www.referat.

ro

1. Norii eliberate de Pamint si Soare

fierbinti de praf Pamint au este ideala—nu
si gaze format norii si prea aproape si
2. au ploile ,creindu- fierbinte ca Ve-
inconjurat se oceane ce nus,nici prea
` Astronomii Soarele nou- contineau plante departe rece ca
cred ca Pamintul format.Particulel mici,producator Marte. In al
a inceput sa se e de e de doilea rind,
formeze acum praf,ciocnindu- oxygen.5.Initial Pamintul este
4,6 miliarde de se s-au unit in o masa mare de singura planet
ani,cind mase pamint ace are apa la
nebuloasa solara neregulate . ,suprafeta solida suprafata—peste
a inceput sa se 2.Fortele de a Pamintului 70% din Pamint
uneasca formind gravitatie au este acum este acoperit de
mase atras mai multe separata in sapte apa. Savantii
neregulate ,care mase bucati numite cred ca furtunile
probabil au interne,intr-un continene.a------ electrice ale
devenit glob -------------------- planetei formate
planetele rotitor.Elemente -------------------- au cauzat reactii
sistemului le grele,ca fierul -------------- chimice in
nostrum ,s-au scufundat VIATA PE atmosfera. Asa
solar.Procesul a spre centrul PAMINT au aparut
durat milioane sferei.3.Metalele Este un mister primele forme
de ani ,iar mai usoare si cum a aparut de viata, care au
Pamintul ,ca si pietrele s-au viata pe Pamint. ajuns in ocean,
celelalte planete, asezat la Teorii sunt unde s-au
are o structura suprafata,iar multe,insa ras- combinat intre
chimica si o Pamintul punsul este ele, formind
atmosfera, fierbinte s-a probabil o fiin-te simple,
ambele unice si racit,formind la combinatie de asemanatoare
particulare. suprafata o motive.In plantelor.
scoarta primul rind Plantele produc
dura.4.Gazele distant dintre oxigen, asa ca s-
a creat o este folosita de sale. acestui circuit,
atmosfera ideala om. Cca 97% –Sunt necesari apa îşi schimbă
pentru evolutia din rezervele de 10 l de apa starea de
fiintelor care apa ale lumii pentru a trage agregare fiind
respire oxigen. este apa de apa la toaleta; succesiv în stare
mare, continind 140 l pentru a solidă, lichidă
APA pina la 35 kg de umple o vana; sau gazoasă.
Apa este cea saruri minerale circa 40 l de apa Apa se mişcă
mai obisnuita dizolvate in pentru a spala dintr-un element
substanta de pe fiecare 1000 de l vesela; pina la component al
Pamint.Ea este de apa. Doar 3% 120 l de apa circuitului în
principalul din rezervele pentru altul, de
component al mondiale de apa functionarea exemplu dintr-
tuturor este apa dulce— unei masini de un râu într-un
organismelor iar 77% din spalat automate. ocean, prin
vii. Fara apa, pe aceasta este –Sunt necesari diferite procese
planeta nu ar blocata in calote 400 l de apa fizice, dintre
putea exista de gheata polare pentru a cultiva care cele mai
viata. In mod sau ghetari griul necesar însemnate sunt
natural apa montani. Apa fabricarii unei evaporaţia,
apare in trei este cea mai franzele. transpiraţia,
forme diferite: importanta forta –Cel mai umed infiltraţia şi
solida (in- in formarea loc de pe Pamint scurgerea.
ghetata sau reliefului. este Cherrapunji Ştiinţele care se
gheata), Riurile si din India, avind ocupă cu studiul
lichida(apa) si ghetarii precipitatie mişcării apei în
gazoasa(vapori formeaza vai, medie anuala de cadrul acestui
de apa in aer). erodeaza lanturi 12.040 mm. circuit sunt
Ea poate dizolva muntoase si Circuitul apei în hidrologia şi
mai multe transporta natură (denumit meteorologia.
substante decit pietris, nisip, uneori şi ciclul Circuitul apei în
orice alt lichid. aluviuni si argila hidrologic sau natură a fost
Forta energiei pe cimpiile ciclul apei) este descoperit, sau
apei a format joase si eventual procesul de măcar intuit,
muntii, vaile, in mare. Chiar si circulaţie foarte devreme
coastele si peisajele din continuă a apei în istoria
cimpiile lumii. desert sunt în cadrul omenirii. Chiar
Apa acopera formate de hidrosferei Biblia face
70% din inundatiile Pământului. referire de mai
suprafata bruste. Acest proces multe ori la
Pamintului— DATE DESPRE este pus în acest circuit, în
peste 1,4 APA mişcare de special în
miliarde --Un om bea radiaţia solară şi legătură cu
km.cubi. Insa peste 60000 de de gravitaţie. În potopul.
doar o mi- litri de apa in cursul Următorul citat
nuscula parte timpul vietii parcurgerii este tradus din
textul sanscrit al scară planetară. Rutgers din Adevarata
cărţii indiene Disciplina care New Jersey, fotosinteza a
Manusmrti, se ocupă cu SUA, spune ca evoluat o
carte cu o studiul acest eveniment singura data si
origine de cel influenţei unic a sansa acestei
puţin 2500-3000 activităţilor transformat intalniri care a
de ani: “Apa se umane asupra evolutia vietii de dat nastere
ridică la cer sub ciclului natural pe Pamant. plantelor s-a
formă de vapori; al apei şi a “Urmasii acelui intamplat, de
din cer coboară măsurilor organism asemenea, doar
sub formă de necesare pentru minuscul au o singura data.
ploaie, din a nu produce o transformat Acestea au fost
ploaie se nasc desechilibrare a atmosfera, niste accidente
plantele, şi din acestui ciclu se completand-o cu foarte ciudate in
plante, numeşte oxigenul necesar istoria de 3,5
animalele” gospodarirea pentru ca miliarde de ani a
(Manusmriti - apelor. animalele si, in vietii de pe
Cartea III, sloka Noile cercetari cele din urma Pamant”, a
76). Circuitul avanseaza ideea omul, sa declarat Nick
natural al apei ca un organism evolueze”. Lane, cercetator
este afectat de asemanator Se credea si in cadrul
anumite procese amebei a inghitit anterior ca University
geologice. El nu o bacterie care a asemenea College
a fost identic cu dezvoltat organisme au London .---------
cel din diferite puterea de a existat pe ------------
ere geologice. utiliza lumina Pamant, insa
Modificările solara in apa, natura ATMOSFERA
geologice ale pentru a produce evenimentului a
circuitului apei devenit clara Pamantul s-a
oxigen. Desi format acum 5
se produc relativ bacteria a fost abia acum, odata
lent. Acţiuni cu studiile miliarde de ani.
initial o prada, a In primii 500 de
antropogene de devenit parte din asupra
diferite genuri, cloroplastelor, ani din vaporii si
corpul gazele degajate
cum ar fi emisia atacatorului, care absorb
de gaze în lumina soarelui din interiorul
devenind planetei s-a
atmosferă, stramosul si utilizeaza
despăduririle, energia pentru a format o
fiecarui arbore, atmosfera densa.
extragerile de planta sau alga genera substante
apă din cursuri nutritive si Aceste gaze
aflate pe erau formate din
de apă sau strate Pamant, in oxigen.
subterane şi ''Nimic altceva hidrogen (H2),
prezent. vapori de apa,
altele pot însă Paul Falkowski, nu poate furniza
influenţa energia necesara metan (CH4) si
profesor de oxizi de carbon.
circuitul apei biochimie si cererilor
atât la scară organismelor Acum 3,5
biofizica la miliarde de ani
locală cât şi la Universitatea multicelulare.
atmosfera era
probabil formata strat filtrează stratosferă, rol major in
din dioxid de aproximativ întinzându-se de reglarea
carbon (CO2), două treimi din la 15 la 50 de regimului termic
monoxid de razele km, fiind însă din stratosfera,
carbon (CO), ultraviolete cel mai din moment ce
apa (H2O), azot (UV) emise de concentrat la 20- volumul de
(N2) si hidrogen Soare. Ozonul 25 km. Practic, vapori de apa
(H2). absoarbe este vorba de aer din strat este
Cea mai joasa si radiatia ozonat şi nu de foarte redus.
densa este ultravioleta cu ozon pur, având Gaurile care se
TROPOSFERA lungimi de unda un număr mai dezvolta in
care se intinde la intre 290 si 320 mare de patura de ozon
cca. 13 km nm. Aceste molecule de au legatura cu
deasupra lungimi de unde ozon în chimicalele
Pamintului.Cont sunt daunatoare compoziţie industrial,
ine 78% vietii, deoarece decât aerul precum freonul,
azot,20% oxigen ele pot fi obişnuit (care care este folosit
si cantitati mici absorbite de conţine mai ales in spray-uri,
de alte gaze;aici acidul nucleic azot şi oxigen). extinctoare si
exista viata ,se din celule. Temperatura frigidere.
formeaza nori si Penetrarea aerului in
se desfasoara excesiva a stratosfera
majoritatea radiatiei ramane relativ
fenomenelor ultraviolete spre constanta pana
Deasupra
meteorologice suprafata la o altitudine de
stratosferei se
ale Pamintului. planetei ar 25 de km. Apoi
afla
STRATOSFER distruge ea creste
IONOSFERA.In
Aeste al doilea vegetatia si ar progresiv pana
aceasta
strat atmosferic. avea urmari la 200-220 k
patura,razele
Se gaseste intre ecologice grave. pana la limita
Soarelui separa
10 si 50 km Mari cantitati de superioara (~ 50
atomii unor gaze
deasupra radiatii km). Datorita
in particule
planetei. Aici ultraviolete ar temperaturii
incarcate sau
zboara de obicei duce la efecte aerului din
ioni.Temperatur
avioanele cu biologice stratosfera care
a in ionosfera
reactie, iar la negative, cum ar creste odata cu
superioara poate
marginea ei fi cresterea altitudinea, nu
atinge 2000° C.
superioara se vazurilor de exista
EXOSFERA
gaseste patura can-cer . Dacă fenomenul de
este stratul
de ozon care toate razele ar convectie si are
exterior al
absoarbe ajunge pe un efect
atmosferei
majoritatea Pământ, ar fi stabilizator
terestre, aflat la
radiatiilor dăunătoare vieţii asupra
înălţimi mai
ultraviolete, de pe planetă. conditiilor
mari de 750 km,
daunatoare ale Stratul de ozon atmosferice.
unde aerul este
soarelui. Acest este situat în Ozonul joaca un
extrem de
rarefiat. Prin
acest strat se
face treptat
trecerea spre
vidul
interplanetar, în
care mai există
doar atomi de
heliu şi
hidrogen. Orice
molecula de gaz
gasita aici este
in drum spre
spatiu.
ST
RUCTURA
PAMINTULUI
Sub scoarta
subtire,interiorul
Pamintului este
continentele o manta din Pamintului)este
foarte
deasupra. compusi de de 12.714 km.
fierbinte.La
Citeodata aceste siliciu, cristale si --Circumferinta
circa 70 km
placi se freaca metale usoare, Pamintului(dime
adincime,exista
intre ele, peste care se nsiunile in jurul
o manta din
provocind o afla scoarta din Ecuatorului)este
materie
presiune, care roca dura. de 40.075 km.
semitopita.Strat
este eliberata Temperatura -- Pamintul si
ul extern al
prin vulcani sau miezului intern Soarele se afla
nucleului
cutre-mure. al Pamintului la o distant de
Pamintului este
Daca am putea poate ajunge la circa 150 de
deasemenea
taia o bucata din 6200°C. milioane de km.
topit, insa
Pamint, ca dintr-
presiunea
un mar urias, am NOAPTE SI ZI
enorma
vedea patru La fiecare circa
pastreaza
straturi. In 24 ore, Pamintul
nucleul intern
centru lui se afla executa o rotire
solid, chiar daca
un nucleu completa in
aici
format aproape jurul propriei
temperaturile
in totalitate din DATE DESPRE axe—axa esta o
ating peste
fier pur, PAMINT: linie imaginara
6000°C.Stratul
inconjurat de un care uneste
superior al
alt nucleu de fier --Diametrul Polul Nord cu
mantalei este
lichid si nichel. Pamintului(dista Polul Sud. Dupa
alcatuit din
Aceste nuclee nt dintre cei doi cum se invirte, o
placi, ca piesele
sunt invelite de poli prin central fata se indreapta
unui puzzle, cu
spre Soare, simtim. va fi iarna in primavara in
acolo fiind zi, Anotimpurile Emisfera sudul
iar cealalta fata apar datorita Nordica si vara Ecuatorului.
este la pol opus, inclinarii axei in Emisfera
unde e noapte. Pamintului in Sudica. In
Pamintul se timpul calatoriei Emisfera CLIMA
roteste spre est, anuale in jurul Nordica cea mai Clima unei
de aceea Soarele Soarelui. lunga zi regiuni depinde
pare a rasari la Pamintul se (solstitiul de de apropierea
est si apune la roteste continuu, vara) este 22 regiunii de
vest. fiind inclinat iunie, iar cea mare, de
IN JURUL sub un unghi de mai scurta zi inaltimea la care
SOARELUI 23 si 30 de (solstitiul de este situate
Pamintul se minute, deci iarna) este de 22 (altitudinea ei)
invirte in 365 Polul Nord este decembrie. In si, cel mai
zile si 6 ore, in inclinat spre Emisfera important, de
acelasi timp si, Soare intr-o Sudica, cea mai distanta fata de
in jurul Soarelui. anumita lunga zi a anului Ecuator.
Drumul complet perioada a este 22 Elementele
in jurul Soarelui anului. In decembrie, iar principale ale
se nu-meste Emisfera cea mai scurta zi climei sunt:
orbita. Deci Nordica, Soarele este 22 iunie. precipitatiile,
Pamintul este inaltat pe La mijlocul temperature
calatoreste 958 cer, iar zilele perioadei dintre aerului si
de milioane de sunt lungi si cele doua vinturile.
km, cu o viteza calduroase, fiind solstitii se Extremele
medie de 30 vara. In acelasi situeaza climei
km/secunda. timp, Polul Sud echinoctiile de Pamintului se
este indepartat primavara si de gasesc la
de Soare, iar in toamna. In 21 Ecuator si la
ANOTIMPUL Emisfera Sudica martie, respectiv poli. Clima este
Anotimpurile este iarna. 23 septembrie, mai fierbinte in
afecteaza tot Deoarece ziua este egala zonele din
ceea ce facem. Pamintul se cu noaptea. apropierea
De ele depinde deplaseaza pe o Incepe Ecuatorului, si
cind insa- orbita in jurul primavara in la cele doua
mintam plantele Soarelui, axa Emisfera tropice,
si cind le acestuia este Nordica, in timp deoarece
recoltam, ce fel indepartata spre ce in Emisfera Soarele cade
de haina acelasi loc din Sudica este aproape per-
purtam, ce spa-tiu, astfel toamna. In data pendicular pe
mincam, cita ca, dupa o de 23 ele. Polii sunt
energie folosim perioada de 6 septembrie cele mai reci
pentru incalzire luni, Polul Nord incepe toamna zone:
si iluminat si va fi indepartat in Emisfera temperaturile
chiar cum ne de Soare. Acum Nordica si este scad pina la
-50°C. avea efect brusc, l sa retina suprafata este
Tropicele sunt local, insa apa.Restul de bogat in humus
nu numai cele despaduririle si plante si si nutrient. In
mai calde distrugerea ramasitelor subsol se afla un
regiuni, ci si paturii de ozon animalelor sint strat de argila.
cele mai umede. de catre gazele faramitate de Grosimea
Soarele este atit poluante pot ciuperci si straturilor si
de puternic aici, avea efecte de bacterii si compozitia lor
incit se evapora lunga durata in transformate in chimica variaza
apa din riuri si toata lumea. subsante in functie de
oceane, formind chimice simple climat, de tipul
nori de ploaie, care ofera de roci si de
care uda SOLUL nutrientii vegetatie.
regiunea. Citeva necesari noilor
dintre cele mai Solul care plante .In sol
mari deserturi, acopera rocile e traiesc creaturi OCEAN SI
ca Sahara, in alcatuit din care transforma MARE
Africa, se intind micute particule reziduurile de
pe ambele parti de roca, alaturi animale si Scoarta terestra
ale tropicelor, de masa verde, plante in este de 2 feluri:
deoarece aerul ciuperci, bacterii nutrienti ce pot scoarta oceanic
venit de la si gazduieste o fi preluati de densa si scoarta
tropice si-a multime de radacinile continentala
pierdut animale plantelor.Viermi usoara. Scoarta
majoritatea minuscule. i de pamint trag continental
umiditatii in Rocile sunt resturile de formeaza marile
timpul farimitate de plante in mase de uscat
traversarii lor. ploi si vinturi, interiorul solului ale Pamintului
Regiunile rezultind un si sunt mincati care, fiind
montane au strat de nisip si de cirtite ale relativ usoare,
clima mai rece pietricele.Frunze carora tunele stau deasupra
decit regiunile le si tulpinele ajuta la nivelului apei.
mai joase, care cad pe acest circularea Depresiunile
deoarece aerul strat putrezesc, aerului.Insectele umplute cu apa,
este cu atit mai constituind microscopice,ca asezate intre
rece, cu cit hrana rcaiacii si alte continente, sunt
urcam in ciupercilor,vier creaturi se numite oceane.
atmosfera. Pe un milor si hranesc cu Fundul
munte, aerul se organismelor plante putrezite oceanului dintre
raceste cu 6°C microscopice. si reziduuri continente si
la fiecare 1000 Unele fibre ale animaliere si se rifturile din
de metri urcati. plantelor ramin maninca intre mijlocul
Clima se poate in sol ca ele. Solul este oceanilor este
schimba cu humus,care alcatuit din alcatuit din
timpul. Eruptiile leaga stratul straturi. Solul intinse zone
vulcanice pot nisipos,ajutindu- negru de la plate, cunoscute
sub numele de nivelul marii – denumirea de zonele
cimpii abisale si marginile pinza freatica. continentale s-
se afla la o inundate ale Cind pinza au format de-a
adincime medie continentelor. freatica atinge lungul cursului
de 5000-6000 Fundul marii suprafata raului. Cind s-au
m; si gropile este acoperit de solului, cum ar construit poduri,
oceanice, dintre sediment, cum fi in cazul unei asezarile s-au
care multe au o sunt nisipul si pante abrupte, dezvoltat. Rau-
adincime de milul, aduse de apa va iesi la rile asigura
peste 9000m, apele riurilor. suprafata sub hrana si apa de
cea mai adinca Formele de viata forma unui baut, apa pentru
fiind Groapa din oceane sunt izvor. Apa spalat si pentru
Marianelor, care mult mai variate izvorului va irigarea
depaseste decit cele de pe cobori in vale, recoltelor.
11000m. uscat. Cele mai formind un
Datorita scoartei multe vietati pirau, iar in
in miscare, oceanice se timp, mai multe CONTINENTE
cutremurile si gasesc intru-un pirauri vor LE
eruptiile strat de cca forma un rau.
vulcanice sunt 100m adincime, De obicei raurile
fenomene des unde patrund ajung la mare.
intilnite pe razele soarelui. Cu toate ca
fundul Cind apa cade raurile
oceanelor. Pe sub forma de reprezinta doar Scoarta
suprafata precipitatii, ca o parte Pamintului este
Pamintului ploaia si zapada, minuscula a ca un puzzle
exista pe Pamint, apelor de pe urias, construit
urmatoarele acestea pot suprafata de pe din opt piese
oceane: curge inapoi in Pamint, ele sunt mari si citeva
--Oceanul mari si oceane. foarte piese mai mici,
Arctic; -- In general importante. numite placi
Oceanul precipitatiile vor Raurile tectonice. Pe
Antarctic; -- devein un rau.In formeaza aceste placi se
Oceanul Pacific; procesul de relieful si gasesc 7 mase
--Oceanul formare, un rau asigura bariere mari de pamint
Atlantic; trece prin mai natural. Ele continentale:
--Oceanul multe faze. Mai reprezinta Africa,
Indian. intai, apa se legaturi vitale Antarctica, Asia,
Marile difera de infiltreaza in intre mari si Australia,
oceane prin pamint, pina zonele Europa,
aceea ca sunt cind solul si continentale, America de
mai putin adinci. rocile sunt fiind folosite Nord si America
Ele sunt complect pentru transport. de Sud. Ele
suprafetele saturate. Nivelul Cele mai multe reprezinta 95%
continentelor, acestei zone sate, municipii din totalul
care se afla sub saturate poarta si orase din uscatului, restul
fiind insule. Cel
mai mare continent.Acope afla la 400m sub km.p.
continent este ra 30% din tot nivelul marii. --- Populatia:
Asia, cu o uscatul terrei si Asia de Nord 3.477.000.000
suprafata de 44 are o populatie este rece si locuitori.
milioane km.p., mai numeroasa nepoluata, cu --- Numar de
iar cel mai mic decit toate putine plante tari: 48
este Australia, celelalte care asigura --- Cea mai
cu o arie de cca continente la un viata oamenilor mare tara:
7,7milioane loc. Asia este sau animalelor. Rusia, acopera
km.p. separata de Cele mai 75% din Asia.
Cu mai mult de Europa de catre puternice furtuni --- Cea mai mica
300milioane de Muntii Ural, la din sec.xx-lea au tara: Maldive
ani in urma, tot nord-vest, si de avut loc in Asia- (298km.p.)
pamintul Terrei America de in China, --- Cel mai inalt
forma doar un Nord, prin Banglades si punct: Muntele
continent, numit Strimtoarea India. Musonul Everest (8848m)
Pangaeea. Cu Bering, o fasie dinspre Oceanul --- Cel mai
circa de apa de 88km Indian aduce intins lac: Marea
180milioane de latime, in nord- ploi puternice in Caspica
ani in urma, el s- est. Marea Rosie partea de sud si (371800km.p.)
a rupt in doua si Canalul Suez de est a Asiei. --- Cel mai lung
continente, despart Africa Pentru ca Asia rau: Chang
numite de Asia la sud- este asezata la Jiang (6380km)
Gondwana si vest. Imensa marginea faliilor
Laurasia. Incet suprafata a Asiei din scoarta
s-au separate face ca aici sa se Pamintului,
America de gaseasca o multe tari
Nord si cea de varietate de asiatice, mai
Sud, India s-a medii natural si ales Japonia, au
unit ci Asia, iar de clime. trait cele mai
Australia s-a Habitatele puternice
despartit de natural includ cutremure ale
Antarctica si s-a paduri tropicale secolului.
deplasat spre dese, pajisti Coastele de est
nord, pina ce s- fertile, regiuni si de sud-est ale AF
au format cele arctice si Asiei sunt de RICA
sapte continente deserturi – calde asemenea
actuale. si reci. Primii predispose
zece munti ca taifunelor,
inaltime se furtuni violente Africa este al
ASIA gasesc aici, in care vin dinspre doilea continent
Asia, de Marea Chinei. ca marime si
asemenea si cea Date despre acopera o
mai joasa zona Asia: -- cincime din
Asia este cel de uscat. Malul Suprafata: uscatul Terrei.
mai mare Marii Moarte se 44.680.718 Este cel mai
cald continent, savanna si pamintul fertil Muntii Ural, din
are paduri tropical, unde al Europei sunt Rusia. La nord
tropicale si zone clima este arida, factori ce se gasesc paduri
ierboase cu cu anotimpuri determina o de conifer.
copaci rari, secetoase si populatie mai Paduri de
numite savane, ploioase. numeroasa. foioase cresc in
care sunt Date despre Oamenii Europa centrala
populate de o Africa: --- si suduca. In
mare varietate Suprafata: sud-est sunt
de animale 30.246.000km.p zone intinse,
salbatice. O . uscate, cu iarba,
treime din --- Populatia: numite stepe. In
Africa e 750.000.000 Europei vorbesc nordul
acoperita de locuitori cam 50 de limbi indepartat al
Sahara, cel mai --- Cea mai si multe Europei se
mare desert de mare tara: dialecte. Are 45 intinde regiunea
pe Pamint. Tot, Sudan de tari si este un rece, muntoasa.
aici in Africa, se (2.505.813km.p. continent cu Clima din jurul
afla cel mai lung ) diverse culturi. Oceanului
rau de pe --- Cea mai mica Vestul Europei Arctic este rece
planeta: Nilul, tara: Seychelles este marginit de si cu zapezi,
avind 6673km si (176km.p.) Oceanul temperaturile
cel mai mare lac --- Cel mai inalt Atlantic, iar medii in
din lume- lacul punct: Muntele nordul de ianuarie fiind
Tanganyika, Kilimandjaro Oceanul Arctic. sub 10°C.
care se intinde (5895m) Marea Partea sudica a
pe 620 km --- Cel mai mare Mediterana Europei este
lungime. Cea lac: Lacul scalda partea impartita de la
mai ridicata Victoria sudica. Linia de nord de catre
temperature la (69.484km.p.) coasta este trei lanturi
umbra s-a intrerupta de mii muntoase:
inregistrat in de fiorduri si Pirineii, Alpii si
Libia, in anul golfuri si doar Carpatii. Tarile
1932, de 58°C. noua tari mediterane din
In unele regiuni, EUROPA europene nu au sudul Europei
in jurul acces la mare. au ierni blinde,
Ecuatorului, in Cele mai ploioase si veri
Africa Centrala populate regiuni fierbinti si
si de Vest, unde Europa se afla se intind pe uscate.
ploile sunt dese, pe penultimul Campia nord- Date despre
cresc paduri loc ca marime europeana, Europa: ---
ecuatoriale. intre cele sapte cuprinsa de la Suprafata:
Intre paduri continente ale sudul Marii 10.443.000km.p
ecuatoriale si lumii.Clima Britanii, nordul .
desert sunt zone moderata, Frantei, --- Populatia:
immense de resursele bogate Germaniei si 508.000.000
Poloniei, pina la
locuitiri. insulele din ofera un mare tara:
--- Cea mai Marea spectacol Canada.
mare tara: Caraibilor, impresionant. --- Cea mai mica
Rusia, cu 25% cuprinzind 13 Mississippi, tara: St.Kittis-
(4.309.400km.p. tari Missouri si Nevis.
) din partea independente si Ohio, insumind
europeana. 11 teritorii peste 7500km
--- Cea mai mica dependente. lungime,
tara: Vatican Teritoriul formeaza cea
(0,44km.p.) britanic din mai lunga retea
--- Cel mai inalt Insulele de fluvii al
punct: Muntele Bermude se continentului.
Elbrus (5.642m) intinde in In America de
--- Cel mai mare Oceanul Nord gasim --- Cel mai inalt
lac: Ladoga Atlantic de Nord toate tipurile de punct: Muntele
(17.700km.p.) si apartine clima. Nordul McKinley
--- Cel mai lung geografic are vinturi (6194)
fluviu: Volga Americii de deosebit de reci --- Cel mai mare
(3530m) Nord. —In Alaska este lac: Lacul
Groenlanda, cea atit de frig, incat Superior
mai mare insula nu creste nici un (82.103km/p/)
AMERICA DE a lumii, este fel de arbore. In --- Cel mai lung
NORD situata in nord si sud, teritoriul rau:
este o provincie este acoperit cu Missouri(4.090k
Intre cele sapte autonoma a paduri uriase de m).
continente, Danemarcei. In arbori cu frunze
America de jumatatea vesnic verzi si
Nord ocupa vestica se afla arbori cu frunze
locul al IV-lea Muntii Stancosi, cazatoare. In
ca populatie si al al II-lea lant extremitatea AMERICA DE
III-lea ca muntos al lumii sudica sunt SUD
suprafata. Se ca lungime. deserturi
intinde de la In America de fierbinti si Acoperind
Oceanul Arctic Nord se gasesc 5 paduri tropicale. 12% din uscatul
pina la America mari lacuri— Date despre planetei,
Centrala. Cea Superior, Huron, America de America de Sud
mai mare parte a Erie, Ontario si Nord: este ca marime
continentului Michigan— ---Suprafata: al IV-lea
este ocupate de alcatuind cel 24.227.000km.p continent al
Canada si SUA. mai mare grup . --- Terrei.Populatia
Restul este de lacuri al Populatia: sa reprezinta 6%
ocupat de lumii. Zgomotul 464.000.000. din populatia
Mexic, cele cascadei locuitiri.
sapte tari ale Niagara, asezata --- Numar de
Americii intre lacurile tari: 23
Centrale si Erie si Ontario, --- Cea mai lumii. Peisajul
variat cuprinde
atat terenurile multe specii de mai mic si cel
stincoase ale plante:2500 de mai uscat
insulelor Tarii tipuri de arbori continent.
de si mii de specii
Foc(apartinand de orhidee.
Argentinei si precipitatiile Date despre
Chile), cat si depasind America de Sud:
intinsele campii- 8900mm/an. --- Suprafata:
pampa din Desertul 17.800.000km.p
Argentina. Atacama din . --- Australia este
Exista muntii Chile este unul Populatia: situate la sud de
acoperiti cu dintre cele mai 329.000.000 Ecuator, in
zapada si uscate locuri de locuitori. emisfera sudica
vulcani active. pe planeta, --- Numar de a Pamantului si
Anzii, pe o primind in tari:12 este in acelasi
lungime de medie sub 1mm --- Tara cea mai timp o tara si un
8000km, de-a precipitatii mare: Brazilia continent. Cu
lungul coastei annual. In (8.511.965km.p. exceptia catorva
Pacificului, zona Americii ) lanturi
formeaza cel de Sud exista --- Tara cea mai muntoase,
mai lung lant multe animale mica: Uruquay Australia este
muntos al lumii. salbatice unice: (177.414km.p.) plata si
Varful rhea (o uriasa --- Cel mai inalt joasa.Muntii
Aconcagua este pasare punct: Marii Cumpene
cel mai inalt nezburatoare), Aconcaqua de Apa se afla
varf al capybara (cel (6.960m) pe coasta
continentului. mai mare --- Cel mai mare Queenslandului
Bazinul raului rozator al lumii) lac: Maracaibo si a New South
Amazon contine si lama.Printre (13512km.p.) Walesului.
jumatate din apa alte vietuitoare --- Cel mai lung Platouri fertile
dulce a lumii. din America de rau: 7025km se intind de-a
Ocupa 2/5 din Sud se numara: lungul coastelor,
suprafata tapirul, tatuul, unde alta data
continentului si jaguarul, AUSTRALIA cresteau paduri
cuprinde cea condorul, dese. Astazi,
mai mare padure iguana, multe paduri au
ecuatoriala a termitele, disparut, lasind
lumii. lenesul, vicuna, Australia este a loc oraselor si
Amazonul este pestii piranha, sasea tara din fermelor.
cel mai lung lamantinii, lume ca marime, Vremea este
fluviu al Terrei. precum si multa acoperind circa rece si umeda
Locul cel mai varietati de 4% din mai ales in
polios este papagali si suprafata zonele sudice
Quibdo, din maimute. Pamantului. ale tarii, insa
Columbia, Regiunea Este de majoritatea
Amazonului asemenea cel zonelor
contine cele mai Australiei sunt
fierbinti sau semintele Antarctica este acoperit cu
calde tot timpul ingropate ale al V-lea gheata.
anului.In nord plantelor cu flori continent ca Animalele
sunt doua invie, iar raurile marime. traiesc mai mult
anotimpuri: se umplu cu apa. Inconjoara Polul in aer sau pe
umed si uscat. Pestele cambona Sud si 98% din mare si au blana
Anotimpul Australian s-a el se afla sub un groasa,pene sau
umed, din adaptat acestui strat gros de grasime, pentru
noiembrie pina climat gheata. a le tine cald.
in aprilie, este schimbator, Grosimea ghetii Oceanul este
fierbinte si cu dezvoltind-si face ca casa multor
ploi musonice, atat branhii, cat Antarctica sa fie krilli, calmari,
care transforma si plamanii. cel mai inalt pesti, foci,
arii uriase de Date despre continent. E un baleen si opt
pamant in lacuri. Australia: --- desert inghetat specii de
Vasta regiune a Suprafata: cu cele mai pinguini.
tarii pe care 7.682.300km.p. puternice Date despre
australienii o --- Populatia: vanturi, iar Antarctica: ---
numesc 18.438.824 ninsoarea in Suprafata:
Outbach, este al locuitori. apropierea 14.000.000km.p
II-lea desert ca --- Numarul de polului .
marime din state:6 echivaleaza cu --- Populatia: nu
lume. --- Cel mai inalt mai putin de este populate
Temperatura in punct: Muntele 150mm de apa permanent.
Australia Kosciusko pe an. Cea mai --- Cel mai inalt
Centrala este scazuta punct: Masivul
deseori peste temperature din Vinson (5140m)
38°C . Restul lume, de --- Cel mai gros
zonei interioare -88,3°C, a fost strat de gheata:
este pamant inregistrata la ghetarul
acoperit cu iarba statia stiintifica Ross(192000-
aspra, tufe mici (2228m) Vostok. Un lant 208000km.p.).
si copaci, --- Cel mai mare muntos strabate
oferind o zona lac: Eyre teritoriul
de pascut oi si (9583km.p.) inghetat. In SAVANA
vite. Izvoarele si --- Cel mai lung partea estica,
raurile din rau permanent: linga coasta, Savana este un
Outback sunt Murray grosimea ghetii tip de stepă
uscate in cea (2589km) ajunge la africană,
mai mare parte a 4800m. semiaridă,
anului, iar Antarctica are situată în
plantele uscate ANTARCTICA putine animale, regiunea
iau foc deoarece, chiar tropicală din
cateodata. si vara, o mare partea centrală a
Ocazional, cad parte din Africii. În
ploi, cind continent este savană cad mai
puţine trunchi apă Temperatura nu tundră este slab
precipitaţii decât pentru a depăşeşte -18° C populată cu
în stepa supravieţui iarna si 0° C rozătoare mici şi
europeană. sezonului vara. câteva feluri de
Clima în savană secetos, iar Luminozitatea păsări care
este mai caldă, plantele ierboase este redusă. trăiesc în tunele
iar anual sunt îşi usucă partea Solurile sunt făcute în zăpadă
înregistrate superioară a foarte sărace. şi hrănindu-se
secete. Solurile corpului (situată Vânturile sunt cu muşchi şi
sunt mai puţin deasupra reci şi licheni- plantele
fertile, iar solului), micşorează specifice
luminozitatea transportând temperatura
este maximă. substanţele simţită subiectiv
Sunt 2 hrănitoare şi apa de organisme.
anotimpuri la rădăcini, şi Flora tundrei
principale: astfel reduc este foarte
sezonul secetos evaporarea apei. săracă.
şi sezonul umed. Condiţiile tundrei. În
Flora savanei specifice au tundra intalnim
este una determinat la asa vietati
adaptată plante apariţia ca:renul,elanul,v
TUNDRA
condiţiilor unor adaptări ulpea
caracteristice. polara,lupul de
Tundra este o
Tundra este tundra,iepurele
zonă de
formată din alb,potârnichea
vegetaţie situată
plante cu polara.
la nord de zona
pădurilor, înălţimi reduse
climaterice ocupând (arborii lipsesc
complet), de STEPA
neprielnice din regiunile cu
savană. Astfel în climă subarctică obicei perene,
savană se (extremitatea cu sistem
radicular Stepa reprezintă
întâlnesc aşa nordică a
superficial. o zonă de
arbori, precum Europei, Asiei şi
Predomină vegetaţie în care
baobabul, care Americii de
muşchii şi flora este
oferă faunei Nord şi unele
lichenii, reprezentată de
fitofage a regiuni din
gramineele, plante ierboase
savanei hrana sudul Oceanului
unele plante cu şi condiţiile
necesară. Însă Îngheţat sau
flori viu climaterice sunt
vegetaţia Arctic).
colorate, iar în semiaride.
dominantă este Creşterea şi
sud, arbuştii Stepele sunt
cea ierboasă. înmulţirea
pitici şi caracteristice
Astfel, pentru a organismelor vii
tufişurile scunde regiunilor
supravieţui, este foarte
(salcie polară, euroasiatice, dar
arborii şi dificilă din
mesteacăn pot fi întâlnite,
arbuştii cauza condiţiilor
pitic). Zona de cu unele
depozitează în naturale.
modificări, şi în
Africa, comparaţie Deşerturi eroziune şi
Australia, în nisipoase In depunere a
America de ţinut stratul materialui adus
Nord şi în superior este de gheţari astfel
America de alcătuit din nisip de pustiuri se
Sud.In Moldova în care pot întâlni în
este stepa la predomină Asia Centrală
nordul si sudul cuarţul care a (Iran).
Moldovei. mai atentă cu un luat naştere prin
Biotopul stepei mediu mai fenomenul de
este unul diferit umed, formele eroziune datorat
de cel al de viaţă din în special
pădurilor. Cad deşert sunt de vântului, sub
Deşerturi de
puţine cele mai multe acţiunea căruia
sare Au luat
precipitaţii, nu ori variate şi formează dune
naştere în
mai mult de rămân în general de nisip care pot
regiuni aride
400-600 mm pe ascunse pentru fi mişcătoare.
unde sarea s-a
an. a-şi păstra Condiţiile de
depus după
Luminozitatea umiditatea. viaţă în aceste
evaporarea apei
este ridicată. Aproximativ o regiuni sunt
în care era
Temperatura treime din vitrege, unul
dizolvată.
medie iarna este suprafaţa Terrei dintre
Pustiuri de
de -10°C...-5°C, este acoperită de deşerturile cele
gheaţă Pustiuri
iar vara poate deşerturi. In mai mari de
de gheaţă pot fi
ajunge până la regiunile de acest tip este
întâlnite în
30...35°C. deşert sunt în Rub al-Chali din
regiunea polară
Stepele se general diferenţe Arabia.
sau în munţii
dezvoltă pe mari de Deşerturi
înalţi unde
soluri din clasa temperatură de pietroase sau
temperatura
molisoluri: la zi la noapte. stâncoase
scăzută a
cernoziomuri, Cauza lipsei de (Hammada) In
împiedicat
soluri cenuşii, vegetaţie dintr- acest caz stratul
dezvoltara
soluri bălane. un deşert superficial este
vegetaţiei. Apa
Deşertul sau (pustiu) poate fi alcătuit din
fiind sustrasă
pustiul este o lipsa apei sau în blocuri de piatră
solului prin
zonă care regiunile arctice sau stânci,
îngheţ,
primeşte foarte lipsa căldurii rezulat din
precipitaţiile cad
puţine necesare vieţi . crăparea rocilor
sub formă solidă
precipitaţii, In aceste cauzat de
(zăpadă). In
aproximativ 250 pustiuri carenţa diferenţele mari
această
mm pe an. de apă, de temperatură
categorie se pot
Deşerturile au pământul uscat şi îngheţului.
amiti regiunile
reputaţia de a este cauza Deşerturi cu
polare, Wright
susţine foarte esenţială, a pietriş ( Serir)
Valley din
puţine forme de lipsei vieţii în I-au naştere prin
Antarctica.
viaţă deşi, la o regiune. procesele de
Junglă, de Frunzele, Plantele folosesc mare ecosystem
obicei, se referă fructele, energia —Pamantul.
la o pădure excrementele si luminoasa de la Unele actiuni
deasă de vreme corpurile soare, pentru a umane pot
caldă -pădurea animalelor care transforma afecta intreaga
tropicală. cad pe sol se substante din planeta. Taierea
Aproximativ 6% descompun cu sol, apa si aer in unei paduri
din suprafaţa repeziciune; hrana. Insectele tropicale, de
Pământului elementele lor maninca exemplu,
contiental este chimice sunt plantele, iar afecteaza
clasificat ca imediat preluate pestii, pasarile si padurea,
junglă . Padurile de radacinile alte animale distrugind
tropicale sunt plantelor, pentru maninca plantele si
alcatuite din mai crestere. Este cel insectele. In animalele de
multe etaje . mai efficient acest fel, energia acolo. Deoarece
Baldachin system de este transmisa arborii produc
(stratul de reciclare a de-a lungul unui oxigenul necesar
deasupra naturii. lant trofic. Cind oamenilor si
copacilor) este fiintele vii mor, altor finite,
de obicei la 30- corpurile lor se rezerva de
50m deasupra descompun si oxygen a lumii
solului, unde elibereaza va fi si ea
trunchiurile nutrientii in sol, afectata
zvelte se pentru ca
ramifica intr-un procesul sa se
ciorchine de reia din nou. Un
crengi, dar cel ecosystem este
mai inalt arbore format din
atinge 60m plantele si
inaltime. Etajul animalele dintr-
de dedesubt, o anumita zona,
lipsit de lumina Ecologia impreuna cu
sub acest Ecologia este aerul, solul,
baldachin, stiinta care clima si alte
consta in studiaza modul elemente
trunchiuri de in care plantele, abiotice. O
copaci acoperite animalele si padure este un
cu liane (plante oamenii traiesc ecosystem, insa
agatatoare), impreuna in exista multe
.
innodate de alta mediul lor altele. Un
plante natural si caile ecosystem poate
agatatoare. Solul prin care se fi mic, cat o
padurii este afecteaza unii pe balta sau mare,
surprinzator de altii. Toate cat un ocean.
lipsit de fiintele vii Oamenii fac
dezordine. necesita energie. parte din cel mai
 evolutiei. Odata care modifica sol si in apa
cu aparitia compozitia freatica a unor
civilizatiei naturala a apei substante
umane a aparut in asa masura minerale(ex.:nitr
si interventia incit aceasta nu iti distrug
brutala a omului poate fi folosita bacteriile
prin exploatarea decit in scopuri azotfixatoare).P
nerationala a industriale. esticidele,
naturii si Fenomenul prin nebiodegradabil
alterarea care se produc e in majoritatea
mediului prin modificari lor, se
poluarea calitative concentreaza de-
produsa de negative ale a lungul
Ecologia in activitatile proprietatilor lanturilor
raportul om- industriale,agric naturale ale apei trofice, fiind
natura ole,menajere. este numit toxice pentru
Datorita poluare. Una din plante si
caracterului cauzele poluarii animale. De
global al solului este asemenea,
interactiunii agricultura care daunatorii devin
omului cu genereaza o rezistenti la
natura, omul a serie de pesticide, fiind
devenit cea mai probleme la necesara crearea
importanta forta nivelul de noi substante
in natura. solului,biodivers de sinteza,
Toate procesele Suprafata itatii,fiindca eficiente dar mai
in biosfera sunt pamintului este caracteristicele toxice pentru
dependente acoperita in solului sint mediu.
unele de altele. proportie de legate direct de Masinile si
Omenirea este 78% de apa, productivitatea fabricile emana
doar o particica inclusiv 4% de agricola. fum in aer.
mica a biosferei. catre ghetari. Nu Degradarea Unele gaze se
Insa pe intreg toata apa de pe solului are amesteca cu
parcursul suprafata Terrei multiple cauze norii si
existentei sale este potabila,dar si este unul din formeaza ploi
omul nu s-a apa este factorii ce acide, care ucid
adaptat la indispensabila determina plantele. CO2
natura, ci a existentei scaderea (bioxidul de
incercat sa o umane. Apa productiei carbon) capteaza
supuna, sa o utilizata de om agricole..Chimiz caldura soarelui,
faca comoda indiferent pentru area in exces a ceea ce duce la
pentru el. Odata ce scopuri, se agriculturii duce incalzirea
cu apartitia incarca cu la tulburarea planetei. Alte
omului, a diferite elemente echilibrului gaze, numite
inceput o noua chimice, fizice solului ca si la CFC-uri ,
etapa a sau biologice, acumularea in distrug ozonul,
bariera care
blocheaza
radiatiile
daunatoare ale
soarelui.
Zgomotele
masinilor si
avioanelor pot fi
o sursa de
poluare,
inrautatind
calitatea vietii.
Controlul
poluarii este o
problema
majora a
omenirii. Zone
intinse pot
devein in curind
de nelocuit si
multe plante si
animale pot
disparea. Opinia
publica forteaza
in zilele noastre
guvernele si
intreprinderile
sa combata
poluarea.