Ă

-
-:!.
z
-
fi
..
..
1
z
:3
..
au

U
::;
-
::a
D-

-;:.
v

ClIC
ti
z
o
v
..
SEPTEMBRIE
1972
24 pagini 2 lei
" -
IN ACEST NUMAR:
• Stabilizator de tensiune _ Redresor pentru Încircat acumulatoare • Aii-
mentator cu ţ automati • Amplificatoare de anteni • Detectarea spi-
relor În scurtcircuit. Receptor cu amplificare directi. Defectoscop • Receptor
cu circuite •.• R.C. • ţ automati de alimentare cu api • Paznic ş ... pistor
electric. Zugrivirea cu aspiratorul. Pistrarea negativelor foto • Telemetru
de ţ • Ministrung pentru lemn • Autoservice - Jiguli • Un nou joc
«Hobby»: Camping-Turist. «Tehnium» pentru ţ Dialog cu cititorii.
c,
o ă ă ă ă livreze curent continuu
într-un domeniu larg, este mai mult decit ă
ă constructor amator. in literatura de specia-
litate se ă destul de des asemenea surse
realizate cu semiconductoare. Performantele sînt
foarte bune, dar ţ ă inconvEmientul.
pe de o parte, al ă tensiunii maxime stabilizate
la o valoare de ordin ul a zeci de ţ (30-35 V»)ar,
pe de ă parte, realizarea ţ ă piese
greu de procurat ş de ă costisitoare.
Montajul descris mai jos are avantajul unui dome-
niu larg (3-300 V ţ la 100 mA) ş al unei
stabil ă ţ mari (Ia o ţ de plus-minus 10%
a ţ tensiunea ă se ă cu mai
de asemenea,
nestabilizat ş 6,3
nevoie, ă ă se
4 V-6,3 V ş 12,6 V
460 V curent
alternativ. La
ă ă ş de pe transformator
ă ş C). Fiecare ş este ă ă cu
un ă Tensiunea ă este ă
ă ă trepte, tensiunea de ş precum curentul de
consum se ă ă cu instrumente ă
toare montate pe panou.
Un avantaj deosebit al montajului descris ă
În faptul ă se poate realiza cu piese care se ă
destul de ş ş ieftin. Majoritatea pieselor se pot
NICOLAE GAlAMBOS
ă de exemplu, chiar ş intr-un televizor «Temp»-
2 scos din uz.
Analizînd schema, ă ă tubul TI' respectiv
G 807, este folosit În serie pentru reglarea tensiunii,
fiind comandat de T
2
• respectiv EF 40, folosit ca
amplificator de curent continuu. Tuburile Ta ş 4,
respectiv VR 150, sînt folosite la stabilizarea tensiunii
de ţ ă Tensiunea de ţ ă avind polarita-
tea ă a ă ă ţ unor tensiuni
de ş stabilizate foarte mici. De remarcat ă
ă pe ă 100 mA se poate debita numai de la o
tensiune de ş mai mare de 20-30 V. la tensiuni
mai mici, o stabilizare ă se ţ
la un consum mai mic, de aproximativ 50 mA.
PIITIU TRllUllTllllCTRICI
În cele ce ă se ă con-
str:_uirea unui alimentator cu ţ
ă conceput În mod special pen-
tru a putea fi utilizat la ţ elec-
trice, dar avînd ş multiple alte ă
În montajele automatizate pentru ac-
tionarea trenuletelor electrice se con-
ă destul de frecvent ţ unor
---scun-eircuite (in ţ de comenzi
ş ă ca urmare a unor ş
de mon'taj, iar în ţ de ţ ă
de C.C., ca urmare a «deraierilor» de
tren). Aceste scurtcircuite pot afecta
defavorabil atît aparatajul de ă
si ă cît si alimentatorul, dio-
deIe semiconductoare putînd suporta
doar pe durate foarte scurte ţ
rea În regim de scurtcircuit.
Alimentatorul descris În cele ce urmea-
ă ă o ţ ă atît la
scurtcircuite În circuitele de ă
ş semnalizare (de c.a.) CÎt ş În circuitele
de ţ ă (de c.c.).
Ţ
Alimentatorul ă un transforma-
tor Tf ş cu miez din tale de tipul
E 16, avînd grosimea pachetului de
35 mm ţ ă a mie-
zului: 10-11 crrr). Primarul pentru
220 V va avea 880 de spire din ă
Cu-Em q> = 0,4 mm, cu ă la -440 de
spire pentru" alimentare la 110 V. Se-
cundarul de 16 V (pentru alimentarea
circuitelor de ă ş semnalizare)
va avea 72 de spire din ă Cu-Em
cu q> = 1,0 mm, cu ă la 63 de spire.
Secundarul de 14 V (pentru alimentarea
circuitelor de ţ ă c.c.) are În total
63 de spire din ă Cu-Em cu q> =
1,4 mm, cu prize intermediare din 9 În 9
spire (din 2 În 2 V) pentru varianta «a»
sau ă ă prize intermediare pentru va-
rianta «b». Varianta «a» se ă pen-
tru reglajul În trepte al tensiunii con-
tinue cu ajutorul unui comutator cu
ploturi c.P., iar varianta «b» se ă
pentru reglaj continuu al tensiunii prin
negativarea tranzistorului T.
Schema alimentatorului are ca parti-
cularitate o ţ ă a ă
ambelor circuite de utilizare (atît cir-
cuitul de c.a. pentru comenzi, cît ş cir-
cuitul de ţ ă de c.c.) prin unul ş
acelasi releu ReI. Acest releu este de
tip cu ă avînd ă
ă ă bobinate În sens contrar: În-
ă ş 1 (4000 de spire din Cu-Em
0,2 mm), ă În c.c. prin dioda O
din circuitul de comenzi si ă
ă Ş 2 (50 de din Cu-Em
1,4 mm), ă În serie În circuitul de
ţ ă de c.c. Fluxurile q>l ş q>2 create
de cele ă ă ă fiind de sensuri
contrare, dau un flux rezultant.
releul lucrînd pe principiul ţ
un scurtcircuit În circuitul de comenzi
Ing. BOER ZOL TAN
face ă ă fluxul (/>10 respectiv c:P rez,
ş releul se deschide; un scurtcircuit În
circuitul de ă face ă ă fluxul
q>2, ceea ce la ă lui q>rez,
ş din nou releul se deschide.
ţ «deschis» a releului este sem-
ă de ţ L1• Releul ă
un contact normal deschis ş un contact
de comutare, cu contacte ce ă
ţ de rupere de 2-3 A.
__________________________________________
Tr.
16 v .....

e
- - -f 1)8Af

B
(O
12
14
2+14 V..:>

5
'-----.-.------"""1# 2...;.14'11;;:

rL-o------§D .,
Varianta A
2'::-14v==
8
IA
Instrumentele de panou se ă În raport
cu instrumentul folosit: pentru millialTIPer-
metru cu rezistenta voltmetru.
mentul ă la miiiampermetru va fi de 5-10 mA,
ă ca voltmetru se va folosi un instrument de circa
100 pA, pentru evitarea unor erori de ă din
cauza ţ interne prea mici.
Transformatorul de retea are tole cu o sectiune
de 28 cm
2
• Primarul de 220 V are 366 spire, =' 0,75
mm. Secundarul 2x620 spire, .0=0,25 mm. ă ş ă
Reglajul releului pentru ţ se-
ă a ambelor circuite de utilizare
se face astfel: circuitele de utilizare
mnd În gol ă ă ă se ş ă
contactele c-d ale releu lui ş se ca-
ă lamelele elastice ale contactelor
În asa fel ca releul ă ă doar o ă
ţ ă de atragere a ă ă ă
ă ă o ă Reglajul fiind efectuat,
se ş ă contactele c-d ş ă
ţ de reglare a fost ă
core'ct, ă ă ă a ă
turii releului (cu ajutorul butonului me-
canic de ş BM), prin Închiderea
contactelor c-d, releul va trebui ă se
ă
În functiune a alimentatoru-
lui, respectiv repu'nerea lui ă ce s-a
ă defectiunea care a cauzat de-
. ş se prin ă pe buto-
nul BM.
În varianta «a», reglajul tensiunii se
face cu ajutorul unui comutator cu plo-
turi C P aflat Înaintea ţ redresoare.
in varianta «b», reglajul tensiunii se
face ă puntea redresoare, prin nega-
tivarea bazei tranzistorului de putere T.
ţ L
2
ş la limitarea curen-
tului de ă la extremitatea cursei
ţ P. Sarcina (circuitul de
ţ ă se ă În circuitul de co-
lector al tranzistorului.
În ă s-a inclus si un inversor de
polaritate I P la schimbarea
sensului de circulatie a trenurilor.
Se ă atît a dio-
delor semiconductoare, CÎt mai ales a
tranzistorului de putere pe radiatoare
de cupru, ă sau aluminiu cu dimen-
siunile de 60x60x3 mm.
Întregul montaj se ă Într-o
cutie din placaj, ă sau ă ă
Borne:e de ş se vor scoate lateral,
releul se ă imediat sub capac,
astfel ca ă fie ă ţ meca-
ă a ă printr-un buton de
ă ă montat Într-o ă prac-
ă În capacul cutiei. Tot pe capac se
vor amplasa: ă K, inverso-
rui 1 P ş butol)ul comutatorului cu
ploturi CP sau al ţ P.
Capacul se mai prevede cu un mic
vizor ş sub care se ă ţ
de semnalizare ll'
K3
C --------G3V.,..,
< o·
D, .• . 1l!J = D 7.}Jf
LISTA DE MATERIALE
Tr - transformator, ţ conform descrierii din text;
Rei - releu. ţ idem;
O - ă D 202 sau D 7J;
L
1
- ţ 2,5 V/O,2 A;
R - ţ ă 100.fi. /2 W ;
C - condensator electrolitic 100 JlFJ25 V;
PR- punte redresoare ă din 4xEfR 135 sau 136 sau
4x D 242 sau 244;
C P - comutator cu ploturi 7 X 1 poz. (pentru varianta a);
P _ ţ bobinat 1 I\..fi /5 W;)
Lz- ţ 12 V/O,2 A; (pt. varianta b)
T - tranzistor de putere EfT-212 sau P4;
K - Între ru ă 250 V /2A ;
II' - inversor de polaritate;
S - ţ ă radio 2 A.
Borne de ş
1-2; 16 V c.o.. - pentru circuite de comenzi, semnalizare la
ţ
3-4; 2..;-14 V c.o.. - pentru ă
5--6; 2..;-14 V C.c. - pentru generale (ex. ă ă
acumulatorh
1--8; 2-+-14 V C.c. - pentru circuite de ţ ă ţ
Varianta
07-1411=

Ol
Redresorul îndeajuns de simplu construc-
tiv- poate fi folosit la ă acumulatoa-
relor de 6 sau 12 V. Curentul de ă nu
se ă «clasic», prin intermediul unui
transformator cu mai multe prize, ci cu aju-
torul unor tranzistoare de putere, cu tensiune
ă ă
ş cum se vede din fig. ă ă este folo-
ă o ă ă pentru polarizarea ă
emitor, prin intermediul ţ P.
Variind tensiunea de polarizare, ă cu-
rentul de emitor al tranzistoarelor TI T
2
, deci
curentul de ă a acumulatorului. Se
vor folosi ă tranzistoare TIT 2 de tip 2 SB
124,2 SB 125, 2 SB 148, P 210 B, 2N 456 etc.
Se pot folosi ş tranzistoare tip EFT 213 sau
EFf 214, dar în acest caz curentul maxim de
ă ce se admite este de numai 2 A, în
timp ce în primul caz curentul maxim de în-
ă este de 6 A. Se va folosi un transfor-
mator cu trei ă ş ă pe un pachet
de tole tip E + 1 cu
8 cm2-. Se ă a se folosi ă E 10,--
care este cea mai ă Prima ă ş
1 are pentru ţ de 127 V un ă de
575 de spire cu ă de Cu-Em cu V> = 0,45
mm, iar a doua ţ la 127 la 220 V,
T,.
un de 425 de spire cu ă de Cu-Em
cu = 0,35 mm. A doua ă ş II are
200 de spire, cu prize din 50 În 50 de Se va
folosi ă de Cu-Em cu (j) mm. ş
cum se vede din ă în cazul ă ă acu-
mulatoarelor de 6 V conectarea tranzistoarelor
se va face la bornele transformatorului notat
cu 6 V. A treia ă ş III are 2 x. 50 de
din ă de Cu-Em cu {[)::.0,35 mm.
auxiliar pentru polarizarea tran-
zistoarelor ş ă diode D 226
sau dioda 7. întreg se va
realiza într-o cutie de ă de sau
fier cu dimensiunile de 225 x 200 x 125 mm.
Se ă a se folosi ă de
Tranzistoarele TI ş T
2
se vor fixa
cutia din ă (colectorul lor este pus
ă pentru a nu mai folosi radiator separat.
Pentru ă curentului de ă a
acumulatorului se va folosi un ampermetru
de c.c. de 10 A, montat pe cutie ă cu
ţ P.
3
CONSIRUCJlI NUMARUlUI
II II Pili ITII II I II
IIRll,Ulll UIUl
Deoarece economia ţ ă are nevoie de cadre
bine ă pentru exploatarea ş ţ cal-
culatoarelor existente ş deoarece aceste sisteme se
extind din ce În ce mai mult, mai ales de cînd industria
ă ă produce calculatoare de mare
capacitate, de tipul FELIX C -256, necesitatea ă
laboratoarelor ş de specialitate cu mijloace
specifice tehnologiei instruirii in acest domeniu este
ă
Greutatea ţ fenomenelor ce se ă
într-un calculator electronic este cu atit mai mare cu
cît acestea nu sînt sesizate de simturile noastre. Pri-
vind un calculator În ţ aparent nu se ă
nimic. toate aceste fenomene decurgind static.
Un calculator modern poate executa milioane de
ţ într-o ă Oricît de înzestrat ar fi, omul
nu poate ă fenomene la ă ă ă
De aici necesitatea folosirii calculatoarelor didactice
În procesul de instruire.
O ă ţ ă a" acestui instrument este
aceea ă poate fi oprit pe fiecare ţ ă de calcul,
dînd posibilitatea operatorului ca prin mijloacele
vizuale (display) cu care este dotat ă ă ă
drumul datelor ş comenzilor Între diferitele ă ţ ale
calculatorului În timpul unui ciclu de calcul, calculul
fiind prezentat ca ş cum ar fi filmat cu incetinitorul.
Pentru executarea unei. operatii aritmetice simple
(adunare, ă ţ ă ţ aparatul exe-
ă mai multe microoperafii specifice calculatoarelor
ă transferuri intre registre, ă con-
ă etc.). Toate aceste ţ sînt date de
, , , , , , , , , ,
IAo\ A1 1 A2 1 A 3 1 A41AsiAsIA71
A
al Asi
o
STERS
'TOT
000
OOA
f
00 o
GT
PARASCHIVESCU ION
blocul de ă (BC), ă ce ă toate
ţ de calcul.
CARACTER,STlel
- Proiectarea ş realizarea ă ş ă
- Pentru construirea lui s-au folosit numai piese
de ţ ă consumindu-se cca 600 de
tranzistoare ş 900 de diode;
- Caracterul didactic este pus În ţ ă prin cele
ă regimuri de lucru:
-automat;
- manual.
Pentru ţ ă ţ de calcul este
nevoie de un impuls de ţ ă impulsurile
sînt ţ sub ă de tren de impulsuri de la
un multivibrator, atunci se ţ regimul automat
de calcul, ş pentru ă ţ se succed foarte
rapid, aparent, rezultatul se ţ instantaneu.
ă impulsurile de ţ sînt ţ de la un
generator pentru un singur impuls, atunci se ţ
regimul manual de calcul. În acest caz, fiecare impuls
este ş prin ă unui buton «GT» de pe
tabloul de ă Pe o aceeasi ă de lucru se
poate ă oricit este nevoie pentru ţ ei,
ă care, prin ă butonului «GT», se poate
trece la faza ă
- Adresindu-se unui cerc de ţ ţ În sistemul de
ţ binar, calculatorul ş atît pentru in-
troducerea datelor de lucru cît ş pentru rezultate acest
sistem de ţ acesta constituind un stimulent
f ,
AUTOMAT MANUAL

Fig.1. Tabloul de ă al calculatorului UNIDWAC-2
r- - --- - -- - -eA5C5N- -- - -- ---,
I N)r::>A J
I I
I I
I I
I J
I I
I 1
Q_: O I
I AI 2
7
2: '2!- 2
f
2
0
I
Bloc Clritmetie (BA) ..J
L________ --------
r ....... ---
I
I
I
I
f x •
1+- • I
ă ____ --1
Fig.2. Schema bloc a calculatorului
UN!.DW,AC-2 Fig.3. Diagrama destql'i
a caleuhltopuiUi
UNIDIDAC-2
4
pentru ă ţ sistemului de ţ binar. To-
ş pentru ş citirii, mai ales a numerelor
mari, s-au Întocmit tabele de conversie zecimal bi-
nar.
- ă cu numere reprezentate prin ă ş
semn În gama de la zero la (2
8
-1) pentru tfate de
intrare ş de la zero la (2
5
_1) pentru rezultate.
- Circuitul ţ În calculator este de tip
paralel.
- Calculatorul ă cele patru ţ de ă
din ă adunare, ă ţ ş ă ţ
- Adunarea ş ă sînt de tip acumulativ,
folosind un registru special A.
- ţ ş ă ţ se fac prin ă ş
respectiv, ă repetate, folosindu-se un registru
special N pentru ă ă ă
- cu ajutorul becurilor cu incandes-
ţ ă de 6 V, 50 mA a celor mai importante circuite
din calculator (fig. 1). ţ de aprindere a becurilor
nu constituie un inconvenient, citirea ă ă
terminarea procesului tranzitoriu de calcul.
- Calculatorul e format din ă mari ă ţ (fig. 2),
între care ă ţ ce ă de
ă ş control:
- blocul aritmetic (BA);
- blocul de ă (BC).
În interiorul BA ă informatii ce ă
numere ca date de intrare sau rezultate. BA este
constituit din trei registre de memorie cu bistabili
ţ ş anume:
- registrul A - acumulator;
- registrul R - memorie ă
- registrul N - ă ă reversibil.
BC este constituit din:
- registrul F - de ă
- registrul G - de memorare a ţ
- bistabilii D ş S.
- Circuitele electronice sînt executate manual pe
39 de ă cu circuit imprimat, avind posibilitatea de
a scoate fiecare ă pentru depanare sau alte sco-
puri. Conexiunile sînt ă cu o ă ă de cablu.
- Alimentarea aparatului se face de la acumulator
sau din ă ă
PROIECT AREA SISTEMULUI a inceput cu stabi-
lirea sarcinilor ce trebuie ă le execute calculatorul,
ă care se alege ţ cea mai ă pentru
realizarea acestora. Aceste sarcini devin caracteris-
ticile aparatului.
Se ă ş diagrama de ă (fig. 3), prin enume-
rarea ţ necesare pentru fiecare ţ
ă ş rezervarea pentru aceasta a cite unei
ă a BC, de la P la P
14
.
Trecerile de la o la alta nu s-au ă in ordine
ă ci s-a ă tinind seama de reprezenta-
rea ă a ă ca de la o stare la alta ă se schimbe
cît mai ţ ţ unul ă se poate; in acest fel,
circuitele electronice sînt mai simple ş economice,
Cînd se ajunge la o ţ se pun conditii de
decizie in ţ de rezultatul la ultima ţ
De exemplu, la ş din starea ă registrul N
are un ţ diferit de zero (N = O), se trece În
starea P 13' care ă adunarea ţ con-
ţ in registrul R În registrul acumulator A
[(Ai) + (R
i
) ==>Aj] ş ă ă unei ă ţ
din registrul N (1 ==>N) În care a fost introdus initial
ţ
ă P
5
ş P
13
ă o ă care se ă
ă cind ţ registrului N devine zero (N ::: 1),
astfel ă SC ă trecerea in starea P 4 pentru
ă impuls de tact. Aceasta ă ă ţ
de ţ a luat ş
Pentru a putea fi puse la punct diferitele subansam-
bluri, a fost nevoie de proiectarea ş realizarea unor
dispozitive de simulare a ă lor În lipsa inter-
ă cu celelalte.
În tabelul 1 se ă ţ ce trebuie ă le
execute fiecare stare a SC.
PROIECTAREA LOGiCA
Orice calculator -electronic numeric este construit
din interconectarea mai multor tipuri de circuite de
ă Se poate face analogia intre o ă ă
din diferite forme de ă ă ş calculatorul cu CÎr-
Stare
ac
Pi'!
Pr
pl
6
C:>Rt t=1, ..... j9
o
(AiJ - (R i..) qA1. .t=1r .• :o,9
.. ,9
1 O
P14 N
1 1
TABEL 3 TABEl4
1 O O 1 O 1 1
O O 1 O 1 1
Q
1
pll
(Ao) qAo Pg Ai
i..= 9
6
P
i
(AL) q i,=2, ..... ,9
o Gj
j= 4
.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 O
(Ao)eHRo) N o
cuitele lui de ă Ş SAU, INVERTOR (sau NU),
REPETOR, basculante - asta-bile, bistabile,
monostabile - ş indicator optic.
Regulile de interconectare Între circuitele calcula-
torului se ţ prin folosirea celui mai nou capitol
din ă (care ă cu logica): algebra
ă
În calculatoare, ă ă ţ nu se fo-
losesc scheme electrice, ci unele mai condensate,
sub ă de ă numite scheme logice.
Separat se dau schemele electrice ale ă
circuit de ă - ă ă din ţ ante-
ă
Pentru proiectarea ă se scrie tabelul de ă
pentru fiecare circuit al aparatului; În ţ de con-
ţ care i le cerem ş teoremete din algebra
ă ajungem la formulele logice specifice, cu
ajutorul ă putem desena schemele logice.
EXEMPLU SIMPlifiCAT DE
PROIECTARE Ă
avem nevoie de un semnal de ă Z. numai atunci
cind sau starea U, sau starea Veste ă dar aceasta
ă ă atunci cînd ă U ş V sînt simultan
active sau inactive.
În tabelul 2, numit tabel de ă au fost notate
cu «o» ă inactive ş cu «1» ă active.
ă pentru functia ă Z formula ă ă
toare, ă ă În considerare numai ă active:
Z=U .vEf)iJ
ţ În limbaj logic, punctul între ă litere
se ş Ş iar semnul plus_se ş SAU. Linia
ă deasupra unei litere (ex. V) se ş NU (ex. V
negat) ş ă ă starea este ă
Schema ă ă din ă este ă
În fig. 4, astfel ă la ş Z vom avea impuls de
ă numai În ţ pe care ni le-am propus
ţ
In acest fel se pot proiecta scheme logice dintre
cele mai complicate, cum este schema unei celule a
registrului A (fig. 5).
CIRCUITE DE Ă SCHEME Ş
FUNCTIONARE:
ASTABIL, Ă MONOSTABU.
Schemele electrice ale circuitelor folosite În calcu-
latorul UNIDIDAC-2 sînt date În fig. 6, 7 ş 8. ţ
narea lor a mai fost ă În revistele de spe-
cialitate.
CIRCUITUL Ş
ţ semnalului este ă de ţ ten-
siunii negative de 6 V, iar lipsa semnalului - de ten- U
siunea zero În punctul ă Aceasta corespunde ----o------..J
cu «1» logic ş respectiv cu «O» logic.
Pentru circuitul Ş ă cel ţ la o intrare ă
«O» (tensiune zero), dioda (sau diodele) ă
se ă În ţ fiind ă direct, ş la ş
vom ă «O» (dioda in conductie se ă ca
un scurtcircuit). .
ă la toate ă ă «1 », toate diode le se
ă (ca un circuit întrerupt), ş la ş vom
ă «1 », tensiune ă prin ţ de polarizare V--..... ---------I
(vezi tabelul 3).
CIRCUITUl. SAU
Catozii diodelor constituie ă circuitului, iar
anozii sînt ţ cu tensiune ă (fig. 10).
Fig.4.schelTIltl ă c.orespuI'lz6toare
formulei logice: Z:::. u· V U·v
1 - circuit logic NU
2.-circuit logic SI
3 - circuit logic SAU
z
ă la toate ă ă «O», toate diodele
trec În stare de ţ ş la ş vom ă «O»
(vezi tabelul 4).
ă la cel ţ o intrare ă «1 », minusul pe
catod va fi mai mare, ş la ş vom ă «1» (-6 V),
tensiunea ă pe anozii celorlalte diode le va 11<
bloca, astfel ca ş ă fie ă de tensiunea
zero (<<O» logic) de la ă celorlalte.

CIRCUITUL INVERTOA. (sau NU),
ilustrat În fig. 11, este un amplificator cu un etaj care
se ş pentru refacerea semnalului atenuat ă
ce a trecut prin mai multe circuite Ş ş SAU.
Cînd este «O» la intrare, baza este ă de la
o ă ă blocînd tranzistorul, ş la ş
(CONTINUARE ÎN PAG. 6)
Ri.
1K
77717 fig.6 .. ă ă
circuit basculant astabil
?ti.=(Rt@
L=1, ..... ,9
Ki..-1::. [Rt· Kt+Ai.'(RL+I<i.jJ· (PP) +
[Ri..'Ki,+At(Rt+Kt)J.(pp) 1
L=1, ..... ,9 2.
1< (.-1
este ă de diode ă
numarulUI de mtran necesare. Anozii diodelor con-
stitu!e ă circuitului, iar catozii sînt ţ cu
tensiune ă printr-o ţ ă (fig. 9). b
Calculatorul este conceput În ă ă ă
F F
tb
STR
Ai.
fig. a.Circuit bascu lant imonostabi I
a - electflict1
n b-!:'chemo 10 ied
-6v.
120.a..

1
1 Or------III--+--1
Fig.9. Circuit Ş
a - schemti ă
b - ă logica
5
(URMARE DIN PAG. 5)
tensiunea ă prin re-
semnalul
conduce,
devine
la ş
la ş unui circuit logic dorim
ă ă logica, vom folosi
succesive.
REPETOR
În cazul cînd trebuie comandate mai multe circuite
logice, este necesar ca la ş circuitului de co-
ă ă se adauge un repetor pe emifer care este
un amplificator de curent (fig. 12). Acesta nu inver-
ă logica.
DBSPlAY
(indicator optic) este un amplificator a ă re-
ă de ă este ă cu un bec cu in-
ţ ă (fig. 13).
Cînd la intrare ă «O», tranzistorul este blocat
ş becul nu se aprinde, iar cînd la intrare este «1 »,
tranzistorul conduce ş becul se aprinde, indicînd
ţ semnalului.
MODUL DE OPERARE lA CALCULATOR
ţ registrelor pentru diferitele ţ arit-
metice se poate vedea În tabelul 5.
Toate comenzile se dau de la pup/trul de ă
(fig. 1) În ordinea ă
- se ş aparatul;
- se alege modul de lucru - automat sau manual;
ţ registrelor prin ă
UUlUIIUI'UI Ş trecînd ţ bistabilii
primul operand prin
celula cea mai din stînga a registrului
se ă bu-
ă pe «O»;
ă butonul
ce semnul
«1» ale ă binar
«o» ă nu
EXEMPLU
goale de
Acest lucru
rezervate
Pentru Înscrierea ă binar
N = -55,
ă consultarea tabelului de conversie, facem sche-
ma din fig. 15.
TABEL 5
Reg.A
±
t
ni ±
Reg.A
of:
t
X
n1
Reg.A
:::
ti
t
n1
"f.: la ,nIT''''''''
"'; :::lC! ImIJUI't.U"",
X
"

Reg.R
t
n2.
Reg"R
t
n2
Reg.R
t
F;9.12. Repetop
a - ă ă
b - ă ă
'.
Reg.A
t
SUMA
-
DII=E-
RENTA
Reg.A
t
=
PRODUS
Reg.N Reg.A
t t
-
REST
-
N ă ă
N ă sc6de/lile
«Manual» de calcul, se face o
ţ a calculelor, de oprin-
du-se ă fiecare ţ ă ă
ţ ă se face numai ă ă pe butonul
«GT».
Introducerea de
face numai În starea
sau citirea rezultatelor
cînd becul Ş
RA TiA» este aprins,
de calcul.
ce ă terminarea unui
continuare, dacâ dorim unei expre-
sii aritmetice, se ă cu ă Pentru
acesta se ş ţ registrului R prin ţ
narea butonului «O "'*" R» si se introduce noul ă
cu semnul respectiv. .
ă ultima ţ ă este ă ţ mai
trebuie executate uneie ţ ă deoarece
rezultatul la ă ţ se ţ În registrul N, iar În
registrul A se ţ restul. De aceea se ş con-
ţ registrului A prin ţ butonului «O =) A»,
se face transferul cîtului din registrul N, ţ
butonul «N =9 A» ş apoi se ş ţ re-
gistrului N, ă butonul «o =9 N».
ă introducerea ă operand În registrul
R, comenzile pentru continuarea calculelor se exe-
ă ca ş pentru primele ă numere.
Calculele pot continua cu un ă ş de
date (numere), cu ţ ca rezultatul ă nu ă
ş ă capacitatea registrelor. Rezultatele interme-
diare folosesc pentru continuarea calculelor, calcu-
latorul operÎnd numai cu ă numere simultan.
Calculatorul UNIDIDAC-2 se ş foarte util
În ţ fenomenului «calculator ",!o,f'tr·""n''''''
acest nou instrument al omului secolului care-!
ă În rezolvarea mai ă a complexelor probleme
a
le ă dezvoltarea ă a ş ţ
ş ţ
-6v
6v/50mA
Circuit inverl/:or(N'U)
Q- schemei electr>ÎrQ
b - ă

Fig.13. Indicator optic
ă electrica
il - ă logica
Qe
h 2 7 2
6
2
5
2
4
2
3
2
2
2
1
2.0
Fig.14. Ponderile butoanelor clavioturii Q.
fil1g. GH. REVENCO
amplificatoare
amlPlitic;are ă în-
general, e ş
ţ ... .., .. ,, cît mai mare
un cît mai mic de
piese. ă avem În vedere ă
un anumit tranzistor dat, produsul dintre
si ă este limitat.
ultima vr'eme, s-au realizat tranzistoare cu
mare, chiar mai mare de 2 GHz; cele cu
cu
În ă (de cYC'IY,nlll
astfel ă se pot
cu tranzistoare ş pentru VHF
acum nu era posibil
trebuie ş ă afimemtaHla
1"... '\1'1·,,...."" .. ·0 în curent la amplificatoarele
ă ş alte ţ În plus
anmlific:atc)ar'ele ş ş anume:
curentul de colector, avînd un
drept, destul de plat, pentru o ă
valoare a acestuia;
-
Ţ
ş ţ cînd tensiunea de colector ş
- zgomotul propriu al tranzistorului, element ce
ă foarte mult în cazul amplificatoarelor de
intrare, este minimum pentru anumite valori ale curen-
tului de colector, începind ă ă atunci cînd
curentul ş tensiunea de colector ă ş anumite
valori.
Din cele de mai sus ă ă realizarea unui ampli-
ficator de ă ă cu ţ optime impune
a se lua in considerare destul de multe elemente ş a
se face compromisuri. Pentru benzi de ţ ă
chiar ă la 500 MHz pot fi utilizate montaje in co-
nexiunea EC, pentru ţ mai Înalte fiind indicate
amp/ificatoarele cascod.
Ca montaj tipic, amplificatorul de ă ă se
ă ca un amplificator ş cu cuplaj RC,
ţ de ă din colector trebuind ă ă
o valoare cu atit mai ă cu cît banda de trecere
ă este mai ă
Pentru ă benzii de trecere, a ă ţ pentru
ş distorsiuni lor de nelinearitate ş pentru
ţ impedantelor de intrare ş de ş dorite
se ş foarte frecvent ţ ă
Problema benzii de trecere se pune În mod diferit
În domeniul ţ foarte joase ş al celor inalte,
diferite fiind ş elementele ce ă amplificarea
În ţ de ţ ă
Pentru amplificatoarele de ă nu ă impor-
ţ ă domeniul ţ tor foarte joase (redarea
acestora fiind ă tot atît de ă ca ş a celor
înalte, În cazul amplificatoarelor de impulsuri, de
exemplu), de aceea ne vom concentra ţ asupra
domeniului ţ Înalte.
În ă de ţ cu ţ a unor para-
metri ai tranzistoarelor, asupra ă nu putem
ţ elementul cel mai important care produce
ă ă frecvente lor mari este capacita-
care ş ă ţ de ă
capacitate nu poate fi ă ă CI, cel
la minimum ă
illI..HHii:tJUIUI, solutia transmise
parazite fie
serie cu
Tabelul 2
Nr. crt.
BFY90
SLnpn
amplificator este ă orice ţ a valorilor
pieselor componente ş a tensiunilor de
putind provoca amorsarea ţ parazite.
se ă ă simple, ş cum vom
mai jos.
1 este ..... ,,, .. "' .... t, .. t'"
tranzistor
AMPLifiCATOR Ă Ă
U
2
Banda
A=-
U
1
Ze
ţ
1 2,2 200 O 150 0,68 O 16 75 140 A"" ,= banda m
ă mai mul
___ 2 __ +-___ ___ 15_0__
3 2,2 200 O I 100 1,5 25 40 100 200
4 2,2 300 O 100 1,5 25 55 110 330
5 2,2 470 O 100 1,5 35 70 80 430
6 3 470 O 100 1,2 25 60 120 400
7 2,2 470 200 10 100 100 30 400
8 2,2 270 100 200 3,3 100 A'=55 B'=30 Ze=45
9 2,2 200 100 2,0 100 A'=40 B'=40 Ze'=20
A' ş B'
punctul
ă În
=1+1I1nF
183 St n
+
BF 183
de Valoarea lui C4- fiind ă ia ţ
ă este relativ ă la frec-
ţ ţ scade ş În ţ ă amplificarea
ş
in tabelul 1 sînt Înscrise ţ montajului
din 1 pentru diferite valori ale pieselor componente,
""fi'"I"1l"II<.tÎill"" de mai
fost ă
se
ţ ă miniaturizate.
mici, toate ţ din memtiajele
fi chiar de 0,1 W;
- toate condensatoarele folosite, inclusiv
cuplaj, ă fie ceramice, cele cu hirtie sau
fiind inductive, putind da surprize ă
vente peste 10 MHz;
- ă se evite supracompensarea, adica folosirea
unor valori prea mari pentru l,C.dfig. 1), C
3
• C
s
(fig. 2),
pentru a nu provoca ţ unor ş ale
caracteristicii de ţ ă care ă amorsarea
ţ paraZite;
- ş nu intotdeauna obligatorie, ş
bine ă este utilizarea filtrelor deaiimentare
ş a condensatoarelor de trecere c,....
În incheiere, În fig. 3 este ă pentru pll,;>mnil_
ficare schema unui amplificator de ă cu o
foarte ă mult mai ţ de realizat decît cel
din fig. 2, ş aparent, este prea
ă sînt de ă
Cu acest
cea 5 ori În
ş de ş este de 50n.
amolifici:tre de
h ...... ",",-t""nt'" de intrare
Pentru tinerii radioamatori vom
prezenta cele ce ă con-
ţ unui receptor cu 4 tran-
zistoare din celor folosite
curent. considerat - În
liniile - un
clasic, experimentat pe ă foarte
realizat cu ş ţ ă
orice amator. Schema este
ă
m pllTiI:atc:>r de
I
crescind. Ş acum ă tre-
cem analiza schemei. Se vede ă
primul etaj este un etaj
tor RF cu un circuit selectiv la
intrare. Acest circuit constituie si
antena de ă a televizorului. EI
se ă un baston de ă
avînd
etaj cu tranzisto-
ape-
cu tran-
detector:
zistoarele
Se pot
cu./3> cum ar fi EFT 351-353,
lT 14, TI 6, ce 70-72 etc. Montajul
se poate realiza pe o ă ţ ă de
circuit imprimat sau pe o ă ţ ă
de pe care s-au fixat capse.
nu ă un deose-
bit. se ă ca
ţ postul loca!
nie) ş
ţ
tru
Ing. Ş GHBNDEANU
la depanarea sau reglarea apara-
telor electronice se folosesc. uneori,
aparate de ă ă care nu sînt la
Îndemîna ă radioamator.
Pornind de la ă ţ vom
prezenta modul de realizare a unui
defectoscop. constituit, dintr-un
multivibrator tranzistorizat ş un
receptor cu un tranzistor.
ţ În catalog.
Tensiunea de ş de audio-
ţ ă se culege de la unul din
colectori, prin intermediul unui
condensator de 0,1 JlFJ300 V.
Receptorul, a ă ă elec-
ă este ă În fig. 2. permite
ţ În ă a ţ
generate de multivibrator. Ca o
particularitate ă recep-
torul se ă cu, tensiunea
ă de 3 V, numai În momen-
tul În care ă casca În circuit.
Casca ă este necesar ă ă
o ţ ă de 4 000 n .
-JV
o O +5Y
r------o - 3 V
Cs
Valorile condensatorilor ş re-
ţ multivibratorului, a ă
rui ă ă este ă În
fig. 1, sînt alese astfel ÎnCÎt ţ
sa de ţ ă fie În de 1 kHz.
Celor ă tranzistoare nu li se im-
pun ţ deosebite, ă frec-
ţ joase de ţ a multivi-
bratoru lui. in cazul folosirii altor ti-
puri de tranzistoare deCÎt cele indi-
cate În ă sau echivalentele
lor, este ă modificarea
rilor ţ din circuitele ba-
zelor ş colectoarelor, astfel ÎnCÎt in-
tensitatea curentilor din circuit ă
nu ă ş ă vaiorile optime men-
Ambele montaje se ă
de la ă baterii ă de
1,5 V fiecare.
Modul de utilizare a defectosco-
puiul este foarte simplu, aparatul
putînd fi ţ la reglaje ş
ă de radioreceptoare, ampli-
ficatoare de ţ ă etc.
fig. 2 o-------o--------cl-------o +- 3" V
semnalului În ă la ş etaju-
lui respectiv.
În cazul ă unui radio-
receptor, verificarea se face Înce-
pînd . cu ultimul etaj amplificator
de ă ţ ă Verificarea con-
ă În aplicarea la intrarea etajului
de amplificare a semnalului generat
de multivibrator ş ţ
Cele ă aparate se pot realiza
Într-o ă de material plastic de
ă ă
liPI R
IRCUIII
N. PORUMBARU
Titlul pare bizar, întrucît în schemele receptoarelor
de radio uzuale se folosesc inductante atît în circuitele
acordate de ă ţ ă cît ş în cele de medie
ţ ă pe cînd în joasa ţ ă ţ sînt
folosite ca filtre sau ea transformatoare. ă fil-
trele în «T» paralel se folosesc în mod normal în scheme
de filtre sau oscilatoare.
Schema, conform fig. 1, este un receptor de radio
pentru ţ ă ă (un post local sau un post apropiat).
ă cum se ă etajele de ă ţ ă lipsesc,
schema fiind ă în vederea ă la un am-
plificator de ş ă ţ ă (amplificator picup, mag-
netofon sau o ţ de amplificare).
Valorile din ă pentru ţ Rx, Ry, Rz;
precum ş pentru ă ţ Cx, Cy, Cz,sînt calculate
pentru ţ programului 1 pe lungimea de
unde lungi de 1 935 m (155 kHz). Piesele ţ
sînt elementele componente ale filtrelor în «T» paralel
acordate pe ă ţ ă Pentru ţ
unui alt post, pe ă ţ ă se va utiliza formula
1
f = ,precum ş ă ă ţ
2 RxCx
Rx = Ry = 2 Rz ş Cx = Cy = i Cz (fig. 2). De aici
reiese ă se pot folosi mai multe variante pentru ş
ţ ă trebuind ă fie ă o ţ ă între va-
lorile ă ţ ş ale ţ conform formu-
lelor date. De recomandat ea pentru unde medii ş
lungi Cx ă fie ales între 100 ş 1 000 pE De asemenea,
este de dorit ea piesele declarat de ş valoare ă
Fig. 1
Cx
Rx = Ry = 2Rz f . 1
C X = C:I =fCZ -27l'RXCX
390
390
BC107 C
2DUO

fie real identice, tot ş ă se ă rapoartele din
formule. O ţ ă mai mare de 5 între piese duce
la ă randamentului.
Valorile calculate se vor rotunji la valori normalizate
ş se va ă o ă de calcul unde valoarea calcu-
ă se apropie cît mai mult de valoarea ă
Astfel, pentru exemplul din ă s-a luat Cx =
1 000 pF, din calcul Rx ar trebui ă fie 1 027.fi, s-a
rotunjit la 1 000.0.. ă ă calculele pentru
850 kHz la Cx = 1000 pF, avem Rx = 187fi, pentru
Cx = 500 pF apare Rx = 374n., iar pentru Cx =
250 pF, Rx = 748.0., valoarea cea mai ă de
valoarea ă de 750.0.. De remarcat ă modifi-
carea ş alegerea unei valori optime pentru Cx influen-
ţ ă ş calitatea circuitului, ă folosind domeniul
de valori recomandate pentru Cx, ţ sînt
neglija bile.
In ţ ă practice,se ă folosirea
unor piese de ă calitate; de asemenea, pentru a evita
ş nedorite, cele ă tranzistoare, cu piesele
Fig. Z
aferente, se vor ţ între ele la cea 50 rom.
ţ nu pune probleme deosebite. Antena
ă va fi ă sau de ă în raport cu
ă semnalului ţ Nu se va folosi caloriferul
sau ă ţ în loc de ă Cu ţ
de 1,0 kfi se ă volumul de ţ învîrtindpo-
ţ aproape de punctul de ţ se ţ
ţ ă S-au folosit tranzistoare cu siliciu
NPN din seria BC 107 (LP.R.S.). Avînd un zgomot de
fond redus, precum ş polul minus la ă montajul
se ă la racordare cu amplificatoare de ă
ţ ă atît cu tuburi Cît ş cu tranzistoare. ConsumUl
fiind foarte redus (4 mA normal ş 10 mA cînd ă în
ţ alimentarea se face de la o baterie de 9 V. Nu
se va folosi alimentarea de la ţ întrucît se ă
ţ ţ electrice.
Racordarea se va asigura cu cablu ecranat de micro-
fon cît mai scurt. ă aparatul se ă în cutia
amplificatorului de AF, se va ecrana de celelalte piese
cu o ă de fier de 1 mm ă la ă
9
Ă PUNCTELE
DE CONSUM
Ă
DE 4LIMfAlTARf
Ă CI.! ACTIO-
NARE Ă
fig.
CAPAC
TUBURI
CU CONDUCTOI?I
ELECTRICI
fig. 1
In ale ş sau, mai frecvent,
in sate, se ţ care nu sint ă
la o ţ alimentare cu ă ţ
ă ţ se propune
chiar ş în aceste
la orice ă din zi sau
ă va beneficia astfel de o
ă cu. un ă oarecare de
baie, alimentate la un
ă situat ceva sus decît cel mai Înalt
consum. Rezervorul ş de
cu ajutorul unei cu ţ
ţ ă cîteva de electr'oD'onme
Alegerea unui tip sau a
dintre rezervor
trebuind ă fie ă
ă pompei. Montarea
pompel se face conform ţ din prospect,
ă ă a problemei nefiind ă în cadrul
PLUTITOR acestui articol. Vom atrage ţ ă ă trebuie
respectate întocmai ţ respective ş ă tre-
buie ă ă ţ ă electrice.
Automatizarea ă ă în ţ unei
ă ţ necesare de ă în rezervor (fig. 1). Apa din
rezervor se ş în punctele de consum ă ă ţ
BAZIN cantitative, în mod automat în clipa cînd nivelul de
umplere al rezervorului scade la un anumit nivel, elec-
tropompa ă în ţ ă cînd se atinge în re-
zervor un nivel maxim. Cu ajutorul robinetului de
reglare se ă pe conducta de consum un debit mai mic
decît un debit maxim ă ă concomi-
tente la valoarea ă a tuturor punctelor de con-
sum ţ rar ă practic, dar ă e ă
pentru a nu supune motorul electric la o solicitare de
ă care ar putea duce la arderea sa).
fig. l
Partea de automatizare este ă ş ă ă
contacte C1,C
z
' a ă ţ se va indica în conti-
nuare, ş un contactor sau un releu intermediar care ă
posede minimum ă contacte: Kl' K.z; ă ă
schema din figura 2. Contactul CI e normal deschis,
iar Cz e normal închis. Contactul CI se închide în clipa
atingerii nivelului minim în rezervor, iar contactul C
2
se deschide cînd se atinge nivelul maxim. Primul con-
tact care ă în ţ e CI' închiderea sa atrage ă
sine ţ ă mobile a releului ş implicit.
închiderea contactelor Kl ş K.z. Contactul Kr fiind în
circuitul motorului, acesta va intra în ţ ş în
ţ ă rezervorul va fi alimentat cu ă Contactul
CI se va deschide, dar releul va ă ţ ă
circuitului de auto alimentare care cuprinde contactul
ş contactul C
2
• în clipa atingerii nivelului maxim.
se va deschide ş autoalimentarea
evident, la deschiderea COIltac:telctt.'
oprirea motorului. Pe
alilneltltare diferite motor ş
în cazul general al ă a tensiuni
Pentru o tensiune, evident, ă fie o ă
(linia
Rezervoml poate avea orice
ă este ca volumul apei din el fie cuprins între
50 ş 200 Un volum mai mare este inutil, deoarece
duce la de ţ a pompei,
îndelungate sisteme de prindere a ""'7'''''''''f'Irllllli'
de mare se va fixa pe 2--3
în console prinse în zid într-un punct convenabil
ă
Dimensiunea trebuie ă fie ţ
de ă (fig. 3) Acest lucru ă din
necesitatea unor = Hmax-Hmin, mici pentru
a constructia de contacte.
de aÎimentare ă în rezervor pe la
partea ă cea de consum iese dm partea infe-
ă ş se ă folosind sistemul de
dere (fig. 3) printr-o ş ă garnituri ş ţ ă ţ
lor se face conform figurii 4. Materialul trebuie ă fie ,'"
inoxidabil în ă deci se va putea folosi aluminiu, ă
ţ inoxidabil. Recomandarea este ă pentru
toate piesele metalice. Desigur ă rezervorul se va exe-
cuta din ş materiale sau, mai practic, se va utiliza
un vas din material plastic de dimensiuni convenabile,
din comert.
Sistemul' de contacte (fig. 5) cuprinde o ă contactor,
a ă deplasare este ă de un plutitor. Cama de pe
ă ţ ă contactele CI ş C
2
. Acestea sînt ă
din ă lamele elastice (1) ş (2). La contactul CI' la-
mela (2) se ă în spatele lamelei (l), la o ă distan-
ţ ă (2-3 mm), ş se închide sub ă camei de pe ti.ia
contactor. Cama e o stern care se ţ ă conve-
nabil pe ă cu trei ş ţ sa de ţ este
ă în fig. 6. Se atrage ţ ă diametrul </J 8 al ale-
zajului e dictat de diametrul tijei contactor ş ca atare
va fi modificat, ă e cazul. Autorul ă pen-
tru tija contactor diametrul de </J 8 sau între </J 5+ </J 8,
pentru o lungime în jur de 50 cm. Se ă ă nu
s-au dat lungimile pentru tija contactor ş nici pentru
tija suport, acestea rezultînd din ă ţ rezervorului,
respectiv din cota H = H max - Hmin, valori stabi-
lite convenabil.
Contactul Cz ă o ă deosebire ţ ă de CI!
respectiv faptul ă lamela (2) e în ţ lamelei (1), care
se ă ea primr-o ş ă tensionare ă la
montaj. sînt din ţ contactele se fac între
o
de
de ă ă
cu ă nituri mici
izolare ă
nitui re de o ă
se prinde (nituit sau cu
ă s-au ţ lame-
ţ rezultînd constructiv. Men-
ţ unei ţ construc-
la prilnde:rea lamelelor ş de
ele se cositoresc firele de
Revenind acum la figura
necesare:
__ tija suport (q, 5--10) se de ş ă prin înfile-
tare sau cu o ă ca in micul detaliu a" .... u<H,
ă au dublu pe ele se
sînt pentru tija contactor.
mm;
-- tija contactor se
ş pentru ţ ..... nA.M.""
-- distanta D se ă
- se face din ă
puncte ca în
se cu
ş poatelIIavea
3--4 ş de capacul
- bratele se
(cositorit'
Tensiunea bateriei: 12 V.
Curent de consum: În goi-
la sarcina ă
scurtcircuit
impulsului:
Pauza Între ImlPulsUlri:
Tensiunea de
În gol- 2 600
ă
inele culisante
tije suport
nF) ... 7
nF) ... 13
la sarcina ă - 2 000
curent În scurtcircuit - 270
· 6 kg
750 9
ă ă se
interesant ci ă
ă developat, trebuie le potrivim În interiorul copertei ş le
mod ă pentru ă cu 5-6 agrafe ţ ă ă
a nu se deteriora. Neglijind ă filmotecile gata ţ de tip
ă a se ş ă Agfa sau Kodak sînt ă
filmele lui acestui
a se taie În ş de cîte
consumat filmele late de 35 sau
de timp. 2 ţ la filmele 6/9 (3 cele 6/6) ş
ă este ru- ă ce se rotunjesc colturile cu o
.... ------ 225
CUPRINSUL ALBUMULUI
IINr.I f.l m L O cuI Dai.
II /o/'Q'p$/7 ;!lrede;/
2 I
1-+-
1-----
ii
din
siunile ţ ",Ii:ih.r",ti:i
riie interioare se ă
hîrtie pergament
.... 1 ---- 21 I t'Q#l/r/
a!
ţ pentru ş ele
ş cu ţ ă ă
Acestea 1101' 6 la filmotecile pentru
film îngust ş 4 la cele pentru film lat
de 6 cm. ă îndoiretl lor exact la ju-
ă punem colile una peste alta,
o
o
mici zgîrieturi. Cînd se pune la uscat,
de ă de jos al filmului se ţ ă
o greutate, mare ă pentru
a-I îndrepta. de a-I introduce În
ă cu o ă de cauciuc sau
cu o ă din ă bursuc vor fi
ă firele de eventual,
s-au depus ă se
lIor nota ă cum se
ItjJilurd
Fiz. SCHMOl
ş din fig. 5, ce se ă pe ţ cllchetu-
lui, ş ş din fig. 9, ce se ă pe ş
cum am mai spus, se ă un fir de
arc cu ţ =0,6 mm, ş Încît ă fie presat
clichetul cu suportul oglinzii, ş cum
reiese din fig. 2 de ansamblu. Cu aceasta
suportul oglinzii mobile cu clichetul ă
este gata ş trecem la ţ dispo-
zitivului de manevrare a oglinzii. EI este
format dintr-un tambur-clichet (fig. 10), În
interiorul ă se va practica o ă
ă ş cum reiese din ă Acest
tambur-clichet se ţ ă din bronz,
iar Înclinarea ce vede În ă se va
executa cu o ă Înclinarea va trebui
ă fie ă pentru a obtine o ă a ţ
lor ă Acest tambur-clichet
se ă din cu ajutorul
buton ului din fig. 11 de acesta
prin ş ş
ţ - 3, din ţ
Pentru o ş ă se
din 12 ş ale ă
de asemenea 14
se
18,
roti mai greu
pentru reglaj.
pe ş cu
Oglinzile
dar care ă
mensiunile sînt: ă -
15x5 mm, iar ă - 20x10
mm. se ş cu
ş ă cu lichid argintiu
«Azurol». uscare se fi ă cu lac,
simetric, in ţ lor ă
ă ţ va trebui ă
de o cutie ă ţ ă
din ă ă sau ă ă dimensiu-
nile din fig. 19. Se vor decupa ă ferestre,
respectînd dimensiunile din ă ş se
vor practica ă ş lor de fixare.
Apoi telemetrul, ă reglaj, se va monta
in cutia sa.
Reglajul se va face cu tele metrul de-
montat. Se va privi prin orificiul «C» (fig. 16)
ş se vor aranja oglinzile aproximativ ca În
fig. 2 de ansamblu. lnvîrtind oglinzile cu
,!l1Îna, se va ţ o imagine ca În fig. 20.
In centrul cercului determinat de orificiul
«C» prin care privim, cum am mai spus, se
va vedea imaginea ă ş mai
ă ă de oglinda ă Obiectul
pe care-! privim il vom vedea deci ţ
rupt. În ă ţ ne apropiem cu
telemetrul ă la distanta de 1 m, ţ ă
ă ă precis cu metrul, ş fixînd tele-
metrul la ă ţ ă de obiectul VI-
zat, ÎnvÎrtim de butonul de manevrare a
oglinzii mobile. Imaginea se va deplasa
de ş ă ÎnCÎt ea va fi ă În
intregime, ş cum se vede În fig. 21. In
ă ţ se ă pe butonul
de ţ cifra 1, ceea ce ă ă
ă ţ corespunde ţ de
1 m. Se ă operatia pentru ţ
1,5-2-2,5-3-4-5-7-10 ş 20 m. Peste
ţ de 20 m telemetrul nu va mai putea
sesiza ţ aceasta fiind maxima
ă ţ sale de ă ă
Este bine ca ţ înscrise pe buton
ă ă cu cele înscrise pe aparatul
fotografic. in caz ă telemetrul se ă
la un anume aparat, este bine ca etalonarea
ş reglajul ă se ă cu montat
pe aparat ş ţ seama ca ă
pe telemetru ă reprezinte în
de la obiectivul aparatului t ..... t'.,.nr'''rI'il''
obiect. Cu aceasta constructia
ă ş aduce mari ţ
precum ş o mare comoditate
fotografii lor.
d

<::)
C'I



10
JlJ
8
COSITOR
FIG.16 C
c
r------- ---1
I
I
L __ _
FIG.

1. rAMBIJR CL/CHET
2. BUTON ACTIONARE
3.PllJLfrA FIXARE
4. Ş IBA
Ş Ă
Ş
7. PIESA [)IN F/6.15
4
so
III!!!
Constructorii amatori În prelucra-
rea lemnului pot avea un ţ aju-
tor ă vor fi În posesia ministrun-
gului cu ă multiple descris
În acest material. ă realizat, ama-
torul poate prelucra la el materiale
lemnoase. Prin adaptarea unor acce-
sorii se pot face ş altfel de ă
cum ar fi freza rea unor canale de di-
ferite profile, ă ă cu un
ă ă circular ş fin/sarea meca-
ă a suprafetelor sau muchiilor. Prin
adaptarea unei ş textile se pot
lustrui diferite obiecte din lemn, mase
plastice sau chiar metalice. ţ
sculelor necesare strungului se poate
realiza ă În locul sa/bei textile
ţ monta o ă de polizor.
Dimensiunile ministrungului sînt
stabilite În ţ de ă mo-
ş utilizat. Astfel, cele indicate
sînt pentru un ş ă ă
celor Întrebuintate la ş de ă
lat rufe.
in cele ce ă vom enumera
numai cele mai importante probleme;
pentru ă suplimentare, ă ru-
ă ă ne ţ sprijinul În scris pe
adresa ţ
Deoarece În ţ ă
ă lemnul, este foarte impor-
tant pentru ş ei ă se ă ma-
teriale lemnoase de ă calitate ş
de ţ ă tare, cum ar fi fagur. Nu
trebuie ă ă prea multe noduri ş
mai cu ă trebuie ă fie bine uscat,
ca nu cumva, cu timpul, ă se defor-
meze sau ă crape.
Prelucrarea ţ se va face
cu rindeaua, iar finisarea lor cu hîrtie
ă Este necesar ca ă
pieselor ă se ă cu clei ş cu ş
buri pentru lemn ş Pen-
tru ţ împotriva ă ţ este
indicat ă ş ţ de cîteva ori toate
ă ţ lemnoase ale ţ cu
o ă ă În ulei mineral. Cu
o ă ă se ş În final.
CONSTRUCTIA
MINISTRUNGUUJI
Conform figurii 1, ţ se
compune dintr-un batiu cu ş
A, dintr-un suport pentru scule B ş
dintr-un vîrf de centrare C ă ş ă
ă Intre ş ş vîrful de cen-
trare se poate prinde, prin intermediul
piesei metalice, o ă de lemn ce
trebuie ă
IIllill
cît ş suportul vîrfului de centrare C
se vor fixa de batiu prin intermediul
cîte unui ş M 12 cu ţ ă
In figura 3 sînt reprezentate piesele
componente ale batiuiui A, iar În
figurile 4 ş 5 cele ale ţ B ş C.
Dimensiunile notate cu X,Y ş z vor
fi stabilite ulterior, În ţ de moto-
ş folosit. Suportul B trebuie ă fie
cu cca 10 milimetri mai jos decît
centrul axului ş iar dimen-
siunea ă cu z va fi astfel ă
Încît vîrful 3 ă ă cu centrul
axului ş ă ce acesta
a fost montat pe batiu.
Piesa 9 se va realiza dintr-o ţ ă
la capetele ă s-a sudat în interior
cîte o ţ ă M 12, prin care va trece
ş ş cu vîrf 3.
Un accesoriu ce poate fi de folos
cel indicat În figura 6. Cu el se
por executa diferite canale profilate
ca cele din figura 7. Trecînd materialul
ce trebuie profilat prin ţ unei scule
19, se obtine unul din profilele indicate
care ă forma sculei montate
În mandrina 2. in figura 8 se ă des-
compuse piesele suportului de frezat.
În functie de dimensiunile batiului ş
ale ş se pot stabili dimen-
siunile acestuia cu ă ş ţ ă
ş pe suportul B unul dintre
ţ din figura 2 ş manevrîndu-Ie
cu ambele mîini, se poate strunji lem-
nul la forma ş dimensiunile dorite.
De remarcat ă sensul de ţ tre-
buie ă fie cel indicat de ă ă
Transmiterea ş ă de la ş
la piesa de prelucrat (fig. 1) se face
prin intermediul piesei 1 ă În
mandrina 2 ă pe axul motora-
ş Fixarea mandrinei (pe care o
ţ procura de la un magazin «Con-
signatia») pe axul ş o ţ
face În cadrul unui atelier al unei coo-
perative ce ă strung pentru me-
tale.
Montînd pe batiu un suport cu ă
ă ş un ă ă circular ă
ă În ă se Pqt executa
diferite ă drepte (fig. 9). Inainte de
Începerea lucrului, montati pe partea
ă a mesei o ă ă execu-
ă din placaj sau din ă
Ş ţ capetelor sau
muchiilor pieselor lemnoase se poate
realiza cu discul abraziv montat În
(vezi fig. 10). Discul este
format dintr-un disc de lemn avînd o
ă ă ce va intra în ă
o ă de ă ă ce va îm-
ă discul ş un inel din ă tras
ţ peste pînza ă ş disc.
Prin rotire, granulele abrazivului fini-
ă ţ piesei.
Un accesoriu util poate fi cel din
figura 11; cu ajutorul lui se pot ş
ş lustrui piese iemnoase, plastice
sau chiar metalice. Ş ă 27,
ă pe un dorn 35 între ă ş
36 ş 38 ş ă cu ţ 39, se poate
Vîrful de centrare 3 se poate roti
de mînerul 4 (rozete de calorifer), iar
blocarea lui Într-o ţ se ă
cu ţ 5. Atit suportul B
16
MUCHIA rAIETOARE
IJ
de ardere din ă are forma unui
trunchi de
raport
concomitent
amestecului
5 250
2 440
310
1 640
155 SR13
880
7
PAG.NI REAUZATE DE ing. V. lAURIC.
plex.
Pistoanele sînt de
primul din cei trei
mat
constituie un
de 500
la 200 co-
manda IIlUICHJIlCd.
Cutia de viteze cu patru
disioozitiive!le de sincronizare
ă este de
cu doi arbori. Puntea din spate
ă într-un mai robust, de-
venind ambuti -
ă din semicarcase
an«uenaiul conie este de tipul
atac amplasat mai
centrul coroanei).
SlJiSfllerliSBiiii. Puntea din spate,
ă arcuri
Mc,mE:mtul motor cel de 1rÎ-
",,.,,1 .. ·,,+,, de longitudi-
nale, iar laterale de o ă
ă Amortizoarele ţ din
SUlDl'aldilnelrlsion,ate. ă 1n-
montate În exteriorul arcu-
Puntea din ţ ă a ă de
defcrmabile ş
gresare ă este ranfor-
Sistemul de frinal'e.
circuit hirdaulic dublu.
rilor de ă din spate l-au luat doi
tamburi din aluminiu cu ş de ă
din ă incorporate la turnare; sco-
o ă la ă
de ă care ă ă
Puntea din spate ţ ă În
ţ de ă ei, un limitator
de presiune În circuitul de
În scopul
spate.
Sistemul de rulare. Discuriie
ţ sînt ambutisate dintr-o cu
mai sînt
tipul cu
Caroseria. executate
din ă de loc de
sîme, iar ş
ranforsate in «PI.HH:telle
uzinele din Torino
de un tip de automobil ce avea ă
vreme celebru: «Topolino». Dimen-
siunile si consumul de reduse la minimum,
precum ş ţ de vînzare destul de modest pentru
acea vreme, au permis producerea sa într-o serie
îndeajuns de mare.
În anii de ă ă a un nou tip, bazat pe
ş criterii de popular, tip ce ani de-a
rindul a ţ locul I ca ă de ă ţ în progra-
mul de fabricatie al uzineior «Fiat».
Micul «Fiat»' 600, echipat ţ cu un motor de
595 cm3 ş 18 CP, a fost modernizat continuu În decursul
ţ sale de peste ă decenii, ă ne-
schimbate ă ţ ă ş dimensiunile
de ă
Cîteva dintre cele mai importante ă
tipul ţ
- ă
767
Tipul .............. 100 D 000
- ă si asezarea cilindrilor: 4 În linie.
- ă . . . . . .
_ Capacitatea ă . . cm
3
de comprimare .E=7,1:1
.29 CP
32 CP
ţ ă
pe buza jantelor
ă ...... 0--2 mm
Carosajul ţ ă
pe buza jantei sub sar-
ă ... 5--6
- Presiunea aerului
În pneuri:
B. Date de
- Jocul
supape ş culbutori -0,45 mm la :::810,;);/,:;/,';,>:"'::',:
-0,15 mm la re
- Presiunea de ungere .... p=2,5-3 kgfl
- Avansul la aprindere . . . .13=10
0
- ţ între contactele rup-
torului . . . . . . . . .
- Distanta intre electrozii bu-
jiilor ........ .
- Valoarea ă a bujiilor
- Filetul bujiilor
II. Transmisie
- Tipul ambreiajului . monodisc. uscat.
- Tipul transmisiei
bloc: ă de viteze
cu 4 tr.epte, din care ulti-
mele trei sincronizate, ş
grup conic cu ţ
în cartel' comun.
longitudinale:
- Tipul transmisiei
transversale: doi arbori planetari cu cîte
o ţ ă ş
cuplaj cu cauciuc.
- Rapoarte de transmisie:
- În ă de ă 3,385; 2,055; 1,333;
0,896;.
- În grupul conic .. 2,05 (8/39)
III. Sistemul de frinare
- Tipul frinei
de serviciu cu tambur! ş ţ pe
patru ţ cu ă hi-
ă
co Ţ
I
A .• PETRESCU ş
ă În sumara ţ ă ă a «Daciei»-1 100 nu
se ă datele cerute de dv. Le ă in cele ce ă
În ţ ă vor interesa ş pe ţ cititori.
De ă echipamentul electric montat pe «Dacia»-1 100
este de ţ Ducellier, avînd ă caracteristici:
Generatoful- Tipul: 7267 G
Puterea ă 290
Tensiunea ă
ţ de ţ cald):
cca 1 800 rotjmin.
La ă este legat ........ .
ă - la roata de curea:
- În : ş ă
Vi. Instala.tia. ă
- Tensiunea ă U=12
- Puterea generatorului
de curent continuu P E=320 W.
- Turatia de închidere
a contactelor
conjunctor-disjunctorului 920 ţ sau
20,5 km/h (viteza a IV-a)
- CapaCitatea bateriei C
20
=36 Ah.
- Puterea demarorului P
D
=0,5 kW.
VII. Caroseria
- Modelul - ă cu ă ş
- Tipul - ă
- Dimensiuni de gabarit:
lungime - L=3 295 mm;
ă ţ - B=1 380 mm;
ă ţ - H=1 405 mm ă
ţ de ă a perii lor pe colector - perii noi: 0,8 kgf;
- perii uzate:
min. 0,55 kgf.
Lungimea periilor - noi : 22 mm;
- uzate: 11 mm.
Diametrul colectorului - nou: tJ 37 mm;
rectificat - min. (:J 35,5 mm.
Bobinele de ţ - legate la borna ă
- ţ 5,6.
Releul regulator - tipul 8311 A, cu ă elemente.
Valori de reglaj - Tensiunea de ţ min. 12 V;
max.13 V.
Conjl.lnctor-Disjundor
Tensiunea de ţ - min. 9,6 V.
Regulatorul de tensiune
. JlValoarea curentului: 22 A
Pnmul element\lTensiunea ă min. 12,8 V;
max. 14,2 V.
sus se ă la o ţ a motorului de
de avans 34° la
maxim de avans
(închiderea contactelor): 57% 63%
Desctlidere'a contactelor: mm 0,35
- Dimens de
ampatament
ecartament
VIII. ţ
- Vitezele maxime În cele
patru trepte de ă 30/45/70/110 kmjh.
- Pantele maxime În cele pa-
tru trepte de ă 30/17/10/5,5%
- Greutatea proprie
(alimentat) G
o
=605 kgf.
- Greutatea ă
(4 persoane+bagaj) G
u
=320 kgf.
- Greutatea ă ă G
a
=925 kgf.
IX. ConsumurB
_ ă - regular (5,6-5,8 1/100 km - DIN).
- Ulei de motor - SR211 ă ă sau M20W40
Extra, capacitate 3,25 1.
- Ulei de transmisie - 413 A T1 (SAE 90EP).
- Pneuri: 5,20 x 12".
_ Lichid de ă «Lifrom» (a nu se amesteca cu
lichid de ă ţ ă
- Lichid pentru ă parbrizul: «Vitro».
Bobina de ţ - ă În ulei.
Bujiile - Sinterone M 14 P 225 Marchal 36, AC-44F Cam-
pion L 85 sau Bosch W 200 T 35 '
- ţ între eledrozi: 0,6-0,7 mm.
Demarorul - Ducellier tip 6128
Puterea: 0,96 kW, respectiv 1,2 CP
Puterea ă 9,6 V
Curentul absorbit În sarcini: 180 A
Cuplul motor maxim: 0,4 kgfm
Curentul absorbit În gol: 50 A.

IF.• SALCUDEAN - Cluj
In scrisoarea dv. ă referiti la procedeul de prelucrare a
hîrtiei FOMACOlOR ă În ă precedent al revistei.
ă CHELATONUL II este total insolubil În ă
ă cu ţ ă ă ţ fi observat ă pe ă ă ă
amoniacului, se ţ o ţ complet ă ş ă
Acest lucru se' ă ă unei ă de amoniu. a aci-
dului etilen-diaminotetraaceti.c (Chelaton II), care, spre deo-
sebire de acid, este ă In tot acest interval este necesar
control al pH-ului, pentru a nu coborî În nici un caz sub
de 6,7.

Jocul pe care vi.-I ă re-
luînd formula ă a jocurilor
«Hobby», ş propune - dincolo de
amuzamentul imediat - ă ă reco-
mande o serie de trasee turistice,
precum ş o ă ă de camping-
uri la care eventual ţ putea poposi.
Evident, este un joc .. -. Din cele 99 de
camping uri pe care le ă cu-
rent ghidurile QNI.am ţ numai 16.
Iar ă zarul ă va conduce spre unul
din aceste campinguri (încercuite cu
ş În ţ de o a doua aruncare'
cu zarul - din nou strict ţ
- vi se vor acorda de la O la 6 puncte,
conform tabelului ă ş ă cum
veti observa ă ă acest camping
este bine dotat, cum este cel de la
Cascada ă oricît ati da
cu zarul, tot dobînditi 4 sau 5
Redactia presupune, ş ă între
timp ş celelalte campingu:Î per-
ţ ş ă un puncta) mal redus,
ă la proba contrarie, ă
tafiv ş dependent. .. doar de situatia
ă În ultimul ghid O.N.T.
Cele 16 locuri de popas ţ de
realizatori sînt prezentate Într-un ca-
pitol special.
Cercurile albe - «punctele» de tre-
cere de la un camping la altul - re-
ă ş ele, ă cum ţ ,observa
si dv., diverse campingun (interme-
diare ca ţ de joc sau,
pur ş simplu, ă ţ mai importante,
de exemplu, ş cu aeroport) care,
conform regulamentului, ă
ă mai rapide ale ă
lor.
REGULILE JOCULUI:
- ă ţ 2-4 per-
soane;
- elementele de joc: un cîmp de
ă ş (harta ă ă un zar
ş cîte o ă ă ă pen-
tru fiecare ă
- Înainte de Începerea jocului se
ş durata: 30'-60'.
Piesele se ş ă la ă alegere
În dreptul unui camping dintr-o anu-
ă ă ă Se ă cu zarul
ş conform punctelor, ş
În orice directie vrem. ă ce se
ajunge la unul din cele 16 camping uri
indicate cu ş se mai ă o ă cu
zarul ş În ţ de rezultat (1-6), se
ş ă de puncte dobîndit
(vezi tabelul ă
IN CONCLUZIE:
1. Pe baza primei ă deci, se
ă conform cifrei indicate de
zar (în ţ pe care o conside-
ţ cea mai ă pentru a ajunge
,Ia un camping incercuit cu ş
2. ă ati ajuns din prima aruncare
la un astfel de camping, mai ţ o
ă cu zarul, pentru a afla cîte puncte
ati dobîndit În functie de tabel (spe-
cificul camping ului):
ţ punctele pentru fiecare ă
tor, la fiecare instalare ş ă la unul
din campingurile angajate În joc. Ati
ajuns la campingul «16» ş
nedoara)? Aruncînd ă o ă cu
zarul ş nimerind «4», ă ă ă
indice conform tabelului ţ sau
absenta În ă a unor obiective
turistice, ţ 5 puncte «plus»;
deci, ţ «+5».
la ă ş ţ bu-
ă ă În zona «13» Horezu-Stejarul;
dînd din nou cu zarul ş nimerind «2»,
obtineti «+ 6» puncte pentru condi-
tiile de confort (iluminat) existente.
. Este important ca fiecare ă
ă ş ă la plecare zona lui, ă
ă nu se plaseze - aglomerat - doi
ă În ş ă sau În zone
apropiate.
ă ş ulterior, din zar, ţ În
zona unui partener de joc ă con-
ă ă trebuie ă ă
ţ ruta ă ă ă ş de
data asia ă ţ cu un partener,
schimbati din nou ruta. ă nu ă mai
ţ alege o alta - deci nu ţ pO,si-
bilitatea de a opta -, mai aruncatI o
ă cu zarul, dar ţ 5 puncte
(deci «-5»).
ă nimeriti Într-un punct marcat
cu un cerc albastru ă ă ţ
ajuns la un ş cu aeroport ş la
ă aruncare, ţ ă «zbu-
rati» spre un alt ş la ă
alegere, independent de zar. ă un
ă nu ă din 5 ă
consecutive nici un punct «+», este
eliminat; ă cum, ş ă va fi
cel care la terminarea timpului de joc
are cele mai multe puncte.
Ă
CELOR 16 CAMPINGURI
1. Balvanjos, localitate ă
ă cu ş (20 km), dar
mai ţ ă Altitudinea (800
m), apele carbogazoase, fe-ruginoase
ş la 700 m de camping) pot asi-
gura ş un sejur ă Alte o-
biective ă prin împrejurimi, nu sînt.
2. ş (650 m altitudine). ţ
vizita lacul Sf. Ana; eventual, alte
ţ balneare: ş (20 km), Bo-
doc (30 km).
3. Casca'da ă Moldova
(530 m); la 1 km ţ ă
«cascada», iar la 500 m o ă ă ă
urca ia ă ş Sau ţ vizita ...
Sibiul (turnurile din secolul XIV), mu-
zeul Bruckenthal, biserica evanghe-
ă (secolele XIV-XV!), vechea
ă a orasului (sec. XV), bastionul
Hafler (sec.' XV), ş de jos.
6. ş ş Popas clasic pentru vizi-
tatorii Sucevei, unde, În sezon mai
ales, nu se ă lo.::uri la hoteluri.
In afara ş ă mai propunem:
Ciprian Porumbescu (1 km), cu
muzeul memorial existent În casa na-
ă a compozitorului.
7. Sarmizegetusa.În afara ruinelor
fostei capitale a Ulpiei Traiana, ă mai
propunem o excursie la ţ (7 km),
de unde se poate ajunge (5 km) la
ă ţ ţ zimbri, cerbi
ă
8. Sovata. În afara celebrei ţ
la 5 km se ă Praidul, cu salina sa,
ă ă de pe vremea roma-
nilor. ă ă ş ţ ş dv.
9. Tirgu-Jiu. ş Parcul ora-
ş unde ţ afla «Masa ă
«Poarta ă «Coloana ă ă sfîr-
ş
10. Lainici. Pe malul Jiului, prin
splendidul defileu ş
În apropiere - ă ă la/nici.
11. Poiana ş Inutil ă ă mai
facem ă turistice.
12. firiza. Ca ă ţ la acest
camping ă ă varianta ce
trece peste Gutin, sute de serpentine
prin ă - obositor poate pentru
ş dar ă Este unui din cele
mai frumoase drumuri auto de munte
de la noi. ă camping - lacul de
acumulare Firiza. In ă de Baia
Mare, ă propunem excursii spre 10-
Ilo ă ţ mai putin cunoscute: ă
Usturoi (10 km), ă ă ş (32 km),
ă Apa ă ă (6 km).
13, Horezu. Cu ă ă Horezu
(5 Km), ă ă Bistrita (4 km),
ă ă Arnota (14 km), ă ă
rea si cheile de la Polovragî (22 km).
14". Putna. Ş ca un corolar: ă
ă riie din tot nordul Moldovei.
15. Pelican. Delta (cu ă ... ).
16. ş În comuna ă
(1 km) au fost descoperite 17 necro-
pole dacice. Din ş era ă
mama lui Iancu de Hunedoara. De
vizitat castelul Huniazilor (10 km).
Tabelul de puncte ş În ţ de camping:
Restau- Închi-
ş Iluminat
rant + Obiective dere de
post prim turistice materiale
ajutor camping
Balvanjos +5 +4 +4 O +4
ş +4 +1 +4 + 1 +5
Cascada
ă +5 +5 +5 +4 +4
ş +6 +3 +5 +6 +5
Dumbrava Sibiului +2 +3 +4 +4 +4
ş ş O +3 +4 +5 O
Sarmizegetusa O +3 +5 +6 O
Sovata +5 +2 +5 +4 +6
+6
+4
+4
+1
O
+5
O
Tîrgu-Jiu +3 +3 +2 +6 +3
Lainici O +3 +4 +1 O
Destul de aproape se ă localitatea
ş cu o ă ă ţ ă la sfîr-
ş secolului al XV-lea, pe locul
unde, conform legendei, ă l-ar
Poiana ş +5 +4 +6 +3 +3
Firiza +4 +5 +3 +5 +4
fi ă cu ă pe ă __ ___ ___ ____ ___
prietenul din ă al lui Ş
cel Mare.
4. ş De vizitat... tot lito-
ralul!
5. Dumbrava Sibiului. ţ
Horezu-Stejarul
Putna
Pelican-Murighiol
ş Hunedoara
+2
+5
O
O
+6 +4 +6 O
+2 +2 +6 O
+3 +3 +4 O
+4 +4 +5 O
N

'i:
" :1
... 8-
Il f» 1:
tD" -
Do .... Do
tD 8 tD
Dol:/'i
........ Ci)
ar 5.::s
"'t 'l!I\

tD :1 ,pt.
_. o'
/'i /'i ::s
5.. 1»
Ci) "'t
"'t tD
..:;
Q."
«-"
Ş
1J'
....<-
®

G'o

'-11-

U.R.S.S.
...
SUCEAVA A
Ă Ă
Ă
BACAU
R.P. BULGARIA

.r-1 t
c..
"-fJ
\P
ţ
· ""'-1_,..,. ,.,..,.,...., ..
În ă trecut am ă simbolu-
rile utilizate pentru pornirea/oprirea unei
ţ simbolul pentru efectuarea unei
ţ ş simbolul pentru un punct de
decizie. In afara lor, unul din simbolu-
rile des folosite este cel in ă de
trapez. Acest simbol ă o in-
formatie ă pentru efectuarea
unei ţ sau o ţ care se
ă ş care a rezultat În urma
ă unei ţ
ă ă un exemplu simplu:
Presupunem ă cineva are În ţ ă
o ă cu .numere intregi, s-o numim
lista A. Unele din acestea sînt numere
pare, iar altele sînt numere impare.
Se cere ă ă numerele de pe
lista A În numere pare,scrise pe o ă
S, ş În numere impare, pe care ă le
scriem pe o ă C.
Reprezentarea ă a ţ
este ă În fig 1.
etimologic, denumirea de-
ă din cuvîntul anii, în limba portu-
Este un lichid incolor,
se extrage din
ş de lemn, ca
materle ă în industria ă
materiilor colorate.
AQJI'lpIgnr1ern: mineral, ă de ar-
sen; în mod cert, provine
din contopirea cuvintelor latine
ş pigmenium (vopsea).
se presupunea ă mineralu!
aur, de unde ş numele.
Auiogen: cuvînt de origine ă
care ă ă prin el ş
Exemplu: ă ă procedeu
constînd În «lipirea» a ă ă de
metal prin topirea ţ ă a ă ţ În
contact, la ă foarte ă
«Baia
În
de firma aNlnrth,-nrH)
IIg greutate, rezervoare
suplimentare de care per-
miteau sporirea 400 kg ş
respectiv, golirea a rezervoare-
lor În zbor, În vederea ş sau mic-
ă vitezei.
. Cauciuc: denumirea provine de la
cuvîntul Cahu-Chu, care ă În
limba ţ din America de Sud
«lacrimile pomului».
ţ sînt ă
ţ pe care trebuie ă le facem?
t· START; ş UN Ă
3. IMPARTE NUMARUL LA 2; Ă
RESTUL = 0, tylERGI LA Ţ
UNEA 4; DACA RESTUL f, 0, MERGI
Ţ 5; 4. SCRIE NU-
MARUL IN LISTA B; MERGi LA iN-
Ţ 6; 5. SCRIE Ă
RUL IN LISTA C, MERGI LA IN-
Ţ 6; 6. Ă ESTE AL
100-LEA NUMAR PE LISTA A MERGI
LA Ţ 7; Ă NU,
MERGI LA INSTRUCTIUNEA 7;
7. STOP. .
ă ă un alt exemplu simplu În
care avem ă mai multe ţ ş
mai multe puncte de decizii.
Presupunem ă avem cinci bile de
ş ă ş culoare. Una dintre
bile este ţ mai grea decît celelalte.
Dispunem de asemenea de o ţ ă
cu ă talere. Se cere ă ă din
maximum ă ă care sînt cele
4 bile normale ş care este bila mai grea.
Care este schema ă a opera,.
la origine numirea gre-
ă a ţ kristallos, a fost con-
ă ş cristalului de ă ţ
varietate de ă ă ă
despre care s-a crezut În vechime ă
ar fi constituit dintr-o ţ ă care s-a
ă atît de mult Încît nu se mai poate
denumirea provine ş În
acest caz de la grecescul adamas,
adamantis, care ă «de neîn-
vins», denumire ă evident prin
duritatea ţ diamantului ţ ă
de fizici ş chimici.
aparat ş la
pe o ă ţ pentru a
calea navigatorilor În port.
se cere ă renumitei
din Egipt, În anul 285 Î.e.n., a fost
instalat primul În turn de ă
ă înalt de 150 metri.
Farmacie: «Farmaceea» era nimfa
cu ă ţ de vindecare
Vom conveni ă ă bilele de la
1 la 5 si ă bile in felul
ă vom ă bila 1
ş bila 2. ne ă ă bila 1
este mal grea decît bila 2 lIom nota
1 f= 2? În simbolul de decizie.
Schema ă este ă În fig. 2.
ă propunem acum spre rezolvare
o ă ceva mai ă Avem
8 bile,ldin care 1 sînt identice ca greutate,
iar una este mai grea sau mai ş ă
Dispunem de o ţ ă ş trebuie ă
ă din trei ă care din cele 8 bile
este ă ş ă este mai grea sau
mai ş ă
Vom nota, de asemenea, bilele CL
numere de la 1 la 8. Trebuie Întîi ă ă
ţ cum ţ problema, iar apoi
ă ţ schema ă ţ ă
ă schema ă trebuie ă fie ă
pentru ţ cînd oricare din cele
8 bile poate fi mai grea sau mai ş ă
Aceasta ă ă schema trebuie
ă ă 16 ţ diferite.
Schema ă este ă În fig. 3.
ă un fierar din
Plenevaux, a ă În anul
ă de huilei
FIG. 3
aflat pe marginea fluviului
IIisus În (Grecia), la poalele Mun-
telui Himete. ţ ş uti-
fizau apele acestui izvor la realizarea
unor combinatii cu ă ţ magice,
de unde s-a ă mai tîrziu, ş «arta»
farmaciei.
ţ
Guzamo, care a ă
ţ de ascensiune cu un
8 august 1709, izbutind ă
ţ ă destul de mare.
Publicînd - În - ţ dr. Nicolae Cojocaru
ă ă dispozitivul pe care N.C. îl propune citito-
ş spre un aparat de ionizare cu ajutorul ultra-
violetelor.
• Cunoscînd ţ aerului - azot 78%, oxigen 21 %, alte
gaze 1% -, ă ă În aer vor produce ă
reactii:
1 O
2
' O + O,deci oxigen atomic;
02, O + = ozon
Oxigenul atomic, prin recombinare, ă - ş cum re-
ă - ozonul (in ţ ă cu o ţ ă ă
toare asupra organismului, dar ş o serie de alte produse:
2. 2N + 40= 2N02 ţ tO>lici);
3. 2N + 60 = 2NOl\ ţ toxici).
Deci ne apar ţ ş ţ În ă ţ mult mai mari, compa-
rativ cu ozonul, ţ care sînt ă ă organismului.
În ă prin ă ă electrice naturale ş prin ultravLolete,
se produc ş fenomene, dar ţ ş ţ toxici se neu-
ă pe cînd În cazul nostru se ă imediat, nemai-
avînd loc ă neutralizare.
De aici ş imperativul de a evita - În cazul ă artificiale
- formarea componentelor ă ă ţ ţ De re-
ţ ă ă mult dorita ţ de ozon (03) În aer
trebuie ă fie ă între 0,1-0,5%, intrucît peste 0,5% este
ă ş ă ă
lonizarea cu ajutorulultravioletelor, pentru care pledez, ne-
ă pe de ă parte un dispozitiv ieftin ş ş de ţ
• Privind fotografia nr. 1, se ă ă dispozitivul este con-
ţ dintr-o butelie ă 3';'-10 mm) în care se introduce
un manometru ă ă ă fie ă obligatoriu); butelia este ţ
ă de un picior-suport. Capacul inferior (foto nr. 2) este ă ă
de trei bujii (Ia fel de bine 3 izolatori de trecere) ş ă ş ţ
Pe acest capac este fixat un fasung În care se ş ă un
bec cu mercur (250-400 W), din cele folosite la iluminatul ă
(foto nr. 3). Prin ă bujii ă curentul de 220 V de la ţ avînd
bobina de ş ă În serie. La aceste ă bujii (utilizate ca
ă este ă Bujia a treia este uti-
ă strict ca un contact ă (punerea la ă a ţ
Printr-un ş ţ ă oxigenul dintr-un balon de oxigen, iar prin
ă ş ţ iese ozonul. Presiunea din interiorul butelieise ă
ş pe manometru ă fie sub 0,5 aj:m.).
In foto nr. 4 se ă becul ?<;;qi'lS. In butelie mai este un ori-
ficiu, astupat cu ă folosit ca :.ochi magic» pentru a observa
prin butelie cînd becul ţ ă sau nu.
Modul de ţ Se ă drumul curentului (printr-un
ă fixat pe cordon), becul se aprinde, ă ultravio-
lete ş prin trecerea oxigenului la presiune ă oxigenul va fi
transformat in ozon ş implicit retrimis În aer.
2
l
4-
ORIZONT AL: 1) Cal... - ... putere. 2) Face ă coboare
mercurul termometrului - Energie În ş (pl.).
3) Fizica, capitolele 4 ş 5! - Au capacitate - ţ
ă 4) ă printr-o stare de depresiune
- ă cîmpului (abr.) - Rîu ş munte În Germania.
5) ă În Marea ă - ş ă circulare.
6) Prezente la orice ă - Obiecte mobile pe care se
ă diferite ţ tehnice. 7) Ş la Ampere! -
Acoperit de o ă ă - ş (le ş re). 8)
ă În Japonia - ă ţ gazului de
ă 9) Apar În urma unor ş ă de ţ -
Mase-n ş 10) Egal cu un cal-putere - ă
ă corpuri diferite din punct de fizic, supuse
unei irezistibile ţ de ţ - Inceput de vapori-
zare! 11) ă ă ă ă a corpurilor -
Calculat cu precizie. 12) Activ pe extreme! - In stare
de repaus - Cu o ţ ă ă 13) A pune În ş
re ... - ... perpetuum mobile.
VERTICAL: Fierb sub presiune (fem.) - Cu echilibru
stabil (fem.) 2) ă o stare de repaus. 3) Camere!-
Dromader - ă de ... polizor. 4) Nu-i ă ă ş
ş de ţ 5) Interval de ş trepte. 6) Nu-i
aceasta - Puncte de sprijin pentru ă ţ - Staniu.
7) Au ş negative - Se pune În ş sub
impulsul ş 8) ă cocsificabil - ă
pe centru! 9) Folosit drept ă de ă ă (pe timp
de ă - Sunet ţ 10) ă ă timp:ul (pl.) -
Diviziune ă in Danemarca - Egale ca
ă volum ş dimensiuni. 11) Fenomene ce apar ca
urmare a pierderii ă ţ - ă - Originea legen-
ă a teoriei ţ 12) Diafragme - La intrare
(pl.). 13) ă ţ de lucru mecanic - Nu se ă influ-
ţ de ţ oculte.
Dictionar: ERL; AEA: I GAt<; At<MT
Prof. GHEORGHE Ş EA NU
Sonda ţ ă ă «Pioneer»-l0 a suferit
ale al
ă
6 400 km ţ ă de ă ă (peste 000 km),
CÎnd sonda va survola planeta-gigant a siste-
nostru solar. ă aceste ţ vor per-
mite ş duratei ă satelitului 10 al
planetei, a ă culoare oranj permite ă se afirme
ă ar avea o ă ă în prezent, aparatura
ă pe ă a ţ ş transmis date pri-
vind impactul unor ţ din care a «capturat»
deja CÎteva particule.
în cadrul Programului de ă atmosferice
globale, Japonia a ţ ă în anul 1975 va lansa
pe o ă ă un satelit meteorologic, din
cei patru ţ ţ ş în programul
amintit. Costul ă al ţ satelitului,
lansarea sa cu o ă ă si ţ
de la sol este estImat la peste 60 milioane de dolari.
ă la ş decemulUI, torunle competente dm
Japonia ă ă vor putea lansa ă un asemenea
satelit, dar de ă ă folosind un vehicul de
propulsare propriu, tIIrespectiv o ă de tip N,
ă
Naveta ţ ă programul de viitor nr. ,'. ă
laboratorul ţ «Skylab», în astro-
nauticii americane, nu are ă stabilit locul de lan-
sare a primelor aparate, respectiv cosmodromul.
ă cu ş ă egale ă mari centre
ţ cosmodromul Cape Kennedy, care, cu unele
ă în valoare de circa 330 de milioane de
dolari, permite lansarea unei sarcini utile de 18,5 tone
ş plasarea pe o ă ă la inclusiv ameri-
zarea primului etaj în ocean ş recuperarea lui ulte-
ă ă se prevede plasarea etajului orbital al
navetei pe o ă ă atunci pare a fi mai indicat
astrodromul Westem Test Range, iar pentru încer-
ă de zbor orizontal ale etajului orbital, echipat
cu un reactor cu dublu flux, care vor începe din 1976,
poate concura ş Baza ă ă Edwards, ale
ă ţ ş organizare ă ţ optime
de securitate.
în perioada 8-15 octombrie a.c., la Viena se vor
ă celui de al 23-1ea Congres al ţ
internationale de ă avînd ca ă pnn-
cipalli ţ în folosul ă lumii». Inre-
ă de participare se primesc ă la 10 sep-
tembrie ă la care toate ă acceptate
initial ca titlu ş rezumat trebuie ă fi primit viza
forurilor ţ sau ţ de resort. Cu
problemele de organizare a ţ ş repartizarea
ă a fost ă cunoscutul specia-
list prof. K. Oswatitsch.
În cadrul protocolului de ă ţ între
Uniunea ă si S.U.A., semnat la 24 mai a.c.,
se ă ă în domeniile: meteorologie, cer-
cetarea ţ periterestru, ă si planete, me-
ă si biologie ţ ă schimburi ş ţ sis-
teme de cuplare între astronave pentru ţ de
salvare, drept ţ si alte scopuri de cercetare ş
folosire ş ă a Cosmosului.
ţ ă pentru ă ş
cercetarea ţ - N .A.S.A. - este în ţ
de a nu mai putea ă beneficieze de serviciile cunoscu-
tului pionier al astronauticii Wemher von Braun,
cunoscut ca ă al rachetei «Satum»-5, cu care
a fost dus la îndeplinire programul selenar «Apollo».
Von Braun si-a· dat demisia din ţ de director
adjunct al N .A.S.A., fiind numit în ţ de vice-
presedinte al companiei Fairchild. ă cu pro-
bleme de engineering si dezvoltare.
În perioada 4-15 septembrie are loc la Esrin in
Frescatti (Italia) seminarul ţ de ă al
10-1ea, organizat de ţ ă pentru
ă ţ ESRO. Tema seminarului va fi
organizarea si controlul proiectelor de amploare în
cercetarea ţ ă si în domenii conexe.
ţ americani Edgar Mitchell, pilotul mo-
dulului lunar pe <<Apollo»-14,si James Irwin, pilotul
modulului lunar pe <<Apollo»-15, au ă ă recent
N .A.S.A., care dispune astfel doar de 43 de astro-
ţ în serviciul activ. Ca urmare, echipajul de
ă pentru misiunea «Apollo»-17 va fi format dm
.TOM Y oung, Charles Duke ş Stuart Roosa
23
NEAGU ION - Craiova
ă intimpinate ă ă fie
ă prin publicarea ă ă a
schemei electrice de la picupul stereofo-
nic RELAX.
Redresorul cu seleniu poate'fi Înlocuit
cu ă diode redresoare de orice tip.
Stabilizatorul de tensiune, fiind
comun pentru ambele canale (tranzisto-
rul Q7), nu poate produce Încetarea
ţ pe un singur canal.
Ar trebui ă verificarea cu difu-
zorul ş cu mufa de conectare a difuzo-
rului.
Nu trebuie ă nici verificarea
ă condensatoarelor de cuplaj ş
ţ a lipiturilor pe circuitul im-
primat. Schema fiind deosebit de ă
ş debiUnd puterea de 1 W pe canal,
poate servi ş a.ltor constructori amatori.
'0
'tlU,.1 ...... u ..
1( ," It"" re t)I AC 1. Cll1
002 004 In In
RADU N.- Birlad
ţ construi foarte ş pentru
sonerie montajul din schema ă ă
care produce un sunet destul de pu-
ternic ş a ă ţ este ă ă
ş
Tranzistorul!.t este de tipulBC 108
sau MP 37, iar 1: de tipul EFT 353 sau
MP 42.
Alimentarea se face din ă baterii
de 4,5 V. ă între contactul K -
de la poarta de intrare - ş monfajul
electric se poate executa cu fir ş
pentru sonerie.
ă ţ de la o ă cu ţ ă
mai mare.
VLAD GHEORGHE - ş
Televizorul este conceput a fi alimen-
tat de la un curent electric cu ţ
de 50 Hz, ş ă nu ă ă
TISCHLlAR EMERIC - Anina
Asupra metodei fotografiei pe mase
plastice vom mai reveni. Articolul trimis
i!K 4,7.
10
s.
'.
'.'. 47 SOKltl'l. SI 1,SK S6 1,5 te:
10
7
"

.,'3 '0, 50, ,000,
20
•2
' .
l"uJfll"irii noas-
tre, ă prezentarea
noilor emisiuni de ţ
ş ă ă podu-
rile peste ă (trei valori)
ş Fabrica de timbre Bucu-
ş (o valoare) cu prilejul
ă ă ei centenar.
Folosiln ă prilejul
pentru a reînnoi ţ
adresaM cititorilor ş fl-
ş a se inscrie prin,tre
colaboratorii rubricii
Si
'.
ro"-' - 1
i ... j
............. .J
a fost retinut spre publicare. ş ă
noi constructii proprii.
VELCEA MARIAN - Craiova
Piesele ce le posedati sint suficiente
_ ă ă ă modul de con-
ţ a unui oscifioscop.
SNIHUR HARALAMBIE -
Pentru repararea radioreceptorulm
«Capri» ă unei
specializate. Aparatul avind un monta!
mai complicat. nu este recomandat unUI
nespecialist ă incerce depanarea.
Schema o vom publica.
Ş SPIREA - satul
Tranzistorul TI> din schema ă
este de tipul EfT 317 sau 1f 402.
SZAKACS FRANCISC - CZuj
ă ă nu ă putem ajuia; adre-
ă magazinului de unde a fost
ă
PANTAZIION ă
Problemele teoretice ce ă ă
le ă ţ tratate În manualul de ă
pentru clasa a XI-a.
MIHAI Ş Ă - ş
Remedierea fenomenului descris, ş
anume aparitia ş disparitia ă
ecranului intr-un anumit ritm, nu impune
înlocuirea tuburilor Pl 36 ş ECC 82.
Fenomenul este provocat de compara-
torul de ă ş anume de intreruperea
unei diode.
DINU GHEORGHE - Sinaia
Depanarea etajelor de sincronizare se
ă de obicei cu osciloscopul.
Vizualizarea impulsurilor ă cele
mai bune informatii.
ş atunci cind ecranul nu este
iluminat in partea de sus ş nici .intinde-
rea imaginii nu este ă defectiu-
nea se ă În etajul echipat cu tu bul
PCL 85. ..
Tensiunile normale pe trioda tubului
sint de 180 V la anod ş minus 40-60 V
pe ă Tensiune foarte ă la anod
ş minus 20 V pe ă indici defectarea
condensatorului C.
• • • • • • • •
Înlocuiti acest condensator cu unul
de valoare O.1-O,05p F ş totul 'Ia reveni
la normal.
La realizarea acestui ă au colaborat: ing. R. Coman; ing. V. ă
ing. Cornel Cote.rbicj ing. Sergiu ă ing. D. ă ă ţ N. Galambos; ing. M.
Ivanciovicij ing. V. Lauricj ing. 1. ă ing. D. Petropol; fiz. M. Schmoll
Prezentarea ă ADRIAN MATEESCU
Prezentarea ă ARCADIE DANELIUC
Tiparul executat la Combinatul poligrafic «Casa Scinteii»

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful