Caiet de exerciţii

Exerciţiu tema 1

I. Folosind informaţiile din prima parte a cursului I. Chestionarul (pp. 1-19) rezolvaţi
aplicaţiile de mai jos:

1. Construiţi câte o ipoteză având ca variabile independente „venitul”, „nivelul de

educaţie” şi „vârsta” subiecţilor cercetării.
Ipoteza 1
Daca venitul unei persoane este echivalent cu salariul minim pe economie, atunci probabil
acea persoana nu isi va permite sa calatoreasca in strainatate.
Ipoteza 2
Daca indivizii au un nivel de educatie scazut, atunci cel mai probabil acestia nu citesc
literatura straina.
Ipoteza 3
Daca varsta indivizilor este inaintata, atunci cel mai probabil acestia prefera un stil de viata
linistit.

2. Construiţi câte o ipoteză având ca variabile dependente „încrederea în magazinele

virtuale”, „importanţa acordată protejării mediului înconjurător” şi „frecvenţa
vizionării spectacolelor de teatru”.
Ipoteza 1
Daca o persoana petrece mult timp in mediul online, atunci cel mai probabil ii va creste
increderea in magazinele virtuale.
Ipoteza 2
Daca mediatizarea este suficienta, atunci cel mai probabil importanta acordata mdiului
inconjurator va creste.
Ipoteza 3
Daca nivelul de cultura al populatiei este ridicat, atunci cel mai probabil frcventa vizionarii
spectacolelor de teatru va fi ridicata.
 3. Prin „simplitate voluntară” înţelegem: „modul în care oamenii aleg – de bună voie,
nu constrânşi de sărăcie, de programele de austeritate ale guvernului sau de
închisoare – să-şi limiteze cheltuielile pentru bunuri de consum şi servicii şi să
cultive surse nematerialiste de satisfacţie şi sens al vieţii”. Plecând de la această
definiţie nominală, operaţionalizaţi conceptul de „simplitate voluntară”.
Dimensiunea 1 Modalitatile de limitare a cheltuielilor in avantajul cultivarii surselor
nematerialiste de satisfactie
6 daca subiectul se limiteaza la a cheltui o suma de bani prestabilita atunci cand merge la
cumparaturi. Cu ce frecventa?
7 daca subiectul cumpara decat produse cu adevarat necesare atunci cand merge la
cumparaturi. Cu ce frecventa?
8 daca subiectul se antreneaza in activitati costisitoare de petrecere a timpului liber. Cu ce
frecventa?
9 daca subiectul economisteste din salariu? Cu ce frecventa?

Dimensiunea 2. Dezirabilitatea socială a modalităţilor de limitare a cheltuielilor

10 La ce modalitati de limitare a cheltuilelilor dintre cele mentionate mai sus apeleaza

cunoscutii sau si cu ce frecventa?
11 Ce modalitate de limitare a cheltuielilor considera subiectul ca fiind apreciata cea mai
utila/ productiva de catre ceilalti?

Dimensiunea 3. Costuri şi accesibilitate

- Cât de facil consideră subiectul că este sa fie pusa in aplicare pentru fiecare dintre modalităţile
de limitare a cheltuilelilor menţionate (timp, distanţă, mijloace de transport etc).
- Care sunt modalitatile de limitare a cheltuilelilor pe care subiectul isi permite sa le puna in
aplicare
- Care modalitati de limitare a cheltuielilor considera subiectul a fi cele mai accesibile?

Exerciţiu tema 2
Vă aflaţi în situaţia în care trebuie să realizaţi o cercetare de piaţă pe bază de chestionar,
care are ca scop cunoaşterea comportamentului de consum şi a gradului de satisfacţie cu
privire la un anumit produs / serviciu. Daţi câte un exemplu de:
a) întrebare închisă – Ce parere aveti despre consumul de tigari?
1.foarte bună 2.bună 3. nu prea 4. proastă 5. foarte 88. NS /NR
buna proastă

b) întrebare semi-deschisă – Care credeti ca este cea mai vanduta marca de tigari?
1.Kent 2. 3. Viceroy 4. Wincester 5. Vogue 88. Davidoff
Camel

c) întrebare deschisă – Enumerati ce anume va place cel mai mult la marca preferata de
tigari?
1. .............
2. ............
3. ..............

d) întrebare filtru – Obisnuiti sa fumati?

1.da 2.nu 3. deseori 4. rareori 5. niciodata 88. NS /NR

e) întrebări folosind tehnica pâlniei. - Sunteţi de acord sau împotriva consumului de

tigari?
1. Sunt de acord 2. Nu sunt de acord
Exerciţiu tema 3

Situaţie. O firmă care s-a lansat de curând pe piaţa serviciilor din Bucureşti doreşte să
vadă, în urma campaniilor de promvare, gradul de notorietate şi informaţiile pe care le au
bucureştenii cu privire la oferta sa. Având aceste obiective, vi se cere să realizaţi o anchetă
sociologică pe un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei adulte a municipiului
Bucureşti cu o marjă de eroare de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%.
Cerinţă. Construiţi un eşantion multistadial stratificat în care mărimea punctului de
eşantionare să fie 10, iar cadrul de eşantionare să fie constituit din listele de vot. Căutaţi pe
Internet informaţii cu privire la populaţia investigată.
Prezentaţi etapele şi numărul punctelor de eşantionare pentru fiecare strat.

Esantionul Am plecat de la un esantion larg, reprezentativ pentru toata populatia din

Bucuresti, de 2,000 de persoane. Esantionul a fost aleator stratificat multistadial, stratificat
conform cu distributia pe sectoare si cu urmatoarele stadii de selectie aleatorie: strada (aleatoriu
din lista de strazi ale Bucurestiului), gospodarie (aleator cf. cu nr. initial si pas de selectie; cf.
metodei random route), persoana (aleatoriu, cf. criteriului zilei de nastere cea mai
apropiata).Esantionul a fost de 300 persoane. Stratificarea se face in functie de sex si categoria
de varsta: sub 21 de ani, 21- 30 de ani, 31- 40 ani, 41- 50, 51- 60, peste 60 de ani.

Exerciţiu tema 4

Construiţi o grilă de focus grup care va sta la baza unei cercetări realizate în firma
dvs./într-o firmă imaginară pentru a studia percepţiile şi temerile angajaţilor faţă de criza
economică actuală. Pentru ca demersul să fie mai clar, porniţi de la o firmă de un anumit
tip, cu un anumit număr de angajaţi.
1) Citiţi atent suportul cursului IV. Focus grupul (integral). Relevaţi specificul
 metodelor calitative în cercetarea şi explicarea comportamentului actorilor sociali,
ce tipuri de strategii interogative se pot utiliza pe parcursul unui interviu, care este
specificul tehnicii focus grupului şi cum se construieşte grila de întrebări. Abia
după ce aţi realizat acest lucru, procedaţi la rezolvarea propriu-zisă a exerciţiului.
2) Stabiliţi obiectivele cercetării şi foarte clar ce vreţi să aflaţi cu ajutorul tehnicii
focus grupului.
3) Specificaţi, separat în grila de focus grup, unde sunt întrebările de deschidere, de
introducere, de tranziţie, unde sunt întrebările cheie şi care sunt întrebările de
încheiere.
1) Principala caracteristică a cercetării calitative este folosirea unei abordări interpretative şi
surprinderea subiectului în mediul său natural. Astfel important nu este numarul
intervievatilor ci cat de < reprezentativi> sunt ei pentru populatia investigata . Colectarea
unui număr mare de date, complexitatea discursului obţinut sunt elemente esenţiale . Este
folosita cu precadere metoda comprehensivă (verstehen) şi se insista asupra caracterului
subiectiv al faptelor sociale. Cecetările calitative se disting prin descrieri ample, pe când cele
cantitative abundă de statistici, tabele, raportări grafice şi modele matematice.
În ce priveşte interviurile semistructurate, acestea se situează într-o poziţie intermediară, cu o
grilă de întrebări (sau mai degrabă puncte ale discuţiei) prestabilită, lăsând însă suficientă
liberatate intervievatorului în formularea întrebărilor şi în conducere discuţiei, în general.
Aşadar, focus grpul reprezintă o tehnică specifică interviului semistructurat în care intervievaţii
se prezintă în grupuri şi nu individuală.
Grila de focus grup este constituita din aproximatix 12 intrebari cheie.Acestea sunt scurte
, clare concise si vor fi formulate de intervievator in limbajul participantilor. Intrebarile contin
indicatii clare despre modul in care subiectii ar trebui sa raspunda intrebarilor adresate. Grila
trebuie sa cuprinda: întrebări de deschidere, întrebări introductive, întrebări de trecere, întrebări
cheie şi întrebări de încheiere.

2) Grila Focus Grup

Obiectiv general
Stabilirea perceptiilor si temerilor angajatilor fata actuala criza economica.
Obiective specifice
Obiective specifice
1. Cum percep subiectii actuala criza economica. Care este viziunea lor asupra actualei
crize economice si cum cred subiectii ca aceasta este perceputa de catre ceilalti?
2. Cum percep subiectii temerile celorlalti legate de actuala criza economica?
3. Care sunt temerile subiectilor in contextul crizei economice?
4. Dezavantaje percepute de catre subiecti ale actualei crize economice.
5. Care sunt cauzele care genereaza aceste temeri?
6. Care sunt strategiile care ar trebui urmate pentru a iesi din actuala criza economica?
7. Care sunt modalitatile prin care subiectii se detaseaza de temerile legate de actuala criza
economica?

Deschidere
Se explică faptul că se realizeaza un focus grup pe tema perceptiilor si temerilor angajatilor fata
de actuala criza economica. Discutia va fi inregistrata , pentru a putea retine informatiile cu
acuratete. Li se spune ca discutia dureaza aproximativ 1 ora jumatate si ca fiecare este incurajat
sa raspunda cat mai degajat si natural cu putinta.

Introducere

Spuneti- mi va rog în ce domeniu lucrati şi cum ati ajuns să lucrati în acest domeniu
Se sondeaza – de când lucrează în acest domeniu
1 de ce a ales să lucreze aici
2 daca este într-o poziţie de conducere
2 ce presupune poziţia respectivă (atribuţii, responsabilităţi)
3 câţi angajaţi are firma respectivă şi dacă este o firmă naţională, transnaţională etc.
(deosebit de important)

Povestiti- mi despre prima data cand ati aflat despre o posibila criza economica la nivel
mondial
Sondează -cum a aflat
-ce a simţit
-ce a gândit despre sine
-ce au zis ceilalţi (colegi), care au fost reacţiile lor exprimate (şi cele pe care le-a intuit,
neexprimate)
-cum a spus acasă....ce au zis cei de acasă

Ce parere ati avut despre posibila amploare a acesteia? Cum ati crezut ca va afecta
Romania?
Sondeaza – modalitatile in care subiectul a crezut ca viitoarea criza va afecta Romania
4 atitudinea subiectului fata de schimarile preconizate in cazul unei crize economice
in Romania

Tranzitie

Cum a evoluat situatia intre timp?

Sondează – cum s-a schimbat părarea personala. Ce crezi acum
-cum s-au schimbat părerile celorlalţi
- cum s- a schimbat situatia in firma
-ce sarcini şi responsabilităţi i-au revenit în timp
- ce anume s-a schimbat în viaţa subiectului dupa declansarea crizei economice

Intrebari cheie

Cum v- ati pregatit inainte de acutizarea crizei economice?

Sondeaza: - cum s- a pregatit subiectul din punct de vedere material si profesional
5 Cum s- a pregatit subiectul din punct de vedere moral
6 Daca a purtat discutii cu alte persoane referitor la acest aspect

Care credeti ca sunt dezavantajele generate de actuala criza economica?

Sondeaza - dezavantajele crizei economice din punctul de vedere al subiectului
- dezavantajele crizei economice percepute de ceilalti

Ce greutăţi există....în cazul fiecaruia?

Sondează
-ce tipuri de sarcini i s- au atribuit la serviciu
- daca a intampinat neajunsuri materiale sau nemateriale si care sunt acestea
- cum percepe familia aceasta situatie

Care sunt temerile pe care le ai legate de criza economica?

Sondeaza – temerile concrete ale fiecarui subiect si care este temeiul (foarte important
argumentarea)
7 Temerile pe care subiectul considera ca le au ceilalti in legatura cu criza economica
si ce anume le genreaza
8 Daca a impartasit aceste temeri cu cineva
9 De ce crede subiectul ca este important sa cunoasca sursa acestor temeri.
10 Cum reuseste subiectul sa isi infranga aceste temeri
11 Cum crede subiectul ca reusesc ceilalti sa isi infranga temerile legate de criza
economica

Care sunt strategiile pe care le- ai propune managementului pentru a combate criza
economica?
Sondeaza: - strategiile concrete propuse de fiecare subiect
12 justificarea alegerilor facute
13 rezultatele prevazute de fiecare subiect in urma strategiei propuse

Incheiere

Cum credeti ca va evolua situatia din tara?

Sondeaza – perceptia subiectului asupra viitorului economic al tarii
14 perceptia subiectului asupra viitorului sau profesional
15 temerile legate de viitorul subiectului in tara
Care sunt aspectele din viata voastra pe care ati dori sa le imbunatatiti?
Sondeaza – nemultumirile actuale legate de job, situatie financiara, timpul liber
- schimbarile dorite de subiect

Exerciţiu tema 5

Proiectaţi o fişă de observaţie cu ajutorul căreia să analizaţi impactul modului în care este
dispus mobilierul în încăperile firmei unde lucraţi, asupra comunicării dintre angajaţi. În
situaţia în care nu lucraţi într-o firmă, vizitaţi una pentru a vă ajuta munca sau vă puteţi
imagina una pe care aţi vizitat-o deja. Porniţi de la exemplul din suport_curs_4, unde se
vorbeşte despre lucrarea lui E.T. Hall (1966) The Hidden Dimension.
1) Citiţi atent suportul de curs IV. Observaţia (integral). Relevaţi specificul metodei
observaţiei ca tip de metodă calitativă, limitele şi avantajele utilizării sale,
recomadările privind structurarea unei fişe de observaţie. Abia după ce aţi realizat
acest lucru, procedaţi la rezolvarea propriu-zisă a exerciţiului.
2) Procedaţi la o observaţie structurată, tip de observaţie pe care insistă suportul de
curs, relevând: ce anume veţi observa? cum? care vor fi unităţile de observat? ce vă
propuneţi să arătaţi?
3) Redactaţi fişa sub forma unui tabel care să poată fi utilizat pentru înregistrarea,
într-o cercetare de teren, a comportamentelor observate.

1) Observaţia este o metodă slab reactivă, care reda informatii despre comportamentele umane
asa cum se desfasoara in realitate, nu cum sunt percepute prin filtrul asteptarilor si valorilor
In aplicarea observatiei trebuie să fim conştienţi de valorile şi implicarea subiectivă a
observatorilor şi să reducem influenţa acestora asupra datelor înregistate.
Observatia este un proces selectiv şi interpretativ, de observare sistematică a unei realităţi. Pe
scurt, observaţia ştiinţifică se desfăşoară după reguli şi procedee specifice, este în legătură cu
întrebările de cercetare, presupune percepţia şi înregistrarea atentă a datelor despre universului
investigat care urmează apoi să fie clasificate, ierarhizate, tipologizate.
Observatorului adună în mod conştient date cu ajutorul simţurilor: văz, auz, miros, gust, atingeri. proces
selectiv şi interpretativ .
Momentul observării devine variabilă de control, variabilă cheie, explicativă pentru rezultatele
obţinute, care face parte din modelul cauzal ce se vrea a fi testat.
Limitele asociate actului de observaţie sunt subiectivitatea cercetărorului şi implicarea acestuia
ca actor şi observator.

1. Observatorul
a. Prezenţa observatorului. Se cunoaşte că prezenţa observatorului introduce o nouă
variabilă în configuraţia cercetării (experimentului) pentru că observatorul are conditii
diferite de apariţie şi manifestare, ceea ce ar conduce la modificarea comportamentului
observatal persoanei asupra cărora se efectuează obsevaţia.
b. Personalitatea observatorului are un rol important în evaluarea, estimarea conduitelor
observate, mai ales atunci când se fac referiri la trăsături, manifestări de personalitate,
atitudinal-caracteriale. Observaţia rămâne un demers marcat de subiectivitatea
observatorului. Inerent se vor regăsi influenţe care exprimă experienţa sa, reprezentările
sale asupra fenomenului studiat, atitudinile sale faţă de sexul opus, valorile la care aderă,
concepţiile, prejudecăţile, stereotipurile sociale ş.a.m.d. Dată fiind importanţa acestui
factor se impune evidenţierea principalelor aspecte care ţin de personalitatea
observatorului.
Pentru a diminua influenta acestor aspect se procedeaza la o planificare atentă a actului de
observare, formularea de ipoteze sau stabilirea de categorii clar definite unde pot fi integrate
unităţile observate si folosirea comparaţiilor, ierarhiilor, tipologiilor şi prezntarea asemănărilor
şi deosebirilor.
Urmărind specificul observaţiei, aceasta nu neglizează dimensiunea cantitativă iar in cercetarea
comportamentelor nonverbal se recurge adesea la metoda observaţiei.
Observaţia este o cercetare empirică, de teren si datele se colecteaza cu ajutorul simturilor, iar
artificialitatea este eliminata prin studierea subiectilor in mediul lor natural.
Instrumentului principal de cerectare i se poate atasa o fişă de observaţie unde operatorul notează
detalii legate de contextul interacţiunii. Cuantificarea rezultatelor se realizeaza cu atat mai usor
cu cat observatie este mai corect structurata.

2) Scopul observaţiei
Analiza impactul modului în care este dispus mobilierul în încăperile firmei unde lucraţi, asupra
comunicării dintre angajaţi. Ce observ?

 Particularităţi ale angajatilor (ex. tip de îmbrăcăminte, categoria de vârstă, categoria

de gen, functia ocupata in ierarhie, etc.)
 Datele paşaportale ale subiectului: nume, sex, vârstă, nivel de pregătire şi alte
elemente de identificare specifice utilizate de către experimentator
Conţinutul observaţiei: tipul constituţional, tipul temperamental, conduita expresivă
(pantomima, mimica, modificările vegetative), conduita verbală, conduita reflexivă
(componente senzorial-perceptive, cognitive, mnezice, atenţia, motivaţia, atitudinile).
 Aspecte legate de modul de lucru in birou (timpul mediu petrecut de fiecare angajat la
birou, nivelul atenţiei in executarea sarcinilor de serviciu, modalitatea si frecventa cu
care acesta comunica cu restul colegilor din birou, continutul comunicarii,e.t.c.)
 Comportementele observate in birou ca urmare a modalitatii de dispunere a
mobilierului din incapere.
Care vor fi unităţile observate?
Cele 8 persoane care isi desfasoara activitatea in spatial de observatie – unitatea 2
Cum va fi structurată fişa de observaţie?
În exempul următor vom prezenta fişa pentru dimensiunea „aspecte legate de modul de
desfasurare a activitati si a comunicarii angajatilor din birou”.
 Observatia s- a realizat in incinta biroului unei firme de real estate cu 8 angajati. Birourile
tuturor, cu exceptia managerului, sunt amplasate in open space, iluminatul este artificial si
natural. Peretele vestic este in intregime din sticla, lasand lumina naturala in birou.
Observatia s-a inceput la ora 8:30 a.m. si a durat aproximativ 10 ore. Observatia s- a realizat
cu ajutorul camerelor de luat vederi amplasate in cele 4 colturi ale incaperilor, precum si cu
ajutorul microfoanelor mascate amplasate in birou. Observaţia rămâne un demers marcat de
subiectivitatea observatorului. Inerent se vor regăsi influenţe care exprimă experienţa sa,
reprezentările sale asupra fenomenului studiat, atitudinile sale faţă de sexul opus, valorile la
care aderă, concepţiile, prejudecăţile, stereotipurile sociale ş.a.m.d. Dată fiind importanţa
acestui factor se impune evidenţierea principalelor aspecte care ţin de personalitatea
observatorului.

Fisa de observatie

Subiectul Subiect Subiectul Subiect Subiectul Subiectul Subiect Subiectul

1 ul 2 3 ul 4 5 6 ul 7 8
Timpul 8 9 10 9 10 11 9 8
mediu
petrecut
de fiecare
angajat la
birou
Timpul 30 min 45 min 45 min 40 min 60 min 50 min 60 min 30min
mediu
petrecut
de fiecare
angajat in
pauza de
masa
Locul in restaur
care bucatar bucatarie bucatar bucatarie bucatarie ant bucatarie
angajatii bucatarie ie ie
isi petrec
pauza de
masa
Cum este Circular Circula Circular Circula Circular Circular Circula Circular
amplasat in open r in in open r in in open in open r in in open
mobilieru space open space open space space open space
l in space space space
incapere
Frecventa
cu care
angajatii
comunica
unii cu
ceilalti
Natura profesion person profesion person profesion profesion person profesion
subiectul ala ala ala ala ala ala ala ala
cel mai
des
abordat
Caracteru destins destins destins tension destins tensionat destins tensionat
l at
dicutiilor
Persoana 10% din 30%di 15% din 25%di 20%din 25%din 10%di 15%din
care n timp timp n timp timp timp n timo timp
comunica timo
cel mai
putin cu
colegii de
birou
Nivelul Mediu scazut Ridicat Ridicat Mediu Mediu Ridica ridicat
concentr
arii
fiecarui
individ
in
indeplini
rea
sarcinii
in care
este
angajat
Numărul 10 34 4 25 11 1 14 20
de
comentari
i negative

Scazuta scazuta Scazuta Scazut Scazuta Scazuta Scazut Scazuta

Frecventa a a
cu care se
inregistre
aza
momente
tensionat
e in birou

Concluzii

- Timpul mediu petrecut de fiecare angajat la birou 9-11 ore

- Timpul mediu petrecut de fiecare angajat in pauza de masa 30-45 minute.

- Locul in care angajatii isi petrec pauza de masa - Bucataria biroului

- Cum este amplasat mobilierul in incapere – birourile sunt dispuse in mod circular pentru o mai
buna comunicare verbal si vizuala intre angajati

- Frecventa cu care angajatii comunica unii cu ceilalti 5-10 minute

- Natura subiectul cel mai des abordat – Probleme legate de birou
- Subiectul cel mai putin abordat- Problemele personale
- Caracterul dicutiilor- variabil : poate fi amical,destins sau tensionat in cazul unor probleme ce tin
de rezolvarea sarcinilor in birou
- Angajatul care comunica cel mai putin : Managerul Executiv
- Nivelul concentrarii fiecarui individ in indeplinirea sarcinii in care este angajat- Nivel
ridicat de concentrare, datorita moralului ridicat generat de atmosfera din birou

- Numărul de comentarii negative per individ - 14

- Atmosfera predominant din birou- destinsa

- Frecventa cu care se inregistreaza momente tensionate in birou - scazuta