Professional Documents
Culture Documents
Ecologie acvatică
IV. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
SEM.I CURS
Nr. Conţinutul cursului Nr.
crt. ore
1. Introducere în Ecosistemul acvatic. 2
2. Caracteristicile fizico-chimice ale apei. Circuitul apei în natură 2
3. Ecobiomi limnicoli. Caracteristici generale. Apele subterane. Ape magmatice, 2
cosmice, de zăcământ, de tip vados, featice. Freaticul aluvionar.
4. Ecobiomul lotic. Tipuri de izvoare, pâraie, râuri, fluvii. Caracteristicile ecologice ale 2
macrobiotopului lotic
5. Caracteristicile ecologice ale biocenozelor lotice 2
6. Ecobiomul lacustru. Tipuri de ecosisteme lacustre. Caracteristicile generale ale 2
biotopurilor lacustre
7. Caracteristicile ecologice ale biocenozelor lacustre. 2
8. Ecobiomul palustru. Tipuri de ecosisteme palustre. Caracteristicile ecologice ale 2
biotopurilor palustre. Caracteristicile ecologice ale biocenozelor palustre : Pelagosul
(Neustonul, Planctonul, Nectonul), Bentosul.
9. Ecobiomul mlaştinilor. Tipuri de mlaştini. Ecosistemul mlaştinilor eutrofe, mezotrofe, 2
oligotrofe.
10. Ecobiomul deltaic. Tipuri de ecobiomi deltaici. Suprafaţa, răspândirea şi evoluţia 2
ecobiomurilor deltaici. Particularităţile ecologice ale Deltei Dunării
11. Ecobiomul marin. Marea Neagră. Macrobiotopul şi biocenoza Mării Negre. 2
12. Ecobiomul oceanic. Structura generală a bazinului oceanic. Zonele oceanice şi 2
proprietăţile chimice. Diversitatea şi organizarea formelor de viaţă în ocean.
13. Producţia şi productivitatea ecosistemelor acvatice. 2
14. Surse de poluare şi tipuri de poluanţi ai apei. Noţiuni privind impurificarea apei. 2
Măsuri de prevenire şi combatere a poluării apelor.
Total ore 28
SEMINAR
Nr. Conţinutul seminarului Nr.
crt. ore
1. Istoricul cercetărilor privind Ecologia acvatică 2
2. Transferul de materie şi energie în ecosistemele acvatice 2
3. Caracteristicile biocenozelor acvatice. Subdiviziunile biocenozei; nivele, lanţuri şi 2
reţele trofice; fluxul de energie şi circulaţia materiei.
4. Raporturi reciproce dintre peştii dulcicoli reofili şi mediul abiotic şi biotic. 2
5. Caracterizarea ecologică a lacurilor dulcicole şi salmastre 2
6. Bioindicatori ai calităţii mediului acvtaic 2
7. Impactul antropic asupra ecosistemelor acvatice si consecinţe ecologice. 2
Total ore 14
VII. BIBLIOGRAFIE:
1.Botnariuc N., Vădineanu Al., 1982 – Ecologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
2.Brezeanu. Gh. & Simion-Gruiţa Al., 2002. “Limnologie generală”. Editura H*G*A* Bucureşti.
3.Gavrilescu Elena, 2008 – Poluarea mediului acvatic. Editura Sitech, Craiova.
4.Gavrilescu Elena, 2009 – Evaluarea ecosistemelor acvatice. Editura Sitech, Craiova.
5.Gâştescu P., Ştiucă R., 2008 – Delta Dunării. Rezervaţie a Biosferei.. Editura CD Press, Bucureşti.
6.Nicoară M., 2002 – Ecologie acvatică. Edit Jenus, Iaşi.
7.Nikolski G. V., 1962 – Ecologia peştilor. Editura Academiei a R.P.R., Bucureşti.
8.Oţel V., 2007 – Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Editura Centrul de Informare
Tehnologică Delta Dunării, Tulcea.
9.Papadopol M. 1978 – Hidrobiologie. Bucureşti
10.Pârvu C-tin., 2001 – Ecologie generală, Editura Tehnică, Bucureşti
11.Pora E., Oros I., 1974 – Limnologie şi Oceanologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
12.Rogoz I., 1979 – Ecologia faunei acvatice din Câmpia Olteniei, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti.
13.Rudescu L., Banu A. C., 1970 – Deltele lumii. Editura enciclopedică română, Bucureşti.
14.Savin C., 2001 – Hidrologia râurilor - teoretică şi aplicată. Editura Reprograph., Craiova
15.Savin C., 2005 – Hidrologie şi protecţia calităţii apelor. Editura Sitech, Craiova
16.Stugren B., 1982 – Bazele ecologiei generale. Editura şt. Şi Enciclopedică. Bucureşti.
*** Water Environmrnt Research, 1990-2009
Cursul 1
Ecobiomi acvatici
-sunt formaţi din ecosisteme acvatice care diferă între ele
-macrobiotopul format din totalitatea biotopilor ecosistemelor acvatice pe
care le înglobează
-biomul format din totalitatea biocenozelor ce populeaz aceşti biotopi
-bazinele acvatice cuprind 2 biotopuri: -masa de apă=pelagialul
-substratul=bentalul,
care sunt deosebiţi prin particularităţile fizico-chimice
pelagialul este populat de pelagos=organisme animale + vegetale
+microorganisme
bentalul este populat de bentos=populaţii de hidrobionţi legate de fundul
bazinului
Pelagosul cuprinde partea vie din masa apei: planctonul, neustonul,
pleustonul şi nectonul
-Planctonul este o biocenoză pelagică
-e format din -fitoplancton, zooplancton, bacterioplancton
-fitoplanctonul constituit din alge microscopice; -realizează fotosinteza;
-sunt producătorii primari ai biocenozei
-zooplanctonul din animale nevertebrate de dimensiuni mici ce populează
masa apei; animalele zooplanctonului sunt consumatori de diferite ordine
-bacterioplanctonul este format din bacterii şi ciuperci microscpice, cu rol
în descompunerea organismelor moarte
-Neustonul este biocenoză pelagică; cuprinde cele 3 componente trofice:
producători, consumatori, descompunători,
-Pleustonul e format din grupări de hidrobionţi vegetali şi animali, ce
plutesc pe suprafaţa ecosistemelor acvatice;
-Nectonul format din grupări de populaţii sau grupări de consumatori
(peşti, mamifere), care se deplasează activ în masa apei. Sunt buni înotători şi
parcurg distanţe însemnate în căutarea hranei, locurilor de reproducere sau
iernare
Bentosul e format din biocenoze ce depind mai mult sau mai puţin de
substrat=bental
-biocenozele din zonele luminate au structură trofică completă
-au producători reprezentaţi de macrofitobentos, perifiton, microfitobentos
consumatoride animale ce form.zoobentosul
descompunători de bacteriobentos
-biocenozele din zonele profunde sunt reprezentaţi de consumatori şi
descompunători
În zona Oc. Pacific există şi producători primari daţi de bacteriile
chimiosintetizate
CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ŞI BIOLOGICE
ALE APEI.
Duritatea apei
-e determinată de concentraţia sărurilor de calciu şi magneziu dizolvate în
masa apei, care poate fi permanentă (dată de clorurile, sulfaţii şi nitraţii foarte
solubili, care se menţin rezenţi în apă) , temporară (dată de bicarbonaţi de
calciu şi magneziu prezenţi în apă) sau totală
-duritatea apei se exprimă în grade germane (dH0 ) unde un grad german=
e echivalent cu 10mgCAO la 1 litru apă
-fierul, manganul, calciul provin în apă din sărurile existente în sol, spălate
şi antrenate de apele freatice
-amoniacul şi hidrogenul sulfurat indică o impurificare a apei cu
subst.organice provenite în general din reţeaua de canalizare