Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru

Evoluţia tehnologică a producţiei cartografice

Constantin CHIRILĂ1, Cristian ONU2

Rezumat
Lucrarea prezintă într-un mod sintetic şi global, evoluţia în timp a tehnologiei de producţie a
hărţilor şi planurilor, evidenţiind prin comparaţiile între cartografia clasică şi cea modernă, specificul noii
abordări digitale, precum şi perspectivele de viitor ale dezvoltării în domeniu.
Cuvinte cheie: cartografie, digital, multimedia, Sisteme Informaţionale Geografice.
1. Introducere este un produs singular. Prin intermediul
Ştiinţa cartografiei se află la momentul legăturilor care se stabilesc între componentele
actual într-o etapă a evoluţiei fără precedent, grafice şi cele din mediul extern, harta
care pe unii specialişti i-a făcut să afirme că comunică atât cu baze de date atribut, cât şi cu
reprezintă o adevărată „revoluţie ştiinţifică”, elemente multimedia şi astfel devine un
prin caracterul radical al transformărilor adevărat vehicul pentru interacţiunea utilizator
produse. Cauza primordială a acestei schimbări – mediu geografic.
se află, fără îndoială, în apariţia şi dezvoltarea Pentru o nouă definiţie a produsului
tehnologiei informaţiei, care prin intermediul cartografic, trebuie să revenim la rolul esenţial
suportului oferit de componentele hardware şi al hărţii ca model de reprezentare a realităţii
software, a permis saltul calitativ de la înconjurătoare, ce cuprinde o selecţie
cartografia clasică (tradiţională) la cartografia informaţională, determinată apriori, de scopul
modernă (digitală). fundamental al reprezentării. De asemenea,
Poate că cea mai importantă noţiunea de scară prezentă ca un criteriu de
transformare pe care a produs-o noua bază în clasificarea hărţilor şi planurilor
paradigmă cartografică, este chiar înţelesul analogice devine în modelul digital, doar o
noţiunii de hartă sau plan, ca model de măsură de apreciere a gradului de detaliere în
reprezentare a realităţii spaţiale. În modelul vizualizarea imaginii cartografice. Elementele
clasic, hărţile şi planurile sunt reprezentări de conţinut, atunci când ele provin din sfera
grafice convenţionale, care cuprind elemente de măsurătorilor terestre, redau în mod fidel forma
planimetrie şi relief ale suprafeţei terestre, fiind şi dimensiunile geometrice ale elementelor
însoţite de elementele de scriere şi de corespondente din teren, fiind generalizate prin
elementele grafice ale cadrului de reprezentare. intermediul diferitelor semne convenţionale,
Această definiţie globală implică încă de la doar în scopul redactării pe hârtie a unei zone
început caracterul static al hărţii sau planului, în restrânse, la o scară de selecţie mică.
sensul de mediu de stocare a informaţiilor, ce Alte funcţii esenţiale ale hărţii, care pot
oferă doar o imagine analogică a realităţii sta la baza unei redefiniri a conceptului de
fizice. Ori ceea ce diferenţiază fundamental hartă, conform noului mediu al cartografiei sunt
noul concept de hartă este tocmai caracterul său după Ormeling Fj. (1999), următoarele:
dinamic şi interactiv, care permite ca ceea ce - harta ca factor de orientare în
înainte era doar un mediu – suport să devină un spaţiu;
mediu de interogare şi analiză. Harta nu mai
1
Şef lucr. dr. ing. Constantin Chirilă, Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria mediului, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi
tynelro@yahoo.com
2
Asist. dr. ing. Cristian Onu, Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria mediului, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi
cristi_onu@yahoo.com

-1-
 Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru

-
harta ca organizatoare spaţială a funcţia de stocare şi vizualizare care se regăsesc
produselor multimedia; pe acelaşi suport grafic, limitarea densităţii
- harta ca instrument pentru înregistrării informaţiilor pe suportul de hârtie
accesarea elementelor de la nivelul de claritate a vizualizării, lipsa
informaţie: distribuţiei tematice a detaliilor topografice.
- harta ca instrument de navigare Limitările impuse de suportul material, fie că
pentru produsele multimedia; este vorba de hârtie sau material plastic
- harta ca interfaţă pentru baza de nedeformabil, se remarcă prin deteriorarea sa în
date geografică; timp, fiind necesare măsuri speciale de
- harta ca interfaţă multimedia; conservare şi protecţie a fondului de hartă
- harta ca vehicul pentru interacţiune: existent, iar imposibilitatea operării ulterioare
- harta ca interfaţă pentru baza de asupra produsului cartografic finit duce la un
date cartografică; mare consum de timp şi resurse umane pentru
- harta ca instrument pentru întreţinerea la zi a hărţilor şi planurilor.
vizualizare ştiinţifică. Problema racordării foilor de hartă şi de plan, în
cazul reprezentării unui teritoriu pe mai multe
2. Cartografia clasică şi cartografia digitală foi de hartă sau de plan, la o anumită scară, este
Evoluţia accelerată în timp a un alt neajuns al suportului cartografic, în cazul
cartografiei, atât în ceea ce priveşte rafinarea modelului analogic.
mijloacelor de reprezentare grafică, cât şi din Cartografia digitală începe odată cu
perspectiva descrierii multiplelor fenomene apariţia mediului de procesare electronică a
geospaţiale, se poate evidenţia prin următoarea informaţiei, iar într-o primă formă, aceasta este
schemă prezentată în figura 1. o cartografie automatizată asistată de
calculator, care nu diferă mult de scopurile şi
principiile cartografiei clasice, în sensul că ea
„imită” harta tradiţională printr-o proiectare
Cartografia Cartografia
clasică digitală simplă asistată de calculator (de tip CAD),
reuşind să o creeze şi să o prezinte într-un mod
Tehnologii
fotografice
SIG
Cartografia
mai eficient şi calitativ superior.
analogice multimedia
Prin apariţia Sistemelor
Sisteme Informaţionale Geografice (SIG), care includ
Raportare Informaţionale
prin Geografice legătura bazei de date cartografice cu bazele de
dispozitive (SIG)
optico – date externe de tip atribut, s-a trecut la o nouă
mecanice
Cartografie etapă în procesarea informaţiei geografice.
automatizată
asistată de Astfel, s-au definit noi concepte privind
Desenare
manuală
calculator
constituirea bazei de date a unui sistem
informaţional al teritoriului, de la cel mai
general care să conţină aspecte culturale şi
Figura 1 - Evoluţia tehnologiei şi conceptelor
informaţii sociale ce reflectă principalele
de realizare a hărţilor în cartografie
scopuri ale societăţii [Chrisman, 1987], la cele
specializate, pentru înţelegerea, controlul şi
Astfel, cartografia clasică păstrează o
monitorizarea multiplelor structuri spaţiale,
concepţie unitară asupra noţiunii de hartă, pe
care sunt afectate de relaţiile umane [Müller,
care o transpune în practică prin mijloace din ce
1989].
în ce mai evoluate, de la desenarea manuală la
În acest model, organizarea datelor pe
dispozitivele optico-mecanice, respectiv,
straturi de informaţie creează posibilitatea
tehnologiile fotografice analogice.
selectării de hărţi tematice într-un mod rapid şi
Unele dintre dezavantajele acestui
necostisitor, iar legăturile cu bazele de date de
model sunt accesul dificil şi prelucrarea
tip atribut permit analize complexe care stau la
anevoioasă a datelor în procesele de analiză şi
baza elaborării interogărilor, rapoartelor şi
sinteză a informaţiilor, nediferenţierea dintre
-2-
 Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru

statisticilor de interes. Un alt avantaj este acela elementul topografic, atributele sunt exprimate
că în reprezentarea numerică se poate manipula de valori ce caracterizează obiectul, relaţiile
o cantitate mare de date cartografice şi în plus, spaţiale sunt definite prin vecinătăţi, iar timpul
există posibilitatea transferului de date între indică data reperării respectivei entităţi (tabelul
diferite sisteme de proiecţie cartografică în mod 1).
automat, prin secvenţe de program încorporate Prin stocarea informaţiilor în format
în mediul soft al SIG. Se remarcă unitatea numeric se elimină necesitatea suportului
sistemului de referinţă pentru o anumită zonă nedeformabil şi implicit problema conservării
de cartografiere, indiferent de mărimea acesteia hărţilor. Funcţia de stocare asigurată de baza de
sau de scara de reprezentare dorită, prin tratarea date digitală ce înlocuieşte suportul de hârtie,
globală şi unitară a informaţiei cartografice. este separată de cea de vizualizare, care oferă
De asemenea, este posibilă integrarea modele complexe de surprindere a realităţii
automată a datelor din diverse surse digitale fizice.
(măsurători topografice, GPS, date
fotogrammetrice şi satelitare) sau non digitale 3. Cartografia multimedia
(hărţi şi planuri existente, în format analogic) şi O direcţie specială se dezvoltă în cadrul
conversia datelor din model raster în model cartografiei odată cu definirea terminologiei de
vectorizat sau invers. Editarea informaţiilor din „vizualizare cartografică” [Mac Eachren,
baza de date cartografică elimină 1994], proces de reprezentare a unor mari
inconvenientul de a reproduce vechiul plan ca cantităţi de date ca imagini discrete, pentru o
în varianta analogică, permiţând o actualizare mai bună înţelegere a semnificaţiei datelor. Se
permanentă şi eficientă a situaţiei reale din pune problema tot mai des, asupra orientării
teren. produselor cartografice spre nevoile şi
Componentele datei referite spaţial adaptarea la competenţa cartografică a
(poziţia, atributele, relaţiile spaţiale şi timpul), utilizatorului. Dacă produsele SIG se adresează
determinate de sursa lor de achiziţie, permit o în general nivelului „expert” al unor grupuri
analiză comparativă între caracteristicile restrânse guvernamentale sau organizaţionale,
acestora în cele două abordări ale modelului ce utilizează în sens decizional analiza de
cartografic (clasic şi digital). Poziţia exprimată imagini şi tehnologiile de procesare, s-a impus
prin coordonate localizează în cadrul hărţii necesitatea de a prezenta informaţia geografică
Tabelul 1 - Caracteristicile datei spaţiale în cartografia clasică şi în cartografia digitală
Model cartografic
Componenta CLASIC DIGITAL
datei spaţiale
- este determinată în raport cu - este stocată în format numeric
Poziţia reţeaua rectangulară a hărţii (x,y), într-un fişier de coordonate ale
ori cu cadrul geografic (φ,λ); unui sistem de referinţă, pe baza
identificării punctului;
- se evidenţiază pe hărţi şi planuri - pot fi date grafice, prezente în
Atributele prin inscripţii, culori, semne stratul informaţional al hărţii
convenţionale, funcţie de natura digitale sau date atribut externe
obiectului şi scara de asociate suportului grafic;
reprezentare;
- sunt remarcate vizual pe - sunt vecinătăţi stocate logic prin
Relaţiile spaţiale suportul de hârtie, prin analiza legături informaţionale (topologia
directă a hărţii de către operator; hărţii);
- este menţionat ca o dată generală - este un element al bazei de date
Timpul în indicaţiile redacţionale, separat asociat individualizat entităţii
de conţinutul cadru al hărţii. cartografice (data ultimei
actualizări).

-3-
 Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru

într-o manieră mai intuitivă, care să fie cunoştinţe şi la scopul comunicării [Dransch
accesibilă şi publicului larg, şi anume, D., 1999].
utilizatorului „novice”, fără cunoştinţe Dezvoltarea multimedia a fost susţinută
aprofundate de cartografie. În acest sens, s-au de inovaţiile apărute în materie de stocare a
definit trei niveluri ale imaginii reale geografice datelor, de tipul CD-ROM şi DVD, respectiv
[Norman, 1993], care cuprind mai întâi o prin posibilităţile oferite de Internet şi World
imagine generală de ansamblu, urmată de un Wide Web (www) în vizualizare dinamică,
nivel caracterizat de un mod de acces interacţiune superioară şi acces direct la baza de
superficial şi în final, accesul la un mod date. Astfel a apărut conceptul de hartă „on-
profund de interogare şi analiză. line” (hartă pe Internet), alături de cel de hartă
Prin fructificarea componentelor multi-media (hartă cu diferite forme de media)
multimedia, ce constau în vizualizarea simplă şi hartă hyper-media (hartă cu legături
secvenţială combinată cu audiţie suprapusă, s- interactive între elementele de conţinut).
au făcut primii paşi către o cartografie În cazul hărţilor pe Internet, rămân de
multimedia, având o structură legată interactiv rezolvat unele probleme ridicate în primul rând
la instrumentele analitice ale SIG. Pe de o de rezoluţia disponibilă ce afectează design-ul
parte, cartografia multimedia extinde grafic al hărţii (calitatea liniilor, plasarea
posibilităţile tehnologiei, prin operarea cu date textului, mărirea imaginii), apoi de abundenţa
anexe (extra-date) de tipul fotografii, text, datelor ce implică costuri ridicate în scopul
video şi sunet şi metode de descriere a actualizării bazei de date şi nu în cele din urmă,
informaţiilor (meta-date), iar pe de altă parte a finalităţii în ceea ce priveşte eficienţa
schimbă modul de acces la informaţia rezolvării problemelor urmărite de utilizator
cartografică. Ea diferă de „grafica [Crampton J., 1999]. Pentru identificarea
computerizată”, prin aceea că, în timp ce ultima elementelor interactive ale hărţii există patru
pune la punct un „set de instrumente tehnice criterii de clasificare (tabelul 3).
pentru producerea de imagini”, prima este un Avantajele cartografiei multimedia s-au
„set de instrumente pentru folosirea imaginilor” remarcat prin realizarea cu succes a atlaselor
[Booth, 1994]. multimedia în mai multe ţări dezvoltate din
Funcţiile „media”, care determină punct de vedere economic şi informaţional,
conţinutul şi design-ul hărţii, sunt prezentate fiind sintetizate de atributele flexibilităţii, non-
sintetic în tabelul 2, referindu-se în mod direct liniarităţii, dinamismului, medierii, actualităţii,
la percepţia informaţiei, generarea de extensibilităţii, accesibilităţii şi rezoluţiei. Într-
o enumerare explicită [Borchert A, 1999], o
Tabelul 2 - Funcţiile media şi influenţa lor asupra prezentării cartografice multimedia
Domeniul de Funcţia media
acţiune şi influenţa ei asupra prezentării cartografice multimedia
Percepţia  Evitarea supraîncărcării
informaţiei cu informaţii;
 Accentuarea informaţiilor
importante;
 Direcţionarea percepţiei.
Generarea Abordarea cognitivă: Abordarea teoriei Erkenntnis: Abordarea didactică:
de  Activarea cunoştinţelor  Suport al observaţiei directe;  Demonstraţie;
cunoştinţe anterioare;  Suport pentru abstractizare;  Punere în
 Realizarea de prezentări  Suport pentru transferul context;
multiple. cunoştinţelor către lumea reală.  Construcţie;
 Motivaţie.
Scopul  Suport cognitiv
comunicării  suport comunicaţional
 suport decizional
 funcţie de suport social -4-
 Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru
- posibilităţi de publicare modernă;
Tabelul 3 - Taxonomia elementelor posibile interactive (Crampton J., 1999)
Selecţia datelor Schimbarea
perspectivei
Parcurgere statistică sau Punct de vedere
geografică Orientare
Filtrare (excludere) Zoom in / out
Iluminare (includere) Re-scalare
Re-simbolizare
parte din avantajele posibilităţilor atlaselor
multimedia faţă de colecţia clasică de hărţi,
sunt:
- selectare context (spaţial sau
tematic) de date;
- interacţiune cu obiectele grafice ale
hărţii;
- animaţie, metode de comparaţie;
- adăugare de variabile cartografice
dinamice (vizuale şi auditive);
- utilizare discurs de ghidare;
- selectare individuală a geometriei şi
atributelor;
- design individual;
- scalare;
- funcţionalităţi GIS (interogări,
suprapuneri, buffer, modelări,
simulări, scenarii);
- noi posibilităţi didactice;
- stocare CD/DVD şi Internet-server;
- funcţie automată de referenţiere;
- actualizare (up-date);
- operaţii de cartometrie;
3. Perspective ale cartografiei digitale
În etapa actuală, există tendinţa
unificării tutror tehnologiilor spaţiale ale
cartografiei digitale, multimedia,
măsurători prin senzori şi WEB, către o
cartografie cibernetică, aplicată la diverse
forme de media şi materiale de telecomunicaţii
(Internet, www). Este vorba de o cartografie
multidimensională, puternic interactivă, cu
utilizatori activi şi producători grupaţi în echipe
de lucru inter-disciplinare [Taylor D.R.F.,
1997].
Pe de o parte, noua tehnologie
multimedia, ca instrument pentru vizualizare,
simulare, comunicare şi explorare de date
Dinamică / Schimbare a contextului
animaţie datelor
Zbor în spaţiu virtual Vederi multiple
Cronologie Combinări de straturi
Re – exprimare informaţionale
Diferenţieri între Suprapoziţie fereastră de
perioade de timp selecţie
spaţiale complexe [Scholten, Locasio, 1997],
oferă o perspectivă bogată şi diversă în
domeniul comunicării şi prezentării, iar pe de
altă parte, pentru o integrare coerentă a tuturor
acestor proceduri de lucru se impune stabilirea
unor standarde comune în utilizarea bazelor de
date cartografice.
Toate acestea au un impact direct asupra
segmentului utilizator, a cărui interes pentru
cartografie şi informaţia geografică este tot mai
mare. Diversitatea utilizatorilor de hartă şi
accesul facil la tehnica de calcul şi la procesul
de producţie a hărţilor creează posibilitatea ca
fiecare individ să fie nu numai un utilizator, ci
şi un potenţial producător de hartă. Prin aceasta
caracterul pasiv de „observator” este înlocuit cu
cel activ de „explorator” al hărţii, atât din punct
de vedere spaţial, cât şi conceptual. Utilizatorul
are în plus, la dispoziţie, posibilităţi de
interogare proprii, neprevăzute de sistem.
Elementele multimedia îşi pun amprenta şi
asupra categoriei multi-utilizator, reprezentată
de membrii unei organizaţii, în care informaţia
trebuie să circule şi să fie asimilată de fiecare
nivel structural [Cartwright W., 1999].
Aceste transformări esenţiale, care
derivă din „obligaţia morală a cartografilor de
GIS, a comunica informaţia spaţială unei largi
audienţe” [Peterson M.P., 1999], impune o
globalizare a procesului de cunoaştere şi
folosire a produselor cartografice digitale, ceea
ce implică necesitatea factorului educaţional în
acest domeniu.
Din acest motiv, putem considera că
dacă problemele tehnologice vor fi mai uşor
rezolvate prin antrenarea tot mai mare în viitor
a caracteristicilor de funcţionalitate şi viteză de
lucru, o atenţie deosebită o necesită problemele
conceptuale, care trebuie să conducă către o
-5-
 Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru

cartografie holistică, ca unitate între

informaţia geografică („obiectul cunoaşterii”),
transferul informaţional prin intermediul hărţii
(„procesul de cunoaştere”) şi utilizator
(„subiectul cunoscător”).

Bibliografie
[1]. Chirilă, C., (2008): Contribuţii asupra metodelor de realizare a bazei de date cartografice a hărţilor şi planurilor
digitale, Teză de doctorat, Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” Iaşi.
[2]. Bofu C., Chirilă, C., (2007): Sisteme Informaţionale Geografice. Cartografierea şi editarea hărţilor, Ed.
Tehnopress, Iaşi.
[3]. Norman , J.W. Thrower, (2008): Maps and Civilization: Cartography in Culture and Society. 3rd Edition,
Chicago and London: University of Chicago Press
[4]. Cartwright, W., Peterson, M. (1999): Multimedia Cartography, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[5]. Cartwright, W., (1999): Development of multimedia, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[6]. Peterson, M., (1999): Elements of multimedia cartography, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[7]. Dransch, D., (1999): Theoretical issues in multimedia cartography, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[8]. Ormeling, F., (1999): Map concepts in multimedia products, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[9]. Borchert, A., (1999): Multimedia atlas concepts, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[10]. Crampton, J., (1999): Online mapping: theoretical context and practical applications, Springer-Verlag Berlin
Heidelberg New York
[11]. Sholten, H.J., Locasio, A., (1997): GIS Application Research: Hystory, Trends and Development, European
Science Foundation, Sheffield, pp 38-51
[12]. Taylor, D.R.F., (1997): Maps and mapping in the information era, proc. 18 th ICC, Stockholm:ICA, vol. 1, pp 1-
10
[13]. Mac Eachren, A.M., Taylor, D.R.F., (1994): Visualisationn in modern cartography, Elsevier Science, New
York
[14]. Booth , K.S. (1994): Is There Computer Graphics After Multimedia. In: Proceedings of ED-MEDIA 94 – World
Conference of Educational Multimedia and Hypermedia , Vancouver, Canada, Association for the Advancement
of computing in education, pp. 9-14
[15]. Muller , J.C. (1989): Challenges ahead for the mapping profession, International Institute for Aerospace Survey
and Earth Sciences, 350 Boulevard 1945, P.O. Box 6, 7500 AA Enschede, The Netherlands
[16]. Chrisman , N.R., (1987): Design of geographic information systems based on social and cultural goals,
Photogrmmerric Engineering and Remote Sensing 53 (10): 1367-70

The Technologic Evolution of Cartographic Production

Abstract
This work presents, in a synthetic and global manner, the technologic evolution of map
production, highlighting through comparisons between classic and modern cartography, the new specific
digital approach, while also considering future directions and developments in this field.
Key words: cartography, digital, multimedia, Geographic Information Systems

-6-