1

Mitea Andreea Alice,

REI, anul III, Gr I

Investitiile si investitorii din Sibiu.

Criza economica in Sibiu

Importanta investitorilor straini este cunoscuta de toata lumea

Pe ce se bazeaza nerezidentii cand aleg sa investeasca intr- o piata emergenta? Ce
factori ii determina sa cumpere, sa vanda ori sa astepte?
Prezenta unui numar mare de investitori straini intr-o piata de capital are, de cele
mai multe ori, un aport important la dezvoltare, atat prin fluxul de bani cat si prin know-
how-ul pe care il aduc.
Investitiile straine pe piata de capital au dat de multe ori tonul evolutiilor la bursa
atat in sens pozitiv prin intrari de capital cat si in sens negative. Specialistii spun ca
investitorii locali nu au forta de a determina un trend si asteapta sa preia semnale de
afara. Investitorii locali preiau de cele mai multe ori semnalul strainilor, in conditiile in
care acestia din urma intra sau ies in primul rand de pe actiunile mari care dau tonul
evolutiei generale si antreneaza mai departe celelalte nivele ale pietei.
In februarie 2005, strainii au cumparat titluri de 176,3 milioane lei si au vandut de
178,6 milioane lei, valoarea iesirilor nete fiind de de 2,3 milioane lei, mult mai redusa
comparativ cu suma de 209,5 milioane lei inregistrata in ianuarie. Soldul negativ
cumparari-vanzari, care este mult mai mic decat in prima luna a anului, scoate in evidenta
faptul ca investitorii strãini nu sunt foarte activi in piata, lasand bursa la mâna românilor.
Acest lucru a fost vizibil in faptul ca in cea mai mare parte a intervalului de timp, piata de
capital romaneasca a fost caracterizata de o stare de asteptare, de incertitudine, alimentata
de ingrijorarile privind economia mondiala.
Desi ca numar de investitori Sibiul se claseaza pe pozitiile fruntase, la volumul
investitiilor orasul de pe Cibin se plaseaza la o distanta apreciabila de Bucuresti,
Timisoara, Constanta sau Brasov. Cei mai multi investitori vin la Sibiu din Germania.
Astfel din cele 2.350 de firme cu participare de capital strain, peste 1.160 sunt din
Germania.
Sibiul are un record in ceea ce priveste numarul de firme straine. Germanii
 2
reprezinta jumatate din totalul patronilor straini din judet, iar explicatia e simpla - de
aici au plecat in Germania, de-a lungul timpului, foarte multi sasi si romani. O parte
dintre acestia au revenit pentru o mica afacere. Din pacate, numarul firmelor care au
investitii serioase este, foarte mic
Urmatorii in top, la mare distanta de nemti, sunt italienii, care detin aproape 400
de societati in judetul Sibiu. Afaceristii din Italia s-au orientat spre domeniul productiei si
au deschis, in principal, firme de pielarie, prelucrarea lemnului si confectii. Urmeaza
Austria cu peste 120 de firme si Olanda, cu 100.
Printre tarile care au intrat pe piata sibiana cu doar cate o firma se numara Africa
de Sud, Finlanda, Panama, Polonia si Tunisia.
Africa de Sud si Tunisia care au, in Sibiu, cate o singura firma al carei capital
social nu trece de 200 lei noi. Sibiul a inregistrat o crestere semnificativa in aceasta
perioada la numarul de firme raportate la mia de locuitori. In primele zece luni ale anului
s-au infiintat, in judetul Sibiu, aproape 300 de firme numai cu capital strain. Majoritatea
se ocupa de comert, operatiuni import-export. Insa, a crescut numarul firmelor prestatoare
de servicii sau de productie. Sunt state din UE care au investit masiv. Avem totusi o
problema foarte mare, cea a fortei de munca. Am ajuns in situatia sa importam forta de
munca din zone sarace. Statisticile Oficiului Registrului Comertului (ORC) Sibiu arata
ca, pana in octombrie 2005, capitalul social subscris in companiile cu participare straina a
fost de 448,8 milioane RON. In baza de date a ORC Sibiu sunt inmatriculate circa 17.000
de firme, din care 2.322 au capital total sau partial strain.
In anul 2007, Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) are in
monitorizare 73 de proiecte de investitii straine in valoare de peste 3 miliarde de euro,
care vor duce la infiintarea a circa 30.000 de noi locuri de munca, unele au fost incepute
anul trecut si ar trebui sa fie finalizate pina la sfirsitul anului, in timp ce altele urmeaza sa
fie gata in 2008. Dupa terminarea marilor privatizari, Romania va incerca sa atraga mai
multe investitii Greenfield care creeaza locuri de munca si cele care aduc dupa ele alte
investitii. Atragerea de investitii greenfield reprezinta o tinta importanta. Cu cit mai multe
investitii de acest fel, cu atit mai bine. Trebuie sa luat in calcul si investitiile straine prin
majorarea de capital, pentru ca acest lucru inseamna un vot de incredere pentru firmele
din Romania. Inseamna ca afacerile au mers bine, ca s-au dezvoltat. „Investitiile” s-au
 3
orientat spre citeva orase mari din tara, precum si Sibiul in care preturile au explodat,
fapt ce a facut ca business-planurile sa nu mai fie atit de viabile.
In anul 2008 criza economica da peste cap calculele investitorilor straini. O mare
parte a companiilor straine isi amana, pentru moment, planurile de investitii in Romania,
din cauza crizei economice. Potrivit Agentiei Romane pentru Investitii Straine, peste 60
la suta din marii investitori din Romania provin din Uniunea Europeana.
Cu toate ca Romania este preferata in ceea ce priveste costul fortei de munca,
investitorii straini sunt tinuti la distanta, din cauza crizei. „In prezent, investitorii doresc
si sunt nevoiti sa realizeze mai mult decat oricand investitii eficiente. Romania detine un
avantaj strategic semnificativ in aceasta privinta prin costul scazut al fortei de munca
comparativ cu celelalate tari ale UE. Dar in acest moment nu putem face estimari
concrete privind valoarea investitiilor atrase de Romania in 2009
Criza economica in Sibiu
In anul 2009. Municipalitatea Sibiului a anunţat că nu se va mai începe nicio
lucrare importantă în oraş în acest an. Creşterea euro, creditele mari care gâtuiesc bugetul
şi încasările slabe din taxe şi impozite, determină Primăria Sibiu să ia decizii fără
precedent.
Efectele crizei economice îşi arată colţii pentru prima dată la modul cel mai serios
în fosta Capitală Culturală Europeană. Municipalitatea recunoaşte că efectele se vor
vedea în viitorul apropiat şi în privinţa investiţiilor aflate în derulare sau care ar fi trebuit
demarate în viitorul apropiat, în urbea de pe Cibin. Din cauza încasărilor slabe făcute de
municipalitate în această primă jumătate a anului, se va regândi strategia de alocare de
bani pentru viitoare investiţii. Prima decizie importantă este ca nu vor dispune începerea
lucrărilor proiectelor în acest an din cauză ca nu este o perioada propice într-o asemnea
criza. Chiar dacă mai mulţi afacerişti germani au semnalat că există interes pentru
investiţii străine la Sibiu, în acest moment municipalitatea a renunţat să mai identifice alte
terenuri care s-ar preta la investiţii industriale.
Pentru că nu s-au strâns atâţia bani cât a preconizat municipalitatea, conducerea a
luat masuri, s-au văzut nevoiti să se aşeze la masă cu antreprenorii care efectuează
diferite lucrări în Sibiu, pentru a le cere o oarecare clemenţă în privinţa achitării
facturilor. Este posibil ca şi actualele lucrări ce se efectueaza să fie afectate.
Municipalitatea are contractate şi în derulare la ora actuală un număr de cinci
 4
credite. Dintre acestea cel mai mare este de 70 de milioane de lei, fiind contractat în
2007 de la Dexia Bank pentru aerportul Sibiu. Tot pentru aeroport au mai fost luate de la
aceiaşi bancă în 2008, încă 20 de milioane de lei. La aceste sume se adaugă un credit de
15 milioane de euro, luat de la BERD pentru lucrări de infrastructură în 2005, un credit
de 10 milioane de euro, luat tot de la BERD în 2006, pentru străzi şi un credit de 10,5
milioane de lei, luat în 2006, de la BRD, pentru construirea de locuinţe
O alta masura de criza a fost aplicata in institutiile si autoritatile publice care nu
mai au voie sa cumpere, sa preia in leasing sau sa inchirieze masini si nici sa cumpere
mobilier sau aparatura birotica, potrivit unei ordonante de urgenta a Guvernului, anunta
Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu, intr-un comunicat. Ordonanta a fost
adoptata in 11 aprilie 2009 si publicata trei zile mai tarziu in Monitorul Oficial. In
comunicat se mai arata insa ca sunt si exceptii de la regula, mai precis achizitiile,
preluarea in leasing sau inchirierea pentru autoritatile si institutiile publice nou-infiintate
dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, numai in primul an de
functionare, daca acestea nu provin din restructurarea si /sau reorganizarea altor institutii
publice, deja existente. Exceptie se face si la achizitiile pentru realizarea proiectelor
finantate din imprumuturi sau sponsorizari, dar si la obiectivele de investitii cu punere in
functiune dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, cu conditia ca in
devizul general al lucrarii acestea sa fi fost prevazute ca prima dotare.
Criza economica isi pune amprenta si asupra afacerilor Compa Sibiu, care au
scazut in primul trimestru cu 40 la suta fata de trimestrul unu din 2008.
Producatorul de componente auto Compa Sibiu (CMP), care a anuntat ca renunta
la o treime din angajati pe parcursul anului, a realizat afaceri de 49,19 milioane lei, dupa
primele trei luni din acest an, fata de 82, 92 mil. lei cat avea in perioada similara din
2008, rezulta din raportul trimestrial al firmei. De asemenea, profitul net al firmei a
coborat de 33 de ori, de la 2,53 milioane lei la 76.840 lei. Veniturile totale ale Compa au
scazut cu 43,2% in perioada analizata, de la 88,4 milioane de lei la 50,2 milioane lei. De
asemenea, au scazut si cheltuielile totale, cu 41,3%, de la 84,9 milioane lei la 49,7
milioane lei. Conducerea producatorului de componente auto Compa Sibiu (CMP)
estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 263 milioane lei, cu 15,4% mai redusa
decat in 2008, cand indicatorul s-a plasat la 310,8 milioane lei (84,4 milioane euro).
Veniturile companiei sunt anticipate sa scada cu 18,5%, de la 339,1 milioane lei
 5
(92,1 milioane euro) la 276,5 milioane lei, in timp ce cheltuielile ar urma sa fie reduse
cu 19%, de la 336,7 milioane lei (91,4 milioane euro). In aceste conditii, Compa ar putea
sa incheie anul cu un profit de peste trei milioane de lei, cu mult peste castigul din 2008,
de 439.000 de lei. Conducerea Compa a programat pentru acest an investitii in valoare de
18,5 milioane lei, suma de aproape doua ori mai redusa decat a bugetat pentru 2008,
respectiv 36,1 milioane lei. Sefii companiei au anuntat ca vor adopta unele masuri pentru
a rezista crizei economice mondiale si scaderii comenzilor, printre care reducerea de
personal, a programului de lucru, diminuarea costurilor si stoparea investitiilor. Astfel,
Compa va renunta la investitii noi si se va limita la cheltuielile strict necesare pentru
proiectele nefinalizate. Compa are un capital social de 21,8 milioane lei, divizat in 218,8
milioane de actiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei. Potrivit celor mai recente raportari,
Compa este controlata de Asociatia Salariatilor, care detine actiuni reprezentand 54,6%
din capitalul social. In actionariat se regaseste si fondul de investitii Artio International
Equity Fund, fost Julius Baer, care are mai putin de 5% din titluri.
Greul de-abia de acum incepe, spun oamenii de afaceri. Veniturile scazute la
bugetul local determina primaria sa taie din investitii si sa esaloneze platile. Nu numai ca
lista investitiilor noi va fi redusa simtitor, dar si cele in curs de derulare vor avea un ritm
diminuat.
Bibliografie:
* http://www.wall-street.ro/articol/Companii/22995/Peste-2-000-de-investitori-straini-
fac-afaceri-la-Sibiu.html
* http://www.wall-street.ro/articol/Economie/16984/Germania-pe-primul-loc-al-
investitiilor-straine-in-judetul-Sibiu.html
*http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/investitii_straine_de_3_miliarde_de_eur
o_25113.html
* http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/investitiile_straine_sunt_amana
te_54185.html
* http://www.adevarul.ro/articole/sibiu-criza-si-creditele-franeaza-investitiile-in-
sibiu.html
* http://www.sibiul.ro/stiri-locale/afacerile-compa-scad-cu-40-la-suta/26406/
* http://www.sibiul.ro/stiri-locale/institutiile-publice-au-interzis-la-cumparaturi/25929/