LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

NOUTĂŢI LEGISLATIVE APĂRUTE ÎN LUNA FEBRUARIE 2008

NEW REGULATIONS PUBLISHED IN FEBRUARY 2008

Steluţa MANOLACHE, jurist, administrator bază date reglementări tehnice, ASRO

The article refers to the main regulations published in February by the Romanian Official Journal containing references to
standards: Governmental Decision No. 134/ 06.02.2008 on agricultural products and foodstuffs as traditional specialities
guaranteed, Order No. 77/ 04.02.2008 of Ministry of Labour, Family and Equal Opportunities approving the List of Ro-
manian standards which adopt the harmonized European standards on explosives for civil uses, Order No.14/19.02.2008
of Ministry of Defence approving instructions on organizing and deploying environmental protection in the Romanian
Army, Order No. 181/ 13.02.2008 of the Ministry of Transports approving the regulations on requirements for assembling,
repairing and checking the recording equipment in road transport and on the authorization of economical operators in
charge with these activities, Order No. 405/ 12.02.2008 of Ministry of Economy and Finances replacing the Annex to the
Order No. 393/2003 of the Ministry of Economy and Commerce approving the List of Romanian standards regarding safety
of toys, which adopt the harmonized European standards and the Order No. 94/ 08.02.2008 of Ministry of Labour, Family
and Equal Opportunities approving the List of Romanian standards which adopt the harmonized European standards for
the personal protective equipment
Keywords: standards, agricultural products and foodstuffs, explosives for civil uses, environmental protection, recording
equipment, road transport, safety of toys, personal protective equipment
 Hotărârea Guvernului Româ-  Ordinul nr. 77 din 04.02.2008 vind transportul produselor pericu-
niei nr. 134 din 06.02.2008 pri- al Ministerului Muncii, Familiei şi loase şi care se încadrează în clasa
vind specialităţile tradiţionale Egalităţii de Şanse privind apro- 1 a acestor recomandări”. Pentru
garantate ale produselor agricole barea Listei standardelor române introducerea pe piaţă a explozivilor,
şi produselor alimentare, publica- care adoptă standarde europene care fac obiectul acestei reglemen-
tă în Monitorul Oficial, Partea I nr. armonizate referitoare la explozivi tări, trebuie să se respecte cerinţele
111 din 12/02/2008. Acest act nor- de uz civil, publicat în Monitorul Ofi- esenţiale de securitate prevăzute în
mativ are o importanţă deosebită, cial, Partea I nr. 112 din 12.02.2008. anexa nr. 2 a acestei Hotărâri a Gu-
având în vedere faptul că se referă Acest act normativ constituie o vernului. Redăm în continuare cerin-
la modul de obţinere a protecţiei transpunere la nivel naţional a listei ţele esenţiale cu caracter general:
specificităţii unui produs destinat publicate în Jurnalul Oficial al Uniu-
consumului uman, recunoscut în nii Europene C 221 din 14.09.2006. 1. fiecare exploziv trebuie proiec-
cadrul comunitar prin înregistrarea  Explozivii sunt definiţi în Hotă- tat, fabricat şi furnizat în aşa fel încât
lui în conformitate cu prevederi- rârea Guvernului României nr. 207 să prezinte un risc minim pentru se-
le Regulamentului Consiliului (CE) din 17.03.2005 ca „materii şi artico- curitatea vieţii şi sănătăţii oamenilor
nr. 509/2006. le considerate ca fiind explozive în şi să prevină deteriorarea proprietă-
recomandările Naţiunilor Unite pri- ţii şi mediului, în condiţii normale

Aprilie 2008 • Standardizarea  

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE
şi previzibile, în special cu privire
la regulile de securitate şi practicile
standard, inclusiv cele referitoare la
perioada dinaintea utilizării;
2. fiecare exploziv trebuie să atingă
performanţele specifice declarate
de producător, pentru a asigura cel
mai mare grad de securitate şi de fi-
abilitate posibil;
3. fiecare exploziv trebuie să fie
proiectat şi fabricat în aşa fel în-
cât să poată fi neutralizat, folosin-
du-se tehnici corespunzătoare, cu
efecte minime asupra mediului
înconjurător.
Pentru fiecare tip de exploziv
(explozivi minieri, fitile detonante,
fitile de siguranţă, fitile de aprin-
dere, tuburi de şoc, detonatoare,
inclusiv detonatoare cu întârziere,
relee, propulsori şi carburanţi pen-
tru rachete), sunt stipulate condiţii
speciale, care trebuie îndeplinite în
vederea introducerii explozivilor pe
piaţă.
În conformitate cu articolul 47 al
acestei Hotărâri, se admite introdu-
cerea pe piaţă numai a explozivilor
care poartă marcajul de conformi-
tate CE.
Hotărârea transpune prevede-
rile Directivei europene nr. 93/15/
CEE privind armonizarea legislaţiei
statelor membre referitoare la in-
troducerea pe piaţă şi supraveghe-
rea explozivilor de uz civil, publicată
în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene (JOCE) nr. L 121 din 15
mai 1993, ale Directivei 2004/57/
CE privind identificarea articolelor
pirotehnice şi anumitor muniţii din
Directiva 93/15/CEE privind armo-
nizarea legislaţiei statelor membre
referitoare la introducerea pe piaţă
şi supravegherea explozivilor de uz
civil, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene (JOUE) nr. L 127
din 29 aprilie 2004, precum şi ale
Deciziei 2004/388/CE privind docu-
mentul de transfer intracomunitar
al explozivilor, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene (JOUE)
  Standardizarea • Aprilie 2008
nr. L 120 din 24 aprilie 2004.
Menţionăm că prevederile Hotă-
rârii nr. 207 din 17.03.2005 se com-
pletează cu cele ale Legii 601/2001
privind evaluarea conformităţii pro-
duselor, cu modificările şi comple-
tările ulterioare.
 Ordinul nr. 14 din 19.02.2008
al Ministerului Apărării pentru
aprobarea Instrucţiunilor privind
organizarea şi desfăşurarea acti-
vităţii de protecţie a mediului în
Armata României, publicat în Mo-
nitorul Oficial, Partea I nr. 160 din
03/03/2008. Acest act normativ re-
feritor la protecţia mediului în Ar-
mata României prezintă ansamblul
de activităţi instituţionalizate având
ca scop ameliorarea stării mediului
şi a calităţii vieţii prin prevenirea şi
reducerea poluării în zonele de res-
ponsabilitate sau de acţiune ale ar-
matei, în conformitate cu principiile
care guvernează această activitate.
În Anexa nr. 7 a Instrucţiunilor, se
tratează integrarea problemelor de
mediu în managementul general
al unei structuri militare, activitate
care contribuie la implementarea
eficientă a unui sistem de mana-
gement de mediu, acţiune bazată
pe aplicarea unui proces dinamic,
ciclic, de planificare, implementare,
verificare şi analiză.
Actul prevede achiziţionarea de
standarde, implementarea proce-
durilor de sistem cerute de acestea,
şi, în final, certificarea realizată de
organismele acreditate.
 Ordinul nr. 181 din 13.02.2008
al Ministerului Transporturilor
pentru aprobarea Reglementări-
lor privind condiţiile de montare,
reparare şi verificare a tahogra-
felor şi a limitatoarelor de viteză,
precum şi de autorizare a opera-
torilor economici care desfăşoară
astfel de activităţi - RNTR 8, publi-
cat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
147 din 27.02.2008. Actul normativ
prevede că montarea, repararea şi
verificarea tahografelor se efectu-
ează în conformitate cu prevederile
Regulamentului Consiliului (CEE) nr.
3.821/85, cu modificările şi com-
pletările ulterioare. Autorizarea se
acordă în urma evaluării de către
auditori în domeniul calităţii ai RAR
a capabilităţii tehnice a operatoru-
lui economic de a presta lucrări de
montare, reparare şi/sau verificare a
tahografelor şi/sau a limitatoarelor
de viteză. Standardul de referinţă
recomandat pentru audit este SR
EN ISO 19011:2003.
 Ordinul nr. 405 din 12.02.2008
al Ministerului Economiei şi Fi-
nanţelor pentru înlocuirea anexei
la Ordinul ministrului economiei
şi comerţului nr. 393/2003 pri-
vind aprobarea Listei cuprinzând
standardele române din dome-
niul securităţii utilizatorilor de
jucării, care adoptă standardele
europene armonizate, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 150
din 27.02.2008. Domeniul securită-
ţii utilizatorilor de jucării constituie
unul dintre domeniile reglemen-
tate prin Legea 601/2001 privind
evaluarea conformităţii produselor,
cu modificările şi completările ulte-
rioare. După cum se prevede în art.
2 al Legii 601/2001, produsele din
domeniile reglementate se intro-
duc pe piaţă şi/sau se pun în func-
ţiune numai dacă satisfac cerinţele
esenţiale, dacă conformitatea lor a
fost evaluată conform procedurii de
evaluare aplicabile şi dacă poartă
marcajul de conformitate potrivit
prevederilor legislaţiei aplicabile,
în vigoare. Pentru jucării, actul co-
munitar care stabileşte cerinţele
esenţiale, procedurile de evaluare a
conformităţii şi de aplicare a marca-
jului CE este Directiva Parlamentului
European şi a Consiliului nr.88/378/
CEE. Directiva a fost transpusă în
legislaţia naţională prin Hotărârea
Guvernului României nr. 396 din
2.04.2003 privind asigurarea secu-
rităţii utilizatorilor de jucării, modi-
ficată şi completată prin Hotărârea
Guvernului României nr. 962 din
22.08.2007. În conformitate cu pre-
vederile art. 2 din hotărârea nr. 396

din 2.04.2003, utilizatorii jucăriilor,
precum şi terţele persoane trebuie
să fie protejate pentru a nu fi puse
în pericol viaţa, sănătatea şi/sau se-
curitatea acestora, atunci când folo-
sesc jucăriile conform destinaţiei lor
sau într-un alt mod previzibil, avân-
du-se în vedere comportamentul
normal al copiilor. Astfel de pericole
sunt:
a) pericole care sunt datorate
concepţiei, construcţiei sau compo-
ziţiei materialelor jucăriei;
b) pericole inerente care apar în
timpul folosirii unei jucării şi care
nu pot fi eliminate în totalitate prin
modificarea construcţiei şi a com-
poziţiei jucăriei fără a-i altera funcţi-
onarea sau a o priva de proprietăţile
esenţiale.
Legislaţia stipulează că în cazul
în care se constată că jucăria intro-
dusă pe piaţă, care poartă marcajul
CE şi este utilizată conform destina-
ţiei pune în pericol viaţa, sănătatea
şi/sau securitatea utilizatorilor ori
a unor terţe persoane, autorităţi-
le responsabile cu supravegherea
pieţei vor lua toate măsurile ne-
cesare pentru retragerea jucăriei
de pe piaţă, interzicerea sau limi-
tarea distribuirii sub orice formă a
acesteia pe piaţă. Se consideră că
jucăriile care poartă marcajul CE
sunt conforme cu toate prevede-
rile hotărârii nr. 396 din 2.04.2003,
inclusiv cu procedurile de evaluare
a conformităţii prevăzute de aceas-
ta. Conformitatea jucăriilor cu stan-
dardele române şi/sau standardele
naţionale ale statelor membre care
adoptă standardele europene ar-
monizate, ale căror numere de re-
ferinţă au fost publicate în Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene,
din domeniul securităţii utilizatori-
lor de jucării, conduce la prezumţia
că sunt respectate cerinţele esenţi-
ale de securitate prevăzute în legis-
laţie. Organismele de certificare şi
laboratoarele de încercări verifică
conformitatea cu cerinţele esenţia-
le, luând ca referenţiale standardele
LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE
stipulate în noul act normativ care
conţine 23 de standarde.
 Ordinul nr. 94 din 08.02.2008
al Ministerului Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse privind apro-
barea Listei standardelor române
care adoptă standardele europene
armonizate referitoare la echipa-
mentele individuale de protecţie,
publicat în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 153 din 28.02.2008.
Acest act normativ constituie o
transpunere la nivel naţional a listei
publicate în Jurnalul Oficial al Uniu-
nii Europene C 221 din 14 septem-
brie 2006.
Echipamentele individuale de
protecţie constituie şi ele un dome-
niu inclus între cele reglementate
prin Legea 601/2001 privind eva-
luarea conformităţii produselor, cu
modificările şi completările ulteri-
oare, fiindu-le aplicabile prevederi-
le acesteia, precum şi ale Hotărârii
Guvernului României nr. 115 din
05.02.2004 privind stabilirea ce-
rinţelor esenţiale de securitate ale
echipamentelor individuale de pro-
tecţie şi a condiţiilor pentru intro-
ducere a lor pe piaţă.
Echipamentele individuale de
protecţie (EIP) sunt definite ca dis-
pozitive sau articole destinate a fi
purtate ori ţinute cu mâna de către
o persoană, pentru a asigura protec-
ţie împotriva unuia sau mai multor
riscuri pentru sănătate şi securitate.
Se consideră, de asemenea, EIP:
a) un ansamblu constituit din
mai multe dispozitive sau mijloace
integrate de către producător în
scopul asigurării protecţiei unei per-
soane împotriva unuia sau mai mul-
tor riscuri simultane, potenţiale;
b) un dispozitiv sau un mijloc
de protecţie combinat, detaşabil
ori nedetaşabil, cu un echipament
individual care nu are rol de pro-
tecţie, purtat sau ţinut cu mâna de
o persoană pentru executarea unei
activităţi specifice;
c) componente interschim-
babile ale EIP, esenţiale pentru o
funcţionare corespunzătoare şi uti-
lizate exclusiv pentru un astfel de
echipament.
Se consideră că este parte inte-
grantă a EIP orice sistem introdus
pe piaţă împreună cu acesta, pen-
tru racordarea acestuia la un alt dis-
pozitiv extern, complementar, chiar
dacă acest sistem nu este destinat a
fi purtat sau ţinut cu mâna în per-
manenţă de către utilizator, pe în-
treaga durată de expunere la risc.
Se permite introducerea pe pia-
ţă şi punerea în funcţiune a EIP sau
a componentelor de EIP care sunt
conforme cu prevederile hotărârii
nr. 115 din 05.02.2004 şi care poartă
marcajul european de conformitate
CE, aplicat de un producător sau de
reprezentantul autorizat al acestuia.
În cazul în care EIP fac obiectul şi al-
tor reglementări tehnice referitoare
la alte aspecte şi care prevăd, de
asemenea, aplicarea marcajului CE,
acesta atestă că EIP este considerat
conform cu prevederile tuturor re-
glementărilor tehnice aplicabile.
Înaintea introducerii pe piaţă
a unui model de EIP, producătorul
ori reprezentantul său autorizat are
obligaţia să întocmească documen-
taţia tehnică prevăzută în regle-
mentările tehnice, astfel încât să o
poată prezenta spre examinare, la
cerere, organului de control; acesta
poate solicita, după caz, traducerea
în limba română a unora dintre do-
cumente, pentru înţelegerea conţi-
nutului lor.
Menţionăm că Hotărârea Gu-
vernului României nr. 115 din
05.02.2004 transpune prevederile
Directivei europene 89/686/EEC din
21 decembrie 1989 privind armo-
nizarea legislaţiei statelor membre
referitoare la echipamente indivi-
duale de protecţie, modificată prin
Directivele europene: 93/68/EEC
din 22 iulie 1993, 93/95/EEC din 29
octombrie 1993 şi 96/98/EEC din 3
septembrie 1996.
Lista standardelor române care
adoptă standardele europene ar-
monizate referitoare la echipamen-
tele individuale de protecţie conţi-
ne 329 de standarde.
Aprilie 2008 • Standardizarea  
STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

IMPORTANŢA STANDARDULUI SR EN ISO 7218:2007, MICROBIOLOGIA ALIMENTELOR

ŞI A FURAJELOR. CERINŢE GENERALE ŞI GHID PENTRU EXAMENELE MICROBIOLOGICE
THE IMPORTANCE OF THE STANDARD SR EN ISO 7218:2007, MICROBIOLOGY OF FOOD
PRODUCTS AND FODDERS. GENERAL REQUIREMENTS AND GUIDE FOR THE MICROBILOGY
EXAMINATIONS

Jeni Toma, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

The global development of the food industry and of the services networks as part of the food chain determined lately at
the occurring of some global incidents referring to food safety. This resulted in the massive withdrawal from the market
of the products with important consequences on human health. That is why the international (ISO) and European (CEN)
Standardization bodies reached the conclusion that it was absolutely necessary to develop standards on analysis meth-
ods specific to human and animal food microbiology, as well as a guide on the general requirements for the microbiologic
examinations
Key words: food industry, food chain, safety of food chain, products withdrawal, international standards, European stand-
ards, guide
Dezvoltarea globală a industriei alimentare, cât şi a ţinut ridicat de dioxină), cât şi la consecinţe însemnate
reţelelor de servicii care fac parte din lanţul alimentar a asupra sănătăţii oamenilor.
determinat în ultima vreme apariţia unor incidente cu
caracter global în ceea ce priveşte siguranţa alimenta- Plecând de la realităţile din ultima perioadă, organi-
ră, care au dus atât la retragerea masivă a produselor zaţiile de standardizare internaţionale (ISO) şi europe-
de pe piaţă (de exemplu, iaurtul suspectat de un con- ne (CEN) au ajuns la concluzia că este absolut necesară
elaborarea unor standarde care să cuprindă metode de
analiză specifice microbiologiei alimentelor şi furajelor
(de exemplu, pentru determinarea salmonellei –
SR EN ISO 6579:2003, a stafilococilor aurii –
SR EN ISO 6888-1:2002 etc.), dar şi elaborarea unui ghid
care să cuprindă cerinţe generale referitoare la exame-
nele microbiologice.

Astfel, de curând, s-a elaborat standardul

EN ISO 7218:2007, Microbiologia alimentelor şi furajelor.
Cerinţe generale şi ghid pentru examenele microbiologice
în urma unei colaborări dintre ISO ISO/TC 34 Produse
agricole alimentare şi CEN/TC 275 Analiza alimentelor
- Metode orizontale. Datorită importanţei lui pentru
laboratoarele ce realizează examene microbiologice,
standardul a fost adoptat prin metoda anunţului ca
standard român SR EN ISO 7218:2007.

Scopul standardului este a asigura faptul că teh-

nicile generale utilizate pentru realizarea examenelor

  Standardizarea • Aprilie 2008


microbiologice sunt aceleaşi în toate laboratoarele,
că rezultatele obţinute în diferite laboratoare respectă
aceleaşi criterii şi că se previn riscurile de infecţie la care
poate fi expus personalul laboratorului.
STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
narea, este necesar să se ia anumite măsuri de precau-
ţie când se construieşte şi se echipează laboratorul. De
aceea, standardul descrie şi principiile de proiectare şi
de organizare ale unui laborator microbiologic.

Standardul cuprinde, de asemenea, cerinţe referi-
toare la echipamentul de măsurare, managementul ca-
lităţii în laboratoare şi la dezvoltarea tehnologică în ceea
ce priveşte examinarea microbiologică a alimentelor.
Standardul acoperă examinarea bacteriilor, drojdi-
ilor şi mucegaiurilor şi poate fi utilizat, dacă se supli-
mentează cu recomandări specifice, pentru paraziţi şi
viruşi.
Când se efectuează o examinare microbiologică,
este foarte important ca:
- numai microorganismele care sunt prezente în
eşantion să fie izolate şi numărate şi
- microorganismele să nu contamineze mediul.
Pentru a realiza acest lucru, este necesar să se acor-
de atenţie igienei personalului şi tehnicii de lucru ast-
fel încât să se asigure, cat mai bine posibil, excluderea
contaminărilor externe. Pentru a efectua corect exami-
Trebuie prevăzute anumite măsuri de precauţie, nu
numai în ceea ce priveşte igiena, ci şi pentru a se asi-
gura o bună credibilitate a rezultatelor. Astfel, în cadrul
standardului, sunt descrise măsurile principale care
trebuie luate în diverse etape ale procesului de analiză
microbiologică, de la prelevarea eşantioanelor de către
laborator, până la conţinutul raportului de încercări şi
eliminarea eşantioanelor.
Recomandările din acest standard au rolul ca, atunci
când sunt respectate, să conducă atât la menţinerea
sănătăţii şi securităţii personalului şi la satisfacţia clien-
tului care comandă executarea respectivelor examene
microbiologice, cât mai ales la depistarea eficientă a
surselor care generează incidentele alimentare.
O mare parte a metodelor de analiză, specifice mi-
crobiologiei alimentelor şi furajelor, a fost standardiza-
tă la nivel european şi internaţional, iar standardele au
fost adoptate ca standarde române. O parte din aces-
tea sunt listate mai jos:

SR ENV ISO 11133-1:2002
SR EN ISO 11290-1:2000
SR EN ISO 11290-2:2000
SR EN ISO 16654:2002
SR EN ISO 6888-1:2002
SR EN ISO 6888-2:2002
SR EN ISO 7937:2005
SR ISO 15214:2001
SR EN ISO 6887-1:2002
SR EN ISO 20837:2006
SR EN ISO 20838:2006
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Ghid de preparare şi obţinere a mediilor de cultură.
Partea 1: Ghidul general pentru asigurarea calităţii pentru pregătirea mediilor de cultură în
laborator
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru detectarea şi numărarea
Listeria monocytogenes. Partea 1: Metodă de detecţie
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru detectarea şi numărarea
Listeria monocytogenes. Partea 2: Metodă de numărare
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru detectarea Escherichia coli
O 157
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru numărarea stafilococilor
coagulază-pozitivi (Staphilococcus aureus şi alte specii). Partea 1: Tehnică pe mediu de agar
Baird-Parker
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru numărarea stafilococilor
coagulază-pozitivi (Staphilococus aureus şi alte specii). Partea 2: Tehnică ce utilizează mediu
de agar cu plasmă de iepure şi fibrinogen
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru numărarea Clostridium
perfringens. Tehnică de numărare a coloniilor
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Metodă orizontală pentru numărarea bacteriilor
acidolatice, mezofile. Tehnica numărării coloniilor la 30 grade C
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Pregătirea probei pentru analiză, a suspensiei iniţiale
şi a diluţiilor decimale pentru examenul microbiologic. Partea 1: Reguli generale pentru
pregătirea suspensiei iniţiale şi a diluţiilor decimale
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Reacţia în lanţ a polimerazei (PCR) pentru detecţia
microorganismelor patogene din alimente. Cerinţe referitoare la pregătirea probei pentru
detecţie calitativă
Microbiologia alimentelor şi furajelor. Reacţia în lanţ a polimerazei (PCR) pentru detecţia
microorganismelor patogene din alimente. Cerinţe referitoare la replicare şi detecţie pentru
metodele calitative

Aprilie 2008 • Standardizarea  

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
SR EN ISO 21567:2005
SR EN ISO 10272-1:2006
SR ISO 16649-1:2007
SR ISO 16649-2:2007
SR ISO/TS 10272-2:2007
SR EN ISO 21871:2006
SR ISO 18593:2007
SR EN ISO 6887-4:2005
SR EN ISO 16140:2005
SR EN ISO 22174:2005
SR EN ISO 6579:2003
SR EN ISO 4833:2003
SR EN ISO 6888-3:2003
SR 13419:1998
  Standardizarea • Aprilie 2008
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru detecţia Shigella spp.
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru detecţia şi enumerarea
Campylobacter spp. Partea 1: Metodă de detecţie
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru enumerarea coloniilor
de Escherichia coli beta-glucuronidază pozitive. Partea 1: Tehnică de numărare a coloniilor
la 44 grade C folosind membrane şi 5-bromo-4-cloro-3-indolil beta-D-glucuronat
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru enumerarea Escherichia
coli pozitive la beta-glucuronidază. Partea 2: Tehnică de enumerare a coloniilor la 44 grade C
folosind 5-bromo-4-cloro-3-indolil beta-D-glucuronat
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru detecţia şi enumerarea
Campylobacter spp. Partea 2: Tehnică de enumerare a coloniilor
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metode orizontale pentru determinarea celui mai
mic număr de Bacillus cereus prezumtiv. Tehnica numărului celui mai probabil şi metode de
determinare
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Metode orizontale privind tehnicile de eşantiona-
re de pe suprafeţe folosind plăci de contact şi tampoane
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Pregătirea probelor pentru analiză, a suspensiei
iniţiale şi a diluţiilor decimale pentru examen microbiologic. Partea 4: Reguli specifice pen-
tru pregătirea produselor altele decât lapte şi produse din lapte, carne şi produse din carne,
peste şi produse din peste
Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Protocol pentru validarea metodelor alternative
Microbiologia alimentelor. Reacţia polimerizării în lanţ (PCR) pentru detectarea microorga-
nismelor patogene în alimente. Cerinţe generale şi definiţii
Microbiologia produselor alimentare şi furajere. Metodă orizontală pentru detectarea bac-
teriilor din genul Salmonella
Microbiologia produselor alimentare şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru enumerarea
microorganismelor. Tehnică de numărare a coloniilor la 30 grade C
Microbiologia produselor alimentare şi nutreţurilor. Metodă orizontală pentru enumerarea
stafilococilor coagulazo-pozitivi (stafilococcus aureus şi alte specii). Partea 3: Detecţie şi
tehnică pentru numere mici
Microbiologie. Determinarea toxinei botulinice în produse alimentare şi furaje

CALITATEA APELOR DE Scăldat. ABORDAREA MER®*
QUALITY OF SWIMMING WATER. MER APPROACH®
Marie-Claire BARTHET
Lyonnaise des eaux developed diagnosis, analysis and public information instruments allowing the anticipation of the
requirements in the new European Directive on the quality of swimming waters. This article makes a presentation of the
used approach and the analysis method
Key words: swimming waters, quality, Escherichia coli, Directive, analysis method
Sporirea activităţilor litorale, mai ales a celor tu-
ristice, intensifică problema calităţii apelor de scăldat.
Noua directivă europeană cu privire la apele de scăldat
introduce principiile de anticipare şi de reactivitate, nu
de constatare. Adoptat pe 15 februarie 2006, textul a
fost integrat în dreptul francez în cadrul legii cu privire
la apă. Franţa se angajează deja să aplice această nouă
directivă până în 2008. Ea prevede supravegherea ca-
lităţii apelor de scăldat prin analiza a doi parametri
microbiologici: Escherichia coli şi entrococii intestinali;
clasificarea calităţii apelor de scăldat, determinată pe
baza unei tendinţe pe patru ani; managementul calită-
ţii apelor, cu un „profil al apelor de scăldat” pe sit; furni-
zarea către public a unor informaţii accesibile şi uşor de
înţeles cu privire la calitate, clasificare şi profiluri.
ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ
Pentru a răspunde acestor provocări, Lyonnaise
des eaux propune colectivităţilor locale un demers în
trei timpi: înaintea sezonului (diagnostic prealabil), în
timpul sezonului (supraveghere, managementul crizei,
informare) şi după sezon (feedback, plan de acţiune).
Un sistem de supraveghere şi de diagnostic prealabil
permite anticiparea riscurilor, asigurând cunoştinţele
referitoare la sistemele de asanare, la curenţii marini
şi la poluarea difuză de origine agricolă. El trece prin
selectarea punctelor care trebuie supravegheate şi cali-
brarea mijloacelor pentru o supraveghere optimizată.
În timpul sezonului, analize şi buletine regulate
*MER®: metoda enzimatică rapidă
STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
permit reactivitatea în timpul poluărilor provocate de
furtuni puternice. Demersul se bazează pe metoda en-
zimatică rapidă Mer® care permite să se obţină într-o
oră o evaluare fiabilă a concentraţiei de Escherichia coli
prin măsurarea vitezei de dezvoltare a bacteriilor (a se
vedea Cuvântul specialistului) şi să se alerteze imediat
factorii responsabili în caz de problemă. Serviciul de-
numit Aquaspot are sarcina de a informa populaţia şi
turiştii în cel mai scurt timp (prin afişare, Internet, SMS
etc) cu privire la calitatea apelor de scăldat.
După sezonul estival, o analiză aprofundată a epi-
soadelor critice permite să se extragă învăţăminte cu
privire la sezon şi să se îmbunătăţească strategia de
supraveghere şi protecţia apelor de scăldat (lucrări la
sistemul de asanare şi controlul poluării difuze).
UN CENTRU DEDICAT
Centrul de expertiză dedicat, centrul tehnic litoral
(CTL), situat la Biarritz (Pyrenées-Atlantiques) urmăreş-
te mai ales lucrările de cercetare cu privire la tehnicile
de analiză şi modelizarea hidrodinamică a litoralului. El
ghidează dezvoltarea acestui dispozitiv, sprijinind co-
lectivităţile cu privire la informarea publicului, furnizând
un suport tehnic pentru realizarea de analize şi oferind
sfaturi cu privire la îmbunătăţirea performanţelor siste-
mului de asanare şi la definirea profilelor de scăldat.
Dipozitivul „Ape de scăldat” al societăţii Lyonnaise
des eaux este desfăşurat pe plajele următoarelor zone
litorale din Franţa: Biarritz, Étretat (Seine Maritime),
Agde (Hérault) sau Cannes (Alpes Maritimes).
Aprilie 2008 • Standardizarea  
STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
Cuvântul specialistului

PEGGY BERGERON
Doctorand la Centrul tehnic litoral Biarritz

„Numai un rezultat analitic, fără înţelegerea mediului, nu spune nimic”

Metoda enzimatică rapidă (Mer®), utilizată de către Lyonnaise des eaux, şi metoda standardizată, de referinţă
(NF EN ISO 9308**) se sprijină pe acelaşi principiu. Ele detectează o enzimă specifică (β-D-glucoronidaza) a bacteriei Escheri-
chia coli prin adăugarea unui substrat care, hidrolizat de enzimă, va elibera un produs care va fi cuantificat.
Până aici metodele sunt similare. Metoda standardizată oferă un rezultat macroscopic (fluorescenţa este vizibilă cu ochiul
liber) după o incubare de 36 de ore într-un mediu de cultură. Metoda Mer® nu trece prin această etapă de introducere în cul-
tură. Ea pleacă de la un volum mai mare de probe, filtrat într-un mediu-tampon, la care se adaugă substratul, care incubează
în bain-marie timp de o jumătate de oră. La fiecare 5 minute se procedează la o prelevare de probe şi la măsurarea fluores-
cenţei produse. Fie că este vorba de metoda Mer® sau de cea de referinţă, E. coli detectate sunt viabile. Prezente în intestine în
mod natural, aceste bacterii devin stresate în mediul marin. Metoda de standardizare detectează bacteriile viabile cultivabile
Mer®, toate bacteriile, inclusiv pe cele stresate. Din acest motiv, în cazul deversării unei reţele de asanare, cele două tehnici fac
dovada unei puternice contaminări; peste 4 ore, rezultatele pot fi diferite întrucât E. coli se stresează şi îşi pierd capacitatea
de a cultiva; peste alte câteva ore, rezultatele redevin omogene. Orice tehnică alternativă rapidă este confruntată cu aceeaşi
problemă. Trebuie să ştim ce măsurăm. Centrul tehnic litoral este un centru de competenţă dedicat problematicii apelor de
scăldat. El se înscrie în cadrul unei abordări globale a mediului: numai un rezultat analitic, fără înţelegerea mediului, nu spune
nimic.

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul european EN
ISO 9308, după cum urmează: EN ISO 9308-1:2000, cu indicativul SR EN ISO 9308-1:2004 şi titlul: Detecţia apei. Detecţia şi
numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coliforme. Partea 1: Metoda prin filtrare pe membrană şi EN ISO 9308-3:1998, cu
indicativul SR EN ISO 9308-3:2004 şi titlul: Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coliforme:
Partea 3: Metoda miniaturizată (numărul cel mai probabil) prin însămânţare în mediu lichid. La acesta din urmă a publicat şi
o corectură, SR EN ISO 9308-3:2004/AC:2004, cu titlul: Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii
coliforme. Partea 3: Metoda miniaturizată (numărul cel mai probabil) prin însămânţare în mediu lichid.

** Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul european EN ISO 9308 după
cum urmează: EN ISO 9308-1:2000, cu indicativul SR EN ISO 9308-1:2004 şi EN ISO 9308-3:1998, cu indicativul SR EN ISO 9308-3:2004. La
acesta din urmă a publicat şi o corectură, SR EN ISO 9308-3:2004/AC:2004. Pentru titlurile acestor standarde, a se vedea nota din finalul
articolului

  Standardizarea • Aprilie 2008


Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul calităţii apei
Indice
SR EN 15204:2007
SR EN 26461-1:2002
SR EN 26461-2:2002
SR EN ISO 11348-1:2003
SR EN ISO 11348-2:2003
SR EN ISO 11348-3:2003
SR EN ISO 9308-1:2004
SR EN ISO 9308-3:2004
SR EN ISO 9308-3:2004/AC:2004
SR EN ISO 9509:2007
SR EN ISO 20079:2007
Traducere şi redactare: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 274, mai 2007
STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
Titlu
Calitatea apei. Ghid pentru analiza de rutină a a abundenţei şi compoziţiei
fitoplanctonului prin utilizarea microscopiei inverse (metoda Utermöhl)
Calitatea apei. Detectarea şi numărarea sporilor de bacterii anaerobe sufito-
reducătoare (Clostridia). Partea 1: Metoda îmbogăţirii într-un mediu lichid
Calitatea apei. Detectarea şi numărarea sporilor de bacterii anaerobe sufito-
reducătoare (Clostridia). Partea 2: Metoda prin filtrare prin membrană
Calitatea apei. Determinarea efectului inhibitor al membranelor de apă
asupra luminiscenţei de Vibrio fischeri (testul cu bacterii luminiscente).
Partea 1: Metoda cu bacterii proaspăt preparate
Calitatea apei. Determinarea efectului inhibitor al probelor de apă asupra
luminiscenţei de Vibrio fischeri (testul cu bacterii luminiscente). Partea 2:
Metoda cu bacterii deshidratate
Calitatea apei. Determinarea efectului inhibitor al probelor de apă asupra
luminiscenţei de Vibrio fischeri (testul cu bacterii luminiscente). Partea 3:
Metoda cu bacterii liofilizate
Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coli-
forme. Partea 1: Metoda prin filtrare pe membrană
Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coli-
forme. Partea 3: Metodă miniaturizată (numărul cel mai probabil) prin însă-
mânţare în mediu lichid
Calitatea apei. Detecţia şi numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coli-
forme. Partea 3: Metodă miniaturizată (numărul cel mai probabil) prin însă-
mânţare în mediu lichid
Calitatea apei. Teste de toxicitate pentru evaluarea inhibării nitrificării pro-
duse de microorganismele din nămolul activ
Calitatea apei. Determinarea efectului toxic al constituenţilor apei şi a apei
reziduale asupra lintiţei (Lemna minor). Test de inhibiţie a creşterii lintiţei
Aprilie 2008 • Standardizarea  
STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
FORAJE DE APĂ: UN NOU STANDARD FRANCEZ, NF X 10 -999
WATER DRILLING. A NEW FRENCH STANDARD, NF X 10 -999
Marie-Claire Barthet
Combining the rules applied for obtaining a quality-drill assuring for the sustainability of its functioning in resource safe
conditions in the objective of the new standard NF X 10-999 on the performing, maintenance and abandoning the capita-
tion of underground water
Key words: water resource, drilling, quality, safety, French standard
În Franţa, rezervele subterane furnizează 65% din
apa destinată consumului uman. În nord, în Alsacia şi
în Languedoc-Roussillon, aprovizionarea cu apă pota-
bilă este asigurată în proporţie de peste 90% din sis-
teme acvifere. Or, forajele de apă – oricare ar fi scopul
lor, alimentarea cu apă a colectivităţilor, irigaţiile şi
altele, constituie surse potenţiale de contami-
nare. Captările constituie tot atâtea breşe în
protecţia naturală oferită de recepţia sis-
temelor acvifere. În plus, în caz de izolare
defectuoasă, ele pot constitui vectori de
poluare între pânzele freatice.
„Un foraj de apă este o lucrare foar-
te sensibilă pentru protecţia mediului.
Dacă este defectuos executat, el poate
compromite starea sanitară a pânze-
lor din care se prelevează”, aminteşte
Claude Mino, responsabil în domeniul
calităţii şi securităţii la întreprinderea Fora-
co. La sfârşitul anilor ’90, Sindicatul naţional al antre-
prenorilor de puţuri şi foraje de apă (SFE), cu sprijinul
autorităţilor statului şi al agenţiilor de apă, a elaborat
„o carte a calităţii puţurilor şi forajelor de apă”, înainte
de a avea în vedere redactarea unui standard, „docu-
ment de referinţă pentru cererile de ofertă publice şi
private”, declară Claude Mino.
O LUCRARE COMPLEXĂ
Standardul NF X 10-999, publicat în aprilie 2007, de-
scrie bunele practici de proiectare, realizare, urmărire şi
10  Standardizarea • Aprilie 2008
de închidere a forajelor de apă şi a celor geotermice.
El se aplică tuturor tipurilor de lucrări de recunoaştere,
supraveghere şi exploatare (captare sau reinjectare) a
apelor subterane, inclusiv captărilor termice verticale şi
acoperă toate tipurile de utilizări (publice, alimentare
cu apă potabilă, casnice, agricole şi industriale). El va
fi util antreprenorilor şi şefilor de lucrări
publice sau private, birourilor de stu-
dii, hidrogeologilor, perforatorilor, fur-
nizorilor de materiale şi echipamente,
asociaţiilor de consumatori şi autorităţilor
statului. Obiectivele: să se procedeze
astfel încât lucrările realizate pentru a
cunoaşte şi exploata apele subterane
să se desfăşoare după regulile ingine-
reşti, iar întreprinderile de foraj să îşi
îmbunătăţească practicile şi să devină
mai performante.
Standardul detaliază etapele de pregătire con-
tractuală şi administrativă, de instalare a şantierului, de
tehnici de foraj, de control în curs de realizare, recepţie,
exploatare, supraveghere, mentenanţă, reabilitare şi în-
chidere temporară sau definitivă. „Standardul defineşte
obiectivele pe care „Un foraj de apă este o lu-
trebuie să le atingă
crare foarte sensibilă pentru
un foraj de apă. El nu
protecţia mediului.“
ne indică cum să pro-
cedăm, dar face totul pentru a răspunde utilizării şi a
nu polua sursa. Un foraj de apă este o lucrare comple-
xă”, adaugă Claude Mino. Perforatorii au fost vigilenţi cu

privire la probleme tehnice precum cimentarea, etan-
şeitatea lucrării şi protecţia personalului şantierului.
Adaos la reglementare
„Standardul precizează condiţiile prealabile ce tre-
buie respectate şi bunele practici de operat. Provoca-
rea o constituie protecţia resursei de ape subterane
contra oricărei alt aport şi contra contaminării directe
de către scurgerile de suprafaţă”, afirmă Hélène Le-
grand, însărcinată cu misiunea la Direcţia Apei (biroul
de protecţie a resurselor de apă şi agricultură) al Mi-
nisterului Ecologiei şi Dezvoltării Durabile. Din 1935,
reglementarea a instituit crearea de perimetre de pro-
tecţie în jurul captărilor de alimentare cu apă potabi-
lă. Măsurile ce trebuie luate au fost precizate în legile
referitoare la apă, din 1964 şi 1992 şi în Codul de sănă-
tate publică. Perimetrele de protecţie sunt destinate în
principal suprimării riscurilor de poluare accidentală la
nivelul lucrărilor de captare şi al zonei afectate de pre-
levare, şi, într-o măsură mai mică, la scara resursei. În
plus, directiva-cadru 2000/60/CEE fixează un obiectiv
ambiţios de bună stare a tuturor apelor în 2015, fapt
STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
care, pentru apele subterane semnifică o bună stare ca-
litativă şi cantitativă. Un standard care reuneşte bunele
practici în domeniul realizării, întreţinerii şi abandonării
captărilor de apă subterană se înscrie perfect pe linia
preconizărilor politicilor europene în domeniul limitării
poluării resursei. „Legea cu privire la apă, din 1992, su-
pune autorizării sau declarării, în funcţie de debitul de
prelevare, forajele care nu au un caracter menajer. Oda-
tă cu legea din decembrie 2006, acestea din urmă sunt
supuse şi ele unei proceduri de declarare la primărie”,
precizează Hélène Legrand. Textele de aplicare, în curs
de elaborare (ele vor trebui să fie disponibile la sfârşitul
anului) vor face referire la standardul NF X 10-999. „De-
cretul nu va trebui să fie foarte detaliat, standardul este
el însuşi destul de detaliat”, adaugă ea. Aceste texte de
reglementare se vor referi nu numai la noile lucrări, ci şi
la cele existente şi vor reglementa controalele.
În domeniul forajului, Asociaţia de Standardizare din
România a elaborat standardul STAS 1242/4-85 – Teren
de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în
pământuri

Standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul apelor subterane

Indice Titlu
SR ISO 5667-11:2000 Calitatea apei. Prelevare. Ghid general pentru prelevarea apelor subterane
SR EN 14968:2007 Semantică pentru schimbul de date referitoare la apele subterane

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 274, mai 2007

Aprilie 2008 • Standardizarea  11

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

PESTE 100 DE STANDARDE ISO PENTRU PRODUCŢIA DE ALUMINIU SE AFLĂ PE UN NOU CD

MORE THAN 100 ISO STANDARDS FOR ALUMINIUM PRODUCTION ON NEW CD-ROM

ISO has just launched the new ISO Standards collection on CD-ROM - Materials for the production of primary aluminium.
It contains the full collection of 108 standards for materials used in the production of primary aluminium, including stan-
dards for alumina, pitch, coke, electrodes, ramming paste and fluorides
Key words: aluminium production, ISO standards collection, alumina, pitch, coke, electrodes, ramming paste, fluorides
Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a lansat de curând noua Colecţie de standarde ISO pe CD – Materiale
pentru producţia de aluminiu de primă fuziune. CD-ul cuprinde colecţia completă a 108 standarde ISO referitoare
la materialele pentru producţia de aluminiu de primă fuziune, mai ales alumina, smoala, cocsul, electrozii, pasta
de lipit şi fluorurile.

Producţia mondială de aluminiu de primă fuziune prin electroliză este de 30 milioane de tone pe an, având o
valoare totală de aproximativ 80 miliarde de dolari americani. Materialele reprezintă aproximativ 60% din costu-
rile de producţie. Standardele ISO sprijină profesioniştii din industrie să se asigure de calitatea şi de consistenţa
cerute de aceste materiale. CD-ul pune la dispoziţie aceste standarde în mod economic şi uşor accesibil, cu un
index şi o cercetare a textului integral.

Aluminiul este produs la 960 ºC într-un mediu înalt corosiv. Calitatea şi consistenţa materialelor utilizate în
producţie sunt esenţiale pentru reuşita procesului. Aceste materiale se schimbă de la furnizori la clienţi pe pieţele
mondiale pe baza rezultatelor încercărilor. Înainte de lucrările ISO, aceste rezultate se bazau pe metodele de în-
cercare ale întreprinderilor sau pe standarde naţionale care puteau furniza, pentru aceleaşi proprietăţi, rezultate
diferite.

Obiectul comitetului tehnic ISO/TC 226, Materiale pentru producţia de aluminiu de primă fuziune, este de a oferi
industriei un ansamblu exhaustiv de metode de încercare standardizate şi armonizate la nivel internaţional, me-
tode elaborate cu contribuţia furnizorilor şi a clienţilor. ISO/TC 226 răspunde de cele 108 standarde internaţionale
(inclusiv două specificaţii tehnice) reunite pe noul CD.

Metodele de încercare pe care comitetul tehnic le-a standardizat sunt utile pentru controlul calităţii, contrac-
tele şi lucrările de dezvoltare. Ele au fost pregătite pe baza metodelor întreprinderilor şi a standardelor naţionale
utilizate de furnizorii de materiale şi de producătorii de aluminiu, cu contribuţiile suplimentare ale laboratoarelor
de încercări şi ale universităţilor.

Colecţia de standarde ISO pe CD – Materiale pentru producţia de aluminiu de primă fuziune poate fi achiziţionat
de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1,
Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

12  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
Standarde elaborate recent de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul aluminiului

Indicativ Titlu
SR EN 3475-514 :2008 Serie aerospaţială. Cabluri electrice utilizate în aeronautică. Metode de încercare. Partea 514 :
Porozitatea acoperirii de aluminiu pe toroane de aluminiu
SR EN 573-5 :2008 Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Compoziţia chimică şi forma produselor obţinute prin deformare
plastică. Partea 5 : Codificarea produselor standardizate obţinute prin deformare plastică
SR EN 18595:2008 Sudare electrică prin presiune. Sudare în puncte a aluminiului şi a aliajelor de aluminiu. Sudabi-
litate, sudare şi încercări
SR EN 573:2008 Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Compoziţia chimică şi forma produselor obţinute prin deformare
plastică. Partea 3 : Compoziţia chimică şi forma produselor
SR EN 3999:2008 Serie aerospaţială. Aliaj de aluminiu AL-P2024-T351. Table şi benzi cu prelucrabilitate chimică îm-
bunătăţită, 1,6 mm<=a<=6 mm
SR EN 4002:2008 Serie aerospaţială. Aliaj de aluminiu AL-P2219-T81. Table şi benzi, 0,5 mm <=a<=6 mm

Traducere şi redactare: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1108/2008

ASRO-ORGANISMUL DE CERTIFICARE SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

(ASRO OC-SMC) a emis în luna februarie 2006 patru CERTIFICATE de conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001 pentru:

PRIMĂRIA ORAŞULUI AMARA în domeniul:

• 7511 Servicii de administraţie generală

S.C. CARMALEX S.R.L. Aleşd, judeţul Bihor în domeniile:

• 5274 Alte reparaţii de articole personale - Rebobinat şi reparat motoare electrice;
• 2852 Operaţiuni de mecanică generală - Mentenanţă mecanică utilaje, Confecţii metalice, Prelucrări prin aşchiere;
• 2513 Fabricarea altor produse din cauciuc – Repararea şi îmbinarea benzilor transportoare şi a tamburilor pentru vulcanizare;

S.C. MONIA CONSTRUCT S.R.L. Hârşova judeţul Constanţa în domeniile:

• 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale;
• 4329 Alte lucrări de instalaţii pentru construcţii;
• 4331 Lucrări de ipsoserie;
• 4332 Lucrări de tâmplărie şi dulgherie;
• 4333 Lucrări de pardosire şi placare a pereţilor;
• 4334 Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri;
• 4339 Alte lucrări de finisare

S.C. ATOS GARANT S.R.L. Tîrgu-Jiu

Sedii de lucru:
Tîrgu-Jiu, jud. Gorj
Drăguţeşti, jud. Gorj în domeniile:
• 1511 Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii;
• 1513 Procesare carne tocată şi carne preparată;
• 5222 Desfacere carne şi preparate din carne prin magazine proprii

Aprilie 2008 • Standardizarea  13

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

NOUL GHID ISO/CEI CU PRIVIRE LA VOCABULARUL DIN DOMENIUL METROLOGIEI

REFLECTĂ EVOLUŢIA ŞTIINŢEI MĂSURĂRILOR
NEW ISO/IEC GUIDE ON VOCABULARY OF METROLOGY REFLECTS EVOLUTION
OF SCIENCE OF MEASUREMENT

International Organization for Standardization (ISO) and its partner IEC International Electrotechnical Commission (IEC)
have published a new guide on the vocabulary of metrology – the science of measurement and its application
Key words: metrology, international vocabulary, measurements, ISO/IEC Guide 99
Organizaţia Internaţională de
Standardizare (ISO) şi Comisia Elec-
trotehnică Internaţională (CEI) pu-
blică un nou ghid cu privire la vo-
cabularul din domeniul metrologiei
– ştiinţa măsurării şi aplicaţiile sale.
Ghidul ISO/CEI 99:2007, Vocabular
internaţional de metrologie. Concepte
fundamentale şi generale şi termeni
asociaţi (VIM), o publicaţie bilingvă
(franceză-engleză), oferă orientări cu
privire la conceptele şi termenii utili-
zaţi în diverse abordări ale măsurării.
Înainte de a putea comunica,
trebuie să cunoaştem şi să înţele-
gem cuvintele pe care dorim să le
utilizăm. Acest lucru este valabil şi
în cazul metrologiei: concepte şi
termeni precum „rezultat al măsu-
rării”, „eroare de măsurare” sau „in-
certitudine de măsurare” trebuie să
facă obiectul unui acord dacă dorim
ca ele să fie utilizate într-un mod
coerent.
Metrologia evoluează la ora ac-
tuală în ceea ce priveşte alegerea
celei mai bune abordări (de exem-
plu, abordarea clasică, spre deose-
bire de abordarea incertitudinii).
Este, deci, deosebit de important să
dispunem de un vocabular interna-
ţional care să permită specialiştilor
metrologi să comunice clar cu privi-
re la abordarea măsurării.
Ghidul ISO/CEI 99 anulează şi în-
locuieşte cea de-a doua ediţie a Vo-
cabularului internaţional de termeni
fundamentali şi generali de metrolo-
gie (VIM). El este echivalent cu cea
de-a treia ediţie a VIM.
Necesitatea de a acoperi pentru
prima dată măsurătorile din chimie
şi biologia medicală şi de a include
concepte referitoare la trasabilita-
tea metrologică, incertitudine de
măsurare şi proprietăţi calitative, a
condus la publicarea celei de-a treia
ediţii. Titlul său – Vocabular interna-
ţional de metrologie. Concepte fun-
damentale şi generale şi termeni aso-
ciaţi (VIM) – subliniază rolul esenţial
al conceptelor în elaborarea unui
vocabular.
În Ghidul ISO/CEI 99, se consideră
că nu există diferenţe fundamentale
între principiile de bază ale măsură-
torilor în fizică, chimie, biologie me-
dicală, biologie şi ştiinţele inginereşti.
În plus, documentul va răspunde ne-
cesităţilor conceptuale în domeniul
măsurătorilor în sectoare precum: bi-
ochimia, alimentaţia, expertiza medi-
co-legală şi biologia moleculară.
Ghidul ISO/CEI 99 a fost elabo-
rat de un comitet mixt cuprinzând
reprezentanţi ai Biroului Internaţio-
nal de Măsuri şi Greutăţi (BIPM), ai
CEI, ai ISO, ai Federaţiei Internaţio-
nale de Chimie Clinică şi de Biologie
Medicală (IFCC), ai Uniunii Interna-
ţionale de Chimie Pură şi Aplicată
(UICPA); ai Uniunii Internaţionale de
Fizică Pură şi Aplicată (UIPAP), ai Or-
ganizaţiei Internaţionale de Metro-
logie Legală (OIML) şi ai Organiza-
ţiei de Cooperare Internaţională cu
privire la Aprobarea Laboratoarelor
de Încercare (ILAC).
Ghidul ISO/CEI 99:2007, Vocabular
internaţionale de metrologie. Concepte
fundamentale şi termeni asociaţi (VIM)
poate fi achiziţionat de la Asociaţia de
Standardizare din România, Serviciul
Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev,
nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon:
316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
Traducere: Maria Bratu –
Comunicat ISO nr. 1106/2008

14  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

UN NOU STANDARD ISO REFERITOR LA IMPLANTURILE DE DISCURI INTERVERTEBRALE

VA AJUTA LA UŞURAREA SUFERINŢELOR PACIENŢILOR CU PROBLEME DE SPATE
NEW ISO STANDARD FOR SPINAL DISC IMPLANTS WILL HELP REDUCE SUFFERING
OF BACK PAIN PATIENTS

A new ISO standard will help ensure that spinal disc prostheses meet requirements for wear resistance, particularly im-
portant as once implanted these will need to absorb the impact from the body’s daily activities for years to come
Key words: standardization, spinal disc prostheses, implants for surgery, wear testing, wear performance
Un nou standard ISO va asigura că protezele de dis-
curi lombare satisfac cerinţele referitoare la rezistenţa
la uzură - o caracteristică importantă, întrucât odată
implantate, aceste discuri vor trebui să absoarbă de-
a lungul anilor şocurile datorate activităţii corporale
cotidiene.

Standardul ISO 18192-1:2008, Implanturi chirurgica-

le. Uzura protezelor totale de înlocuire a discurilor inter-
vertebrale lombare. Partea 1: Parametri de încărcare şi de
deplasare pentru încercările de uzură şi condiţii de mediu
pentru încercare, furnizează cerinţele pentru compara-
rea comportamentului la uzură al protezelor discurilor
lombare.

Principalii utilizatori ai acestui standard vor fi fa-

bricanţii de dispozitive medicale şi laboratoarele din
sectorul public şi din cel privat, care furnizează servicii
de încercări biomecanice pentru dispozitivele medica-
le. Piaţa mondială a protezelor discale este estimată la
peste 1 miliard de dolari americani până în 2010.

Discurile intervertebrale lombare sunt un fel de

perne care absorb şocurile care rezultă din activităţi-
le cotidiene. Aceste discuri se pot degrada cu timpul
sau în urma unui accident şi exercită atunci o presiune
asupra nervilor spinali, ceea ce poate fi foarte dureros.
Majoritatea persoanelor vor simţi la un moment dat al
existenţei lor o durere de spate din cauza discurilor in-
tervertebrale degradate. Din păcate, metodele cele mai
curente pentru a trata durerile de ceafă şi durerile lom-
bare eşuează într-un număr mare de cazuri.
Artroplastia discală constituie o alternativă ino-
vatoare cu potenţial important, care ar putea să ajute
pacienţii care suferă, de exemplu, de spondiloză – o
boală degenerativă care duce la pierderea structurii şi
a funcţiei spinale normale. La realizarea protezelor, tre-
buie rezolvate unele probleme. Dispozitivul trebuie să
permită mişcarea, să asigure stabilitatea şi să aibă o

Aprilie 2008 • Standardizarea  15

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
rezistenţă puternică pentru a absorbi impacturile da-
torate activităţilor cotidiene ale persoanei. Materialele
implantului nu vor fi distructive şi se vor caracteriza
printr-o anduranţă mare.
Pentru pacienţi, standardul ISO 18192 va favoriza
fabricarea de proteze sigure şi rezistente, iar pentru in-
dustria medicală, el va constitui un instrument preţios.
Această primă parte a standardului descrie o procedu-
ră de încercare pentru mişcarea unghiulară a compo-
nentelor articulate şi specifică modelul forţei aplicate,
viteza şi durata încercării, configuraţia probei şi mediul
de încercare.
Standardul ISO 18192-1 va permite uniformizarea
încercărilor şi a comparaţiilor în această tehnologie
relativ nouă pentru a garanta comportarea diferitelor
proteze. Metodologia sa consensuală va constitui o re-
ferinţă fiabilă şi concesivă. În cadrul industriei medica-
le, el va oferi transparenţă, va îmbunătăţi comunicarea
şi va uniformiza regulile de joc pentru furnizorii con-
curenţi. Chirurgii vor putea să se bazeze pe informaţii
comparate întemeiate privind diferitele dispozitive.
Domnul Christian Kaddich, şef de proiect pentru
elaborarea standardului, a declarat: „Valoarea acestui
standard pentru comunitatea medicală constă în fap-
tul că el oferă o orientare cu privire la metoda care să
fie utilizată pentru a evalua comportamentul la uzură
al unei noi clase de dispozitive medicale. Fără o metodă
16  Standardizarea • Aprilie 2008
standardizată, este imposibil să se compare datele în-
tre diferitele laboratoare. Standardul ISO 18192-1:2008
înlătură, deci, un obstacol potenţial, accelerând şi facili-
tând dezvoltarea tehnologică în acest domeniu”.
Standardul a fost elaborat de subcomitetul SC 5,
Osteosinteză şi dispozitive spinale, al comitetului tehnic
ISO/TC 150, Implanturi chirurgicale. La ora actuală, ISO/
TC 150/SC 5 lucrează la cea de-a doua parte a standar-
dului: ISO 18192-2, Implanturi chirurgicale. Uzura prote-
zelor totale de înlocuire a discurilor intervertebrale lom-
bare. Partea 2: Înlocuiri nucleare.
Standardul ISO 18192-1:2008, Implanturi chirurgica-
le. Uzura protezelor totale de înlocuire a discurilor interver-
tebrale lombare. Partea 1: Parametri de încărcare şi de de-
plasare pentru încercări de uzură şi condiţii de mediu pentru
încercare, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Stan-
dardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente,
str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon:
316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă
ISO 1109/2008
 STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE STANDARDIZARE ŞI UNIUNEA POŞTALĂ

UNIVERSALĂ ÎŞI VOR INTENSIFICA COLABORAREA CU PRIVIRE LA STANDARDELE
PENTRU SERVICII POŞTALE
ISO AND UNIVERSAL POSTAL UNION TO INTENSIFY COOPERATION ON STANDARDS
FOR POSTAL SERVICES

ISO and Universal Postal Union (UPU) have agreed to increase their cooperation in the development of international
standards for postal services. ISO Secretary-General Alan Bryden and UPU Director General Edouard Dayan signed a me-
morandum of understanding (MoU) to formalize the partnership
Key words: international standardization, globalization of trade, postal services, processing and distribution of data

Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) şi Uniunea Poştală Universală (UPU) au convenit să îşi dez-
volte cooperarea în vederea elaborării de standarde internaţionale referitoare la serviciile poştale. Secretarul ge-
neral al ISO, Alan Bryden, şi directorul general al UPU, Edouard Dayan, au semnat la Berna pe 31 ianuarie 2008 un
protocol de acord pentru a oficializa acest parteneriat.

ISO şi UPU colaborează de multă vreme.
tehnice ale ISO care elaborează standarde
le, inclusiv referitoare la hârtie şi carton,
informatizat de date (EDI), identificarea
şi cele de ţări.
UPU are un statut de legătură cu cinci comitete
relevante pentru domeniul serviciilor poşta-
ambalaje, prelucrarea informaţiei, schimbul
prin radiofrecvenţă (RFID), codurile de bare

Alan Bryden a afirmat: „Globa- lizarea şi liberalizarea schimburilor comer-

ciale susţinute de către lanţuri- le de aprovizionare mondiale şi de către dezvoltarea
Internet-ului generează o mu- taţie a serviciilor poştale în lumea întreagă. Standardele
internaţionale sunt fundamentale pentru asigurarea eficacităţii interoperabilităţii, a prelucrării şi
a difuzării datelor, a obiectelor şi serviciilor.

„Protocolul de acord între UPU şi ISO, care rezultă din recenta conferinţă strategică a UPU de la Dubai, îşi pro-
pune ca serviciile poştale să beneficieze şi mai mult de standarde relevante pe plan mondial, profitând cât mai
mult de competenţa UPU şi de platforma plurisectorială a ISO, la care participă numeroşi parteneri.

Coerenţa şi colaborarea în domeniul standardelor de management al calităţii, de securitate şi de manage-

ment de mediu, de tehnologie a informaţiilor, de RFID şi de evaluare a conformităţii vor fi urmărite îndeaproape
şi stimulate de aplicarea protocolului de acord, care este un nou exemplu concret al colaborării dintre reţeaua
Naţiunilor Unite şi sistemul ISO”.

La rândul său, directorul general al Uniunii Poştale Universale, Edouard Dayan, a declarat: „UPU gestionează o
reţea tridimensională: fizică, electronică şi financiară. Am elaborat deja numeroase standarde pentru prelucrarea
corespondenţei fizice. Acum trebuie să ne concentrăm eforturile asupra elaborării de standarde pentru servicii
electronice şi financiare. Acordul de colaborare cu ISO merge în acest sens”.

Aprilie 2008 • Standardizarea  17

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
Pe măsură ce operatorii poştali îşi diversifică activităţile, integrează comerţul electronic în serviciile pentru
colete şi logistică şi îşi dezvoltă serviciile financiare, se impune necesitatea de a lucra într-un mediu standardizat.
În calitate de organism de standardizare, UPU a elaborat deja o sută de standarde pentru sectorul poştal. Acordul
cu ISO îi va permite UPU să se poziţioneze mai bine pe piaţa mondială şi o va ajuta să elaboreze şi să difuzeze
mai bine standarde poştale, mai ales pentru serviciile financiare şi cele electronice, care sunt recunoscute la nivel
mondial nu numai de către experţii din domeniul poştal, ci şi de experţii din domeniul standardizării sau din alte
sectoare.

Acordul prevede crearea de către cele două organizaţii a unui Comitet de contact, constituit din şase membri
care au sarcina de a aplica dispoziţiile acestui acord.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă nr. 1110/2008

GHID PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ

SISTEME DE MANAGEMENT
GHID PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ
A SISTEMULUI DE MANAGEMENT
A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII
AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII
OCUPAŢIONALE
ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE
Acest ghid explică funcţionarea evoluţiei ciclice a unui sistem OHSAS, poli-
tica de securitate si sănătate ocupaţională, modul de realizare a planificării
proceselor, proiectarea sistemului, respectiv structura şi organizarea aces-
tuia. Toate aceste sunt însoţite de exemple concrete.

OHSAS reprezintă seria de evaluare pentru sănătatea şi securitatea muncii pentru

sisteme de sănătate şi securitate şi s-a dezvoltat ca răspuns la o cerere largă pentru
(include şi documentele române un document recunoscut ca şi bază pentru evaluări şi certificări.
OHSAS 18001:2004
şi OHSAS 18002:2004)
La nivelul uniunii Europene se consideră că promovarea unui sistem sigur şi efi-
Bucureşti 2007

cient, care să garanteze sănătatea şi securitatea la locul de muncă nu poate fi

realizată decât printr-un singur mijloc, cel al politicii de sănătate şi securitate în-
globate în cadrul unui sistem de management: aceasta prezintă legături strânse cu modul de proiectare a echipa-
mentelor de muncă, cu politica de angajare, cu politica aplicată persoanelor cu handicap, ca şi cu alte politici cum ar
fi transporturile şi, desigur, politica de sănătate preventivă sau curativă în general.
Sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, OHSAS, se adresează tuturor producătorilor sau fur-
nizorilor de servicii care doresc să îşi controleze efectiv managementul pro-activ al sănătăţii si securităţii muncii şi să îl
facă măsurabil.
În acest context lucrarea de faţă vă oferă un instrument de prevenire a accidentelor şi a bolilor profesionale care se
poate realiza printr-o politică adecvată care să aibă în vedere îmbunătăţirea continuă a performanţei în domeniu şi in-
tegrarea managementului securităţii şi sănătăţii ocupaţionale (în muncă) (MSSO) în managementul strategic al firmei.
MSSO este practic veriga lipsă în elaborarea şi implementarea sistemelor integrate de management: calitate, mediu,
sănătate şi securitate ocupaţională în conformitate cu tendinţele la nivel european şi internaţional. Implementarea
sistemelor de management vine în completarea sistemului organizatoric existent la nivelul firmelor şi favorizează apli-
carea sistematică a legislaţiei în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, realizând integrarea acestui domeniu
deosebit de important, în managementul general al organizaţiei.
Ghidul este uşor de aplicat şi se poate adapta cu uşurinţă oricărei organizaţii, indiferent de mărimea acesteia, de ciclul
de producţie, de structură etc., cuprinzând modele pentru politica şi obiectivele OH&S, paşii care trebuie parcurşi
de către o organizaţie pentru implementarea unui astfel de sistem de management, documentaţia necesară imple-
mentării unui sistem de management OH&S (exemplu de manual şi exemple pentru 11 proceduri diferite), precum şi
exemple pentru diverse fişe necesare în cadrul implementării sistemului OH&S (fişa de neconformităţi, fişa de evaluare
a riscurilor, fişa de acţiuni preventive/corective, raport de audit etc.).
Lucrării i se adaugă cele două documente române OHSAS 18001 şi OHSAS 18002.

Lucrarea costă 191 lei, cu TVA inclus.

18  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

O SECURITATE SPORITĂ A TRANZACŢIILOR FINANCIARE ELECTRONICE GRAŢIE

NOULUI STANDARD ISO CU PRIVIRE LA TEHNOLOGIILE DE VÂRF ALE AUTENTIFICĂRII
BIOMETRICE
SAFER ELECTRONIC FINANCIAL TRANSACTIONS WITH NEW ISO STANDARD
FOR STATE-OF-THE-ART BIOMETRIC AUTHENTICATION

ISO has just published a standard to increase the security of financial transactions over electronic media. The new stan-
dard, ISO 19092:2008, Financial services – Biometrics – Security framework, establishes the security requirements for the
implementation and management of state-of-the-art biometric identification technology within the financial industry
Key words: electronic financial transactions, safety, biometric authentication, security framework, international standardization
Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a ficare a persoanelor în serviciile financiare. El prezintă
publicat de curând un nou standard pentru a securi- tipurile de tehnologii biometrice şi se referă la proble-
za şi mai mult tranzacţiile financiare electronice. Noul mele de aplicare.
standard, ISO 19092:2008, Servicii financiare. Biometrie.
Cadru de securitate, stabileşte cerinţele de securitate Standardul prezintă arhitecturile pentru implemen-
pentru aplicarea şi managementul tehnologiilor de vârf tare, specifică cerinţele minime de securitate pentru un
pentru identificarea biometrică în domeniul financiar. management eficace şi propune recomandări şi obiecti-
Surse de extraordinare reduceri de costuri şi de efi- ve de control aplicate de către profesionişti. El stimulează
cacitate sporită, tehnologiile informatizate au revoluţi- integrarea biometriei în domeniul financiar şi manage-
onat acest sector şi au înmulţit tranzacţiile electronice. mentul informaţiilor biometrice în cadrul programului
În fiecare zi, fonduri şi capitaluri de trilioane de dolari general de management al securităţii informaţiei
sunt transferate pe sisteme de plăţi şi alte sisteme fi- întreprinderii.
nanciare prin telefon, servicii de transmitere şi alte me-
canisme de comunicare electronică. Standardul ISO 19092:2008 tratează, de asemenea,
Conform standardului ISO 19092:2008, simplul vo- următoarele subiecte:
lum şi valoarea unor asemenea tranzacţii expun con-
tinuitatea financiară şi clienţii săi la grave riscuri de al-  utilizarea biometriei pentru autentificarea angajaţi-
terare, de substituţie sau de distrugere accidentală sau lor şi a persoanelor care solicită servicii financiare prin:
deliberată a datelor. Este, deci, necesar, să se dispună - verificarea unei identităţi declarate;
de o metodă de autentificare „blindată”. - identificarea unui individ;
Biometria este considerată din ce în ce mai mult un  validarea referinţelor prezentate la înrolarea bio-
mijloc de autentificare fiabilă. Ea cuprinde tehnologii metrică pentru a sprijini autentificarea cerută de mana-
precum luarea amprentei digitale, identificarea vocii, gementul riscurilor;
scanarea ochiului şi imageria facială. Avantajul şi partea  managementul informaţiei biometrice de-a lun-
atrăgătoare ţin de facilitatea sa de utilizare, de nivelul gul întregului său ciclu de viaţă alcătuit din înrolarea,
său de securitate aparentă, de eficacitatea sa şi de ca- transmitere şi stocare, verificare, identificare şi înceta-
racterul său neinvaziv. rea înrolării;
Standardul ISO 19092:2008 descrie cazul de securi-  securitatea informaţiei biometrice în timpul ciclului
tate pentru utilizarea biometriei în scopuri de autenti- său de viaţă, cuprinzând integritatea datelor, autentifi-

Aprilie 2008 • Standardizarea  19

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
carea originii şi confidenţialitatea;
 aplicarea biometriei la controalele de acces logice
şi fizice;
 supravegherea care vizează protejarea instituţiei
financiare şi a clienţilor săi;
 securitatea echipamentului informatic utili-
zat în timpul întregului ciclu de viaţă al informaţiei
biometrice.
„Standardul ISO 19092:2008 propune domeniului
financiar un instrument preţios, bazat pe consens in-
ternaţional, care va încuraja aplicarea sigură a biome-
triei ca metodă de autentificare în acest sector. Acest
standard de avangardă pregăteşte viitoarea generaţie
de tranzacţii financiare. Ele vor fi mai sigure şi mai fia-
bile şi importanţa lor creşte în era electronică actuală”,
a declarat domnul Mark Lundin, preşedinte al subco-
mitetului ISO care a elaborat standardul (subcomitetul
SC 2, Managementul securităţii şi operaţii bancare gene-
rale, al comitetului tehnic ISO/TC 68, Servicii financiare).
Standardul ISO 19092:2008, Servicii financiare. Bi-
ometrie. Cadru de securitate, poate fi achiziţionat de la
Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vân-
zări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1,
Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă
nr. 1111/2008

Cerinţele familiei ISO 9000 privind implementarea unui sistem

de management al calităţii în organizaţie.
Ghid pentru realizarea documentaţiei de sistem
Pentru a comanda acest produs, vă rugăm să ne contactaţi:
editura@asro.ro sau 316.77.23, 316.77.25 sau fax: 312.94.88/317.25.14
Pentru a facilita procesul costisitor de implementare a cerinţelor SR EN ISO 9001:2001 şi a celorlalte standarde
din familia ISO 9000 şi pentru a vă uşura eforturile de pregătire a documentaţiei necesare, ASRO a realizat o so-
luţie practică, un CD ce conţine tot ceea ce este necesar să cunoaşteţi pentru a vă realiza singuri documentaţia
de sistem, a vă pregăti singuri auditurile interne şi a vă implementa singuri, fără ajutor specializat, un sistem de
management al calităţii care ulterior să poată fi certificat fără probleme.
Produsul este realizat în format electronic, uşor de utilizat, cu legături elec-
tronice între diferitele elemente prezentate şi vine în sprijinul dumneavoas-
tră cu detalii referitoare la:
• abordarea tematică şi pragmatică a managementului calităţii;
• cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001;
• etapele implementării unui sistem de management al calităţii în organiza-
ţia dumneavoastră prin prisma lui SR EN ISO 9001:2001;
• modul de desfăşurare a auditului intern în cadrul organizaţiei dumnea-
voastră conform SR EN ISO 19011:2003;
• modul de realizare a manualului calităţii (inclusiv politica în domeniul
calităţii, cu exemple practice), cerinţă expresă a SR EN ISO 9001:2001;
• modul de realizare a procedurilor de sistem cerute de
SR EN ISO 9001:2001 (cu exemple practice).
Pe lângă întreaga gamă de standarde (14 standarde) indispensabile imple-
mentării unui sistem de management al calităţii necesar unei organizaţii aflate la început de drum, în acest nou produs se
oferă exemple concrete, cu numeroase observaţii şi explicaţii amănunţite, referitoare la documentaţia unui sistem de mana-
gement al calităţii (SMC) – manualul calităţii, proceduri de sistem, politica în domeniul calităţii.

DORIŢI SĂ REALIZAŢI CU UŞURINŢĂ DOCUMENTELE NECESARE ÎN VEDEREA CERTIFICĂRII ORGANIZAŢIEI DVS.?

NIMIC MAI SIMPLU!
PREZENTUL GHID VĂ OFERĂ ÎN VARIANTA ELECTRONICĂ FORMATUL NECESAR ŞI INFORMAŢIA DORITĂ!
Exemplele de manual al calităţii şi de proceduri de sistem, editate în formatul word, vă permit modificarea şi prin urmare
adaptarea uşoară la cerinţele specifice organizaţiei dumneavoastră.

20  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

ATELIERUL 2008 CU PRIVIRE LA AUTOMOBILUL INTEGRAL CONECTAT

FULLY NETWORKED CAR 2008 BRINGS FORMULA 1 FLAVOUR

This year’s Fully Networked Car event at the Geneva International Motor Show will take on a motor sport theme as well
as tackle the pressing issue of global climate change. For the third year running, ISO teamed up with ITU and IEC under
the World Standards Cooperation (WSC) banner to host the Fully Networked Car workshop and exhibition at the Geneva
International Motor Show, 5-7 March 2008
Key words: fully networked car, information and telecommunication technologies, international standards, environmental
aspects
În acest an, Atelierul cu privire la automobilul integral conectat, la Salonul internaţional al automobilului, de la
Geneva, a fost plasat sub semnul sportului automobilistic; el a tratat, de asemenea, problema arzătoare a schim-
bării climei. Pentru al treilea an consecutiv, ISO a făcut echipă cu UIT şi cu CEI, sub egida Cooperaţiei Mondiale a
Standardizării (WSC) pentru a organiza între 5 şi 7 martie 2008 Salonul Internaţional al Automobilului de la Gene-
va, atelier şi expoziţie consacrate
automobilului integral conectat.

Această expoziţie s-a axat pe

locul tehnologiei informaţiei şi
comunicării (ITC) în construcţia
vehiculelor cu motor şi, mai pre-
cis, în cadrul standardelor care
vor facilita convergenţa acestor
industrii. În contextul noilor ini-
ţiative luate de către UIT pentru
a imagina soluţii pe termen lung
care pun ICT-ul în serviciul luptei
contra schimbării climatice şi a
încălzirii planetei, problema cen-
trală va consta în modul în care
utilizarea ICT-ului la bordul vehi-
culelor poate ajuta la urmărirea
evoluţiei schimbării climei şi la
atenuarea efectelor acestora.

Expoziţia a prezentat în ex-

clusivitate noul model de For-
mula 1 al echipei Honda Racing
F 1 2008, înscriindu-se în cadrul
proiectului „Earthdreams car”,
care pune accentul pe protec-
ţia mediului şi pe tehnologiile

Aprilie 2008 • Standardizarea  21

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
ecologice de mâine. După părerea experţilor, sistemele îmbunătăţite de management al traficului şi de asistenţă
la condus pot contribui la reducerea consecinţelor traficului asupra mediului.

În acest an, programul 2008 al Atelierului cu privire la automobilul integral conectat a fost marcat de o alo-
cuţiune rostită de Max Mosley, preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Automobilului – FIA, organul director al
sporturilor automobilistice din întreaga lume – inclusiv al campionatului mondial de Formula 1 – care se ocupă la
nivel mondial de diverse probleme legate de automobil, automobilism şi mobilitate.

Tehnologia informaţiei şi a comunicării la bordul vehiculelor reprezintă pentru consumator un plus de secu-
ritate, confort şi mobilitate. Potrivit previziunilor, piaţa ar putea să atingă mai multe milioane de dolari. După pă-
rerea generală, dezvoltarea tehnologiilor noi trece prin standardizare şi coordonarea între fabricanţii de vehicule,
organismele de standardizare şi profesioniştii din domeniul ICT.

Expunerile prezentate au permis să se clarifice unele probleme complexe şi fascinante care se pun în dome-
niul automobilistic. De exemplu:

 care sunt modelele operaţionale de adoptat pentru îmbinarea domeniului automobilistic cu cel al
telecomunicaţiilor?
 care sunt cerinţele de ordin juridic şi politic ?
 cum se abordează provocările la nivel tehnic şi ingineresc ?
 cum se garantează adoptarea standardelor corespunzătoare pentru a răspunde complexităţii numeroaselor com-
ponente electronice şi a permite dezvoltarea întregului potenţial al pieţei ?
 ce măsuri se vor lua pentru protecţia mediului?

Aceste întrebări, precum şi multe altele au fost examinate detaliat. Obiectivele atelierului sunt să se reflecteze
asupra acestor întrebări, să se stabilească un dialog constructiv între toate părţile interesate, să se îmbunătă-
ţească înţelegerea între domeniul ITC şi cel automobilistic şi să se îmbine eforturile şi competenţele pentru a se
elabora standarde în folosul tuturor. Manifestarea a reunit părţi interesate din întreaga lume, pentru a promova
inovaţia şi a asigura că tehnologia comunicaţiilor progresează în ritm rapid.

Două comitet tehnice ale ISO sunt active în domeniul problemelor tratate de acest atelier: ISO/TC 22, Vehicule
rutiere, care a publicat 677 de standarde şi al cărui domeniu de lucru se referă la toate problemele de standardiza-
re privind compatibilitatea, interschimbabilitatea şi securitatea, ocupându-se în mod deosebit de terminologie şi
metodele de încercare (inclusiv caracteristicile instrumentelor) care permit evaluarea performanţelor următoare-
lor tipuri de vehicule rutiere şi echipamente: vehicule cu motor, automobile, remorci, remorci uşoare, ansambluri
de vehicule şi vehicule articulate.

ISO/TC 204, Sisteme inteligente de transport, care a publicat 63 de standarde, şi al cărui domeniu de lucrări se
referă la standardizarea sistemelor de comandă, de comunicare şi informare în domeniul transporturilor urbane
şi rurale de suprafaţă, inclusiv aspectele intermodale şi multimodale, informarea călătorului, managementul cir-
culaţiei rutiere, transporturile publice, serviciile de urgenţă şi cele comerciale în domeniul sistemelor inteligente
de transport.

În plus, ISO/TC 207, Managementul de mediu, a elaborat 22 de standarde în domeniul sistemelor de manage-
ment de mediu şi al instrumentelor de sprijin al dezvoltării durabile. Printre aceste standarde figurează cele trei
standarde ISO 14064 referitoare la contabilizarea şi verificarea gazelor cu efect de seră, precum şi ISO 14065:2007,
care furnizează cerinţele pentru acreditarea organismelor care desfăşoară aceste activităţi. Aceste standarde, care
vor ajuta întreprinderile în domeniul schimbării climei, sprijină programele de schimb de drepturi de emitere.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă nr. 1116/2008

22  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE LA NIVELUL

UNIUNII EUROPENE ŞI NOUL STANDARD SR OHSAS 18001: 2008
OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY MANAGEMENT SYSTEM OF THE LEVEL
OF THE EUROPEAN UNION AND THE NEW STANDARD SR OHSAS 18001:2008

Dr. ing. Speranţa Stomff

The subject of occupational health and safety has occurred systematically at international level ever since the period after
the II-nd World War when found an impulse in the ’50; all these considered, yet it still can be noticed a lack of consensus
in approaching this problem.
Facing the difficulties in adopting a consensus in this matter, several national standardization bodies in Europe, Australia,
South Africa and Asia, as well as international certification bodies made the decision to create a referential: OHSAS 18001.
The new version of OHSAS 18001, this time as a standard (published on 31-st of July 2007) is more compatible with
ISO 9001:2000 and ISO 14001:2004, keeping the same order of subclauses and most of the changes in ISO 14001:2004,
fact that will encourage its integration in an unitary management system quality-environment-health and occupational
safety
Key words: occupational health and safety, management system, legislation
Subiectul sănătăţii şi securităţii la locul de muncă ferite pe care fiecare ţară a Uniunii Europene le-a oferit
s-a întâlnit în mod sistematic, la nivel internaţional, încă în momentul acordării aceloraşi directive cu legile na-
din perioada imediată de după cel de al doilea război ţionale au dus la apariţia unor referenţiale diferite, cu
mondial, găsindu-şi impulsul în anii ’50. specific naţional, nereuşindu-se până în acest moment
La nivelul Uniunii Europene, securitatea şi sănăta- o abordare unitară la nivelul Uniunii Europene a legis-
tea în muncă constituie acum una din cele mai sub- laţiilor naţionale sau a standardelor europene. Tocmai
stanţiale şi mai importante sectoare din politica socială aceste problematici au constituit până acum piedici în
a acesteia. Încă din 1951, Comunitatea Europeană a introducerea sistemelor organizatorice în domeniul se-
Cărbunelui şi Oţelului s-a ocupat de securitatea anga- curităţii şi siguranţei în muncă, structurate astfel încât
jaţilor, preocuparea aceasta extinzându-se prin Tratatul să poată fi supuse unor controale independente (siste-
de la Roma asupra tuturor persoanelor angajate. Drept me certificate).
urmare, a fost dezvoltat un corpus substanţial de legis- Cu toate schimbările preconizate de întrunirea Con-
laţie menit ridicării standardelor de securitate şi sănă- siliului European de la Lisabona şi de apariţia Agenţiei
tate începând cu sfârşitul anilor ’70 şi, în special, după Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, nu
adoptarea Actului European Unic în 1987. pot fi mascate realităţile situaţiei prezente: încă există
Chiar dacă politicile co-
munitare de armonizare a Încă există la nivelul Uniunii Europene rate foarte crescute ale accidentelor
diferitelor legislaţii au avut de muncă în anumite sectoare, care reprezintă majoritatea accidentelor
drept scop depăşirea diver- înregistrate în UE. Patru sectoare (pescuit, agricultură, construcţii, sănătate
sităţilor şi a rezistenţelor în
şi servicii sociale) au o rată a accidentelor cu 30% peste medie. Alte patru
procesul de căutare a unei
apropieri comune la nivel sectoare (industria extractivă, industria meşteşugărească, hoteluri – resta-
european, interpretările di- urante şi transport) au o rată cu aproximativ 15% peste medie.

Aprilie 2008 • Standardizarea  23

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
la nivelul Uniunii Europene rate foarte crescute ale ac-
cidentelor de muncă în anumite sectoare, care repre-
zintă majoritatea accidentelor înregistrate în UE. Patru
sectoare (pescuit, agricultură, construcţii, sănătate şi
servicii sociale) au o rată a accidentelor cu 30% peste
medie. Alte patru sectoare (industria extractivă, indus-
tria meşteşugărească, hoteluri – restaurante şi trans-
port) au o rată cu aproximativ 15% peste medie.
Aceste cifre sunt şi mai mari dacă luăm în conside-
rare numai întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) şi
întreprinderile foarte mici: în construcţii, de exemplu,
rata medie a accidentelor este cu 41% peste medie,
ajungând să depăşească media cu 124% în cazul firme-
lor care au între unul şi nouă angajaţi şi cu 130% pentru
acelea care au între 10 şi 49 de angajaţi.
La nivelul Uniunii Europene, se consideră că pro-
movarea unui sistem sigur şi eficient, care să garanteze
sănătatea şi securitatea la locul de muncă nu poate fi
realizată decât printr-un singur mijloc, cel al politicii de
sănătate şi securitate: aceasta prezintă legături strânse
cu modul de proiectare a echipamentelor de muncă,
cu politica de angajare, cu politica aplicată persoanelor
cu handicap, ca şi cu alte politici cum ar fi transporturile
şi, desigur, politica de sănătate preventivă sau curativă,
în general.
 siguranţa şi sănătatea în muncă trebuie să se con-
stituie într-un element important în cadrul strategiei
europene de angajare, dată fiind importanţa acesteia
în termenii promovării calităţii personalului şi ai utiliză-
rii potenţialului productiv al Uniunii. Această strategie
avansează o serie de propuneri noi care permit o întări-
re a acestei legături;
 trebuie întărită raportarea la normele comunitare
referitoare la fabricarea şi vânzarea echipamentelor
tehnice şi a produselor chimice. Aceasta poate fi favo-
rizată printr-un efort sistematic de colectare a datelor
privind efectele pe care aceste echipamente şi produse
le au asupra sănătăţii în muncă, precum şi consecinţele
asupra consumatorilor activi sau pasivi. În acest sens,
practicile de etichetare voluntară pot avea o contribu-
ţie importantă;
 trebuie întărite legăturile dintre noua strategie a
UE privind securitatea şi sănătatea în muncă şi strategia
privind sănătatea publică, printr-o mai strânsă coope-
rare. Experienţa dobândită în prevenirea unor pericole
majore ale sănătăţii publice – în special diferitele tipuri
de dependenţe - poate fi utilizată în adoptarea de mă-
suri preventive la locul de muncă. Pe de altă parte, să-
nătatea în muncă trebuie recunoscută ca un determi-
nant important al stării globale de sănătate.
La nivel internaţional, se remarcă o lipsă de con-
24  Standardizarea • Aprilie 2008
sens în abordarea acestei probleme. Nu s-a reuşit încă
realizarea unor standarde comparabile şi compatibile
cu cele din familia ISO 9000 sau ISO 14000. În aceas-
tă privinţă au acţionat deja comitetele internaţionale
ISO/TC 176 şi ISO/TC 207, dar eforturile lor nu au fost
încununate de succes, cel puţin până în acest moment:
o primă consultare realizată la Geneva în 1996 s-a sol-
dat cu un vot negativ din partea membrilor ISO, a doua
consultare, care a avut loc în aprilie 2000, s-a soldat cu
un vot pozitiv (52 pentru, 29 împotrivă) dar, din păcate,
insuficient pentru a trece (hotărârile se iau cu 2/3 din
numărul de membri al comitetului tehnic). Şi în prezent
se lucrează la elaborarea unui standard internaţional
în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii
în muncă care să fie compatibil şi cu ISO 9001 şi cu
ISO 14001.
Pe de altă parte, Secretariatul General al ISO a decis
în perioada respectivă să ofere Organizaţiei Internaţio-
nale a Muncii posibilitatea să vină cu propriul proiect,
un ghid numit ILO-OSH:2001, Principii directoare privind
sistemele de gestiune a securităţii şi sănătăţii în muncă.
În faţa dificultăţilor în adoptarea unui consens în
această problemă, mai multe organisme naţionale de
standardizare din Europa, dar şi din Australia, Africa de
Sud, Asia, precum şi organisme de certificare de nivel
internaţional au luat hotărârea de a crea un referenţial:
OHSAS 18001, ghid difuzat sub sigla BSI. Acest ghid are
la bază, în principal, standardul britanic BS 8800:1996,
dar şi standarde norvegiene, italiene, australiene etc.;
încă din momentul apariţiei, 1999, a cunoscut un suc-
ces real, un mare număr de organizaţii adoptându-l în
scurt timp şi certificându-se după acest referenţial. Bi-
neînţeles că, în viitor, acest ghid va sta la rândul lui la
baza prefiguratei familii ISO 18000, familie după care se
va certifica, la nivel internaţional, managementul secu-
rităţii şi sănătăţii ocupaţionale .
Noua versiune a BS OHSAS 18001, de data aceas-
ta ca standard (publicare: 31 iulie 2007) este mai com-
patibilă cu ISO 9001:2000 şi ISO 14001:2004, păstrând
aceeaşi ordine a clauzelor şi majoritatea schimbărilor
din ISO 14001:2004, ceea ce va încuraja integrarea lui
într-un sistem de management unitar calitate-mediu-
sănătate şi securitatea ocupaţională.
Principalele schimbări faţă de ediţia anterioară a
ghidului OHSAS 18001, sunt:
• „sănătăţii” i se acordă o mai mare importanţă;
• OHSAS 18001 este acum un standard, nu o spe-
cificaţie sau un document, ca în ediţia anterioară. Acest
lucru reflectă interesul crescând faţă de adoptarea lui
OHSAS 18001 ca standard naţional privind sistemul de
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale;
• modelul „Planifică – Efectuează – Verifică – Ac-
ţionează” este dat doar în capitolul Introducere, în tota-

litate, nu ca secţiuni de diagrame la începutul fiecărei
clauze ca în ediţia anterioară;
• publicaţiile de referinţă din Clauza 2 se limitea-
ză doar la documentele internaţionale;
• au fost adăugate noi definiţii, iar definiţiile exis-
tente au fost revizuite;
• există îmbunătăţiri semnificative în alinierea
cu standardul ISO 14001:2004 şi a fost îmbunătăţită
compatibilitatea cu ISO 9000:2000;
• termenul „risc tolerabil” a fost înlocuit cu ter-
menul „risc acceptabil” (a se vedea 3.1);
• termenul „accident” este acum inclus în terme-
nul „incident” (a se vedea 3.9);
• definiţia termenului „pericol” nu se mai referă la
„dauna adusă proprietăţii sau daună adusă mediului de
lucru” (vezi 3.6);
• acum este considerat că astfel de „daune”
nu sunt direct legate de managementul sănătăţii
şi securităţii ocupaţionale, care reprezintă scopul
prezentului standard, ci este inclus în domeniul
managementului evaluării riscurilor. În schimb, ris-
cul unei astfel de „daune” cu efect asupra sănătăţii
şi securităţii ocupaţionale trebuie identificat prin
intermediul procesului de evaluare a riscurilor din
cadrul organizaţiei şi ţinut sub control prin aplica-
rea unui control al riscurilor adecvat;
• articolele 4.3.3 şi 4.3.4 au fost îmbinate, aliniin-
du-se cu ISO 14001:2004;
• o nouă cerinţă a fost introdusă pentru a ierar-
hiza controlul riscului ca parte a planului OH&S (a se
vedea 4.3.1);
• managementul schimbării este acum prezen-
tat mai explicit (a se vedea 4.3.1 şi 4.4.6);
• a fost introdusă o nouă clauză: „Evaluarea con-
formităţii” (a se vedea 4.5.2);
• au fost introduse noi cerinţe privind partici-
parea angajaţilor la dezvoltarea şi revizuirea manage-
mentul OH&S şi consultarea contractorilor (a se vedea
4.4.3.2);
STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
• au fost introduse noi cerinţe pentru investiga-
rea incidentelor (a se vedea 4.5.3.1).
Organizaţiile deja certificate pe OHSAS 18001 în
versiunea anterioară au la dispoziţie o perioadă de
tranziţie de doi ani spre noua versiune.
Standardul SR OHSAS 18001:2008, care a apărut la
31 martie 2008, din seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii
Ocupaţionale (OHSAS) împreună cu OHSAS 18002 – Linii
directoare pentru implementarea OHSAS 18001, a fost
elaborat ca răspuns la cererea insistentă a clienţilor cu
privire la un standard recunoscut al sistemului de ma-
nagement al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă
de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de
management.
Cea de-a doua ediţie a OHSAS 18001 este focalizată
pe clarificări asupra primei ediţii şi a luat în considerare
prevederi din ISO 9001, ISO 14001, ILO-OSH, precum şi
din alte standarde din domeniul sistemului de manage-
ment OH&S sau alte publicaţii, pentru a spori compati-
bilitatea acestor standarde în beneficiul utilizatorilor.
SR OHSAS 18001:2008 este compatibil cu standardele
pentru sisteme de management SR EN ISO 9001:2001 (ca-
litate) şi SR EN ISO 14001:2004 (mediu), pentru a facilita
integrarea sistemelor de management al calităţii, me-
diului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către
organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
Standardul SR OHSAS 18001:2008, care acoperă
sistemul de management OH&S, intenţionează să asi-
gure organizaţiei elementele necesare unui sistem de
management OH&S efectiv, care să poată fi integrat cu
alte sisteme de management şi să ajute organizaţia în
realizarea obiectivele OH&S precum şi a obiectivelor
economice.
Pe ansamblu, standardul SR OHSAS 18001:2007 nu
reprezintă soluţia tuturor problemelor de securitate şi
sănătate ocupaţională ale unei organizaţii, dar oferă o
modalitate practică de a realiza un sistem de muncă mai
sănătos şi mai sigur şi de a îmbunătăţi continuu perfor-
manţele printr-un sistem integrat de management.
Aprilie 2008 • Standardizarea  25
STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Aditivi alimentari (continuare din numărul trecut)

Food additives (sequel from former issue)

GABRIELA CAZAN, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO

MIOARA VISTIG, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO

This article is a small guide allowing us to „read” the dangers hiding in our daily food. It is better to know the E’s indicative
and its pharmaceutical designation in order to be able to choose the food product depending on the effects these E-s can
have over the human body
Key words: food additives, food products, indicative, pharmaceutical designation, effects, human body
Unul dintre alimentele cele mai
studiate şi mai contestate de me-
dicină, fie clasică, fie naturistă, este
zahărul. Zahărul este un aliment
foarte concentrat, acesta fiind unul
dintre alimentele care uzează pur şi
simplu anumite organe, tot aşa cum
un combustibil care are cifra octani-
că prea mare uzează un motor. Şi to-
tuşi ... datorită imunităţii), organis-
 Imunitate – Totalitate a mecanismelor
de apărare a organismului împotriva ele-
mentelor străine de organism, în particular
împotriva agenţilor infecţioşi (virusuri, bac-
terii sau paraziţi). Imunitatea pune în joc
mecanisme împotriva agenţilor exteriori:
a) imunitate mediată humoral (pe cale
sangvină), în care anumite globule albe,
Expert standardizare
ing. GABRIELA CAZAN, adre-
sa: Calea Victoriei, nr. 118, etaj 4,
camera 18, tel. şi fax: 310.43.09,
e-mail: gabriela.cazan@asro.ro
Expert standardizare
ing. MIOARA VISTIG, adresa:
Calea Victoriei, nr. 118, camera 406,
tel. şi fax: 312.47.44,
e-mail: mioara.vistig@asro.ro
mul uman are o mare rezistenţă faţă
de acţiunea microbilor patogeni
sau a produşilor toxici ai acestora.
Pentru a putea înţelege mai bine
cum se produc dezechilibre în lanţ
prin consumarea unei mari cantităţi
de zahăr, trebuie să reamintim că
glicemia reprezintă nivelul gluco-
zei din sânge. Deci, mulţumită mai
multor mecanisme de reglare, gli-
cemia este menţinută constantă (în
jur de 1 gram la litru) cu scopul de a
aduce organelor şi ţesuturilor canti-
tăţi constante de glucoză sangvină.
Reglarea nivelului sangvin al gluco-
zei este asigurată ca urmare a unui
echilibru permanent între substan-
ţe, de natură mai ales hormonală,
care micşorează glicemia (insuli-
denumite limfocite B, se transformă în plas-
mocite care se transformă în anticorpi;
b) imunitate mediată celular, în care alte
globule albe, denumite limfocite T, intervin
mulţumită secreţiei diferitelor proteine, de-
numite citokine, şi îşi exercită proprietăţile
lor citotoxice.
(Definiţie şi comentariu conform LAROUSSE
– Dicţionar de Medicină, editura Univers en-
ciclopedic)
na) şi cele care o cresc (glucagon,
adrenalină, hormonul de creştere
etc. Pentru un organism adaptat de
milioane de ani să se hrănească cu
zaharuri complexe din fructe, mie-
re, cereale şi legume, ingerarea unei
 Insulină – Hormon hipoglicemiant care
micşorează nivelul glucozei în sânge, secre-
tat de către pancreas şi a cărei insuficienţă
provoacă diabetul. Insulina este produsă în
pancreas de către celulele beta ale insulelor
lui Langerhans sub formă de proinsulină, o
formă inactivă de înmagazinare. În funcţie
de nevoile organismului, proinsulina se îm-
parte în 2 părţi: peptidul C şi insulina. Insuli-
na eliberată în sânge se fixează pe receptorii
specifici situaţi pe membranele celulelor, în
ficat, în muşchi şi în ţesutul adipos. Insulina
este singurul hormon al organismului cu
acţiune hipoglicemiantă, acesta făcând ca
glucoza din sânge să intre în celule, care o
folosesc pentru producerea de energie. To-
tuşi, atunci când insulina se fixează în ficat,
aceasta favorizează constituirea rezervei
de glucoză sub formă de glicogen. De al-
tfel, acest hormon favorizează sinteza pro-
teinelor şi împiedică distrugerea lipidelor.
Reglarea secreţiei de insulină este directă: o
hiperglicemie (creşterea nivelului sangvin al
glucozei) stimulează sintetizarea sa (definiţie
şi comentariu conform LAROUSSE – Dicţio-
nar de Medicină, editura Univers enciclope-
dic)

26  Standardizarea • Aprilie 2008


ciocolate sau a altor dulciuri con-
centrate este un adecvat şoc, care
produce dezechilibre în lanţ:
• zahărul străbate cu uşurin-
ţă intestinul subţire ajungând în
sânge, unde provoacă o stare de
hiperglicemie);
• această stare de hiperglice-
mie va determina o stare de excita-
re fizică şi nervoasă;
• în acest moment, pancrea-
sul fiind alertat peste măsură, secre-
tă mai multă insulină decât normal,
ceea ce are ca rezultat scăderea za-
hărului din sânge sub medie, astfel
încât în scurt timp se instalează o
stare de hipoglicemie);
• ficatul îşi face datoria şi
transferă o parte din rezervele sale
de glucide în sânge.
Aceste alternanţe dereglează
întreg metabolismul) şi în timp,
 Hiperglicemia apare ca urmare a creşte-
rii glicemiei şi este unul dintre simptomele
caracteristice ale diabetului zaharat. (Co-
mentariu conform LAROUSSE – Dicţionar
de Medicină, editura Univers enciclopedic)
 Hipoglicemia apare ca urmare a diminu-
ării glicemiei şi riscă să ducă la o pierdere a
cunoştinţei dacă scăderea este importantă
(comentariu conform LAROUSSE – Dicţionar
de Medicină, editura Univers enciclopedic)
 Metabolism – Totalitatea reacţiilor bio-
chimice care se produc în organism. Meta-
bolismul cuprinde două mari procese:
a) anabolismul care este totalitatea reacţii-
lor chimice care conduc la o sinteză sau la o
fabricare; anabolismul necesită, în general,
un consum de energie;
b) catabolismul care este totalitatea reacţi-
ilor care conduc la o degradare; catabolis-
mul antrenează, în general, o eliberare de
energie.
Metabolismul energetic este totalitatea
reacţiilor metabolice ale organismului: în
cursul unui lanţ de reacţii foarte lung şi
complex, denumit ciclul lui Krebs, energia
provenind de la nutrimente (proteine, lipi-
de şi glucide) este mai întâi transformată
şi stocată (anabolism) sub formă de ade-
nozintrifosfat (A.T.P), moleculă prezentă în
celule. Această energie este apoi eliberată
prin degradarea (catabolismul) A.T.P – ului
pentru a acoperi cheltuielile energetice:
creştere, activitate fizică, cheltuieli de între-
ţinere şi reparaţie, metabolismul bazal (este
obosesc şi uzează organismul (mai
ales pancreasul), epuizând în ace-
laşi timp sistemul nervos.
Organismul uman are o mare
capacitate de adaptare, astfel încât
la cei mai mulţi aceste fenomene
noi sunt suportate o bună perioadă
de timp, după care, într-un târziu,
apar problemele de sănătate. Fap-
tul că aceste probleme apar ceva
mai târziu nu înseamnă însă că nu
apar sau că sunt mai puţin grave.
Iată care sunt principalele tulburări
cu care se confruntă consumatorii
de zahăr:
• pancreasul suprasolicitat se
dereglează pur şi simplu, normali-
zând tot mai greu glicemia, ceea ce
duce la diabetul zaharat), cu toate
consecinţele sale cumplite: de la
orbire până la tulburări circulatorii
majore sau boli cardiace fatale. În
România se estimează că peste şase
sute de mii de oameni suferă, în di-
ferite stadii, de diabet.
• sistemul imunitar este par-
ţial inactivat vreme de câteva ore
după ingerarea zahărului printr-un
lanţ de procese hormonale prea
complexe pentru a fi descris în acest
articol. Aceasta duce la o expunere
periculoasă şi inutilă la gripă, boli
de plămâni, infecţii urinare şi intes-
tinale, rinită, sinuzită etc.
• lipsa de calciu se instalează
cu timpul, mai ales dacă consumul
regulat de zahăr în diferite forme
energia necesară pentru a menţine tempe-
ratura corpului, ritmul cardiac, funcţionarea
plămânului şi a altor funcţiuni de bază etc.)
(definiţiile şi comentariile conform LAROUS-
SE – Dicţionar de Medicină, editura Univers
enciclopedic)
 Diabet zaharat – Afecţiune cronică care
se caracterizează printr-o glicozurie (pre-
zenţă de zahăr în urină) provenind dintr-o
glicemie (exces de zahăr în sânge). Diabetul
zaharat este cauzat de o insuficienţă sau o
încetinire a secretării insulinei de către pan-
creas, hormonul necesar utilizării glucozei
pentru a răspunde necesităţilor energetice
celulare (definiţie şi comentariu conform
LAROUSSE – Dicţionar de Medicină, editura
Univers enciclopedic)
STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
este însoţit şi de un stres puternic.
• caria dentară apare la 94 %
din populaţia care consumă produ-
se cu zahăr (de şase ori mai mult de-
cât în urmă cu 200 de ani, înainte de
descoperirea zahărului). În urmă cu
zece ani, se credea că o carie den-
tară rezultă ca urmare a faptului că
zahărul şi dulciurile favorizează dez-
voltarea bacteriilor pe dinţi, şi totuşi
nu aceasta este cauza. Cercetări re-
cente au demonstrat că o carie den-
tară apare ca urmare a perturbării
unui lanţ de procese metabolice ale
calciului.
• obezitatea se instalează
frecvent la marii consumatori de
dulciuri. Obezitatea apare nu ca ur-
mare a faptului că zahărul este atât
de bogat în calorii pe cât se crede,
ci pentru că perturbă echilibrul hor-
monal, ceea ce duce la creşterea
apetitului şi la dezvoltarea în exces
a ţesutului adipos.
• o serie de alte boli cum ar fi:
reumatismul, anemia, astenia, dege-
nerescenţa osoasă, cancerul, sclero-
za multiplă, sinuzita şi rinita cronică,
precum şi tulburările hormonale se
agravează, ca o consecinţă a consu-
mului de zahăr şi se vindecă ca prin
farmec o dată ce am renunţat la el.
Ţinând seama de cele menţio-
nate mai sus, vă propunem ca pen-
tru o perioadă să renunţaţi la zahăr
… să zicem timp de o lună. De ce vă
propunem acest lucru ? … Pentru a
verifica în practică efectul miraculos
al renunţării la „moartea albă”, după
cum este denumit zahărul de către
naturiştii occidentali.
ÎNLOCUITORII NATURALI
AI ZAHĂRULUI
Cel mai potrivit înlocuitor natu-
ral al zahărului este mierea de albi-
ne, care nu este numai un amestec
foarte complex de zaharuri natura-
le, ci şi un produs viu, care conţine
substanţe special făcute să ajute
Aprilie 2008 • Standardizarea  27
STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
organismul să asimileze fără probleme acest aliment. În perioada de vară, un înlocuitor şi mai bunt sunt fructele
proaspete care atunci se vor găsi din abundenţă. Sucurile, salatele de fructe, fructele consumate ca atare sunt
o adevărată relaxare pentru organism, ducând la normalizarea glicemiei, la reglarea funcţiilor pancreasului, la
rafinarea gustului, precum şi a percepţiilor olfactive. Iarna, fructele uscate: stafidele, smochinele, curmalele, cai-
sele deshidratate etc. sunt un excelent înlocuitor al zahărului. Acestea sunt foarte dulci, foarte bogate în zaharuri
(aproape 80 % din masa acestora), dar sunt mult mai uşor de suportat de organism decât zahărul alb.
Există anumite plante care au proprietatea de a corecta într-o bună măsură efectele nefaste ale consumului
de zahăr şi de alimente îndulcite cu zahăr. Cele mai cunoscute şi la îndemână antidoturi de acest fel sunt:

• tijele şi frunzele proaspete de păpădie - consumate ca atare sau sub formă de salată;

• frunzele de dud, de afin, de nuc - se ia o linguriţă pulbere de plantă uscată de patru ori pe zi, la două ore
după masă, cu puţină apă;

• afinele proaspete şi sucul de afine.

După cum am spus

şi în articolele anterioa-
re, E-urile sunt substanţe
care intră în componen-
ţa tuturor produselor ali-
mentare pe care le găsim
în rafturile magazinelor.
Cum aditivii alimentari
sunt utilizaţi în scopul
menţinerii îndelunga-
te a calităţii produselor,
pentru îmbunătăţirea
gustului, menţinerea
culorii şi a consistenţei
produselor, dar şi în sco-
pul controlării acidităţii
şi a alcalinităţii produse-
lor, numărul trecut după
E trebuie să reprezinte şi
categoria din care E-ul
respectiv face parte.
După afirmaţiile
specialiştilor, consumul
zilnic al aditivilor ali-
mentari duce – mai de-
vreme sau mai târziu – la
deteriorarea sănătăţii. În
ultimii ani, cercetările
ştiinţifice efectuate au
dus la concluzia că une-
le E-uri prezintă un grad
mare de nocivitate, dar
nu toate.
Profesorul Gheor-
ghe Mencinicopschi ne
avertizează că organis-
mul uman este lipsit
de apărare împotriva

28  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
E-urilor, pentru că nu le poate depista prin intermediul simţurilor. Specialiştii din domeniul chimiei alimentare
se străduiesc, de zeci de ani, să descopere soluţii pentru conservarea alimentelor, îmbunătăţirea gustului sau a
aspectului acestora.
Rezultatele muncii specialiştilor sunt E-urile. Contribuţia acestora poate fi benefică organismului, dar poate
fi şi extrem de nocivă. Din acest motiv, trebuie să ne punem întrebarea: Care sunt aditivii pe care trebuie să-i
evităm?
Marea majoritate dintre noi suntem preocupaţi de calitatea alimentelor îngurgitate în viaţa de fiecare zi. În
marile laboratoare ale lumii, cercetătorii caută soluţii eficiente la obsedantele întrebări ale acestui secolul al vite-
zei: ce, cum, când, cât şi unde mâncăm, pentru a ne menţine cât mai sănătoşi şi cât mai în formă. Factorii esenţiali
care contribuie la menţinerea sănătăţii, la prevenirea bolilor şi încetinirea procesului de îmbătrânire sunt hrana
corectă şi stilul de viaţă pentru care optăm. Ar fi foarte bine dacă am putea răspunde la următoarea întrebare: ce
înseamnă „hrană corectă”?
Chiar dacă suntem sceptici în această privinţă, adevărul este că nu ne dăm seama …deci, contează ce
mâncăm.
Autorul cărţii „Biblia alimentară”, profesorul Gheorghe Mencinicopschi, precizează în prefaţa acestui valoros
volum câteva principii privind alimentaţia corectă. Cercetătorii în domeniul fiziologiei au demonstrat, de mai mul-
ţi ani, că la nivel molecular, suntem cu adevărat ceea ce mâncăm şi ceea ce au mâncat părinţii sau strămoşii noştri.
Dar cum noi suntem fiinţe unicat, stă în puterea noastră să îmbunătăţim zestrea genetică printr-o dietă corectă şi
strict personalizată. În calculul dietei contează întotdeauna calitatea nutriţională a alimentului. Organismul „ştie”
să aleagă alimentele după efectul benefic pe care acestea îl au. Şi totuşi … de când s-au înmulţit E-urile, a apărut
o mare problemă: corpul uman nu mai poate alege corect, pentru că este indus în eroare de aditivii alimentari.
Dar ce-i drept … mulţi dintre aceştia tocmai de aceea au fost creaţi.
Pentru a asigura consumatorilor o alimentaţie fără riscuri, ţările membre ale Uniunii Europene fac eforturi
imense pentru a rescrie lista cu aditivi alimentari clasificaţi în funcţie de nocivitatea acestora. Există aditivi care
sunt consideraţi cancerigeni, alţii sunt doar „periculoşi”, dar sunt şi E-uri fără grad de risc. Oricare ar fi categoria
din care fac parte, aditivii alimentari trebuie să fie folosiţi conform legislaţiei Uniunii Europene, care face toate
eforturile pentru a pune ordine în acest domeniu.
Comisia Europeană este instituţia care va gestiona lista cu produsele aprobate, care vor constitui subiectul
unor analize de risc din partea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (AESE).
Ceea ce urmează este un mic ghid care să vă permită să descifraţi pericolele care se ascund în hrana noastră
cea de toate zilele. Legenda indicată în Tabelul 8 este valabilă pentru toate tabelele din acest articol.
Aditivii alimentari sau, după cum mai sunt denumiţi, E-uri, în ultimul timp, sunt consideraţi de mulţi dintre
consumatori ca fiind cele mai controversate ingrediente. Deci, mulţi consumatori consideră aditivii alimentari ca
fiind substante ciudate, cu nume complicate, fără rol în hrănirea noastra şi totodată potenţial vătămătoare. Poate
că ar fi timpul să ne gândim dacă este sau nu justificată această abordare.
Aditivii au fost folosiţi în prepararea şi păstrarea alimentelor din cele mai vechi timpuri ... dar, în ultimul secol,
odată cu dezvoltarea fără precedent a industriei alimentare, aceştia au căpătat un rol primordial în procesarea
alimentelor.
Aditivii alimentari autorizaţi a fi folosiţi în alimente diferă de la ţară la ţară. Lista aditivilor autorizaţi într-o ţară
este în permanenţă schimbare. De-a lungul anilor multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive asupra sănătăţii care
nu au fost cunoscute în momentul autorizării lor şi au fost scoşi de pe listă. De asemenea, mereu apar substanţe
noi care sunt autorizate a fi folosite în industria alimentară.
În Tabelul 8 se indică aditivii nenumerotaţi, denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Tabelul 8 – Aditivii nenumerotaţi

Denumire Comentarii
Albumină* -
Ambră cenuşie* Derivat din balenă
Acid arahidonic* Derivat din ficat, creier, glande sau uleiuri de origine animală
Aronia Derivat din Aronia arbutifolia; folosit ca extensor de gust la jeleuri, budinci, diverse prafuri
pentru prepararea deserturilor, iaurt, deserturi cu lapte, brânzeturi omogenizate, dulciuri
de cofetărie, prăjituri crocante, creme cu fructe, îngheţate, băuturi instant
Acid aspartic* Derivat din aspartam (a se vedea E 951)

Aprilie 2008 • Standardizarea  29

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
Betaină* Derivat din ulei
Biotină Vitamină cristalină incoloră care face parte din complexul B, care se găseşte în special în
drojdie, ficat şi gălbenuş de ou. Nu se cunosc reacţii adverse. Produsul a fost testat
Cafeină Alcaloid care există în mod natural în ceai, nucă de cola şi cafea; absolut toxic în doze mari, poate
cauza palpitaţii, hipertensiune arterială, vărsături, convulsii, dureri de cap, diaree, urinare frecven-
tă, deshidratare, insomnie, crampe abdominale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare; acţi-
onează ca laxativ; consumă calciul din organism; se foloseşte ca stimulant mediu, cu moderaţie
Caseină Fosfoproteină a laptelui, cu o structură moleculară foarte asemănătoare cu a glutenului
Catalază* Derivat din ficat de vită
Colesterin* -
Scorţişoară Condiment preparat din scoarţă; poate provoca alergii
Roşu citric nr. 2 Cauzează cancer la animale; se foloseşte pentru a usca coaja portocalelor
Zibetă* Derivat animal
Ulei de muguri de cuişoare Ulei esenţial natural distilat din muguri de cuişoare (syzygium atmaticum); poate cauza
alergii
Colin bitartrat* Ţesut de origine animală
Colagen* -
Enzime* -
Eritritol* Produs prin fermentare care începe cu dextroza (zahăr simplu derivat din porumb); de
asemenea, derivat din stomac de viţel; utilizat ca îndulcitor pentru băuturi şi produse de
cofetărie
Etil vanilină Aromă artificială de vanilie; este de 3 ½ ori mai puternică decât vanilia naturală şi mult mai
ieftină; aceasta explică de ce fabricanţii o folosesc în băuturi răcoritoare, îngheţate, aluaturi
coapte; în general, se consideră sigură
Albastru CI albastru direct 53 Dermatite de contact
Verde FD&C nr. 3 Tumori ale vezicii urinare
Roşu FD&C nr. 102 Alergen; nu este permis în uzul alimentar
Galben FD&C nr. 11 Dermatite de contact
Fructoză Carbohidrat şi zahăr simplu (monozaharidă) există în mod natural în miere şi fructele proas-
pete; se utilizează ca adaos la prăjituri, pâine, fursecuri, pentru a le da o culoare maronie
Violet de genţiană CI, violet nr. 3 Dermatite de contact
Glucuronolacton, acid glucuronic* Substanţă existentă în mod natural în organism, în ficat, produsă din glucoză; ajută la sti-
mularea metabolismului şi la dezintoxicarea organismului; există şi în plante, în principal în
răşinoase; componenţa importantă a ţesuturilor fibroase şi conjunctive, la toate animalele
Gliceride Componente ale grăsimilor; folosite ca stabilizatori la cârnaţi, slănină, uleiuri vegetale, mar-
garină; cel mai frecvent utilizat este monogliceryde citrate, deşi FDA impune limite stricte
Glicogen* -
Gliadin Ingredient foarte important în pâine şi produse de panificaţie, patiserie, prăjituri, majorita-
tea aluaturilor
Guaiacol Este utilizat ca expectorant
Proteine vegetale hidrolizate (HVP) Gluten cerealier; glutenul este o proteină existentă într-o subclasă de plante din familia
monocotiledonatelor; aceste plante sunt membre ale familiei păioaselor (grâu, ovăz, secară
etc.); şi derivatele lor conţin acest produs (malţul, amidonul); persoanele care suferă de boa-
la celiacă trebuie să-l evite (este o boală cronică în care absorbţia defectuoasă a substanţe-
lor nutritive este cauzată de o leziune caracteristică a mucoasei intestinale); se foloseşte la
alimente preambalate şi conservate; de asemenea, este prezent în excipienţii din prepara-
tele farmaceutice, mai ales în suplimentele de vitamine şi minerale
Proteine hidrolizate din plante (HPP) La fel ca HVP
Keratină* Derivat din unghii sau păr
Lipide, lipoide* -
Lysin-L*, Lysin-DL* La fel ca eritritol
Maltodextrin Natural, carbohidrat complex, nu este un zahăr simplu (dextroză, fructoză, zaharoză etc.);
poate fi un derivat din cartofi sau porumb; se foloseşte în industria alimentară la dulciuri,
băuturi, bere, îngheţată, fructe conservate, lapte praf, prăjituri, biscuiţi, pâine, dar şi în me-
dicină, industria textilă, la vopsele, hârtie etc.; în general se consideră sigur

30  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
Mentol Alcool cristalin existent in special in uleiul de mentă; are un parfum puternic şi proprietăţile
răcoritoare ale mentei; poate provoca alergii
Metionină* Derivat din proteine
Roşu neutru Dermatite de contact
Acid nucleic* Derivat din celule
Oleamină, acid oleic* -
Rennet* Derivat din stomac de viţel
Fenilalanină, fenilanină Aminoacid esenţial; organismul îl foloseşte pentru a produce unii hormoni (epinefrina,
norepinefrina, tiroxina, colecistochinina) şi melanină (pigment); colecistochinina determină
scăderea apetitului (poate fi utilă pentru persoanele care doresc să slăbească); efectele an-
algezice ale fenilalaninei pot fi, de asemenea, utile pentru persoanele care suferă de dureri
musculare, de ligamente, articulaţii şi tendoane, rezultate din efort fizic intens
Phenylephrine Descongestionant care ameliorează congestiile nazale; se utilizează în industria farmace-
utică; efectele secundare sunt: greaţa, indigestii, pierderea apetitului, nervozitate, agitaţie,
ameţeli, dureri de cap, dureri în piept, accelerarea pulsului, anxietate, teamă, urinare dificul-
toasă sau dureroasă, insomnie
Polivinilpolipirolidon (PVPP) Pudră albă care se adaugă în bere pentru îndepărtarea compuşilor fenolici; ca urmare,
berea este limpede şi poate fi păstrată mai mult timp
Salicilat Sare a acidului salicilic; utilizat la dulciuri, plăcinte, băuturi răcoritoare, rulade etc
Chinină dihidroclorid, sulfat de chinină Alcaloid toxic extras din scoarţa arborelui de chinină; utilizat ca aromatizant în băuturi car-
bonatate (în principal în apa tonică şi bitter lemon); se întrebuinţează ca tratament pentru
malarie; efectele secundare sunt: dureri de cap, greaţă, sunete în urechi, vedere înceţoşată;
cantitatea permisă este strict limitată
Taurină Aminoacid neesenţial; produs prin sinteza aminoacizilor metionina şi cisteina din ficat; vi-
tamina B 6 ajută la acest proces; diabeticii şi persoanele hipoglicemice folosesc taurina sub
supraveghere medicală, pentru că acţionează asupra activităţii insulinei; consumul excesiv
poate da naştere la diaree şi la formarea ulcerului peptic
Tiamină Sursă de vitamina B 1; funcţionează ca o coenzimă în metabolismul energetic; menţine
sănătatea tractului digestiv şi a sistemului nervos; la doze mari, se constată reacţii adverse,
cum ar fi dureri de cap, irascibilitate, puls rapid, tremurături, slăbiciune
Timerosal Conservant foarte eficient care conţine mercur; este utilizat la unele vaccinuri şi alte produ-
se; FDA estimează că este folosit în peste 30 de vaccinuri; mercurul este excretat de corp;
sistemul nervos este foarte sensibil la toate formele de mercur; metilmercurul şi vaporii de
metal sunt mai dăunătoare decât alte forme; însă expunerea la nivele ridicate de mercur
poate provoca probleme ireversibile la rinichi, creier, dezvoltarea fetusului; efectele asupra
funcţionării creierului se pot traduce prin irascibilitate, timiditate, tremurături, probleme de
vedere sau de auz, probleme de memorie
Torulă Proteină derivată din zahărul din lemn; subprodus utilizat în fabricarea hârtiei; tipul S este
utilizat în alimentele pentru copii şi în cereale, tipul F este utilizat în suplimente alimentare
pentru peşti şi păsări; reprezintă un alergen pentru febra fanului (rinită alergică) şi astm
bronşic
Zinc Element esenţial pentru organismul uman; există în mod natural în carne (mai ales ficat),
peşte, linte, legume cu frunze verzi, cereale integrale (inclusiv germeni de grâu), drojdie de
bere, brânzeturi, lapte, arahide, floarea-soarelui, seminţe de susan; dozele toxice de zinc pot
cauza vărsături, diaree, agitaţie, iritare a stomacului, anemie; dozele excesive de zinc pot
scădea nivelul de colesterol HDL (colesterol „bun”) şi creşte riscul de boli de inimă

Legendă
*= aditivul respectiv este probabil sau sigur derivat animal (mai cu seamă din porc).
1) HACSG = Hyperactive Children Support Group.

În numărul viitor al revistei se va întocmi un top al aditivilor care sunt cei mai cancerigeni sau cei mai pericu-
loşi pentru sănătatea noastră. De asemenea, se va arăta de ce considerăm că eticheta produsului alimentar este
cartea de vizită a acestuia, se va da un exemplu despre cum se poate stabili doza maximă admisă sau acceptată
pentru un aditiv alimentar şi care trebuie să fie doza zilnică recomandată.

Aprilie 2008 • Standardizarea  31

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

STANDARDELE LUNII
STANDARDS OF THE MONTH

This article briefly presents the standards published last month by the Romanian Association for Standardization

NUTREŢURI

SR CEN ISO/TS 17764-1:2008, Nutreţuri. Determinarea conţinutului de acizi graşi. Partea 1: Prepararea esterilor
metilici

Prezentul document specifică două metode de preparare a esterilor metilici ai acizilor graşi din grăsimi ani-
male şi vegetale, uleiuri şi amestecuri de acizi graşi, folosite ca materii prime pentru nutreţuri combinate, şi acizi
graşi proveniţi din extracte de grăsime de nutreţuri pentru animale, inclusiv amestecuri de grăsimi şi acizi graşi
care conţin acid butiric

Clasificare alfanumerică: N01-Metode de analiză;

Clasificare ICS: 65.120-Nutreţuri

SR CEN ISO/TS 17764-2:2008, Nutreţuri. Determinarea conţinutului de acizi graşi. Partea 2: Metoda prin cromato-
grafie în fază gazoasă

Standardul se aplică la investigarea grăsimilor, a uleiurilor şi a amestecurilor de acizi graşi de origine animală
şi vegetală folosite pentru încorporare în nutreţurile pentru animale, şi din extractele de grăsime din nutreţurile
pentru animale şi materiile prime furajere destinate nutreţurilor combinate, inclusiv amestecuri de grăsimi şi acizi
graşi care conţin acid butiric

Clasificare alfanumerică: N01-Metode de analiză;

Clasificare ICS: 65.120-Nutreţuri

SISTEME DE CANALIZARE EXTERNE

SR EN 1123-2+A1:2008, Tuburi şi racorduri de tub pentru reţele de canalizare de oţel galvanizat la cald, sudate lon-
gitudinal, cu mufă şi capăt drept. Partea 2: Dimensiuni

Standardul se aplică la tuburi şi racorduri sudate longitudinal, de oţel galvanizat la cald, cu mufă şi capăt drept
pentru reţele de evacuare din clădiri şi stabileşte dimensiunile şi toleranţele pentru tuburile, piesele de legătură,

32  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
îmbinările de tuburi şi conţine un sistem de notare a diverselor tipuri de tuburi şi racorduri pentru a simplifica
identificarea fiecărei componente

Clasificare alfanumerică: G54-Alimentări cu apă şi canalizări;

Clasificare ICS: 93.030-Sisteme de canalizare externe

BETON ŞI PRODUSE DIN BETON

SR EN 12794+A1:2007, Produse prefabricate din beton. Piloţi de fundaţie

Acest standard, care include în text amendamentul A1, stabileşte terminologia, cerinţele, criteriul performan-
ţelor minime, metodele de verificare şi evaluare a conformităţii care vor fi aplicate piloţilor de fundaţie prefabri-
caţi din beton, produşi în fabrică pentru lucrări de construcţii civile şi instalaţi in situ prin impact, vibraţii, presare
sau alte tehnici adecvate. Acest document poate fi, de asemenea, aplicat produselor fabricate în instalaţii provi-
zorii in situ, unde producţia este controlată în conformitate cu prevederile articolului 6 şi este protejată în mod
adecvat împotriva condiţiilor meteo nefavorabile. Acest standard se aplică piloţilor de fundaţie produşi în fabrică
ca elemente de beton armate sau precomprimate. Secţiunea transversală poate fi masivă sau prevăzută cu un gol
de formă prismatică sau cilindrică. Secţiunea transversală poate fi constantă pe întreaga lungime, conică în între-
gime sau parţial de-a lungul pilotului sau elementului de pilot. Standardul se referă la piloţii de fundaţie fabricaţi
monolitic sau prin îmbinarea elementelor turnate. Piloţii de fundaţie pot avea un picior lăţit sau un sabot de pilot.
Standardul se aplică la betonul obişnuit, aşa cum este definit în SR EN 206-1, compactat astfel încât să nu conţină
cantităţi apreciabile de aer în afara celui oclus.

Clasificare alfanumerică: G46-Prefabricate de beton;

Clasificare ICS: 91.100.30-Beton şi produse din beton; 93.020-Lucrări de terasament. Excavaţii. Fundaţii. Lucrări
subterane

SR EN 13224+A1:2007, Produse prefabricate din beton. Elemente de planşeu cu nervuri

Acest standard, care include în text amendamentul A1, stabileşte condiţiile, criteriile referitoare la performan-
ţele de bază şi evaluarea conformităţii pentru elementele nervurate prefabricate din beton armat sau precom-
primat, cu agregate obişnuite, utilizate pentru planşee sau acoperişuri. Elementele sunt compuse dintr-o dală
superioară şi din una sau mai multe (în general) două nervuri, care conţin armătura longitudinală principală. Pot
fi, de asemenea, prezente o dală inferioară şi nervuri transversale. Acest standard cuprinde terminologia, criteriile
de performanţă, toleranţele, proprietăile fizice importante, metodele de încercare, precum şi aspectele referi-
toare la transport şi la punere în operă. În anexa A informativă sunt prezentate câteva exemple din elementele
prefabricate tratate în acest document

Clasificare alfanumerică: G46-Prefabricate din beton;

Clasificare ICS: 91.100.30-Beton şi produse din beton

SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ

SR EN 14154-1+A1:2007, Contoare de apă. Partea 1: Condiţii generale

Acest document se aplică la contoarele de apă destinate utilizării în zone rezidenţiale, comerciale, în indus-
tria uşoară şi stabileşte condiţiile şi procedurile de certificare, independent de tehnologia de construcţie, pentru
contoarele de apă utilizate la măsurarea volumului real de apă potabilă curată şi rece sau de apă caldă ce curge
printr-o conductă închisă şi complet plină. Aceste contoare de apă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să
indice volumul contorizat

Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;

Clasificare ICS: 91.140.60-Sisteme de alimentare cu apă

Aprilie 2008 • Standardizarea  33

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
SR EN 14154-2+A1:2007, Contoare de apă. Partea 2: Instalaţii şi condiţii de utilizare

Acest document specifică criteriile de alegere a contoarelor de apă, condiţiile de instalare şi pentru prima pu-
nere în funcţiune a contoarelor noi sau reparate pentru a asigura o măsurare cu o exactitate constantă şi o citire
sigură a contorului

Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;

Clasificare ICS: 91.140.60-Sisteme de alimentare cu apă

PRODUSE PENTRU CONSTRUCŢII DE TERACOTĂ

SR EN 539-2:2006, Ţigle de argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2:
Încercarea rezistenţei la îngheţ

Documentul specifică cinci metode de încercare pentru determinarea rezistenţei la îngheţ a ţiglelor şi ac-
cesoriilor de argilă arsă. Primele patru metode (metodele A, B, C şi D) sunt aplicate în conformitate cu cerinţele
descrise în SR EN 1304. Cea de-a cincea metodă (E) este aplicabilă în toate statele membre CEN, în conformitate cu
cerinţa fiecărui stat membru. Pe teritoriul României se aplică metoda B. Metoda E se aplică experimental pentru
acumulare de date.

Clasificare alfanumerică: H51-Ceramică brută;

Clasificare ICS: 91.100.25-Produse pentru construcţii de teracotă

PRODUSE DE CIMENT ARMATE CU FIBRE

SR EN 15057:2006, Plăci profilate de fibrociment. Metoda de încercare a rezistenţei la impact

Acest standard specifică o metodă de încercare la impact cu un corp moale pentru plăcile profilate de fibroci-
ment pentru învelitoare de acoperiş. Standardul se aplică plăcilor profilate de fibrociment conforme cu SR EN 494
şi cu o lungime mai mare sau egală cu 1,04 m. El se aplică numai produselor în stare de livrare.

Clasificare alfanumerică: H33-Produse pentru învelitori şi pereţi;

Clasificare ICS: 91.100.40-Produse de ciment armate cu fibre

LIANŢI. MATERIALE PENTRU ETANŞARE

SR EN 534:2006, Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări

Standardul specifică proprietăţile tehnice şi stabileşte metode de încercare şi inspecţie pentru foi bitumate
ondulate finisate la ieşirea din fabrică. De asemenea, el conţine prevederi referitoare la evaluarea conformităţii
produselor cu cerinţele acestui standard

Clasificare alfanumerică: H71-Materiale pentru izolaţii;

Clasificare ICS: 91.100.50-Materiale pentru etanşare

SR EN 544:2006, Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de produs şi metode de
încercare

Acest document se aplică la şindrile bituminoase pentru care etanşeitatea la apă a sistemului este asigurată
de hidroizolarea acoperişului prin suprapunere, prin diferite sisteme adezive sau prin combinarea acestora, în
conformitate cu instrucţiunile de instalare ale producătorului, şi care sunt destinate să fie montate ca învelitoare
pentru acoperişuri înclinate şi/sau placarea pereţilor. Acest standard se aplică numai şindrilelor bituminoase cu
material mineral de armare, armătură sintetică sau un amestec din cele două

Clasificare alfanumerică: H71-Materiale pentru izolaţii;

34  Standardizarea • Aprilie 2008

 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
Clasificare ICS: 91.100.50-Lianţi. Materiale pentru etanşare

SR EN 12691:2006, Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic şi de cauciuc pentru
hidroizolarea acoperişului. Determinarea rezistenţei la impact

Acest standard descrie o încercare pentru determinarea rezistenţei la impact a foilor pentru hidroizolarea
acoperişului. Domeniul eforturilor mecanice exercitate pe foi cuprinde de la sarcini statice pe termen lung până la
sarcini dinamice pe termen scurt. Această metodă reprezintă categoria dinamică de sarcină în care străpungerea
poate fi provocată prin impact. Acest standard european poate fi aplicat şi în alte scopuri de hidroizolare

Clasificare alfanumerică: H71-Materiale pentru izolaţii;

Clasificare ICS: 91.100.50-Lianţi. Materiale pentru etanşare

SR EN 14909:2006, Foi flexibile pentru hidroizolaţii. Foi hidroizolante de material plastic şi cauciuc de etanşare la
umiditate. Definiţii şi caracteristici

Standardul stabileşte caracteristicile foilor flexibile de material plastic şi de cauciuc destinate utilizării ca foi de
etanşare la umiditate pentru clădiri. El specifică cerinţele şi metodele de încercare şi este folosit pentru evaluarea
conformităţii produselor cu cerinţele acestui standard

Clasificare alfanumerică: H72-Materiale pentru etanşări;

Clasificare ICS: 01.040.91-Construcţii şi materiale de construcţii (Vocabulare); 91.100.50-Lianţi. Materiale pen-
tru etanşare

Aprilie 2008 • Standardizarea  35

CUM PUTEM CÂŞTIGA
CU SISTEMELE DE MANAGEMENT
Autor: Dr. Ing. TRAIAN TEODORU

Cartea pe care o lansăm propune o abordare ieşită din canoanele cu care ne-a familiarizat certificarea siste-
melor de management.
Într-adevăr, suntem îndrumaţi către un mod de gândire neconvenţional pentru preocuparea încă larg răs-
pândită a implementării de sisteme de management certificabile.
„Premiul” care ni se oferă la capătul celor peste o sută de pagini cu un conţinut extrem de condensat, dar
uşor de citit, este un punct de vedere provocator asupra sistemelor de management care aduc valoare, alta
decât certificatul de conformitate cu referenţiale internaţional recunoscute.
În primul capitol suntem invitaţi să reflectăm la trecerea de la eficacitate şi organizaţie aflate în centrul ce-
rinţelor pentru sistemele de management, la eficienţă şi întreprindere, mai apropiate de ceea ce realmente
vizează conducătorii firmelor.
Cartea ne propune, apoi, un inventar al atuurilor implementării sistemelor de management, desigur incom-
plet. O invitaţie la reflecţie.
Sunt prezentate, în capitolele 2, 3 şi 4, „produsele” de bază pe care le are de realizat managerul şi pentru care fa-
miliile de standarde/ documente internaţionale asociate cu cele trei sisteme de management abordate în carte
furnizează un suport solid şi uşor accesibil: politicile, obiectivele-ţintele-indicatorii de performanţă, procesele
(documentate în proceduri) pentru implementarea/ realizarea acestora. Găsim în carte exemple concrete de
asemenea „produse”, metodologii pentru conceperea lor.
Capitolul 5 introduce un instrument care sintetizează, prin
prisma principiilor managementului, elemente ale proceselor ASRO ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

celor trei sisteme de management abordate în carte – fişa de SISTEME DE MANAGEMENT

proces. Acest instrument poate fi valorificat pentru înţelegerea
culturii manageriale şi pentru elaborarea documentelor siste- CUM PUTEM CÂŞTIGA
mului de management integrat. CU SISTEMELE DE MANAGEMENT
Reguli referitoare la valorificarea procesului de auditare a siste- TRAIAN TEODORU

mului de management integrat sunt date în Capitolul 6.

Bibliografia care încheie cartea prezintă surse de informaţii
pentru valorificarea sistemelor de management.
În concluzie, cartea este:
• un instrument util celor interesaţi de implementarea siste-
melor de management incluzând, alături de cerinţele pentru
certificare, îndrumările internaţional recunoscute;
• o invitaţie la reflecţie asupra unor teme de maximă actua-
litate, chiar mai ample decât domeniul strict al cărţii;
• lectură incitantă, agreabilă.

Preţ: 47,6 lei (TVA inclus)

Bucureşti 2007