C.

TIICTIIIIIIĂI1111:
.

-
~

-:!.
-f.i.
z

1z
:3
.
au
~

-•
U
::;
::a
D-

-
; :.
v
~
ClIC
ti
z
o
v

"
IN ACEST NUMAR: -
SEPTEMBRIE • Stabilizator de tensiune _ Redresor pentru Încircat acumulatoare • Aii-
mentator cu protecţie automati • Amplificatoare de anteni • Detectarea spi-
relor În scurtcircuit. Receptor cu amplificare directi. Defectoscop • Receptor
1972 cu circuite•.• R.C. • Instalaţie automati de alimentare cu api • Paznic şi ... pistor
electric. Zugrivirea cu aspiratorul. Pistrarea negativelor foto • Telemetru
de coincidenţi • Ministrung pentru lemn • Autoservice - Jiguli • Un nou joc
«Hobby»: Camping-Turist. «Tehnium» pentru toţi. Dialog cu cititorii.
24 pagini 2 lei

c,
 NICOLAE GAlAMBOS

o sursă stabilizată, aptă să livreze curent continuu
într-un domeniu larg, este mai mult decit necesară
oricărui constructor amator. in literatura de specia-
litate se publică destul de des asemenea surse
realizate cu semiconductoare. Performantele sînt
foarte bune, dar instalaţiile prezintă inconvEmientul.
pe de o parte, al limitării tensiunii maxime stabilizate
la o valoare de ordin ul a zeci de volţi (30-35 V»)ar,
pe de altă parte, realizarea instalaţiei solicită piese
greu de procurat şi, de regulă, costisitoare.
Montajul descris mai jos are avantajul unui dome-
niu larg (3-300 V stabilizaţi la 100 mA) şi al unei
stabil ităţi mari (Ia o fluctuaţie de plus-minus 10%
a reţelei, tensiunea stabilizată se schimbă cu mai
de asemenea, 460 V curent
nestabilizat şi 6,3 alternativ. La
nevoie, această bornă se
4 V-6,3 V şi 12,6 V
corespunzător înfăşurarea de pe transformator
(infăşurarea C). Fiecare ieşire este prevăzută cu
un întrerupător. Tensiunea stabilizată este reglabilă,
fără trepte, tensiunea de ieşire, precum curentul de
consum se măsoară cu instrumente corespunză­
toare montate pe panou.
Un avantaj deosebit al montajului descris constă
În faptul că se poate realiza cu piese care se găsesc
destul de uşor şi ieftin. Majoritatea pieselor se pot
găsi, de exemplu, chiar şi... intr-un televizor «Temp»-
2 scos din uz.
Analizînd schema, observăm că tubul TI' respectiv
G 807, este folosit În serie pentru reglarea tensiunii,
fiind comandat de T 2 • respectiv EF 40, folosit ca
amplificator de curent continuu. Tuburile Ta şi 4,
respectiv VR 150, sînt folosite la stabilizarea tensiunii
de referinţă. Tensiunea de referinţă, avind polarita-
tea negativă, a făcut posibilă obţinerea unor tensiuni
de ieşire stabilizate foarte mici. De remarcat însă
că pe sarcină 100 mA se poate debita numai de la o
tensiune de ieşir~ mai mare de 20-30 V. la tensiuni
mai mici, o stabilizare corespunzătoare se obţine
la un consum mai mic, de aproximativ 50 mA.

PIITIU TRllUllTllllCTRICI Ing. BOER ZOLTAN

În cele ce urmează se prezintă con-
str:_uirea unui alimentator cu protecţie
automată, conceput În mod special pen-
tru a putea fi utilizat la trenuleţe elec-
trice, dar avînd şi multiple alte utilizări.
În montajele automatizate pentru ac-
tionarea trenuletelor electrice se con-
~tată destul de frecvent apariţia unor
---scun-eircuite (in instalaţiile de comenzi
şi semnalizări ca urmare a unor greşeli
de mon'taj, iar în instalaţiile de forţă
de C.C., ca urmare a «deraierilor» de
zului: 10-11 crrr). Primarul pentru
220 V va avea 880 de spire din sîrmă
Cu-Em q> = 0,4 mm, cu priză la -440 de
spire pentru" alimentare la 110 V. Se-
cundarul de 16 V (pentru alimentarea
circuitelor de comandă şi semnalizare)
va avea 72 de spire din sirmă Cu-Em
cu q> = 1,0 mm, cu priză la 63 de spire.
Secundarul de 14 V (pentru alimentarea
circuitelor de forţă c.c.) are În total
63 de spire din sîrmă Cu-Em cu q> =
1,4 mm, cu prize intermediare din 9 În 9
din circuitul de comenzi si semnalizări,
infăŞurarea 2 (50 de spi~e din Cu-Em
1,4 mm), legată În serie În circuitul de
forţă de c.c. Fluxurile q>l şi q>2 create
de cele două Înfăsurări fiind de sensuri
contrare, dau un flux rezultant.
releul lucrînd pe principiul diferenţia!:
un scurtcircuit În circuitul de comenzi
aro~~~ __________________________________________
face să scadă fluxul (/>10 respectiv c:P rez,
şi releul se deschide; un scurtcircuit În
circuitul de fortă face să crească fluxul
q>2, ceea ce du~e la scăderea lui q>rez,
şidin nou releul se deschide.
Poziţia «deschis» a
releului este sem-
nalizată de beculeţulL1• Releul posedă
un contact normal deschis şi un contact
de comutare, cu contacte ce suportă
curenţi de rupere de 2-3 A.
~1

tren). Aceste scurtcircuite pot afecta
defavorabil atît aparatajul de comandă
si semnalizări cît si alimentatorul, dio-
deIe semiconductoare putînd suporta
doar pe durate foarte scurte funcţiona­
rea În regim de scurtcircuit.
Alimentatorul descris În cele ce urmea-
ză asigură o protecţie deplină, atît la
scurtcircuite În circuitele de comandă
şi semnalizare (de c.a.) CÎt şi În circuitele
de forţă (de c.c.).
DESCRIERE-fUNCŢIONARE:
Alimentatorul posedă un transforma-
tor Tf obişnuit, cu miez din tale de tipul
E 16, avînd grosimea pachetului de
35 mm (secţiunea aproximativă a mie-
spire (din 2 În 2 V) pentru varianta «a»
sau fără prize intermediare pentru va- 16 v.....
rianta «b». Varianta «a» se adoptă pen- ~~-.--+----------92
tru reglajul În trepte al tensiunii con- Tr.
tinue cu ajutorul unui comutator cu
ploturi c.P., iar varianta «b» se adoptă e ~
pentru reglaj continuu al tensiunii prin - - -f 1)8Af
negativarea tranzistorului T.
Schema alimentatorului are ca parti-
cularitate o soluţie originală a protejării
ambelor circuite de utilizare (atît cir- .r~------------~~---+----------~~--93
cuitul de c.a. pentru comenzi, cît şi cir- 2+14 V..:>
r--4--r-~-+------------------44
cuitul de forţă de c.c.) prin unul şi
acelasi releu ReI. Acest releu este de
B
tip i~termediar cu dapetă, avînd două
'infăsurări bobinate În sens contrar: În-
(O '-----.-.------"""1# 52...;.14'11;;:
12 ~----------T-~------~6
făşu'rarea 1 (4000 de spire din Cu-Em
0,2 mm), alimentată În c.c. prin dioda O 14
rL-o------§D .,
Varianta A 2'::-14v==
8
 Instrumentele de panou se etalonează În raport
cu instrumentul folosit: pentru millialTIPer-
metru cu rezistenta voltmetru.
mentul bază la miiiampermetru va fi de 5-10 mA,
însă ca voltmetru se va folosi un instrument de circa
100 pA, pentru evitarea unor erori de măsurare din
cauza rezistenţei interne prea mici.
Transformatorul de retea are tole cu o sectiune
de 28 cm2 • Primarul de 220 V are 366 spire, ~ =' 0,75
mm. Secundarul 2x620 spire, .0=0,25 mm. Infăşură-
IA
Reglajul releului pentru protecţia se-
lectivă a ambelor circuite de utilizare
se face astfel: circuitele de utilizare
mnd În gol (fără sarcină), se şuntează
contactele c-d ale releu lui şi se ca-
brează lamelele elastice ale contactelor
În asa fel ca releul să aibă doar o slabă
tendinţă de atragere a armăturii, fără
Însă să o atragă. Reglajul fiind efectuat,
se deşuntează contactele c-d şi, dacă
operaţia de reglare a fost efectuată
core'ct, după apăsarea manuală a armă­
turii releului (cu ajutorul butonului me-
canic de anclanşare BM), prin Închiderea
contactelor c-d, releul va trebui să se
autoretină.
Pun~rea În functiune a alimentatoru-
lui, respectiv repu'nerea lui după ce s-a
Înlăturat defectiunea care a cauzat de-
. clanşarea, se fa~e prin apăsarea pe buto-
nul BM.
În varianta «a», reglajul tensiunii se
face cu ajutorul unui comutator cu plo-
turi C P aflat Înaintea punţii redresoare.
in varianta «b», reglajul tensiunii se
face după puntea redresoare, prin nega-
tivarea bazei tranzistorului de putere T.
Beculeţul L 2 serveşte la limitarea curen-
tului de bază la extremitatea cursei
potenţiometru!ui P. Sarcina (circuitul de
forţă) se conectează În circuitul de co-
lector al tranzistorului.
În schemă s-a inclus si un inversor de
polaritate I P necesa~ la schimbarea
sensului de circulatie a trenurilor.
Se recomandă ~ontarea atît a dio-
delor semiconductoare, CÎt mai ales a
tranzistorului de putere pe radiatoare
de cupru, alamă sau aluminiu cu dimen-
siunile de 60x60x3 mm.
Întregul montaj se instalează Într-o
cutie din placaj, tablă sau masă plastică.
Borne:e de ieşire se vor scoate lateral,
releul se montează imediat sub capac,
astfel ca să fie posibilă acţionarea meca-
nică a armăturii printr-un buton de
masă plastică montat Într-o gaură prac-
ticată În capacul cutiei. Tot pe capac se
vor amplasa: întrerupătorul K, inverso-
rui 1 P şi butol)ul comutatorului cu
ploturi CP sau al potenţiometrului P.
Capacul se mai prevede cu un mic
vizor roşu sub care se plasează beculeţul
de semnalizare ll'
Ol
Redresorul îndeajuns de simplu construc-
tiv- poate fi folosit la încărcarea acumulatoa-
relor de 6 sau 12 V. Curentul de încărcare nu
se reglează «clasic», prin intermediul unui
transformator cu mai multe prize, ci cu aju-
torul unor tranzistoare de putere, cu tensiune
emitor-bază reglabilă.
Aşa cum se vede din fig. alăturată, este folo-
sită o sursă separată pentru polarizarea bază­
emitor, prin intermediul potenţiometrului P.
Variind tensiunea de polarizare, variază cu-
K3 rentul de emitor al tranzistoarelor TI T 2 , deci
curentul de încărcare a acumulatorului. Se
C ~--------G3V.,.., vor folosi două tranzistoare TIT2 de tip 2 SB
< o·
124,2 SB 125, 2 SB 148, P 210 B, 2N 456 etc.
Se pot folosi şi tranzistoare tip EFT 213 sau
D, .• . 1l!J = D 7.}Jf EFf 214, dar în acest caz curentul maxim de
încărcare ce se admite este de numai 2 A, în
timp ce în primul caz curentul maxim de în-
cărcare este de 6 A. Se va folosi un transfor-
mator cu trei înfăşurări\ re~lizat pe un pachet
LISTA DE MATERIALE de tole tip E + 1 cu ~ea -miez~
8 cm2-. Se recomandă a se folosi tolă E 1 0 , - -
Tr - transformator, confecţionat conform descrierii din text; care este cea mai indicată. Prima înfăşurare
Rei - releu. confecţionat idem; 1 are pentru porţiunea de 127 V un număr de
O - diodă D 202 sau D 7J; 575 de spire cu sîrmă de Cu-Em cu V> = 0,45
L1 - beculeţ 2,5 V/O,2 A; mm, iar a doua porţiune,de la 127 la 220 V,
R - rezistenţă 100.fi. /2 W ;
C - condensator electrolitic 100 JlFJ25 V; T,.
PR- punte redresoare formată din 4xEfR 135 sau 136 sau
4x D 242 sau 244;
C P - comutator cu ploturi 7 X 1 poz. (pentru varianta a);
P_ potenţiometru bobinat 1 I\..fi /5
Lz- beculeţ 12 V/O,2 A;
W;) (pt. varianta b)
T - tranzistor de putere EfT-212 sau P4;
K - Între ru pător 250 V/2A ;
II' - inversor de polaritate;
S - siguranţă radio 2 A.
Borne de ieşire:
1-2; 16 V c.o.. - pentru circuite de comenzi, semnalizare la
trenuleţe;
3-4; 2..;-14 V c.o.. - pentru utiliî'ări
5--6; 2..;-14 V C.c. - pentru generale (ex. Încărcări
acumulatorh
1--8; 2-+-14 V C.c. - pentru circuite de forţă trenuleţ.
un de 425 de spire cu sîrmă de Cu-Em
cu = 0,35 mm. A doua înfăşurare II are
200 de spire, cu prize din 50 În 50 de Se va
folosi sîrmă de Cu-Em cu (j) mm. Aşa
cum se vede din figură, în cazul încărcării acu-
Varianta mulatoarelor de 6 V conectarea tranzistoarelor
se va face la bornele transformatorului notat
cu 6 V. A treia înfăşurare III are 2 x. 50 de
din sîrmă de Cu-Em cu {[)::.0,35 mm.
auxiliar pentru polarizarea tran-
zistoarelor foloseşte două diode D 226
sau dioda 7. întreg se va
realiza într-o cutie de tablă de sau
fier cu dimensiunile de 225 x 200 x 125 mm.
Se recomandă a se folosi tablă de
Tranzistoarele TI şi T2 se vor fixa
cutia din tablă (colectorul lor este pus
07-1411= masă), pentru a nu mai folosi radiator separat.
h-~--~----------~-4------~6 Pentru măsurarea curentului de încărcare a
acumulatorului se va folosi un ampermetru
de c.c. de 10 A, montat pe cutie împreună cu
potenţiometrul P.
3
 CONSIRUCJlI NUMARUlUI
II II Pili ITIIIIIII
IIRll,Ulll UIUl
PARASCHIVESCU ION

Deoarece economia naţională are nevoie de cadre
bine pregătite pentru exploatarea şi intreţinerea cal-
culatoarelor existente şi deoarece aceste sisteme se
extind din ce În ce mai mult, mai ales de cînd industria
noastră electronică produce calculatoare de mare
capacitate, de tipul FELIX C -256, necesitatea dotării
laboratoarelor şcolilor de specialitate cu mijloace
specifice tehnologiei instruirii in acest domeniu este
evidentă.
Greutatea inţelegerii fenomenelor ce se Întîmplă
într-un calculator electronic este cu atit mai mare cu
cît acestea nu sînt sesizate de simturile noastre. Pri-
vind un calculator În funcţiune, aparent nu se întîmplă
nimic. toate aceste fenomene decurgind static.
Un calculator modern poate executa milioane de
operaţii într-o secundă. Oricît de înzestrat ar fi, omul
nu poate urmări fenomene la această viteză fantastică.
De aici necesitatea folosirii calculatoarelor didactice
În procesul de instruire.
O caracteristică esenţială a" acestui instrument este
aceea că poate fi oprit pe fiecare secvenţă de calcul,
dînd posibilitatea operatorului ca prin mijloacele
vizuale (display) cu care este dotat să urmărească
drumul datelor şi comenzilor Între diferitele părţi ale
calculatorului În timpul unui ciclu de calcul, calculul
fiind prezentat ca şi cum ar fi filmat cu incetinitorul.
Pentru executarea unei. operatii aritmetice simple
(adunare, scădere, inmulţire, Împărţire), aparatul exe-
cută mai multe microoperafii specifice calculatoarelor
(deplasări, transferuri intre registre, acumulări, con-
blocul de comandă (BC), după ce analizează toate
condiţiile de calcul.
CARACTER,STlel
- Proiectarea şi realizarea integrală şi originală;
- Pentru construirea lui s-au folosit numai piese
de fabricaţie românească, consumindu-se cca 600 de
tranzistoare şi 900 de diode;
- Caracterul didactic este pus În evidenţă prin cele
două regimuri de lucru:
-automat;
- manual.
Pentru iniţierea fiecărei secvenţe de calcul este
nevoie de un impuls de iniţiere. Dacă impulsurile
sînt obţinute sub formă de tren de impulsuri de la
un multivibrator, atunci se obţine regimul automat
de calcul, şi pentru că microoperaţiile se succed foarte
rapid, aparent, rezultatul se obţine instantaneu.
Dacă impulsurile de iniţiere sînt obţinute de la un
generator pentru un singur impuls, atunci se obţine
regimul manual de calcul. În acest caz, fiecare impuls
este declanşat prin apăsarea unui buton «GT» de pe
tabloul de comandă. Pe o aceeasi fază de lucru se
poate rămîne oricit este nevoie pentru înţelegerea ei,
după care, prin apăsarea butonului «GT», se poate
trece la faza următoare.
- Adresindu-se unui cerc de iniţiaţi În sistemul de
numeraţie binar, calculatorul foloseşte atît pentru in-
troducerea datelor de lucru cît şi pentru rezultate acest
pentru învăţarea sistemului de numeraţie binar. To-
tuşi, pentru uşurarea citirii, mai ales a numerelor
mari, s-au Întocmit tabele de conversie zecimal ~ bi-
nar.
- Lucrează cu numere reprezentate prin mărime şi
semn În gama de la zero la (28 -1) pentru tfate de
intrare şi de la zero la (2 5 _1) pentru rezultate.
- Circuitul informaţiei În calculator este de tip
paralel.
- Calculatorul execută cele patru operaţii de bază
din aritmetică: adunare, scădere, inmulţire şi Împărţire.
- Adunarea şi scăderea sînt de tip acumulativ,
folosind un registru special A.
- lnmu!ţirea şi Împărţirea se fac prin adunări şi,
respectiv, scăderi repetate, folosindu-se un registru
special N pentru numărareaadunărilor (scăderilor).
- Display-~re cu ajutorul becurilor cu incandes-
cenţă de 6 V, 50 mA a celor mai importante circuite
din calculator (fig. 1). Inerţia de aprindere a becurilor
nu constituie un inconvenient, citirea făcîndu-se după
terminarea procesului tranzitoriu de calcul.
- Calculatorul e format din două mari părţi (fig. 2),
între care circulă informaţii ce reprezintă ~~mnale de
comandă şi control:
- blocul aritmetic (BA);
- blocul de comandă (BC).
În interiorul BA circulă informatii ce reprezintă
numere ca date de intrare sau rezultate. BA este
constituit din trei registre de memorie cu bistabili
tranzistorizaţi, şi anume:

, , , ,, , , , , ,
torizări etc.). Toate aceste microoperaţii sînt date de sistem de numeraţ~e. acesta constituind un stimulent - registrul A - acumulator;
- registrul R - memorie auxiliară;
- registrul N - numărător reversibil.
BC este constituit din:
- registrul F - de comandă;
- registrul G - de memorare a operaţiei;
IAo\ A 1 1A 2 1A 3 1A41AsiAsIA71 A al Asi - bistabilii D şi S.
- Circuitele electronice sînt executate manual pe
39 de plăci cu circuit imprimat, avind posibilitatea de
f a scoate fiecare placă pentru depanare sau alte sco-
puri. Conexiunile sînt făcute cu o formă unică de cablu.
- Alimentarea aparatului se face de la acumulator
sau din sursă stabilizată.
PROIECT AREA SISTEMULUI a inceput cu stabi-
lirea sarcinilor ce trebuie să le execute calculatorul,
f , după care se alege soluţia cea mai economică pentru
realizarea acestora. Aceste sarcini devin caracteris-
o 000 00 o AUTOMAT MANUAL
l~j
ticile aparatului.
Se alcătuieşte diagrama de stări (fig. 3), prin enume-
rarea microoperaţiilor necesare pentru fiecare operaţie
STERS O~N O~R OOA GT
'TOT aritmetică şi rezervarea pentru aceasta a cite unei
stări a BC, de la P la P .
Trecerile de la o s~are la alta nu s-au făcut in ordine
14
Fig.1. Tabloul de comandă al calculatorului UNIDWAC-2
naturală, ci s-a urmărit, tinind seama de reprezenta-
rea binară a stări~, ca de la o stare la alta să se schimbe
r- - --- - -- - -eA5C5N- - - - - - - - - , cît mai puţini biţi, unul dacă se poate; in acest fel,
I N)r::>A J circuitele electronice sînt mai simple şi economice,
Cînd se ajunge la o ramificaţie, se pun conditii de
I I decizie in funcţie de rezultatul la ultima microoperaţie.
I I De exemplu, la ieşirea din starea ~, dacă registrul N
I I are un conţinut diferit de zero (N = O), se trece În
starea P 13' care execută adunarea deinmulţitului con-
I J
ţinut in registrul R În registrul acumulator A
I I [(Ai) + (R ) ==>Aj] şi totodată scăderea unei unităţi
i
I 1 din registrul N (1 ==>N) În care a fost introdus initial

O og~oooo
înmulţitorul.
Q_: ~~23 '2!- 2 f 2 0
I Stările P şi P
5 13
formează o buclă, care se _repetă

L________
I AI 2 7 2:
--------
Bloc Clritmetie
I
(BA)..J
pînă cind conţinutul registrului N devine zero (N ::: 1),
astfel că SC comandă trecerea in starea P4 pentru
următorul impuls de tact. Aceasta arată că operaţia
r .... - - - de inmulţire a luat sfîrşit.
Pentru a putea fi puse la punct diferitele subansam-
I bluri, a fost nevoie de proiectarea şi realizarea unor
I ~~--~~----~~~ dispozitive de simulare a functionării lor În lipsa inter-
I conectării cu celelalte.
I În tabelul 1 se văd microoperaţiile ce trebuie să le
execute fiecare stare a SC.
f x •
1+- • I
t!'~ c~~ndă~ _ _ _ _ --1
PROIECTAREA LOGiCA
Fig.2. Schema bloc a calculatorului
UN!.DW,AC-2 Fig.3. Diagrama destql'i Orice calculator -electronic numeric este construit
din interconectarea mai multor tipuri de circuite de
a caleuhltopuiUi bază. Se poate face analogia intre o casă construită
UNIDIDAC-2 din diferite forme de cărămizi şi calculatorul cu CÎr-

4
 TABEL 3 TABEl4
Stare
ac

Pi'! C:>Rt t=1, ..... j9 .. ,9

Pr o 1 O 1 O O 1 O 1 1
pl (AiJ - (R i..) qA1. .t=1r .•:o,9 1~ N
6
pll
P14
1 1 O O 1 O 1 1 Q 1
6 (Ao) qAo Pg (Ai)+(~")* Ai i..= 9
o Gj j= 4
Pi (AL) q i,=2, .....,9 (Ao)eHRo) No .1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 O
cuitele lui de bază: ŞI, SAU, INVERTOR (sau NU), existenţa semnalului este indicată de prezenţa ten-
REPETOR, ~circuite basculante - asta-bile, bistabile, siunii negative de 6 V, iar lipsa semnalului - de ten- U
monostabile - şi indicator optic. siunea zero În punctul măsurat. Aceasta corespunde ----o------..J
Regulile de interconectare Între circuitele calcula- cu «1» logic şi respectiv cu «O» logic.
torului se obţin prin folosirea celui mai nou capitol Pentru circuitul ŞI, dacă cel puţin la o intrare e)(.istă
din matematică (care interferează cu logica): algebra «O» (tensiune zero), dioda (sau diodele) respectivă
booleană.
În calculatoare, datorită complexităţii, nu se fo-
se află În conducţie, fiind polarizată direct, şi la ieşire
vom găsi «O» (dioda in conductie se comportă ca
z
losesc scheme electrice, ci unele mai condensate, un scurtcircuit). .
sub formă de schemă-bloc, numite scheme logice. Dacă la toate intrările aplicăm «1 », toate diode le se
Separat se dau schemele electrice ale fiecărui blochează (ca un circuit întrerupt), şi la ieşire vom
circuit de bază - «cărămizile» din comparaţia ante- găsi «1 », tensiune venită prin rezistenţa de polarizare
(vezi tabelul 3).
V--.....---------I
rioară.
Pentru proiectarea logică se scrie tabelul de adevăr Fig.4.schelTIltl logică c.orespuI'lz6toare
pentru fiecare circuit al aparatului; În funcţie de con- CIRCUITUl. SAU formulei logice: Z:::. u· V ~ U·v
diţiile care i le cerem şi folo~ind teoremete din algebra
booleană, ajungem la formulele logice specifice, cu Catozii diodelor constituie intrările circuitului, iar 1 - circuit logic NU
ajutorul cărora putem desena schemele logice. anozii sînt polarizaţi cu tensiune pozitivă (fig. 10). 2.-circuit logic SI
Dacă la toate intrările aplicăm «O», toate diodele 3 - circuit logic SAU
EXEMPLU SIMPlifiCAT DE trec În stare de conducţie, şi la ieşire vom găsi «O»
PROIECTARE LOGICĂ: (vezi tabelul 4). 1--------4r--------~----~------~-6y
Dacă la cel puţin o intrare aplicăm «1 », minusul pe
avem nevoie de un semnal de comandă Z. numai atunci catod va fi mai mare, şi la ieşire vom găsi «1» (-6 V),
cind sau starea U, sau starea Veste activă, dar aceasta tensiunea aplicată pe anozii celorlalte diode le va 11< 1K
să lipsească atunci cînd stările U şi V sînt simultan bloca, astfel ca ieşirea să fie separată de tensiunea
active sau inactive. zero (<<O» logic) de la intrările celorlalte.
În tabelul 2, numit tabel de adevăr, au fost notate
cu «o» stările inactive şi cu «1» stările active. CIRCUITUL INVERTOA. (sau NU),
Rezultă pentru functia logică Z formula logică urmă­
toare, dacă luăm În considerare numai stările active: ilustrat În fig. 11, este un amplificator cu un etaj care
Z=U .vEf)iJ .V~ se foloseşte pentru refacerea semnalului atenuat după
Observaţie: În limbaj logic, punctul între două litere
ce a trecut prin mai multe circuite ŞI şi SAU.
se citeşte ŞI, iar semnul plus_se citeşte SAU. Linia Cînd este «O» la intrare, baza este pozitivată de la
pusă deasupra unei litere (ex. V) se citeşte NU (ex. V
o sursă separată, blocînd tranzistorul, şi la ieşire 77717 fig.6 .. schemă electl1ică
negat) şi înseamnă că starea este inactivă. circuit basculant astabil
(CONTINUARE ÎN PAG. 6)
Schema logică rezultată din formulă este ilustrată
În fig. 4, astfel că la ieşirea Z vom avea impuls de
comandă numai În condiţiile pe care ni le-am propus
in~ţial.
In acest fel se pot proiecta scheme logice dintre
cele mai complicate, cum este schema unei celule a
registrului A (fig. 5).

CIRCUITE DE BAZĂ, SCHEME ŞI

FUNCTIONARE: ?ti.=(Rt@ Ki.)'(PP)~+ N~'B3
ASTABIL, BISTĂBIL, MONOSTABU. L=1, ..... ,9

Schemele electrice ale circuitelor folosite În calcu-

Ki..-1::. [Rt· Kt+Ai.'(RL+I<i.jJ· (PP) +
latorul UNIDIDAC-2 sînt date În fig. 6, 7 şi 8. Funcţio­ Ri. [Ri..'Ki,+At(Rt+Kt)J.(pp) 1
narea lor a mai fost prezentată În revistele de spe- L=1, ..... ,9 2.
cialitate.

CIRCUITUL ŞI

este ~form.at di~tr-~~ număr de diode corespunzător

numarulUI de mtran necesare. Anozii diodelor con- 1< (.-1
stitu!e intrările circuitului, iar catozii sînt polarizaţi cu F F
tensiune negativă printr-o rezistenţă (fig. 9). b

tb
Calculatorul este conceput În logică negativă. adică

Ai.
STR
fig. a.Circuit bascu lant imonostabi I
a- schem~ electflict1
n b-!:'chemo 10 ied
-6v.
120.a..

b~ Fig.9. Circuit ŞI
a - schemti electrică
1 b - schemă logica
1 Or------III--+--1

5
(URMARE DIN PAG. 5)
tensiunea venită prin re-

semnalul devine
conduce, la ieşire

la ieşirea unui circuit logic dorim «Manual» de calcul, se face o

să inversăm logica, vom folosi secvenţiere a calculelor, de oprin-
succesive. du-se după fiecare secvenţă. următoarea
secvenţă se face numai după apăsarea pe butonul
REPETOR «GT».
Introducerea de sau citirea rezultatelor
În cazul cînd trebuie comandate mai multe circuite face numai În starea cînd becul «SFÎRŞIT
logice, este necesar ca la ieşirea circuitului de co- RA TiA» este aprins, ce indică terminarea unui
mandă să se adauge un repetor pe emifer care este
de calcul.
un amplificator de curent (fig. 12). Acesta nu inver- continuare, dacâ dorim unei expre-
sează logica. sii aritmetice, se operează cu număr. Pentru
acesta se şterge conţinutul registrului R prin acţio­
DBSPlAY narea butonului «O "'*" R» si se introduce noul număr
(indicator optic) este un amplificator a cărUi re- cu semnul respectiv. .
Dacă ultima operaţie efectuată este împărţirea, mai
zistentă de sarcină este înlocuită cu un bec cu in- trebuie executate uneie operaţii pregătitoare, deoarece
candescenţă (fig. 13). rezultatul la împărţire se obţine În registrul N, iar În
Cînd la intrare găsim «O», tranzistorul este blocat registrul A se obţine restul. De aceea se şterge con-
şi becul nu se aprinde, iar cînd la intrare este «1 », ţinutul registrului A prin acţionarea butonului «O =) A»,
tranzistorul conduce şi becul se aprinde, indicînd se face transferul cîtului din registrul N, acţionînd
prezenţa semnalului. butonul «N =9 A» şi apoi se şterge conţinutul re-
gistrului N, apăsînd butonul «o =9 N».
MODUL DE OPERARE lA CALCULATOR După introducerea următorului operand În registrul
R, comenzile pentru continuarea calculelor se exe-
Destinaţia registrelor pentru diferitele operaţii arit- cută ca şi pentru primele două numere.
metice se poate vedea În tabelul 5. Calculele pot continua cu un număr nesfîrşit de
Toate comenzile se dau de la pup/trul de comandă date (numere), cu condiţia ca rezultatul să nu depă­
(fig. 1) În ordinea următoare: şească capacitatea registrelor. Rezultatele interme-
- se porneşte aparatul; diare folosesc pentru continuarea calculelor, calcu-
- se alege modul de lucru - automat sau manual; latorul operÎnd numai cu două numere simultan.
conţinutul registrelor prin apă- fil1g. GH. REVENCO
Calculatorul UNIDIDAC-2 se dovedeşte foarte util
UUlUIIUI'UI «ŞTERS trecînd toţi bistabilii În înţelegerea fenomenului «calculator ",!o,f'tr·""n''''''
acest nou instrument al omului secolului care-!
primul operand prin ajută În rezolvarea mai rapidă a complexelor probleme
celula cea mai din stînga a registrului le implică dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei, amplificatoare
şi producţiei. amlPlitic;are constantă, în-
se actionează
bu- general, e şi
rămîn'e pe «O»; ~""".~I;.ţ; ... .., .. ,, cît mai mare
apasă butonul un cît mai mic de
ce semnul re~>DElctiv piese. să avem În vedere Însă
un anumit tranzistor dat, produsul dintre
«1» ale numărului binar si bandă este limitat.
«o» numărului nu ultima vr'eme, s-au realizat tranzistoare cu
goale de mare, chiar mai mare de 2 GHz; cele cu
Acest lucru În noastră (de cYC'IY,nlll
rezervate astfel că se pot amplifi~
cu tranzistoare şi pentru VHF
acum nu era posibil
cu
trebuie ştiut că afimemtaHla
1" ...'\1'1·,,....""..·0 în curent la amplificatoarele
comportă şi alte consideraţii În plus
EXEMPLU anmlific:atc)ar'ele obişnuite, şi anume:
Circuit inverl/:or(N'U) curentul de colector, avînd un
Pentru Înscrierea numărului binar Q- schemei electr>ÎrQ drept, destul de plat, pentru o anumită
N = -55, b- schetntllogică valoare a acestuia;
după consultarea tabelului de conversie, facem sche- - f Ţ creşte puţin cînd tensiunea de colector creşte;
ma din fig. 15. - zgomotul propriu al tranzistorului, element ce
interesează foarte mult în cazul amplificatoarelor de
intrare, este minimum pentru anumite valori ale curen-
F;9.12. Repetop tului de colector, începind să crească atunci cînd
curentul şi tensiunea de colector depăşesc anumite
a - schemă electrică valori.
b - schemă logică -6v Din cele de mai sus rezultă că realizarea unui ampli-
a 6v/50mA
ficator de bandă largă cu performanţe optime impune
a se lua in considerare destul de multe elemente şi a
se face compromisuri. Pentru benzi de frecvenţă

~
chiar plnă la 500 MHz pot fi utilizate montaje in co-
nexiunea EC, pentru frecvenţe mai Înalte fiind indicate
amp/ificatoarele cascod.
Ca montaj tipic, amplificatorul de bandă largă se
Fig.13. Indicator optic prezintă ca un amplificator obişnuit cu cuplaj RC,
TABEL 5 a.~ schemă electrica rezistenţa de sarcină din colector trebuind să aibă
'. il - schemă logica o valoare cu atit mai mică cu cît banda de trecere
dorită este mai largă.
Reg.A Reg.R Reg.A Pentru mărirea benzii de trecere, a stabilităţii pentru
micşorarea distorsiuni lor de nelinearitate şi pentru

± t t t obţinerea impedantelor de intrare şi de ieşire dorite

se foloseşte foarte frecvent reacţia negativă.
SUMA Problema benzii de trecere se pune În mod diferit
ni ± n2. - DII=E-
RENTA În domeniul frecvenţelor foarte joase şi al celor inalte,
Qe diferite fiind şi elementele ce afectează amplificarea
Reg.A În funcţie de frecvenţă.
Reg.A Reg"R h 27 26 25 24 23 22 21 2.0 Pentru amplificatoarele de antenă nu prezintă impor-
of: Fig.14. Ponderile butoanelor clavioturii Q. tanţă domeniul frecvenţe tor foarte joase (redarea

X t t t acestora fiind însă tot atît de importantă ca şi a celor

înalte, În cazul amplificatoarelor de impulsuri, de
exemplu), de aceea ne vom concentra atenţia asupra
n1 X n2 = PRODUS domeniului frecvenţe/or Înalte.
În afară de dependenţa cu frecvenţa a unor para-
Reg.A Reg.R Reg.N Reg.A metri ai tranzistoarelor, asupra cărora nu putem
acţiona, elementul cel mai important care produce
::: scăderea amplificării frecvente lor mari este capacita-

ti
t t t t care şuntează rezistenţa de sarcină.
capacitate nu poate fi înlăturată, CI, cel
n1 "
~ -- REST illI..HHii:tJUIUI, solutia
la minimum îngrijită
transmise
cOm~)erlS',a parazite fie
"f.: la ,nIT'''''''' N numoră adunările serie cu
"'; :::lC! ImIJUI't.U"", N l1umă/">C! sc6de/lile
 +

BF 183

=1+1I1nF
183 St n
de Valoarea lui C4- fiind mică, ia frecvenţe
~~: BFY90
~ SLnpn venţe
negativă este relativ puternică. la frec-
reacţia scade şi În consecinţă amplificarea
creşte.
in tabelul 1 sînt Înscrise performanţele montajului
din 1 pentru diferite valori ale pieselor componente,
""fi'"I"1l"II<.tÎill"" de mai
fost măsul'ate

amplificator este proastă, orice variaţie a valorilor

pieselor componente şi a tensiunilor de
putind provoca amorsarea oscilaţiilor parazite.
se preferă compensări simple, aşa cum vom
mai jos.
1 este .....,,, .. "'.... t,.. t'"
tranzistor

se
preferinţă miniaturizate.
mici, toate rezistenţele din memtiajele
Tabelul 2 AMPLifiCATOR BANDĂ lARGĂ fi chiar de 0,1 W;
- toate condensatoarele folosite, inclusiv
cuplaj, să fie ceramice, cele cu hirtie sau
U2 Banda Ze fiind inductive, putind da surprize neplăcute
Nr. crt. A=- Observaţii vente peste 10 MHz;
U1
- să se evite supracompensarea, adica folosirea
1 2,2 200 O 150 0,68 O 16 75 140 A"" ,= banda m unor valori prea mari pentru l,C.dfig. 1), C 3 • C s (fig. 2),
----~------~------~----+-----~----4_-----~----_+----~r_----_tse modmcă mai mul pentru a nu provoca apariţia unor supracreşteri ale
2,_2~~2-0-0--~--0--_+1-1-0--0--~-1-.5--+_---0--~--40--+_--3-0-1___15_0__~ld' I~J9~m~
___2__+-___ caracteristicii de frecvenţă care favorizează amorsarea
3 2,2 200 O I 100 1,5 25 40 100 200 oscilaţiilor paraZite;
- deşi nu intotdeauna obligatorie, totuşi
4 2,2 300 O 100 1,5 25 55 110 330 bine venită este utilizarea filtrelor deaiimentare
şi a condensatoarelor de trecere c,....
5 2,2 470 O 100 1,5 35 70 80 430 În incheiere, În fig. 3 este prezenthtă pentru pll,;>mnil_
6 3 470 O 100 1,2 25 60 120 400 ficare schema unui amplificator de antenă cu o
foarte largă, mult mai pretenţios de realizat decît cel
7 2,2 470 200 10 100 100 30 400 din fig. 2, deşi, aparent, este prea
Amănuntele sînt de imoo!rtalnîă
8 2,2 270 100 200 3,3 100 A'=55 B'=30 Ze=45 A' şi B' măsurate În
punctul Cu acest amolifici:tre de
9 2,2 200 100 2,0 100 A'=40 B'=40 Ze'=20
cea 5 ori În de intrare
h ...... ",",-t""nt'"
şi de ieşire este de 50n.
 I

zistoarele
Se pot
cu./3> cum ar fi EFT 351-353,
lT 14, TI 6, ce 70-72 etc. Montajul
se poate realiza pe o plăcuţă de
circuit imprimat sau pe o plăcuţă
de pe care s-au fixat capse.
nu necesită un deose-
Pentru tinerii radioamatori vom crescind. Şi acum să tre- bit. se caută ca
prezenta cele ce urmează con- etaj cu tranzisto- ţioneze postul loca!
cem analiza schemei. Se vede că ape-
strucţia unui receptor cu 4 tran- primul etaj este un etaj nie) şi
zistoare din celor folosite cu tran- tanţa
tor RF cu un circuit selectiv la detector:
curent. considerat - În intrare. Acest circuit constituie si tru
liniile - un antena de ferită a televizorului. EI
clasic, experimentat pe scară foarte se realizează un baston de ferită
realizat cu uşurinţă
avînd
orice amator. Schema este
adică
m pllTiI:atc:>r de
 -JV

Ing. ŞERBAN GHBNDEANU

la depanarea sau reglarea apara- ţionate În catalog.

telor electronice se folosesc. uneori,
aparate de măsu ră. care nu sînt la
Îndemîna oricărui radioamator.
Pornind de la această situaţie, vom
prezenta modul de realizare a unui
defectoscop. constituit, dintr-un
multivibrator tranzistorizat şi un
receptor cu un tranzistor.
Valorile condensatorilor şi re-
zistenţelor multivibratorului, a că­
rui schemă electrică este dată În
fig. 1, sînt alese astfel ÎnCÎt frecvenţa
sa de oscilaţie să fie În de 1 kHz.
Celor două tranzistoare nu li se im-
pun condiţii deosebite, datorită frec-
venţei joase de oscilaţie a multivi-
bratoru lui. in cazul folosirii altor ti-
puri de tranzistoare deCÎt cele indi-
cate În schemă, sau echivalentele
lor, este necesară modificarea v~lo­
rilor rezistenţelor din circuitele ba-
zelor şi colectoarelor, astfel ÎnCÎt in-
tensitatea curentilor din circuit să
nu depăşească vaiorile optime men-
Tensiunea de ieşire, de audio-
frecvenţă. se culege de la unul din o O +5Y
colectori, prin intermediul unui
condensator de 0,1 JlFJ300 V.
Receptorul, a cărui schemă elec- r------o - 3 V
trică este dată În fig. 2. permite
recepţionarea În cască a oscilaţiilor
generate de multivibrator. Ca o
Cs
particularitate constructivă, recep-
torul se alimentează cu, tensiunea
continuă de 3 V, numai În momen-
tul În care conectăm casca În circuit.
Casca folosită este necesar să aibă
o rezistenţă de 4 000 n .
Ambele montaje se alimentează
de la două baterii miniatură de
1,5 V fiecare. fig. 2 o-------o--------cl-------o +- 3" V
Modul de utilizare a defectosco-
puiul este foarte simplu, aparatul
putînd fi Întrebuinţat la reglaje şi pînd . cu ultimul etaj amplificator semnalului În cască la ieşirea etaju-
depanări de radioreceptoare, ampli- de joasă frecvenţă. Verificarea con- lui respectiv.
ficatoare de audiQfrecvenţă etc. stă În aplicarea la intrarea etajului Cele două aparate se pot realiza
În cazul depanării unui radio- de amplificare a semnalului generat Într-o carcasă de material plastic de
receptor, verificarea se face Înce- de multivibrator şi recepţionarea formă cilindrică.

liPI R 390

390

IRCUIII N. PORUMBARU

Titlul pare bizar, întrucît în schemele receptoarelor

de radio uzuale se folosesc inductante atît în circuitele
acordate de înaltă frecvenţă cît şi' în cele de medie
frecvenţă, pe cînd în joasa frecvenţă inductanţele sînt
folosite ca filtre sau ea transformatoare. Totodată, fil-
trele în «T» paralel se folosesc în mod normal în scheme
de filtre sau oscilatoare.
Schema, conform fig. 1, este un receptor de radio
pentru frecvenţă fixă (un post local sau un post apropiat).
După cum se observă, etajele de joasă frecvenţă lipsesc,
schema fiind concepută în vederea adaptării la un am-
plificator de joaşă frecvenţă (amplificator picup, mag-
netofon sau o staţie de amplificare).
Valorile din schemă pentru rezistenţele Rx, Ry, Rz;
precum şi pentru capacităţile Cx, Cy, Cz,sînt calculate
pentru recepţionarea programului 1 pe lungimea de
unde lungi de 1 935 m (155 kHz). Piesele menţionate
sînt elementele componente ale filtrelor în «T» paralel
acordate pe această frecvenţă. Pentru recepţionarea
unui alt post, pe altă frecvenţă, se va utiliza formula
1 Cx = 500 pF apare Rx = 374n., iar pentru Cx =
f = ,precum şi următoarele egalităţi:
2 RxCx
Rx = Ry = 2 Rz şi Cx = Cy = i Cz (fig. 2). De aici
reiese că se pot folosi mai multe variante pentru aceeaşi
frecvenţă, trebuind să fie însă o concordanţă între va-
lorile capacităţilor şi ale rezistenţelor, conform formu-
lelor date. De recomandat ea pentru unde medii şi
lungi Cx să fie ales între 100 şi 1 000 pE De asemenea,
este de dorit ea piesele declarat de aceeaşi valoare să
Fig. 1
Cx
BC107 C
2DUO
p~
Rx = Ry = 2Rz f . 1
C X = C:I =fCZ -27l'RXCX
fie real identice, tot aşa să se păstreze rapoartele din
formule. O diferenţă mai mare de 5 ~~ între piese duce
la scăderea randamentului.
Valorile calculate se vor rotunji la valori normalizate
şi se va căuta o variantă de calcul unde valoarea calcu-
lată se apropie cît mai mult de valoarea normalizată.
Astfel, pentru exemplul din schemă, s-a luat Cx =
1 000 pF, din calcul Rx ar trebui să fie 1 027.fi, s-a
rotunjit la 1 000.0.. Dacă analizăm calculele pentru
850 kHz la Cx = 1000 pF, avem Rx = 187fi, pentru
250 pF, Rx = 748.0., valoarea cea mai apropiată de
valoarea normalizată de 750.0.. De remarcat că modifi-
carea şi alegerea unei valori optime pentru Cx influen-
ţează şi calitatea circuitului, însă, folosind domeniul
de valori recomandate pentru Cx, diferenţele sînt
neglija bile.
In privinţa executării practice,se recomandă folosirea
unor piese de bună calitate; de asemenea, pentru a evita
acroşaje nedorite, cele două tranzistoare, cu piesele
Fig. Z
aferente, se vor distanţa între ele la cea 50 rom.
Funcţionarea nu pune probleme deosebite. Antena
folosită va fi exterioară sau de cameră, în raport cu
tăria semnalului recepţionat. Nu se va folosi caloriferul
sau altă instalaţie în loc de antenă!!! Cu potenţiometrul
de 1,0 kfi se reglează volumul de audiţie; învîrtindpo-
tenţlOmetrul aproape de punctul de oscilaţie, se obţine
audiţia maximă. S-au folosit tranzistoare cu siliciu
NPN din seria BC 107 (LP.R.S.). Avînd un zgomot de
fond redus, precum şi polul minus la masă, montajul
se pretează la racordare cu amplificatoare de joasă
frecvenţă atît cu tuburi Cît şi cu tranzistoare. ConsumUl
fiind foarte redus (4 mA normal şi 10 mA cînd intră în
oscilaţie), alimentarea se face de la o baterie de 9 V. Nu
se va folosi alimentarea de la reţea, întrucît se captează
paraziţii reţelei electrice.
Racordarea se va asigura cu cablu ecranat de micro-
fon cît mai scurt. Dacă aparatul se montează în cutia
amplificatorului de AF, se va ecrana de celelalte piese
cu o tablă de fier de 1 mm legată la masă.

9
CĂTRE PUNCTELE
TUBURI
CU CONDUCTOI?I
DE CONSUM
ELECTRICI
CONDUCTĂ
DE 4LIMfAlTARf

POMPĂ CI.! ACTIO-

NARE ELECTRICĂ

fig. 1

In ale oraşelor sau, mai frecvent, se va deschide şi autoalimentarea

in sate, se locuinţe care nu sint încă
la o reţea alimentare cu potabilă. ln:stalaţia
cărei construcţie se propune
chiar şi în aceste
la orice oră din zi sau
Clădirea va beneficia astfel de o H!1Sla!i:1~lo;;
obisnuită. cu. un număr oarecare de
baie, alimentate la un
apă situat ceva sus decît cel mai Înalt
consum. Rezervorul primeşte de
cu ajutorul unei cu aClţlO:naJ,e
merţ există cîteva de electr'oD'onme
Alegerea unui tip sau a
fig. dintre rezervor
trebuind să fie inierioalră
caracteristică pompei. Montarea
pompel se face conform instrucţiunilor din prospect,
această latură a problemei nefiind tratată în cadrul
CAPAC PLUTITOR acestui articol. Vom atrage atenţia, însă, că trebuie
respectate întocmai instrucţiunile respective şi că tre-
buie acordată multă atenţie legăturilor electrice.
Automatizarea alimentării constă în menţinerea unei
cantităţi necesare de apă în rezervor (fig. 1). Apa din
rezervor se foloseşte în punctele de consum fără restricţii
BAZIN cantitative, în mod automat în clipa cînd nivelul de
umplere al rezervorului scade la un anumit nivel, elec-
tropompa intră în funcţiune pînă cînd se atinge în re-
zervor un nivel maxim. Cu ajutorul robinetului de
reglare se lasă pe conducta de consum un debit mai mic
decît un debit maxim corespunzător utilizării concomi-
tente la valoarea nominală a tuturor punctelor de con-
sum (situaţie rar posibilă practic, dar măsura e necesară
pentru a nu supune motorul electric la o solicitare de
durată care ar putea duce la arderea sa).
Partea de automatizare este simplă şi comportă două
contacte C1,Cz' a căror construcţie se va indica în conti-
nuare, şi un contactor sau un releu intermediar care să
posede minimum două contacte: Kl' K.z; Să urmărim
schema din figura 2. Contactul CI e normal deschis,
iar Cz e normal închis. Contactul CI se închide în clipa
atingerii nivelului minim în rezervor, iar contactul C2
se deschide cînd se atinge nivelul maxim. Primul con-
tact care intră în acţiune e CI' închiderea sa atrage după
sine acţionarea armăturii mobile a releului şi, implicit.
închiderea contactelor Kl şi K.z. Contactul Kr fiind în
circuitul motorului, acesta va intra în funcţiune şi în
consecinţă rezervorul va fi alimentat cu apă. Contactul
CI se va deschide, dar releul va rămîne acţionat datorită
circuitului de auto alimentare care cuprinde contactul
şi contactul C2 • în clipa atingerii nivelului maxim.
fig. l
evident, la deschiderea COIltac:telctt.'
oprirea motorului. Pe
alilneltltare diferite motor şi
în cazul general al utilizării a tensiuni
Pentru o tensiune, evident, să fie o singură
(linia punct:at~!).
Rezervoml poate avea orice
mandă este ca volumul apei din el fie cuprins între
50 şi 200 Un volum mai mare este inutil, deoarece
duce la de funcţionare a pompei,
îndelungate sisteme de prindere a ""'7'''''''''f'Irllllli'
de mare se va fixa pe 2--3
în console prinse în zid într-un punct convenabil
clădirii.
Dimensiunea trebuie să fie suprafaţa
de bază (fig. 3) Acest lucru rezultă din
necesitatea unor = Hmax-Hmin, mici pentru
a constructia de contacte.
de aÎimentare pătrunde în rezervor pe la
partea superioară, cea de consum iese dm partea infe-
rioară. Etanşarea se asigură folosind sistemul de
dere (fig. 3) printr-o flanşă, garnituri şi piuliţă. Execuţia
lor se face conform figurii 4. Materialul trebuie să fie ,'"
inoxidabil în apă, deci se va putea folosi aluminiu, alamă,
oţel inoxidabil. Recomandarea este valabilă pentru
toate piesele metalice. Desigur că rezervorul se va exe-
cuta din aceleaşi materiale sau, mai practic, se va utiliza
un vas din material plastic de dimensiuni convenabile,
din comert.
Sistemul' de contacte (fig. 5) cuprinde o tijă contactor,
a cărei deplasare este dată de un plutitor. Cama de pe
tijă acţionează contactele CI şi C2 . Acestea sînt alcătuite
din două lamele elastice (1) şi (2). La contactul CI' la-
mela (2) se află în spatele lamelei (l), la o anumită distan-
ţă (2-3 mm), şi se închide sub apăsarea camei de pe ti.ia
contactor. Cama e o stern care se poziţionează conve-
nabil pe tijă cu trei şuruburi. Schiţa sa de execuţie este
dată în fig. 6. Se atrage atenţia că diametrul </J 8 al ale-
zajului e dictat de diametrul tijei contactor şi ca atare
va fi modificat, dacă e cazul. Autorul recomandă pen-
tru tija contactor diametrul de </J 8 sau între </J 5+ </J 8,
pentru o lungime în jur de 50 cm. Se observă că nu
s-au dat lungimile pentru tija contactor şi nici pentru
tija suport, acestea rezultînd din înălţimea rezervorului,
respectiv din cota H = H max - Hmin, valori stabi-
lite convenabil.
Contactul Cz prezintă o singură deosebire faţă de CI!
respectiv faptul că lamela (2) e în faţa lamelei (1), care
se sprijină ea primr-o uşoară tensionare dată la
montaj. sînt din oţel, contactele se fac între
o
de

de masă plastică).
cu două nituri mici
izolare electrică.
nitui re de o placă
se prinde (nituit sau cu
consolă. s-au poziţionat lame-
POziţJlon.an~ rezultînd constructiv. Men-
existenţa unei diferenţe construc-

la prilnde:rea lamelelor şi de
ele se cositoresc firele de
Revenind acum la figura
necesare:
__ tija suport (q, 5--10) se de flanşă prin înfile-
tare sau cu o piesă, ca in micul detaliu a "....u<H,
consolă au dublu ro~ pe ele se
sînt pentru tija contactor.
mm;
-- tija contactor se
şi pentru protecţia ~..... nA.M.""
-- distanta D se recomandă
- carca~ se face din tablă
puncte ca în
se cu 3--4 şuruburi de capacul
şi poatelIIavea formă;
- bratele se inele culisante
(cositorit' tije suport

Tensiunea bateriei: 12 V.
Curent de consum: În goi- nF) ... 7
la sarcina nominală nF) ... 13
scurtcircuit

impulsului:
Pauza Între ImlPulsUlri:
Tensiunea de
În gol- 2 600
la sarcina nominală - 2 000
curent În scurtcircuit - 270
· 6 kg
750 9
 zugrăveală se

interesant ci upă
 o

odată developat, trebuie le potrivim În interiorul copertei şi le mici zgîrieturi. Cînd se pune la uscat,
mod corespunzător, pentru capsăm cu 5-6 agrafe (menţionăm că de capătul de jos al filmului se agaţă
a nu se deteriora. Neglijind păstrarea filmotecile gata confecţionate de tip o greutate, mare însă, pentru
corectă a se iroseşte toată Agfa sau Kodak sînt După a-I îndrepta. de a-I introduce În
filmele lui acestui filmotecă, cu o pompă de cauciuc sau
a se taie În fîşii de cîte cu o pensulă din păr bursuc vor fi
consumat filmele late de 35 sau Îndepărtate firele de eventual,
de timp. 2 poziţii la filmele 6/9 (3 cele 6/6) şi s-au depus copertă se
folosită este ru- după ce se rotunjesc colturile cu o lIor nota după cum se
1....- - - - 21 I t'Q#l/r/

....- - - - - - 225 a!

CUPRINSUL ALBUMULUI

IINr.I f.l m LO cuI Dai.

II /o/'Q'p$/7 ;!lrede;/
2 I
1-+-
1-----

din
siunile schiţa ",Ii:ih.r",ti:i
riie interioare se contE~ctionează
hîrtie pergament
foiţele pentru maşina ele
aşezîndu-se cu faţa lucioasă înăuntru).
Acestea 1101' 6 la filmotecile pentru
film îngust şi 4 la cele pentru film lat
de 6 cm. După îndoiretl lor exact la ju-
mătate, punem colile una peste alta,

ItjJilurd
 Fiz. SCHMOl

d 4
so
ştiftul din fig. 5, ce se află pe braţul cllchetu-
lui, şi ştiftul din fig. 9, ce se află pe şasiu.
cum am mai spus, se montează un fir de
arc cu (ţi =0,6 mm, aşa Încît să fie presat
clichetul cu suportul oglinzii, aşa cum
reiese din fig. 2 de ansamblu. Cu aceasta
suportul oglinzii mobile cu clichetul său
este gata şi trecem la confecţionarea dispo-
zitivului de manevrare a oglinzii. EI este
format dintr-un tambur-clichet (fig. 10), În 10
interiorul căruia se va practica o gaură
filetată, aşa cum reiese din figură. Acest
tambur-clichet se confecţionează din bronz,
iar Înclinarea ce vede În figură se va ~
executa cu o pilă Înclinarea va trebui
să fie lină, pentru a obtine o scară a distanţe­ JlJ
lor corespunzătoare. Acest tambur-clichet
se manevrează din cu ajutorul <::)
C'I
buton ului din fig. 11 de acesta ~

prin înşurubare şi ~
trapiuliţe - 3, din schiţa
Pentru o uşoară se
din 12 şi ale căror ~
de asemenea 14

r------- - - - 1
8 I
I
se
18, COSITOR
L__ _
roti mai greu
pentru reglaj.
pe şasiu cu
Oglinzile
dar care să
mensiunile sînt: mobilă -
15x5 mm, iar fixă - 20x10
mm. se şlefuiesc cu
şmirghel acoperă cu lichid argintiu 1. rAMBIJR CL/CHET
«Azurol». uscare se fi xează cu lac,
simetric, in suporţii lor corespunzători.
2. BUTON ACTIONARE
Această construcţie va trebui protejată 3.PllJLfrA FIXARE
de o cutie paralelipipedică confecţionată
din masă plastică sau tablă după dimensiu-
4. ŞA IBA
nile din fig. 19. Se vor decupa două ferestre, S.ŞA/BĂ
respectînd dimensiunile din figură, şi se 8.Ş/lSltJ
vor practica găurile şuruburi lor de fixare.
Apoi telemetrul, după reglaj, se va monta 7. PIESA [)IN F/6.15
in cutia sa.
Reglajul se va face cu tele metrul de-
montat. Se va privi prin orificiul «C» (fig. 16)
şi se vor aranja oglinzile aproximativ ca În
FIG.
fig. 2 de ansamblu. lnvîrtind oglinzile cu
,!l1Îna, se va obţine o imagine ca În fig. 20.
In centrul cercului determinat de orificiul
FIG.16 C
«C» prin care privim, cum am mai spus, se
va vedea imaginea dreptunghiulară şi mai
luminoasă dată de oglinda fixă. Obiectul
pe care-! privim il vom vedea deci secţionat,
rupt. În această situaţie, ne apropiem cu
telemetrul pînă la distanta de 1 m, disti;\nţă
măsurată precis cu metrul, şi, fixînd tele-
metrul la această distanţă de obiectul VI-
zat, ÎnvÎrtim de butonul de manevrare a
oglinzii mobile. Imaginea se va deplasa
de aşa natură ÎnCÎt ea va fi completată În
c
intregime, aşa cum se vede În fig. 21. In FIG.1S~---------~
această situaţie se notează pe butonul
de acţionare cifra 1, ceea ce înseamnă că
această poziţie corespunde distanţei de
1 m. Se repetă operatia pentru distanţele:
1,5-2-2,5-3-4-5-7-10 şi 20 m. Peste
distanţa de 20 m telemetrul nu va mai putea
sesiza distanţele, aceasta fiind maxima
posibilităţii sale de măsură.
Este bine ca distanţele înscrise pe buton
să corespu~ndă cu cele înscrise pe aparatul
fotografic. in caz că telemetrul se cuplează
la un anume aparat, este bine ca etalonarea
şi reglajul să se facă cu montat
pe aparat şi ţinînd seama ca citită
pe telemetru să reprezinte în
de la obiectivul aparatului t ..... t'.,.nr'''rI'il''
obiect. Cu aceasta constructia
nată şi aduce mari satisfacţii "',nnc~tr'i,('tt\ril,,,,r
precum şi o mare comoditate
fotografii lor.
 III!!! IIllill
Constructorii amatori În prelucra-
rea lemnului pot avea un preţios aju-
tor dacă vor fi În posesia ministrun-
gului cu posibiiităti multiple descris
În acest material. Odată realizat, ama-
torul poate prelucra la el materiale
lemnoase. Prin adaptarea unor acce-
sorii se pot face şi altfel de prelucrări,
cum ar fi freza rea unor canale de di-
ferite profile, tăierea plăcilor cu un
ferăstrău circular şi fin/sarea meca-
nică a suprafetelor sau muchiilor. Prin
adaptarea unei şaibe textile se pot
lustrui diferite obiecte din lemn, mase
plastice sau chiar metalice. Ascuţirea
sculelor necesare strungului se poate
realiza dacă În locul sa/bei textile
veţi monta o piatră de polizor.
Dimensiunile ministrungului sînt
stabilite În funcţie de mărimea mo-
toraşului utilizat. Astfel, cele indicate
sînt pentru un motoraş asemănător
celor Întrebuintate la maşinile de spă­
lat rufe.
in cele ce urmează vom enumera
numai cele mai importante probleme;
pentru lămuriri suplimentare, vă ru-
găm să ne cereţi sprijinul În scris pe
adresa redacţiei.
cît şi suportul vîrfului de centrare C
se vor fixa de batiu prin intermediul
cîte unui şurub M 12 cu piuliţă.
Deoarece În construcţia propusă In figura 3 sînt reprezentate piesele
componente ale batiuiui A, iar În MUCHIA rAIETOARE
predomină lemnul, este foarte impor-
tant pentru reuşita ei să se aleagă ma- figurile 4 şi 5 cele ale suporţilor B şi C.
teriale lemnoase de bună calitate şi Dimensiunile notate cu X,Y şi z vor
de esenţă tare, cum ar fi fagur. Nu fi stabilite ulterior, În funcţie de moto-
raşul folosit. Suportul B trebuie să fie
trebuie să aibă prea multe noduri şi
mai cu seamă trebuie să fie bine uscat, cu cca 10 milimetri mai jos decît
ca nu cumva, cu timpul, să se defor- centrul axului motoraşului, iar dimen-
meze sau să crape. siunea notată cu z va fi astfel stabilită
Prelucrarea suprafeţelor se va face Încît vîrful 3 să coincidă cu centrul
cu rindeaua, iar finisarea lor cu hîrtie axului motoraşului după ce acesta
a fost montat pe batiu.
abrazivă. Este necesar ca îmbinările
pieselor să se facă cu clei şi cu şuru­ Piesa 9 se va realiza dintr-o ţeavă
buri pentru lemn (holzşuruburi). Pen- la capetele căreia s-a sudat în interior
tru protecţia împotriva umidifăţii este cîte o piuliţă M 12, prin care va trece
uşor şurubul cu vîrf 3.
indicat să ştergeţi de cîteva ori toate
părţile lemnoase ale strunguleţului cu Un accesoriu ce poate fi de folos
o cîrpă Îmbibată În ulei mineral. Cu (~ste cel indicat În figura 6. Cu el se
o cîrpă uscată se şterge În final. por executa diferite canale profilate
ca cele din figura 7. Trecînd materialul
ce trebuie profilat prin faţa unei scule
CONSTRUCTIA 19, se obtine unul din profilele indicate
MINISTRUNGUUJI care respectă forma sculei montate
În mandrina 2. in figura 8 se văd des-
Conform figurii 1, strunguleţul se
compuse piesele suportului de frezat.
compune dintr-un batiu cu motoraş
A, dintr-un suport pentru scule B şi În functie de dimensiunile batiului şi
ale motoraşului, se pot stabili dimen-
dintr-un vîrf de centrare C (păpuşă
siunile acestuia cu destulă uşurinţă.
mobilă). Intre motoraş şi vîrful de cen-
Montînd pe batiu un suport cu masă
trare se poate prinde, prin intermediul
plană şi un ferăstrău circular (freZă
piesei metalice, o bucată de lemn ce
trebuie prelucrată.
AşezÎnd pe suportul B unul dintre
cuţitele din figura 2 şi manevrîndu-Ie
Circulară) În mandrină. se Pqt executa
diferite tăieri drepte (fig. 9). Inainte de
Începerea lucrului, montati pe partea
IJ
laterală a mesei o apărătoare execu-
cu ambele mîini, se poate strunji lem-
tată din placaj sau din tablă.
nul la forma şi dimensiunile dorite.
Şlefuirea suprafeţelor, capetelor sau
De remarcat că sensul de rotaţie tre-
muchiilor pieselor lemnoase se poate
buie să fie cel indicat de săgeată.
realiza cu discul abraziv montat În
Transmiterea mişcării de la motoraş·
mandrin~ (vezi fig. 10). Discul este
la piesa de prelucrat (fig. 1) se face
format dintr-un disc de lemn avînd o
prin intermediul piesei 1 fixată În
coadă metalică ce va intra în mandrină,
mandrina 2 montată pe axul motora-
o bucată de pînză abrazivă ce va îm-
şului. Fixarea mandrinei (pe care o
brăca discul şi un inel din sîrmă tras
puteţi procura de la un magazin «Con-
forţat peste pînza abrazivă şi disc.
signatia») pe axul motoraşului o veţi
Prin rotire, granulele abrazivului fini-
face În cadrul unui atelier al unei coo- sează suprafeţele piesei.
perative ce posedă strung pentru me-
tale. Un accesoriu util poate fi cel din
figura 11; cu ajutorul lui se pot şlefui
Vîrful de centrare 3 se poate roti
şi lustrui piese iemnoase, plastice
de mînerul 4 (rozete de calorifer), iar
sau chiar metalice. Şaiba textilă 27,
blocarea lui Într-o poziţie se realizează
cu piuliţa-fluture 5. Atit suportul B fixată pe un dorn 35 între două şaibe
36 şi 38 şi strînsă cu piuliţa 39, se poate
16
 PAG.NI REAUZATE DE ing. V. lAURIC.

de ardere din chiulasă are forma unui plex. Puntea din faţă a rămas de
trunchi de Pistoanele sînt de defcrmabile şi
raport primul din cei trei ~~,.~,~",+i gresare Însă este ranfor-
concomitent mat
amestecului

constituie un
de 500

5 250

la 200 co- Sistemul de frinal'e.

manda IIlUICHJIlCd. circuit hirdaulic dublu.
2 440 Cutia de viteze cu patru rilor de frînă din spate l-au luat doi
310
disioozitiive!le de sincronizare m~if'lr:",to tamburi din aluminiu cu bucşe de uzură
r",rl~11'11C::1:~ cardanică este de din fontă incorporate la turnare; sco-
1 640
cu doi arbori. Puntea din spate ~ o superioară la murdă­
modificată într-un mai robust, de- de mînă care să tină!
Puntea din spate acţionează, În
venind ambuti -
funcţie de Încărcarea ei, un limitator
sată din semicarcase
de presiune În circuitul de
an«uenaiul conie este de tipul
În scopul
atac amplasat mai
spate.
155 SR13 centrul coroanei).
880
SlJiSfllerliSBiiii.Puntea din spate, Sistemul de rulare. Discuriie
posedă arcuri ţilorsînt ambutisate dintr-o cu
Mc,mE:mtul motor cel de 1rÎ- mai sînt
",,.,,1 .. ·,,+,, de longitudi- tipul cu
nale, iar laterale de o bielă
transversală. Amortizoarele punţii din Caroseria. executate
SUlDl'aldilnelrlsion,ate. lucrează 1n- din tablă de loc de
7 montate În exteriorul arcu- sîme, iar acoperişul
ranforsate in «PI.HH:telle
 uzinele din Torino
de un tip de automobil ce avea să
vreme celebru: «Topolino». Dimen-
siunile si consumul de reduse la minimum,
precum 'şi preţul de vînzare destul de modest pentru
acea vreme, au permis producerea sa într-o serie
îndeajuns de mare.
În anii de după război a un nou tip, bazat pe
aceleaşi criterii de popular, tip ce ani de-a
rindul a deţinut locul I ca număr de bucăţi în progra-
mul de fabricatie al uzineior «Fiat».
Micul «Fiat»' 600, echipat iniţial cu un motor de
595 cm 3 şi 18 CP, a fost modernizat continuu În decursul
fabricaţiei sale de peste două decenii, rămînînd ne-
schimbate însă soluţia constructivă şi dimensiunile
de bază.
Cîteva dintre cele mai importante mCfdi·tic;ări
tipul iniţial: roţilor (mă­
- mărirea pe buza jantelor
sarcină) . . . . . . 0--2 mm
767
Carosajul roţilor (măsurat
pe buza jantei sub sar- - Dimens de
cină) . . . 5--6 ampatament
- Presiunea aerului ecartament
În pneuri: VIII. Performanţe
- Vitezele maxime În cele
patru trepte de viteză: 30/45/70/110 kmjh.

Tipul . . . . . . . . . . . . . . 100 D 000

- Numărul si asezarea cilindrilor: 4 În linie.
- AlezajJcursă' . . . . . .
_ Capacitatea ciiindrică . . cm 3
de comprimare .E=7,1:1
.29 CP
32 CP
B. Date de
- Jocul supape şi culbutori -0,45 mm la :::810,;);/,:;/,';,>:"'::',:
-0,15 mm la re
- Presiunea de ungere . . . . p=2,5-3 kgfl
- Avansul la aprindere . . . .13=100
- Distanţa între contactele rup-
torului . . . . . . . . .
- Distanta intre electrozii bu-
jiilor ........ .
- Valoarea termică a bujiilor
- Filetul bujiilor
II. Transmisie
- Tipul ambreiajului . monodisc. uscat.
- Tipul transmisiei
longitudinale: bloc: schi'mbător de viteze
cu 4 tr.epte, din care ulti- Vi. Instala.tia. elecbică - Pantele maxime În cele pa-
mele trei sincronizate, şi - Tensiunea nominală U=12 tru trepte de viteză: 30/17/10/5,5%
grup conic cu diferenţial - Puterea generatorului - Greutatea proprie
în cartel' comun. de curent continuu P E=320 W. (alimentat) Go =605 kgf.
- Tipul transmisiei - Turatia de închidere - Greutatea utilă
transversale: doi arbori planetari cu cîte a contactelor (4 persoane+bagaj) G =320 kgf.
u
o articulaţie cardanică şi conjunctor-disjunctorului 920 rotaţii/minut sau - Greutatea totală admisă G =925 kgf.
cuplaj cu cauciuc. a
20,5 km/h (viteza a IV-a) IX. ConsumurB
- Rapoarte de transmisie: _ Benzină - regular (5,6-5,8 1/100 km - DIN).
- În schimbătorul de viteză: 3,385; 2,055; 1,333; - CapaCitatea bateriei C =36 Ah. - Ulei de motor - SR211 vară/iarnă sau M20W40
0,896;. 20 Extra, capacitate 3,25 1.
- În grupul conic . . 2,05 (8/39) - Puterea demarorului P =0,5 kW.
D - Ulei de transmisie - 413 A T1 (SAE 90EP).
III. Sistemul de frinare VII. Caroseria
- Pneuri: 5,20 x 12".
- Tipul frinei - Modelul - Iimuzină cu două uşi. _ Lichid de frină «Lifrom» (a nu se amesteca cu
de serviciu cu tambur! şi saboţi pe - Tipul - autoportantă. lichid de altă provenienţă).
patru roţi, cu comandă hi- - Dimensiuni de gabarit: - Lichid pentru spălat parbrizul: «Vitro».
draulică. lungime - L=3 295 mm;
lăţime - B=1 380 mm;
Înălţime - H=1 405 mm (încărcat).

Bobina de inducţie - izolată În ulei.

co SULTAŢIE
Forţade apăsare a perii lor pe colector - perii noi: 0,8 kgf;

Lungimea periilor - noi : 22 mm;

- perii uzate:
min. 0,55 kgf.
Bujiile - Sinterone M 14 P 225 Marchal 36, AC-44F Cam-
pion L 85 sau Bosch W 200 T 35
- Distanţa între eledrozi: 0,6-0,7 mm.
Demarorul - Ducellier tip 6128
'

I - uzate: 11 mm. Puterea: 0,96 kW, respectiv 1,2 CP

Diametrul colectorului - nou: tJ 37 mm; Puterea nominală: 9,6 V
rectificat - min. (:J 35,5 mm. Curentul absorbit În sarcini: 180 A
Bobinele de excitaţie - legate la borna negativă; Cuplul motor maxim: 0,4 kgfm
- rezistenţa 5,6. Curentul absorbit În gol: 50 A.
Releul regulator - tipul 8311 A, cu două elemente.
Valori de reglaj - Tensiunea de conjuncţie: min. 12 V;

Conjl.lnctor-Disjundor
max.13 V. IF.• SALCUDEAN - Cluj •
In scrisoarea dv. vă referiti la procedeul de prelucrare a
Tensiunea de disjuncţie - min. 9,6 V. hîrtiei FOMACOlOR apărut În numărul precedent al revistei.
A .• PETRESCU -Bucureşti Intr-adevăr, CHELATONUL II este total insolubil În apă,
Intr-adevăr, În sumara «Notiţă tehnică» a «Daciei»-1 100 nu Regulatorul de tensiune
. JlValoarea curentului: 22 A Însă cu puţină răbdare aţi fi observat că, pe măsura adăugării
se găsesc datele cerute de dv. Le publicăm in cele ce urmează,
În speranţa că vor interesa şi pe alţi cititori. Pnmul element\lTensiunea reglată: min. 12,8 V; amoniacului, se obţine o soluţie complet clară şi incoloră.
max. 14,2 V. Acest lucru se' datorează formării unei sări de amoniu. a aci-
De regulă, echipamentul electric montat pe «Dacia»-1 100 dului etilen-diaminotetraaceti.c (Chelaton II), care, spre deo-
este de fabricaţie Ducellier, avînd următoarele caracteristici: sus se verifică la o turaţie a motorului de
sebire de acid, este solubilă. In tot acest interval este necesar
Generatoful- Tipul: 7267 G control al pH-ului, pentru a nu coborî În nici un caz sub
Puterea maximă: 290 de 6,7.
Tensiunea nominală:
Turaţia de conjuncţie cald): de avans 34° la
cca 1 800 rotjmin.
La masă este legat ........ . maxim de avans
Lagăre - la roata de curea:
(închiderea contactelor): 57% 63%
- În : bucşă
Desctlidere'a contactelor: mm 0,35
 HOBB~{

Jocul pe care vi.-I prezentăm, re-

luînd formula clasică a jocurilor
«Hobby», îşi propune - dincolo de
amuzamentul imediat - să vă reco-
mande o serie de trasee turistice,
precum şi o listă întreagă de camping-
uri la care eventual aţi putea poposi.
Evident, este un joc ..-. Din cele 99 de
camping uri pe care le recomandă cu-
rent ghidurile QNI.am reţinut numai 16.
Iar dacă zarul vă va conduce spre unul
din aceste campinguri (încercuite cu
roşu), În funcţie de o a doua aruncare'
cu zarul - din nou strict convenţional
- vi se vor acorda de la O la 6 puncte,
conform tabelului alăturşt. (După cum
veti observa însă, dacă acest camping
este bine dotat, cum este cel de la
Cascada SIănic-Moldova, oricît ati da
cu zarul, tot dobînditi 4 sau 5 puncte~.
Redactia presupune, fireşte, că între
timp şi celelalte campingu:Î s-~u per-
fecţionat, aşa că un puncta) mal redus,
pînă la proba contrarie, rămîne ,orie~­
tafiv şi dependent. .. doar de situatia
consemnată În ultimul ghid O.N.T.
Cele 16 locuri de popas reţinute de
realizatori sînt prezentate Într-un ca-
pitol special.
Cercurile albe - «punctele» de tre-
cere de la un camping la altul - re-
prezintă şi ele, după cum v~ţi ,observa
si dv., diverse campingun (interme-
diare ca funcţionalitate de joc sau,
pur şi simplu, localităţi mai importante,
de exemplu, oraşe cu aeroport) care,
conform regulamentului, favorizează
«deplasările» mai rapide ale jucători­
lor.
REGULILE JOCULUI:
- numărul participanţilor: 2-4 per-
soane;
- elementele de joc: un cîmp de
desfăşurare (harta alăturată), un zar
şi cîte o figură (piesă) distinctivă pen-
tru fiecare jucător;
- Înainte de Începerea jocului se
stabileşte durata: 30'-60'.
Piesele se aşază la liberă alegere
În dreptul unui camping dintr-o anu-
mită zonă turistică. Se aruncă cu zarul
şi, conform punctelor, şe Înainteaz~
În orice directie vrem. Indată ce se
ajunge la unul din cele 16 camping uri
indicate cu r.oşu, se mai dă o dată cu
zarul şi, În funcţie de rezultat (1-6), se
stabileşte numărul de puncte dobîndit
(vezi tabelul alăturat).
IN CONCLUZIE:
1. Pe baza primei aruncări deci, se
înaintează conform cifrei indicate de
zar (în direcţia pe care o conside-
raţi cea mai potrivită pentru a ajunge
,Ia un camping incercuit cu roşu).
2. Dacă ati ajuns din prima aruncare
la un astfel de camping, mai daţi o
dată cu zarul, pentru a afla cîte puncte
ati dobîndit În functie de tabel (spe-
cificul camping ului):
Notaţi punctele pentru fiecare jucă­
urca ia Păltiniş. Sau puteţi vizita ... splendidul defileu Bumbeşti-livezeni.
tor, la fiecare instalare reuşită la unul Sibiul (turnurile din secolul XIV), mu- În apropiere - mănăstirea la/nici.
din campingurile angajate În joc. Ati
zeul Bruckenthal, biserica evanghe- 11. Poiana Braşov. Inutil să vă mai
ajuns la campingul «16» (<<Cindş»-Hu­ lică (secolele XIV-XV!), vechea pri~ facem recomandări turistice.
nedoara)? Aruncînd Încă o dată cu mărie a orasului (sec. XV), bastionul 12. firiza. Ca să ajungeţi la acest
zarul şi nimerind «4», cifră menită să Hafler (sec.' XV), oraşul de jos. camping vă recomandăm varianta ce
indice conform tabelului prezenţa sau 6. Uişeşti. Popas clasic pentru vizi- trece peste Gutin, sute de serpentine
absenta În vecinătate a unor obiective tatorii Sucevei, unde, În sezon mai prin pădure - obositor poate pentru
turistice, obţineti 5 puncte «plus»; ales, nu se găsesc lo.::uri la hoteluri. şofer, dar merită! Este unui din cele
deci, notaţi «+5». In afara oraşului, vă mai propunem: mai frumoase drumuri auto de munte
la următoarea mişcare ajungeţi, bu- satu~ Ciprian Porumbescu (1 km), cu de la noi. Ungă camping - lacul de
năoară, În zona «13» Horezu-Stejarul; muzeul memorial existent În casa na- acumulare Firiza. In afară de Baia
dînd din nou cu zarul şi nimerind «2», tală a compozitorului. Mare, vă propunem excursii spre 10-
obtineti «+ 6» puncte pentru condi- 7. Sarmizegetusa.În afara ruinelor calităţile mai putin cunoscute: băile
Ilo
tiile de confort (iluminat) existente. fostei capitale a Ulpiei Traiana, vă mai Usturoi (10 km), băile Dăneşti (32 km),
. Este important ca fiecare jucător propunem o excursie la Haţeg (7 km), băile Apa Sărată (6 km).
să-şi aibă la plecare zona lui, adică de unde se poate ajunge (5 km) la 13, Horezu. Cu mănăstirea Horezu
să nu se plaseze - aglomerat - doi pădurea Slivuţ (rezervaţie zimbri, cerbi (5 Km), mănăstirea Bistrita (4 km),
JUCători În aceeaşi zonă sau În zone lopătari). mănăstirea Arnota (14 km), mănăsti­
apropiate. 8. Sovata. În afara celebrei staţiuni, rea si cheile de la Polovragî (22 km).
Dacă şi ulterior, din zar, nimeriţi În la 5 km se află Praidul, cu salina sa, 14". Putna. Şi ca un corolar: mă­
zona unui partener de joc (zonă con- cunoscută încă de pe vremea roma- năsti riie din tot nordul Moldovei.
siderată «ocupată») trebuie să vă nilor. Merită săo cunoaşteţi şi dv.
15. Pelican. Delta (cu bărci/e ... ).
schimbaţi ruta călătoriei. Dacă şi de 9. Tirgu-Jiu. Brîncuşi! Parcul ora- 16. Cinciş. În comuna Învecinată
data asia vă întîlniţi cu un partener, şului, unde veţi afla «Masa tăcerii», (1 km) au fost descoperite 17 necro-
schimbati din nou ruta. Dacă nu vă mai «Poarta sărutului», «Coloana fără, sfîr- pole dacice. Din Cinciş era originară
puteţi alege o alta - deci nu aveţi pO,si- şit». mama lui Iancu de Hunedoara. De
bilitatea de a opta -, mai aruncatI o
10. Lainici. Pe malul Jiului, prin vizitat castelul Huniazilor (10 km).
dată cu zarul, dar pierdeţi 5 puncte
(deci «-5»).
Dacă nimeriti Într-un punct marcat
cu un cerc albastru înseamnă că aţi
ajuns la un oraş cu aeroport şi, la
următoarea aruncare, puteţi să «zbu-
rati» spre un alt oraş-aeroport, la liberă
alegere, independent de zar. Dacă un Tabelul de puncte (cîştigate) În funcţie de camping:
jucător nu acumulează din 5 aruncări
consecutive nici un punct «+», este
eliminat; după cum, cîştigător va fi Restau- Închi-
cel care la terminarea timpului de joc Duşuri Iluminat rant + Obiective dere de
are cele mai multe puncte. post prim turistice materiale
ajutor camping
PARTICULARITĂTILE Balvanjos +5 +4 +4 O +4 +6
CELOR 16 CAMPINGURI
Tuşnad +4 +1 +4 + 1 +5 +4
1. Balvanjos, localitate balneară,
Învecinată cu Tuşnad (20 km), dar
Cascada
SIănic-Moldova +5 +5 +5 +4 +4 +4
mai puţin cunoscută. Altitudinea (800
m), apele carbogazoase, fe-ruginoase
Costineşti +6 +3 +5 +6 +5 +1
(ştrand la 700 m de camping) pot asi-
gura totuşi un sejur plăcut. Alte o-
biective însă, prin împrejurimi, nu sînt. Dumbrava Sibiului +2 +3 +4 +4 +4 O
2. Tuşnad (650 m altitudine). Puteţi
llişeşti O +3 +4 +5 O +5
vizita lacul Sf. Ana; eventual, alte
staţiuni balneare: Malnaş (20 km), Bo-
doc (30 km). Sarmizegetusa O +3 +5 +6 O O
3. Casca'da SIănic· Moldova
(530 m); la 1 km aveţi Într-adevăr Sovata +5 +2 +5 +4 +6
«cascada», iar la 500 m o păstrăvărie.
Tîrgu-Jiu +3 +3 +2 +6 +3
Destul de aproape se află localitatea l---=.------J---~f----_t----+---___ir_-_:_-___1r_-:_:_~
Borzeşti cu o biserică înălţată la sfîr-
şitul secolului al XV-lea, pe locul Lainici O +3 +4 +1 O
unde, conform legendei, tătarii l-ar
Poiana Braşov +5 +4 +6 +3 +3
fi străpuns cu săge~~ pe Gheorghijă, ~__~~~~~~~_ _ _~ _ _ _~ _ _ _ _~ _ _ _~~_~~~~~~~
prietenul din copilărie al lui Ştefan
cel Mare. Firiza +4 +5 +3 +5 +4
4. Costineşti. De vizitat... tot lito-
ralul! Horezu-Stejarul +2 +6 +4 +6 O
5. Dumbrava Sibiului. Puteţi
Putna +5 +2 +2 +6 O

Pelican-Murighiol O +3 +3 +4 O

Cinciş Hunedoara O +4 +4 +5 O
 U.R.S.S.
'i:
"... 8-
:1
Il f» 1:
tD" -
Do .... Do
tD 8 tD
Dol:/'i ...
ar 5.::s
........ Ci)

"'t 'l!I\ SUCEAVA A

;;S~
tD :1
_. o'::s
,pt.

/'i /'i
5..
Ci)
1»
"'t
"'t tD
..:;
ĂĂ
Q."
«-"
Ă
BACAU

c..
"-fJ
\P
"cţ

TIMIŞOARA

1J'....<-
®

/~
G'o
~
'-11-
~

"1-4.~\'-1".f\
.r-1 t
· ""'-1_,..,. ,.,..,.,...., .
N
~
R.P. BULGARIA
 Instrucţiunile sînt următoarele: ţiilor pe care trebuie să le facem?
Vom conveni să notăm bilele de la
t· START; 2.Cn:.EşTE UN NUMĂR;
1 la 5 si două bile in felul
3. IMPARTE NUMARUL LA 2; DACĂ
următor: vom cîntări bila 1
RESTUL = 0, tylERGI LA INSTRUCŢI­
şi bila 2. ne întrebăm dacă bila 1
UNEA 4; DACA RESTUL f, 0, MERGI este mal grea decît bila 2 lIom nota
L~ INSTRUCŢIUNEA 5; 4. SCRIE NU- 1 f= 2? În simbolul de decizie.
MARUL IN LISTA B; MERGi LA iN-
Schema logică este dată În fig. 2.
STRU9ŢIUNEA 6; 5. SCRIE NUMĂ­ Vă propunem acum spre rezolvare
RUL IN LISTA C, MERGI LA IN-
o problemă ceva mai complicată. Avem
În numărul trecut am văzut simbolu- STRUCŢIUNEt\ 6; 6. DACĂ ESTE AL 8 bile,ldin care 1 sînt identice ca greutate,
rile utilizate pentru pornirea/oprirea unei 100-LEA NUMAR PE LISTA A MERGI
LA INSTRUCŢIUNEA 7; DACĂ NU, iar una este mai grea sau mai uşoară.
operaţii, simbolul pentru efectuarea unei Dispunem de o balanţă şi trebuie să
operaţii şi simbolul pentru un punct de MERGI LA INSTRUCTIUNEA 7; aflăm din trei CÎntăriri care din cele 8 bile
decizie. In afara lor, unul din simbolu- 7. STOP. .
este diferită şi dacă este mai grea sau
rile des folosite este cel in formă de Să luăm un alt exemplu simplu În mai uşoară.
trapez. Acest simbol reprezintă o in- care avem Însă mai multe operaţii şi
Vom nota, de asemenea, bilele CL
formatie disponibilă pentru efectuarea mai multe puncte de decizii.
numere de la 1 la 8. Trebuie Întîi să vă
unei operaţii sau o informaţie care se Presupunem că avem cinci bile de
gîndiţi cum rezolvaţi problema, iar apoi
înregistrează şi care a rezultat În urma aceeaşi mărime şi culoare. Una dintre
să Întocmiţ; schema logică. Menţionăm
efectuării unei operaţii. bile este puţin mai grea decît celelalte. că schema logică trebuie să fie valabilă
Să luăm un exemplu simplu: Dispunem de asemenea de o balanţă pentru situaţia cînd oricare din cele
Presupunem că cineva are În faţă cu două talere. Se cere să aflăm din
8 bile poate fi mai grea sau mai uşoară.
o listă cu .numere intregi, s-o numim maximum două cîntăriri care sînt cele Aceasta înseamnă că schema trebuie
lista A. Unele din acestea sînt numere 4 bile normale şi care este bila mai grea.
să permită 16 soluţii diferite.
pare, iar altele sînt numere impare. Care este schema logică a opera,. Schema logică este dată În fig. 3.
Se cere să sortăm numerele de pe
lista A În numere pare,scrise pe o listă
S, şi În numere impare, pe care să le
scriem pe o listă C.
Reprezentarea grafică a operaţiilor
este dată În fig 1.

FIG. 3

ClI'ista~: la origine numirea gre- Huilă: un fierar din

cească a gheţii, kristallos, a fost con- Plenevaux, a făcut În anul
ferită şi cristalului de stîncă (cuarţuIUi), lucrări de huilei
varietate de sticlă aibă, transparentă,
despre care s-a crezut În vechime că
ar fi constituit dintr-o gheaţă care s-a
răcit atît de mult Încît nu se mai poate

denumirea provine şi În
acest caz de la grecescul adamas,
etimologic, denumirea de- adamantis, care Înseamnă «de neîn-
«Baia
rivă din cuvîntul anii, în limba portu- vins», denumire justificată evident prin
Este un lichid incolor, duritatea rezistenţa diamantului faţă
se extrage din de fizici şi chimici.
şi de lemn, ca aparat aşezat la m~,rnln<'",
materle primă în industria chimică, pe o Înălţime, pentru a
materiilor colorate. calea navigatorilor În port.
AQJI'lpIgnr1ern: mineral, sulfură de ar- se cere asociată renumitei
În
sen; în mod cert, provine de firma aNlnrth,-nrH) din Egipt, În anul 285 Î.e.n., a fost
din contopirea cuvintelor latine instalat primul În turn de marmură
(aur)şi pigmenium (vopsea). IIg greutate, rezervoare aibă, înalt de 150 metri.
se presupunea că mineralu! suplimentare de care per- Farmacie: «Farmaceea» era nimfa
aur, de unde şi numele. miteau sporirea 400 kg şi, cu proprietăţi de vindecare
Auiogen: cuvînt de origine greacă, respectiv, golirea a rezervoare- aflat pe marginea fluviului
care înseamnă «născut prin el însuşi». lor În zbor, În vederea creşterii sau mic- IIisus În (Grecia), la poalele Mun-
sorării vitezei.
Exemplu: sudură autogenă, procedeu telui Himete. Diferiţi «profesionişti» uti- trioţii
constînd În «lipirea» a două plăci de . Cauciuc: denumirea provine de la fizau apele acestui izvor la realizarea
cuvîntul Cahu-Chu, care înseamnă În Guzamo, care a făcut
metal prin topirea parţială a părţilor În unor combinatii cu proprietăţi magice, enţe de ascensiune cu un
contact, la temperatură foarte Înaltă. limba populaţiei din America de Sud de unde s-a născut, mai tîrziu, şi «arta»
«lacrimile pomului». 8 august 1709, izbutind să
farmaciei. distanţă destul de mare.

Publicînd - În - argumentaţia dr. Nicolae Cojocaru
publj,călll totodată dispozitivul pe care N.C. îl propune citito-
noştri spre 1"",~di7'~riP' un aparat de ionizare cu ajutorul ultra-
violetelor.
• Cunoscînd compoziţia aerului - azot 78%, oxigen 21 %, alte
gaze 1% -, descărcărileelectrice În aer vor produce următoarele
reactii:
1 O2 ' O + O,deci oxigen atomic;
02, O + O~03 = ozon
Oxigenul atomic, prin recombinare, formează - aşa cum re-
zultă - ozonul (in concentraţie mică), cu o acţiune binefăcă­
toare asupra organismului, dar şi o serie de alte produse:
2. 2N + 40= 2N02 (nitriţi tO>lici);
3. 2N + 60 = 2NOl\ (nitraţi toxici).
Deci ne apar nitriţii şi nitraţii, În cantităţi mult mai mari, compa-
rativ cu ozonul, componenţi care sînt dăunători organismului.
În natură, prin descărcările electrice naturale şi prin ultravLolete,
se produc aceleaşi fenomene, dar nitriţii şi nitraţii toxici se neu-
tralizează, pe cînd În cazul nostru se inhalează imediat, nemai-
avînd loc această neutralizare.
De aici şi imperativul de a evita - În cazul ionizării artificiale
- formarea componentelor dăunătoare: nitriţi-nitraţi. De re-
ţinut totodată că mult dorita concentraţie de ozon (0 3 ) În aer
trebuie să fie cuprinsă între 0,1-0,5%, intrucît peste 0,5% este
iritantă şi dăunătoare.
lonizarea cu ajutorulultravioletelor, pentru care pledez, ne-
cesită pe de altă parte un dispozitiv ieftin şi uşor de confecţionat.
• Privind fotografia nr. 1, se observă că dispozitivul este con-
fecţionat dintr-o butelie (tablă 3';'-10 mm) în care se introduce
un manometru (fără să fie însă obligatoriu); butelia este susţi­
nută de un picior-suport. Capacul inferior (foto nr. 2) este străbătut
de trei bujii (Ia fel de bine 3 izolatori de trecere) şi două ştuţuri.
Pe acest capac este fixat un fasung În care se înşurubează un
bec cu mercur (250-400 W), din cele folosite la iluminatul străzii
(foto nr. 3). Prin două bujii intră curentul de 220 V de la reţea, avînd
bobina de şoc legată În serie. La aceste două bujii (utilizate ca
izolatori)electrodul-masă este îndepărtat. Bujia a treia este uti-
lizată strict ca un contact masă (punerea la pămînt a instalaţiei).
Printr-un ştuţ intră oxigenul dintr-un balon de oxigen, iar prin
celălalt ştuţ iese ozonul. Presiunea din interiorul butelieise urmă­
reşte pe manometru (să fie sub 0,5 aj:m.).
In foto nr. 4 se observă becul ?<;;qi'lS. In butelie mai este un ori-
ficiu, astupat cu sticlă, folosit ca :.ochi magic» pentru a observa
prin butelie cînd becul funcţionează sau nu.
Modul de funcţionare: Se dă drumul curentului (printr-un
întrerupător fixat pe cordon), becul se aprinde, emană ultravio-
lete şi, prin trecerea oxigenului la presiune slabă, oxigenul va fi
transformat in ozon şi implicit retrimis În aer.
Sonda spaţială americană «Pioneer»-l0 a suferit
ale al
sondă
6 400 km faţă
de prevăzută (peste 000 km),
CÎnd sonda va survola planeta-gigant a siste-
nostru solar. Totodată, aceste corecţii vor per-
mite creşterea duratei observării satelitului 10 al
planetei, a cărui culoare oranj permite să se afirme
că ar avea o atmosferă. Pînă în prezent, aparatura
montată pe sondă a recepţionat şi transmis date pri-
vind impactul unor meteoriţi, din care a «capturat»
deja CÎteva particule.
în cadrul Programului de cercetări atmosferice
globale, Japonia a anunţat că în anul 1975 va lansa
pe o orbită circumterestră un satelit meteorologic, din
2 cei patru sateliţi geostaţionari induşi în programul
amintit. Costul pregătirilor, al construcţiei satelitului,
lansarea sa cu o rachetă «împrumutată» si instalaţiile
de la sol este estImat la peste 60 milioane de dolari.
Pînă la stlrşltUi decemulUI, torunle competente dm
Japonia afirmă că vor putea lansa încă un asemenea
satelit, dar de această dată folosind un vehicul de
propulsare propriu, tIIrespectiv o rachetă de tip N,
autohtonă.
Naveta spaţială, programul de viitor nr. ,'. după
laboratorul spaţial «Skylab», în perspec~ astro-
nauticii americane, nu are încă stabilit locul de lan-
sare a primelor aparate, respectiv cosmodromul.
Concurează cu şanse încă egale două mari centre
spaţiale: cosmodromul Cape Kennedy, care, cu unele
modificări în valoare de circa 330 de milioane de
dolari, permite lansarea unei sarcini utile de 18,5 tone
şi plasarea pe o orbită înclinată la 55~ inclusiv ameri-
zarea primului etaj în ocean şi recuperarea lui ulte-
l rioară. Dacă se prevede plasarea etajului orbital al
navetei pe o orbită polară, atunci pare a fi mai indicat
astrodromul Westem Test Range, iar pentru încer-
cările de zbor orizontal ale etajului orbital, echipat
cu un reactor cu dublu flux, care vor începe din 1976,
poate concura şi Baza aeriană militară Edwards, ale
cărei instalaţii şi organizare asigură condiţii optime
de securitate.
în perioada 8-15 octombrie a.c., la Viena se vor
~ine lucrările celui de al 23-1ea Congres al Federaţiei
internationale de astronautică, avînd ca temă pnn-
cipalli «Spaţiul în folosul dezvoltării lumii». Inre-
gistrările de participare se primesc pînă la 10 sep-
4- tembrie dată la care toate comunicările acceptate
initial d~ar ca titlu şi rezumat trebuie să fi primit viza
forurilor naţionale sau internaţionale de resort. Cu
problemele de organizare a secţiilor şi repartizarea
comunicărilor a fost însărcinat cunoscutul specia-
list prof. K. Oswatitsch.

ORIZONT AL: 1) Cal... - ... putere. 2) Face să coboare
mercurul termometrului - Energie În mişcare (pl.).
3) Fizica, capitolele 4 şi 5! - Au capacitate - Soluţie
alcalină. 4) Caracterizată printr-o stare de depresiune
- Măsura cîmpului (abr.) - Rîu şi munte În Germania.
5) Insulă În Marea Tireniană - Mişcări circulare.
6) Prezente la orice masă - Obiecte mobile pe care se
execută diferite operaţii tehnice. 7) Şi la Ampere! -
Acoperit de o masă viscoasă - Ieşire! (le şi re). 8)
Comună În Japonia - Intră-n compoziţia gazului de
sondă. 9) Apar În urma unor mişcări de rotaţie -
Mase-n mişcare. 10) Egal cu un cal-putere - Leagă
două corpuri diferite din punct de v~dere fizic, supuse
unei irezistibile forţe de atracţie - Inceput de vapori-
zare! 11) Trăsătură fundamentală a corpurilor -
Calculat cu precizie. 12) Activ pe extreme! - In stare
de repaus - Cu o forţă deosebită. 13) A pune În mişca­
re ... - ... perpetuum mobile.
VERTICAL: Fierb sub presiune (fem.) - Cu echilibru
stabil (fem.) 2) Indică o stare de repaus. 3) Camere!-
Dromader - Piatră de ... polizor. 4) Nu-i încă depăşit­
Cuprinşi de inerţie. 5) Interval de şapte trepte. 6) Nu-i
aceasta - Puncte de sprijin pentru greutăţi - Staniu.
7) Au Însuşiri negative - Se pune În mişcare sub
impulsul puştilor. 8) Cărbune cocsificabil - Presată
pe centru! 9) Folosit drept sursă de căldură (pe timp
de iarnă!) - Sunet ascuţit. 10) Măsoară timp:ul (pl.) -
Diviziune administrativă in Danemarca - Egale ca
formă, volum şi dimensiuni. 11) Fenomene ce apar ca
urmare a pierderii gravităţii - Camă! - Originea legen-
dară a teoriei gravitaţiei. 12) Diafragme - La intrare
(pl.). 13) Unităţi de lucru mecanic - Nu se Iasă influ-
enţat de forţele oculte.
Dictionar: ERL; AEA: IGAt<; At<MT
Prof. GHEORGHE BRAŞOV EA NU
În cadrul protocolului de colaborări spaţiale între
Uniunea Sovietică si S.U.A., semnat la 24 mai a.c.,
se prevăd cooperări în domeniile: meteorologie, cer-
cetarea spaţiului periterestru, Lună si planete, me-
dicină si biologie spaţială, schimburi ştiinţifice, sis-
teme de cuplare între astronave pentru operaţii de
salvare, drept spaţial si alte scopuri de cercetare şi
folosire paşnică a Cosmosului.
Administraţia americană pentru aeronautică şi
cercetarea spaţiului - N .A.S.A. - este în situaţia
de a nu mai putea să beneficieze de serviciile cunoscu-
tului pionier al astronauticii Wemher von Braun,
cunoscut ca «părinte» al rachetei «Satum»-5, cu care
a fost dus la îndeplinire programul selenar «Apollo».
Von Braun si-a· dat demisia din funcţia de director
adjunct al N .A.S.A., fiind numit în funcţia de vice-
presedinte al companiei Fairchild. însărcinat cu pro-
bleme de engineering si dezvoltare.
În perioada 4-15 septembrie are loc la Esrin in
Frescatti (Italia) seminarul internaţional de vară, al
10-1ea, organizat de Organizaţia europeană pentru
cercetări spaţiale, ESRO. Tema seminarului va fi
organizarea si controlul proiectelor de amploare în
cercetarea aerospaţială si în domenii conexe.
Astronauţii americani Edgar Mitchell, pilotul mo-
dulului lunar pe <<Apollo»-14,si James Irwin, pilotul
modulului lunar pe <<Apollo»-15, au părăsit recent
N .A.S.A., care dispune astfel doar de 43 de astro-
nauţi în serviciul activ. Ca urmare, echipajul de r~­
zervă pentru misiunea «Apollo»-17 va fi format dm
.TOM Y oung, Charles Duke şi Stuart Roosa

23
 NEAGU ION - Craiova RADU N.- Birlad
Neplăceriie intimpinate sperăm să fie Puteţi construi foarte uşor pentru
înlăturate prin publicarea alăturată a sonerie montajul din schema alăturată,
schemei electrice de la picupul stereofo- care produce un sunet destul de pu-
nic RELAX. ternic şi a cărei funcţionare este fără
Redresorul cu seleniu poate'fi Înlocuit reproş.
cu două diode redresoare de orice tip. Tranzistorul!.t este de tipulBC 108
Stabilizatorul de tensiune, fiind sau MP 37, iar 1: de tipul EFT 353 sau
comun pentru ambele canale (tranzisto- MP 42. a fost retinut spre publicare. Aşteptăm
rul Q7), nu poate produce Încetarea Alimentarea se face din dOI,lă baterii noi constructii proprii.
audiţiei pe un singur canal. de 4,5 V. Legătura între contactul K -
Ar trebui Începută verificarea cu difu- de la poarta de intrare - şi monfajul
zorul şi cu mufa de conectare a difuzo- electric se poate executa cu fir obişnuit VELCEA MARIAN - Craiova
rului. pentru sonerie. Piesele ce le posedati sint suficiente
Nu trebuie neglijată nici verificarea să-I alimentaţ; de la o sursă cu frecvenţă _ urmează să publicăm modul de con-
stării condensatoarelor de cuplaj şi, mai mare. strucţie a unui oscifioscop.
bineinţeles, a lipiturilor pe circuitul im- VLAD GHEORGHE - Braşov
primat. Schema fiind deosebit de simplă Televizorul este conceput a fi alimen- TISCHLlAR EMERIC - Anina SNIHUR HARALAMBIE - Sulin~
şi debiUnd puterea de 1 W pe canal, tat de la un curent electric cu frecvenţa Asupra metodei fotografiei pe mase Pentru repararea radioreceptorulm
poate servi şi a.ltor constructori amatori. de 50 Hz, aşa că nu vă recomandăm plastice vom mai reveni. Articolul trimis «Capri» adresati-vă unei cooperativ~
specializate. Aparatul avind un monta!
mai complicat. nu este recomandat unUI
nespecialist să incerce depanarea.
Schema o vom publica.
i!K 4,7. '.'. 47 SOKltl'l. SI 1,SK S6 1,5 te: Si
MUŞAT SPIREA - satul M~iil:_
10 10
Tranzistorul TI> din schema ammtită

. '.
7
" este de tipul EfT 317 sau 1f402.
'0
s.
'. "'~ .,'3
20
'0, 50, ,000,
•2 ' SZAKACS FRANCISC - CZuj
Regretăm că nu vă putem ajuia; adre-
sati-vă magazinului de unde a fost
cumpărat.

PANTAZIION -com.Dumbrăvita
Problemele teoretice ce vă interesează
le găsiţi tratate În manualul de fizică
pentru clasa a XI-a.
MIHAI ŞTEFĂNE.SCU - laşi
Remedierea fenomenului descris, şi
anume aparitia şi disparitia iluminării
ro"-'
- 1 ecranului intr-un anumit ritm, nu impune
i ... j
L~.~............. .J înlocuirea tuburilor Pl 36 şi ECC 82.
Fenomenul este provocat de compara-
torul de fază. şi anume de intreruperea
unei diode.

'tlU,.1 ...... u ..
1( , "
002
It""
004
re t)I
In
AC 1. Cll1
In

noas- l"uJfll"irii

tre, continuăm. prezentarea

noilor emisiuni de inspiraţie
(şi tematică) tehnică: podu-
rile peste Dunăre (trei valori) DINU GHEORGHE - Sinaia
Depanarea etajelor de sincronizare se
şi Fabrica de timbre Bucu- execută de obicei cu osciloscopul.
Vizualizarea impulsurilor prezintă cele
reşti (o valoare) cu prilejul mai bune informatii.
Totuşi, atunci cind ecranul nu este
sărbătorescului ei centenar.
iluminat in partea de sus şi nici .intinde-
Folosiln totodată prilejul rea imaginii nu este posibilă, defectiu-
nea se află În etajul echipat cu tu bul
pentru a reînnoi invitaţia PCL 85. ..
Tensiunile normale pe trioda tubului
adresaM cititorilor noştri fl- sint de 180 V la anod şi minus 40-60 V
lateliştide a se inscrie prin,tre pe grilă. Tensiune foarte mică la anod
şi minus 20 V pe grilă indici defectarea
colaboratorii rubricii n~tre. condensatorului C.
Înlocuiti acest condensator cu unul
de valoare O.1-O,05p F şi totul 'Ia reveni

•••••••• la normal.

La realizarea acestui număr au colaborat: ing. R. Coman; ing. V. Călinescu;

ing. Cornel Cote.rbicj ing. Sergiu Florică; ing. D. GăIăţeanuj N. Galambos; ing. M.
Ivanciovicij ing. V. Lauricj ing. 1. Mihăescuj ing. D. Petropol; fiz. M. Schmoll
Prezentarea artistică: ADRIAN MATEESCU
Prezentarea grafică: ARCADIE DANELIUC

Tiparul executat la Combinatul poligrafic «Casa Scinteii»