Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Principii:
· principiul statului de drept si al respectarii legii, cu stabilirea unui sistem legislativ
uniform si asigurarea protectiei drepturilor derivand din reglementarile comunitare; 
· principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului-norma juridica
avand valoare universala; 
· principiul statului-social; 
· principiul pluralismului cultural; 
· principiul subsidiaritatii.
 

Obiective:
· stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului,
respectul fata de minoritati si protectia acestora; 
· existenta unei economii de piata functionale, precum si capacitatea de-a face fata
presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii; 
· capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al UE, inclusiv
aderarea la telurile uniunii politice, economice si monetare.
· consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice; 
· crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfactie si beneficii
cetatenilor ei; 
· eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata; 
· intarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale Uniunii
Europene si cu tarile candidate; 
· consolidarea statutului Romaniei pe scena europeana si internationala in termeni de
stabilitate si securitate.
 

Prioritati:
- Ajustarea structurala la cerintele Pietei Interne a Uniunii si la politicile comune ale UE :
· atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii conditiilor
pentru dezvoltarea economica durabila; 
· accelerarea ajustarii structurale a economiei pentru a recupera intarzierile in domeniul
transformarilor economico-sociale; 
· aplicarea unei politici monetare ferme, neinflationiste si a unei politici fiscale capabile
sa corecteze deficitul bugetar si sa impulsioneze activitatea economica, orientata in
principal spre export; 
· dezvoltarea regionala si locala, cresterea solidaritatii si a coeziunii economico-sociale; 
· atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor economice, cu
precadere pentru categoriile vulnerabile; 
· relansarea dialogului social, la nivel central si local; stimularea consolidarii si
dezvoltarii in continuare a societatii civile; 
· armonizarea legislativa (preluarea si implementarea <<acquis communautaire>>); 
· indeplinirea, graduala, a criteriilor de convergenta necesare pentru participarea
subsecventa la Uniunea Economica si Monetara.
- Alinierea la principiile, normele si actiunile Politicii Externe si de Securitate Comune
- Ajustarea institutionala si operationala si intarirea cooperarii cu statele membre si
candidate in domeniul Justitie si Afaceri Interne;
- O reforma structurala si functionala a administratiei publice, in vederea cresterii
supletei, eficientei si coerentei actului administrativ, reducerii birocratiei, eliminarii
disfunctionalitatilor si suprapunerilor de competente si sporirii gradului de
compatibilitate cu administratiile din tarile comunitare.
 

Principalele beneficii oferite de aderarea la UE sunt:

· un climat politic si economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabila; 
· o predictibilitate si o stabilitate crescute ale mediului economic; 
· cresterea competitivitatii pe piata interna, ceea ce va conduce la motivarea si stimularea
agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si a eficientei prin
dezvoltarea de noi produse si servicii, introducerea tehnologiilor moderne si diminuarea
costurilor de productie; 
· dezvoltarea comertului, un stimul important pentru economia nationala si piata fortei de
munca; 
· accesul sporit la pietele de capital si investitii europene, la noile echipamente si sisteme
informationale, la <<know-how>>-ul managerial si tehnicile organizationale din tarile
dezvoltate; 
· prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni si cu o
portanta deosebita; 
· oportunitati deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice si Monetare; 
· intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC; 
· oportunitatea de a participa plenar la procesele de luare a deciziilor privind viitoarea
configurare a Europei; 
· cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti actori statali,
atat pe plan politic, cat si economic; 
· dobandirea de catre cetatenii romani a drepturilor decurgand din acordarea "cetateniei
europene"; 
· perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a muncii pentru
cetatenii romani.
 

La aceste avantaje directe se adauga, ca un corolar, si costul in termeni de "lost

opportunities" pe care l-ar genera ne-aderarea Romaniei la Uniunea Europeana: 
· izolarea si indepartarea de la procesele de luare a deciziilor, de la mecanismele de
PESC, implicand dificultati si cheltuieli sporite pentru impunerea autonoma pe scena
politica si economica; 
· izolarea economica a Romaniei, in conditiile in care UE detine in prezent circa 60 % din
comertul exterior romanesc; 
· restrangerea posibilitatilor de acces a produselor romanesti pe piata comunitara; 
· cresterea vulnerabilitatii produselor romanesti in fata masurilor de aparare comerciala si
a obstacolelor tehnice practicate de UE fata de tarile terte; 
· cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din zona care vor adera la UE,
datorita in principal imposibilitatii de a beneficia de fondurile comunitare de dezvoltare; 
· diminuarea sanselor de aliniere in perspectiva la "acquis"-ul comunitar, avand in vedere
ca integrarea intracomunitara evolueaza in permanenta; 
· dificultati in obtinerea consensului la nivelul UE pentru aderarea altor tari candidate, in
conditiile cresterii numarului de state membre ale UE; 
· scaderea posibilitatilor Romaniei de a dezvolta o agricultura competitiva ca urmare a
neintegrarii la timp in mecanismele Politicii Agricole Comune.