FAMILIEI Dorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A CuPRINS VOLUMUL 2, AMERICA DE NORD, ISTORIC - ATMOSFERA Amenica pe won, tsroRtc AMERICA Dr sun AMERICA DE SUD, FAUNA AMERICA DE SUD, ISTORKC AMERICA DE SUD, PARTEA NORDICA AMERICA, RAZWOIUL CIVIL AMRINDENI AMESTECURI §t COMPUST AMrnmiENt ANGLO-SAXON Anisats ANIMALE MIGRATOARE ANIMALE NOCTURNE 65.66 67-68 6970 7172 73.74 5 ae 7879 80 si 8283 85 ANIMALE VENINOASE ANIMALE 280K ANIMALE, COM ANIMATIE $1 DESENE ANIMAT ANTARCTICA APARATE DE FOTOGRANAT APARATE DE 2008 $1 BALOANE APaRATUL URINAR ARGENTINA, CHILE $1 URUGUAY ARHEOLOGHE AnutrTECTURA, Anict sLALTE Anwar DK) 86 3889 0 31 9293 94.95 96 979 100-101 102-104 106 ARE Anwe DE r0¢ ARME SLARMURL AnrRoropE Asia ASIA CENTRALA ASIA, FAUNA. ASIA, 1stORKC ASTROLOGIE ASTRONAUTE ATLeTISM ATMOSTERA 107-108 109 now 12 1344 Hs.116 ns 1O lucrare DORLING Redactor-Sef Jayne Parsons Redactori de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Cynthia O'Neill, Veronica Pennyeook, Louise Pritchard, Steve Setford, Jackie Wilson Re Rachel Beaugié, Nic Kynaston, Sarah Levete, KINDERSLEY www.dk.com Redactor-Sef Artistic Gillian Shaw Redactori artistiei de proiect Jane Felstead, Martyn Foote, Neville Graham, Jamie Hanson, Christopher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers, Jane Tetzlaff, Ann Thompson Redactori artistici Tina Borg, Diane Clouting, Karen O'Brien, Linda Sonntag Tory Gordon-Harris Designeri DTP ‘Andrew O’Brien, Cordelia Springer Redactor Ann Kramer Redactor artistic Pesce Bailey Designer DTP senior Mathew Bitch Cervetare iconografiea Jo Waltor Biblioteca de forografii DK Ola R in, Kate Dunean, Liz Moore tudowska, Melanie Simmonds Paginile yatilor de »AGEOne: Bob Gordon, Helen Parker, ‘Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark Cartografi Peter Winfc ld, James Anderson Cercetare Robert Graham, Angela Koo Asistengi editoriali Sarah-Loui Produetie Louise Barra se Reed, Nichola Roberts 1, Charlotte Tail Publica penera prima dat in Marea Britanie fn 1997, 2004 ‘de Dorling Kindersley Limited, 80 Stand. London ell Copyright © 1991, 1993, 1996, 2000, 2006 (© companic PE: © 2008, Planets Markecin Agent exslusiv pentet Romina: WC2R ORL ginal: CHILDREN’S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA rling Kindersley Limited, Londra GUIN ig Insticuclonal S.A. Tiber Novus doco, Serbia Toate dreprurile sunt rezervate. Nilo parte a acesti public nu poate fi reprodusi stat Inee-un sistem eu acces public sa tansois ub or forma, electronica fotocopiat,invegiseats sau oricare alta, Fir permisiuneaanterioar a detinitorulu drepurilor de copyright, ISBN penerintcaga coe ISBN al voluml: 978-84 Tradus de: www. noi i: 78846) eraducem.ro DIP: www.eqs.r0 ‘Tipart la ROTOGRAFIKA, Serbia sb aig se Catia_ TIMP DE MII DE ANT, populagia Americii de Nord a cunoscut o serie de civilizagii dezvoltate, care au practicat sis comergul si s-au luptat intre ele pe campiile intinse sin \_ I vaile réurilor de pe continental nord-american. Unele Gi | din aceste popoare au construit cladiri complexe si au dezvoltat le. tchnici agrare, altele s-au mutat dintr-un loc in aleul, in cAutare de hrana si adapost. Intr-o scurta perioada de 350 de ani, colonistii europeni le-au infrant pe toate, cucerind ineregul continent nord-american, de la 0 coasti la alta, si infiintind dou’ noi nagiuni independente: Statele Unite ale Americii gi Canada. Pueblo Bonito ea et occas de Naess ge i dc Oe inp sioemiis cas beA eM Paebbo Marien Ha canfonndn, | Feennamerindienilor 2 ‘Chaco, aflati acum in sud-vestul Statelor Unite. Agezarea a fost construiti de Sica ans ohpielipes aver cate au titi 9501300 en, La apogeul ace cla, pee Tide 1200 de oament eran In pocbloul raj mare) Dove — faconjuscde alt din nual ctrl pracicted | Dive Peporuh agriculeura pe varful stincilor care domina canionul. indocee peompecr om sro Kova ) Locuingle din pueblo era construite una peste alta, Cereal 4 Supra acoperes Primii locuitori ind acum aproximativ 15.000 de ani, America de Nord safle inte- epoca laciar. Peneru ci inghetase foarte mult ap, nivelul_misilor a scizue cu aproximativ 90m, formind un pod de uscat pan in Asia. Inainte ca Serimeoarea Bering i se deschids, vindtori-culegicor din Asia au travera podul de ‘seat, ajungind in America de Nord Coin raze dia co de mors ing-o seructura care pe alocuri avea patru ctaje.Pueblo-ul | Geral pnecrpporumbal rs mete y a fost cea mai mare clidire de aparcamente din America| ere ster stun pteymincaccomies dde Nord, ping lasfrgieul secolului al XIXlea Zid degen ‘Aperigrilplate Camere reende "| ‘Faroe pide pts, flewan ca bnane ——srnecacermanior | BOB me ere See pre inporane: simenspl nie Populayia Adena Popul odenas wa el Ohl 000 en g200en Aafia eas eee ‘Gren coe cl unr Tul Adee de Hel Chile, Oba ove eee dh mel ge su icees eer ‘nie i rin oti tran | eek, Vi sien Jing ——-Saceninsmel mart dinewe | Began pd Re ics eeerdanee groin 0 tdinipnt | SS omnan peed ettige pba Nevada tnpecen: Moment | Sacedekonag pemeeon. ‘sommendil pone amplcubicseelins | Se iSeetn eon ners | 9900 Vii fee 1534 35 Negnoral th ape 700 en. Prinele poclo Fane Jeques Caer Samet der Pelledidpes < = |e. Ep Sa Crearea compusilor ‘Compusii por fi ereati doar prin reactiichimice. De exemplu, clementele fer si clor reactioneaz violent formand clorura de fer, in cate particulele de fer siclor formeazi o legitura purernic’, Adesea, compusii au propriettidiferice Fars de clem Compusittoniet le pe care lecongin, Fiera cste dur, are proprietiti magnetic ‘ste tun metal lucios, in timp ce clorul ‘ste un gaz galben-verzuireactv Compusul pe care formeazi-—— ccogipelined cloruta de fier - este un compus solid, sfirimicios, portocaliu-maroniu care ‘nw ate proprietigi magnetice si nu este Justus von Liebig ‘China geman sts on Li = ‘Seer fers rar craves d pis ee intr oral Analiza chimica Exist mulce moduridea analiza un amesccsan “pent vcard ee ee pees eee poe eee en ‘ vl 2 Cgmogae ee oepees fmumcreceedicnipeen) ME Titraren Testo ici sco sua eal cae O bat dee om Aros! Cina CoLoarrFiewente Gaze Licmipe arene MARis Rocrg, Sou Rrvetoeg sourcutk SERME ISSUE[ANIMALE CU SANGE RECE, amfibienii sunt vertebrate (animale cu coloani vertebrala) care au evoluat din peyt. AMFIBIENI adaprat la viaga pe pimant, dar cele mai # a multe se reintore in apa pentru ase reproduce. in dezvoltarea lor de Ja stadiul de larva la cel de adult, amfibienii tree printr-un proces numit ,metamorfozis de aici si originea greaci a numelui lor: amphi inseamna “dublu’, iar bios inseamna “viaga” Exist 3 grupe de amfi- bieni si peste 3.000 de speci. de phmdne Grupe de amfibieni Exised 3 grupe de amfibieni cecil amfbienii cu coada, ce cuprind trtoni si salamandre, si broastle fara coada, probabil cel grupuri Ceaiiit Rispindirea ambbienilor “ epee lipids Fe See on Pielea Piclea amfibienilor este subgie si fra sola, Cel mat ne pistreaza ued eu gjutorul unui mucus pentru ai crete permeabilicare la oxigen, neces respiratii, Pilea poate fi nneceda sau rugoasi. Fa secret anumite substange chimice Fecomonii atrag posbilii pareener in timp ce toxinele indepirteaz’ ddugmani, Pe misur ce eres, ambien ii pierd seraeul superficial de pele Shorts Culoarea adeses, Caml ae bo comane “Weowal cx read Browcs cel coh Sees Tecoma mandarin Teswara Ait bone Pile need, scope de Fon nel coma pa Epa al an demo aa Mormloc de boa veninaa teoloraiselaitoure 80 at trope dened al pal ‘Trasaturile amfibienilor fn afara de cecil i de citeva speci de salamandre, amfbienii adulyi aut 4 picioare lecae cu 4 sau S degete. Cele mai multe speci se intore in api pentru ase imperechea sia produce ou, insi unee si fac cuibusi pe pimant, ocazional in vizuine sau in musehii de pe copac. Triton yi salamandele dataset ‘mai divers dintre cele 3 Brossele Rete Scochiederpe sae, Naser neacice Avochigarechi de alse! dee manors ics d bra completa eatin nena peer Metamorfoza Transformarea del stadiul de lav’ acvatic respiriprin branhii i evacueaza apa prinee-un ofifiiu extern nuit spiraculum, pina la adul- tl care resprd prin plamani se mumeste mets smorfora. In cazulbroastlor acest proces prest- pune creterea membrelor si pierderea cozi ‘andewe cid GndestGigarmee | Qua ay eS Oa anti towed Bente dcop | nna pte in gine et oer Mormaloci Lane momolo— din orm I padi igre cia ‘mecmedfrh Lar andr sinc oe Morente de sland Axolot micdadat cadillac pe oper id ayate Saramanone EGON Evowwye = 7~ANGLO-SAXONII 8 ou PANA LA SFARSITUL secolului jae eyatle female Ps Northam al VIII-lea, locuitorii Britaniei, — uceritori. Northumbria cunoscuyi drepeanglo-saxoni, oePrinestea au creat o cultura bogati, care 633). Apoia fost rand li includes apelepee in Mercia sab Ela (7 domenial bie eee ey OLE 790 al, Weer tomeniul bijuteriilor, al arhitecturii si al dominat sub Alfred cel Mare. Atunci cand vikingii din Danemarca au literaturii. La origine, acesti oameni au venit _ atacaryocupat Anglia de Nord, Allred ia impiedicat sd se excinds spre din partea de nord a Germaniel si din partea "st anlosoni au act nord in cla en Weser Landes de sud a Danemarcei, unde erau cunoscuti Regal Canute cel Mare drept Anglii, Saxoni si luti. In secolele III si End cane IV, aceste triburi s-au deplasat in diferite parti ale Imperiului Roman, inclusiv in Galia, Franta de astazi, unde influenta lor a aoe eats psaiseaee fost de scurté durati. Ei au ajuns in Britania, duu Conisor Ga unde s-au stabilie si au format mai multe regate distincte. In cele din urma, Marturii scrise fagptal Woneeelitrenic piney In secoll al Vie, misionari de pe caine ‘ontinenenl Enropel recur ic pie ae Augustin de Canterbury, au rd are ¥ Alfred cel Mare Aled (29-49) sen Cape aap ean convert anglo-saxoni la pees ernie Carer de skp peng cin peda mulyi oameni invagau si paraieg gl sitast ys sre, Calogart_ | npn Cronica anglo-saxoni, care in | Saver lnseeness present ne fac si ingelegem lege ele ces even evenimentele aceei perioade ‘inkl tion Cultura Vioga culeurala se concenera in smanasir si curtea regal, Alfred Mare a adunae cireurai gi artist jurul su, el insusi traducind multe din operele ‘manstir a insemnat 3 mai seriau lucrriistorice, precum clasice laine in anglo-saxon3, sau engleza veche, ——— oe Sse ipa a patra. Acest model Bijuterit aoe rae eget Rada Cronica anglo-sarond Inyecollal len, Aled el Mare comandat "Croc, otro Ang pe ema dl in 115, Bede (673.735) Beeson gig profoorensee dn Jno acts oper neo Saved mai UUn cll laren in inp ce deksotemn crip octane Finals Dunn (909-98) ‘dope peieud pose Istoric {12-39 Doria Eger din Weve. 1016 Cat cel Ms 450 Angi, Soi iad pata de Aimee vine ales rege deci ric Somncre a pueere si donna Goma pina 105, Ete! Conisorl GinDanemecrineep 71-99 Domsia i Ald Semel lage, allies campos 1066 inal ee ag Emmi rade ep cee F thon, Harold ae exe inp dang Ingles che art ede Wiliam eee meeereeg sad Neca ide ‘egisdcbe —Elingon steak Haning an Cer Evnona, MAxisrim: — Norwaxzir— Regarurunrn, Vier ts Hare isrokic 81ANIMALE t AU FOST IDENTIFICATE peste un milion si eee LQ _ jnmitate de speci de ale si mai sunt anim: Pantera neage’ inca multe milioane de descoperit P Animalele sunt organisme vii, care se rae eee gasesc in aproape toate habitatele Pamantului, inclusiv in adancurile oceanului, zona arctica, ingherata, sichiar in interiorul altor Coin EA animale si plante. Regnul animal Organismal animal este alcieuie din foarte multe celle este impartit in animale fara coloana vertebral Majoricatea se deplaseari tn mod acti, lr acel (nevertebrate), precum melcii si homarii, si animale cu sunt fixate inee-un singur loc, sedencare, fi m coloani vertebrala (vertebrate), precum broastele si meee arc maimurele. Nevertebratele formeazi aproape 97% din si deteceze ce se ineampla in jurul lors rspunda pe toate speciile de animale mis pone Clasificarea animalelor eae jer ta tote ett diliiglee un fancieege a x eset ypecacaccopinde snimale de (Sentangwimicome 000 tn singur fe. ula ee occ Aces pin cea Anclidele ae Incest Anca romp 1200 de speci Mouse eerie Meloy (merge i pete Nana) Echinodermele Nerides Sane demere J clad ke noch (Seeds eee eee a ssi cote mica eee nl prec me Re ars : Cordates 5 Seen ti et tend cheletul animalelor Deplasarcain apa Scheletul reprezinté structura de rezistengs | Mivere Taree dplanend mada 4c ade era se nape pers dplaata paar gle prel a [toe ames eure os pears oak = eee seein | Deplsarea animalelor sluts iets Sepunmlsl acl See 5 Sea (eos tig orgie ee Pel) OS epee epee ‘cluta un partencr. Flal in care un animal se misc’ depinde de complexitatea sa, still de viati sau: mediul in care trliesee. Gama largi de migcii posibile inlude inotul, mersul si tirdeul pe pimant,2borul si planarea cnt scheletului extern a insectelor, poate preven} deshidratarea snimalelor. Ye Membre capa a = 4 cred ees epee crabului ae Endoscheletul = Scere neon Serre me eater. ee eee ee ~ Dee iotaebintce | TN pln, uma mig tn “nia Depa ina Cer ee PE ei pleat Ne f sented erin aoe as potas aeecntee YN Scheel em dct scoped nw rl copa w memepe nace, Cal eee enpledecxheer Exhale nt soca tebe pene period penta Sjirorl apr Ce si pei Bs, ayer eet ae Inpagind acne member 2 Simturile animalelor Principalele simpuri sane vzul, auzul, goseu, mirosul s simul tactil. Animalee igi folosese simutile pentru aafla ce se fntimpla in jurul lor. Un stiml extern, de exemplu un sunet, ceselectar de un organ de sim, precum urechea. Impulsurile nervoase emise de organele de sim sunt interpretate de i care decide cum si rispundi, vena Scheletul hidrostaie see {Somat dina ex amp cell: inconrat de mjc Rine creierul animal i (Och de ibaa input nervous ce re mp rma cin ma ise Hrinirea Tate animal rie hte Animaleleapelazs Indtet sratepi de rdnire spot geupate in funy de dcestea, Uncle dintre animale Antencle tucid st consum alte animale. Erbivorcle era peer ‘Unele pase sau rod plante ia Asimaiext te eerie Get vine eclatopae alkeleflreaz’ parcicule fine din api. Dupi hrinire sau ogiay fag pomneeaiee ingestic,hrana este digerati amin Snares penera a purea fi foloss de ran “ef plac Mca vegetal mc ‘organism, Tea pre op me coe cone ana ps pres ta Fam Conmbyeeh Sent Camivorele fom “Animale serine nat ‘hres Pindar ale sie Use ann Sapo = ‘Se jeommar oe a Animale care se hrinese Beeler a etal ‘nek Anak prin Blerare i ee ae ae seer Mecano pn wee camehae tag an cypress pao AMFTOIENE ANIMALE , AMIMALE | Eriovocix INSECT Mawirens Meter PAsAmi Pay aire Motusre 83ANIMALE micrATOARE abe CATEVA SUTE DE MILIARDE de animale se afli See in miscare la un anumie moment, iar deplasarea ae Jor dintr-un loc in aleul poarti numele de migratie. Animale migratoare pot fi: insectele, pestii, amfibienii, reptilele, pasirile, mamiferele, inclusiv oameni Ele igi gisesc drumal folosindu-se de cunostingele dobandite, punciele de epee feanlinre cpl Eee ae pozitia Soarelui, a Lunii sia stelelor. De obicei, migraria are ca obiectiv identificarea unor noi surse de hrani, a unor locuri de imperechere sau evitarea suprapopulirii. Unele migratii au loc in fiecare an cu regularitate, iar altele dureaza ciiva ani. Pentru a se reproduce Un sop important al migra pentruaceye ofl Inoceine, Balenncrome Ihanifre,precam balenele foci, nigra innrezonele de Irie cele de imperechere Somonl Tiparit undef petrece pei ani de pedicuads ae aes eee Pentru a evita vremea rea “ 7 s rraseul in sus sin jos pe un monte Gasca polars fiopal polar ar lee fal Mere Beta AxiwaLe, By Yak Flocurele bogong In cautarea hranei Deoarece rezervele de hrani se schimbi in ficcare an, animale efeceueaza migratit anuale pentru a apela la noi rezerve, Atunci ciind condigile variazi de la an la an. ‘modelele de migrayie sune neregulate ceemrsgraberss rr Si esl ap mat lng pu eorace ma a He po Anelopa gan ope ic Spade lao dita de omits Elder pop a Cilatorii pe distange lungi Diseangele parcurse de animale n ajung descori la mii de kilomeeti in Hecate an, Acesteeilitoiilungi fic ape la resuse encrgetice substanyiale, iar pasrile fi por ddubla greutatea inainte dea porni Chira areca fake atc Flurarele-monach sees eee Ursul de mare Feel ‘ide lometr de a 2ondedelmpeeces din CAtéronn Roya, Hinenwane‘dorm sau se odihnes« fen vyana. Stilul de viaga nocturn le ajuta sa evite competitia pentru hrana si alte resurse cu animalele active in timpul zilei. Ds asemenea, intunericul le ajuti pe unele animale si devina practic invizibile gi si evite pradatorii. Multe animale din deserturile aride sunt nocturne deoarece prea cald sa iasa in timpul zilei. Animalele nocturne sunt adaptate pentru a se orienta, pentru a-si gisi hrana, a evita priditorii si a-si atrage partenerii in intuneric. Urechi sensibile Unele animale nocturne ii foloseseauzul fin pentru avina sau pentru a evita ca ele insele i ie mancate de priditor. Vilpea ca urechi de iliac ip orienteazi trechile mari pentru a derecea cele mai mici sunete precum si pentru localizarea insecelor si scorpionilor, care consttuie cea mai mare parce a hranei sale, Pisicile pi folosese urcchileiner-un mod similar pentru a asculta fognetce yoarecilor sa ale alto victime ANIMALE NOCTURNE OpaTA CU LASAREA SERII in paduti, piguni si gridini, foarte multe animale devin active. Aceste animale nocturne timpul zilei, iar noaptea ies pentru a se hrani si peneru a Perera Galago-sl de ‘Senegal ‘Orscatarea in mpal nope Sime olfactiv dezvoltat Uncle animale nocrame i ises hana prin dercrarea mirosuror De xem, lupul poar detecta urm mos lsae de prada dela o divans de 2.5 km de acease,Insectele pot de Femelee fanatlor por detcra mirossl sicildars emanate de animale Tromeoterme cu al chro singe se i cere hanes resents PEM ayo Bore freeaey ESR Fluturi de noapee aero rt Eon doar ERsDe oo Sears nt age es = Mamere st Soarecelesiricor HE Vederea noctur! Bufnigele, primatele mici,inclusiv galago, ai-i, lorisi alte mamifere, pect piscile, au ochi foarte mati in comparagie ea dimensiunea corpului, Cu cit sunt ‘mai mari ochii ou atit sane mai eficiengi pentru a focaliza lumina, ajutind animalal si se orienteze in ‘impal noprii. Majoritarea animalelor nocturne at pupile care se dilai foarte mule noaptea, pentru a permite pitrunderea unui volum maxim de lumina in camera ‘cular. De asemenea, ele au un strat special al retinei, namie -rapecum lucidum’, care le auc si ‘adi in ineuneric. “Tapetum fcc farpleca deport — “aie. OROLANI SLANIMALE VENINOASE 2s dc efecte patologice daa sunt mincate ANIMALELE pes eg ee re eee ole OTRAVITOARE stvEN- Tetisawtertecenpes Ruben Qatar Ce en Semele eee arasoe fandate uncle cu celelalte. Serer Soon ‘ite pe vitor asemenea pre Brossca Animalele veninoase, pre- sic rtioast european, arunecind este cum serpii si scorpion, se apara muscind icra Sao ee sau ingepand si injectind venin, in timp alesse tree secret orine similar dar mule ce animalele otravitoare sunt acelea care pens sna puree care pot omoare chiar provoaci reactii patologice atunci cand sunt manevrate. Multe animale veninoase as si otrivitoare nu au nevoie si se camufleze coseeeee atrag atengia asupra lor pris colorate, printre care combinagii de galben, negra gi rosu, recunoscute drept culori de avertizare , Unele speciiinofensive imita wus culorile celor veninoase sau otrivitoare, Dejan stu po pa pentru a seapira. De exemplu, serpii Stel panes regali sunt foarte asemanitori ca aspect ‘ij sewiata cs Epi cu serpi coral lecali. Senecio ‘ease depalne Chur ag xe ‘Spun S50 de det ncn Brosytele otrvicoare eee reir Antiveninul 4“ Animale veninoase Teor gees tices Bret dite la Und pig Tee ae pic ee ae ed Seti RENE RUEARinc acesc Reagan pe eetier ss eee ae rican mieaieaae Pas ipl ceeme nae Pestele-scorpion Repl sonpon pele FES Feel erste pcrund or ig ore meee eae 7 CCaracatga cu ince albastre USS flail, Piianjenol ex pinzi-fe eee aera Vipers-covor Nip or pp cman ‘in patecchidnayepoas st pine mai Mayetur masculls produce pasme uc inte ter Reese maaan erae> vigt Pept Senex PA Lin CREE" GET REESE hnANIMALE ZBURATOARE SINGURELE ANIMALE CAPABILE si zboare singure sunt lilieci, insectele si pasirile. Doar SE citeva animale pot si planeze pe distange scurte. Zborul este foarte folositor, permigindu-le animalelor si giseasci hrana, si scape de priditori si si migreze pe distange lungi Re celevsice in tiovole de aripi, muschi ai wae puternici, o forma aerodinamica si un corp usor. Mai au nevoie si si manance foarte mult pentru a avea destuli energie si baci din aripi. Inv don ts rite se ng ir psoas Pasarile Ail wnt psi ao forma caracterstich: curate superiors ‘jor concave dedesube Pe sur ce apie se mig in ace, serra decane pretine deasupra i dedesobeul api care ride pase in ar Pasrea ‘chim direcia de deplasare ‘modificind unghil nia sau Iimbelor arp, sucindle sat desfcind st rnacindiy coada Plates Pi na Bini prior aes rie de dels hor inane eer Insectele eid cpl despot penns biti ‘Tantaral,o inscetd de mici dimensiuni, permite eral steeped EB Leis decolind| ees eee ale aripilor pe secunda. Majoritatea Albatros planind Decolarea =e ioe Cet e em Plane Posies .— tests oc Tao er oa rEiiddneininhetweedn Secnpawosing 00 km/h. Unele atingind viteze de Albeo pot omer ae dct mai conn oleh poste cst ioe aces dete = call Liliecii Easeiaeeres enti tig mbjiiane pan Ne TR Lesa ue Torani El singurele : - Giana mccatrl Couraa masclcwsi | bile sk zboare, rae mi pens rare mie ipde find chiar mai ‘un acrobari decie psi, Esau patra mas peechi de mnugchi gral ‘teva perechi mai mci, in timp Muschi aripilor hgh pee ace orp He ne penne membre tee pce ene cal crap poe Hise Ademco sine ipa de mace ingerorlercls pares dio uh cre oon ar aripl este formaea din pele care se incinde ince para falange lung nel animale pots lance wor inaince, Ele au adaprae fe eu aj ‘oral unoratipioare, fe al nor membrane unor falduri ale peli pe care le intind pentra a3, ed ‘ce psiile au doar don’ perechi. Fecare Animalele care planeaza Dees Lilt mal nfm de fale Poon ented pea wetede pom pat ever sburtoare Fi depos pe rsa ee sone cn peo ied npesie nampa Gecko-ul shuritor Gerkra srr de peepee heap Ta fdeensi lined ce eS opi Pou sn ne Sophie Ince eiderea Ele Tears eros Se See ees sborwisi Heridichcare- cu acurateye Fi esp a suminecasuncindanass | ygezele si distangele. Rice trie PO? ered | vice i diane tetra eciinsepihjenismncpoe SE ANIMALE, mace Insects Luuisct —PASARI_—ZBORUL,ANIMALE, COMPORTAMENT, ‘TOATE ANIMALELE RASPUND la stimuli din mediul % in care traiesc. De exemplu, o pisica igi arcuieste © spatele cand ameningi un rival, dar igi coboara corpul . atunci cind pindeste un soarece. Tot ce face un i s animal, felul in care o face, formeaza Se ee comportamentul si. Comportamentul unui animal ii permite aide me acestuia si igi mareasci sansele de supravietuire gi si igi giseascd un partener pentru a transmite genele sale generatiei urmatoare. Unele comportamente sunt innascute sau instinctive, altele sunt dobandite sau cistigate. Comportamentul instinctiv sd Inssnetl ee un tem flost penta descie forme de comporeament pe cate sna le mane soma, ed Fosenevoit le invere : ae ‘Comporeamental instinctive progr tna de gencl anal Ex format din componente care nse chim ume pare ale aur fe. Unasee de tar incepeadescori—Jagereapnzeh auncicind animal mapundelso Lena! tmanifestare 1 medial sia re pareaalanmal mani Scr Un Comunicarea Comportamentul dobandie Io we oc ill deel hn pug dl comportamentuli condi in schimbae, evenimente si adapta tun animal ig crete sansle de supravicri Animalele comunicd prin de semnale care sine Fecunoscute de alte animales care le modificdacestora ‘comporeamentul, Semnalele por fi de fordin viaual, audiiv sas olfactv: De ‘exempla, se folosestecomunicarea Invagarea necesita timp, ar animalele care se bazeaa’ pe comportamentul dobindit ax o duratt cde vita mai mares un eeier mai dezvoleat Folosires uncltelor Invigarea prin reflex conditionat a "¥ prvinga nui pericol sau pistrarea Invigarea prin ingelegere pare Ar pronpan ti Substang chimice ok Unde sme Init 88Curtarea Iocinanumitepevonde sna. Cartes ee peas atrageo feel gsc perechea eu aceasta. portent de inten de imperechre nude public neni de impeeshere i ncurjart Fane tap din pune deren Femelle isles pateenerl in funeie de ch de oe doubt pan lnc prado Seapeaypeneeeani ve atage acai Ml cle fees papers ab singing bdrm dee Comportamentul teritorial elas tan saeniaemee SS aleneda pup arte Caneel peor a caeoates ioc delale oc verve ate Ee pale aise eee beret Supa nse Rescue degete peas pce de Comportamentul social Animalele sociale tries in grupuri. Indivizi colaboreaza pentru augisi mancare, pentru a se adiposti si pentru as ingniji pu Grupuarile sociale variaz8 de la bancuride peyt, al citor tunic cop e apirarea, pind lasocietiti de albine melifere, a ciiror organizare socials afecteazi existenga fiecirui individ Organirarea in grupuri mari Ajutindwi pe celal Clin sa af Maal Mate spec pet nasi nari cu Un ba depp mie se Pasirea-paradisulal seme ca inl care De in cola ee el cee ‘pocapuie rd Mavealise fetes eer ee Alors peor ng Agresivitatea Anta mae agesviar fit deal mem speci send thie oleae coarcle lel floss ing sa dre ik vein ct 8 Seoslchyenmiaatiaagie on ponte png pee Bighorn laprndese Peat a _Agresivitaea in interior speciet Beh wc decoe per ico neem deal pune ican ae See nua Agresivtatea inte speci pelea etre treba slo pec nc cod scenes cmd pea alo ic epi Konrad Lorenz, (1903-1989) Zooloal mera: Koad Loren fom & ae « one Inseetle sociale Incr cold ince wc cum ne Sateiece pee ee Generics Instere MAMIFERE Pisint _, PAsimr PEST! 89DESENELE ANIMATE SAU FILMELE DE ANIMATIE sunt filme in care desenele sau modelele par vi. Acest efect este obtinut prin ugoare modificari ficute desenului sau modelului intre cadrele peliculei, Filmele de animarie au apiirut pentru prima data in secolul XX si aceasta arti s-a dezvoltat concomitent cu filmele create prin imprimarea imaginilor pe peliculi; acum se foloseste animatia digital pentru crearea de efecte speciale in filme. Desenele animate au, de obicci, un subiect comic, desi animatia poate fi folositi, de asemenea, pentru a crea un mediu stimulant pentru congtiingi in cazul unui mesaj serios. etre a. Animatie prin figurine Fae rcsompt eens cate figa camer! inte cadre ult, rend col inprsace pae erg Wallace & Gromie ei Nek tg np el Eipede 13 milo lie tine occ 55 de min di ope Porigi-cheie lle opera ince : penn Anumite poet ke Animagia pe computer imagine dace espana une su ah lone end spl Toy So (1590) ‘Chuck Jones 2 fle anima in al 1938 rei 30 define des gal si efecte speciale impresionante Sion Ea oe ares FEM Areare pr MAI MULT| ANIMATIE s1DESENE ANIMATE Hanna-Barbera Tom ery Animatie pe celuloid In cazul aceseui tip de animatie, animarorii executa cel desene pentru fiecare acyiune. Fundalul, care parin 1 si nu este in migcate, este desenat pe hirtie. deol Animatorul deseneaza personajee in migeare pe folii de celuloid (pelicula de plastic transparenci), acfel incit mu este nevoie i se deseneze din nou pirgile care nu se mige® inte cadre, Fundalul este viibil prin folie ransparente de celuloid. sp ‘clvsunes din SUA a ae Coe ocd Dunes patted. | PROTERSS' ARESANTARCTICA oe G Xq Cu rowr sup situat incentrulei, Relief Surnarar 1890000 kn | i Pouratre 4.000 de cencetitori »\ Antarctica este continental unde bate Antics espe in| I ) cel mai mule vaneul, cel mai rece si cel Imsime acoperit de un sat $i cel prs de pad n anumte J) Mai sudic, Ulima regiune de pe" Keuicitrdestim | ™tesaston | £ pimant care trebuie explorati nu este grosime. Aces strat congine | Gnosiwra wrote A EALOTEGLACHANE — artitd in ti 50% din pada pimannlui, | ©2450 impiryi in gr, dar sapre stare au 7% ni i revendicat teritorii aici. Totusi, in 1959, Tratacul Poubil, Mae cote Antarctic a suspendat aceste reveni a stabi slaciare Ronne gi Ross faptul cd acest continent trebuie folosit doar in sunt formate acolo scopuri pasnice. Singurii locuitori ai Antarcticii sunt merase ‘oamenii de stiinga care lucreazi in statiile de pees cercetare. ‘Gherari | : - Cre eso ne cre ge | oe we >—— sl Atal pene doen ‘morboas pgumne de ges f serene peo | X » iO kinlangine To ce het ‘orm pe misc an pr de aaa Ss ‘ope Desrosiers ‘apes gee ede ys tlishy 1 ‘Muntele Erebus ‘Unvolean sty Mane cbs seu penal Row ni Clee Glace Rows Face pedi aa manos Feces antakake ier de pane 4570. Inne OceANUL Turism INDIAN ard de cron n feos an aoe Injorde 0 decamenin Seen stadicoutap nurses = Accs Acme un el pe Inala King Grong Tuite se Sectiunea transversal a Antartici een eet eer pe ee Cape ce e gee asap eesconsetoae a eo eee deepen en covtncna ed malin ca line | eed. 100 Caos lars 2 Se Iangllndor 100000 de ant frpesind 908 in hea oa A2 APARATE DE FOTOGRAFIAT O cutie in care nu intra lumi- na, cu.o gaura sau cu o lentil la tun capi si cu o banda de film forosensibil la cealaltd, acestea sunt componen- tele traditionale ale unui aparat de forogratiat. Pentru a face o pozi, fotograful indreaptit ao camera ctre un subiect si apasi un buton. 7 Acest buton deschide pentru scurt timp obtu- ratorul din spatele lentilei. Lumina reflectati de obiect trece prin lentil gi ajunge pe film sau peun cip digital, generaind astfel 0 imagine, Aparatele digitale Apa digi ne. In Cale Becta orgie Prlacraes dials Dept omagie oe rf ponte pias tinetine ; ‘a Apa dig Lentilele Diferie lentile produc diverse Len cfece vizuale O lentila g tare dn dra deci olen normal, © lent pentru zoom tna subiee alt a dst Lentla och de pste™ dlformeze imagine, ceind un efectimpresionane. Aceste Tene sine derbi Istoric George Eastman a Fue Invent Forocraria OEM Cuoane Reatraey f “= Componentele unui aparat foto ratea nei fotografi se poate contl prin floes buona de 2 obturatorului $i viteze ta cde peers dliseangei focale, Imagine final va depinde de tipul de Film inteodus in aparat,cantiatea Tensil Ia lamin’ a flmalai durata expuneri Apararal de 35 mm Aparacl foto cx vizare prin obicty (SLR) oe ae ce chiar imagines jung pe film ia gina tered deli Lent de “Tipuride film ee floc di pla ASA/ISO sm DIN i fesattereatitg nl fim de35.mm Lent nochide — Se 1948 ovens Ani80 Apa aeere rot pa rng i ae 192 Ape formate siete 96m eae Sink pra pid. roiedcbunds Gigi Lowa MATERIAL Srica TereviziuNea VIDEO cavedAparate de fotografiat Primele aparate ‘ Aparate speciale = 2 Ayuralsabacvaic se Apu pnoramic para cirin esaneies CamereAPARATE DE ZB APARATELE DE ZBOR $I BALOANELE sunt cunoscute drept mijloace de zbor mai ugoare decit aerul deoarece, in loc de aripi, acestea folosesc o incinta urias& cu compartimente ¢ gaz sau aer fierbinte, care este mai ugor decit acrul din mediul inconjuritor. Acrul impinge balonul it sus aga cum apa impinge in sus o minge cu aer. In 1783, fratii Montgolfier au reusit primul zbor cu om la bord realizat vreodata, zburand cu un balon cu aer cald deasupra Parisulti. Baloanele se deplaseazi dupa directia vantului. Aparatele de zbot au motoate gi orf pilorate. In zilele noastre, aparatele de zbor sunt Bisde pea aacmeraea patalarea coastelor, iar 2borul in balon este un sport foarte popular. Api practice au purut fi construte do ddupi cea fost inventar motorul ccuardere intern, Primele apa ‘hor eras de tip "non rigid” (sem turmate de cle “rigid” side mai putin inedlniel aparate de hor Semitigide” Baloanele Lainceput,bloance a fos fol ieee esi eee American tn simp coe doo (Chur aps eee Ferdinand von Zeppelin Conic aman Fran ven Zep 188 ecepe >) evel Banu se Jett htiepes imple eu er cl ATMOSTERA Zoul / ‘Zoorul cu balonul caer cald necesité conditi de cer senin, cu briza uyoara Vaneul prea puternic pune in pericol balomul in timpal decolici 51 Gauns0 94 Tipuri de aparat de zbor Je de abot foloste in scoput folosesc i aseizi. Acesten a Fost foloseau la depistarea fintelo pen OR st BALOANE Alcituirea unui apatat de zbor modem aa Cand Eas asda kn pean oe ep asl i ere vasa poral Ech seep sa formainvelitortimperme cu sutorul derive i iner-o nace prin n (pura de dor temleg) ede cece teeeetes Seren eer il cee in now in Raabe Gi doa montis boa Seseesseneeertogiiis > Baloancle pentru cercetate Festivaluri ale sborulu eu balonal sara er porn Snit dbepe cor sce concrcliee fed 2 fo toe Ss el pene meine pe Td pene Znoner [RENASTEREA, Gazer Jouxson,Aparate de zbor si baloane Aerostate96 APARATUL URINA in URINATUL ESTE © ACTIUNE pe care o intreprindem in fiecare zi, Faria ne gindi prea mult la asta. Urina \ este un lichid rezidual produs de aparacul urinar, care Uj este format din rinichi, uretere, vezica urinara si uretra. Cei 2 rinichi regleazi nivelul hidric din organismul nostru si filereaza substantele reziduale din singe, Pe miso ce singe rece prin rnichi, materiale reziduale sunt extrase din el pentru a forma urina. Dowa tuburi lungi, numite uretere, transport urina citre vezica urinara, de unde este eliminata din organism, prin uretri. Cum functioneaza rinichii Fiecare rinichi este divizarinee-o zon’ extern’, cortical, siuna incernd, medulari, unde se produce urina, Atie cortexul, cit si medulara contin aproape I milion de ‘unitii de flere minuscule, nuamite nefroni. Nefroni fikreazilichidul din singe pe msura ce acestatrece prin rinichi i apoi il proceseaz’. Substangele foositoare tree {napoi in pacul vascular, ar cele nedorie formesz3 urina on Gomer Corer: Medan efron eee Aline eb ang eres 2 ‘eacur nol de up ‘spol Bowen. Lichidel ‘arin opal Boyan seston) eee Fontare prc gers suse elo Seine prin inch Glomerali een mea (pu lmerli ee omit. lev nod eae angi ato inet ‘dein ea abide din singe eee ok gee eel eee ee Pee omer nest eh lr. A aoa Sank als ec opti i ee efor eee singe, ae Carl Ludwig : Flog gran Cal Ladi (19161995) » | cheGtinniacmetede sat srs in ier chi, gee ‘xe let prin Boman aps Boa, inane des concen eb lng front pena orm is. Apo seus ecinnat dn cope: ae Users masculing Ure deca feme tree esl eee testa cl doh ous Serer species reel oper ‘pera in np cl Vezica urinara rina este produst continu de ctr rnichi. Vezica tocheazdurina $f pind la momencul pocrivie pentru a ii ficliminati La bazavezici in repeal orficiul cite uret exist’ doui incle masculare numire sfinctere, Pe misuri ce vezica cumple, vezicase contract pentrua Pte preveni scurgeril ~ Dalia enala ae eee nbn re pera Bloc ‘el poate tt pn di cals ‘ee proedeu loca dict iil ope de heat) pws ce ssn Conner feeder Rinichii si vezica urinara de boabi de fasole, dimensiune de aproximativ 13 Sts aay dept oe Rectan eee Sere ee es ene at ese Fee ro te Neo real di stogle dneat ime Single dele ead ses es Urererot evel Pde Vmplre Control veriit ce dine oi poste dei ws aes ‘nd dre ner Un = eee eee fate np acer im inetd cpl Echilibrul hidric Pesee jumieate din organism nostra este api Pentru a funcyiona cum trebuie, organismal edad Guise rnostru trebuie sisi pistreze Trani conginuul de apa la un 200i nivel constant. Tot, Fee apa se pierde constant a din organism prin urna Pa sipealte cai (vezi in ddreapea). Pentru a Plain cchilibra aceste pierderi ee zilnice,erebuie si bem tet api cu regulariate. Dicesria LicHipe MapicinkARGENTINA, CHILE si URUGUAY PARTEA DE SUD a Americii de Sud este ocupata detrei Relief iri: Argentina, Chile gi Uruguay. Situat intre oceanele —Dominind vstul eu, Anat Pacific si Atlantic, cel mai sudic punct al Americii de _erms40ftonser ape ine Sud, Capul Horn, se afl& la doar 1.000 km de varful fierbi nordic al Antarcticii. Odinioar& parte din Imperiul scopert pat Spaniol, toate cele trei ari inci prezint’ influenge europene. Bogatele lor og eta anuii anumit nivel de prosperitate, _deacestes de pla Ieciladl cecoa pte date Paragoniei se afl insulele barute de iB vane ale Tai de Foc ~ esurse minerale au permis atingere: nsa toate se bazeaza pe e guvernari instabile. nomii ay Pampasul Biba copArgentina Dare esenT1aLe tuamfamm sari din America de Sud, dupa Bria, Este separati de U prin estuarul Rio dell Plata, unde e situati capitala, Buenos Aires, Argen este una dintre cee mai bogate tii din America de Sud, ew pamanturi fertile ziciminte de minereur sio ine pregitici. Cu toate aera stabiliate poitick au Prasoas rex memic Guvensane denocaie maka {generat mari datoriiexterne, care au dus a e : colapsul economic! in 2001 (Copa donde sags rane HEAR ADAH Tnvigimncal Agricultura el albencn Argentin ee Insulle Falkland 98.Mapuche Chile Tard incinsa calungime DATE ESENTIALE CHILE. siextrem de ingusea ca lagime, Chile misoara in cea ‘mai ata regiune, doar 430 km. emia sun ea i pepe oe i spi Indigent apace inp pene dee Porezaris 1540000 Majoritateachilienlor eraiese fn orage, in valea central, incre muni jogi de pe coast, la vest impunitorii Anzi, la est. Coasta sudici, furvuni, este lancati de mii de sizbuciumari de Parson rex MEDIC 99) insale in ale ciror ape prosper’ pescuieul, Chile are o economic pputernii, baz sale naturale: 2icimince,fructe open Popo siet rll produse marine si lemon, Santiago i dete ina, ano rai Pescuieul aaa ered Come, Insc XVI a tobe ‘DATE ESENTIALE pista) Urveuay Una dine cole mai miei iri ale — Americ de Sud, Uruguay, este de arveata Nove asemenea sna dintre cele m: prosper, Pesre 408 din populaia sa, aproape 1.449.900 de locuitori, triese in eapitala Linen pxtwctratA pn Montevideo, porcul principals cel mai mare orag al pri, Resta orageor sunt impristiae pe ror ean cuprinsul pigunilor ase. Uruguay este io fart a cu un curism dezvoleat, mai ales datoriti plaelor eu nisip fin sivremii bune Populasia al de est N AGRICULTURA AMERICA. AMERINDIENH CRESTINISM Daxsut Deyenrunt ENERGIE Fauna pin” Textty SISO STORIE nese ee 9ARHEOLOGIE pean Situ arhologce OMENIREA A FOST DINTOTDEAUNA fascinata de intrebarea ‘impul lucritilor cine suntem, de unde venim si de modul de viagi al poems ae ~, strimosilor. Arheologia este studiul trecutului, incepand cra geoBrice cu preistoria timpurie, folosind rimisigele strimogilor 4 (ail rue obiectele pe care acestia le-au Lisat in urma. De tren consemnarea lungul a mii de ani, dovezile activitatii umane, cum ar fi focurile de MRI occ dea tabiri, gropile de gunoi si asezarile, au ajuns si fie ingropat sei poe el Echipele de arheologi descopera aceste locuri si, sipand cu foarte Fotografiariene mare atentie, scot la iveali dovezile. Materialul este apoi conservat Pinpoint sistudiac pentru a ajuta arheologul si-si formeze o imagine despre felul in care au trait si au murit oamenii din trecut. paid el anc ee Unk Excavatiile poe ih pa Unc Pe sanierele arheologice se spi . CE 7 rs on seratcu strat. Mancitori Inder puso indeparteaz staal de supra sicontina,descoperind nivel rai vechilaadincimi din cein ce mai mari, Sadial acestor sera alabicrclor din ele se Seeatigrafia Scorn rel ps po te SRG Tae IE Investigatiile Obictl ingropate sane fragile pe dezgropate, Penteu ale stabiliza, sunt ata um comserte mk mal bin ‘curate si conservate. Este consemnat peter material din care sant alcituite, increbuingarea si sunt datare. Apoi Conk coer Mary Rave pect Istorie Mortimer Wheeler Ancralpncns, wa ursny | deve D 5 Asis, Epocepr — Eroca Furora, Fygups —pQaaeeaty, | costa nds Ree otic FERS Te TS SaeL ene lex 100Descoperiri arheologice de pe Mary Rose Arme apie-ARHITECTURA hin din repingss ce de ornament. Acest hucre mat — IDE LA UN ZGARIE-NORI IMPUNATOR la o fabrici Sse eee functional, arhitectura este arta proiectarii unei cladiri. ‘oman pl cal le /Acest cuvant se referd, de asemenea, la diferitele stluride itezammezckmns NEN constructie folosite de-a lungul istorii, Privind schimbarile ers Vs din athitecrura, ne putem face o idee asupra timpurilor trecute: pote materialele disponibile, talentul constructorilor siidealurile sociale S.ts"5 Seer pe care doreau si le imprime clidirilor publice. sr mii a Invi meal = deilorpincel—_Go alcool wet Cerin cas Elemente arhitectonice Principaleleclemente structurale si funcrionale Shenae = fae ale unc clidisi sant acoperiul, arcadele, ee eae | tidal ule eel Athiteral combing fame x0 consturilor cu nfl inbidl formelor, as spoil farmin pena ev ch at ine oar Ciara i am “iar lamina Doral Derpere Smomseetaeac* cecil cad | Scromiclanvrdrindiee Tiere = a forme: Doral Pete din a a Ip, eet SS domain fora dep ane a tle cli sei bvacze Capel Bote in cre, in cate eee toapacpe la vo Acad cunt Arcada si bok | Brunelleschi a SO | Accel ian Fiero Inova : ns mca (1577-16) 22 Oi consol 2 ae. ‘ping sal oe tte gee oe inae (feet ieee find be ‘mat dees Europa clasica E eee ‘reo pon: Arcade Prin arhicectura casi’ se ingelege cea a el inogsporsnine vechilor grec romant. Cline emu serena construite prin agezarea succesivi a pietrelor on cece seep cel pin gi de Sind ci i sustinere coloane: Romanian creat, de Paro rin empl atalipetie seamen asemenca,atcada, bolt, dom sian folosic st in cinces oe Seilul g ae becomal peers sopreizle chant SS ee ee feel ipod || aparut in sec. XII ya fos folosit em amrones Folosreabetomuat pecdne Dumetim ROMAIN” | at alespenru cadre bie a Tein od sec ea indhomera Saba sceom ‘Trasicurile principale includ pee Sao eae ‘bots puters ms _citgilor romane. Se Comtnjo obi stain cde aca nimi sper = io ab ae 102Asia de Sud-Est si Orientul Mijlociu Papin Civilizatiile americane Se] inka sdienshinendeeaasig Omak timpurit Son Milociv armas neschimbate coe dea rnd. Ambel Arse cae ocupa teri ce acum cra peri infenae deri bud hinduism ‘hameyte Mes, din seco XIV pn in in Asia de Sad gi islamismual in Oriental Mijlocin, Stilul Indeomiunie | see. XVI, au construie piramide inchinate ae Caio ra determina de clin de materiel afl a ‘mat | ter lor Ls Tenoebian fost gies ned dispozigia constructorilor locali. Templele de leman gi preiomin’ | ruinele a cinci temple distinete, construite Tele | ral ensure celal, noi conduc seal loc manasiieseconstruiauin China si Miners JIpponia inca din secolul al Vea Alter inc Asia de Sua yi Est Mikedione odes heen empl in acess sie pgos ml sc eaaenteaereeeast ‘coc Mata onsil in Japon Chin, dt Avhivecrraislamici ingle dumic ele mat importance i mane, de rll mowhelc i nominee: Mochen epee Sergi oni China atl omni mnlane. lnc oe hex pecloernele emporium gp. Exe oma dina de ae ees pce os scope bl ocure:Oalt sunt Gee ee pee Ae Rade deep Barocul si Neoclasicismul | Secolele XIX si XX Se Ea Sail baroca apirucinEaropalaincepural | Descoperrea de materiale nog foartetrainice a ficut set aro cons sec XVIL A introdus lini cuomameneaie | psibilsconstrurea de cid care adeseaaveau un Sm en ia Sw bogat, forme complexe yi uninate Si foarte original modem. Ajurayide rehnologia Susu a ine. oh impresonane. fost urmar de sil avansath arhteiauapelatla stil fel yibeton Sexe ng os iy neodisi carearesuscarradaclscd, mai pentru ai exprima vntonea opr rhea. an tiled temperati Acsta din uma foe in mare moderne. aa parte o race la exces arocu at Ps Bical | a! ora tal re = Aus, 193 Fitj de Calotelesferice inerepitranse Ss Pofllmpesionancal Oper domink fepel Galil Spey Acoperi l ormet Seer tare a in ik XUC Bt pric scl spina cie hapa pte rims dat in Chk SUA, nana 1880, eat maja ne ona pena mac ‘ompans copia wae pect es de Pricoat bogie te panies pate pra opt cn dal clptoure sean co Le Corbusier Athitect Le Corb fo prone len nati prot occ 4 shies anc cetan Carer ‘prepa ror de Edouard ance (197-1969) el mat Sonnac ics de ces cca cell Le ‘tein our pope Pi de Cac «poner Cand aie eas ore sere nts oor eh de ike ete etn Conse: li le ingsiose Sra ing frome ple adeno. ‘poral compte Tate S24d.He. Seconsmicye 11001500 Se SecXIERoolnis —Ant20lare An OSederokt AnH 90 Ariens Zoot tie se Colourumulinfoms,”” comers bet dans mnle | Madani Femodenimel Hie prem ce mee Jett pamids Zestdewedede pars —gke infsvopn——prodetn mi Inemgomcinses+ ets cecee neon rele Fee aDeme Nicosia weneaene Sexiiad cp ln Sunormkcomtacile saepinemerdin flandmaleamor peeps ‘pues tea Renae Sillpordanaopeiy Colo iiunraree edi onsen 23001 He Agar €98850 Clie ance shit era Fngsesbe popula er reckles SSL ingot sconsmiecin aloe capes Salen ewlaweioe ‘rd ae dt or Bigpuicrst — Gapanygy, Moscuss Onase 103Arhitectura Gortic, Renascentist si BarocARICI $I ALTE INSECTIVORE an Orpinvt INsEcTIVORE (cei ce se hrinesc cu insecte) cuprinde peste 370 de specii, inclusiv arici, cArtige, goareci de camp si tanreci. Majoritatea acestor mamifere, mai ales soarecii de camp, sunt foarte active si sunt nevoite si minance aproape constant pentru a supraviewui. Au vederea slaba, dar un sims olfactiv foarte bine dezvolrat. Ele se bazeaz pe miros pentru a-si identifica prada, formata din viermi, melei si alte insecte. Insectivorele au dinti ascutigi pentru a se putea hrini cu nevertebrat Aricii si unii tanreci sunt protejati de ace. Cartigele (Cirtigele tiese sub pias, iner-un sistem de tunele pe care ie sapa singure. Sune foarte bine adaptate peneeu aceasta viag avind un corp compact, picioare scurce, ochi mici si urechi care nu dlpigese conturul capului Sune active ate ziua, ct gi noaptea, ciutind hrana care e format din viermi larveleinsectelor i carabus Maguroaicle de cirigh pe ee ee spe senior piel nel ‘Sige Flonase de pele mick ec Unc ft lari eda Picioarele cietplor fee as tc bea ghee a peace poem Aricii (Ca majoritatea insectivorelo. ie aricifsune animale noo solitare care nu staa impreuni gs yy deci in perioada imperecheri men Fier dia Fiecare adule are nevoie de ere propriul teritoriu pentru 2 a Lie putea beneficia de toati hrana sin de care are nevoie, Nu toy aricit au gepi, cei europeni si ariel de desere sunt cei ce au capul si corpal protejate cu sep, pentru ai apara de pridieori cum sune valpile. Pa der it inate Soareit de cimp , ae peel Somes deci snccrem de = ence Moi pees igen ARICIUL EUROPEAN bpm Unt ase atest | Opponu sors pos charyS4lae sing | FaMitsa Frmesidae RAsrAxm Europ peo Ro toler rr ANIMALE Aearaed ANIMALE, Himenwane 105Istoria armatelor hina India erausla pregie cv escipina Bin btn yee ia cliguorie data lor de ela imperil Pe ARMATE DIN TIMPURILE STRAVECHI si pani azi, rolul unei armate a ramas intotdeauna acelasi J - si atace teritoriul inamic gi si apere gara de ® aracuri. Armatele lucreaza, de obicei, in parteneriat strins cu forgele aeriene gi navale. De-a lungul istorici, soldagii pedestri, denumigi infanterie, au purtat cea mai mare parte a luptelor, sprijiniti de trupe clare, denumite cavalerie. In zilele noastre, cavaleria a fost inlocuita pe campul de lupea cu unitagi de tancuri blindate. ic de vpensuine SAS Armata moderna Trupele de lupe din prima line au nevoie de mule sprijin. Ingineri, de exempl, repari cdrumurile si podurile avariate pentru aajura tmupele si treaca pe terenul accidencat * Personalul de sprijin mai cuprinde doctor si } asistente medicale pentru tatareasoldaglor | Tinifi furnizori de alimente pentru hranigea % = armel siexperti in comanicagi n Crome Recrutare oie speciale Ieee lore pve mec benme fife echipamene ue Roluti pagnice Rispunsal la crea sa GEiskiotepreum iain: inengaeawtemampie ieiee ps goml bombs eri ARME, WALERI $I FEUDALISM — GRucr valent Gaver Typemer Nqenine Rizzorer Sranes ve YASEDEARME Armele timpurii Primi eicboinici as hupat ca PUTEREA $I INDEMANAREA decid castigatorul intr-o. bie gear ee lupra fara arme, ins4 intr-o confruntare armata, distanga. Proiectilele precum lupeitorulcu cel mai bun instrument de lupei cigtigi, _bunenngal pam De cénd oamenii au inceput si concureze pentru teri- Zink siasce on torii si hrand, rizboinicii au c4utat arme care si le lansa proiectilele si mai departe sporeasci puterea. Tehnologia, in evolutie continu le-a furnizat !npttort au folost prasisau metale pentru sibii, iar energia nuclear’ a fost folosita pentru prima data pentru fabricarea bombelor, Aceasti curs a ChmeE inarmirii a dus la aparitia de arme atit de puternice, incit 0 nagiune care le foloseste are aproape garantat succesul in rizboi, tense gans bone sanfir eat os dar in acelagi timp lucrul acesta ar insemna discrugerea total teritoriilor cucerite. raf dps Capcanele ons a Pana a faaad Chuckie sventdisstal - Obiecte aparentinofensive sau suprafee igure por deveni lane n ey Gvnkiaienbamdndche | dino dat morale Lopatoride gheld porcapeun an eect iE Acceyca alienate pal ‘ini inamicii cu ajutoral firelorineinse sau cu ajutorul Se eee Fp omee etc cme | SUROL NP MS eee ue ingopate explodca arunc cind sin love de vehicule eal ee ea mine anspersoand (AP) explodazdatunci cid pene peroane deasupra lor. Aparatele de Nikolaus von Dreyse hor por lisa si cads foarte rapid un Ama = numa imens de mine AP. Eosentchees pen capa ‘ori pede decece oe Bombe gi rachete ses ee oe eer eee one Se ase ae eae Fed ‘ate imprigtie bucigi mortae din inveligul bombesin toate direcgie | ai i Rachercle sunt proiecie care sunt Cee Oras propalsate cite o fines acestea Permic une niu bel tiseruga inamicul ra sage viaga nicl micar a unui sldae (Cele mai puternice arme por distruge un ‘rag sats por tri solul une ineregi natiuni, Aceste arme sunt atic de pericu louse incie exist trata internationale care ss ca scop interzicetea acestoa in Fizboaie, z sau eel pugin reducerea numarului lor. ELM Aemele nucleate as eater ‘atbo mend: la incepe eid cr ruc cu dos Armele chimice Amc chink loge inet otra mas Obemba nig a Bombelegravitationale pede fn seritatonals Anuncie di acca bole reer Bombs intclige Banc ancl tcc el ete mea ee rece cede hassles srl ct se imparaa rembe de Prope Vinee mor medi de namic ARNE AEs ENERGIA Riznoae — RAzsorun DE Raznor Raznor oevoe | ARV NUE ARISEN? WEMBRE GMB, 10:& i Arme fLtomissius Arme fird praf de pusca ioe ee a an Vif Sesigeea Coean de saree eee Arme de foc an Risbs Mond Page nett de 65 mim ‘p97 fon de aces anlpapit | Pape de ue eee Revoher Colt Psa de eee ey — Tancuri, bombe = | “acdc laine A Data Risbr Proje ein VI foseinAlDeies ithe Mondial Sabian ] | et aS | ach Pi, | ee — TeepeARME DE FOC pistol de buzunar, toate armele de foc funcyioneazi dupa acelasi principiu: 0 ; plozie controlata intr-o anumita parte ‘ a armei propulseazi un cartus sau un glonte afar pe feav sau din magazie, Armele de foc au apirut in Europa, la inceputul sec. XIV; desi erau foarte fragile la inceput, el au schimbat maniera de desfigurare a rizboaiclor pentru gloangele si nici iulelelor. Fara totdeauna, Armura nu putea si opreasci zidurile castelelor nu puteau sta in calea ghi arme, nici o nafiune nu putea si reziste mule timp unei invad nizat o mare parte a lumii. Artilerie © ari poate fi descrisi prin calibra, diamerrilorfciuli prin cate ese long din fava sau pri carcugull- Careugele de arr (arme cle) sune destul de mari pentru c clair, Arileria include ‘cw 0 razd de atiune relatv de for a distr rmici, sau armele cu raz de acyitine mai mare ica ‘mai hung’. Tunurle Howitzer Hiram Maxim Inventor de orgie eens cl Price por forebears acta pris Primal Raab Munitia Proizel es deo am caplosiva si milocal prin tafe se tage sun eunoscute deepe muni propalsae pe eaves pra de pe spins cw $a unis ering epi cin see XIX, dupa introducer DE LA UN TUN ZGOMOTOS pani la un inarmate cu acestea, popoarele europene au colo- or Originea arn Armele mici seindal. cere ame ate compare Po stun pa de spin pesmi por descr ee Presb Unde wnt four ptemiceo pages Ino pate mite un gong a mal ml de 1300, iia ped Ae Crerasponsmu Arme automate minal gece Postile el ei pa lon rt love ep CControlel armelor peneen ge ie dere jac br ce col ao ae eS) See Proce near ee fear ete cesT Se ee ea Can de Glo de ra Anse Anegs | Riznoamn RaznoreARME st ARMURI Pics te Armuratrebuia si protejeze impotri va armelor, dar trebuia si fie in RAZBOINICH DIN TRECUT atacau cu sabii tio: sulige ascutite, arcuri zburatoare, securi mortale si eae ciomege. Toate aceste tipuri de armament sau arme ee Didi euler an folosie puteat ucide, astfl incit luptitorii se protejau cu ceased armura: inveliguri dure din lemn, piele sau metal. ce eae Inventarea armelor de foc in secolul al XIV-lea a facut ca armura ¢ 100 si fie nefolositoare, intrucit plicile metalice suficient de groase zw." comes pentru a respinge gloangele erau prea grele pentru a fi purtate. vipa ree Inca din secolul XVI armele si armurile au ajuns si fie folosite aes rnumai pentru parada, In secolul al XVElea, armele si armurile crau deja strict pentru spectacol. Soldagii moderni inci mai pot purta platose strilucitoare si sabi sau sulige la parade, dar le schimbi cu pistoale si veste anti-glong pe cmpul de lupe’. Arme eb ae (Cele at sp era eR gate ea impair —_ rman unt apetoxccare pote dao rar me oe faerie pceeinee eeneee peas sr dn pina pi ies : corpuli bie punoal: nae indplinese Se ageern sy ces scop in lupta cu mana; sige si bumerangurle Scored em debi Soaks blige pomset o fade depre, omordnd sn tnind dugmani eae once Foo neta ais poe fi aproape in afara chmpului viz Smee sine ple sce mane lich de bron dia Cavaer european, 1300 D Armedeapirare = £ = o Anion din pele ros Arouritank deel depurcice ponte sop Scandi or Scat de ae Aramara peatr animale pee ines pat et eats — es ort = Armura moderna mie Arme de aac ee | ee eee eee tone te oh = etna | cients de als co = aoe | fled Bloke teen ae pe paca at ‘hams on palo indian ake ign dept Acme socgend AnME array, weary INDIA, JARONIA, —METALEPISTOALE STARE DE raat ison y Bi atsArme si Armuri Coifuri Onde rena teen es Berges csfeudochidre Coif allan inch crn 1575 slats a dino 1590" deena din Coif pecs dep Mev Cras Calf chin oie Amer german og Calni pus dena Inve 17 a R — SP 4 ee le ee Cais ain Basle dep Plano ean cet ptr Poopaftcandpemu pcre pee ‘iba ipleoniene in peel 1570 «es flan omen cospdae gn, Mieco Manusi ened) incilyiminee din fier d ah, FRe Tover ps four p bs Minupil dia ecru ne eee ‘Baga coll XIV Manic indian cu ete = Innis a = za ? « ruyienc can ager Mant germand. clic degli incimine din Apia specials See eet ie " ee ered Pepi tink pen viet ou eee eee Brn cs 1380,ARTROPODE EXISTA PESTE UN MILION de specii de artropode, ceea ce le face cel mai mare grup din regnul animal. Ele traiesc in aproape orice habitat, de la crestele mungilor pana in adancurile oceanelor, Areropodele sunt" nevertebrate - animale ira coloani vertebrala. Ele au forme gi dimensiuni foarte diferite, de la micile capuse pana la crabii de dimensiuni mari. Corpul lor este imparyit in segmente, cu capul bine delimitat cu antene sau ochi. Corpul este acoperit de un exoschelet rigid, dar articulasiile mobile ale picioarelor le permit si se deplaseze si sunt responsabile pentru denumirea lor. Arahnidele cnet peda onde Enkei Napislirea yi creperes zc campua ‘apativen cet ‘abil nd pine corps pope Aspe peau scorn ‘else pecchs nen pe pr de Pane cpio se eee lel Ena ot detec Pus ps ce pode Clasificarea artropodelor eee aT ene eis ae ae tind aes Sena ropore incre and cutcce See meee ici SSS aa arate pander Tarra Libel es coowpale Ht Insect Inet rpc cla eon aren Fa dene dpc aoe inguree opode ce os tour 7) Ala ops Le Miiped Misapodele Mapai inl apes jenmepele role frond dng 208 Cop chngy tina Tc tn docompunee POR Eset dar ‘ debi ees iia “considerable. : Inmalgrea i pope! scien enc a pines De ee ee eae a ie a pe oer eae ee eps ene ar ci. ‘ees psec frend aco 3 corp din sil ech De aoc dent ai as Exoscheletul Bxoscheletul unui actropod reprezine’ inveligul extern care acoperiintregul corp, inclusiv ochi, antenele sipicioarele, El rotejeaza si susine muschi i organele moi sia lareinerea pei. np Hranirea Aeropodele se hrnese cu co fell de materi vegetal si animale, ati i, ct i moart. ‘Unele artropode, cum sunt clugicgele, a lest cu care aduna mancarea, ia altele ii folosese membrele anterioare. Make plese bucale adapeate pentru tia $i ‘mestecat, in timp ce aclea care se Inrinese cliche, cam sane plonitele, eee prin Brae pariacoc co ~ Ebivorele eee icra dead "rc cnet eee fs deo simi Niparlirea Pace ieee cepa ‘pa ie de ‘apie Gl iis eect ea pin pa proesedenptire Carnivore ec sooo eee een perenne vm celal mine icin, Chitbepl de dow m2 Awreate, Caanr sr Pulanjen de ridin consumind vee Auge Fauna pegttniton Tear aes ct Deots ent ‘puss one ne pe rab sattacine pit Tene Surstor rp came rail {Ipanema tin Zieaksornmee nn ‘his Ved Sones ‘ingle ma ne gtd ae ‘uleminal pe deo march “Topi giclegsi Unde tropode a cep {pir de sacar. Scorpion prin animale Apirarea oasis saeco tne aakerpetsee foe oc aoa ace saareres eiearee eM eee cum sunt miipdee rounds, pia pa Selena o forma pasa de ed ee Gene sgarmesneicomar abdomen gle cate secret arid fori, pe care alose penta ont daymani Isecre Licusresi | Meyre as 1 ProgerreRelief creseiretaest er ps, INTINZANDU-SE DE LA din deyereur are, cum sune », ArcTicuL Ingherat pan’ la Degertul Gobi s cl sirian. Ecuator, Asia este cel mai mare MuntiiHimalyascpars continent al lumii. Este, de tells sibconiacsrual asemenea, un continent al extremelor, gizduind —_ indians de pure fai fnalt pune topical ale Asi de Sud : ra ta a ae aca Est Ava are mulcefuvi, Lal Bata cel mai jos, Marea Moarti. China este fara cu'cea_indurind Fang He, Sta rg ad Ai a Mekong siIndusul, lancate jisec jin Lau ad cae comin: cde cimpii fertile side vii. at mulede20% dn aa dulce igh ee eo lec maxi 1537 pafectete 3146 mai mare populatie, iar Federaria Rusa se intinde pani in Europa. Asia este despargita de America de Nord prin Marea Bering, iar de Europa prin Marea Caspica, Turcia si Muntii Ural. In sud- est, continentul este marginit deo multime de insule minuscule. , 9 ‘OCEANUL PACIFIC, OCEANULINDIAN, 9 = ‘rileinsula s cr Ase de Ned Aer Doin Aa de Sod, et Beni am nm de re aibeootnctd moti ge ‘ae op mot AUSTRALASIA DATE ESENTIALE ASIA palpet scores Surnaraa 40718 | Porotare 37027000 Secpiune eranveesild prin Asia mm fe | aera Din Oceanal Indian, in centrul Indic. 5© Cimypig Everest Mung mesh Peninsula Fay CEA MAI MARE FARA Federatia Rusi_ fats inplVasyecspetatent OOM, ne Ceo | || |S — Seen eae a ae peal ao Satine ame ae Mont eee am ia Seas) | | ite tm peste Marea Galea Elis Penianda Core ete de beni Soin “ang (China 6380 | (Gott sane tac Mares Capi aa ‘Apeosmuce 680 i euping!ineeponccle AB B 378400 kn? 13Zonele climatice de zone de cli de pte. In Nowlul Indep Si os finger Latud de tunde se psec Akschise (sepa. Asa Central de Sis xe alee i speci, sin dyerer si mang. in np ec Pid de foioase, Pade tropical Seepele Tins Pdurea tropicals spr ops Pdurile de foioase Int pad ie Pps Menger — ) = ae = C= > Fac vctamerd Bist japoncr Baia iseilan Asa Asia, CuMA. CowriNenre Drserurt Fauna Lacurr Muyrr Pkpurt Tuxpra ARK ssTBiic ww FaunaASIA, CENTRALA In Generar alcatuiti din desert i arid simuntos, Asia Central. Mare paren. Asia Caneel este formata din cinci rari. Lee Seiciay Drumul Matisii, un vechi traseu Kiam, Restl erro faefoqestdralagurtmenrone: | Kitna incre China, Oriencul Mijlociu si Europa, trecea SCENES MMU Nine ito nena pm Relief odinioara prin regiune dind avant industriei de pimanccultvabil,carea fost Stace Arc mera Saray Amada, textile si ficind faimoase in toata lumea piturile cextinsd prin irigatii WuaTenavReaiLscea pase ple Zona peri n gener de arte de pan erp asa jesute manual din Asia Centrala. Din 1922 si pin’ in 1991, intreaga zona, cu excepria “Tanga Afganistanului, a ficut parte din Uniunea 4 pe och Sovietic’. Sub stipanirea comunisti, (escapes eye a 4 tiga 3008 oe dnl rarile au fost modernizate doar partial. Epa clnca oa Astizi, ins, ca natiuni independente, ele 7A39 Rare te ocak se confrunta cu un viitor incert. In 2001, 7 Afganistanul aavuc legituri cu atacurile Cs anignanenten teroriste de la 11 septembrie, din SUA, si Etna a fost devastat de represaliile cu bombe ale ide Gore pose Doetal ee Caies Siting cthoe Cone. seadile 1400 kn depirare z os s a : ] Nomazi ey ee Sis ge nan ‘kc pga, cya een cor! ‘ational ca reine de ‘Hie ci de anal Arima Inger tape less eee eee re a |o | soe fore cl nese respi p feet ce dione ger Regine eee el Cojo make dni ane Baa Sarees pe eats nsTurkmenistan HE ow co pimaneal arid al Turkmeniseanului poate f calkivat. Cu ajuroralirigatilo, se produc bumbac,fructe, grt legume. Mulfilocutor triese {in riburi nomade,exstind ‘mule tensiune inte acest ‘Tarkmenistanal ese al cincilea producitor mondial de gaze naturale Dare eseNyIALE ‘TURKMENISTAN corer nr arscrratevrknend nah eee Akhal-Teke ‘decane Atha Teke efor occa ae Fe tee eet bie apes heme gape Aba Ahk Slehipodromuli dela Ag Covoardle Freee eee eater ey eee Ferme es mana care coor loin in i loc ara Se ye coon de Dare ESENTIALE KARGAZSTAN, ‘CanrrataBighek Kargézstan Domine de mang ara Tian San {ut predominant ual, Dost Joedin cen ene ell Jams ee one pe cate eee ee penal pe fn pinta fracte bum Lise raincreat igh sh rae Resale Populate spits pene a ueee ‘posing mice Be Eghst Real fm ‘thao Kunal sentimentenaponaiste peck cirbune 9g pea dela cr pene Ss aplnia sore De eg ia Afganistan Apical EE ee Diptanicepee ce Nigel agaerteigeae cud debe dase seee Unie ‘roel in 90012002 Popes pope oe Tne cle ma srace i din ame 6 Usbekistan KM Desi 80% din WE Usbckisan este acoperit de step uscat si desert, zonele ale eu pimane fertl i resursele de petrol, gaze naturale, aus, cupru sckrbune fae din aceast ari una dinte cele mai | os Dogatepirale Asiei Centrale, | Mono Soo Seexportfructe, gogoy de mitase legume citre Moscova. UUsbekiseanal dete ces mai rare mini de aur din lime, DATE ESENTIALE Uzpexistan Caprrata These Sermarata 7100 Tn ixcrrace veil yn Retion nosiNasrE maeloani ade Kajaicws — Clidime cae Pipe Reiter Bumbacol Uekstoeel arp paste te Ems nonce fermen Sos 00 oct vechnl om produc dese din mie bam a tinieanoepeL =e Dare ESENTIALE TADJIKISTAN, Tadjikistanul fmm Ces al sit dine Soa sees Tesora soe barrens reereni emcee inden rnp cake masses Sis ea ar Sin popular e aac Surarara 143100 Porvarie 100000 Pepene ear Prine cin tle, saps de Khadahind. fan eed de Dupe. Deen sage pire as pe paler eer eta ae mons sorpe Urania Tada die din anal pe reeEri ese ee aera Silomene depot mo in tr Talibanit Oe aerate DATE ESENTIALE AFGANISTAN Fea eee : ‘Spins ln ide mers Afegeals doce, nun oe de monet ‘reer Oecen Gxorte Poretars [Er xuNenwats pe pgs deASIA, FAUNA Voli, Asta se intinpe de la Arcticul i ingherar, la nord, pan’ la tropicele calde, la sud. Desi o mare parte a supraferei Asiei este o cimpie ondulata, ea se poate mandri, de asemenea, cu magnificul lang muntos Himalaya. In cea mai mare parte, in interiorului continentului, plous destul de rar, existind inci portiuni din India care detin recordul pentru cantitatea anual de recipitatii. Acest continent al contrastelor ofera multe habitate, fiecare cu fauna gi flora sa. Multe dintre cele mai cunoscute specii pe cale de disparigie, cum ar fiursul —¥¢ Panda urias sau tigrul, traiesc in Asia. Existi insa gi alte plante si animale, m putin cunoscute, care sunt amenintate de expansiunea continua a oamenilor, Macaca japone Fauna padurilor tropicale Pidusile tropical asiatice au 0 lim ealda pe tor pacursul anului, ew o scurei paca de sezon uscat. Ele sunt pline de liane gi epifite. Pidusile tropical oferi adipose unei game de vieguitoare de la ilieci care se foarte lar bhrinese cu fructe, pe care ii gisim in coroana copacilr, pin’ la tigri, pe sol ‘Smochinal banian Fauna pigunilor Saree Lampional chinerese Tempio chines pees ies Rice tp Mla (lee prion Fauna pidurilor temperate Pidusile cemperate asiatice sunt bogate in unze late Verde sunt speciide arbori cu blinde, dar iemile por fi foarte geroase si, dupa caderea franzelor, nu mai timine mul spariu pentru adapost sau mule hand. Unele animale migreaz’ sau hiberneaza. Alele, cum ar fi macacul japones, sunt adapeate pentru vremea reve Flucurle imperial japonee Crocodill de api sirati epic scone eal geet ae ta eortac dnp Freep pent od pea Acrila de stepa soa iteetcae rane Es pcrge = ‘epee dra piste rete de Antilopa sign ecco nips creda ool td ue peerFauna de munte Grifonul himalayan a snc Hea ero mh Piscuile abrupte 3 vile din Mung Himalaya fer adipose muleor animale. La alsiudinile | joase exist pid, care, pe misuri ce urci, last i loc pajgtilor montane yi zonelor cu zipada sfc permanent’. Animalele cae tiiese pe versintit de a inalsime, cum este ical, sdapest “ pene a face fa f 4 ersangi cu alticudini mai joase, 7 Iacul Bi, unde este mai cad Per aici E Rododendronul pum gs exemple eee ee ee eee eee Ep ore freee Fauna pidurii boreale La sud de tundra arctica se afl o vast pidure de conifer In Asia, aceasta pidure boreals e numita caiga, lori silbatice si animale precum zimelina sun adapeate pentrs a profia maximum de verlescurte yi, mat ales, Pentru ase protea in iernile angi si aspre Zimelina Fauna desertului parla Dee enporte cun cars ener asp Cima cx dn cost . ta hg et usASIA, ISTORIC Asia este cel mai mare continent din lume si locul de nastere a celor mai vechi civilizagii din lume, precum cele ale sumerienilor, Chinei si Indici. Aparitia acestor civlizagii a avut un impact profund asupra istoriei, at cea antica, cat gi cea moderna, precum si apatitia a trei religii importante ale lumi hinduism, budismal gi islamismul. Incerventia colonistilor a afectat dezvoltarca Asici pe parcursul secolelor, dar dupa decenii de : dezvoleare independenta, economiile de aseizi ale Asici prosper’. ‘Totusi, inca exised conflicte, iar cele din sudul-eseul Asiei si din Orientul Mijlociu tind si afecteze politicile globale. Asia Centrala “Timp de multe secol,singusi ctor in ginucul nneospitalir al Asiei Centrale au fost neguscori care 398, lupcicorul mongol 1405) s-aabicurde la step gia fondae un foloseas Drurnul Maes, I Tismur (1336 Imperin central-asiatic Samarkand Costa Ure Beg Madras, Ubekisan Civilizatii antice Sumerieni din vest Asiei au Padmasambhaya ee ee eter eae onda boda dezvoleat prima civlzafie alumi, dar Asia fost influengat cel mai see tule de cage porn nda nti Chink eelllditee oa Shea hhinduissnal (regia poporua indian) s bbudismal (fondar de Siddharea Gautama s una dinere cele tri mari relig hina) ae sau rispind in Asia Cont dct ra Dinastia Chola sare hisses ete me Ean ] toe cn Ass de So Est ar ace er srt pnd incom Asia de Sud-Est Deng ees lr de mip dn Timp de 1.000 dean, India a fost principala sod ein San (Th 2 forrd de modelare a acesteireligi gia furnizat Ws cst min neal tun sipar pentru cultura, arta si religia Asieide ye AS Gacy Sud-Est. Influenga sia scizut dupa anul 1300, ‘ bal Tha ie mare Din thal XVI aS Dhow pend Manet, Oman Cricaally on aiden 2 soit Dezvolearestimpurie ale npr ral uo deca! eres Imperial Kushan, Dinsstia Koguryo Sa a 119ia Manchu Reiseenga aiatics : Manchin Chin (164 1911) fre Insc NVI XVI, Chin, spendin dake pons, Cov San Comert gi cultura In secolee XVI, XVII yi XIX comergul a inflore, dep sarap : iC anumite gi asiatice erat inchise peneru serini, Rusia gi ‘Su pec Moni 1657. es 75) ae tail curopene cumpirau micae, cei porglan din” Lamune ‘China, India ficeacomerg ca ames 3 ers fimoasi pena textile sale cute de mina, precum pile’ un model indian tadgonal. [a aceastperoad, puteilevestice a ie ete clevenit din ce in ce mai ineereste in anexareatertorilor asatice pentru seopuri comerciale Land tn Marele joc f nese al XIX en, Rais =— ae: Las Man de acl Ball, Rana Colonizarea din secolul al XIX-lea Soe Merc Pay panes In secolu al XLX-lea, purerile europene au colonizat None, lipine mare parte din Asia, Bricanici au preluar Burma, Malaya, Borneo de XVlldex maps Nord si Hong Kong; Frangaa Saaaienaer cael dominat Indochina; Danezii au # controlar Indonesia; iat Rusia a Tol Mi anexat provincile central asatce mil at Olds Frnt ee Oriental de Aur rea oe (Cire emopen dna pre ce Grave abo ango-birmane, 1624 Rizboaile anglo-birmane 1 BD Bars ape depen Mar Beta dap oid abate Acta 2 fe ml dab staph dele bat pe comers i ies Fame i Cesindian Le demon wieamer eee Regal eps Same Rascoale po Incepind cw ani 1850, a exis cebeliuni Sent pee impotriva imistiunilor europene in afacerile asiatice. In 1857, a avut loc Riscoala Sepoy in India, iar in 1900 a avue loe Rascoala Boxer in China, Ambele revole au fost proceste la adresa 2500120. Pinas Vln peste rl ingen Chins din pputeii ia eulturiévestice. Ele au fost oprite de AnstTECTURA Cis, CoNrucius forgele vestice sau ale guvemnelor coloniste Cope Mic persian 1900, Monee stil” 120ezvoltares nationalism oe ap rina! Rist Mond Tnindepende) deol Issel B18 conduct ieee in Plena cise spin. ins in 19 Al Doilea Razboi Mondial Inte 1941 ~ 1942, aponia a ocupae Burma, Indochina yi Indonecia. Dupa ororle ocupatich,aexte zone au rexpins trie dominate strind, In China, gherlele omunist cate rezista japonezilor at ict sprin politic din partea poporul nN cairn Poca gs cashes focor Dol venrni de iso pe Cale Fee «Mon Sl re Tanda sn'90 (Galea Feratl a Mord Migeir de independents eae il 197 Ind ain a ape gina ina Mie sche eden de dain a Yo ”, se Economiile dragon Q aa = dee: In anii ‘80, Singapore, Taiwan, Hong Kong Acme witorigemacige Ne p9ph ela ln $i Coreea de Sud s-au folosi oameni eu 0 dependcs din 1959, Seay. PRG? ances Laos jiCambodg, inal educagie iu o mare capacitate de Aasdeduptcisbot sa peepeame SR investi ca si d drag eee aerials ee ea! Asia Comunista ae Ja 1949, comaigetan fina esc Popol eeeee Fe ae 1954 venamer din nord at eee ele anit 60, mice comune din Indonesia si Malaysia ameningau si ristoarne guvernele existent Fe creed Ke miwanere exportate ‘Se eee else ee wick. eee eS cc See pete cr ar poten ‘Razboiul din Vietnam Conflict in Oriental Mijlocia LoS Se in M8, confi erst icc, ecto din 1973 (end 2 Viera de . fin rin on abo ect ings Po Bl iat Oral Mijloca Au cxitatde ‘olutchena in eg erase be pean, AERC Vimeo | foontabenliorioa dink Gogt. oaicinemiealets | ee T9s#) Dalerlonsaficelorcs penal Serena sepetts Stee Unite | Coca ini eomraeentes Fchipmene pr po Or Mi listen eee deal Doles ‘Sin tabi rl preedin lsatl ca 1468 np Mingreconemsne 1736-1796 China Mancha Istoric 1997 Montieth Mig eee - | (18907 Seer See eee Tg nies Chom edie aay 1526:707 Dona inpris Kher 1750 Paceline it 1 Lapin mong Ghengs Cambodia cial atin hon ase Chi Japon 1953 Rita Seco XIV Drum Micsione —-M59Cidews 1757 Bani pi Cosi neal en a 1954-1975 Rubo nec, Thain, 199 12 Pi Ra SE elie ee ee eee erDe SECOLE, oamenii cred ca pozitia stelelor sia planetelor influenfeaza ASTROLOGIE viaga umana, Studiul acestei influenge Al as este cunoscut sub numele de astrologie. A inceput cu aproape 4.000 ani in urma, in Mesopotamia (Irakul de astazi), si pana la urmi s-a extins pe tot cuprinsul lumii vechi. In majoritatea culturilor, astrologia era privita ca © stiinga si multi conducatori o foloseau cand aveau de luat decizii politice importante. Astizi, desi nu exist dovezi stiintifice care si-i certifice acuratefea, multi oameni inci mai cred in astrologie. Creates horosopsle cunt das or ocd de more peas ior nal pone ee & e poe Roata astrologica Arg het precine era peace soul Spe Finideenee | eeeeeee ibe Unie = int I Fed CD ter Horoscopul chinezesc Spre deosebire de astrologiavestci bazata pe migcarea Soarchui sia planetelo, horoscoplchinezes este bazat pe faele Luni. Fiecare an chinezes ete denumit dupa un animal diferic- Sobolanul, Boul, Tigrul,Ieparle, Dragontl, Sarpele, Cal Berbecul, Maimua, Cocosul, Ciinele yi Poreul ee BS Astrologia si astronomia Len cunoagteri stiingiice au avue drepe q = € Cale seme ale Hart nmoogie cx pein vanes apes toda Unineulal n1660 cle zodiaeulut tome peices Pinte Spee oeekiodabedtapel rau ini atersin 12 cin, ie tel eco ee Sere eee Age te ee ope erecta emp tlc reas eee Rolul noroculut eae re ee Prezicerea viitorului Doringa oamenilor de a cunoaste viicorul a dat nastere la dfericeformede ile dems nes prezicere care variaza de la o culeur la alea, Acesea includ priveuline-o bili mare de stil, incerpretarea veo, ccalin TEC, fl ghice abe, deskgiea | pondn Ciilr de tarot, rune, numerologia si cpr i, [Ching unsveshionelchinees: @) 7 * ee i, s Gaede tone pace in Ching ft ih AC / Pry Chiromangia Papers pretensind orate dant aloe aes npr indie oda ee magica lice {Eccirecescn pl ced serne demi race penoans Serge eee Aarrowoue eh SBOE Srevene. §rueraytoate actviiile obignuite, cum arf respitatia, ASTRO NAUTI peer e MAI MULT DE 350 DE OAMENT au cilitorit in spagiu pana acum: 26 au fost in misiuni catre Luni, iar restul pe orbita din jurul Pamantului, Pentru a calatori in spatiu, ‘mincatul, dormicul si mersul a toalees. Cea ‘mai mare diferent este ins starea de impon- Aerabilicar. Astronausii adormifi plutese prin navetd daci nu sunt legat, iar po astronautii trebuie si fie apti din punct de vedere fizic si mental. Ei trebuie, de asemenea, si fie pregatigi pentru a trai si a lucra in mediul ostil al spagiului. : i Costumul ‘ - 1 (Cind astronausi urea’ in afara : sh ea costum care le mengine corpul la a adecvata git sient dirt propa de micrneorg in a tat asemenea, si asigure oxigenul nu respiatie$ sh presurizat, pentru ci nu exist aer sau presiune atmosfericd in spat Turi Gagarin ee. Incilienince Lucrul in spatiu Acestea po include plorrea ronavei, eliberateasateliculs pe orbicl sau testarea ¢chipamentelor noi. Imponderabilcatea permite cexperimente care nu sunt posible "pss pe Pamant. Experimente er L (Chnpemca Ham rane sor dl 186 Exotonanes Expronanea Gravinapia Lusa RACHETE SiNATATE gL 123ASTRONOMIE eente coma analizind o gam’ de radiaii | . ASTRONOMIA ESTE STUDIUL sPATIULUT gi al cera eeetcieeetineee ie | clementelor pe care acesta le contine. A fost o materie Tung de nds cum a fi razle X, ele f- studiata inca din timpuri stravechi, cand oamenii foloseau Intros! ultraviolet Astronomilfolosesc UD ochiul liber pentru a observa stelele si planetele. pentru colectarea gi studiereainformaillor. Astronomii din zilcle noastre folosesc echipamente sofisticate pentru u : : Telescopal aaduna informatii despre spatiu si despre cum functioneaza (Cabal ence pe Universul ca intreg ena Observatoarele Echipamental astronomilor depozitat gi folosic in observaroare Armosfera si ale radiait din spat distorsioneaza lumina, moti soi able Observatorul optic i Radio-observaroral fs Amat ; Sondele spatiale ama Se Ea Astronomii cue 7 la lucru wn cnumiedomentsde fren z Senda Viking ws seolopia plancear, Sires Oaaew fl mete : Analiza Istoric i ArwosreRa Exeronanea GaLaxtite STELELE "TELESCOAPELE UNIWERSUL 14ATLANTIS, yesi MITURI $I LEGENDE ATLETISM* Qe ACEST SPORT POPULAR se f desfasoara in general pe un stadi- ge on, unde se imparte in dowa cate- | gorii principale: probe de pista si | de camp. | Probele desfigurate pe pista includ: alergarile si | alergarea garduri, iar in categoria celor de camp sunt incluse siriturile si aruncarile. Unele probe de atletism implici mai multe discipline:10, in decatlonul pentru birbagis 7 in heptaclonul pentru femei. Alte probe sunt alergarea pe yosea si crosul. Cele mai mari competigii sunt olimpi- adele si campionatele mondiale gi contents Probele de pista ca dees erie ‘iiglea conte Probele de > sérituri Ess patra probe de Iengior chs ale at Mek rain dine ce Proba ipl sal ons nce aetna cronometrafi la sutimi de secunda. wore 1000 sid pot era ner Aleegiile Carl Lewis 151984 serial Ca Lew inc waa de a indie poe inde 19 as mali ce hei ls srl probe de 1002500 ae pocemchedlceaple, standard degaes100 50 Mics mm en 7 Probele de aruncare ae proba de sulp runch din pale Dist Seiara in Maratonul Ginna a | weat.os km. Uneecine mines paneran fe oe ‘pt lu bar. Conczeg aon di sl 490 ech ibe Soc un loearpra Garcia jocunte Overs, Sinirate s1 SronT Seret RAMNEE es SGT 125Ng ete: ‘ViaTA PE PAMANT nu ar putea exista fara atmosfer’. Atmosfera este 0 pitura inodori insipida si incolora de gaze care inconjoara Pamaneul, Din ea vin aerul pe care il respir caldura Soarelui gi, in acelas ce in ce mai subfire, pierzindu-se in cele din urm’. Activitatea umana strica grav echilibrul natural al atmos cu efecte dezastruoase. | Oem, ~Compozitia ora | Anon atmosferei ea | 99% Atmosfera Pamantului este alcituiti te Biitde jn principal din du gaze - oxigen SL siazoea: Congne scams micide at e Brgon,bioxd de carbon mic urme i> Geese mai als de plantele vrzi, care mengin cm Diagrams comport atmos. echlipral guzelor 4 Stratul de ozon Stratul subyie de ozon din seratosferd ne protejeazi de i radiagile ultraviolet diunitoare ale Soareli. nsi acumularile ddeanumite gaze produse de om, numite clorofluorocarboni (CEC), au sii stratul de oz0n, inci au inceput si se formeze gurl in iecare primavari, deasupra poilor. Im Efectal de sri Baral cto cmv Rect cet de 2 Fink ald ee | ragobal es | crate es oc scronalfolowse sueccFC aumoserag flingele vi clibereze energia din ali cexpira bioxid de carbon, ver eliberea’ oxigen tatbon in timp ce abso de la Soare, Oxigeral ex pe care o bem, De asemenea, ne fine cald, pistrand imp, ne protejeaz de razele solare pint aera rar cra aaasiinac berm epee om insi nu este strict delimitata. Se intinde in spagiu, devine din Ciclul oxigenului i oxigenul care le jut i atmosfri yi folosese bioxidul de Straturile atmosferei Acmosfera este impart in «inci sratui difeite. Compozigia. ry of sguzelor variaza de fa un strat la ale, 2sscum vara’ temperatura, are Metioaia seein op i superior. poate pts ie elder lice sferci, nt Semler por In ctor, gece sant ate rin de in ee 79% dn pc mec Shimbun deat Ga age vnimenlor Gazde ciruls inconcinea inte Animale | James Glaisher clk mht 3 inapoi in Ia inkimi extraoedinare pent | sar 2k n ope eer energie ‘Ovgonlfloiede Consumat, de asemenea, prin Ir cccGS RIERA as in = Cuma Gaze Paount PLANETE PkAunungt PoLeanes Spamrig pr Viewea fr REAPlaneta Marketing = LIBERNOVUS oriflame