Şef Lucr. ing.

Puskas Attila
CBA II, Semestrul 7:
• 14 x 2 = 28 ore curs
• 14 x 2 = 28 ore proiect
• Condiţie de intrare la examen:
• Predarea şi susţinerea proiectului
• Forma de verificare: EXAMEN scris
• Credite: 4
Cunoştiinţe minim necesare:
Mecanica construcţiilor
Rezistenţa materialelor
Statica construcţiilor
Beton armat şi precomprimat
Construcţii de beton armat I
Cunoştiinţe dobândite:
proiectarea stâlpilor din beton armat
proiectarea structurilor parter din beton armat
proiectarea structurilor etajate din beton armat
proiectarea structurilor din cadre monolite,
prefabricate, diafragme şi tuburi
CBA II - Conţinutul cursului
 Arce din beton armat.:
 Comportare, conformare, arce de coincidentã; Probleme specifice la executia arcelor. Armarea arcelor.
 Stâlpi de beton armat:
 noţiuni generale, soluţii structurale, comportare, calcul şi detalii de alcătuire
 Cadre de beton armat:
 clasificare, principii de alcătuire, tipuri de cadre
 influenţa articulaţiilor, rigidităţiilor şi rotirii fundaţiilor
 proiectarea cadrelor cf. P100-1/2006
 Cadre monolite de beton armat :
 soluţii constructive de cadre parter, calcul
 constructive de cadre etajate, calcul
 detalii şi reguli de armare
 Cadre prefabricate de beton armat:
 soluţii constructive de cadre parter, detalii de alcătuire
 soluţii constructive de cadre etajate, detalii de alcătuire
 Diafragme din beton armat:
 Alcãtuire structurilor cu diafragme. Calculul şi armarea diafragmelor.
 Structuri duale. Structuri tubulare
 Alcătuire, utilizare, comportare mecanica
 Bibliografie
 Mihailescu, M., Bota, O. s.a.: Constructii de beton armat si precomprimat. Partea I-a Structuri
liniare. Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1983
 Hangan, M.: Constructii de beton armat. Editura Tehnica, Bucuresti, 1963.
 Mihailescu, M., Bota, O. s.a.: Constructii de beton armat si precomprimat. Partea I-a Structuri
liniare. Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1983
 Mihul, A.: Constructii de beton armat, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1980
 Mârsu, O., Friedrich, R.: Constructii de beton armat, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1985
 ***SR EN 1992-1-1 (EC2): Calculul si alcãtuirea structurilor din beton (
http://eurocodes.jrc.ec.europa.eu/)
 ***NE 012 – 99: Cod de practicã pentru executare lucrãrilor din beton si beton armat
 ***STAS 10107/0-90: Calculul si alcãtuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat
 Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu D.: Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor de
beton armat, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992
I. Arce din beton armat
I. Arce din beton armat
1. Definiţie, Clasificare, Utilizare

Definiţie:
Arcele sunt elemente structurale plane cu axă curbă, încărcate în planul lor, la care deplasările laterale ale
reazemelor sunt împiedicate. Sunt solicitate preponderent de eforturi axiale (compresiune), formând aşa
numita “curbă de presiune”. Ele transmit “naşterilor” împingeri laterale, preluate de tiranţi sau fundaţii:

Efect de bolta

Elementele arcului
I. Arce din beton armat
Momentele încovoietoare şi forţele tăietoare apar ca eforturi secundare (moment de torsiune –
încărcare excentrică).
 I. Arce din beton armat
Mod de lucru arc Dacă reazemele nu pot împiedica deplasările
laterale, deşi curbe în planul sarcinii, arcele vor
avea comportare de grindă

Mod de lucru grindă

I. Arce din beton armat

Arc Boltă

Secţiuni arce Secţiuni bolţi

-plină
-chesonată
- nervurată
I. Arce din beton armat

Clasificare:
-Din punct de vedere al schemei statice:
-Arc cu 3 articulaţii
-Arc cu 2 articulaţii
-Arc cu 2 articulaţii şi tirant
-Arc dublu încastrat
Observaţii: articulaţiile pot fi şi doar îngustări ale secţiunii de beton

-Din punct de vedere al tehnologiei de execuţie:

-Monolite
-Prefabricate
I. Arce din beton armat
Utilizare:

Criterii:
1. Sunt solicitate de eforturi de compresiune
2. Se utilizeză la deschideri mari (până la Apeducte - Pont du Gard (Nimes)
L>24 m), unde sunt de preferat grinzilor
3. Se utilizează la încărcări variabile relativ
mici; cu cât raportul g/p este mai mare,
utilizarea arcului este mai economică
4. Pentru deschideri mari sunt recomandate
arce cu 3 articulaţii (avantajoase din punct de
vedere a contracţiei, curgerii lente, variaţiilor
de temperatură şi tasărilor – efecte atenuate)
5. Pentru deschideri curente (18-24 m) se
recomandă arce dublu articulate cu tiranţi
6. În cazul fundării pe terenuri foarte bune,
puţin deformabile (ex. stâncă), se recomandă
arcele dublu încastrate
I. Arce din beton armat
Variante de utilizare, Exemple:

Poduri

Hale industriale

Depozite
 I. Arce din beton armat
2. Comportare mecanică. Calcul static. Stabilitatea arcelor
Comportare mecanică. Arc de coincidenţă:
Arcul de coincidenţă este acel arc pentru care linia funiculară (de presiune) coincide cu axa arcului. În acest caz
momentul încovoietor în fiecare secţiune este 0, rezultând doar eforturi de compresiune.
Găsirea formei de coincidenţă pentru un arc cu 2 articulaţii, solicitat de încărcări verticael uniform distribuite

Observatie:
O curbă de
coincidenţă este
specifică unei
anumite
distribuţii a
încărcării!!!

Ecuaţia axei arcului de coincidenţă cu 2 articulaţii,

pentru o încărcare verticală uniform distribuită.
Curba obţinută este o parabolă şi se cheamă
“lănţişor”
I. Arce din beton armat

Arc de coincidenţă:
 I. Arce din beton armat
Solicitări. Calcul static
Acţiuni:
-Acţiuni permanente verticale: greutate proprie, alte încărcări permanente – încărcare simetrică
-Acţiuni variabile :
– verticale, simetrice sau nesimetrice: utile, zăpadă
– orizontale, nesimetrice: vânt
– variaţii de temperatură (exterioară, interioară)
– tasări de reazeme
- curgerea lentă şi contracţia betonului (săgeata)
-Acţiuni excepţionale – nesimetrice: seism

Principiu: Deoarece asupra arcului acţionează atât încărcări simetrice (ordonate) cât şi nesimetrice, se recomandă
ca solicitările datorate acestor încărcări simetrice să fie preluate prin încărcări axiale în arc, evitând momentele de
încovoiere. Astfel se alege forma de coincidenţă pentru încărcările permanente, momente încovoietoare
producându-se doar din încărcările nesimetrice.

Schema statică se alege în funcţie de

-Considerente funcţionale (deschidere, limitare a fisurilor)
-Natura terenului
-Ponderea încărcărilor
-Tehnologia de execuţie
 I. Arce din beton armat
Solicitări. Calcul static
Calculul static al arcelor se face prin metoda forţelor

Sistemul de bază al arcului cu 2 articulaţii:

Arcul cu 3 articulaţii – static determinat

Eforturile se găsesc direct din ecuaţiile de echilibru

 I. Arce din beton armat
Arcul cu 2 articulaţii

H rezultă din ecuaţia de continuitate scrisă în reazem:

 I. Arce din beton armat
Arcul dublu încastrat:
Sisteme de bază posibile:

Sistem de bază cu necunoscute static nedeterminate în centrul elastic

Lucrul mecanic interior se scrie:

I. Arce din beton armat
Eforturile au expresiile:

Necunoscutele static nedeterminate rezultă din condiţiile de minimalizare a lucrului mecanic

interior faţă de fiecare din cele trei necunoscute:

Din aceste ecuaţii rezultă H, V, M.

 I. Arce din beton armat
Stabilitatea arcelor
Arcele îşi pot pierde stabilitatea atât în planul lor, cât şi pe direcţia laterală. Pentru stabilitatea laterală a arcelor se
prevăd măsuri constructive, realizate în mod curent la acoperişuri prin însăşi structura acoperişului (pane,
contravântuiri, etc)
Pierderea stabilităţii în planul arcului poate fi:

Simetrică Nesimetrică

Se impune verificare la stabilitate în planul arcului dacă L/H>25.

Verificarea se face punând condiţia ca eforturile axiale din arc să fie mai mici decât cele critice:

Dacă nu verifică, se măreşte I (dimensiunile secţiunii).

Η η este în funcţie de modul de rezemare, tipul arcului, încărcările exterioare, deschiderea, înălţimea arcului.
 I. Arce din beton armat
3. Prevederi constructive

Prevederi privind dimensiunile şi forma arcelor

-La hale industriale se vor prefera arce circulare, cu tiranţi din BP

-Pentru a reduce săgeata tiranţilor cauzată de greutatea proprie, acestea se vor fixa de arc prin ntermediul unor bare
metalice:

-Înălţimea secţinuii arcului:

-Secţiunea arcului poate fi:

-Dreptunghiulară
-T sau T întors
-I
-Chesonată
-Deschisă

-Pentru deschideri mari se recomandă arcul cu 3 articulaţii

 I. Arce din beton armat
Tehnologii de execuţie

-Arcele sunt elemente dificile de realizat (turnat) monolit datorite scheletului de susţinere necesar în timpul armării
şi turnării. De aceea ele se pretoarnă pe şantier în poziţie orizontală şi apoi montate în poziţie. Preturnarea se face
dintr-o singură bucată sau cu bolţari:

-Arcelor li se va da o contrasăgeată iniţială, care se va anula prin contraţie în 3÷12 luni:

 I. Arce din beton armat
Tehnologii de execuţie

-Arcul cu 3 articulaţii:
-Se studiază şi se stabileşte realizarea punctelor cheie ale arcului: naşterile şi cheia

-Realizarea naşterilor articulate Realizarea cheii articulate:

 I. Arce din beton armat
-Arce cu tiranţi
-Pentru deschideri <24 m, se folosesc arce dintr-o bucată sau cu bolţari

-Tiranţi postîntinşi
 I. Arce din beton armat
-Tiranţi postîntinşi şi bolţari:
-Arcul este format din bolţari în formă de I:

-Tirantul este prefabricat:

-Realizarea îmbinării elementelor:

Deoarece apare tendinţa de forfecare în zonele solicitate intens, se dispun etrieri înclinaţi pentru preîntămpinarea
fenomenului.
 I. Arce din beton armat
-Arce cu tiranţi, din tronsoane prefabricate
-Se folosesc pentru acoperirea deschiderilor >24 m

-Precomprimarea se face prin postîntindere

 I. Arce din beton armat
Arce consolidate

Arcele sunt consolidate prin intermediul

elementelor secundare, astfel încăt
ansamblul oferă rezistenţă şi rigiditate
superioară elementelor izolate
 I. Arce din beton armat
Grindă consolidată cu arce flexibile

În unele cazuri grinzile reprezintă

elementul principal de rezistenţă,
propunându-se consolidarea lor cu
structuri flexibile poligonale, asimilabile
cu arce de coincidenţă

Arce consolidate cu grinzi prin tiranţi oblici

Arcul are rigiditate la încovoiere sporită, datorită legării cu grinda de la partea inferioară prin
intermediul unor tiranţi oblici, capabili să activeze numai la întindere.
 I. Arce din beton armat
Arce vs. Geometria funcţională a acoperişului