Pajistile de stepa

           In zonele de stepa solurile sunt diferite, in functie de zona si de conditiile locale
(cernoziomul castaniu, solul brun deschis de stepa etc.). In perimetrul stepelor se gasesc si
soluri azonale (soluri de saraturi marine si continentale, nisipuri marine si continentale, soluri
de lacoviste etc.). In orice zona a stepei nivelul apei freatice se afla la mare adancime. Clima
este austera. Verile sunt calde si secetoase, iernile sunt friguroase. Temperatura medie anuala
este cuprinsa intre 10-11oC. Amplitudinea termica anuala este |in jur de 25oC. Precipitatiile
sunt reduse. Media anuala  este de circa 500 mm. Precipitatiile cele mai abundente sunt
primavara si toamna (septembrie-octombrie) iar cele mai scazute sunt vara (iulie-august) si
toamna tarziu spre iarna (noiembrie-decembrie).

           Vegetatia este alcatu 626h75g ita in principal din plante ierboase si foarte putini
arbusti.

           Arbustii caracteristici acestei zone sunt : porumbarul (Prunus spinosa), migdalul pitic
(Amydalus mana), lemnul bobului (Cytisus hirsutus), paducelul (Crataegus monogyna). Pe
coastele uscate predomina gramineele xerofile care fromeaza asociatii specifice acestei zone
ca: negara (Stipa capillata), colilia (Stipa lessingiana, S. pulcherima), barboasa (Andropogon
cristatum) iar pe locuri mai plane apar asociatii de Poabulbosa, Festuca vallesiaca etc.

           Primavara, stepa, desi aparent neospitaliera, prezinta un covor multicolor din care nu
lipsesc stinjeneii de stepa (Iris pumila), cu frunze liniare si flori violete sau galbene. In unele
regiuni ale tarii intalnim alte specii ca: Iris humilis, in Ardeal, cu o floare mare pe o tulpina
scurta si Iris sintenisii, mai zvelt si care populeaza stepele din Moldova si partea estica a
Cimpiei Romane. Desi parjolita de razele fiebinti ale soarelui, in luna iunie stepa isi
desfasoara imensa ei trena de flori. Numeroase neamuri de ciulini (Cirsium , Carduus) si
viguroasele candelabre de luminarica (Verbascum) sunt insotite de florile alburii ale jalesului
de stepa (Salvia acthiopsis), de tulpinitele zvelte ale linaritei (Linaria vulgaris si L. dalmatica)
si de insulele cenusiu-argintii de pelin de stepa (Artemisia pontica si A. austriaca).

           Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt:
Orthopterele- lacustele (Tettigonia veridissima), cosasii , greierii grasi (Bradyporus
montandoni) si calugarita (Mantis religiosa). Dintre Coleoptere amintim scarabeii (Scarabarus
affinis) care-si depun ouale in sfere mici de balegar, iar ulterior sunt impinse cu picioarele din
spate spre locuri adapostite.

           Batracienii sunt reprezentati prin broasca raioasa verde (Bufo viridis) si cele doua
broaste Pelobates fuscus, comuna in toata tara si Pelobates syriacus balcanicus, localizata in
Dobrogea.

           Broastele testoase de uscat sunt reprezentate prin Testudo graeca ibera din Dobrogea si
Testudo hermanni hermanni din Banat si vestul Olteniei , iar lacertinienii prin soparlele de
stepa (Lacerta taurica si Lacerta agilis chersonensis) si soparla cu picioare scurte (Ablepharus
kitaibelli).

           Dintre serpi putem mentiona sarpele dungat (Elaphe quatorlineata sauromates), intalnit
pe langa casa omului si sarpele saritor (Coluber jugularis caspius), agresiv, iute si bun
catarator.
           Pasarile de stepa cele mai cunoscute sunt dropia (Otis tarda) si sparcaciul (Otis tetrax),
declarate monumente ale naturii, prepelita (Coturnix coturnix),graurul (Sturnus vulgaris),
lacustarul (Sturnus roseus), mare amatoare de lacuste,carora li se adauga ciocarlia
(Melanocorypha calandra), dumbraveanca( Coracias garrulus), fisa de camp (Anthus
copestris),si prigoriile multicolore (Merops apiaster). Pasarile rapitoare isi au si ele
reprezentantii lor: sorecarul mare (Buteo rufinus), acvila sudica (Aquila rapax orientalis),
sorecarul incaltat (Buteo lagopus) si eretele alb (Circous macrourus).

           Asa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei raman rozatoarele. Cele mai
raspandite si vatamatoare sunt popandaul (Citellus citellus) si hirciogul (Cricetus cricetus), a
caror arie de raspandire coincide cu arealul agiculturii intensive. Alte rozatoare de stepa sunt
grivanul (Mesosocricetus newtoni), soarecele de camp (Microtus arvalis), orbetele sau catelul
pamantului (Spalex leucodon), in sudul tarii si Spalax microphthalmus in partile de nord,
sobolanul de camp (Aapodemus agrarus), apoi iepurele de camp (Lepus europaeus), iar in
regiunea Iasului, iepurele de vizuina (Oryctogalus caniculus), dihorul de stepa (Mustela
eversmanni), si dihorul patat              

(Vormela peregusna).

Prunus spinosa (porumbarul) Cytisus hirsutus (lemnul bobului)

Crataegus monogyna (paducelul) Stipa capillata (negara)

 Stipa lessingiana (colilia) Andropogon cristatum (barboasa)

Iris pumila (stanjeni) Iris sintenisii (stanjeni)

Tettigonia viridissima (lacusta) Scarabarus affinis (scarabeul)

Bufo viridis (broasca raioasa verde) Testudo hermanni hermanni (braoste testoase de
uscat)

Lacerta taurica (soparla) Ablepharus kitaibelli       

(soparla cu picioare scurte)
 Elaphe quatorlineata sauromates Otis tarda (dropia)
(sarpele dungat)

Otis tetrax (sparcaciul) Sturnus roseus (lacustarul)

Mrlanocorypha calandra (ciocarlia) Coracias garrulus (dumbraveanca)

Merops apiaster(prigoriile multicolore) Aquila rapax orientalis (acvila sudica)

 Citellus citellus (popandaul) Cricetus cricetus (harciogul)

Mesosocricetus newtoni (grivanul) Microtus arvalis (soarecele de camp)

Spalax microphthalmus (orbetele) Lepus europaeus (iepurele de camp)

Mustela eversmanni (dihorul de stepa) Vormela peregusna (dihorul patat)