You are on page 1of 36

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

NOUTĂŢI LEGISLATIVE APĂRUTE ÎN LUNA FEBRUARIE 2008


NEW REGULATIONS PUBLISHED IN FEBRUARY 2008

Steluţa MANOLACHE, jurist, administrator bază date reglementări tehnice, ASRO

The article refers to the main regulations published in February by the Romanian Official Journal containing references to
standards: Governmental Decision No. 134/ 06.02.2008 on agricultural products and foodstuffs as traditional specialities
guaranteed, Order No. 77/ 04.02.2008 of Ministry of Labour, Family and Equal Opportunities approving the List of Ro-
manian standards which adopt the harmonized European standards on explosives for civil uses, Order No.14/19.02.2008
of Ministry of Defence approving instructions on organizing and deploying environmental protection in the Romanian
Army, Order No. 181/ 13.02.2008 of the Ministry of Transports approving the regulations on requirements for assembling,
repairing and checking the recording equipment in road transport and on the authorization of economical operators in
charge with these activities, Order No. 405/ 12.02.2008 of Ministry of Economy and Finances replacing the Annex to the
Order No. 393/2003 of the Ministry of Economy and Commerce approving the List of Romanian standards regarding safety
of toys, which adopt the harmonized European standards and the Order No. 94/ 08.02.2008 of Ministry of Labour, Family
and Equal Opportunities approving the List of Romanian standards which adopt the harmonized European standards for
the personal protective equipment
Keywords: standards, agricultural products and foodstuffs, explosives for civil uses, environmental protection, recording
equipment, road transport, safety of toys, personal protective equipment
 Hotărârea Guvernului Româ-  Ordinul nr. 77 din 04.02.2008 vind transportul produselor pericu-
niei nr. 134 din 06.02.2008 pri- al Ministerului Muncii, Familiei şi loase şi care se încadrează în clasa
vind specialităţile tradiţionale Egalităţii de Şanse privind apro- 1 a acestor recomandări”. Pentru
garantate ale produselor agricole barea Listei standardelor române introducerea pe piaţă a explozivilor,
şi produselor alimentare, publica- care adoptă standarde europene care fac obiectul acestei reglemen-
tă în Monitorul Oficial, Partea I nr. armonizate referitoare la explozivi tări, trebuie să se respecte cerinţele
111 din 12/02/2008. Acest act nor- de uz civil, publicat în Monitorul Ofi- esenţiale de securitate prevăzute în
mativ are o importanţă deosebită, cial, Partea I nr. 112 din 12.02.2008. anexa nr. 2 a acestei Hotărâri a Gu-
având în vedere faptul că se referă Acest act normativ constituie o vernului. Redăm în continuare cerin-
la modul de obţinere a protecţiei transpunere la nivel naţional a listei ţele esenţiale cu caracter general:
specificităţii unui produs destinat publicate în Jurnalul Oficial al Uniu-
consumului uman, recunoscut în nii Europene C 221 din 14.09.2006. 1. fiecare exploziv trebuie proiec-
cadrul comunitar prin înregistrarea  Explozivii sunt definiţi în Hotă- tat, fabricat şi furnizat în aşa fel încât
lui în conformitate cu prevederi- rârea Guvernului României nr. 207 să prezinte un risc minim pentru se-
le Regulamentului Consiliului (CE) din 17.03.2005 ca „materii şi artico- curitatea vieţii şi sănătăţii oamenilor
nr. 509/2006. le considerate ca fiind explozive în şi să prevină deteriorarea proprietă-
recomandările Naţiunilor Unite pri- ţii şi mediului, în condiţii normale

Aprilie 2008 • Standardizarea  


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE
şi previzibile, în special cu privire nr. L 120 din 24 aprilie 2004. Regulamentului Consiliului (CEE) nr.
la regulile de securitate şi practicile Menţionăm că prevederile Hotă- 3.821/85, cu modificările şi com-
standard, inclusiv cele referitoare la rârii nr. 207 din 17.03.2005 se com- pletările ulterioare. Autorizarea se
perioada dinaintea utilizării; pletează cu cele ale Legii 601/2001 acordă în urma evaluării de către
privind evaluarea conformităţii pro- auditori în domeniul calităţii ai RAR
2. fiecare exploziv trebuie să atingă duselor, cu modificările şi comple- a capabilităţii tehnice a operatoru-
performanţele specifice declarate tările ulterioare. lui economic de a presta lucrări de
de producător, pentru a asigura cel montare, reparare şi/sau verificare a
mai mare grad de securitate şi de fi-  Ordinul nr. 14 din 19.02.2008 tahografelor şi/sau a limitatoarelor
abilitate posibil; al Ministerului Apărării pentru de viteză. Standardul de referinţă
aprobarea Instrucţiunilor privind recomandat pentru audit este SR
3. fiecare exploziv trebuie să fie organizarea şi desfăşurarea acti- EN ISO 19011:2003.
proiectat şi fabricat în aşa fel în- vităţii de protecţie a mediului în
cât să poată fi neutralizat, folosin- Armata României, publicat în Mo-  Ordinul nr. 405 din 12.02.2008
du-se tehnici corespunzătoare, cu nitorul Oficial, Partea I nr. 160 din al Ministerului Economiei şi Fi-
efecte minime asupra mediului 03/03/2008. Acest act normativ re- nanţelor pentru înlocuirea anexei
înconjurător. feritor la protecţia mediului în Ar- la Ordinul ministrului economiei
mata României prezintă ansamblul şi comerţului nr. 393/2003 pri-
Pentru fiecare tip de exploziv de activităţi instituţionalizate având vind aprobarea Listei cuprinzând
(explozivi minieri, fitile detonante, ca scop ameliorarea stării mediului standardele române din dome-
fitile de siguranţă, fitile de aprin- şi a calităţii vieţii prin prevenirea şi niul securităţii utilizatorilor de
dere, tuburi de şoc, detonatoare, reducerea poluării în zonele de res- jucării, care adoptă standardele
inclusiv detonatoare cu întârziere, ponsabilitate sau de acţiune ale ar- europene armonizate, publicat în
relee, propulsori şi carburanţi pen- matei, în conformitate cu principiile Monitorul Oficial, Partea I nr. 150
tru rachete), sunt stipulate condiţii care guvernează această activitate. din 27.02.2008. Domeniul securită-
speciale, care trebuie îndeplinite în În Anexa nr. 7 a Instrucţiunilor, se ţii utilizatorilor de jucării constituie
vederea introducerii explozivilor pe tratează integrarea problemelor de unul dintre domeniile reglemen-
piaţă. mediu în managementul general tate prin Legea 601/2001 privind
În conformitate cu articolul 47 al al unei structuri militare, activitate evaluarea conformităţii produselor,
acestei Hotărâri, se admite introdu- care contribuie la implementarea cu modificările şi completările ulte-
cerea pe piaţă numai a explozivilor eficientă a unui sistem de mana- rioare. După cum se prevede în art.
care poartă marcajul de conformi- gement de mediu, acţiune bazată 2 al Legii 601/2001, produsele din
tate CE. pe aplicarea unui proces dinamic, domeniile reglementate se intro-
Hotărârea transpune prevede- ciclic, de planificare, implementare, duc pe piaţă şi/sau se pun în func-
rile Directivei europene nr. 93/15/ verificare şi analiză. ţiune numai dacă satisfac cerinţele
CEE privind armonizarea legislaţiei Actul prevede achiziţionarea de esenţiale, dacă conformitatea lor a
statelor membre referitoare la in- standarde, implementarea proce- fost evaluată conform procedurii de
troducerea pe piaţă şi supraveghe- durilor de sistem cerute de acestea, evaluare aplicabile şi dacă poartă
rea explozivilor de uz civil, publicată şi, în final, certificarea realizată de marcajul de conformitate potrivit
în Jurnalul Oficial al Comunităţilor organismele acreditate. prevederilor legislaţiei aplicabile,
Europene (JOCE) nr. L 121 din 15 în vigoare. Pentru jucării, actul co-
mai 1993, ale Directivei 2004/57/  Ordinul nr. 181 din 13.02.2008 munitar care stabileşte cerinţele
CE privind identificarea articolelor al Ministerului Transporturilor esenţiale, procedurile de evaluare a
pirotehnice şi anumitor muniţii din pentru aprobarea Reglementări- conformităţii şi de aplicare a marca-
Directiva 93/15/CEE privind armo- lor privind condiţiile de montare, jului CE este Directiva Parlamentului
nizarea legislaţiei statelor membre reparare şi verificare a tahogra- European şi a Consiliului nr.88/378/
referitoare la introducerea pe piaţă felor şi a limitatoarelor de viteză, CEE. Directiva a fost transpusă în
şi supravegherea explozivilor de uz precum şi de autorizare a opera- legislaţia naţională prin Hotărârea
civil, publicată în Jurnalul Oficial al torilor economici care desfăşoară Guvernului României nr. 396 din
Uniunii Europene (JOUE) nr. L 127 astfel de activităţi - RNTR 8, publi- 2.04.2003 privind asigurarea secu-
din 29 aprilie 2004, precum şi ale cat in Monitorul Oficial, Partea I nr. rităţii utilizatorilor de jucării, modi-
Deciziei 2004/388/CE privind docu- 147 din 27.02.2008. Actul normativ ficată şi completată prin Hotărârea
mentul de transfer intracomunitar prevede că montarea, repararea şi Guvernului României nr. 962 din
al explozivilor, publicată în Jurnalul verificarea tahografelor se efectu- 22.08.2007. În conformitate cu pre-
Oficial al Uniunii Europene (JOUE) ează în conformitate cu prevederile vederile art. 2 din hotărârea nr. 396

  Standardizarea • Aprilie 2008


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE
din 2.04.2003, utilizatorii jucăriilor, stipulate în noul act normativ care funcţionare corespunzătoare şi uti-
precum şi terţele persoane trebuie conţine 23 de standarde. lizate exclusiv pentru un astfel de
să fie protejate pentru a nu fi puse echipament.
în pericol viaţa, sănătatea şi/sau se-  Ordinul nr. 94 din 08.02.2008 Se consideră că este parte inte-
curitatea acestora, atunci când folo- al Ministerului Muncii, Familiei şi grantă a EIP orice sistem introdus
sesc jucăriile conform destinaţiei lor Egalităţii de Şanse privind apro- pe piaţă împreună cu acesta, pen-
sau într-un alt mod previzibil, avân- barea Listei standardelor române tru racordarea acestuia la un alt dis-
du-se în vedere comportamentul care adoptă standardele europene pozitiv extern, complementar, chiar
normal al copiilor. Astfel de pericole armonizate referitoare la echipa- dacă acest sistem nu este destinat a
sunt: mentele individuale de protecţie, fi purtat sau ţinut cu mâna în per-
publicat în Monitorul Oficial, Partea manenţă de către utilizator, pe în-
a) pericole care sunt datorate I nr. 153 din 28.02.2008. treaga durată de expunere la risc.
concepţiei, construcţiei sau compo- Se permite introducerea pe pia-
ziţiei materialelor jucăriei; Acest act normativ constituie o ţă şi punerea în funcţiune a EIP sau
b) pericole inerente care apar în transpunere la nivel naţional a listei a componentelor de EIP care sunt
timpul folosirii unei jucării şi care publicate în Jurnalul Oficial al Uniu- conforme cu prevederile hotărârii
nu pot fi eliminate în totalitate prin nii Europene C 221 din 14 septem- nr. 115 din 05.02.2004 şi care poartă
modificarea construcţiei şi a com- brie 2006. marcajul european de conformitate
poziţiei jucăriei fără a-i altera funcţi- Echipamentele individuale de CE, aplicat de un producător sau de
onarea sau a o priva de proprietăţile protecţie constituie şi ele un dome- reprezentantul autorizat al acestuia.
esenţiale. niu inclus între cele reglementate În cazul în care EIP fac obiectul şi al-
prin Legea 601/2001 privind eva- tor reglementări tehnice referitoare
Legislaţia stipulează că în cazul luarea conformităţii produselor, cu la alte aspecte şi care prevăd, de
în care se constată că jucăria intro- modificările şi completările ulteri- asemenea, aplicarea marcajului CE,
dusă pe piaţă, care poartă marcajul oare, fiindu-le aplicabile prevederi- acesta atestă că EIP este considerat
CE şi este utilizată conform destina- le acesteia, precum şi ale Hotărârii conform cu prevederile tuturor re-
ţiei pune în pericol viaţa, sănătatea Guvernului României nr. 115 din glementărilor tehnice aplicabile.
şi/sau securitatea utilizatorilor ori 05.02.2004 privind stabilirea ce- Înaintea introducerii pe piaţă
a unor terţe persoane, autorităţi- rinţelor esenţiale de securitate ale a unui model de EIP, producătorul
le responsabile cu supravegherea echipamentelor individuale de pro- ori reprezentantul său autorizat are
pieţei vor lua toate măsurile ne- tecţie şi a condiţiilor pentru intro- obligaţia să întocmească documen-
cesare pentru retragerea jucăriei ducere a lor pe piaţă. taţia tehnică prevăzută în regle-
de pe piaţă, interzicerea sau limi- Echipamentele individuale de mentările tehnice, astfel încât să o
tarea distribuirii sub orice formă a protecţie (EIP) sunt definite ca dis- poată prezenta spre examinare, la
acesteia pe piaţă. Se consideră că pozitive sau articole destinate a fi cerere, organului de control; acesta
jucăriile care poartă marcajul CE purtate ori ţinute cu mâna de către poate solicita, după caz, traducerea
sunt conforme cu toate prevede- o persoană, pentru a asigura protec- în limba română a unora dintre do-
rile hotărârii nr. 396 din 2.04.2003, ţie împotriva unuia sau mai multor cumente, pentru înţelegerea conţi-
inclusiv cu procedurile de evaluare riscuri pentru sănătate şi securitate. nutului lor.
Menţionăm că Hotărârea Gu-
a conformităţii prevăzute de aceas- Se consideră, de asemenea, EIP:
vernului României nr. 115 din
ta. Conformitatea jucăriilor cu stan- a) un ansamblu constituit din
05.02.2004 transpune prevederile
dardele române şi/sau standardele mai multe dispozitive sau mijloace
Directivei europene 89/686/EEC din
naţionale ale statelor membre care integrate de către producător în
21 decembrie 1989 privind armo-
adoptă standardele europene ar- scopul asigurării protecţiei unei per-
nizarea legislaţiei statelor membre
monizate, ale căror numere de re- soane împotriva unuia sau mai mul-
referitoare la echipamente indivi-
ferinţă au fost publicate în Jurnalul tor riscuri simultane, potenţiale;
duale de protecţie, modificată prin
Oficial al Comunităţilor Europene, b) un dispozitiv sau un mijloc
Directivele europene: 93/68/EEC
din domeniul securităţii utilizatori- de protecţie combinat, detaşabil
din 22 iulie 1993, 93/95/EEC din 29
lor de jucării, conduce la prezumţia ori nedetaşabil, cu un echipament
octombrie 1993 şi 96/98/EEC din 3
că sunt respectate cerinţele esenţi- individual care nu are rol de pro- septembrie 1996.
ale de securitate prevăzute în legis- tecţie, purtat sau ţinut cu mâna de Lista standardelor române care
laţie. Organismele de certificare şi o persoană pentru executarea unei adoptă standardele europene ar-
laboratoarele de încercări verifică activităţi specifice; monizate referitoare la echipamen-
conformitatea cu cerinţele esenţia- c) componente interschim- tele individuale de protecţie conţi-
le, luând ca referenţiale standardele babile ale EIP, esenţiale pentru o ne 329 de standarde.

Aprilie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

IMPORTANŢA STANDARDULUI SR EN ISO 7218:2007, MICROBIOLOGIA ALIMENTELOR


ŞI A FURAJELOR. CERINŢE GENERALE ŞI GHID PENTRU EXAMENELE MICROBIOLOGICE
THE IMPORTANCE OF THE STANDARD SR EN ISO 7218:2007, MICROBIOLOGY OF FOOD
PRODUCTS AND FODDERS. GENERAL REQUIREMENTS AND GUIDE FOR THE MICROBILOGY
EXAMINATIONS

Jeni Toma, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

The global development of the food industry and of the services networks as part of the food chain determined lately at
the occurring of some global incidents referring to food safety. This resulted in the massive withdrawal from the market
of the products with important consequences on human health. That is why the international (ISO) and European (CEN)
Standardization bodies reached the conclusion that it was absolutely necessary to develop standards on analysis meth-
ods specific to human and animal food microbiology, as well as a guide on the general requirements for the microbiologic
examinations
Key words: food industry, food chain, safety of food chain, products withdrawal, international standards, European stand-
ards, guide
Dezvoltarea globală a industriei alimentare, cât şi a ţinut ridicat de dioxină), cât şi la consecinţe însemnate
reţelelor de servicii care fac parte din lanţul alimentar a asupra sănătăţii oamenilor.
determinat în ultima vreme apariţia unor incidente cu
caracter global în ceea ce priveşte siguranţa alimenta- Plecând de la realităţile din ultima perioadă, organi-
ră, care au dus atât la retragerea masivă a produselor zaţiile de standardizare internaţionale (ISO) şi europe-
de pe piaţă (de exemplu, iaurtul suspectat de un con- ne (CEN) au ajuns la concluzia că este absolut necesară
elaborarea unor standarde care să cuprindă metode de
analiză specifice microbiologiei alimentelor şi furajelor
(de exemplu, pentru determinarea salmonellei –
SR EN ISO 6579:2003, a stafilococilor aurii –
SR EN ISO 6888-1:2002 etc.), dar şi elaborarea unui ghid
care să cuprindă cerinţe generale referitoare la exame-
nele microbiologice.

Astfel, de curând, s-a elaborat standardul


EN ISO 7218:2007, Microbiologia alimentelor şi furajelor.
Cerinţe generale şi ghid pentru examenele microbiologice
în urma unei colaborări dintre ISO ISO/TC 34 Produse
agricole alimentare şi CEN/TC 275 Analiza alimentelor
- Metode orizontale. Datorită importanţei lui pentru
laboratoarele ce realizează examene microbiologice,
standardul a fost adoptat prin metoda anunţului ca
standard român SR EN ISO 7218:2007.

Scopul standardului este a asigura faptul că teh-


nicile generale utilizate pentru realizarea examenelor

  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
microbiologice sunt aceleaşi în toate laboratoarele, narea, este necesar să se ia anumite măsuri de precau-
că rezultatele obţinute în diferite laboratoare respectă ţie când se construieşte şi se echipează laboratorul. De
aceleaşi criterii şi că se previn riscurile de infecţie la care aceea, standardul descrie şi principiile de proiectare şi
poate fi expus personalul laboratorului. de organizare ale unui laborator microbiologic.

Standardul cuprinde, de asemenea, cerinţe referi- Trebuie prevăzute anumite măsuri de precauţie, nu
toare la echipamentul de măsurare, managementul ca- numai în ceea ce priveşte igiena, ci şi pentru a se asi-
lităţii în laboratoare şi la dezvoltarea tehnologică în ceea gura o bună credibilitate a rezultatelor. Astfel, în cadrul
ce priveşte examinarea microbiologică a alimentelor. standardului, sunt descrise măsurile principale care
trebuie luate în diverse etape ale procesului de analiză
Standardul acoperă examinarea bacteriilor, drojdi- microbiologică, de la prelevarea eşantioanelor de către
ilor şi mucegaiurilor şi poate fi utilizat, dacă se supli- laborator, până la conţinutul raportului de încercări şi
mentează cu recomandări specifice, pentru paraziţi şi eliminarea eşantioanelor.
viruşi.
Recomandările din acest standard au rolul ca, atunci
Când se efectuează o examinare microbiologică, când sunt respectate, să conducă atât la menţinerea
este foarte important ca: sănătăţii şi securităţii personalului şi la satisfacţia clien-
tului care comandă executarea respectivelor examene
- numai microorganismele care sunt prezente în microbiologice, cât mai ales la depistarea eficientă a
eşantion să fie izolate şi numărate şi surselor care generează incidentele alimentare.
- microorganismele să nu contamineze mediul.
O mare parte a metodelor de analiză, specifice mi-
Pentru a realiza acest lucru, este necesar să se acor- crobiologiei alimentelor şi furajelor, a fost standardiza-
de atenţie igienei personalului şi tehnicii de lucru ast- tă la nivel european şi internaţional, iar standardele au
fel încât să se asigure, cat mai bine posibil, excluderea fost adoptate ca standarde române. O parte din aces-
contaminărilor externe. Pentru a efectua corect exami- tea sunt listate mai jos:

SR ENV ISO 11133-1:2002 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Ghid de preparare şi obţinere a mediilor de cultură.
Partea 1: Ghidul general pentru asigurarea calităţii pentru pregătirea mediilor de cultură în
laborator
SR EN ISO 11290-1:2000 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru detectarea şi numărarea
Listeria monocytogenes. Partea 1: Metodă de detecţie
SR EN ISO 11290-2:2000 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru detectarea şi numărarea
Listeria monocytogenes. Partea 2: Metodă de numărare
SR EN ISO 16654:2002 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru detectarea Escherichia coli
O 157
SR EN ISO 6888-1:2002 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru numărarea stafilococilor
coagulază-pozitivi (Staphilococcus aureus şi alte specii). Partea 1: Tehnică pe mediu de agar
Baird-Parker
SR EN ISO 6888-2:2002 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru numărarea stafilococilor
coagulază-pozitivi (Staphilococus aureus şi alte specii). Partea 2: Tehnică ce utilizează mediu
de agar cu plasmă de iepure şi fibrinogen
SR EN ISO 7937:2005 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru numărarea Clostridium
perfringens. Tehnică de numărare a coloniilor
SR ISO 15214:2001 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru numărarea bacteriilor
acidolatice, mezofile. Tehnica numărării coloniilor la 30 grade C
SR EN ISO 6887-1:2002 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Pregătirea probei pentru analiză, a suspensiei iniţiale
şi a diluţiilor decimale pentru examenul microbiologic. Partea 1: Reguli generale pentru
pregătirea suspensiei iniţiale şi a diluţiilor decimale
SR EN ISO 20837:2006 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Reacţia în lanţ a polimerazei (PCR) pentru detecţia
microorganismelor patogene din alimente. Cerinţe referitoare la pregătirea probei pentru
detecţie calitativă
SR EN ISO 20838:2006 Microbiologia alimentelor şi furajelor. Reacţia în lanţ a polimerazei (PCR) pentru detecţia
microorganismelor patogene din alimente. Cerinţe referitoare la replicare şi detecţie pentru
metodele calitative

Aprilie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
SR EN ISO 21567:2005 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru detecţia Shigella spp.
SR EN ISO 10272-1:2006 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru detecţia şi enumerarea
Campylobacter spp. Partea 1: Metodă de detecţie
SR ISO 16649-1:2007 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru enumerarea coloniilor
de Escherichia coli beta-glucuronidază pozitive. Partea 1: Tehnică de numărare a coloniilor
la 44 grade C folosind membrane şi 5-bromo-4-cloro-3-indolil beta-D-glucuronat
SR ISO 16649-2:2007 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru enumerarea Escherichia
coli pozitive la beta-glucuronidază. Partea 2: Tehnică de enumerare a coloniilor la 44 grade C
folosind 5-bromo-4-cloro-3-indolil beta-D-glucuronat
SR ISO/TS 10272-2:2007 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru detecţia şi enumerarea
Campylobacter spp. Partea 2: Tehnică de enumerare a coloniilor
SR EN ISO 21871:2006 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metode orizontale pentru determinarea celui mai
mic număr de Bacillus cereus prezumtiv. Tehnica numărului celui mai probabil şi metode de
determinare
SR ISO 18593:2007 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metode orizontale privind tehnicile de eşantiona-
re de pe suprafeţe folosind plăci de contact şi tampoane
SR EN ISO 6887-4:2005 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Pregătirea probelor pentru analiză, a suspensiei
iniţiale şi a diluţiilor decimale pentru examen microbiologic. Partea 4: Reguli specifice pen-
tru pregătirea produselor altele decât lapte şi produse din lapte, carne şi produse din carne,
peste şi produse din peste
SR EN ISO 16140:2005 Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Protocol pentru validarea metodelor alternative
SR EN ISO 22174:2005 Microbiologia alimentelor. Reacţia polimerizării în lanţ (PCR) pentru detectarea microorga-
nismelor patogene în alimente. Cerinţe generale şi definiţii
SR EN ISO 6579:2003 Microbiologia produselor alimentare şi furajere. Metodă orizontală pentru detectarea bac-
teriilor din genul Salmonella
SR EN ISO 4833:2003 Microbiologia produselor alimentare şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru enumerarea
microorganismelor. Tehnică de numărare a coloniilor la 30 grade C
SR EN ISO 6888-3:2003 Microbiologia produselor alimentare şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru enumerarea
stafilococilor coagulazo-pozitivi (stafilococcus aureus şi alte specii). Partea 3: Detecţie şi
tehnică pentru numere mici
SR 13419:1998 Microbiologie. Determinarea toxinei botulinice în produse alimentare şi furaje

  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

CALITATEA APELOR DE Scăldat. ABORDAREA MER®*


QUALITY OF SWIMMING WATER. MER APPROACH®

Marie-Claire BARTHET

Lyonnaise des eaux developed diagnosis, analysis and public information instruments allowing the anticipation of the
requirements in the new European Directive on the quality of swimming waters. This article makes a presentation of the
used approach and the analysis method
Key words: swimming waters, quality, Escherichia coli, Directive, analysis method
Sporirea activităţilor litorale, mai ales a celor tu- permit reactivitatea în timpul poluărilor provocate de
ristice, intensifică problema calităţii apelor de scăldat. furtuni puternice. Demersul se bazează pe metoda en-
Noua directivă europeană cu privire la apele de scăldat zimatică rapidă Mer® care permite să se obţină într-o
introduce principiile de anticipare şi de reactivitate, nu oră o evaluare fiabilă a concentraţiei de Escherichia coli
de constatare. Adoptat pe 15 februarie 2006, textul a prin măsurarea vitezei de dezvoltare a bacteriilor (a se
fost integrat în dreptul francez în cadrul legii cu privire vedea Cuvântul specialistului) şi să se alerteze imediat
la apă. Franţa se angajează deja să aplice această nouă factorii responsabili în caz de problemă. Serviciul de-
directivă până în 2008. Ea prevede supravegherea ca- numit Aquaspot are sarcina de a informa populaţia şi
lităţii apelor de scăldat prin analiza a doi parametri turiştii în cel mai scurt timp (prin afişare, Internet, SMS
microbiologici: Escherichia coli şi entrococii intestinali; etc) cu privire la calitatea apelor de scăldat.
clasificarea calităţii apelor de scăldat, determinată pe După sezonul estival, o analiză aprofundată a epi-
baza unei tendinţe pe patru ani; managementul calită- soadelor critice permite să se extragă învăţăminte cu
ţii apelor, cu un „profil al apelor de scăldat” pe sit; furni- privire la sezon şi să se îmbunătăţească strategia de
zarea către public a unor informaţii accesibile şi uşor de supraveghere şi protecţia apelor de scăldat (lucrări la
înţeles cu privire la calitate, clasificare şi profiluri. sistemul de asanare şi controlul poluării difuze).

ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ UN CENTRU DEDICAT


Pentru a răspunde acestor provocări, Lyonnaise Centrul de expertiză dedicat, centrul tehnic litoral
des eaux propune colectivităţilor locale un demers în (CTL), situat la Biarritz (Pyrenées-Atlantiques) urmăreş-
trei timpi: înaintea sezonului (diagnostic prealabil), în te mai ales lucrările de cercetare cu privire la tehnicile
timpul sezonului (supraveghere, managementul crizei, de analiză şi modelizarea hidrodinamică a litoralului. El
informare) şi după sezon (feedback, plan de acţiune). ghidează dezvoltarea acestui dispozitiv, sprijinind co-
Un sistem de supraveghere şi de diagnostic prealabil lectivităţile cu privire la informarea publicului, furnizând
permite anticiparea riscurilor, asigurând cunoştinţele un suport tehnic pentru realizarea de analize şi oferind
referitoare la sistemele de asanare, la curenţii marini sfaturi cu privire la îmbunătăţirea performanţelor siste-
şi la poluarea difuză de origine agricolă. El trece prin mului de asanare şi la definirea profilelor de scăldat.
selectarea punctelor care trebuie supravegheate şi cali- Dipozitivul „Ape de scăldat” al societăţii Lyonnaise
brarea mijloacelor pentru o supraveghere optimizată. des eaux este desfăşurat pe plajele următoarelor zone
În timpul sezonului, analize şi buletine regulate litorale din Franţa: Biarritz, Étretat (Seine Maritime),
Agde (Hérault) sau Cannes (Alpes Maritimes).
*MER®: metoda enzimatică rapidă

Aprilie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
Cuvântul specialistului

PEGGY BERGERON
Doctorand la Centrul tehnic litoral Biarritz

„Numai un rezultat analitic, fără înţelegerea mediului, nu spune nimic”


Metoda enzimatică rapidă (Mer®), utilizată de către Lyonnaise des eaux, şi metoda standardizată, de referinţă
(NF EN ISO 9308**) se sprijină pe acelaşi principiu. Ele detectează o enzimă specifică (β-D-glucoronidaza) a bacteriei Escheri-
chia coli prin adăugarea unui substrat care, hidrolizat de enzimă, va elibera un produs care va fi cuantificat.
Până aici metodele sunt similare. Metoda standardizată oferă un rezultat macroscopic (fluorescenţa este vizibilă cu ochiul
liber) după o incubare de 36 de ore într-un mediu de cultură. Metoda Mer® nu trece prin această etapă de introducere în cul-
tură. Ea pleacă de la un volum mai mare de probe, filtrat într-un mediu-tampon, la care se adaugă substratul, care incubează
în bain-marie timp de o jumătate de oră. La fiecare 5 minute se procedează la o prelevare de probe şi la măsurarea fluores-
cenţei produse. Fie că este vorba de metoda Mer® sau de cea de referinţă, E. coli detectate sunt viabile. Prezente în intestine în
mod natural, aceste bacterii devin stresate în mediul marin. Metoda de standardizare detectează bacteriile viabile cultivabile
Mer®, toate bacteriile, inclusiv pe cele stresate. Din acest motiv, în cazul deversării unei reţele de asanare, cele două tehnici fac
dovada unei puternice contaminări; peste 4 ore, rezultatele pot fi diferite întrucât E. coli se stresează şi îşi pierd capacitatea
de a cultiva; peste alte câteva ore, rezultatele redevin omogene. Orice tehnică alternativă rapidă este confruntată cu aceeaşi
problemă. Trebuie să ştim ce măsurăm. Centrul tehnic litoral este un centru de competenţă dedicat problematicii apelor de
scăldat. El se înscrie în cadrul unei abordări globale a mediului: numai un rezultat analitic, fără înţelegerea mediului, nu spune
nimic.

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul european EN
ISO 9308, după cum urmează: EN ISO 9308-1:2000, cu indicativul SR EN ISO 9308-1:2004 şi titlul: Detecţia apei. Detecţia şi
numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coliforme. Partea 1: Metoda prin filtrare pe membrană şi EN ISO 9308-3:1998, cu
indicativul SR EN ISO 9308-3:2004 şi titlul: Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coliforme:
Partea 3: Metoda miniaturizată (numărul cel mai probabil) prin însămânţare în mediu lichid. La acesta din urmă a publicat şi
o corectură, SR EN ISO 9308-3:2004/AC:2004, cu titlul: Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii
coliforme. Partea 3: Metoda miniaturizată (numărul cel mai probabil) prin însămânţare în mediu lichid.

** Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul european EN ISO 9308 după
cum urmează: EN ISO 9308-1:2000, cu indicativul SR EN ISO 9308-1:2004 şi EN ISO 9308-3:1998, cu indicativul SR EN ISO 9308-3:2004. La
acesta din urmă a publicat şi o corectură, SR EN ISO 9308-3:2004/AC:2004. Pentru titlurile acestor standarde, a se vedea nota din finalul
articolului

  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul calităţii apei

Indice Titlu
SR EN 15204:2007 Calitatea apei. Ghid pentru analiza de rutină a a abundenţei şi compoziţiei
fitoplanctonului prin utilizarea microscopiei inverse (metoda Utermöhl)
SR EN 26461-1:2002 Calitatea apei. Detectarea şi numărarea sporilor de bacterii anaerobe sufito-
reducătoare (Clostridia). Partea 1: Metoda îmbogăţirii într-un mediu lichid
SR EN 26461-2:2002 Calitatea apei. Detectarea şi numărarea sporilor de bacterii anaerobe sufito-
reducătoare (Clostridia). Partea 2: Metoda prin filtrare prin membrană
SR EN ISO 11348-1:2003 Calitatea apei. Determinarea efectului inhibitor al membranelor de apă
asupra luminiscenţei de Vibrio fischeri (testul cu bacterii luminiscente).
Partea 1: Metoda cu bacterii proaspăt preparate
SR EN ISO 11348-2:2003 Calitatea apei. Determinarea efectului inhibitor al probelor de apă asupra
luminiscenţei de Vibrio fischeri (testul cu bacterii luminiscente). Partea 2:
Metoda cu bacterii deshidratate
SR EN ISO 11348-3:2003 Calitatea apei. Determinarea efectului inhibitor al probelor de apă asupra
luminiscenţei de Vibrio fischeri (testul cu bacterii luminiscente). Partea 3:
Metoda cu bacterii liofilizate
SR EN ISO 9308-1:2004 Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coli-
forme. Partea 1: Metoda prin filtrare pe membrană
SR EN ISO 9308-3:2004 Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coli-
forme. Partea 3: Metodă miniaturizată (numărul cel mai probabil) prin însă-
mânţare în mediu lichid
SR EN ISO 9308-3:2004/AC:2004 Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coli-
forme. Partea 3: Metodă miniaturizată (numărul cel mai probabil) prin însă-
mânţare în mediu lichid
SR EN ISO 9509:2007 Calitatea apei. Teste de toxicitate pentru evaluarea inhibării nitrificării pro-
duse de microorganismele din nămolul activ
SR EN ISO 20079:2007 Calitatea apei. Determinarea efectului toxic al constituenţilor apei şi a apei
reziduale asupra lintiţei (Lemna minor). Test de inhibiţie a creşterii lintiţei

Traducere şi redactare: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 274, mai 2007

Aprilie 2008 • Standardizarea  


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

FORAJE DE APĂ: UN NOU STANDARD FRANCEZ, NF X 10 -999


WATER DRILLING. A NEW FRENCH STANDARD, NF X 10 -999

Marie-Claire Barthet

Combining the rules applied for obtaining a quality-drill assuring for the sustainability of its functioning in resource safe
conditions in the objective of the new standard NF X 10-999 on the performing, maintenance and abandoning the capita-
tion of underground water
Key words: water resource, drilling, quality, safety, French standard

În Franţa, rezervele subterane furnizează 65% din de închidere a forajelor de apă şi a celor geotermice.
apa destinată consumului uman. În nord, în Alsacia şi El se aplică tuturor tipurilor de lucrări de recunoaştere,
în Languedoc-Roussillon, aprovizionarea cu apă pota- supraveghere şi exploatare (captare sau reinjectare) a
bilă este asigurată în proporţie de peste 90% din sis- apelor subterane, inclusiv captărilor termice verticale şi
teme acvifere. Or, forajele de apă – oricare ar fi scopul acoperă toate tipurile de utilizări (publice, alimentare
lor, alimentarea cu apă a colectivităţilor, irigaţiile şi cu apă potabilă, casnice, agricole şi industriale). El va
altele, constituie surse potenţiale de contami- fi util antreprenorilor şi şefilor de lucrări
nare. Captările constituie tot atâtea breşe în publice sau private, birourilor de stu-
protecţia naturală oferită de recepţia sis- dii, hidrogeologilor, perforatorilor, fur-
temelor acvifere. În plus, în caz de izolare nizorilor de materiale şi echipamente,
defectuoasă, ele pot constitui vectori de asociaţiilor de consumatori şi autorităţilor
poluare între pânzele freatice. statului. Obiectivele: să se procedeze
„Un foraj de apă este o lucrare foar- astfel încât lucrările realizate pentru a
te sensibilă pentru protecţia mediului. cunoaşte şi exploata apele subterane
Dacă este defectuos executat, el poate să se desfăşoare după regulile ingine-
compromite starea sanitară a pânze- reşti, iar întreprinderile de foraj să îşi
lor din care se prelevează”, aminteşte îmbunătăţească practicile şi să devină
Claude Mino, responsabil în domeniul mai performante.
calităţii şi securităţii la întreprinderea Fora- Standardul detaliază etapele de pregătire con-
co. La sfârşitul anilor ’90, Sindicatul naţional al antre- tractuală şi administrativă, de instalare a şantierului, de
prenorilor de puţuri şi foraje de apă (SFE), cu sprijinul tehnici de foraj, de control în curs de realizare, recepţie,
autorităţilor statului şi al agenţiilor de apă, a elaborat exploatare, supraveghere, mentenanţă, reabilitare şi în-
„o carte a calităţii puţurilor şi forajelor de apă”, înainte chidere temporară sau definitivă. „Standardul defineşte
de a avea în vedere redactarea unui standard, „docu- obiectivele pe care „Un foraj de apă este o lu-
ment de referinţă pentru cererile de ofertă publice şi trebuie să le atingă
crare foarte sensibilă pentru
private”, declară Claude Mino. un foraj de apă. El nu
protecţia mediului.“
ne indică cum să pro-
O LUCRARE COMPLEXĂ cedăm, dar face totul pentru a răspunde utilizării şi a
Standardul NF X 10-999, publicat în aprilie 2007, de- nu polua sursa. Un foraj de apă este o lucrare comple-
scrie bunele practici de proiectare, realizare, urmărire şi xă”, adaugă Claude Mino. Perforatorii au fost vigilenţi cu

10  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
privire la probleme tehnice precum cimentarea, etan- care, pentru apele subterane semnifică o bună stare ca-
şeitatea lucrării şi protecţia personalului şantierului. litativă şi cantitativă. Un standard care reuneşte bunele
practici în domeniul realizării, întreţinerii şi abandonării
Adaos la reglementare captărilor de apă subterană se înscrie perfect pe linia
„Standardul precizează condiţiile prealabile ce tre- preconizărilor politicilor europene în domeniul limitării
buie respectate şi bunele practici de operat. Provoca- poluării resursei. „Legea cu privire la apă, din 1992, su-
rea o constituie protecţia resursei de ape subterane pune autorizării sau declarării, în funcţie de debitul de
contra oricărei alt aport şi contra contaminării directe prelevare, forajele care nu au un caracter menajer. Oda-
de către scurgerile de suprafaţă”, afirmă Hélène Le- tă cu legea din decembrie 2006, acestea din urmă sunt
grand, însărcinată cu misiunea la Direcţia Apei (biroul supuse şi ele unei proceduri de declarare la primărie”,
de protecţie a resurselor de apă şi agricultură) al Mi- precizează Hélène Legrand. Textele de aplicare, în curs
nisterului Ecologiei şi Dezvoltării Durabile. Din 1935, de elaborare (ele vor trebui să fie disponibile la sfârşitul
reglementarea a instituit crearea de perimetre de pro- anului) vor face referire la standardul NF X 10-999. „De-
tecţie în jurul captărilor de alimentare cu apă potabi- cretul nu va trebui să fie foarte detaliat, standardul este
lă. Măsurile ce trebuie luate au fost precizate în legile el însuşi destul de detaliat”, adaugă ea. Aceste texte de
referitoare la apă, din 1964 şi 1992 şi în Codul de sănă- reglementare se vor referi nu numai la noile lucrări, ci şi
tate publică. Perimetrele de protecţie sunt destinate în la cele existente şi vor reglementa controalele.
principal suprimării riscurilor de poluare accidentală la
nivelul lucrărilor de captare şi al zonei afectate de pre- În domeniul forajului, Asociaţia de Standardizare din
levare, şi, într-o măsură mai mică, la scara resursei. În România a elaborat standardul STAS 1242/4-85 – Teren
plus, directiva-cadru 2000/60/CEE fixează un obiectiv de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în
ambiţios de bună stare a tuturor apelor în 2015, fapt pământuri

Standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul apelor subterane

Indice Titlu
SR ISO 5667-11:2000 Calitatea apei. Prelevare. Ghid general pentru prelevarea apelor subterane
SR EN 14968:2007 Semantică pentru schimbul de date referitoare la apele subterane

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 274, mai 2007

Aprilie 2008 • Standardizarea  11


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

PESTE 100 DE STANDARDE ISO PENTRU PRODUCŢIA DE ALUMINIU SE AFLĂ PE UN NOU CD


MORE THAN 100 ISO STANDARDS FOR ALUMINIUM PRODUCTION ON NEW CD-ROM

ISO has just launched the new ISO Standards collection on CD-ROM - Materials for the production of primary aluminium.
It contains the full collection of 108 standards for materials used in the production of primary aluminium, including stan-
dards for alumina, pitch, coke, electrodes, ramming paste and fluorides
Key words: aluminium production, ISO standards collection, alumina, pitch, coke, electrodes, ramming paste, fluorides
Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a lansat de curând noua Colecţie de standarde ISO pe CD – Materiale
pentru producţia de aluminiu de primă fuziune. CD-ul cuprinde colecţia completă a 108 standarde ISO referitoare
la materialele pentru producţia de aluminiu de primă fuziune, mai ales alumina, smoala, cocsul, electrozii, pasta
de lipit şi fluorurile.

Producţia mondială de aluminiu de primă fuziune prin electroliză este de 30 milioane de tone pe an, având o
valoare totală de aproximativ 80 miliarde de dolari americani. Materialele reprezintă aproximativ 60% din costu-
rile de producţie. Standardele ISO sprijină profesioniştii din industrie să se asigure de calitatea şi de consistenţa
cerute de aceste materiale. CD-ul pune la dispoziţie aceste standarde în mod economic şi uşor accesibil, cu un
index şi o cercetare a textului integral.

Aluminiul este produs la 960 ºC într-un mediu înalt corosiv. Calitatea şi consistenţa materialelor utilizate în
producţie sunt esenţiale pentru reuşita procesului. Aceste materiale se schimbă de la furnizori la clienţi pe pieţele
mondiale pe baza rezultatelor încercărilor. Înainte de lucrările ISO, aceste rezultate se bazau pe metodele de în-
cercare ale întreprinderilor sau pe standarde naţionale care puteau furniza, pentru aceleaşi proprietăţi, rezultate
diferite.

Obiectul comitetului tehnic ISO/TC 226, Materiale pentru producţia de aluminiu de primă fuziune, este de a oferi
industriei un ansamblu exhaustiv de metode de încercare standardizate şi armonizate la nivel internaţional, me-
tode elaborate cu contribuţia furnizorilor şi a clienţilor. ISO/TC 226 răspunde de cele 108 standarde internaţionale
(inclusiv două specificaţii tehnice) reunite pe noul CD.

Metodele de încercare pe care comitetul tehnic le-a standardizat sunt utile pentru controlul calităţii, contrac-
tele şi lucrările de dezvoltare. Ele au fost pregătite pe baza metodelor întreprinderilor şi a standardelor naţionale
utilizate de furnizorii de materiale şi de producătorii de aluminiu, cu contribuţiile suplimentare ale laboratoarelor
de încercări şi ale universităţilor.

Colecţia de standarde ISO pe CD – Materiale pentru producţia de aluminiu de primă fuziune poate fi achiziţionat
de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1,
Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

12  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
Standarde elaborate recent de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul aluminiului

Indicativ Titlu
SR EN 3475-514 :2008 Serie aerospaţială. Cabluri electrice utilizate în aeronautică. Metode de încercare. Partea 514 :
Porozitatea acoperirii de aluminiu pe toroane de aluminiu
SR EN 573-5 :2008 Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Compoziţia chimică şi forma produselor obţinute prin deformare
plastică. Partea 5 : Codificarea produselor standardizate obţinute prin deformare plastică
SR EN 18595:2008 Sudare electrică prin presiune. Sudare în puncte a aluminiului şi a aliajelor de aluminiu. Sudabi-
litate, sudare şi încercări
SR EN 573:2008 Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Compoziţia chimică şi forma produselor obţinute prin deformare
plastică. Partea 3 : Compoziţia chimică şi forma produselor
SR EN 3999:2008 Serie aerospaţială. Aliaj de aluminiu AL-P2024-T351. Table şi benzi cu prelucrabilitate chimică îm-
bunătăţită, 1,6 mm<=a<=6 mm
SR EN 4002:2008 Serie aerospaţială. Aliaj de aluminiu AL-P2219-T81. Table şi benzi, 0,5 mm <=a<=6 mm

Traducere şi redactare: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1108/2008

ASRO-ORGANISMUL DE CERTIFICARE SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII


(ASRO OC-SMC) a emis în luna februarie 2006 patru CERTIFICATE de conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001 pentru:

PRIMĂRIA ORAŞULUI AMARA în domeniul:


• 7511 Servicii de administraţie generală

S.C. CARMALEX S.R.L. Aleşd, judeţul Bihor în domeniile:


• 5274 Alte reparaţii de articole personale - Rebobinat şi reparat motoare electrice;
• 2852 Operaţiuni de mecanică generală - Mentenanţă mecanică utilaje, Confecţii metalice, Prelucrări prin aşchiere;
• 2513 Fabricarea altor produse din cauciuc – Repararea şi îmbinarea benzilor transportoare şi a tamburilor pentru vulcanizare;

S.C. MONIA CONSTRUCT S.R.L. Hârşova judeţul Constanţa în domeniile:


• 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale;
• 4329 Alte lucrări de instalaţii pentru construcţii;
• 4331 Lucrări de ipsoserie;
• 4332 Lucrări de tâmplărie şi dulgherie;
• 4333 Lucrări de pardosire şi placare a pereţilor;
• 4334 Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri;
• 4339 Alte lucrări de finisare

S.C. ATOS GARANT S.R.L. Tîrgu-Jiu


Sedii de lucru:
Tîrgu-Jiu, jud. Gorj
Drăguţeşti, jud. Gorj în domeniile:
• 1511 Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii;
• 1513 Procesare carne tocată şi carne preparată;
• 5222 Desfacere carne şi preparate din carne prin magazine proprii

Aprilie 2008 • Standardizarea  13


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

NOUL GHID ISO/CEI CU PRIVIRE LA VOCABULARUL DIN DOMENIUL METROLOGIEI


REFLECTĂ EVOLUŢIA ŞTIINŢEI MĂSURĂRILOR
NEW ISO/IEC GUIDE ON VOCABULARY OF METROLOGY REFLECTS EVOLUTION
OF SCIENCE OF MEASUREMENT

International Organization for Standardization (ISO) and its partner IEC International Electrotechnical Commission (IEC)
have published a new guide on the vocabulary of metrology – the science of measurement and its application
Key words: metrology, international vocabulary, measurements, ISO/IEC Guide 99
Metrologia evoluează la ora ac- dicală, biologie şi ştiinţele inginereşti.
tuală în ceea ce priveşte alegerea În plus, documentul va răspunde ne-
celei mai bune abordări (de exem- cesităţilor conceptuale în domeniul
plu, abordarea clasică, spre deose- măsurătorilor în sectoare precum: bi-
bire de abordarea incertitudinii). ochimia, alimentaţia, expertiza medi-
Este, deci, deosebit de important să co-legală şi biologia moleculară.
dispunem de un vocabular interna- Ghidul ISO/CEI 99 a fost elabo-
ţional care să permită specialiştilor rat de un comitet mixt cuprinzând
metrologi să comunice clar cu privi- reprezentanţi ai Biroului Internaţio-
Organizaţia Internaţională de re la abordarea măsurării. nal de Măsuri şi Greutăţi (BIPM), ai
Standardizare (ISO) şi Comisia Elec- Ghidul ISO/CEI 99 anulează şi în- CEI, ai ISO, ai Federaţiei Internaţio-
trotehnică Internaţională (CEI) pu- locuieşte cea de-a doua ediţie a Vo- nale de Chimie Clinică şi de Biologie
blică un nou ghid cu privire la vo- cabularului internaţional de termeni Medicală (IFCC), ai Uniunii Interna-
cabularul din domeniul metrologiei fundamentali şi generali de metrolo- ţionale de Chimie Pură şi Aplicată
– ştiinţa măsurării şi aplicaţiile sale. gie (VIM). El este echivalent cu cea (UICPA); ai Uniunii Internaţionale de
Ghidul ISO/CEI 99:2007, Vocabular de-a treia ediţie a VIM. Fizică Pură şi Aplicată (UIPAP), ai Or-
internaţional de metrologie. Concepte Necesitatea de a acoperi pentru ganizaţiei Internaţionale de Metro-
fundamentale şi generale şi termeni prima dată măsurătorile din chimie logie Legală (OIML) şi ai Organiza-
asociaţi (VIM), o publicaţie bilingvă şi biologia medicală şi de a include ţiei de Cooperare Internaţională cu
(franceză-engleză), oferă orientări cu concepte referitoare la trasabilita- privire la Aprobarea Laboratoarelor
privire la conceptele şi termenii utili- tea metrologică, incertitudine de de Încercare (ILAC).
zaţi în diverse abordări ale măsurării. măsurare şi proprietăţi calitative, a Ghidul ISO/CEI 99:2007, Vocabular
Înainte de a putea comunica, condus la publicarea celei de-a treia internaţionale de metrologie. Concepte
trebuie să cunoaştem şi să înţele- ediţii. Titlul său – Vocabular interna- fundamentale şi termeni asociaţi (VIM)
gem cuvintele pe care dorim să le ţional de metrologie. Concepte fun- poate fi achiziţionat de la Asociaţia de
utilizăm. Acest lucru este valabil şi damentale şi generale şi termeni aso- Standardizare din România, Serviciul
în cazul metrologiei: concepte şi ciaţi (VIM) – subliniază rolul esenţial Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev,
termeni precum „rezultat al măsu- al conceptelor în elaborarea unui nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon:
rării”, „eroare de măsurare” sau „in- vocabular. 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
certitudine de măsurare” trebuie să În Ghidul ISO/CEI 99, se consideră
facă obiectul unui acord dacă dorim că nu există diferenţe fundamentale Traducere: Maria Bratu –
ca ele să fie utilizate într-un mod între principiile de bază ale măsură- Comunicat ISO nr. 1106/2008
coerent. torilor în fizică, chimie, biologie me-

14  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

UN NOU STANDARD ISO REFERITOR LA IMPLANTURILE DE DISCURI INTERVERTEBRALE


VA AJUTA LA UŞURAREA SUFERINŢELOR PACIENŢILOR CU PROBLEME DE SPATE
NEW ISO STANDARD FOR SPINAL DISC IMPLANTS WILL HELP REDUCE SUFFERING
OF BACK PAIN PATIENTS

A new ISO standard will help ensure that spinal disc prostheses meet requirements for wear resistance, particularly im-
portant as once implanted these will need to absorb the impact from the body’s daily activities for years to come
Key words: standardization, spinal disc prostheses, implants for surgery, wear testing, wear performance
Un nou standard ISO va asigura că protezele de dis-
curi lombare satisfac cerinţele referitoare la rezistenţa
la uzură - o caracteristică importantă, întrucât odată
implantate, aceste discuri vor trebui să absoarbă de-
a lungul anilor şocurile datorate activităţii corporale
cotidiene.

Standardul ISO 18192-1:2008, Implanturi chirurgica-


le. Uzura protezelor totale de înlocuire a discurilor inter-
vertebrale lombare. Partea 1: Parametri de încărcare şi de
deplasare pentru încercările de uzură şi condiţii de mediu
pentru încercare, furnizează cerinţele pentru compara-
rea comportamentului la uzură al protezelor discurilor
lombare.

Principalii utilizatori ai acestui standard vor fi fa-


bricanţii de dispozitive medicale şi laboratoarele din
sectorul public şi din cel privat, care furnizează servicii
de încercări biomecanice pentru dispozitivele medica-
le. Piaţa mondială a protezelor discale este estimată la
peste 1 miliard de dolari americani până în 2010.

Discurile intervertebrale lombare sunt un fel de


perne care absorb şocurile care rezultă din activităţi-
le cotidiene. Aceste discuri se pot degrada cu timpul
sau în urma unui accident şi exercită atunci o presiune Artroplastia discală constituie o alternativă ino-
asupra nervilor spinali, ceea ce poate fi foarte dureros. vatoare cu potenţial important, care ar putea să ajute
Majoritatea persoanelor vor simţi la un moment dat al pacienţii care suferă, de exemplu, de spondiloză – o
existenţei lor o durere de spate din cauza discurilor in- boală degenerativă care duce la pierderea structurii şi
tervertebrale degradate. Din păcate, metodele cele mai a funcţiei spinale normale. La realizarea protezelor, tre-
curente pentru a trata durerile de ceafă şi durerile lom- buie rezolvate unele probleme. Dispozitivul trebuie să
bare eşuează într-un număr mare de cazuri. permită mişcarea, să asigure stabilitatea şi să aibă o

Aprilie 2008 • Standardizarea  15


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
rezistenţă puternică pentru a absorbi impacturile da- standardizată, este imposibil să se compare datele în-
torate activităţilor cotidiene ale persoanei. Materialele tre diferitele laboratoare. Standardul ISO 18192-1:2008
implantului nu vor fi distructive şi se vor caracteriza înlătură, deci, un obstacol potenţial, accelerând şi facili-
printr-o anduranţă mare. tând dezvoltarea tehnologică în acest domeniu”.

Pentru pacienţi, standardul ISO 18192 va favoriza Standardul a fost elaborat de subcomitetul SC 5,
fabricarea de proteze sigure şi rezistente, iar pentru in- Osteosinteză şi dispozitive spinale, al comitetului tehnic
dustria medicală, el va constitui un instrument preţios. ISO/TC 150, Implanturi chirurgicale. La ora actuală, ISO/
Această primă parte a standardului descrie o procedu- TC 150/SC 5 lucrează la cea de-a doua parte a standar-
ră de încercare pentru mişcarea unghiulară a compo- dului: ISO 18192-2, Implanturi chirurgicale. Uzura prote-
nentelor articulate şi specifică modelul forţei aplicate, zelor totale de înlocuire a discurilor intervertebrale lom-
viteza şi durata încercării, configuraţia probei şi mediul bare. Partea 2: Înlocuiri nucleare.
de încercare.
Standardul ISO 18192-1:2008, Implanturi chirurgica-
Standardul ISO 18192-1 va permite uniformizarea le. Uzura protezelor totale de înlocuire a discurilor interver-
încercărilor şi a comparaţiilor în această tehnologie tebrale lombare. Partea 1: Parametri de încărcare şi de de-
relativ nouă pentru a garanta comportarea diferitelor plasare pentru încercări de uzură şi condiţii de mediu pentru
proteze. Metodologia sa consensuală va constitui o re- încercare, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Stan-
ferinţă fiabilă şi concesivă. În cadrul industriei medica- dardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente,
le, el va oferi transparenţă, va îmbunătăţi comunicarea str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon:
şi va uniformiza regulile de joc pentru furnizorii con- 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
curenţi. Chirurgii vor putea să se bazeze pe informaţii
comparate întemeiate privind diferitele dispozitive. Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă
Domnul Christian Kaddich, şef de proiect pentru ISO 1109/2008
elaborarea standardului, a declarat: „Valoarea acestui
standard pentru comunitatea medicală constă în fap-
tul că el oferă o orientare cu privire la metoda care să
fie utilizată pentru a evalua comportamentul la uzură
al unei noi clase de dispozitive medicale. Fără o metodă

16  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE STANDARDIZARE ŞI UNIUNEA POŞTALĂ


UNIVERSALĂ ÎŞI VOR INTENSIFICA COLABORAREA CU PRIVIRE LA STANDARDELE
PENTRU SERVICII POŞTALE
ISO AND UNIVERSAL POSTAL UNION TO INTENSIFY COOPERATION ON STANDARDS
FOR POSTAL SERVICES

ISO and Universal Postal Union (UPU) have agreed to increase their cooperation in the development of international
standards for postal services. ISO Secretary-General Alan Bryden and UPU Director General Edouard Dayan signed a me-
morandum of understanding (MoU) to formalize the partnership
Key words: international standardization, globalization of trade, postal services, processing and distribution of data

Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) şi Uniunea Poştală Universală (UPU) au convenit să îşi dez-
volte cooperarea în vederea elaborării de standarde internaţionale referitoare la serviciile poştale. Secretarul ge-
neral al ISO, Alan Bryden, şi directorul general al UPU, Edouard Dayan, au semnat la Berna pe 31 ianuarie 2008 un
protocol de acord pentru a oficializa acest parteneriat.

ISO şi UPU colaborează de multă vreme. UPU are un statut de legătură cu cinci comitete
tehnice ale ISO care elaborează standarde relevante pentru domeniul serviciilor poşta-
le, inclusiv referitoare la hârtie şi carton, ambalaje, prelucrarea informaţiei, schimbul
informatizat de date (EDI), identificarea prin radiofrecvenţă (RFID), codurile de bare
şi cele de ţări.

Alan Bryden a afirmat: „Globa- lizarea şi liberalizarea schimburilor comer-


ciale susţinute de către lanţuri- le de aprovizionare mondiale şi de către dezvoltarea
Internet-ului generează o mu- taţie a serviciilor poştale în lumea întreagă. Standardele
internaţionale sunt fundamentale pentru asigurarea eficacităţii interoperabilităţii, a prelucrării şi
a difuzării datelor, a obiectelor şi serviciilor.

„Protocolul de acord între UPU şi ISO, care rezultă din recenta conferinţă strategică a UPU de la Dubai, îşi pro-
pune ca serviciile poştale să beneficieze şi mai mult de standarde relevante pe plan mondial, profitând cât mai
mult de competenţa UPU şi de platforma plurisectorială a ISO, la care participă numeroşi parteneri.

Coerenţa şi colaborarea în domeniul standardelor de management al calităţii, de securitate şi de manage-


ment de mediu, de tehnologie a informaţiilor, de RFID şi de evaluare a conformităţii vor fi urmărite îndeaproape
şi stimulate de aplicarea protocolului de acord, care este un nou exemplu concret al colaborării dintre reţeaua
Naţiunilor Unite şi sistemul ISO”.

La rândul său, directorul general al Uniunii Poştale Universale, Edouard Dayan, a declarat: „UPU gestionează o
reţea tridimensională: fizică, electronică şi financiară. Am elaborat deja numeroase standarde pentru prelucrarea
corespondenţei fizice. Acum trebuie să ne concentrăm eforturile asupra elaborării de standarde pentru servicii
electronice şi financiare. Acordul de colaborare cu ISO merge în acest sens”.

Aprilie 2008 • Standardizarea  17


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
Pe măsură ce operatorii poştali îşi diversifică activităţile, integrează comerţul electronic în serviciile pentru
colete şi logistică şi îşi dezvoltă serviciile financiare, se impune necesitatea de a lucra într-un mediu standardizat.
În calitate de organism de standardizare, UPU a elaborat deja o sută de standarde pentru sectorul poştal. Acordul
cu ISO îi va permite UPU să se poziţioneze mai bine pe piaţa mondială şi o va ajuta să elaboreze şi să difuzeze
mai bine standarde poştale, mai ales pentru serviciile financiare şi cele electronice, care sunt recunoscute la nivel
mondial nu numai de către experţii din domeniul poştal, ci şi de experţii din domeniul standardizării sau din alte
sectoare.

Acordul prevede crearea de către cele două organizaţii a unui Comitet de contact, constituit din şase membri
care au sarcina de a aplica dispoziţiile acestui acord.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă nr. 1110/2008

GHID PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ


SISTEME DE MANAGEMENT
GHID PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ
A SISTEMULUI DE MANAGEMENT
A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII
AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII
OCUPAŢIONALE
ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE
Acest ghid explică funcţionarea evoluţiei ciclice a unui sistem OHSAS, poli-
tica de securitate si sănătate ocupaţională, modul de realizare a planificării
proceselor, proiectarea sistemului, respectiv structura şi organizarea aces-
tuia. Toate aceste sunt însoţite de exemple concrete.

OHSAS reprezintă seria de evaluare pentru sănătatea şi securitatea muncii pentru


sisteme de sănătate şi securitate şi s-a dezvoltat ca răspuns la o cerere largă pentru
(include şi documentele române un document recunoscut ca şi bază pentru evaluări şi certificări.
OHSAS 18001:2004
şi OHSAS 18002:2004)
La nivelul uniunii Europene se consideră că promovarea unui sistem sigur şi efi-
Bucureşti 2007

cient, care să garanteze sănătatea şi securitatea la locul de muncă nu poate fi


realizată decât printr-un singur mijloc, cel al politicii de sănătate şi securitate în-
globate în cadrul unui sistem de management: aceasta prezintă legături strânse cu modul de proiectare a echipa-
mentelor de muncă, cu politica de angajare, cu politica aplicată persoanelor cu handicap, ca şi cu alte politici cum ar
fi transporturile şi, desigur, politica de sănătate preventivă sau curativă în general.
Sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, OHSAS, se adresează tuturor producătorilor sau fur-
nizorilor de servicii care doresc să îşi controleze efectiv managementul pro-activ al sănătăţii si securităţii muncii şi să îl
facă măsurabil.
În acest context lucrarea de faţă vă oferă un instrument de prevenire a accidentelor şi a bolilor profesionale care se
poate realiza printr-o politică adecvată care să aibă în vedere îmbunătăţirea continuă a performanţei în domeniu şi in-
tegrarea managementului securităţii şi sănătăţii ocupaţionale (în muncă) (MSSO) în managementul strategic al firmei.
MSSO este practic veriga lipsă în elaborarea şi implementarea sistemelor integrate de management: calitate, mediu,
sănătate şi securitate ocupaţională în conformitate cu tendinţele la nivel european şi internaţional. Implementarea
sistemelor de management vine în completarea sistemului organizatoric existent la nivelul firmelor şi favorizează apli-
carea sistematică a legislaţiei în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, realizând integrarea acestui domeniu
deosebit de important, în managementul general al organizaţiei.
Ghidul este uşor de aplicat şi se poate adapta cu uşurinţă oricărei organizaţii, indiferent de mărimea acesteia, de ciclul
de producţie, de structură etc., cuprinzând modele pentru politica şi obiectivele OH&S, paşii care trebuie parcurşi
de către o organizaţie pentru implementarea unui astfel de sistem de management, documentaţia necesară imple-
mentării unui sistem de management OH&S (exemplu de manual şi exemple pentru 11 proceduri diferite), precum şi
exemple pentru diverse fişe necesare în cadrul implementării sistemului OH&S (fişa de neconformităţi, fişa de evaluare
a riscurilor, fişa de acţiuni preventive/corective, raport de audit etc.).
Lucrării i se adaugă cele două documente române OHSAS 18001 şi OHSAS 18002.

Lucrarea costă 191 lei, cu TVA inclus.

18  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

O SECURITATE SPORITĂ A TRANZACŢIILOR FINANCIARE ELECTRONICE GRAŢIE


NOULUI STANDARD ISO CU PRIVIRE LA TEHNOLOGIILE DE VÂRF ALE AUTENTIFICĂRII
BIOMETRICE
SAFER ELECTRONIC FINANCIAL TRANSACTIONS WITH NEW ISO STANDARD
FOR STATE-OF-THE-ART BIOMETRIC AUTHENTICATION

ISO has just published a standard to increase the security of financial transactions over electronic media. The new stan-
dard, ISO 19092:2008, Financial services – Biometrics – Security framework, establishes the security requirements for the
implementation and management of state-of-the-art biometric identification technology within the financial industry
Key words: electronic financial transactions, safety, biometric authentication, security framework, international standardization
Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a ficare a persoanelor în serviciile financiare. El prezintă
publicat de curând un nou standard pentru a securi- tipurile de tehnologii biometrice şi se referă la proble-
za şi mai mult tranzacţiile financiare electronice. Noul mele de aplicare.
standard, ISO 19092:2008, Servicii financiare. Biometrie.
Cadru de securitate, stabileşte cerinţele de securitate Standardul prezintă arhitecturile pentru implemen-
pentru aplicarea şi managementul tehnologiilor de vârf tare, specifică cerinţele minime de securitate pentru un
pentru identificarea biometrică în domeniul financiar. management eficace şi propune recomandări şi obiecti-
Surse de extraordinare reduceri de costuri şi de efi- ve de control aplicate de către profesionişti. El stimulează
cacitate sporită, tehnologiile informatizate au revoluţi- integrarea biometriei în domeniul financiar şi manage-
onat acest sector şi au înmulţit tranzacţiile electronice. mentul informaţiilor biometrice în cadrul programului
În fiecare zi, fonduri şi capitaluri de trilioane de dolari general de management al securităţii informaţiei
sunt transferate pe sisteme de plăţi şi alte sisteme fi- întreprinderii.
nanciare prin telefon, servicii de transmitere şi alte me-
canisme de comunicare electronică. Standardul ISO 19092:2008 tratează, de asemenea,
Conform standardului ISO 19092:2008, simplul vo- următoarele subiecte:
lum şi valoarea unor asemenea tranzacţii expun con-
tinuitatea financiară şi clienţii săi la grave riscuri de al-  utilizarea biometriei pentru autentificarea angajaţi-
terare, de substituţie sau de distrugere accidentală sau lor şi a persoanelor care solicită servicii financiare prin:
deliberată a datelor. Este, deci, necesar, să se dispună - verificarea unei identităţi declarate;
de o metodă de autentificare „blindată”. - identificarea unui individ;
Biometria este considerată din ce în ce mai mult un  validarea referinţelor prezentate la înrolarea bio-
mijloc de autentificare fiabilă. Ea cuprinde tehnologii metrică pentru a sprijini autentificarea cerută de mana-
precum luarea amprentei digitale, identificarea vocii, gementul riscurilor;
scanarea ochiului şi imageria facială. Avantajul şi partea  managementul informaţiei biometrice de-a lun-
atrăgătoare ţin de facilitatea sa de utilizare, de nivelul gul întregului său ciclu de viaţă alcătuit din înrolarea,
său de securitate aparentă, de eficacitatea sa şi de ca- transmitere şi stocare, verificare, identificare şi înceta-
racterul său neinvaziv. rea înrolării;
Standardul ISO 19092:2008 descrie cazul de securi-  securitatea informaţiei biometrice în timpul ciclului
tate pentru utilizarea biometriei în scopuri de autenti- său de viaţă, cuprinzând integritatea datelor, autentifi-

Aprilie 2008 • Standardizarea  19


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
carea originii şi confidenţialitatea; bile şi importanţa lor creşte în era electronică actuală”,
 aplicarea biometriei la controalele de acces logice a declarat domnul Mark Lundin, preşedinte al subco-
şi fizice; mitetului ISO care a elaborat standardul (subcomitetul
 supravegherea care vizează protejarea instituţiei SC 2, Managementul securităţii şi operaţii bancare gene-
financiare şi a clienţilor săi; rale, al comitetului tehnic ISO/TC 68, Servicii financiare).
 securitatea echipamentului informatic utili-
zat în timpul întregului ciclu de viaţă al informaţiei Standardul ISO 19092:2008, Servicii financiare. Bi-
biometrice. ometrie. Cadru de securitate, poate fi achiziţionat de la
Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vân-
„Standardul ISO 19092:2008 propune domeniului zări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1,
financiar un instrument preţios, bazat pe consens in- Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
ternaţional, care va încuraja aplicarea sigură a biome-
triei ca metodă de autentificare în acest sector. Acest Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă
standard de avangardă pregăteşte viitoarea generaţie nr. 1111/2008
de tranzacţii financiare. Ele vor fi mai sigure şi mai fia-

Cerinţele familiei ISO 9000 privind implementarea unui sistem


de management al calităţii în organizaţie.
Ghid pentru realizarea documentaţiei de sistem
Pentru a comanda acest produs, vă rugăm să ne contactaţi:
editura@asro.ro sau 316.77.23, 316.77.25 sau fax: 312.94.88/317.25.14
Pentru a facilita procesul costisitor de implementare a cerinţelor SR EN ISO 9001:2001 şi a celorlalte standarde
din familia ISO 9000 şi pentru a vă uşura eforturile de pregătire a documentaţiei necesare, ASRO a realizat o so-
luţie practică, un CD ce conţine tot ceea ce este necesar să cunoaşteţi pentru a vă realiza singuri documentaţia
de sistem, a vă pregăti singuri auditurile interne şi a vă implementa singuri, fără ajutor specializat, un sistem de
management al calităţii care ulterior să poată fi certificat fără probleme.
Produsul este realizat în format electronic, uşor de utilizat, cu legături elec-
tronice între diferitele elemente prezentate şi vine în sprijinul dumneavoas-
tră cu detalii referitoare la:
• abordarea tematică şi pragmatică a managementului calităţii;
• cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001;
• etapele implementării unui sistem de management al calităţii în organiza-
ţia dumneavoastră prin prisma lui SR EN ISO 9001:2001;
• modul de desfăşurare a auditului intern în cadrul organizaţiei dumnea-
voastră conform SR EN ISO 19011:2003;
• modul de realizare a manualului calităţii (inclusiv politica în domeniul
calităţii, cu exemple practice), cerinţă expresă a SR EN ISO 9001:2001;
• modul de realizare a procedurilor de sistem cerute de
SR EN ISO 9001:2001 (cu exemple practice).
Pe lângă întreaga gamă de standarde (14 standarde) indispensabile imple-
mentării unui sistem de management al calităţii necesar unei organizaţii aflate la început de drum, în acest nou produs se
oferă exemple concrete, cu numeroase observaţii şi explicaţii amănunţite, referitoare la documentaţia unui sistem de mana-
gement al calităţii (SMC) – manualul calităţii, proceduri de sistem, politica în domeniul calităţii.

DORIŢI SĂ REALIZAŢI CU UŞURINŢĂ DOCUMENTELE NECESARE ÎN VEDEREA CERTIFICĂRII ORGANIZAŢIEI DVS.?


NIMIC MAI SIMPLU!
PREZENTUL GHID VĂ OFERĂ ÎN VARIANTA ELECTRONICĂ FORMATUL NECESAR ŞI INFORMAŢIA DORITĂ!
Exemplele de manual al calităţii şi de proceduri de sistem, editate în formatul word, vă permit modificarea şi prin urmare
adaptarea uşoară la cerinţele specifice organizaţiei dumneavoastră.

20  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

ATELIERUL 2008 CU PRIVIRE LA AUTOMOBILUL INTEGRAL CONECTAT


FULLY NETWORKED CAR 2008 BRINGS FORMULA 1 FLAVOUR

This year’s Fully Networked Car event at the Geneva International Motor Show will take on a motor sport theme as well
as tackle the pressing issue of global climate change. For the third year running, ISO teamed up with ITU and IEC under
the World Standards Cooperation (WSC) banner to host the Fully Networked Car workshop and exhibition at the Geneva
International Motor Show, 5-7 March 2008
Key words: fully networked car, information and telecommunication technologies, international standards, environmental
aspects
În acest an, Atelierul cu privire la automobilul integral conectat, la Salonul internaţional al automobilului, de la
Geneva, a fost plasat sub semnul sportului automobilistic; el a tratat, de asemenea, problema arzătoare a schim-
bării climei. Pentru al treilea an consecutiv, ISO a făcut echipă cu UIT şi cu CEI, sub egida Cooperaţiei Mondiale a
Standardizării (WSC) pentru a organiza între 5 şi 7 martie 2008 Salonul Internaţional al Automobilului de la Gene-
va, atelier şi expoziţie consacrate
automobilului integral conectat.

Această expoziţie s-a axat pe


locul tehnologiei informaţiei şi
comunicării (ITC) în construcţia
vehiculelor cu motor şi, mai pre-
cis, în cadrul standardelor care
vor facilita convergenţa acestor
industrii. În contextul noilor ini-
ţiative luate de către UIT pentru
a imagina soluţii pe termen lung
care pun ICT-ul în serviciul luptei
contra schimbării climatice şi a
încălzirii planetei, problema cen-
trală va consta în modul în care
utilizarea ICT-ului la bordul vehi-
culelor poate ajuta la urmărirea
evoluţiei schimbării climei şi la
atenuarea efectelor acestora.

Expoziţia a prezentat în ex-


clusivitate noul model de For-
mula 1 al echipei Honda Racing
F 1 2008, înscriindu-se în cadrul
proiectului „Earthdreams car”,
care pune accentul pe protec-
ţia mediului şi pe tehnologiile

Aprilie 2008 • Standardizarea  21


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
ecologice de mâine. După părerea experţilor, sistemele îmbunătăţite de management al traficului şi de asistenţă
la condus pot contribui la reducerea consecinţelor traficului asupra mediului.

În acest an, programul 2008 al Atelierului cu privire la automobilul integral conectat a fost marcat de o alo-
cuţiune rostită de Max Mosley, preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Automobilului – FIA, organul director al
sporturilor automobilistice din întreaga lume – inclusiv al campionatului mondial de Formula 1 – care se ocupă la
nivel mondial de diverse probleme legate de automobil, automobilism şi mobilitate.

Tehnologia informaţiei şi a comunicării la bordul vehiculelor reprezintă pentru consumator un plus de secu-
ritate, confort şi mobilitate. Potrivit previziunilor, piaţa ar putea să atingă mai multe milioane de dolari. După pă-
rerea generală, dezvoltarea tehnologiilor noi trece prin standardizare şi coordonarea între fabricanţii de vehicule,
organismele de standardizare şi profesioniştii din domeniul ICT.

Expunerile prezentate au permis să se clarifice unele probleme complexe şi fascinante care se pun în dome-
niul automobilistic. De exemplu:

 care sunt modelele operaţionale de adoptat pentru îmbinarea domeniului automobilistic cu cel al
telecomunicaţiilor?
 care sunt cerinţele de ordin juridic şi politic ?
 cum se abordează provocările la nivel tehnic şi ingineresc ?
 cum se garantează adoptarea standardelor corespunzătoare pentru a răspunde complexităţii numeroaselor com-
ponente electronice şi a permite dezvoltarea întregului potenţial al pieţei ?
 ce măsuri se vor lua pentru protecţia mediului?

Aceste întrebări, precum şi multe altele au fost examinate detaliat. Obiectivele atelierului sunt să se reflecteze
asupra acestor întrebări, să se stabilească un dialog constructiv între toate părţile interesate, să se îmbunătă-
ţească înţelegerea între domeniul ITC şi cel automobilistic şi să se îmbine eforturile şi competenţele pentru a se
elabora standarde în folosul tuturor. Manifestarea a reunit părţi interesate din întreaga lume, pentru a promova
inovaţia şi a asigura că tehnologia comunicaţiilor progresează în ritm rapid.

Două comitet tehnice ale ISO sunt active în domeniul problemelor tratate de acest atelier: ISO/TC 22, Vehicule
rutiere, care a publicat 677 de standarde şi al cărui domeniu de lucru se referă la toate problemele de standardiza-
re privind compatibilitatea, interschimbabilitatea şi securitatea, ocupându-se în mod deosebit de terminologie şi
metodele de încercare (inclusiv caracteristicile instrumentelor) care permit evaluarea performanţelor următoare-
lor tipuri de vehicule rutiere şi echipamente: vehicule cu motor, automobile, remorci, remorci uşoare, ansambluri
de vehicule şi vehicule articulate.

ISO/TC 204, Sisteme inteligente de transport, care a publicat 63 de standarde, şi al cărui domeniu de lucrări se
referă la standardizarea sistemelor de comandă, de comunicare şi informare în domeniul transporturilor urbane
şi rurale de suprafaţă, inclusiv aspectele intermodale şi multimodale, informarea călătorului, managementul cir-
culaţiei rutiere, transporturile publice, serviciile de urgenţă şi cele comerciale în domeniul sistemelor inteligente
de transport.

În plus, ISO/TC 207, Managementul de mediu, a elaborat 22 de standarde în domeniul sistemelor de manage-
ment de mediu şi al instrumentelor de sprijin al dezvoltării durabile. Printre aceste standarde figurează cele trei
standarde ISO 14064 referitoare la contabilizarea şi verificarea gazelor cu efect de seră, precum şi ISO 14065:2007,
care furnizează cerinţele pentru acreditarea organismelor care desfăşoară aceste activităţi. Aceste standarde, care
vor ajuta întreprinderile în domeniul schimbării climei, sprijină programele de schimb de drepturi de emitere.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă nr. 1116/2008

22  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE LA NIVELUL


UNIUNII EUROPENE ŞI NOUL STANDARD SR OHSAS 18001: 2008
OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY MANAGEMENT SYSTEM OF THE LEVEL
OF THE EUROPEAN UNION AND THE NEW STANDARD SR OHSAS 18001:2008

Dr. ing. Speranţa Stomff

The subject of occupational health and safety has occurred systematically at international level ever since the period after
the II-nd World War when found an impulse in the ’50; all these considered, yet it still can be noticed a lack of consensus
in approaching this problem.
Facing the difficulties in adopting a consensus in this matter, several national standardization bodies in Europe, Australia,
South Africa and Asia, as well as international certification bodies made the decision to create a referential: OHSAS 18001.
The new version of OHSAS 18001, this time as a standard (published on 31-st of July 2007) is more compatible with
ISO 9001:2000 and ISO 14001:2004, keeping the same order of subclauses and most of the changes in ISO 14001:2004,
fact that will encourage its integration in an unitary management system quality-environment-health and occupational
safety
Key words: occupational health and safety, management system, legislation
Subiectul sănătăţii şi securităţii la locul de muncă ferite pe care fiecare ţară a Uniunii Europene le-a oferit
s-a întâlnit în mod sistematic, la nivel internaţional, încă în momentul acordării aceloraşi directive cu legile na-
din perioada imediată de după cel de al doilea război ţionale au dus la apariţia unor referenţiale diferite, cu
mondial, găsindu-şi impulsul în anii ’50. specific naţional, nereuşindu-se până în acest moment
La nivelul Uniunii Europene, securitatea şi sănăta- o abordare unitară la nivelul Uniunii Europene a legis-
tea în muncă constituie acum una din cele mai sub- laţiilor naţionale sau a standardelor europene. Tocmai
stanţiale şi mai importante sectoare din politica socială aceste problematici au constituit până acum piedici în
a acesteia. Încă din 1951, Comunitatea Europeană a introducerea sistemelor organizatorice în domeniul se-
Cărbunelui şi Oţelului s-a ocupat de securitatea anga- curităţii şi siguranţei în muncă, structurate astfel încât
jaţilor, preocuparea aceasta extinzându-se prin Tratatul să poată fi supuse unor controale independente (siste-
de la Roma asupra tuturor persoanelor angajate. Drept me certificate).
urmare, a fost dezvoltat un corpus substanţial de legis- Cu toate schimbările preconizate de întrunirea Con-
laţie menit ridicării standardelor de securitate şi sănă- siliului European de la Lisabona şi de apariţia Agenţiei
tate începând cu sfârşitul anilor ’70 şi, în special, după Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, nu
adoptarea Actului European Unic în 1987. pot fi mascate realităţile situaţiei prezente: încă există
Chiar dacă politicile co-
munitare de armonizare a Încă există la nivelul Uniunii Europene rate foarte crescute ale accidentelor
diferitelor legislaţii au avut de muncă în anumite sectoare, care reprezintă majoritatea accidentelor
drept scop depăşirea diver- înregistrate în UE. Patru sectoare (pescuit, agricultură, construcţii, sănătate
sităţilor şi a rezistenţelor în
şi servicii sociale) au o rată a accidentelor cu 30% peste medie. Alte patru
procesul de căutare a unei
apropieri comune la nivel sectoare (industria extractivă, industria meşteşugărească, hoteluri – resta-
european, interpretările di- urante şi transport) au o rată cu aproximativ 15% peste medie.

Aprilie 2008 • Standardizarea  23


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
la nivelul Uniunii Europene rate foarte crescute ale ac- sens în abordarea acestei probleme. Nu s-a reuşit încă
cidentelor de muncă în anumite sectoare, care repre- realizarea unor standarde comparabile şi compatibile
zintă majoritatea accidentelor înregistrate în UE. Patru cu cele din familia ISO 9000 sau ISO 14000. În aceas-
sectoare (pescuit, agricultură, construcţii, sănătate şi tă privinţă au acţionat deja comitetele internaţionale
servicii sociale) au o rată a accidentelor cu 30% peste ISO/TC 176 şi ISO/TC 207, dar eforturile lor nu au fost
medie. Alte patru sectoare (industria extractivă, indus- încununate de succes, cel puţin până în acest moment:
tria meşteşugărească, hoteluri – restaurante şi trans- o primă consultare realizată la Geneva în 1996 s-a sol-
port) au o rată cu aproximativ 15% peste medie. dat cu un vot negativ din partea membrilor ISO, a doua
Aceste cifre sunt şi mai mari dacă luăm în conside- consultare, care a avut loc în aprilie 2000, s-a soldat cu
rare numai întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) şi un vot pozitiv (52 pentru, 29 împotrivă) dar, din păcate,
întreprinderile foarte mici: în construcţii, de exemplu, insuficient pentru a trece (hotărârile se iau cu 2/3 din
rata medie a accidentelor este cu 41% peste medie, numărul de membri al comitetului tehnic). Şi în prezent
ajungând să depăşească media cu 124% în cazul firme- se lucrează la elaborarea unui standard internaţional
lor care au între unul şi nouă angajaţi şi cu 130% pentru în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii
acelea care au între 10 şi 49 de angajaţi. în muncă care să fie compatibil şi cu ISO 9001 şi cu
ISO 14001.
La nivelul Uniunii Europene, se consideră că pro- Pe de altă parte, Secretariatul General al ISO a decis
movarea unui sistem sigur şi eficient, care să garanteze în perioada respectivă să ofere Organizaţiei Internaţio-
sănătatea şi securitatea la locul de muncă nu poate fi nale a Muncii posibilitatea să vină cu propriul proiect,
realizată decât printr-un singur mijloc, cel al politicii de un ghid numit ILO-OSH:2001, Principii directoare privind
sănătate şi securitate: aceasta prezintă legături strânse sistemele de gestiune a securităţii şi sănătăţii în muncă.
cu modul de proiectare a echipamentelor de muncă, În faţa dificultăţilor în adoptarea unui consens în
cu politica de angajare, cu politica aplicată persoanelor această problemă, mai multe organisme naţionale de
cu handicap, ca şi cu alte politici cum ar fi transporturile standardizare din Europa, dar şi din Australia, Africa de
şi, desigur, politica de sănătate preventivă sau curativă, Sud, Asia, precum şi organisme de certificare de nivel
în general. internaţional au luat hotărârea de a crea un referenţial:
OHSAS 18001, ghid difuzat sub sigla BSI. Acest ghid are
la bază, în principal, standardul britanic BS 8800:1996,
 siguranţa şi sănătatea în muncă trebuie să se con-
dar şi standarde norvegiene, italiene, australiene etc.;
stituie într-un element important în cadrul strategiei
încă din momentul apariţiei, 1999, a cunoscut un suc-
europene de angajare, dată fiind importanţa acesteia
ces real, un mare număr de organizaţii adoptându-l în
în termenii promovării calităţii personalului şi ai utiliză-
scurt timp şi certificându-se după acest referenţial. Bi-
rii potenţialului productiv al Uniunii. Această strategie
neînţeles că, în viitor, acest ghid va sta la rândul lui la
avansează o serie de propuneri noi care permit o întări-
baza prefiguratei familii ISO 18000, familie după care se
re a acestei legături;
va certifica, la nivel internaţional, managementul secu-
 trebuie întărită raportarea la normele comunitare rităţii şi sănătăţii ocupaţionale .
referitoare la fabricarea şi vânzarea echipamentelor Noua versiune a BS OHSAS 18001, de data aceas-
tehnice şi a produselor chimice. Aceasta poate fi favo- ta ca standard (publicare: 31 iulie 2007) este mai com-
rizată printr-un efort sistematic de colectare a datelor patibilă cu ISO 9001:2000 şi ISO 14001:2004, păstrând
privind efectele pe care aceste echipamente şi produse aceeaşi ordine a clauzelor şi majoritatea schimbărilor
le au asupra sănătăţii în muncă, precum şi consecinţele din ISO 14001:2004, ceea ce va încuraja integrarea lui
asupra consumatorilor activi sau pasivi. În acest sens, într-un sistem de management unitar calitate-mediu-
practicile de etichetare voluntară pot avea o contribu- sănătate şi securitatea ocupaţională.
ţie importantă; Principalele schimbări faţă de ediţia anterioară a
 trebuie întărite legăturile dintre noua strategie a ghidului OHSAS 18001, sunt:
UE privind securitatea şi sănătatea în muncă şi strategia
privind sănătatea publică, printr-o mai strânsă coope- • „sănătăţii” i se acordă o mai mare importanţă;
rare. Experienţa dobândită în prevenirea unor pericole
• OHSAS 18001 este acum un standard, nu o spe-
majore ale sănătăţii publice – în special diferitele tipuri
cificaţie sau un document, ca în ediţia anterioară. Acest
de dependenţe - poate fi utilizată în adoptarea de mă-
lucru reflectă interesul crescând faţă de adoptarea lui
suri preventive la locul de muncă. Pe de altă parte, să-
OHSAS 18001 ca standard naţional privind sistemul de
nătatea în muncă trebuie recunoscută ca un determi-
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale;
nant important al stării globale de sănătate.
• modelul „Planifică – Efectuează – Verifică – Ac-
La nivel internaţional, se remarcă o lipsă de con- ţionează” este dat doar în capitolul Introducere, în tota-

24  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
litate, nu ca secţiuni de diagrame la începutul fiecărei • au fost introduse noi cerinţe pentru investiga-
clauze ca în ediţia anterioară; rea incidentelor (a se vedea 4.5.3.1).
• publicaţiile de referinţă din Clauza 2 se limitea-
Organizaţiile deja certificate pe OHSAS 18001 în
ză doar la documentele internaţionale;
versiunea anterioară au la dispoziţie o perioadă de
• au fost adăugate noi definiţii, iar definiţiile exis- tranziţie de doi ani spre noua versiune.
tente au fost revizuite; Standardul SR OHSAS 18001:2008, care a apărut la
• există îmbunătăţiri semnificative în alinierea 31 martie 2008, din seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii
cu standardul ISO 14001:2004 şi a fost îmbunătăţită Ocupaţionale (OHSAS) împreună cu OHSAS 18002 – Linii
compatibilitatea cu ISO 9000:2000; directoare pentru implementarea OHSAS 18001, a fost
elaborat ca răspuns la cererea insistentă a clienţilor cu
• termenul „risc tolerabil” a fost înlocuit cu ter- privire la un standard recunoscut al sistemului de ma-
menul „risc acceptabil” (a se vedea 3.1); nagement al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă
• termenul „accident” este acum inclus în terme- de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de
nul „incident” (a se vedea 3.9); management.
Cea de-a doua ediţie a OHSAS 18001 este focalizată
• definiţia termenului „pericol” nu se mai referă la
pe clarificări asupra primei ediţii şi a luat în considerare
„dauna adusă proprietăţii sau daună adusă mediului de
prevederi din ISO 9001, ISO 14001, ILO-OSH, precum şi
lucru” (vezi 3.6);
din alte standarde din domeniul sistemului de manage-
• acum este considerat că astfel de „daune” ment OH&S sau alte publicaţii, pentru a spori compati-
nu sunt direct legate de managementul sănătăţii bilitatea acestor standarde în beneficiul utilizatorilor.
şi securităţii ocupaţionale, care reprezintă scopul SR OHSAS 18001:2008 este compatibil cu standardele
prezentului standard, ci este inclus în domeniul pentru sisteme de management SR EN ISO 9001:2001 (ca-
managementului evaluării riscurilor. În schimb, ris- litate) şi SR EN ISO 14001:2004 (mediu), pentru a facilita
cul unei astfel de „daune” cu efect asupra sănătăţii integrarea sistemelor de management al calităţii, me-
şi securităţii ocupaţionale trebuie identificat prin diului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către
intermediul procesului de evaluare a riscurilor din organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
cadrul organizaţiei şi ţinut sub control prin aplica- Standardul SR OHSAS 18001:2008, care acoperă
rea unui control al riscurilor adecvat; sistemul de management OH&S, intenţionează să asi-
gure organizaţiei elementele necesare unui sistem de
• articolele 4.3.3 şi 4.3.4 au fost îmbinate, aliniin-
management OH&S efectiv, care să poată fi integrat cu
du-se cu ISO 14001:2004;
alte sisteme de management şi să ajute organizaţia în
• o nouă cerinţă a fost introdusă pentru a ierar- realizarea obiectivele OH&S precum şi a obiectivelor
hiza controlul riscului ca parte a planului OH&S (a se economice.
vedea 4.3.1); Pe ansamblu, standardul SR OHSAS 18001:2007 nu
• managementul schimbării este acum prezen- reprezintă soluţia tuturor problemelor de securitate şi
tat mai explicit (a se vedea 4.3.1 şi 4.4.6); sănătate ocupaţională ale unei organizaţii, dar oferă o
modalitate practică de a realiza un sistem de muncă mai
• a fost introdusă o nouă clauză: „Evaluarea con- sănătos şi mai sigur şi de a îmbunătăţi continuu perfor-
formităţii” (a se vedea 4.5.2); manţele printr-un sistem integrat de management.
• au fost introduse noi cerinţe privind partici-
parea angajaţilor la dezvoltarea şi revizuirea manage-
mentul OH&S şi consultarea contractorilor (a se vedea
4.4.3.2);

Aprilie 2008 • Standardizarea  25


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Aditivi alimentari (continuare din numărul trecut)


Food additives (sequel from former issue)

GABRIELA CAZAN, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO


MIOARA VISTIG, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO

This article is a small guide allowing us to „read” the dangers hiding in our daily food. It is better to know the E’s indicative
and its pharmaceutical designation in order to be able to choose the food product depending on the effects these E-s can
have over the human body
Key words: food additives, food products, indicative, pharmaceutical designation, effects, human body
Unul dintre alimentele cele mai mul uman are o mare rezistenţă faţă na) şi cele care o cresc (glucagon,
studiate şi mai contestate de me- de acţiunea microbilor patogeni adrenalină, hormonul de creştere
dicină, fie clasică, fie naturistă, este sau a produşilor toxici ai acestora. etc. Pentru un organism adaptat de
zahărul. Zahărul este un aliment Pentru a putea înţelege mai bine milioane de ani să se hrănească cu
foarte concentrat, acesta fiind unul cum se produc dezechilibre în lanţ zaharuri complexe din fructe, mie-
dintre alimentele care uzează pur şi prin consumarea unei mari cantităţi re, cereale şi legume, ingerarea unei
simplu anumite organe, tot aşa cum de zahăr, trebuie să reamintim că
un combustibil care are cifra octani- glicemia reprezintă nivelul gluco-  Insulină – Hormon hipoglicemiant care
că prea mare uzează un motor. Şi to- zei din sânge. Deci, mulţumită mai micşorează nivelul glucozei în sânge, secre-
tuşi ... datorită imunităţii), organis- multor mecanisme de reglare, gli- tat de către pancreas şi a cărei insuficienţă
cemia este menţinută constantă (în provoacă diabetul. Insulina este produsă în
 Imunitate – Totalitate a mecanismelor pancreas de către celulele beta ale insulelor
jur de 1 gram la litru) cu scopul de a lui Langerhans sub formă de proinsulină, o
de apărare a organismului împotriva ele-
aduce organelor şi ţesuturilor canti- formă inactivă de înmagazinare. În funcţie
mentelor străine de organism, în particular
împotriva agenţilor infecţioşi (virusuri, bac- tăţi constante de glucoză sangvină. de nevoile organismului, proinsulina se îm-
terii sau paraziţi). Imunitatea pune în joc Reglarea nivelului sangvin al gluco- parte în 2 părţi: peptidul C şi insulina. Insuli-
mecanisme împotriva agenţilor exteriori: zei este asigurată ca urmare a unui na eliberată în sânge se fixează pe receptorii
a) imunitate mediată humoral (pe cale specifici situaţi pe membranele celulelor, în
echilibru permanent între substan- ficat, în muşchi şi în ţesutul adipos. Insulina
sangvină), în care anumite globule albe,
ţe, de natură mai ales hormonală, este singurul hormon al organismului cu
care micşorează glicemia (insuli- acţiune hipoglicemiantă, acesta făcând ca
Expert standardizare glucoza din sânge să intre în celule, care o
ing. GABRIELA CAZAN, adre- folosesc pentru producerea de energie. To-
sa: Calea Victoriei, nr. 118, etaj 4, denumite limfocite B, se transformă în plas- tuşi, atunci când insulina se fixează în ficat,
mocite care se transformă în anticorpi; aceasta favorizează constituirea rezervei
camera 18, tel. şi fax: 310.43.09, b) imunitate mediată celular, în care alte de glucoză sub formă de glicogen. De al-
e-mail: gabriela.cazan@asro.ro globule albe, denumite limfocite T, intervin tfel, acest hormon favorizează sinteza pro-
Expert standardizare mulţumită secreţiei diferitelor proteine, de- teinelor şi împiedică distrugerea lipidelor.
numite citokine, şi îşi exercită proprietăţile Reglarea secreţiei de insulină este directă: o
ing. MIOARA VISTIG, adresa: lor citotoxice. hiperglicemie (creşterea nivelului sangvin al
Calea Victoriei, nr. 118, camera 406, (Definiţie şi comentariu conform LAROUSSE glucozei) stimulează sintetizarea sa (definiţie
tel. şi fax: 312.47.44, – Dicţionar de Medicină, editura Univers en- şi comentariu conform LAROUSSE – Dicţio-
ciclopedic) nar de Medicină, editura Univers enciclope-
e-mail: mioara.vistig@asro.ro dic)

26  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
ciocolate sau a altor dulciuri con- obosesc şi uzează organismul (mai este însoţit şi de un stres puternic.
centrate este un adecvat şoc, care ales pancreasul), epuizând în ace-
produce dezechilibre în lanţ: laşi timp sistemul nervos. • caria dentară apare la 94 %
din populaţia care consumă produ-
• zahărul străbate cu uşurin- Organismul uman are o mare se cu zahăr (de şase ori mai mult de-
ţă intestinul subţire ajungând în capacitate de adaptare, astfel încât cât în urmă cu 200 de ani, înainte de
sânge, unde provoacă o stare de la cei mai mulţi aceste fenomene descoperirea zahărului). În urmă cu
hiperglicemie); noi sunt suportate o bună perioadă zece ani, se credea că o carie den-
de timp, după care, într-un târziu, tară rezultă ca urmare a faptului că
• această stare de hiperglice- apar problemele de sănătate. Fap- zahărul şi dulciurile favorizează dez-
mie va determina o stare de excita- tul că aceste probleme apar ceva voltarea bacteriilor pe dinţi, şi totuşi
re fizică şi nervoasă; mai târziu nu înseamnă însă că nu nu aceasta este cauza. Cercetări re-
apar sau că sunt mai puţin grave. cente au demonstrat că o carie den-
• în acest moment, pancrea- Iată care sunt principalele tulburări tară apare ca urmare a perturbării
sul fiind alertat peste măsură, secre- cu care se confruntă consumatorii unui lanţ de procese metabolice ale
tă mai multă insulină decât normal, de zahăr: calciului.
ceea ce are ca rezultat scăderea za-
hărului din sânge sub medie, astfel • pancreasul suprasolicitat se • obezitatea se instalează
încât în scurt timp se instalează o dereglează pur şi simplu, normali- frecvent la marii consumatori de
stare de hipoglicemie); zând tot mai greu glicemia, ceea ce dulciuri. Obezitatea apare nu ca ur-
duce la diabetul zaharat), cu toate mare a faptului că zahărul este atât
• ficatul îşi face datoria şi consecinţele sale cumplite: de la de bogat în calorii pe cât se crede,
transferă o parte din rezervele sale orbire până la tulburări circulatorii ci pentru că perturbă echilibrul hor-
de glucide în sânge. majore sau boli cardiace fatale. În monal, ceea ce duce la creşterea
România se estimează că peste şase apetitului şi la dezvoltarea în exces
Aceste alternanţe dereglează sute de mii de oameni suferă, în di- a ţesutului adipos.
întreg metabolismul) şi în timp, ferite stadii, de diabet.
• o serie de alte boli cum ar fi:
 Hiperglicemia apare ca urmare a creşte-
rii glicemiei şi este unul dintre simptomele
• sistemul imunitar este par- reumatismul, anemia, astenia, dege-
caracteristice ale diabetului zaharat. (Co- ţial inactivat vreme de câteva ore nerescenţa osoasă, cancerul, sclero-
mentariu conform LAROUSSE – Dicţionar după ingerarea zahărului printr-un za multiplă, sinuzita şi rinita cronică,
de Medicină, editura Univers enciclopedic) lanţ de procese hormonale prea precum şi tulburările hormonale se
 Hipoglicemia apare ca urmare a diminu-
complexe pentru a fi descris în acest agravează, ca o consecinţă a consu-
ării glicemiei şi riscă să ducă la o pierdere a
cunoştinţei dacă scăderea este importantă articol. Aceasta duce la o expunere mului de zahăr şi se vindecă ca prin
(comentariu conform LAROUSSE – Dicţionar periculoasă şi inutilă la gripă, boli farmec o dată ce am renunţat la el.
de Medicină, editura Univers enciclopedic) de plămâni, infecţii urinare şi intes-
 Metabolism – Totalitatea reacţiilor bio- tinale, rinită, sinuzită etc. Ţinând seama de cele menţio-
chimice care se produc în organism. Meta-
bolismul cuprinde două mari procese:
nate mai sus, vă propunem ca pen-
a) anabolismul care este totalitatea reacţii- • lipsa de calciu se instalează tru o perioadă să renunţaţi la zahăr
lor chimice care conduc la o sinteză sau la o cu timpul, mai ales dacă consumul … să zicem timp de o lună. De ce vă
fabricare; anabolismul necesită, în general, regulat de zahăr în diferite forme propunem acest lucru ? … Pentru a
un consum de energie;
verifica în practică efectul miraculos
b) catabolismul care este totalitatea reacţi- energia necesară pentru a menţine tempe-
ilor care conduc la o degradare; catabolis- ratura corpului, ritmul cardiac, funcţionarea al renunţării la „moartea albă”, după
mul antrenează, în general, o eliberare de plămânului şi a altor funcţiuni de bază etc.) cum este denumit zahărul de către
energie. (definiţiile şi comentariile conform LAROUS- naturiştii occidentali.
Metabolismul energetic este totalitatea SE – Dicţionar de Medicină, editura Univers
reacţiilor metabolice ale organismului: în enciclopedic)
cursul unui lanţ de reacţii foarte lung şi  Diabet zaharat – Afecţiune cronică care
complex, denumit ciclul lui Krebs, energia se caracterizează printr-o glicozurie (pre- ÎNLOCUITORII NATURALI
provenind de la nutrimente (proteine, lipi- zenţă de zahăr în urină) provenind dintr-o AI ZAHĂRULUI
de şi glucide) este mai întâi transformată glicemie (exces de zahăr în sânge). Diabetul Cel mai potrivit înlocuitor natu-
şi stocată (anabolism) sub formă de ade- zaharat este cauzat de o insuficienţă sau o
ral al zahărului este mierea de albi-
nozintrifosfat (A.T.P), moleculă prezentă în încetinire a secretării insulinei de către pan-
celule. Această energie este apoi eliberată creas, hormonul necesar utilizării glucozei ne, care nu este numai un amestec
prin degradarea (catabolismul) A.T.P – ului pentru a răspunde necesităţilor energetice foarte complex de zaharuri natura-
pentru a acoperi cheltuielile energetice: celulare (definiţie şi comentariu conform le, ci şi un produs viu, care conţine
creştere, activitate fizică, cheltuieli de între- LAROUSSE – Dicţionar de Medicină, editura substanţe special făcute să ajute
ţinere şi reparaţie, metabolismul bazal (este Univers enciclopedic)

Aprilie 2008 • Standardizarea  27


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
organismul să asimileze fără probleme acest aliment. În perioada de vară, un înlocuitor şi mai bunt sunt fructele
proaspete care atunci se vor găsi din abundenţă. Sucurile, salatele de fructe, fructele consumate ca atare sunt
o adevărată relaxare pentru organism, ducând la normalizarea glicemiei, la reglarea funcţiilor pancreasului, la
rafinarea gustului, precum şi a percepţiilor olfactive. Iarna, fructele uscate: stafidele, smochinele, curmalele, cai-
sele deshidratate etc. sunt un excelent înlocuitor al zahărului. Acestea sunt foarte dulci, foarte bogate în zaharuri
(aproape 80 % din masa acestora), dar sunt mult mai uşor de suportat de organism decât zahărul alb.
Există anumite plante care au proprietatea de a corecta într-o bună măsură efectele nefaste ale consumului
de zahăr şi de alimente îndulcite cu zahăr. Cele mai cunoscute şi la îndemână antidoturi de acest fel sunt:

• tijele şi frunzele proaspete de păpădie - consumate ca atare sau sub formă de salată;

• frunzele de dud, de afin, de nuc - se ia o linguriţă pulbere de plantă uscată de patru ori pe zi, la două ore
după masă, cu puţină apă;

• afinele proaspete şi sucul de afine.

După cum am spus


şi în articolele anterioa-
re, E-urile sunt substanţe
care intră în componen-
ţa tuturor produselor ali-
mentare pe care le găsim
în rafturile magazinelor.
Cum aditivii alimentari
sunt utilizaţi în scopul
menţinerii îndelunga-
te a calităţii produselor,
pentru îmbunătăţirea
gustului, menţinerea
culorii şi a consistenţei
produselor, dar şi în sco-
pul controlării acidităţii
şi a alcalinităţii produse-
lor, numărul trecut după
E trebuie să reprezinte şi
categoria din care E-ul
respectiv face parte.
După afirmaţiile
specialiştilor, consumul
zilnic al aditivilor ali-
mentari duce – mai de-
vreme sau mai târziu – la
deteriorarea sănătăţii. În
ultimii ani, cercetările
ştiinţifice efectuate au
dus la concluzia că une-
le E-uri prezintă un grad
mare de nocivitate, dar
nu toate.
Profesorul Gheor-
ghe Mencinicopschi ne
avertizează că organis-
mul uman este lipsit
de apărare împotriva

28  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
E-urilor, pentru că nu le poate depista prin intermediul simţurilor. Specialiştii din domeniul chimiei alimentare
se străduiesc, de zeci de ani, să descopere soluţii pentru conservarea alimentelor, îmbunătăţirea gustului sau a
aspectului acestora.
Rezultatele muncii specialiştilor sunt E-urile. Contribuţia acestora poate fi benefică organismului, dar poate
fi şi extrem de nocivă. Din acest motiv, trebuie să ne punem întrebarea: Care sunt aditivii pe care trebuie să-i
evităm?
Marea majoritate dintre noi suntem preocupaţi de calitatea alimentelor îngurgitate în viaţa de fiecare zi. În
marile laboratoare ale lumii, cercetătorii caută soluţii eficiente la obsedantele întrebări ale acestui secolul al vite-
zei: ce, cum, când, cât şi unde mâncăm, pentru a ne menţine cât mai sănătoşi şi cât mai în formă. Factorii esenţiali
care contribuie la menţinerea sănătăţii, la prevenirea bolilor şi încetinirea procesului de îmbătrânire sunt hrana
corectă şi stilul de viaţă pentru care optăm. Ar fi foarte bine dacă am putea răspunde la următoarea întrebare: ce
înseamnă „hrană corectă”?
Chiar dacă suntem sceptici în această privinţă, adevărul este că nu ne dăm seama …deci, contează ce
mâncăm.
Autorul cărţii „Biblia alimentară”, profesorul Gheorghe Mencinicopschi, precizează în prefaţa acestui valoros
volum câteva principii privind alimentaţia corectă. Cercetătorii în domeniul fiziologiei au demonstrat, de mai mul-
ţi ani, că la nivel molecular, suntem cu adevărat ceea ce mâncăm şi ceea ce au mâncat părinţii sau strămoşii noştri.
Dar cum noi suntem fiinţe unicat, stă în puterea noastră să îmbunătăţim zestrea genetică printr-o dietă corectă şi
strict personalizată. În calculul dietei contează întotdeauna calitatea nutriţională a alimentului. Organismul „ştie”
să aleagă alimentele după efectul benefic pe care acestea îl au. Şi totuşi … de când s-au înmulţit E-urile, a apărut
o mare problemă: corpul uman nu mai poate alege corect, pentru că este indus în eroare de aditivii alimentari.
Dar ce-i drept … mulţi dintre aceştia tocmai de aceea au fost creaţi.
Pentru a asigura consumatorilor o alimentaţie fără riscuri, ţările membre ale Uniunii Europene fac eforturi
imense pentru a rescrie lista cu aditivi alimentari clasificaţi în funcţie de nocivitatea acestora. Există aditivi care
sunt consideraţi cancerigeni, alţii sunt doar „periculoşi”, dar sunt şi E-uri fără grad de risc. Oricare ar fi categoria
din care fac parte, aditivii alimentari trebuie să fie folosiţi conform legislaţiei Uniunii Europene, care face toate
eforturile pentru a pune ordine în acest domeniu.
Comisia Europeană este instituţia care va gestiona lista cu produsele aprobate, care vor constitui subiectul
unor analize de risc din partea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (AESE).
Ceea ce urmează este un mic ghid care să vă permită să descifraţi pericolele care se ascund în hrana noastră
cea de toate zilele. Legenda indicată în Tabelul 8 este valabilă pentru toate tabelele din acest articol.
Aditivii alimentari sau, după cum mai sunt denumiţi, E-uri, în ultimul timp, sunt consideraţi de mulţi dintre
consumatori ca fiind cele mai controversate ingrediente. Deci, mulţi consumatori consideră aditivii alimentari ca
fiind substante ciudate, cu nume complicate, fără rol în hrănirea noastra şi totodată potenţial vătămătoare. Poate
că ar fi timpul să ne gândim dacă este sau nu justificată această abordare.
Aditivii au fost folosiţi în prepararea şi păstrarea alimentelor din cele mai vechi timpuri ... dar, în ultimul secol,
odată cu dezvoltarea fără precedent a industriei alimentare, aceştia au căpătat un rol primordial în procesarea
alimentelor.
Aditivii alimentari autorizaţi a fi folosiţi în alimente diferă de la ţară la ţară. Lista aditivilor autorizaţi într-o ţară
este în permanenţă schimbare. De-a lungul anilor multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive asupra sănătăţii care
nu au fost cunoscute în momentul autorizării lor şi au fost scoşi de pe listă. De asemenea, mereu apar substanţe
noi care sunt autorizate a fi folosite în industria alimentară.
În Tabelul 8 se indică aditivii nenumerotaţi, denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Tabelul 8 – Aditivii nenumerotaţi

Denumire Comentarii
Albumină* -
Ambră cenuşie* Derivat din balenă
Acid arahidonic* Derivat din ficat, creier, glande sau uleiuri de origine animală
Aronia Derivat din Aronia arbutifolia; folosit ca extensor de gust la jeleuri, budinci, diverse prafuri
pentru prepararea deserturilor, iaurt, deserturi cu lapte, brânzeturi omogenizate, dulciuri
de cofetărie, prăjituri crocante, creme cu fructe, îngheţate, băuturi instant
Acid aspartic* Derivat din aspartam (a se vedea E 951)

Aprilie 2008 • Standardizarea  29


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
Betaină* Derivat din ulei
Biotină Vitamină cristalină incoloră care face parte din complexul B, care se găseşte în special în
drojdie, ficat şi gălbenuş de ou. Nu se cunosc reacţii adverse. Produsul a fost testat
Cafeină Alcaloid care există în mod natural în ceai, nucă de cola şi cafea; absolut toxic în doze mari, poate
cauza palpitaţii, hipertensiune arterială, vărsături, convulsii, dureri de cap, diaree, urinare frecven-
tă, deshidratare, insomnie, crampe abdominale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare; acţi-
onează ca laxativ; consumă calciul din organism; se foloseşte ca stimulant mediu, cu moderaţie
Caseină Fosfoproteină a laptelui, cu o structură moleculară foarte asemănătoare cu a glutenului
Catalază* Derivat din ficat de vită
Colesterin* -
Scorţişoară Condiment preparat din scoarţă; poate provoca alergii
Roşu citric nr. 2 Cauzează cancer la animale; se foloseşte pentru a usca coaja portocalelor
Zibetă* Derivat animal
Ulei de muguri de cuişoare Ulei esenţial natural distilat din muguri de cuişoare (syzygium atmaticum); poate cauza
alergii
Colin bitartrat* Ţesut de origine animală
Colagen* -
Enzime* -
Eritritol* Produs prin fermentare care începe cu dextroza (zahăr simplu derivat din porumb); de
asemenea, derivat din stomac de viţel; utilizat ca îndulcitor pentru băuturi şi produse de
cofetărie
Etil vanilină Aromă artificială de vanilie; este de 3 ½ ori mai puternică decât vanilia naturală şi mult mai
ieftină; aceasta explică de ce fabricanţii o folosesc în băuturi răcoritoare, îngheţate, aluaturi
coapte; în general, se consideră sigură
Albastru CI albastru direct 53 Dermatite de contact
Verde FD&C nr. 3 Tumori ale vezicii urinare
Roşu FD&C nr. 102 Alergen; nu este permis în uzul alimentar
Galben FD&C nr. 11 Dermatite de contact
Fructoză Carbohidrat şi zahăr simplu (monozaharidă) există în mod natural în miere şi fructele proas-
pete; se utilizează ca adaos la prăjituri, pâine, fursecuri, pentru a le da o culoare maronie
Violet de genţiană CI, violet nr. 3 Dermatite de contact
Glucuronolacton, acid glucuronic* Substanţă existentă în mod natural în organism, în ficat, produsă din glucoză; ajută la sti-
mularea metabolismului şi la dezintoxicarea organismului; există şi în plante, în principal în
răşinoase; componenţa importantă a ţesuturilor fibroase şi conjunctive, la toate animalele
Gliceride Componente ale grăsimilor; folosite ca stabilizatori la cârnaţi, slănină, uleiuri vegetale, mar-
garină; cel mai frecvent utilizat este monogliceryde citrate, deşi FDA impune limite stricte
Glicogen* -
Gliadin Ingredient foarte important în pâine şi produse de panificaţie, patiserie, prăjituri, majorita-
tea aluaturilor
Guaiacol Este utilizat ca expectorant
Proteine vegetale hidrolizate (HVP) Gluten cerealier; glutenul este o proteină existentă într-o subclasă de plante din familia
monocotiledonatelor; aceste plante sunt membre ale familiei păioaselor (grâu, ovăz, secară
etc.); şi derivatele lor conţin acest produs (malţul, amidonul); persoanele care suferă de boa-
la celiacă trebuie să-l evite (este o boală cronică în care absorbţia defectuoasă a substanţe-
lor nutritive este cauzată de o leziune caracteristică a mucoasei intestinale); se foloseşte la
alimente preambalate şi conservate; de asemenea, este prezent în excipienţii din prepara-
tele farmaceutice, mai ales în suplimentele de vitamine şi minerale
Proteine hidrolizate din plante (HPP) La fel ca HVP
Keratină* Derivat din unghii sau păr
Lipide, lipoide* -
Lysin-L*, Lysin-DL* La fel ca eritritol
Maltodextrin Natural, carbohidrat complex, nu este un zahăr simplu (dextroză, fructoză, zaharoză etc.);
poate fi un derivat din cartofi sau porumb; se foloseşte în industria alimentară la dulciuri,
băuturi, bere, îngheţată, fructe conservate, lapte praf, prăjituri, biscuiţi, pâine, dar şi în me-
dicină, industria textilă, la vopsele, hârtie etc.; în general se consideră sigur

30  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
Mentol Alcool cristalin existent in special in uleiul de mentă; are un parfum puternic şi proprietăţile
răcoritoare ale mentei; poate provoca alergii
Metionină* Derivat din proteine
Roşu neutru Dermatite de contact
Acid nucleic* Derivat din celule
Oleamină, acid oleic* -
Rennet* Derivat din stomac de viţel
Fenilalanină, fenilanină Aminoacid esenţial; organismul îl foloseşte pentru a produce unii hormoni (epinefrina,
norepinefrina, tiroxina, colecistochinina) şi melanină (pigment); colecistochinina determină
scăderea apetitului (poate fi utilă pentru persoanele care doresc să slăbească); efectele an-
algezice ale fenilalaninei pot fi, de asemenea, utile pentru persoanele care suferă de dureri
musculare, de ligamente, articulaţii şi tendoane, rezultate din efort fizic intens
Phenylephrine Descongestionant care ameliorează congestiile nazale; se utilizează în industria farmace-
utică; efectele secundare sunt: greaţa, indigestii, pierderea apetitului, nervozitate, agitaţie,
ameţeli, dureri de cap, dureri în piept, accelerarea pulsului, anxietate, teamă, urinare dificul-
toasă sau dureroasă, insomnie
Polivinilpolipirolidon (PVPP) Pudră albă care se adaugă în bere pentru îndepărtarea compuşilor fenolici; ca urmare,
berea este limpede şi poate fi păstrată mai mult timp
Salicilat Sare a acidului salicilic; utilizat la dulciuri, plăcinte, băuturi răcoritoare, rulade etc
Chinină dihidroclorid, sulfat de chinină Alcaloid toxic extras din scoarţa arborelui de chinină; utilizat ca aromatizant în băuturi car-
bonatate (în principal în apa tonică şi bitter lemon); se întrebuinţează ca tratament pentru
malarie; efectele secundare sunt: dureri de cap, greaţă, sunete în urechi, vedere înceţoşată;
cantitatea permisă este strict limitată
Taurină Aminoacid neesenţial; produs prin sinteza aminoacizilor metionina şi cisteina din ficat; vi-
tamina B 6 ajută la acest proces; diabeticii şi persoanele hipoglicemice folosesc taurina sub
supraveghere medicală, pentru că acţionează asupra activităţii insulinei; consumul excesiv
poate da naştere la diaree şi la formarea ulcerului peptic
Tiamină Sursă de vitamina B 1; funcţionează ca o coenzimă în metabolismul energetic; menţine
sănătatea tractului digestiv şi a sistemului nervos; la doze mari, se constată reacţii adverse,
cum ar fi dureri de cap, irascibilitate, puls rapid, tremurături, slăbiciune
Timerosal Conservant foarte eficient care conţine mercur; este utilizat la unele vaccinuri şi alte produ-
se; FDA estimează că este folosit în peste 30 de vaccinuri; mercurul este excretat de corp;
sistemul nervos este foarte sensibil la toate formele de mercur; metilmercurul şi vaporii de
metal sunt mai dăunătoare decât alte forme; însă expunerea la nivele ridicate de mercur
poate provoca probleme ireversibile la rinichi, creier, dezvoltarea fetusului; efectele asupra
funcţionării creierului se pot traduce prin irascibilitate, timiditate, tremurături, probleme de
vedere sau de auz, probleme de memorie
Torulă Proteină derivată din zahărul din lemn; subprodus utilizat în fabricarea hârtiei; tipul S este
utilizat în alimentele pentru copii şi în cereale, tipul F este utilizat în suplimente alimentare
pentru peşti şi păsări; reprezintă un alergen pentru febra fanului (rinită alergică) şi astm
bronşic
Zinc Element esenţial pentru organismul uman; există în mod natural în carne (mai ales ficat),
peşte, linte, legume cu frunze verzi, cereale integrale (inclusiv germeni de grâu), drojdie de
bere, brânzeturi, lapte, arahide, floarea-soarelui, seminţe de susan; dozele toxice de zinc pot
cauza vărsături, diaree, agitaţie, iritare a stomacului, anemie; dozele excesive de zinc pot
scădea nivelul de colesterol HDL (colesterol „bun”) şi creşte riscul de boli de inimă

Legendă
*= aditivul respectiv este probabil sau sigur derivat animal (mai cu seamă din porc).
1) HACSG = Hyperactive Children Support Group.

În numărul viitor al revistei se va întocmi un top al aditivilor care sunt cei mai cancerigeni sau cei mai pericu-
loşi pentru sănătatea noastră. De asemenea, se va arăta de ce considerăm că eticheta produsului alimentar este
cartea de vizită a acestuia, se va da un exemplu despre cum se poate stabili doza maximă admisă sau acceptată
pentru un aditiv alimentar şi care trebuie să fie doza zilnică recomandată.

Aprilie 2008 • Standardizarea  31


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

STANDARDELE LUNII
STANDARDS OF THE MONTH

This article briefly presents the standards published last month by the Romanian Association for Standardization

NUTREŢURI

SR CEN ISO/TS 17764-1:2008, Nutreţuri. Determinarea conţinutului de acizi graşi. Partea 1: Prepararea esterilor
metilici

Prezentul document specifică două metode de preparare a esterilor metilici ai acizilor graşi din grăsimi ani-
male şi vegetale, uleiuri şi amestecuri de acizi graşi, folosite ca materii prime pentru nutreţuri combinate, şi acizi
graşi proveniţi din extracte de grăsime de nutreţuri pentru animale, inclusiv amestecuri de grăsimi şi acizi graşi
care conţin acid butiric

Clasificare alfanumerică: N01-Metode de analiză;


Clasificare ICS: 65.120-Nutreţuri

SR CEN ISO/TS 17764-2:2008, Nutreţuri. Determinarea conţinutului de acizi graşi. Partea 2: Metoda prin cromato-
grafie în fază gazoasă

Standardul se aplică la investigarea grăsimilor, a uleiurilor şi a amestecurilor de acizi graşi de origine animală
şi vegetală folosite pentru încorporare în nutreţurile pentru animale, şi din extractele de grăsime din nutreţurile
pentru animale şi materiile prime furajere destinate nutreţurilor combinate, inclusiv amestecuri de grăsimi şi acizi
graşi care conţin acid butiric

Clasificare alfanumerică: N01-Metode de analiză;


Clasificare ICS: 65.120-Nutreţuri

SISTEME DE CANALIZARE EXTERNE

SR EN 1123-2+A1:2008, Tuburi şi racorduri de tub pentru reţele de canalizare de oţel galvanizat la cald, sudate lon-
gitudinal, cu mufă şi capăt drept. Partea 2: Dimensiuni

Standardul se aplică la tuburi şi racorduri sudate longitudinal, de oţel galvanizat la cald, cu mufă şi capăt drept
pentru reţele de evacuare din clădiri şi stabileşte dimensiunile şi toleranţele pentru tuburile, piesele de legătură,

32  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
îmbinările de tuburi şi conţine un sistem de notare a diverselor tipuri de tuburi şi racorduri pentru a simplifica
identificarea fiecărei componente

Clasificare alfanumerică: G54-Alimentări cu apă şi canalizări;


Clasificare ICS: 93.030-Sisteme de canalizare externe

BETON ŞI PRODUSE DIN BETON

SR EN 12794+A1:2007, Produse prefabricate din beton. Piloţi de fundaţie

Acest standard, care include în text amendamentul A1, stabileşte terminologia, cerinţele, criteriul performan-
ţelor minime, metodele de verificare şi evaluare a conformităţii care vor fi aplicate piloţilor de fundaţie prefabri-
caţi din beton, produşi în fabrică pentru lucrări de construcţii civile şi instalaţi in situ prin impact, vibraţii, presare
sau alte tehnici adecvate. Acest document poate fi, de asemenea, aplicat produselor fabricate în instalaţii provi-
zorii in situ, unde producţia este controlată în conformitate cu prevederile articolului 6 şi este protejată în mod
adecvat împotriva condiţiilor meteo nefavorabile. Acest standard se aplică piloţilor de fundaţie produşi în fabrică
ca elemente de beton armate sau precomprimate. Secţiunea transversală poate fi masivă sau prevăzută cu un gol
de formă prismatică sau cilindrică. Secţiunea transversală poate fi constantă pe întreaga lungime, conică în între-
gime sau parţial de-a lungul pilotului sau elementului de pilot. Standardul se referă la piloţii de fundaţie fabricaţi
monolitic sau prin îmbinarea elementelor turnate. Piloţii de fundaţie pot avea un picior lăţit sau un sabot de pilot.
Standardul se aplică la betonul obişnuit, aşa cum este definit în SR EN 206-1, compactat astfel încât să nu conţină
cantităţi apreciabile de aer în afara celui oclus.

Clasificare alfanumerică: G46-Prefabricate de beton;


Clasificare ICS: 91.100.30-Beton şi produse din beton; 93.020-Lucrări de terasament. Excavaţii. Fundaţii. Lucrări
subterane

SR EN 13224+A1:2007, Produse prefabricate din beton. Elemente de planşeu cu nervuri

Acest standard, care include în text amendamentul A1, stabileşte condiţiile, criteriile referitoare la performan-
ţele de bază şi evaluarea conformităţii pentru elementele nervurate prefabricate din beton armat sau precom-
primat, cu agregate obişnuite, utilizate pentru planşee sau acoperişuri. Elementele sunt compuse dintr-o dală
superioară şi din una sau mai multe (în general) două nervuri, care conţin armătura longitudinală principală. Pot
fi, de asemenea, prezente o dală inferioară şi nervuri transversale. Acest standard cuprinde terminologia, criteriile
de performanţă, toleranţele, proprietăile fizice importante, metodele de încercare, precum şi aspectele referi-
toare la transport şi la punere în operă. În anexa A informativă sunt prezentate câteva exemple din elementele
prefabricate tratate în acest document

Clasificare alfanumerică: G46-Prefabricate din beton;


Clasificare ICS: 91.100.30-Beton şi produse din beton

SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ

SR EN 14154-1+A1:2007, Contoare de apă. Partea 1: Condiţii generale

Acest document se aplică la contoarele de apă destinate utilizării în zone rezidenţiale, comerciale, în indus-
tria uşoară şi stabileşte condiţiile şi procedurile de certificare, independent de tehnologia de construcţie, pentru
contoarele de apă utilizate la măsurarea volumului real de apă potabilă curată şi rece sau de apă caldă ce curge
printr-o conductă închisă şi complet plină. Aceste contoare de apă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să
indice volumul contorizat

Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;


Clasificare ICS: 91.140.60-Sisteme de alimentare cu apă

Aprilie 2008 • Standardizarea  33


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
SR EN 14154-2+A1:2007, Contoare de apă. Partea 2: Instalaţii şi condiţii de utilizare

Acest document specifică criteriile de alegere a contoarelor de apă, condiţiile de instalare şi pentru prima pu-
nere în funcţiune a contoarelor noi sau reparate pentru a asigura o măsurare cu o exactitate constantă şi o citire
sigură a contorului

Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;


Clasificare ICS: 91.140.60-Sisteme de alimentare cu apă

PRODUSE PENTRU CONSTRUCŢII DE TERACOTĂ

SR EN 539-2:2006, Ţigle de argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2:
Încercarea rezistenţei la îngheţ

Documentul specifică cinci metode de încercare pentru determinarea rezistenţei la îngheţ a ţiglelor şi ac-
cesoriilor de argilă arsă. Primele patru metode (metodele A, B, C şi D) sunt aplicate în conformitate cu cerinţele
descrise în SR EN 1304. Cea de-a cincea metodă (E) este aplicabilă în toate statele membre CEN, în conformitate cu
cerinţa fiecărui stat membru. Pe teritoriul României se aplică metoda B. Metoda E se aplică experimental pentru
acumulare de date.

Clasificare alfanumerică: H51-Ceramică brută;


Clasificare ICS: 91.100.25-Produse pentru construcţii de teracotă

PRODUSE DE CIMENT ARMATE CU FIBRE

SR EN 15057:2006, Plăci profilate de fibrociment. Metoda de încercare a rezistenţei la impact

Acest standard specifică o metodă de încercare la impact cu un corp moale pentru plăcile profilate de fibroci-
ment pentru învelitoare de acoperiş. Standardul se aplică plăcilor profilate de fibrociment conforme cu SR EN 494
şi cu o lungime mai mare sau egală cu 1,04 m. El se aplică numai produselor în stare de livrare.

Clasificare alfanumerică: H33-Produse pentru învelitori şi pereţi;


Clasificare ICS: 91.100.40-Produse de ciment armate cu fibre

LIANŢI. MATERIALE PENTRU ETANŞARE

SR EN 534:2006, Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări

Standardul specifică proprietăţile tehnice şi stabileşte metode de încercare şi inspecţie pentru foi bitumate
ondulate finisate la ieşirea din fabrică. De asemenea, el conţine prevederi referitoare la evaluarea conformităţii
produselor cu cerinţele acestui standard

Clasificare alfanumerică: H71-Materiale pentru izolaţii;


Clasificare ICS: 91.100.50-Materiale pentru etanşare

SR EN 544:2006, Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de produs şi metode de
încercare

Acest document se aplică la şindrile bituminoase pentru care etanşeitatea la apă a sistemului este asigurată
de hidroizolarea acoperişului prin suprapunere, prin diferite sisteme adezive sau prin combinarea acestora, în
conformitate cu instrucţiunile de instalare ale producătorului, şi care sunt destinate să fie montate ca învelitoare
pentru acoperişuri înclinate şi/sau placarea pereţilor. Acest standard se aplică numai şindrilelor bituminoase cu
material mineral de armare, armătură sintetică sau un amestec din cele două

Clasificare alfanumerică: H71-Materiale pentru izolaţii;

34  Standardizarea • Aprilie 2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
Clasificare ICS: 91.100.50-Lianţi. Materiale pentru etanşare

SR EN 12691:2006, Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic şi de cauciuc pentru
hidroizolarea acoperişului. Determinarea rezistenţei la impact

Acest standard descrie o încercare pentru determinarea rezistenţei la impact a foilor pentru hidroizolarea
acoperişului. Domeniul eforturilor mecanice exercitate pe foi cuprinde de la sarcini statice pe termen lung până la
sarcini dinamice pe termen scurt. Această metodă reprezintă categoria dinamică de sarcină în care străpungerea
poate fi provocată prin impact. Acest standard european poate fi aplicat şi în alte scopuri de hidroizolare

Clasificare alfanumerică: H71-Materiale pentru izolaţii;


Clasificare ICS: 91.100.50-Lianţi. Materiale pentru etanşare

SR EN 14909:2006, Foi flexibile pentru hidroizolaţii. Foi hidroizolante de material plastic şi cauciuc de etanşare la
umiditate. Definiţii şi caracteristici

Standardul stabileşte caracteristicile foilor flexibile de material plastic şi de cauciuc destinate utilizării ca foi de
etanşare la umiditate pentru clădiri. El specifică cerinţele şi metodele de încercare şi este folosit pentru evaluarea
conformităţii produselor cu cerinţele acestui standard

Clasificare alfanumerică: H72-Materiale pentru etanşări;


Clasificare ICS: 01.040.91-Construcţii şi materiale de construcţii (Vocabulare); 91.100.50-Lianţi. Materiale pen-
tru etanşare

Aprilie 2008 • Standardizarea  35


CUM PUTEM CÂŞTIGA
CU SISTEMELE DE MANAGEMENT
Autor: Dr. Ing. TRAIAN TEODORU

Cartea pe care o lansăm propune o abordare ieşită din canoanele cu care ne-a familiarizat certificarea siste-
melor de management.
Într-adevăr, suntem îndrumaţi către un mod de gândire neconvenţional pentru preocuparea încă larg răs-
pândită a implementării de sisteme de management certificabile.
„Premiul” care ni se oferă la capătul celor peste o sută de pagini cu un conţinut extrem de condensat, dar
uşor de citit, este un punct de vedere provocator asupra sistemelor de management care aduc valoare, alta
decât certificatul de conformitate cu referenţiale internaţional recunoscute.
În primul capitol suntem invitaţi să reflectăm la trecerea de la eficacitate şi organizaţie aflate în centrul ce-
rinţelor pentru sistemele de management, la eficienţă şi întreprindere, mai apropiate de ceea ce realmente
vizează conducătorii firmelor.
Cartea ne propune, apoi, un inventar al atuurilor implementării sistemelor de management, desigur incom-
plet. O invitaţie la reflecţie.
Sunt prezentate, în capitolele 2, 3 şi 4, „produsele” de bază pe care le are de realizat managerul şi pentru care fa-
miliile de standarde/ documente internaţionale asociate cu cele trei sisteme de management abordate în carte
furnizează un suport solid şi uşor accesibil: politicile, obiectivele-ţintele-indicatorii de performanţă, procesele
(documentate în proceduri) pentru implementarea/ realizarea acestora. Găsim în carte exemple concrete de
asemenea „produse”, metodologii pentru conceperea lor.
Capitolul 5 introduce un instrument care sintetizează, prin
prisma principiilor managementului, elemente ale proceselor ASRO ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

celor trei sisteme de management abordate în carte – fişa de SISTEME DE MANAGEMENT


proces. Acest instrument poate fi valorificat pentru înţelegerea
culturii manageriale şi pentru elaborarea documentelor siste- CUM PUTEM CÂŞTIGA
mului de management integrat. CU SISTEMELE DE MANAGEMENT
Reguli referitoare la valorificarea procesului de auditare a siste- TRAIAN TEODORU

mului de management integrat sunt date în Capitolul 6.


Bibliografia care încheie cartea prezintă surse de informaţii
pentru valorificarea sistemelor de management.
În concluzie, cartea este:
• un instrument util celor interesaţi de implementarea siste-
melor de management incluzând, alături de cerinţele pentru
certificare, îndrumările internaţional recunoscute;
• o invitaţie la reflecţie asupra unor teme de maximă actua-
litate, chiar mai ample decât domeniul strict al cărţii;
• lectură incitantă, agreabilă.

Preţ: 47,6 lei (TVA inclus)


Bucureşti 2007

You might also like