lor", 0 con£ermta prin care se da Indemn elevilor do a contribui la infrumsejarea si ingrijirea strazilor, aratand ce pacat mare fac copiii, cari strica plantatiile ori seriu pe perctii caselor, loan Marian, cl, VII-a, a desvoltat su bioctul "Hotul", aratand co mare pacat Iac copii cand instraineaza lucrurilo altora, Subiectul a fost desvoltat eu multa priceporo. Valeria Druta, eJ. V II-a, "Folosul nasarilor ~i ocrotirea lor". Lucacel Ileana, "Cum sa so poarte un copil afara do scoala". Homan lulia, cl. VII-a, "Viata in rasboiu de Mihail Vagaunescu" (un rezumat din ceea ce SIr( citit). Feher Ileana, cl. V II-a, "Patrie si N oam", in aceasta lucrare s'a depus mult suflet romanesc si mult patriotism, (eleva este unguroaicli). Huttner Elisabeta, cl. VII-a, "Albinelt, ~i foloasele lor". Schon Elena, cl, Vll-a, "Alba-Iulia" dupa Itadu Cosmin (rezumat) £oarte bine desvoltat. Emilia Covaciu, cl. VI a "Munca ~i oamenii muncii", ~. a.

Elevele grupate in societatea "Drapelul" si-au fileut datoria, prin harnicia si straduiuta lor, au Iost ajutati zeci do copii ,,3rmani dela aceasta scoala. Din fondul strans mai este 1000 lei, depusi la banca, Dar elevii scoalei an strans 500 lei f;li pontrn A. n. P., iar pentru monumentul niartrr-ilor din Bdlor all colectat 937 lei, pe cari i-au expediat "Gazotei de Vest", imotlti de o scrisoare.

"Gaz;eta do Vest" Nr. 762 din 17-1I1 1932 puhlid'i u rmjitoarele des pre acest gest :

"PeDtru monumentul martirilor din Bihor"

o impresionanta scrisoare a elevelor scoalei dih~ J J bou.

Dl Dumitru Ilea, directorul scoalei elernentare din .1 JlJOU, judo Sala], ne trimite urrnatoarea scrisoare a elevelor dela aceasta scoala.

DomnuJe Redactor,

Ne-am informat din "Gazota do Vest", ca se Iaco colecta pentru monumentul marilor nostri martiri, cari au Iost ornoriti Intr'un mod atat de bar bar. Ne-a explicat dl director, cino au Iost acesti bravi, cari au luptat pentru nearnul romanese ~i cum au murit.

'Dandu-ne seam a, CR dansii sunt Eroii, cari au suferit nu numai. pentru Bihor, ci pentru totl Romanii, deci toti au dreptul t;li datoria sa contribue Ia ridicarea monumentului rnaret, no-am constituit in 3 comisiuni de colectare si anume . Covaciu Emilia

_'. ~0._

La monumentul Eroilor - 1934

cl. VI-a, Roman Iulia cl. VII-a, SiJaghi RozaJia cl. VII-a, Doaroji M. Ida d. VII-a, Feher Elisabeta cl. V-a, Pestas HozalJu c1, V-a si Bernad Maria cl. V-a. Am colectat dela elevii claselor a II-a pana la a VII-a, del a Duii invatatori l?i invatatoare, dela dl director l?i del a aJti oameni din comuna suma de lei 937.

Expediem aceasta suma cu toata dragostea su£letului nostru, inchinnndu-ne totodata memoriei seumpilor nostri martiri.

Iar D-Voastra, cari l?titi l?i intelegeti sa faceti ~coala Homaneasca la granita de vest a tarii, va multumim pentru sufletul romanec cu care conduceti "Gazeta de Vest".

Primiti, va. rugarn, D-Ie redactor, asigurarea deosebitului nostru respect ce va purtam",

Jibou, la 14 - II. 1932. (U rmeaza semnaturile elevelor de mai sus)

Aproape ca nu gasim cuvinte sa subliniem frumosul sipatrioticul gest al fetijelor scoalei din Jrbou. In acelas fimp muljumim dIni director Dumitru Ilea, pentru dragostea cu ~are a descris elevelor sale faptele martirilor nostri.

Suma oolectata am primit-e E;li am depus-o la Banca Romaneasca din Oradea.

.. . ... .... _/

Procesele-verbale din sedintele comit, "Drapelul", so pastreaza in arhiva scoalei primare. Alte colecte s'au mai £acut pentru sinistratii din Basarabia, cari la timpal lor au fost publicare in revista ,,~coala Noastra" - Zalau.

Societates "Drapelul" il?i continua si azi cu acelas devotament activitatea sa.

CE AR MAl PI DE INPApTUIT

Pentruca scoala sa-si poata indeplini nestingherita misiunea ce 0 are, este necesar edificarea unui local nou de scoala pe langa eel vechiu, care sa aiba urrnatoarea im_tire:

Sala pentru educatia Iizica, sala pentru cantina, sala pentru baie ~i una sala pentru atelier. Noul local s'ar putea edifica in locul magaziei de lernne, in acest caz lemnar ia actuala, se va muta In gradina scolara.

Nadajduesc ca prin straduinta eelor ce urmeaza dupa mine - se va putea lndeplini ~i aceasta.

Sa dea Dzeu ca aeeasta scoala sa-si poata continua si pe mai departe munca de lntarire a credintei si a sufletului

romanesc,

GRE~ELI DE TIPAR:

La pagina 10, randul 24: In loc de 1928 se va citi 1923.

La pagina 17, randul 11: Astazi este pusa sub acoperis, este a se intelege localul scoalei de copii rmci si trebuia sa urmeze la randul 9 dela aceias pagina.

La pagina 20, randul 5: La capit. Curtea scolara in loc de 1934 se va citi 1924.

La pagina 21, randul 11: In loc de 1933 se va citi 1934.

La pagina 23, randul 6: Durnut loan in loc de Druta 1.

La pagina 27: cercetasilor in loc de cerbetasilor.

La pagina 28, randul 1: In loc de 1926-1927 se va citi 1936 -1937.

La pagina 28, randul 2: DeIa capit. Activitatea elevilor etc. culturale in Ioc de cultirale.

La pagina 30, randul 12: In loc de mare pac at se va citi raul ee-l.

~Tot din greseala a rarnas afara urrnatoarele :

Scoala are instalat radio In vaIoare de 28000 Lei.