LUCIAN BOlA s-a nascut la I februarie 1944 In Bucuresti. Cariera universitara incepind din 1967 la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti; profesor titular in 1990. Secretar general (1980-1983) si vicepresedinte (1983-1990) al Comisiei Internationale de Istorie a Istoriografiei. Director fondator (1993-) al Centrului de Istorie a Irnaginarului. Bibliografie selectiva: Eugen Brote (J 850-1912), Litera, Bucuresti, 1974; Relationships between Romanians, Czechs, and Slovaks (J 848-1914), Editura Academiei, Bucuresti, 1977; Das Jahrhundert der Marsianer (in 'colaborare cu Helga Abret), Heyne, Miinchen, 1984; L 'Exploration imaginaire de l'espace, La Decouverte, Paris, 1987; La Fin du monde. Une histoire sans fin, La Decouverte, Paris, 1989 (editie japoneza, 1992; Sfirsitul lumii: 0 istorie fdrd sfirsit, Humanitas, Bucuresti, 1999); La Mythologie scientifique du communisme, Paradigme, Caen-Orleans, 1993, editia a II-a, Les Belles Lettres, Paris, 2000 (Mito- v logia stiintificd a comunismului, Humanitas, Bucuresti, 1999); Entre l'Ange et la Bete.Le my the de I 'Homme different de I 'Antiquite a nos jours, PIon, 1995 (editie spaniola, 1997); lstorie si mit in constiinta romdneascd, Humanitas, Bucuresti, 1997; Jocul cu trecutu!' Istoria V intre adevdr si fictiune, Humanitas, Bucuresti, 1998; Pour tine histoire de l'imaginaire, Les Belles Lettres, Paris, 1998; Pour vivre deux cents ans. Essai sur le my the de la longevite, In Press, Paris, 1998 (Mitul longevitatii. Cum sa traim doua sute de ani, Humanitas, Bucuresti, 1999); Doud secole de mitologie nationald, Humanitas, Bucuresti, 1999. Volume aparute sub directia sa: Great Historians from Antiquity to 1800. An International Dictionary ~i Great Historians of the Modem Age. An International Dictionary, Greenwood Press, New York-Westport-Londra, 1989 si 1991; Miturile comunismului romtinesc, Nemira, Bucuresti, 1998.

Lucian Baia

PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI
Traducere din franceza de

TATIANA MOCHI

HUMANITAS
BUCURESTI

Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

Cuvfnt inainte

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale BOlA, LUCIAN Pentru 0 istorie a imaginarului / Lucian Boia; trad.: Tatiana Mochi. - Bucuresti: Humanitas, 2000 232 p.; 20 ern, - (Teoria istoriei) Tit. orig. (fre): Pour une histoire de I'imaginaire. ISBN 973-50-0042-3 I. Mochi, Tatiana (trad.) 930.1

LUCIAN BOlA

POUR UNE H1STOlRE DE L'IMAGINAIRE © Societe d'edition les Belles Lettres, 1998 © HUMANITAS, 2000 pentru prezenta editie romaneasca
ISBN 973-50-0042-3

Ascensiunea imaginarului este una dintre trasaturile ce1e mai marc ante ale sensibilitatii istorice din zilele noastre. Ca si in cazul istoriei mentalitatilor, Franta dispune de prioritate in acest domeniu: mentalite si imaginaire sint euvinte frantuzesti. Dar, eel putin din punet de vedere istoriografie, similitudinea se +.> opreste aiei. Teritoriul mentalitatilor a fost defrisat si eultivat de istoricii. in schimb, filozofii ~i antropologii au scos la lumina _ ) structurile imaginarului. Istoricii s-au pus ~i ei pe treaba; contributiile lor sint nenumarate. Totusi, ei nu mai reusesc sa se recunoasca in regulile de joe stabilite de altii; ei nici nu mai par tentati sa construiasca 0 teorie istorica specifica. Au fost jalonate itinerarii fascinante. Georges Duby a interogat pietrele si imaginile catedralelor, Jacques Le Goff a urmarit geneza Purgatoriului, Jean Delumeau a evidentiat spaimele si sperantele mitice ale Oecidentului, Georges Minois a scrutat tenebrele infemurilor si orizontul viitorului, Alain Corbin a remarcat 0 reelaborare a mitologiei maritime in epoca moderna 1 ... Fiecare istoric isi rafineaza problematica particulara, ceea ce este, de altfel, natural. Puntile dintre epoci ~i culturi sint rare, si inca si mai rare intre diferitele axe de cer--:) cetare. Exista imaginarii istorice mai curind ~cit 0 adevarata istorie a ima ~ _-Nu pretindem c-am inventa deodata 0 astfel de istorie. Ni se pare totusi legitim sa incercam a identifica anurnite struc~? ~~i anumite principii susceptibile sa ofere un minimum de coerenta unui domeniu farimitat in acest moment. Nu conside-

alte omenirij' viziu. cum a observat deja Gilbert Durand'. ~ ~ . L 'Exploration imaginaire de l'espace.pute~ eventu~l s.J ilor in cauza.a recuno. chiar la inventarea celuilalt. imposibil. 1987.~ -iY tributii. Gallimard.asca temele no. la 0 mai buna intelegere a omului. ar fi fost. Familiarizarea autorului cu ultimele sec ole a facut ca uneori balanta sa se incline de partea istoriei modeme si contemporane. Am inceput. Une histoire du paradis. La Peur en Occident (XJVe_XV///e siecle). Fayard. Aubier. sa identificam structurile mari si sa trecem inrevista sursele si metodele esentiale. ponderea imaginarului in abordarea stiintifica si emergenta unor veritabile mitologii secretate de ~tiinta dovedind persistenta . Une histoire du paradis.si metamorfoza . jocul alteritdtilor. Georges Minois. cilor.~ \ i~' rule apocaliptice. in toate compaitimentele istoriei. 1976.6 CUViNT iNAINTE CUviNT INAINTE 7 dim oportun sa luam partea unui grup impotriva celuilalt. Paris. adica dimensiunearrutologica a domeni. Acesta este exact sensul lucrarii noastre. p~edllectle: ll~aglll~rul ~~l1ntlfic. in intregime. ce conduce la deformarea. Schema bipolara Infern-Paradis.s?at~ul. prin a cauta 0 definitis. 1996. pina la urma. m interiorul celor doua domenii constituite: istoria ~ipolitica. Alain Corbin. adaptate contextului social. pentru a observa de aproape functionarea mecanismului. cum ar fi politica si stiinta. Ne-am continuat periplul izolind citeva structuri fundamentale. Istoria imaginarului se anunta a fi una dintre cele mai sigure cai de acces catre profunzimile spiritului uman. (~ '_ginarului pentru a extrage citeva principii teoretice./ 1I v V v v . t. rniturile fondatoare. Dar am gasit peste tot aceleasi elemente constituente ~i un comportament similar. 1991. 1992. milenarismele. De fapt. am incercat sa scoatem in evidenta. L 'Occident et le desir du rivage (1750-1840). La Decou- v- V . proiectind in viata de apoi fantasmele terestre. structurile ~i man ifestarile imaginarului. tinind seama de 0 multitudine de con\... Georges Duby. Jacques Le Goff. Stiinta ne-a servit ca revelator.structur~etip~erpetuarea fondului global al imaginarului. dar intotdeauna dispus in constelatii specifice. Paris. daca nu unor reguli precise. 2. Ni se pare ca exista mai curind 0 complementaritate decit 0 opozitie intre structuralismul antropologilor si istoricismul istori. Paris. Fayard. Fayard. se bazeaza in mare parte pe propriile noastre cercetari. in toate epocile ~i in toate culturile. abando~!»tor~eale si asumarea unlli destin diferit. Paris. Une histoire sans fin. 1995. Noi nu propunem nici un manual. 1988. ansamblu de strategii vizind \ . 1981. Citit?rul. despre un eseu care. Mille ans de bonheur. ce putin unei anumite logici. Fayard. Permanenta structurilor si dinarnica lor raspund.. EI se regaseste in intregime. ~~./F ile totalitare. aceasta ne-a permis sa delimitam terenul. adica intre permanentele imaginarului si infatisarile sale schimbatoare./ '). Lejardin des delices. 1978. mitologi. intentia sa a fost oricum sa sondeze timpul istoric de la un cap la celalalt. Paris... Gallimard. La Fin du monde. bineinteles. nici un bilant. Este yorba \! s. La Naissanc~ du Purgatoire.In sfirsit. Paris. Este totusi prima oara cind un istoric incearca ~ _ sa stringa intr-o panorama 0 diversitate de manifestari ale ima_.JU. Apoi am abordat problema spinoasa a raporturilor dintre manifestarile traditionale ale imaginarului si cele caracteristice societatilor tehnologice. Le Territoire du Vide. ultimele doua capitole propun un alt tip de abordare.va . Totul concura. Paris. Histoire de l'avenir: des prophetes a fa prospective. nici 0 sinteza completa. 0 teorie istorica a imaginarului trebuie sa incerce sa evidentieze aceasta logica particulara.wtre d~ -:vf' '. La Decouverte. . Note 1. Paris.. Lucian Boia. Paris. Fayard. L 'art et la societe 980-1420. Histoire des enfers. Jean Delumeau. Le Temps des cathedrales. si evadarea. de altfel. N-am parcurs decit citeva sectoare ale unui spatiu rara frontiere.. imaginarul se regaseste in intregime.. nu era cazul sa se efectueze un inventar complet. in domenii foarte diferite. ne par suscep~i~ile sa ~c~ 0 oarecare lumina asupra ogicii imaginarul.

depreciind totodata formele alternative. lara a mai vorbi de ideologiile totalitare. proclama Roland Barthes in 1957 (in ale sale Mito/ogii). Humanitas. din epoca in care istoricii greci au inceput sa-si interpreteze miturile sau sa se uite curiosi la moravurile barbarilor si pina la acest sfirsit de secol al XX-lea. Dar mai ramine inca de facut sinteza. 424. 1989. Fiecare ideologie sau viziune asupra lumii a incercat sa-~i absolutizeze propria sa parte de imaginar. atit de interesat de fata invizibila a lucrurilor. stinga ~i mai ales stinga revolutionara caracterizindu-se printr-o onestitate ce facea inutil subterfugiul mitologic! 1 Scriito-· ru1 n-a stiut sa evite capcana unui tip foarte curent de polarizare: al nostru este Adevarul. STRUCTURI ~I METODE o condltie ambigui Si daca istoria imaginarului n-ar exista? Dincolo de orice paradox. Le My the de l'Homme different de l 'Antiquite a nos jours. ea poate beneficia de anumite atuuri. p. Aceste prejudecati n-au impiedicat multiplicarea tematicilor particulare. Paris. apartine deja trecutului. 1993. Caen. chiar mai mult. rationaliste si materialiste din ultimele secole. a celorlalti bizareria. chiar stupiditatea. Aceasta dispozitie este ea insa~i unul dintre simbolurile esentiale ale imaginarului! . Acesta a fost mai ales cazul teologiei si. Gilbert Durand. Sintem pe cale sa redescoperim faptul ca istoria .8 CUViNT iNAINTE CAPITOLUL I verte. Mostenirea este cit se poate de echivoca. PUF. Istoria intre adevdr si fictiune. 1960. \I Jocul cu trecutul. Humanitas. 1995. La Mythologie scientifique du communisme. Les structures anthropologiques de l'imaginaire. Rezultatul este uneori caricatural. 1998. intrebarea merita sa fie pusa. Miturile moderne sint de dreapta. Marginalizarea imaginarului. Dupa 0 evolutie agitata si contradictorie. J Istorie si mit in constiinta romdneascd. Bucuresti. Astazi. Entre l'Ange et la Bete. domeniul se impotmoleste in dificultati teoretice si metodologice. rezultind mai ales din tendintele scientiste. . V 3. Paris. al rationalismului modem. Bucuresti. PIon. Paradigme. 1997. si. Paris. in romaneste.

. descurajind orice tentativa de "decolonizare". antropologia istorica (pentru a ne limita \ doar la aceste citeva exemple) W impart vastul domeniu al imaginarului. Iifuigmarului farimitat al istoricilor ii opun un ima. istoria marginalilor. ceea ce depaseste de departe formatia traditionala a unui istoric. ~oarte diferit d. ~ ~ asupra diverselor sale compartimente. la credinciosi si la atei. ~c. refluxul ideologiilor si constientizarea diversitatii si relativitatii valorilor par capabile sa atenueze anumite contradictii. pe probleme bine definite. Redactate de bizantinista EVelyn~atla@~. cultura materiald. Mitologiile apar atit la sting a.bilantul intr-o lucrare enciclopedica aparuta sub ingrijirea lui Jacques Le Goff (cu Roger Chartier si Jacques Revel). Ne aflam deci astazi in situatia de a aborda imaginarul intr-o maniera empirica. cele douazeci de pagini ale eseului care trateaza storia imaginaruluil au inscris acest domeniu printre cele zece concepte-cheie considerate a fi cele mai caracteristice ale curentului Analelor (pe linga antropologia istoricd. elenistul de imaginarul grecesc. 0 aventura a spiritului. Pentru moment. de imaginarul contemporan (daca nu i se pare mai oportun sa renunte in favoarea sociologului). Li se datoreaza nenumarate istorii ale imaginarului (la plural). istoria artelor si a litera. istoria stiintelor. Psihologul.10 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI ~I METODE 11 inseamna.--. Urmind decupajele in vigoare (care au evident virtutile lor). dispunind de un statut istoriografic recunoscut. noua istorie. imaginarul este solicitat de mai multe discipline care au de mai multa vreme drepturi recunoscute in istoriografie si in viata intelectuala in general.chiar sub acest titlu . Pe de alta parte. si a culturilor. Intinderea si aparenta eterogenitate a teritoriului nu usureaza sinteza. in Dictionarul ~tiintelor istorice (1986). istoria imediatd. Aceasta a fost una dintre contributiile cele mai specifice ale scolii Analelor sau ale Noii istorii Jranceze. iar specialistul in istoria contemporana. antropologul. marxismul.! De atunci. durata lungd. editat de Andre Burguiere (in numele aceluiasi curent istoriografic. Contrast surprinzator cu istoria mentalitdtilor.. turilor. caruia Ii datoram con-tributii remarcabile in studierea imaginarului medieval. imaginarul stralucea prin absenta: chiar in momentul in care se inmulteau studiile . centrat pe Anale ~i Scoala de inalte studii de stiinte sociale). Noua istorie si-a prezentat . numeroasele lor zone de contact putmd lasa impresia ~ unei identitati aproape perfecte. sinologul de imaginarul chinezesc. a continuat sa se accentueze. istoria mentalitati~ lor sau.~ ginar globa1. Istoria religiilor. istoricii lucreaza pe segmente. Dar propriu imaginarului este chiar caracterul sau universal . medievistul se ocupa de imaginarul medieval. cam la fel ca burghezul lui Moliere proza. Chiar succesul mentalitdtilor a pus imagina~l i~tr-~ pozit~e delicata. 0 teorie generala a imaginaru~i presupune 0 intelegere deas~pra e~~cIlor -t.e t imagmaruI flUId. Surpriza a intervenit citiva ani mai tirziu. . La ce bun sa se dubleze un domeniu deja constituit? E in discutie si specializarea studiilor istorice. a rezervat un loc important acestei dimensiuni a istoriei.~ 1 . in primul rind. Le Goff.l!n 1ma~i~ar p~e~?A~catoto~a~~.canna istoncn u sondeaza ICI §l colo profunzl- I 1 J 1 . contrastul dintre multimea de cercetari si lucrari care lin de imaginar si absenta unui domeniu global si coerent. Chiar prin natura sa. filozoful i~i au partea lor. mai recent. nici 0 istorie a imaginarului (la singular). 0 actiune similara vizind promovarea imaginarului a sfirsit printr-un esec. Imaginarul erupe in toate domeniile: incepe sa se inteleaga ca cercetarea stiintifica sau proiectele politice nu sint mai putin afectate decit creatia artistica sau extazul mistic. si oarecum transisto~. eventual. istoria ideologiilor. In 1978. cit si la dreapta. istoria mentalitdtilor. la noi ~i la ceilaltil Dar de la premise la realizare este 0 cale lunga. structurile istorice). Esec sau ezitare imputabile (cu exceptia rezistentelor traditionale) mai multor motive. perceputa ca un domeniu autonom. jalonat cu atentie si pazit cu gelozie.

versitatea §i schimbarea. la limita. evise. Prezenta fortuita a unui istoric da din cind in cind acestor intruniri 0 anumita nota exotica. chiar in perr-:---:---'-~~-manente. ce este imaginarul? Pentru a ne apropia de 0 solutie. literati. el insusi discipol al marelui filozof al imaginarului Gaston Bachelard (1884-1962). fragilitatea / I L t acestui rationament ne sare in ochi. imaginarul n-ar treb i asimilat niei re rezentiirii realita!iL exterioare. Fiecare cultura propune propria sa interpretare a imaginarului si a raporturilor dintre acesta si realitatea tangibila. acesta se gaseste pretutindeni sau nicaieri.12 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI $1 METODE 13 mile. Marele medievist pare mai preocupat sa precizeze ceea ce nu este imaginarul decit ceea ce este. Sa recunoastem mai curind ca modul nostru de cunoastere a lumii. ehiar eea mai . a treia la atana. Si astfel. Spre deosebire de majoritatea istoricilor. a unei realitati pereeptitelieorreCl. ~i cu atit mai mult de la 0 epoca la alta sau de la 0 cultura la alta. rara indoiala. Imaginarul ar fi astfel domeniul falsului si al neverifieatului (sau al neverUicaJ:ril~ Aceasta definitie presupuIieUirp:ariu rationalist. Toate aceste figuri apartin imaginarului. Ratiunea a fost capabila sa nasca monstri nu mai putin nelinistitori decit cei imputabili irationalismului sau . imaginaruleste rupt in doua: pe de 0 parte. . filozofii si sociologii au scris poate mai putin despre imaginar decit istoricii. Unde este frontiera intre realitate ~i imaginar? De la un individ la altul. ni se pare ca universul simbolurilor a artine complet imaginarului. cit ~i de absenta ei.C1fcte-minima. presupune 0 interventie . % In ceea ee-l priveste pe Jacques Le Goff. Zeci de centre de cer~magin¥lllui~au constituit sub egida lui Gilbert ~ (nascut in 1921). culeg~rii sale consacrate Imaginarului medieval (L 'Imaginaire medieval.realista". acesta evita orice \ d~ Prefata. Pe de alta parte.miraculos". aprecierile vor fi intotdeauna diferite. primu d. " sociologi. Din neferieire... Colocvii si publicatii reunesc filozofi. de asemenea. ratiunea no astra ~i stiinta noastra se hranesc din imaginar la fel ca orice superstitie "primitiva". ineontestabile.aamaginarului. Chiar in 1\ planul institutional. dar.. Cum sa valorifici drepturile unei discipline care u dispune nici macar de 0 definitie convingatoare? Dupa Evelyn atlagean.. Si. constituind ch1'liT-exptesia sa ce~ mai concentratasirtrai semnificativa. dar. de viata de apoi . orice imagine. au teoretizat mai mu1t. in timp ce prima ar fi oarecum neutra). orice proiect omenesc si orice cunoastere se inscriu. 5 Deci. Astfel.. In orice caz. Ar fi arogant si imprudent sa opunem cunoasterea noastra simplelor credinte ale altora. Antropologii. ei au conceput imaginarul ca pe ~omeniu distinct. trebuie sa se renunte la utilizarea A J ) ) I I . nu este eel mai rau dintre pariurile posibile (desi ar trebui sa ne ferim tot atit de Ratiune. imaginarului). in sfera imaginarului. ideologiile pot 1 interpretate legitim ca mitologii secularizate. Le Goff propune 0 distinctie interesaiifa ~i subtila intre categoriile medievale de ~at". imaginarului Ii apartine tot eeea ce se situeaza in afara realitatii concrete. ~i"magic" (a doua facind referinta la Dumnezeu.. nici simbolicului. imaginarul celor care privilegiaza . tn cautarea unei deflnitii Prima dificultate a imaginarului este pur si simplu chiar definirea sa. psihologi ~i psihanalisti. nu exists reprezentare identica cu obiectul reprezentat. in sfirsit. inca 0 data. 1985). 0 data ce esenta ultima ~i finalitatea Universului ne ramin ascunse. nici ideologiei/i 0 ast e de limitare ill' se pare cam drastlca. "domeniul imaginarului este constituit din ansamblul reprezentarilor care depasesc limita impus a de constatarile experientei si de inlantuirile deductive autorizate de acestea". imaginarul celor ce cred in structuri ~ire~laritati. dhiColo de inevitabile esuprapuneri. un imaginar care se lasa mai bine inteles si fixat in casetele DUmerotate ale unel strucfuri ferme $i dur"1bile. pe de alta parte. antropologi . el seocupa etfaiisfigurarea spatiului ~i a timpului.fie prin deductie logica sau experimentare stiintifica. trebuie~otomia real-imqginar si..

ei d~legaImtii co~micel n-ar sc a cu mmic caraeteru lsa ur agmar.. Imaginarul depaseste astfel cimpul exclusiv al reprezentarilor sensibile. totodata.ente m~e sint cele care se cristalizeaza in ceea ce se poate numi "arhetipuri". pur ~i simplu. ~m de generoase. ca omul este 1. Aceasta ducea la un impas. conceptualizare.gi~ rTIfrUIUl poate fi defiruta ca 0 istone a 'arhetipurilor.imaginat de Platon si reluat de Carl G.fie_fecundatEid8-rationa~t. fata de istorie. \-t:\ "programat" sa gindeasca. poate fi confirmat sau repudiat. permitindu-i sa incorporeze orice (cine ar puteajuriC[insa~i existenta noastra nu tine de imaginar?). . "cuvintul imagination (imaginatie) desemneaza.r 14 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGlNARULUI STRUCTURI !>I METODE f \ r J Ratiunii ca masura pentru orice. din urma fiind proiectia unei constiinte (I~tia. dimpotriva. o cunoastere degradata. acelasi filozof a depreciat im~ea. i~i gaseste acolo puncte de sprijin sau.. Istoricul este intotdeauna in cautarea diferentelor.. Imaginarul este un produs al spiritului.. in care materia se schimba. dar contururile ramin. imaginatia tr~buie sa.. dar este. care au scos in evidenta dimensiunea simbolicd a imaginii . dimpotriva. distincta de perceptia senwna1~or coiic~ete~si ?e ~onceptu~liz~ea 1 ei 0 rbstracte ~d de la aceasta tnada: perceptie. Chiar Vi~' (. in limba franceza. nici un argument in favoarea existentei sale. chiar daca nu percepem inca substanta ima~ui. Dar nu 'este treaba noastra sa-l investim cu un sens transcendent. Jean-Paul Sartre (1905-1980) a inteles corect diferenta esen_tiaHi dint~e per~ine. Ce este mai complex si mai riguros decit 0 utopie sau 0 religie? Pentru a ajunge l~ar (eel putin la expresiile sale eel mai bine structurate). agmaru I' se amesteca in realitatea exterioara ~.. Chiar aceste permru. sa simta ~i sa viseze intr-o maniera~~ bine definita. produsele sale se dovedesc a fi de 0 mare complexitate ~i chiar de 0 incontestabila rigoare teoretica. Dife- mm mult declt un de ozit de ima l -¥- f ! . in esenta sa. imagini percepute (si inevitabil "adaptate". unui vag inconstient colectiv printr-o justificare psihanalitica. impartita intre inte~ (sau prea) restrictive sau. imagini ela~e ~i ideiabstracte structurind aceste imagini. Concordanta sau neconcordanta sa cu ceea ce se gaseste in afard este ceva secundar. 0 \ pro uc ie mentala a reprezentatiilor sensibile. dar faptul de a crede in Dumnezeu nu este un argument impotriva existentei lui Dumnezeu! Nu este. problema este de a sti daca se lasa sau nu imaginarul cantonat in zona exclusiva a imaginatiei si imaginatia in zona exclusiva a imaginilor. Raportul imagine-~alie-imaginar prezinta. totusi. tmaginatie. Stirn bine ca acest termen . considerind-o ruda saraca a adevaratei cunoasteri. Imaginarm. Vnii cred in extraterestri: una dintre expresiile cele mai pitoresti ale irnaginarului contemporan. El cuprinde. propunem recurgerea la arhe1 \ tip.. fata de lume. ceea ce priveste imaginarul. dispunind de propriile sale structuri si ~a sa dinamica. I ~r 0 Imaginea este deci mai mult deeit 0 "umbra" si ima a' a ini. nici sa-l aplicam. chiar daca nu este lipsit de importanta pentru istoric.. Sa definim deci arhetipul ca 0 constantd sau 0 tendinta esenfiala a spiritului uman. de asemene~~ Jean-Jacques Wunenburger. 0 ma1!jJa.!!i.-~ de alta parte.are._..este privit adesea eu neincredere si chiar contestat. Dar. ca Jung. Aceasta credinta nu are nici 0 legatura cu existenta sau ~ inexisthime~tabextrat~re~trilor. SaQ:Ul. intelegem deja mai bine echivocu1 conditiei sale. un mediu ostil. un fel e "umbra" sau de . ca~~_al al celei ".fantoma". pentru ca nu exista imagine identica cu obiectul). ~ Pentru a taia nodul gordian. Jung . obligat sa constate ca de-a lungul epocilor ~i al culturilor fiinta umana si comunitatile reactioneaza intr-o maniera mai curind similara fata de viata. el constituie 0 realitate independenta. Este 0 s~hem{j de-Ofganj. Pentru moment. evitat multumita mai ales contributiilor lui Gaston Bachelard ~i ale discipolului sau Gilbert Durand. e confrunta cu ea. de altfel.apaJ:tin~narului. EI actioneaza asupra lumii si lumea actioneaza asupra lui. Ni se pare. 1936. ca elemente co~~titutiv~eale imagina~lui: sfoii~ Ima.___ si dinamismul organizator al imaginatiei.

1& Ggffdrnuntii. structurata de arhetipuri. Asupra acestei probleme.t. /J 1 . smdiat inti-una dintre carti e sale (Nasterea Purgatoriului. ]. Aderca. Nu poate fi yorba de 0 !l~0gresista a -imagina+i-e. 1981).. ca. imagin~ in intregime intr-o dubla ~j antago .). cit si socials. Este ~ul rind perspectiva antropologiei structurale si a psihanalizei. :r ¥ f . dictie intre acesti tenneni.. Dar intilnirea celor doua orientari nu va avea loc miine. politice si mentale (declinul puterii temp orale a Bisericii.. 1977. ea n-are nici 0 legatura cu "atemporalitatea" . EI si icoaIa sa au incercat sa umple in parte pra~tia care-i separa de istorie. Isto/ \ ria nu explica continutii menla arhetipal. tocmai pentru eli arhetipurile sint J~StruCturi deschise. Gindirea sdlbaticd. tentati de "durata lunga". StrueturUe antropologiee ale imaginarului (1960). ~ istorica a miturilor ni se pa~ ca ar tr~insa [. Carl G. nista motivatie: pedagogia imitatiei.Durata lunga" se inscrie tot in timp. Claudel&TI.). Ed. \ 9~i 0 istorie foarte dinamica. in general..i mane". imperialismul imaginilor si al arhetipurilor tolerate de ambianta sociala.ilara.. in ciuda diferentelor care separa analizele lor. dar ele se dovedesc a fi minime in raport cu unitatea fundamentala a spiritului..modelele imaginarului tin de ~tiinta. pe care a doua tinde sa Ie anihileze in favoarea . Prima nu intelege sa renunte la tendintele arhetipale. precizind ca .structurilor din lumea noastra.' 0 Modele contra arhetipuri: un astfel de model ar fi. produse de co~stantele spiritului uman. (Sa observam. de M. v [stone a arhrmo.u lor. 1958.. Gilbert D an ~l Jacques LeGo . 1962) sau Gilbert Durand. Geneza acestei antfcamere a Paradisului este datata istoric (cristalizarea definitiva in secolele al XII -lea ~i al XIII-lea) si puternic legata de un complex d-e evolutii sociale. istoria insa~i tinind de domeniul imaginarului. l • G.-Strauss (Antropologia structurald. ca "orice explicatie evolutionista sau . in Franta... ] atit psihica. 0 interpretare a imaginarului centrata doar pe modelele istoric delimitate l-ar plasa intr-o dependenta sem- J~. se combina intre ele si a1 carer ~~ cont~ut se 'ia~ptea:a continuu un~ ~~dlu ~o~ial.. Estompar~ a Infernului din spatiul crestinatatii occidentale ar putea fi abordata cu 0 metodologie siID. Pe de alta parte. privilegiaza elar formele csistalizate ale imaginarului. Dar.medelul. S cturile din lumea de apoi se schimbadupa.16 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI SI METODE 17 rentele sint cele care atrag privirile. nu s-ar putea pune la indoiala "universalitatea [. a marilor «arhetipuri»".antiistorice" din 1960. chiar cele mai sofisticate dintre constructiile spiritului pot fi simplificate. antropologia a devenit mai sensibila la metoda istorica.s~hirnbator. ostilitatile ramin deschise intre ~'" structuralistii puri si duri si partizanii istoricitatii. Cum sa-i ceri unui istoric sa aiba incredere intr-o metoda susceptibila a-i devaloriza viziunea asupra lumii si a-i desfiinta profesiunea? Intre timp. descompuse ~ireduse la arhetip.. dupa Le ~ Goff~riul. s-au ocupat cu mai multa insi~ de structurile durabile. Univers. rara cea mai mica concesie. strueturala 1 dznamlea: n1&l_Q_fOllu . dar si fantezii adverse de revolta datorate refularii unui sau altui regim al imaginii prin mediu si momentul istoric". valorificarea conceptului de responsabilitate indiviliuala etc. Tr. totusi. Si mai ales. "ideologia suspectg a arheti urilor" (referindu-se la Gilbert Durand)... pp. care incearca sa recupereze in s a iu1-timp de dupa moarte ceea ce a pierdut dinin~ta. Gilbert Durand si-a nuantat judecatile . 8* u Un astfel de rechizitoriu anuleaza pur ~i simplu istoria sau o lasa doar sa se ocupe de detaliile an edotice. Durand. in fi~ica. Primul afirma rara ocolisuri in lucrarea sa clasica. Orice dezechilibru in favoarea sau in deIa:voarea unuia sau a celuilalt ar falsifica gray perspectiva. . Istoria irnaginarului este 0 istorie structural a pentru ca. 332 si 337 (n.modelelor" istoric determinate. de asemenea. pina la urma.? Trebuie spus ca. arhetipurile de elucubratia mistificatoare".. Lupta este simbolizata prin cei doi mari patroni ai irnaginaruiui care sint. Structurile antropologice ale imaginarului.1n orice caz... care evolueaza. ---t:::: . istoricii. Bucuresti...

ceea ce este chiar in spiritul Scolii Analelor si metodei lui Jacques Le Goff in particular. modelul purgatoriu/ lui concorda perfect cu spatiul-timp arhetipal al lumii de apoi. j Ii' Nimic nou. Razboiul nuclear cu numeroasele sale seenarii imaginare incepe cu un eveniment real: bombardamentul atomic american asupra Hirosimei pe 6 august 1945. totul este nou: imaginarul de-a lungul istoriei Tirnpul nostru beneficiaza de 0 gama larga de mijloace susceptibile sa distruga lumea. Nici chiar onceptul de "durata lunga". hrana ~i materiile prime deveneau insuficiente. pronuntindu-se ~ categoric impotriva tendintei de ada cu tifla oricarei insertii temporale in analiza structurilor mentale. in aceeasi epoca se instaleaza nelinistea demografica. totusi. uneori cu o precizie extrema. Alain Corbin situeaza spre 1660-] 675 inceputul un .n ./ !/ .. ca si in antropologie) atrage.agresa din ce in ce mai violent mediul natural. Pentru aceasta scurta demonstratie. Astfel. in realitate. nicicum marcati de timp sau de spatiu. "primitivii" sai sint toti la fel. populatia lumii a treia. de istoricul Fernand Braudel. cu exceptia interpretarii imaginarului.imputabila unui angrenaj productiv prost conceput . Ceea ce i se reproseaza lui James George Frazer (1854-1941). In 1972. Dar reactia justificata la acest gen de uniformizare conduce uneori la un univers farimitat. ~ifCS. pina la urma va trebui sa se acorde acelasi credit principii lor opuse. Arhetipuri. Iminenta unei catastrofe ecologice incepe sa se impuna constiintelor incepind din 1960. \.~ ~ L-_--A v-' . nu i se pare suficient de fm pentru a explica turnantele decisive.\ Doua exemple scoase din imaginarul contemporan ne vor ajuta sa intelegern mai bine problema. Aparitia lor poate fi datata. nu ar trebui sa se puna problema in termenii unei alegeri intre irnuabilitate si miscare. evolutii care avea sa sfirseasca prin a disi~arepulsie provocata de spatiul maritim in favoarea unei mai noi "nosta gn a tarmului":' Metoda istorica (in istorie. t/ V are cite ceva de cistigat. resursele ~i poluarea. ~Autorul amorseaza 0 dezbatere metodologica. ingredientele unui cocteil exploziv. 1750-1840). Sint tot felul de pericole (reale sau presupuse. Populatia crestea prea repede. OccT.. vom face apel la sfirsitul lumii si la fenomenul totalitar. Clubul de la Roma identifica. Tezele eentradictorii pot fi sustinute cu argumente la fel de convingatoare. autorul faimoasei Crengi de aur (The Golden Bough. nu conteaza) care joaca un rol preponderent in psihodrama contemporana. Refuz sau valorificare a timpului? Refuz sau valorificare a compartimente/or spatialel Duratd lungd sau faze de rupturd inscrise intr-un cadru temporal mai mult sau mai putin restrins? De fa t toata lumea are dreptate. ei gindesc ~i actioneaza absolut identic. intr-un fairnos raport. care ramine saracita ~i deformata.. productia.-. de asemenea. modetes: manifestari specifice nu sint dedt trei ni. populatia. "Nu poate fi yorba de a adera la credinta in structuril~ antr~pologi~~ a~e ~aginarului. liltrOdus. in care omul ii devine strain omului. atentia asupra capcanei intinse de asemanarile superficiale. indiferent de durata" 11: tacul unpotnva scolii lui Gilbert Durand este explicit./ vele ale unei singure consttU~ '. In cautarea "mecanismelor databile" cu un maximum de precizie cronologica.18 ~ ( PENTRU 0 [STORIE A [MAGINARULUI STRUCTURI ~I METODE G YJ / [ \ J - nificativa fata de structurile sociale ~i conditiile materiale.. 1891-1918). intre uniformitate si specificitate. poluarea . fenomen conjugat cu stagnarea sau reculul demografic al Occidentului). provocata de cresterea accelerata a populatiei lumii (mai exact. Figuri aparent invariabile pot indeplinifunctii diferite.I. Caci.iul si nostalgia tdrmului. in ciuda unei contradictii aparente.) $i mai marcat de timp este modelul propus de Alain Cor~in in lucrarea sa din 1988 consacrata "irnaginarului maritirn" (Teritoriul vidului. marele clasic al genului. Nu avem dreptul de a estompa diversitatile istorice ~i culturale. Toata lumea '• _.~ . cei cinci factori identificati erau alimentatia. Se pun in .

care se inscrie in schema eternei reintoarceri (tratata de Mircea Eliade. SUbaparente noi. El nu este decit vag sugerat de tiraniile traditionale. Fara nici 0 sansa de supravietuire. Elementele constituante ale arhetipului sint imprumutate din ciclurile cosmice si naturale evidente: succesiunea zilelor si a noptilor. poatemdiCa fie un drum continuu. Cea mai mare ca parte a omenirii dispare. sfirsitul existentei terestre cu 0 noua realitate. • ~i simplu. Apocalipsul religios asocia. imaginea mortii . vor avea poate un destin similar.jenomenul ta alitar pa!:~o caracteristica a secolului al XX-lea. Este suficient sa se evoce Apocalipsul .~iinca rnai putin in Antichitate sau in Evul Mediu .este orchestrat printr-o uriasa conflagratie. Nils-ar putea rrumma11zlri'anct1a speclfica a . c~ ca si ele pot fi descompuse in elemente arhetipale.P Dar simbolul arhetipal al cercului este in concurenta cu simbolul nu mai putin arhetipal al liniei drepte.a survenit spre 1980 si ramine in continuare vedeta. de asemenea. Moartea individuala devine moarte colectiva. structuri evident vechi. lata solutii care par a fi de 0 incontestabila modemitate. stiinta sau religia. Este sfirsitul pur lata. La fel. totusi. de pe alta parte. Razboiul nuclear este Potopul timpului nostru. Toate ingredientele stiintifice. istoricul are tot dreptul sa scoata in evidenta noutatea fenomenelor ~~noi~rturi di~~e istoria . Aici ne aflam in fata unui imaginar stravechi al sfirsiturilor lumii. In acest din urma caz. doar ) in timp ce irsitul lumii are 0 provenienta . cum ar fi ciocnirea cu 0 comets sau un meteorit. acela de a domina lumea pentru a pieri stupid in culrnea puterii.20 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI ~I METODE 21 \ joe. 1907-1986. a fazelor Lunii. angoasa tehnologica. extinctia speciei.apocalipsurile -. a anotimpurilor si vegetatiei . tehnologica si poluanta). 1949).~-' ~indepartata. Cei doi stapini ai Terrei. dimpotriva.--slenafllie care ii sint orrsacrate-Isimulari strategice.una dintre obsesiilepermanente ale imaginarului ./JJ. Dar se imaginasera deja alte scenarii servind aceluiasi proiect: distrugerea lumii. si pericole cosmice. in care sfirsitul lumii . conexiunea lor cUpolitica.definitiv . fie. fictiuni literare sau cinematografice) it situeaza in perspectiva unui ~t !Jllu"!:!:l. Sfirsitul desacralizat. caracterizind 0 civilizatie (partial) desacralizata. daca este cu adevarat "total". Acest mit. Aceasta din urma. Aceasta Ii lipseste foarte des Apocalipsului nuclear (sau altor apocalipsuri contemporane). deschizindu-se intr-un nou ciclu al istoriei. Sfirsituri si renasteri se succed pe parcursul unei istorii (cosmice ~i umane) ciclice. sfirsitul absolut al omenirii. situata intr-un univers transfigurat. dezastrul ecologic: ar fi sfirsitul civilizatiei (al civilizatiei modeme. dinozaurul in trecut si omul astazi. Cu putine excewr. dupa anumite scenarii.cPDlPlet. studii stiintifice. aplicata mersului omenirii. Dar. Sfirsitul. in Mitul eternei refntoarceri. si Potopul.rea~a" ~i s~cturile imaginarului.. Razboiul nuclear poate insemna. nimic nu este mai justificat decit reducerea scenariilor actuale ale sfirsiturilor lurnii la formule arhetipale. Afacerea dinozaurilor . tehnologice ~i politice ale epocii noastre sint reunite aici. declinul Occidentului si ridicarea "altora" reprezinta fl@ri noi.un razboi nuclear sau 0 natura degradata de poluare. In consecinta.rnarilor temeri" contemporane.disparitia lor "brusca" de acum 65 de milioane de ani .. dar nu al omului. nu pare sa fie insotit de nici 0 solutie compensatoare. Potopul sau razboiul nuclear apar ca simboluri secundare si derivate in raport cu aceasta schema originara a lumii. dar aventura umaria continua. povesteste distrugerea omenirii urmata de renasterea sa multumita unui grup restrins de supravietuitori. Unul dintre cele mai vechi si mai universal invocate este Potopul. civilizatia se prabuseste. Nimeni nu si-ar fi imaginat inainte ~ sfirsitul secolului trecut . Nici acestei posibilitati nu-i lipsesc precedentele. un sfirsit brutal si definitiv.. care difera simtitor de timpurile Potopului sau Apocalipsului cu vocatie strict religioasa.este proiectata asupra destinului omenirii. in diversele sale variante.

in general. Lenin.. fiinta biologic impura conform doctrinei naziste) ~i coeziunea unei comunitati eliberate de elementele sale indezirabile apartin. Solutir------.Jmaginar totalitar" extrem de virulent. yin de departe. de propaganda. personificata prin Messia sau prin Salvator (sau prin An. materiale arhaice. dar molecule1e constituente ramin aceleasi.1 I __ - - ___ 22 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI $1 METODE 23 teroarea iacobina 11anticipeaza prin sistemul sau de "partid unic".unul dintre c1ivajele cele mai profunde din istoria civilizatiilor -. la nivelul esential.si comunismul si-au propus nu numai stapinirea oamenilor. Seful carismatic (Mussolini.ri£m. in ciuda aparentelor laice.tiQ_rist entru adversarii ~ p Astfel se face . Sint cele doua principii fundamentale ale Universului care Iamuresc de asemenea. de supraveghere si de represiune care lipsea epocilor anterioare. Materiale arhaice. mai bine decit orice demonstratie. ). nu ) se exclud citusi de putin. sa notam rapid' citeva elemente arhetipale. care se confrunta chiar cu istoria si cu limitele conditiei umane. desavirsirea spiritului uman. nazismul. materialiste ~i stiintifice.apropierea de sacru.~rimul rind. regulile si logica irnaginarului. dar nu mai putin prezent in ideologii structurate ca adevarate religii (dihotomia dintre Bine si Rau.. daca nu vrem sa retine~ dec!t esenta. Sfirsitul lumii este astazi incomparabil mai diversificat ~i mai sofisticat decit potopul sau incendiul universal. Stalin. secularizate. constructie noua. in . exprimata in Societatea deschisd si dusmanii sdi (1945). apartine si el unei linii arhetipale. prin imagini arhetipale cum ar fi insula sau caverna (si mai esential inca. componeasele sale. Acesta este s bolizat. mai complexe pe masura ce avansam pe drumul istoriei.Panta rhei" (Totul curge). Dar. Este un proiect ce urmareste evadarea dintr-un spatiu turbulent ~i imprevizibil si refugierea intr-un perimktru p!_otejat. Mao . ci.n Construe 'e noua. Refuzul istoriei si dorinta de a-si depasi conditia par sa defineasca reactiile universale ale omului. Criza seeehrhrr+-c. Experienta incompleta ~i efemera fata de modelul totalitar desavirsit al epocii noastre. aceasta lupta contra lumii reale si contra isto . apt sa asigure armonia ~i fericirea. Tesaturile evolueaza continuu si devin. armonia universala). dar si prin afrrmarea unui . de asemenea. triumful unui adevar absolut. ca oricare tiranie banala. Respingerea CeluilaltWu~manul de clasa in sistemllicomunist. fairnoasa expresie atribuita lui Heraclit. Cuvintele din Eclaziast: "Nimic nou sub soare" si . sfnul matern). figura ~ispensabila sistemului si imaginarului totalitar. Regimurile totalitare contemporane depasesc cu muIt prin complexitatea lor schema simpla a milenarismelor traditionale sau a utopiilor (rara a mai vorbi de simbolurile arhaice).si in special nazismul ~i comunismulsint un fel de milena. Fara a avea pretentia de a face 0 trecere in revista completa. Este visul recurent al unei societdti inchise. un sacru deformat si corupt. \ Daca experienta totalitara apartine in mod esential unei istorii recente. structurilor arhetipale: cautarea Unitatii ~i dialectica raporturilor dintre Noi ~i Ceilalti. pentru a ne referi la teoria bine cunoscuta a lui Karl Popper (1902-1994). organizarea sa "industriala" a represiunii. \ .ei s-a manifestat (si continua sa se manifeste) prin ideologiile si miscarile milenariste (propovaduind instaurarea Regatului mesianic de 0 ~ani). Pe plan religios. Fascismul. in cultul sefului sau in ritualul ££remoniilor. prin crearea unei lumi noi si a unei /noi fiinte umane. Hitler. ile totalitare ale secolului al XX-lea . pentru a cita cele doua solutii traditionale obisnuite. Cvasiperfectiunea totalitarismului se explica printr-o capacitate materiala de organizare. rateurile civilizatiei tehnologice. sfirsitul lumii ramine intotdeauna acelasi ~llumii si eva~ darea din istorie se inspira din aceleasi fantasme de la 0 epoca la alta. schimbarea cursului istoriei si modificarea naturu umane. de tip tribal. dar si potentialitatile sale reale sau presupuse s-au sublimat in idealul unei depasiri a istoriei. al XX-lea . opera sa de ideologizare si de mobilizare generala.

dar fundamental falsa. evident. dar:-est~topit i intr-o matri a s ecifica. pe de 0 parte. Vor avea ei dreptul sa deduca din aceasta incontestabila obsesie un eataclism real? Pentru imaginar. subiect asupra caruia vom reveni. 1933).I~ Istoricii epocii noastre cad uneori ill aceeasi capcana atunci cind incearca sa identifice faptele istorice sub spoiala legendei. modificindu-le. desenata plecind de la trasaturile bine cunoscute ale figurii umane. Cum sa confunzi un arbore sacru cu un a ore obisnuit? Cum sa confunzi caracatita terifianta imaginata de europeni sau caracatita erotica a japonezilor cu foarte banala caracatita . cele patru volume din Cdldtoriile pe mare ale lui Ulise. 0 legenda poate contine. Materialul sensibil manipulat. a temelor. frinturi de informatie istorica reala. istoricii si filozofii greci au inceput studierea rationalista a miturilor. partial inventate sau eompozite. in consecinta. foarte probabil. Cu mal mulnleCloua m~rma. Ne blocam intr-o falsa intrebare daca vrem sa-mU!rpretam imaginarul eu orice pret prin realitatea concreta sau sa reeompunem realitatea concreta plecind de la imaginar. Acesta este sensul demonstratiei lui Georges Dumezil privitoare la fondarea Romei. . Nu conteaza materialul. retragindu-le de pe scena. de asemenea.Taptele si personajele se inscriu. Ancheta seducatoare. elenistul francez Victor Berard (1864-1931) si-a propus sa urrneze drurnullui Ulise. turi/e. Rezistenta fata e real se manifesta uneori printr-o capacitate remarcabila de ne. Nu se vor inventa niciodata culori noi. dimpotriva. nimic nu este mai caricatural decit sa vezi in imaginar 0 sim la travestire a realitatii. A reperat pe malurile ~i insulele Mediteranei toate locurile descrise de Homer si a strins intr-un album frumos 0 bogata colectie de fotografii atestind 0 corespondents frapanta intre descrierile din poem si peisajul actual (vezi. si suplimentul sau iconografic Pe urmele lui Ulise. care se stabilesc prin intermediul "c1imatelor mentale". scotindu-le in prim-plan. Reale sau inventate./ difera esential de materialul realitatii tangibil .1927-1933... pentru ca un razboi n-are nimic miraculos: daca i se ia lui Homer miraculosul. sau. 0 figura necunoscuta va fi. evident. ramine acest razboi". ci doar combinatii ale culorilor existente. intr-o tipo!ogie ideald. dar este yorba de raporturi foarte fine. si nu prin invazia brutala a faptelor in domeniul eterat al splritului. fie ca este yorba de razboiul troian sau de fondarea Romei . Pentru ei.24 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI SI METODE 25 Imaginar ~i realitate La inceputul secolului. Intre eele doua registre.s_area~lor sau de inversare a semnificatiilor acestora. Sa presupunem ca istoricii nu vor dispune peste citeva mii de ani de cit de un corp de povestiri "nuc1eare" ca singura referinta la jumatatea eelui de-al XX-lea seco!. . sa negam raporturile sale cu "realitatea exterioara". ' . in acelasi tim rezistenta la ~~i dialogul eu . pilla la urrn .aova'[ii a autonomiei imag1llimilui si --------- ~ r . . persi~eturilor.imaginar nu . Imaginarul poseda propriile sale structuri si propriile principii de evolutie. Eseu despre logica imaginarului (1973). pma la urma. Dar ea poate.. in legatura cu aceasta. a modele lor. Exista.de. i acestea prezinta 0 autonomie incontestabila.reala"? Roger Caillois (1913-1978) a demonstrat tot ceea ce Ie separa intr-un studiu exemplar: Caracatita. Ar fi absurd. sa se hraneasea exc1usiv din arhetipuri. secundar. decoruri si situatii ce vor trebui sa se lipeasca pe lumea concreta.reaful". Se poate eonstata. Un mit istoric va pune in scena personaje. 0 utopie nu va face altceva decit sa dispuna altfeI anumite componente ale rap orturilor reale dintre oameni. punctul ~are ramine. Metoda lor nu era prea sofisticata: r 'fr -· ei evacuau pur si simplu fabulosul si pastrau restul.. si pe de alta parte 0 reelaborare permanenta care adapteaza aeeste teme si mo e er:itmurilor vietii istoriee. model perfect pentru c~t cu imaginarul. interdependentele sint numeroase si schimburile permanente.razboiul troian existase.

Urmind aceeasi schema mostenita. a ignorat superb propria sa descoperire. Desigur ca substanta arhetipala este bine fixata ill spiritul uman. Strategiile sale urmaresc controlul wnii concrete pn"'ii1n1aptareamodelelor ideale ineifii or materiei si circumstantelor schimbatoare ale istoriei. imaginarul j@aca un rol comg. unei istorii a ideilor politiceo.criza ii amp lifica manifestarile.. de exemplu. intr-un evantai foarte larg. Fiecare este susceptibila sa structureze 0 istorie globala. Temele sale sint rebele decupajelo~ traditionale: epoci istorice. personaje providentiale. Poate fi privita din punetul de vedere al demografiei.ent in con~i~erare ~~. Globalitatea imaginarului Imaginarul este omniprezent. navigatorii au cautat in van. nimic mai deli cat decit sa propui un repertoriu. dm: c~~abjla sa ofere 0 viziune globalizanta asupra omului ~l evolutiei sale. Ima~inarul unei societati est<:(global ~i coerent. Cum sa lirnitezi. sa faca pavaza impotriva temerilor si sa inventeze so~ alternative. Argumentele contrare au fost transformate sistematic in argumente favorabile (fiecare insulita descoperita devenind un segment allitoralului cautat) pentru simplul motiv ca schema ideala presupunea 0 masa continentala australa simetrica lumii septentrionale.le ~storiei. unei istorii a literaturilor. irnaginarul poate fi folosit ca un barometru foarte sensibil al evolutiei istorice. ~~ ( J V 'I ~ La inceput au fost arhetipurile. care se intinde de la ipoteza ce-si asteapta ~ verificarea pina la fantasmele cele mai insolite. dar modul de coneeptualizare. unei istorii a artelor. u este vorbadea nega legitimitatea unei istorii a religiilor. exacerbari ale alteritatilor. partajarea acestuia conform unor criterii apartinind altor discipline si metodologii se traduce printr-o fragmentare daunatoare si metodologic defectuoasa. de disociere sau de amalgam are a elementelor sale depinde . al mentalitatilor. un motiv literar sau cinematografic. am spus deja. Intr-o lume reala care nu poate decit sa deceptioneze. Explorarea globului la inceputul epocii modeme ne ofera 0 ilustrare frapanta. Istori_~ui eSJ5'-!1n~ re a~~tive. Se vede in general ceea ce se doreste sci se vadd si se invatd ceea ce se stie deja. a i se slibstitui. doua sau trei secole. Sfirsituri ale lumii.. orice proiect. 0 credinta de tip religios? Cercetatorul imaginarului este condamnat la eneic1opedism. unei istorii a stiintelor.. darmai ales pe~de]e de. E1 actioneaza peste tot ~l oncind. utopii. totusi. din moment ce se doreste intelegerea imaginarului. dOIi1eiiIiPa~are-a1e IS onel. care ar fi trebuit sa acopere emisfera sudica a globului. 15 Scopul imaginarului nu este. Trebuie sa incepem. Totusi. orice actiune poseda 0 dimensiune imaginara. pentru ca aeeasta nu corespundea imaginii acceptate a lumii (illcare nu figura continentul american).o. Columb. descoperitorul Americii. marele continent austral.~ivilizatii. sacrulla sfera exc1usiva a religiilor? Milenarismele si mesianismele apartin mai curind domeniului religios sau celui politic? Viata extraterestra ar fi 0 speculatie filozofica. prin a le sublima esentele. Astfel. chemate sa compenseze deziluziile. de buna seama. Fiecare p~a~itate.26 ~ PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI SI METODE 27 J v\ a durabilitatii modelelor sale. milenarisme. sa anihileze realul psm_tru . cum a procedat Braudel. EXlst~per§Eective. Aceeasi tema se gaseste cam peste tot. 0 ipoteza stiintifica. perspectivele sale diverse. al faptelor si al structurilor politice . Opt structuri arhetipale ~ . practici oculte si multe alte formule care apartin unui fond cvasipermanent capata accente acute atunci cind oamenii sint deceptionati de istoria "reala". impulsurile sale se manifesta ill toate compartirnentele vietii istorice.ensator. Orice gind. Dar. o anumita geografie imaginara transmisa din Antichitate s-a dovedit mai puternica decit faptele geografice reale. Se poate trata istoria sub un unghi material ~i econOiitiG. Istoricii au obiceiul sa imparts istoria ill "domenii". Dar ar trebui sa se ia mai at.

culori. PciiiimfUi'$ireveriile voinlei). Daca am propune un .v- 28 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI $1 METODE 29 (ca orice reconstituire istorica) de perspectiva istorieului. Lui ii mai datoram. Arhetipurile identificate de Carl G Jun s-au dovedit rea pu~~toare. respectiv. dupa cum a remarcat deja Jung. sdgeatd in Zb01. sa acopere esentialul unui imaginar aplicat evolutiei istorice. ~ este un "aliment-arhetip". din schema ascensiunii si din arhetipul ceru- lui. Nu i s-ar Qutea acceptafara ryzerva anima. ~ W ~1 ~ 1 t. ascunzind structuri incomparabil mai profunde si esentiale.Jnventar" complet. intrinsecd conditiei umane. dar cu atit mai semnificativa fata de realitatea ~~'( evidenta ~itangibila. Pdmintul si visele repausului. lui Gilbert Durand. Gaston Bachelard considera cele patru elemente naturale . sau ascensiunea ~i ~ cdderea .. Acestea sint doar citeva exemple extrase aleator _1 . ziua si noaptea. adica de 0 diversitate de opinii. Insula.. si scnema. indizidualizat ~i fluctuant. pnncipiu feminin prdent in inconstientul masculin (si.investite cu 0 semnificatie transcendenta. Rudolf Otto (1869-1937) lega sacrul de 0 structura emotionala specifica: numinosum ("nurninosul"). oscilind intre solutiile sintetice si un inventar al detaliilor. Este prezent ~i in sacralizarea unei multimi de obiecte sau de segmente ale spatiului ("locuri sfinte" percepute ca "centre ale lumii").. EI trebuie sa urmareasca modul in care arhetipurile fuzioneaza in structuri _>i ~ conexiunile dintre acestea si celelalte structuri ~1 .eQd~a~~~ibi!a~~ . Este domeniul supranaturalului ~ial manifestarilor sale perceptibile care compun riiiraculosul./ -procese / ale istoriei. atenuindu-le. primul exacerbind contradlctllle. dar mai putin contestabil si mai eficace). ar putea asp ira la acelasf statut. preferam sa procedam la un d cupaj suplu ~i sintetic (mai "grosier" po ate .. sau "centrul ": ~ schema arhetipala miscarea circulard.Jiormoni ai imaginatiei" (titlurile lucrarilor sale rezuma un intreg program: Aerul si visele. ~i 0 distinctie neta intre trei concepte: arheti £II ca matrice uni_ {versala.. ar en ului cer ii corespunde schema ascensionald si 0 pleiada de simboluri: scard. simbolul. ~nts.dintr-un fond practic inepuizabil. care imparte domeniul in doua registre distincte ~i opus~ul diurn si regimul nocturn al imaginii. forme. r0ron~tiinla unei realitali transc. Cel mai mare efort de sistematizare ii apartine. Vinul. 1917). de asemenea. -----I k~ . Efortul de a le intelege si. .. elemente naturale. de la cele mai simple (totemismul. dimpotriva. campion fa sdrituriy. in jocuri rituale etc. generali re dinamica si afectiva a imaginii (astfel. cel de-al doilea. animismul.. de a le "capta" si a le detennina sa actioneze in avantajul nostru constituie 0 preocupare constanta a omului. Constiinta umaria se deschide astfel spre 0 lume de)imboturi: obiecte.Sacrul -. omul constient ca este conditionat de 0 forta distincta de vointa sa: Atotdiferitul (Das Heilige . Laptele. desigur. ar fi de-acum un ~ prea plin. el lucreaza cu un imaginar compozit si sofisticat. eel putin in anumite civilizatii. sau ciclul lunar. principiu masculin al inconstientului feminin). astre. pale: le-am mai intilnit. pentru a-I cita pe Gilbert Durand. in opinia noastra.. numere . Tot acest complex defineste 0 caracteristica mentala universal prezenta. tara indoiala. de asemenea. Psihanaliza focului. Supranaturalul poarta eel mai adesea amprenta sacrului. Opera clasica a lui Gilbert 'I Durand ne of era ce'arrtat bun a ilustrare a unei astfel de anchete. Arborele de asemenea. Misiunea sa fiind de a analiza societati complexe. fetisismul) la cele mai complexe (religiile politeiste si monoteiste). _ ~abila. S~ifesta intr-o multitudine de sisteme mitice. Lumea concreta n-ar fi decit 0 aparenta inselatoare.. Decit sa lungim Ijsta arhetl~ilor. sau negrul si albul. lata deci o t ansambluri sau structuri arhetipale susceptibile. Arhetipuri. cultul stramosilor. Mai ramine de vazut ce ar putea face un istoric din simbolul scarii.avion supersonic. Apa si visele. pestera sau sinul matern sint imagini arheti~ . Se poate diviza sau combina aproape la infinit: joe seducator.

este pedepsit sau recompensat (ca in religia crestina). din contra. ). sacralizateo Proliferarea sectelor constituie un alt fenomen contemporan sernnificativ. De la 0 etapa la alta sau de la 0 ideologie la alta. rezervate pe vremuri supranaturalului.'! Dupa anumite credinte. sau.). regi-zei. . El poate. prin ei. "noua societate" si . relativ de altfel. 7 Ce mai ramine din aceasta viziune arhetipala a unui uniyers "miraculos" in societatea tehnologica moderna. Omul buie sft creada in ceva. ci doar 0 "re~ire". care pare a se remarca tocmai prin demitizarea lumii? Oare sacrul este pe cale sa dispara. in primul rind.: de apoi. chiar proliferarea formelor sale "alterate". eventual. un conducator politic este carismatic.. Fenomenul nou este sfirsitul monopolului religiilor tradition ale ~i dispersarea sacrului. in acest din urma caz i se ofera sansa comuniunii cu Durnnezeu.). rege1e era rege prin gratia lui Durnnezeu.indiferent care de esenta superioara. istoria capata un sens superior. in sfirsit. Eroii greci erau semizei. Astazi. in timp ce altele se string in jurul adevarurilor noi (exaltind fortele psihice. EI traieste viata diminuata a unei umbre. iar vedeta unui spectacol sau a unui sport . el era uns. al depasirii istoriei si conditiei umane. Responsabilii moderni ai destinului natiunilor prefera sa invoce glasul istoriei. Din aceasta dialectica provine si interpretarea curenta a istoriei. stiinta ~i tehnologia. dirnpotriva. societatea materializindu-si in eroii sai visele ifjdealul. de asemenea. sexul. a peregrinarilor vrajitoarelor. el i~i continua oricum existenta dupa moarte.~' 30 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI 51 METODE 31 c. sa abandoneze putin cite putin spiritul uman? Supozitie aparent justificata prin refluxul." De fapt. rasa. suflet etc. regi. indiferent de meritele sau pacatele anterioare (Infemul clasic). unele ramin. orice cariera exceptional a purta amp rent a sacrului. singura in masura sa dea un sens lumii si conditiei umane... axata pe personalitati si actiunea marilor oameni. Jeanne d' Arc auzea glasuri celeste. vocabularul demonstrind continuarea unui filon magic. In aceasta privinta este foarte caracteristic succesul parapsihologiei.w /l L' Sacrul se afla. avea puteri taumaturgice). care nu este mai putin transcendent decit vocea divina. setea de Absolut nu s-a diminuat. reincarnindu-se succesiv in invelisuri cama1e dintre cele mai diferite (refncarnare sau metempsihozdy. aproape de fondul religios traditional. Este yorba. farfuriile zburatoare si extraterestrii . "dublul" se instaleaza intr-un tarim care este fie apropiat si deschis lumii celor vii (cultul stramosilor la primitivi). al credintelor si practicilor religioase. aparente. natiunea. ajungindu-se uneori la "topografii" si . constiinta planetara si cosmica propovaduita de "New Age". el va continua sa investeasca intr-o realitate transcendenta si sa-si imagineze semnificatii dincolo de tre- la inceputul secolului al XIX-lea. 0 noua distribuire a arhetipurilor. intotdeauna prezent.un star./J. Indestructibil si nemuritor. fie. de functia sacerdotal a ~ide cea regala: preoti. pina in secolul al XVIII-lea si chiar pina ~"Dublul ': m~i(r. Atita timp cit omul va ramine om. indepartat si inchis (Hadesul grecilor). spirit. dintre care unele s-au mentinut pina intr-o epoca relativ recenta (in Franta.Desacralizarea" n-a schimbat nimic esential. Nu exista nici 0 pierdere de substanta. la originea promovarii in imaginarul social (si in practica social a) a unei categorii de alesi destinati a servi ca intermediari intre societatea oamenilor si lumea transcendenta. sa ramina "ata~at" de lumea materials. rind pe rind. care cauta in fiinta umand puteri miraculoase. marcati de destin.viitorul luminos'' au fost. regi-preoti sau. Migratia "dublului" in lumea de apoi a stimulat tot felul de constructii imaginare. De fapt. Aceasta structura menia)iJreflecta convingerea ca trupul material al fiintei umane este dublat de un element independent si imaterial (dublu. mai mult sau mai putin. acesta s-ar putea desprinde de corp chiar in timpul vietii (explicatia calatoriilor extatice. a licantropilor etc. Monarhia s-a bucurat de atribute supranaturale. intr-o "realitate" .

) reflecta. dar. Astfel. ideologizat. Evocarea unei geneze semnifica intelegerea esentei si a destinului configuratiilor actuale. de asemenea. sensul istoriei ~i allumii. politizat. paradoxal. sa se trans- . evocind si reactualizind neincetat faptele decisive care au dat nastere realitatilor prezente: originile Universului (cosmogonie) si ale elementelor sale particulare. Orice raport interuman si orice discurs despre om tree inevitabil prin aceasta grila a imaginarului. Dupa istoria care a fost. destinul omului. al miturilor de Of'lgme) este sa arunce 0 punte intre trecut si prezent. societati diferite. carora 0 intreaga serie de mituri si de ritualuri trebuie sa le asigure coerenta (din timpurile primitive pina la ideologiile nationale moderne).. de la diferenta minima pina la alteritatea radicald. Iv\r1{. in acest sens. ale religiilor. sfirsituri ale lumii. Religiile. fascinanta ~i nelinistitoare in acelasi timp. corespondente intre microcosm si macrocosm). ~lteritatea. stiintele si ideologiile. fiecare in felul sau. sa ofere un maximum de coerentd diversitatii fenomenelor. in strinsa corespondents eu religiile. sau. . asociind astfel geografta imaginara. la crestini. dintre Noi ~i C~i se exprima printr-un sistem complex de alteritati. Divina Commedia a lui Dante). milenarisme. care-i asigura specificitatea in raport cu altii si ii confera garantia unei anumite perenitati. astrologia. se pot manifesta sau pot fi contactate.________ r'tX. viitorologia. Orice grup uman se recunoaste in miturile sale fondatoare. Omul aspira sa traiasca intr-un univers omogen si inteligibil. 0 cautare obsedanta si pic~atisIacuta. ideologiile incearca. cu .~nitat~a. ale natiunilor si ale statelor.'? Uni- Imaginarul divinator cuprinde 0 mare varietate de metode ~i de practici urmarind cunoasterea ~i controlul timpurilor ee vor sa vina. domeniu mitizat. Intr-un sens mai larg. Ocultismul. Intre lumea celor vii si cea a mortilor. integrarea omului in Creatie. credinta perpetuata din vremurile stravechi pina la spiritismul modern. Mitul androginului reflecta perfect acest mod de a concepe absolutul. tatea se manifesta la toate nivelurile.. Legatura dintre Eu si Ceilalti. numeroasele lui "departamente" si cu 0 organizare birocratica deosebit de complexa. exista porti care permit trecerea anumitor alesi de cealalta parte (tip de calatorie initiatica foarte frecventa in mitologie sau in fictiunea literara. interpretarile istoriei. nimic nu este mai prezent in constiinta oamenilor decit originile. Acest joe functioneaza in toate registrele. mai ales.'( J 32 PENTRU 0 ISTORlE A IMAGINARULUI STRUCTURI $1 METODE 33 . gindirea magica. teleologiile relative la univers sau la istorie (istoriecic'iica sau lineara. ale comunitatilor. cit si la scara cornunitatilor umane.. delimitarea nu este niciodata absoluta. aceasta din urma impingindu-l pe Celalalt dincolo de limitele urnanitatii. ca modele desavirsite . intr-o zona apropiata de animalitate sau de divin (fie prin deformarea unui prototip realf'£ie prin fabulatie pura).. infernul budist . Dar spiritele se pot afla si printre noi. istoria care \ ~. stiintele. Acest arhetip incearca sa supuna lumea unui pnncipru umficator. intr-un plan rnai general. filozofiile. biologia fantastica si utopia sociala. fiinte diferite. R~lul mitu~dato~are (sau. originile sint put~rnic valorizat~. In toate comunitatile. cind principiul masculin si cel feminin nu erau mca separate. profetiile..sociolcgii" foarte sofisticate ale Infernurilor ~i Paradisurilor (vezi. atit in sens cosmic (legi care guverneaza Universul. Ultima sa consecinta este 0 lume fdrimitatd. (j)Actualizarea originilor. progres sau decadents . I () Evadarea: consecinta refuzului cond~tiei umane si a istoOmul aspira sa se elibereze de constringeri. ale omului.. caracterizind. ilustrind armonioasa sinteza primordiala. Este in joe soarta particulara a fiecarui individ. alteritatea se refera la un intreg ansamblu de diferente: spatii si peisaje diferite. If?\Descifrarea viitorului. extazul mistic).

Exista._zulistoriei". de a dramatiza si de a investi fenomenele cu un grad inalt de semnificatie. sau.de a-~i impune vointa asupra mersului evenimentelor). Refuzul se poate manifesta intr-un mod pasiv (fuga din fata istoriei). sfintenie ~i bestialitate. si urmarirea unei evolutii diferite. diferente sau eel putin deplasari ale aeeentului. galaxii).spre omul "postistoric" de miine). Dialectica eontrariilor este caracteristica tuturor religiilor (cu un punct extrem in maniheismul iranian) si. masculin si feminin. Ele scot in evidenta 0 anumita fixitate structurala. si. al istoriei ~i al viitorului. fie dincolo de spatiul cunoscut (insule. dialectiea infruntarii si sintezei tendintelor opuse. interpretiirilor curente ale lumii. inca 0 data. este refractarii la istorie. rara nici 0 indoiala. dupa cum a remareat Claude Levi-Strauss. fuga inainte sau intoarcere la izvoare . gindirea salbatica. progres si decadenta. sa-si schimbe starea in toate variantele imaginabile: ascensiune (elevatie spirituala.-. mai ales. a Celuilalt.. yin si yang . VisuI de evadare ~i actiunea eroica se pot de altfel combina (ca in variantele milenariste). MLupta (si complementaritatea) contrariilor. abolirea istoriei reale. cu intregul sau cortegiu de mizerii. Astfel. Bine1e ~i Raul. tarimuri inde. in sfirsit. esenta ~i sensullumii si al istoriei. care sint umversal invocate si actualizate). Imaginarul e'¥ prin excelenta. puteri supranaturale. acesta i se aplica erfect. Conflictul eelor doua cetati invoeat de Sfintul Augustin sau dialeetica lui Hegel si a lui Marx (axata exact pe lupta contrariilor) nu sint de cit avatarurile unui arhetip .. ale omului si ale istoriei. apa si focul. sau activ si chiar agresiv (tentativa de a forta destinul. sau disociati in smteze contradictorii (idealism ~I matenalism. albul si negrul.. fie intr-un viitor purificat (milenarisme religioase sau secularizate).:ntale vizind val~rizarea timpului istoric (cu exceptia originilor. Fiecare dintre simbolurile sale poseda un corespondent antitetie: ziua si noaptea. dar. speranta in viata de dincolo de moarte. fie intr-un spatiu conventional (utopii)..34 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI 35 deosebit de putemic.. Polii opusi pot fi sau reuniti intr-o interpretare de ansa~blu . polarizat. planete. Evolutia cea mai caracteristica ar fi toemai adaptarea progresiva a spiritului uman la timp si schimbare. incercarea de a face inteligibile originile. dimpotriva. Solutiile sint cautate fie prin exaltarea inceputurilor (nostalgia virstei de aur).. cunoastere. dar ar fi inutil si in afara discutiei sa deplasii~easta dezbatere spre omul preistoric sau spre "gindirea salbatica" (sau . de asemenea. la rindul sau.supu~~ de~~ ~rinc~piul~i Unit~tii. eonstructie ~i distrugere. dorinta de a asigura lumii ~i comunitatilor un maximum de coerenta. partate. spirit si materie. eeea ce nu ne va impiedica sa facem apropierile ___ forme. Sa precizam eii ne propunem sa cuprindem doar epoca istorica. Inventarea unei alte conditii semnifica. Dar. uimirea si nelinistea in fata diversitiitii lumii. evident. deasupra deeupajelor eulturale si cronologice: credinta intr-o realitate de esenta superioara care dirijeaza lumea materials. Aceste mari structuri arhetipale au 0 semnificatie universalii. avansam pe terenul pe care ni l-am ales in momentul depasirii gindirii primitive si inserarii in adevaratul timp istoric. mai pufln bine tendint~. in general. Aceasta lupta disperata impotriva istoriei eonstituie unul dintre fermentii cei mai puternici ai istoriei insesi. Credem cli majoritatea structurilor mentale mellfionate ~mului in general.cine stie? . Pamintul si Cerul. Aceasta dispozitie dovedeste 0 tendinta puternica de a simplifica. (fieeare principiu suscitind. Cristos si Antrierist. atitudini contradictorii de dorinta ~i de respingere). in ce priveste "ren:. si. la 0 istorie fluida ~i din ee in ce mai dinamica. ). refuzul istoriei ~i tentativa de a evada pentru a se refugia intr-un timp invariabil ~i armonios. sfintenie) sau regresie (catre natura). strategii vizind controlul destinului individual. ascensiune ~i cadere. clasicism si romantism .

sau artistica. dar ei i~i situau zeii. Legaturile sale cu sacrul sint evidente. Modelele circula. de asemenea. Orice act corespun e un' l~Ct. pe de alta parte. ca hr~l. gradele ~i semnificatiile. rememorind nasterea universului sau a popoarelor. care cred ca Jucamle"Ie-au fost aduse de Mos Craciun.----_. mai ales cind fondul "salbatic" al mentalitatilor istorice se prezinta intr-o maniera manifesta (sau este astfel interpretat de autorii carora Ie consemnam opiniile).. in legatura cu aceasta. Astfe1. ca sef milenarist sau revolutionar. eroii si tirnpurile mitice intr-un plan diferit de viata lor adevarata ~i de istoria lor. in acest sens. care vine din adincuri. Imaginarul nu este omogen ~el este variat ca si viata. Trebuie. in general. Omul $i sacrui. Poti crede ca maninci ~i faci dragoste in modul eel mai natural din lume. unde se intilnesc arhetipurile principale. in a1 sau Homo ludens. Psihologii stiu ea gindirea umana nu este deosebit de coerenta. un joo al imaginarului.fecundari" si "na~teri". el apare ca un garant al unitdtii sau ca un nou fondator.. nirnic nu este gratuit. profanul si saerul. im~arul in sensul tare al euvintului. fiecare manifestare a imaginarului prezinta trasaturi inconfundabile. procedezi conform regulilor pe care imaginarul ni le-a intiparit pro fund in spirit. pot fi usor traduse in termeni sexuali. miturile originare sau fondatoare. Chiar in aeest dIn urma eaz. intr-o . se combina. de a mventa spatn ~ ~ireguli coerente si incarcate de sens. devmooesea receptacuIe privilegiate.___ - . 1938).. stiind insa ca este yorba de 0 conventie ~i lara a-si intrerupe legatura cu realitatea.simultan in doua planuri. precurn copiii. pe de alta parte. 20 Se poate trai foarte bine . EI intretine legaturi strinse cu sacrul (puse in evidenta de Johan Huizinga. de fapt. cartea lui Roger Caillois. se amplifica sau dispar.ceea ce ornenirea face dintotdeauna . Orice act ~i orice lucru pot fi preluate de imaginar. ornul este. nazism si comunisrn . Exista. dar.se afla in raporturi variabile cu mai multe structuri deodata. 1872-1945. care urmaresc transfigurarea istoriei).. Dar exista. o data ce se vorbeste despre . Imaginarul reuneste cotQ~_~le ~a~rea rationalists a 1WIlH€11~e separe. Sdrbdtoarea sau carnavalul sint receptacul~ale imaginarului social intr-o gama foarte larga. multumita unui sistem complex (si diferit de la 0 civilizatie la alta) de tabuuri ~i norme. ---tj -- . ------ Gradele de credlnta Mai trebuie specificate nivelurile. Exista un imaginar esential.unei aspiratii. Un mit precum cel al Salvatorului . la cartea deja citata a lui Paul Veyne). de reprezentari si de fantasme. Astfel. Veehii greci credeau in rniturile lor (trirnitern. Pe de alta parte. otusi. dupa cum dovedeste Edgar Morin: Les Stars. in care utopia si sacrul sintputernic concentrate (vezi. 1957). 0 solutie de iesire din istorie . Jocul nu este _pur~i simpl~~\ un joe. in timp ce componentele sale apartin unui fond comun si invariabil. 1939). Fictiunea literara. sa se inteleaga cli arhetipurile sint strins imbinate. Folosirea masiva a sarbatorii de catre regimun e 0 a 1 are e la dietatura iacobina la fascism. capabil sa disocieze cele doua registre: realul si supranaturalul. un imaginar eonsiderat \ la fel de esential. ci 0 maniera de a structura lumea. ehiar mai esential decit lumea concreta: modelul eel mai evident este eel al religiilor (inclusiv religiile politiee. Chiar si ccle mai elementare. sau cinematografica vehiculeaza valori si simboluri care Yin din adincuri (cultul vedetelor de cinema este pentru unii 0 obsesie. un imaginar conceput si per. chiar 0 religie. dar ~ica aceleasi jucarii le-au fost aduse de parinti. al realului si al imaginarului.pentru a relua Uilexemplu deja invocat . Omul poate simula ca traieste intr-o lume imaginara si sa creada in fantasmele sale (eel putin in timpul unei leeturi sau al unui joe).36 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI ~I METODE 37 necesare. conotatii sexuale sint identificabile in cele mai diferite figuri ale imaginarului (ceea ce psihanaliza ne invata de un secol).dovedeste potentialitatile sale. el propune uneori. t _ cepu fictiune. Ornul poat~rede in a~y"y'iiruri o_g!radiec torii.

mai apropiatde-ideologii decit de mentalitati (ideologiile nefiind. ~t de lucru. in afara imaginarului. din punctul de vedere al ima in . Imagi~oate fi distru oate fi doar dislocat ~i recom~us sub alte forme. Rationalismul Epocii Luminilor a reluat operatia pe 0 scara mai ampla. Oricum. .Q!soluti~ imagmaru u~in~-o ~ covirsttoare istorie a mentalitatilor. EI se afirma ca 0 alta realitate. wjm~l~. Un contramit nu este neaparat mai putin mitic decit mitul contestat. aici conteaza dow adevarurile imag~ i. imaginarul celorlalti).un~ intre~! c~lectie de i a ini sensi 'le. cu figurile sale conturate mult mai ctar--. T\ _.fun?at~ ~n~ c~ -ar aJun~e_ltD--.38 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI ~I METODE 39 lume atit prozaica.propria sa sinteza: nu exists 0 singura culoa1 ate de teo ~ care le sint consacrate in lucrarile de referinta ale lui Jacques Le Go i And~ Burggiere). utopii. Pina la urma. deformarile sau . imaginarul copleseste realitatea exterioara. tot ceea ce se indeparteaza mai mult sau mai putin de . Fictiunile de tot felul. al profetilor vremurilor noi. u-se l~ un nivel mai profund a1 constuntei ~l.. caracterul vag at conceptuluieste astazi resimtit ca un handicap. pare prea Rmin operant. Imaginarul. se distinge net prin anumite trasaruri particular~Spre deosebire de configuratia oarecum abstracts a mentalitatilor.mna im~l altora este 0 manifestare de into leranta. Impenahsmul mentalitatilor \ se hraneste in buna masura dintr-o imprecizie problematica (de) geaba se cauta 0 defmi ie completa si ~amplele articole ~ t'I'n1rh11n-J .. ----A cond. imbinata cu rea itatea tangibila. ~. Comportamentele sint dispuse de-a lungul unei scari. Nu este mai rational (sau mai putin rational) sa crezi in big-bang decit in Dumnezeu. fictiuni literare. sint ~se i complexe. de atitudinile "primare" ale spiritulu Lucien Febvr unea in opozitie "istoria entalitatilor" si "istoria. religji. de la acceptarea rara rezerve pina la refuzul categoric. Este cazul marilor mistici. iI>oteze ~tiintifice: ne gasim a un rove mal "e evat" . De doua secole. chiar daca-si trage seva din profunzimile mentalitatilor.SiSteme de alteritati. decit mitologii secularizate).poate oferi teme si mijloace de investigare de 0 mai mare precizie ~i finete. cu 0 multime de pozitii intermediare. La 0 extremitate. stereotipurile. planurile nu trebuie con--. ~~ginar.ni totusi ca domeniul lor tine mai ales de reactiile sihologice. prejudecatile. totusi. chiar mal JOS. imaginar ~i mentalitdti. adica 0 rupere de lu~~reta. vq:ga mentii1itatll9r apartine deja trecutului. uneori chiar deosebit de sofisticat. batalia contra imaginarului s-a impotmolit.. in cele din urma.in mc n trent. .Trairile mitice" reflecta 0 structura schizoida. Imaginarul.~ . cit si fabuloasa.fbnnalizat". Dar cine ar putea spune unde se afla Adevdrul'l Cel putin s-a constatat ca dem~uce direct la cristalizarea unor mituri. Pina la urma. ultima vreme intretine 0 ambiguitate in crestere. ima inarul res . rf-v:t~ A ~ v -( 1 ~te un concept care revme adesea cind este yorba \. Mai mult.. Limbajul curent ~i dictionarele vehiculeaza 0 multitudine de semnificatii. bifuzia fiecarei credinte in particular si receptia sociala sint. Expansiunea sa in '"' . miturile si contrarniturile se infrunta. lata un cuvint la moda. be fapt. Un s~gur lucru n~e po~te face: a trai rara imaginar. Filozofii greci ai Antichitatii au dat tonul prin incercarea lor de a demitiza miturile. 21 La cealalta extremitate se propune demolarea imaginarului (evident.realitate" pare susceptibil sa devina "mit". Ce este un mit? -omtre cele doua concepte. Fiecaruia . Se poate coW. Dupa ce i-a favorizat expansiunea. imaginarul se prezinta intr-un mod mult mai elaborat. diferenta este marcata de gradul de formalizare ~i de con~tientizare. foarte diferentiate ~i variabile. al celor contactati de extraterestri.noi. Mituri.~ei!o~". d~ nu mai putlii"Tealii (fecit aceasta. siru:m.

Chiar experimentarea cea mai pragrnatica este orientata de un sistem . reducind diversitatea si complexitatea fenomenelofbo axa privilegiata de interpretare. cit si la un cod etic (un model de comportament). eroi) sint trasaturi distincte ale mitului traditional. lara prea multe scrupule. definitii mai curind restrictive sint formulate de specialistii mitologiilor "clasice". in masura in care propun 0 schema explicativa a istoriei si scot in evidenta valori impartasite in mare masura. Retragerea (relativa) a supranaturalului lasa loc. de acest concept cu vocatie imperialista. Concepem mitul ca pe 0 constructie imaginard: povestire. Dar. Mitul ofera 0 cheie permitind accesul atit la un si~ interpretare. nu "materie". dar se prezinta adesea sub forma abstracta a ideilor ~i a simbolurilor. este mitul in sensul originar al cuvintului: povestire fabuloasa. e1 poate utiliza materiale adevarate sau ficti sau iidevarate si fictive in acelasi timp. in timp ce stiinta actioneaza prin inductie si experimentare.-conceptul de sursa se identifica (sau aproape) cu do~ris. un fundament mitic araeIDersului stiintific. in cazul miturilor. cu atit ne apropiem mai mult de perspectiva proprie mitologiilor. ~i permeabila il s~para de istorie. e1 ~~tioneaza prin selectie ~itransfigurare. lara nici o indoiala.arunca 0 punte mtre mit ~I ~tllntii.Jstoria se face cu documente": sint primele cuvinte din manualul. Exista insa. Functia sa cognitiva . Povestirea ca structura formala. mitologiile se inrudesc mai curind cu sistemele filozofice si cu ideofOgiiie. EI introduce in universul ~i in viata oamenilor un principiu de ordine acordat nevoilor si idealurilor unei socieati date. a a~evarurilor ascunse . Cum se pot impaca interpretarile extreme? Nu pot ramine nelamurite. 1898). Progresul ~i natiunea sint incontestabil mituri.24 Cine ar putea nega 0 astfel de evidenta metodologica? Dar ce este un . ea este deci dependents de 0 tendinta mitica. v- Sursele (I): domeniul scrisului . Formele si functiunile evolueaza. Miturile modeme pot sa continue acelasi filon (vezi. amprenta sacrul i si interventia foqelor supranaturale ~l a personaje or f~oase (zei. allui Charles Langlois si Charles Seignobos (Introducere in studiile istorice. Mitul este structurd. nici nu se poate reduce mitul exc1usiv la formula sa primara. "poe~.implijicator. pe de alta parte. de exemplu.Partea cea mai secreta a identitatii unei culturi este incredintata mitologiei sale". orientata esentialmente spre origini. dar nu cu orice d~cris. EI es e putemic integ~i -. ratiunii. important este faptul eli le dispune dupa regulile imaginarului. mtre "adevar" ~I .. Prin viziunea lor globalizanta. Cu cit mai mult se cauta raspunsurile la problemele-cheie ale naturii si existentei. de valori si de un anumit mod de percepere a lumii. Pentru ei. tara nici 0 pierdere de substanta. Dar diferentele dintre cele doua strategii de interogare a lumii nu sint mai putin marcate.. 22 Se presupune ca mitul reproduce \ 0 istorie adevarata. trebuie sa se construiasca in esential si intr-un sens simbolic.cautarea a?eva~lo~ p~?~de. Abordarea mitica este intuitiva. domeniul este practic limitat la societatile arhaice si traditionale.. eare urmdre#e mreh!gerea esentei fenomenelor cosmice si socia Ie infunctie de valorile intrinseci comunitdtii si in scopul asigurdrii coeziunii acesteia.40 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI SI METODE -}'\ exagerarile sint acoperite. dar aaeviirul sdu se vrea mai esential decit adeviirul superficial al lucrurilor. ci cu acela care "izvora" direct "---- . in timp ce sensibilitatea miticd ramine inseparabil legata de spiritualitatea umana. 0 granita nesigura . :E{)_ in Sa distingi.~eYa'r" constituie 0 abordare gresita a problemei.QQgunent? Pentru generatia lui Langlois si Seign06Os. repre'Zentare sau idee. mitul extraterestrilor sau multiplele versiuni ale Apocalipsului).23 Nu /' este-B"unclentsa deFormezi realitatea sau sa 0 reconstruiesti pur ~i simplu pentru a inventa un mit. ideologiilor . pnn ceea ce Marcel Detienne numea un proces ~ "de uitare §i de memorie". . faimos in timpul sau. stiintei.

42

PENTRU

0 ISTORIE

A IMAGTNARULUI

STRUCTURI

~I METODE

~,l_~

~'~,

dintr-un anume fapt istoric. Metodologia critica moderns este construita pe refuzul ima inarului, misiunea istoricilor fiind de a reconstitui aptele cit mai fidel posibil. Aceasta tentativa de demitificare a istoriei a avut partea ei buna, A separat eel putin lucrurile. A marcat cel putin distinctia dintre cele doua registre: concretul ~i imaginarul. Dar mar inaliz ea-acestuia din urma n-a fost deloc Jystificata; absenta sa nu putea decit sa saraceasca istori<Gi sa falsifice rationamentele, Faptul ca fondarea Romei nu corespunde cu legenda sa este un punct de vedere impartasit de majoritatea istoricilor. Dar acest lucru nu inseamna ca legenda ar avea 0 semnificatie rnai mica decit f~ndarea reala, Ea a marcat pro fund constiinta istorica a romanilor si cultura istorica a Occidentului. Oare originile istoriee 1 ale mariIor religii sint mai semnificative decit substanta lor mistica? Omul se hraneste cu mituri asa cum se hraneste cu piine si apa, Nu se poate concepe 0 istorie lara mituri pentru ca singura istorie pe care 0 cunoastem, cea a oamenilor, este putemic marcata de fortele imaginarului. 0 structura imaginara care actioneaza de-a lungul secolelor si al mileniilor poate fi mult mai esentiala de cit orice fapt istoric. Conceputa pentru a lamuri evenimentele concrete, metodologia clasica a trebuit sa fie largita si ameliorata pentru a se acorda cu noile piste urmarite de istoric. In timpul lui Langlois ~i Seignobos, conceptul-cheie al istoriei era doeumentul; D:§tiizireste roblema. Nu documentul este cercirecanalizeaza . ancheta, ci probl rna care se pune. Fiecare tip de ancheta dispune de sursele sale privilegiate si de metode specifice. Istoria imaginarului de asemenea. se poate lansa intr-o muItime de anchete lara a recurge citusi de putin la documentele traditionaIe, clasate in arhive. Ea le poate ignora deliberat; ea poate, de asemenea, sa Ie utilizeze; ea trebuie uneori sa Ie utilizeze. Nici un document nu este univoc; oricare poate fi citit in mai muIte moduri. Istoria imaginarului presupune, printre altele, un nou mod de a citi documentele considerate pe vremuri epuizate, pentru ca. nu li se cerea decit un singur tip de informatie.

Ca sa spun em adevarul, chiar conceptul de sursa este discutabil. Cuvintul exprima deja 0 iluzie: cea a unm r~port direct \ ,ia unei corespondente perfecte 1 re rezen . sa. Or, ca reprezentare, conditia sursei este apropiata de cea Qa~ii; nu este Yorba de oblect, ci de con~ 1m, 0 les_ ui. f1O@Inentul nu poate "tl~m'~menea unui lZVOr;dintr-un anume fapt istoric. El este mediatizat, el trece printr-o confliinta, printr-o grila' mentala si ideologica. Aceasta grila se jnterpune inevitabil intre fapte ~i ,,matenalizarea" lor prin scris. Istoricul imaginaru1ui are deci dreptul de a relua dosarele vechi. Chiar ~i in cea mai seaca marturie el va descoperi amprenta lisata de 0 anume viziune a lumii. Nu este mai putin adevarat ca alte categorii de surse, mai cu- ~ rind neglijate de istorici (eel putin pina intr-o perioada recenta), ii sint mai apropiate si, in general, mai utile. Pentru a ramine in domeniul scrisului, este yorba, in primul rind, de textele literare. Pentru 0 istoriografie preocupatij de (aptei i ta urse utin -repo.n1illtdabile; pnn inalta lor concentrare de imaginar, e1e riscau sa bruieze singura istorie care conta, cea a evenimentelor reale. Este exact ceea ce le face interesante pentru.isjpricul imagina~i. Ac~ parcurge uneoj] acela§L drum ca specia- ~ listul in literatura. Perspectiva sa este, totusi, diferita. Chlat in Viiiantele sale cere mai sociologizate, istoria literara nu poate dispretui 0 anumita selectare de ordin estetic.J)in punctul de vedere al istoricului imaginarului, excelenta literara conteaza rea .u' . ea este <mcum Mat pufm mstructiva decit reprezentativitatea. i, cum mediocritatea este mal reprezentativa ecit geniul, el trebuie sa se resemneze sa parcurga 0 lunga serie de lucrari de calitate indoielnica. Aceasta nu vrea sa spuna ca o capodopera s-ar gasi in afara imaginarului colectiv; nici un crearofiiiidepa~e~te limitele timpului s~chisoare mentaIa in care sintem toti prizonieri; el nu face decit sa exprime cu mai multa vigoare si personalitate gindurile si visele contemporanilor sai. In orice caz, manifestarile literare "medii", extragindu-si substanta dintr-un fond comun de sentlmente ~l de ./

~r

J_.::::)

44

PENTRU

0 (STORIE

A IMAGINARULUI

STRUCTURI

$1 METODE

cunoastere, si destinate unui public numeros si divers, constituie un teritoriu deosebit de favorabil vinatorii de fantasme. Cu avantajul suplirnentar ca aceste produse mai putin "individualizate" pot fi mai usor integrate in serii, conditie necesara dad se doreste urmarirea sistematica a unei anumite teme. De 0 utilitate particulars se dovedeste literatura a$g,-zis"popu-t> lara" (incluzind printre productiile sale romanele populare din Evul Mediu sau din epoca modema si contemporana), care este de fapt 0 liter tura destinata tuturor, depo~me larg 1m a - ite. Trebuie mentionata in mod special faimoasa Bibliotheque leue din Troyes, care grupeaza de-a lungul secolelor al XVII-lea $i al XVIlI-lea lucrari de fictiune, almanahuri, texte practice etc., colectie pe care istoriografia franceza a folosit-o pentru a defmi mai bine orizontul cultural, credintele si mentalitatile mai multor generatii de francezi." in secolul al XIX-lea, marea fabrica de vise a fost~-fo' eton (apropiat prin strUctli"ra functia sa de foiletonul televizat de as~i). si In secolul al XX-lea au fost literatura politista' .... science-ficsi tion, doua genuri foarte marginalizate de istoricii literari, dar care prezinta acelasi avantaj: acela de a oferi 0 doza concentrata de imaginar. Nu mai putin semnificativa pentru proiectul global al unei societati este literatura destinatii copiilor, sursa 19rrornta pina acUlll. Misiunea istoricului nu e;te sa se ocupe doar de fenomenulliterar in sine; el cerceteaza 0 tema anumita si trebuie sa 0 faca pe 0 gama cit mai mare posibil de productii literare . .\jJ' Printre genurile ~e~se~it de re~rezentative, m~i trebui: ~it~ta utopia, eceptacol privilegiat al proiectelor alternative, sursa mdis~sa ila a imaginarului politic §i social. Relatdrile de.cdldtorie se dovedesc, la rindul lor, a fi foarte utile, mai ales la cipitolul alteritatilor, Disocierea intre calatoriile reale i lctiv este mai putin esentiala pentru istoricul imaginarului; in a bele cazuri se manifesta aceleasi structuri mentale si aceeasi logica a alteritatii, ,

Sursele (II): universul imaginilor

-

E' 010 ic, imaginal' deriva din imp.g!ne, si chiar daca domeni Inu se reduce doar la registrul reprezentarilor sensibile, acestea constituie 0 armatura indispensabila, lata 0 alta categorie de surse care-l interesa putin pe istoricul a elor. Acesta incerca eel mult sa izoleze latura ozitiva a imageriel, reflectarea in imagine a anu,mitQLsegmente ale...,r~~tatll"· De fapt, chiar as' . ~nd elemen~"rel!l~", lum~a l!!!.llgi!Iilor a artme de drept...ima inarului. Cum sa interpretezi, de exemplu, faimoasa ceramica greceaseli ornamentata cu figuri? Sa fie oare reflectarea vietii "rea le" sau a unui discurs mitologie? Anumite scene pot servi unei istorii "pozitive", dar structura globala este evident cea a imaginarului. Gesturile cotidiene ale oamenilor sint "contrabalansate" de prezent oilof'f zci . eisajul c~t~~in,~c~ivitatilepoliti~e, ~ razboiul - elemente esentiale ale civilizatiei grecesti - lipcu desavirsire.l" Aceasta dispozitie lumineaza logica proprie a imaginarului: elemente reale si fictive amestecate si turn ate intr-un mulaj specific. lstoricul de astazi este mult mai sensibil la imagine decit eonfratele sau din 1900. Chiar daca lucreaza eu treeutul, el traieste in prezent, un prezent care semnifica din ce in ce mai mult un univers de imagini. CineIllillQgrnfilJ, teleziziunea, publicitatea , benzile desenate se extind in d . ntul scrisului. Dominatia, relativa de altfel, a acestuia din urma, consecinta a tiparului si a alfabetizarii, sa fie oare 0 simpla paranteza intre civilizatia traditionala si 0 civilizatie "postmoderna" atrasa mai curind de ima ine deci de scris? Devenita sursa curenta a istoriei in general, im~te cu attt-maielocventa entru istorieul imaginarului. Domemu sau - mai amplu si mai diversificat decit scrisul - aduna reprezentari mergind de la picturile rupestre pina la fotografie sau la cinema, de la ceramica antic a sau de la miniaturile manuscriselor medievale la banda desenata, de la marea

X

46

PENTRU

0 [STORIE

A [MAGINARULUI

STRUCTURI

sr

METODE

47

pictura la ilustratiile din carti si ziare, de la statuetele de Tanagra la marile ansambluri monumentale ... La fel ca in cazul textelor literare, produsele ordinare, de serie se ot dovedi mai \ interesante de_cItcreatiile artistice ie ite din..c~QJllun. e pune, de asemenea, problema metodei. Interpretare "lib era" sau semiolof{ie a imaginiil Aceasta din urma i~i propune sa decodeze mesajele Intr-o maniera sistematica si riguroasa (ceea ce este de asemenea valabil pentru texte1e literare). Anumite reprezentari-tip invita in mod special la un demers de acest fel. 0 scena atit de des reprezentata cum este crucifica rea of era 0 structura fixa si schimbatoare in acelasi timp, care poate fi descompusa si analizata in functie de elementele sale si de dinamica lor. Cercetari de acest tip au fost consacrate catapetesmelor sau monumentelor funerare, sau, in registrul laic, reprezentarilor Mariannei, simbolul Republicii.i? Pe de alta parte - si pentru acest punct anticipam anumite consideratii din capitolele urmatoare despre ima~intifie ~neral si imaginarul istoric in particular -"nu trebuie absolutE~ti-metQda, ni~toda. Ar fi iluzoriu sa credem ca 0 .metoda buna" duce automat la un "rezultat bun". Istoricul se afla singur in fata surselor sale. El conteaza, el stabileste regulile jocului. Concluzia anchetei depinde mai putin de metoda invocata decit de abilitatea sa, de orizontul sau cultural, de ideologia sa. Aceeasi metoda poate duce la mai multe solutii, inc1usiv la concluzii contradictorii. r 0 alta iluzie priveste presupusul realism al anumitor categorii de imagini. Nu exista imagine realista, dupa cum nu exista, in general, 0 arta realista sau 0 1 era ,a realista (chiar daca "ne-am obisiiiiii sa utilizam a est con ept)--Exista doar imagini ~i texte literare car~sa fie realiste, ceea ce este cu totul altceva. Grila imagin~ se interpllIle1ntte l~i;\ c.oncretij si lumea pina la urma . ~ajmaginii.sau...a..di§C,ursului.28 i atuncl, oare, ::;ealitatea" ar fi intotdeauna acoperita de imaginar? Imaginile martor n-ar fi decit aparente inselatoare? Cum

si interpretezi in acest cazfilm~ntClr? lata 0 problema de actualitate si, in plus, de 0 incontestabila semnificatie teoretiel: raportul dintre cinema ~imaginat ~Arta cinematografica i este destinata sa incarneze fantasmele si sa Ie imprumute aparenta vietii reale; tllmem nu neaga aceasta functie a celei mai . uzine de vise a lumii contemporane. Dar aceeasi arta este eonceputa, in acelasi timp, ~i in scopul co ierii realitatii, inregistrarii imaginilor si evenimentelor istoriei. Prima sa misiune califica cinematograful ca pe una dintre sursele privilegiate ale imaginarului.secolului al XX-lea, cea de-a doua, dimpotriva, face din el un martor incoruptibil al adevarului. La 0 extrema, dinozaurii, extraterestrii si vampirii, la cealalta, oamenii reali fi viata lor autentica (cu evidentele nuante intermediare). De la nastere, cinematograful documentar a fost considerat instrumentul ideal susceptibil sa "capteze" istoria. Unul dintre primii sai teoreticieni, Boleslaw Matuszewski, vorbea deja, in 1898, despre 0 noud sursd a istoriei, ~l nu de una oarecare, ci de un ,,martor ~eridic si infailibil'<" Ce ar fi mai veridic intr-adevar, ~imai infailibil decit un fapt realfilmat? A fost nevoie de ceva timp pentru a se observa ca docum\4lJ!!l£!!!ematografic sau televizat este si el supus re lilor generale ale imaginarului, in acest caz anume un imaginar foarte ideologizat srpelitizat. t:::' Cu 0 circumstanta agravanta: aceea ca prezinta un inalt grad de credibilitate, ca reflectare irefutabila a "realitatii". Dispunind de .aceasta pretioasa cali tate, documentarul a devenit eel mai bun ) aliat al ideologiilor, ~imai ales al propagandei totalitare, nazista sau comunista, Ce este oare mai perfid decit sa ilustrezi rniturile eu un material incontestabil adevarat? Aceeasi regula actioneaza de altfel- intr-o maniera mai putin brutala si mai difuza in siste~ele democratice. Marea performanta in materie a fost ~ transmlterea in direct a Revol iei romane din decembrie 1989: intreaga planeta a fost pacalita prin manipulare, caci ceea -, ctse vedei era, evrdefft:1Idevi\rnt-Fihnul doc-umenta~a- .. za In forta regulile si posib~ imaginarului, pentru ca per-

r

I

0 problema similara se pune in toate cazurile. absente le. Chiar inainte de Revolutia din 1789 se porneste peste tot in Franta 0 batalie pentru domesticirea naturii si reinventarea peisajului. chiar cu elemente adevarate. Un raport subtil. sa se a todistruga. Cinematograful san benzile desenate-' ar fi de-ajuns pentru a schita tabloul ideologic ~i mental al acestui sfirsit al secolului al XX-lea. arta incepe se descompuna. inc1usiv in arhitectura totalitara. a unei realitati diferite. A descifra mesajele inscrise in piatra unei catedrale se poate dovedi mai fructuos pentru imaginarul medieval decit indiferent care alt demers. Peisajul. dupa citiva ani de efervescenta. arta abstracts se succed intr-un ritm vertiginos (de-a lungul unei decade. pentru studiul imaginarului decit 0 simpla plimbare pe strazi. istorica si culturala.exclusiv la imade gini. dar cit se poate de real. ascismul si nazismul au aspirat. intre 0 natura eometrizata.34 Paradoxal. multi ani inainte de Marele razboi fi de seria de revolutii care vor bulversa secolul. Cautarea unui anume clasicism este frapanta m toate productiile lor. urbanismul reprezinta surse istorice nu mai mica masura decit documentele din arhive. cubism.. 0 diversitate asa de derutanta. de imaginarul social ~i politic. formele revolutionare raminind apanajul Occidentului burghezl " sa .ca si filmul de fictiune. constituie 0 remarcabila introducere in mitologia politica. chifu-de fa 0 singw. Se poate evident~ im~ginaru1_RQf. ~ea. Sursele "de piatra" pot oferi ele insele 0 perspectiva asupra istoriei in care nimic esential n-ar fi pierdut. a sfir~itprin a impune .in arta.> A mite construirea.'! Semne premergatoare marii vointe transformatoare incorporate in epo\ peea revolutionara. Orice structura plastica este purtatoare de mesaje. chiar in absenta completa a altor documente.frantuzeasca'' si gradina englezeasca. leaga arhitecr.. arhitectura. pentru a se reface pe alte baze. Nazismul si comunismul au alimentat 0 intreaga dezbatere asupra arhitecturii totalitare.Il. de asemenea. ii vesteste deja .. Imaginea mai are ~i meritul de a dezvglui ceea ce societatea ascunde sau acellucru de care nu esteinca complet constienta. Place des Vosges din ~enajata pe la 1610.r.cusur .. In marile sale pinze istorice si simbolice. Fauvism. futurism.tura de ideologii.prin ~ .48 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULU I STRUCTURI ~I METODE 49 ~rin 1 /' 17 /? /' I . de baroc . 32 Nimic nu este mai stimulant.eLartistiea nu facea decit sa prefi ze seismele istorice care ave au sa vina. rev~nt cele care produc forme de arta foarte eonformiste! Revolutia franceza s-a exteriorizat printr-un curent artistic de un elasIcism frapant. expresionism. maniera in care sint reprezentate.tea revohtttilor. Niciodata istoria artei n-a suferit 0 ruptura alit de radicala. DaVid alinia vremurile sale la Antichitatea romana. dar realizarile lor artistice au fost nu mai putin conformiste decit cele ale rivali~orlor bolsevici. bineinteles una dintre sursele cele mai pretioase de care dispune istoricul pentru a intelege miturile cele mai active ale epocii noastre. ~i un peisaj care s _YIeareflectarea naturii. aproape abstracts. El constituie . Cine s-ar fi gindit pe atunci ca acest sfirsit simbolie allumii imaginat de artisti se va materializa intr-un sfirsit allumii mult mai coneret? Revo1utionati. N·· tmic nu este inai cartezian decit 0 gradina frantuzeasc~ din secolul al XVII-lea. Statuarul completeaza informatia printr-o tu~a mai concreta: personajele si simbolurile figurate. fie ca este yorba de arhitectura greaca. din 1905 pina in 1914).ind.:acategorie~de imagini. de 0 anumita viziune a lumii.inain. La fel. 0 asemenea vointa de a pune totul sub semnul intrebarii. Revolutia rusa. ca si in literatura . de asemenea. de orasul medieval. Ea-rctt:e-mai sensibile anumite simptome care pot servi la formularea unui diagnostic social. Ce este aparent mai stabil decit societatea europeana din 1900? Dar in acest limat mai c ind timist de Be~ue.pe Des~es ara ~l N ewton. intr-adevar. or d~ mea sa fii . Concurenta intre gradina . sa schimbe lumea.un "realism" (nurnit "realisnuociali. rezuma cele doua mari Jl*e ale filozofiei ~iimagiruu:ului Epocij Luminilor.st") de 0 platitudine ~rfecta. 0 astfel de dinamica a schimbarii. adoptat ulterior de toate celelalte regimuri comuniste.

considerata mult timp indispensabila . 0 traditie ora/a. Proiectul ideal. b~ imaginar.istoria incepe cu "ancheta" pe care Herodot a extras-o in primul rind din memoria contemporanilor sai -. simbolic. anecdotic. Mituri. transmise de-a lungul secolelor.cu atit mai mare cind este yorba de un . despre moravuri trebuie decantat din~e elemente reale si fictive.folclor" contemporan. superstitii. dar indispensabila. rigiditatea sa contrastfna net cu fluiditatea reala a fazelor revolutionare. conversatie telefonica). simple ~i eficace. ea poate fi chiar complet inlaturata in f voarea unui. e e"ar reflecta" fie lumea greaca a secolului al VIII-lea. cea a secolelor al X-lea si allX-Iea. ci dimpotriva! . imaginarul esteCel care:-mat curind decit istoria concreta. Istoriografia critica de la sfirsitul secolului al XIX-lea a sfirsit prin a 0 discredita complet.Jant" de informatii intins pe mai multe generatii . fenomenul revolutionar apare mai curind ca 0 reintoarcere la izvoare (spre 0 epoca necorupta inca) decit ca un salt spre viitor. majoritatea istoricilor cauta cai de acces spre 0 istorie "adevarata". istoria "reala" este oricum filtrati ~i transfigurata de imaginar.mai putin. Modelelor istorice invocate (Roma republicana si Sparta la francezii anilor 1789 si 1793) Ii se adauga latura utopica a proiectului revolutionar.imaginar co. intre altele.provine din faptul istoria "adev~" este mai mult sau . Dar surse in raport cu ce? AI fi iluzoriu sa cautam un "adevar istoric" (cu exceptia citorva amintiri vagi) in descrierea legendarului "razboi troian" (care. dar inevitabil. fiind lipsite de inregistrari scrise. este utilizata pentru a descifra istoria popoarelor (cum ar fi cele din Africa neagr~) considerate mai Jnajntf<•. refuzul modernitatii . Sursele (III): istori a orala sursa traditionala. Finley. In ambele cazuri. Refuzul istoriei.50 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI \I Factura net antirevolutionara a artei revolutionare merita un V moment de reflectie. exigentele actuale ale istoriei globale. ~i ca r-- ------ __ . Dificultatea . adica mai multe secole dupa evenimentele pe care ar trebui sa le reconstituie. de fapt. ci sa i se imprumute. nu mai este cazul sa se destructureze lumea. Ca surse. a cunoscut un reflux pe masura ce se accentua influenta scrisului. credinte. informatia orala. Utopie inseamna 0 structurd jixii.v1r~itor. Privit sub acest unghi. Astfel.sint dezvaluite prin intermediul artei. ajung din urma un intreg . Dimpotriva. Ea raminea rezervata societatilor rara scriere (deci lara istorie).fMjjstorie". -------- ~ C (>I[ Istoria ora/a plecata din Statele Unite si in mare expansiune in ultimele decenii.36 Dar chiar pentru aceste epoci. dimpotriva. nu ne-am putea indoi de valoarea poemelor homerice ca surse ale istoriei. conservator prin excelenta. aceste poeme apartin epocii in care au fost compuse.niciodata proc1amate. pentru a-I parafraza pe Giraudoux. in care prolifereaza fantasmele si zvonurile. structuri ferme. Pe de alta parte. poate obtine eel mai mare beneficiu. Acest fo1clor are. fie. dar care trebuie sa atraga atentia asupra amei interpretari prea pozitive a acestei categorii de documente. asociate noilor calitati ale comunicatiei orale (de la discursul televizat la foarte banala.multumita amintirilor martorilor.Constatare ce nu afecteaza deloc utilitatea metodei. studiate de etnologi. Ca si imaginile. reconStituit . Este aecesara 0 analiza subtila pentru a identifica originea si functionalitatea elementelor constituente ale unei traditii. amintiri istorice. De indata ce se opereaza rasturnarea. legende. dupa interpretarea lui Moses 1. n-a avut niciodata loc). au reabilitat aceasta Un al treilea grup important de marturii este format de traditia orala. Tot ceea ce se poate afla des re Societate. intinsa de-a lungul mai multor secole. Este un paradox care dovedeste inca data 0 STRUCTURI ~J METODE 51 i interesul imaginarului pentru intelegerea istoriei in general. venind de departe. despre econornie. se ocupa de un trecut apropiat. impusa 0 data pentru totdeauna. meritul de a dovedi ca domeniul imaginarului nu este mai restrins in societatile tehnologice decit in societatile traditionale. se exprima printr-un limbaj de 0 mare claritate: figurativ.

unei civilizatii. Roger Chartier si Jacques Revel. . de arhetipuri si inovatii. . in planul mai amplu al constiintei sociale. referinta aproape obligatorie ramine studiul lui Georges Dumezil pe tema "ideologiei tripartite a indo-europenilor". lata cheia enigmei timpurilor legendare ale Romei. Note 1. Unii istorici s-au pronuntat si se pronunta in continuare in favoarea istoricitatii esentiale a traditiei (confirmata. "Burghezia se ascunde ca burghezie si prin chiar acest fapt produce mituI. Aici se afla un articol lung despre MentalllarttMentalites. Nu faptele. Seuil. revolutia se afiseaza ca revolutie ~i prin chiar acest fapt - I' \l .. proiectate prin povestirea lui Titus Livius in constiinta universals.. ale unui imaginar istoric care detine un loc foarte important tn viata oncarei comumtati.. 1957. structuri deschise. de cele mai recente descoperiri arheologice). Dar. orice sursa poate deveni mteresanta. Nu exista propriu-zis un imaginar pur artistic. referitor la L gini (Images. Dificultatea sta in ambiguitatea mitologiei. aboleste mitul"). publicat sub directia lui Andre Burguie e. fondata pe prezenta distincta si complementara a trei functii: Suverani~Forta razboinica ~i Fecunditate. ca orice interpretare istorica.C. Chiar si istoriograjia. imaginarul ramine intreg. ( Chiar in acest caz. . pp. mai ales. in opinia lor. legaturile ideologice. de Roger ~artier. I Im-EZir. unui sistem de gindire. Mythologies. literar. convingerile religioase ~ipolitice . I in timp ce romanii au "istorizat" datele mitice.39 . nu exista decit avataruri ale unei structuri mitice originare (care a putut ingloba. simbolic si transcen en.'? Cine vrea sa puna intrebari simI pIe pentru a obtine raspunsuri univoce ar face mai bine sa evite terenul mitologic! Asupra acestui punct. Evelyne Patlagean.ic. Editions Retz.!!£:. acesta a resuscitat. Romulus ar fi un personaj oarecum . Dictionnaire des sciences historiques. Paris. neindoielnic. 'apolitica cere evident 0 analiza a discursu/ui olitic. dar. Prin interrnediul acestora se exprima esentialul unei istorii. ~i acest sens. domeniu prezentind. Dar. s-ar fi produs pe la mijlocul secolului al VIII-lea i. stiintific. Paris. natiune sau stat. mitologic. reale s. politic sau istoric. anumite elemente reale). pp. semnat de Jacques Revel. do-european. daca nu Ie e cu suparare istoricilor foarte sen'Sibili la ademenirile imaginarului. prezinta toate argumentele unei mitolo ii qtoriograt. daca nu chiar fondarea propriuzisa. fim~ :vorba de ~ lst~ne c:u vocatie global a.e. 1978. In La Nouvelle V Histoire. ci im ulsuri ale ima inarului colectiv care trebuie cautate in mate compartimentele vietiC~i gindirii. Acest ansamblu nu reprezinta lumea. ci sensul care Ie este-atribuit. 345-347) . Ceea ce explicagama inepuizabila a interpretarilor.. in ciuda pretentiilor lor de obiectivitate -. 255-257 ("Limbajul revolutionar propriu-zis nu poate fi un limbaj mitic".real". incarcate de 0 multitudine de semnificatii. Ima~rul stiintific pr~su~une 0 no~a. eel putin in culturile traditionale.ea. 38 Teza seducatoare.lectura a ~ucraril~r ~tiinlif!ce __ fia~gqdzar£ ~l chiar cercetan asupra bl~grafiel ~a~antIlor In scopul definirii raporturilor dintre opera ~l formatia mteleciuala. Aceste principii ~lost dezvoltate si reinterpretate ~ membri ai grupului in./) £ 52 PENTRU 0 ISTORlE A IMAGINARULUI STRUCTURI ~I METODE 53 contemporaneitate.. este indispensabila interogarea combinata a mai multor surse apartinind tuturor categoriilor capabile sa ajute derularea anchetei. religios. ~ Pentru a patrunde in inima imaginarului este indispensabila examinarea miturilor./ 2. ci 0 imJlgine a lumii.!!!-fictive. dar nu se face trecerea e a imagini la imaginar! ~ - . 0 structura extrem de rezistenta a imaginarului. 249-269. Acolo unde s-a crezut intr-o simpla deforrnare a istoriei autentice. ~i 0 cotitura decisiva in evolutia orasului. pornind din zorii civilizatiei.~. pp. fiuide. 56). . ccnteaza.L'histoire de l'imaginaire". PUF.. acceptata de unii si respinsa de altii.. sau. 3. sub directia lui Jacques Le Goff. Indienii le-au plasat intr-o perspectiva cosmica. Roland Barthes. tradilia ora/a ib~~~t1Jz/ite~ar se impun c~ ce~e l trei~gia~ ale czwAfarn. M. e mscrie intr-o schema mitica.i un alt articol. pp.

. p~. Jacques Le Goff. L 'Imagination. Pen~ argumentana fdrd sfirsit. cit.Jmagerie des Grecs \J ou Grece des irnagiers?". op. Aspects du my the. Evelyne Patlagean. pp. Histoire du double. Fees. si consideratiile noastre dezvoltate in Mitologia stiintificd a comunismului.. 282-284. xx ''f. 70.ea rigid pentru ca un "adevarat istoric sa se recunoasca: 10. Paris. 11. cit. am urmarit indeaproape din propna noastra lucrare. De la Terre plate au globe terrestre. --./ ale.---_______::: 8.. Pentru acest subiect vezi lucrarea lui Robert Mandrou. Hachette. Marcel Detienne. Marc Ferro. 180. Activitatile acestor centre sint detaliate intr-un Bulletin de liaison des Centres de Recherches sur l'Imag_inaire. 6. efortul de adaptare a structurilor arhetipale contextului istoric este de n:ta~~duit. Randles. 1962. in prima dintre aceste culegeri. Sfirsitul lumii.Les Grecs ont-ils cru leurs mythes?. Mounin. ~ Vi 29. Cinema et histoire. La Bibliotheque bleue de Troyes.0 buna sinteza asupra acestui subiect la Jean-Jacques Wunenburger. p. Despre mit in general vezi si Mircea Eliade. Paris. 1991. una dintre ultimele lucrari . 33-37. L~~_~yF.leur~ Bertrand Meheust: . I. 3n12. Les Rois thaumaturges. Stuttgart. Meheust merge mai departe decit Paul Veyne. 249._ p. 0 istorie 1~. lui Gi~bert ~~a~ L 'I":aginai~·e. 1980. 1963.Les representations de la crucifixion". insistind mai ales asupra "triiirilor mitice". Paul Veyne. p. 486. 1.. 0 mterpretare originala ~i stimulanra a dublului la Claude Lecouteux.. in Le Temps de la reflexion~ Gallimard. Paris. . linago. cit. Genevieve Bolleme. sectia "Film ~i Istorie". "Que sais-je?". Gallirnard. in Rapports du XVIe Congres international des Sciences historiques.54 PENTRU 0 [STORIE A IMAGINARULUI STRUCTURI ~I METODE AI j ! 4. Jacques Le Goff. L'Invention de la my tho logie. Charles Langlois si Charles Seignobos.~ tes ~i Les Historiens et les sources iconographiques. Vezi. 1985. sorcieres et loup-garous au Moyen Age. Droz. articolul lui G. 1924. p. 1971. Introduction aux etudes historiques. op. 3. Paris. Gallimard.. cit. 1975 (mai ales caprtoluI "Cntica dell Icomsmo". pp. L. VI. A. I' 1981.ca. Paris. G. 1977. Bompiani.4. 1992. ' a '-yJ Pentru. 21. /" 30. . p. Denoel. Alain Corbin. p. Paris. DIJonJresponsabil Jean-Jacques Wun~r). Pentru subiectul specific pe care l-am evocat. . vol. De data aceasta. Pans. redactat de Alfred Morin. adica asupra unui imaginar asumat pe ~eplin. 1985. 1964. Paris. de asemenea.dar~tipuI de discurs ramine p. L'Imaginaire medieval. 28. 1990 (volum sub directia lui Veronique Campion-Vincent si Jean-Bruno Renard). Paris. . Pent~ ab~rdarea pe care 0 propunem asupra fenomenului totalitar.. in Communications. cit" pp. 48-49. 1974. Francois Lissarrague ~i Alain Schnapp. Paris.. Paris 1983. pp. 9.. Seuil. Pentru metodologia imaginii si abordarea semiologica in particular. 23. ' 18. Pans. Paris. Trattato di semiotica generale. Pans. "Que~ __ 17.Film and History . f!afrer. PDF. p. La litterature populaire en France du xve au XIXe siecle. 1979 ~i 1981. Paris. CNRS. 28-38 ~i nota 33. 337-356.. 38. Karsten Fledelius. ~i. Se mai poate consulta si un Catalogue descriptif de la Bibliotheque bleue de Troyes. Stock. Julliard. "Mythologies". De la culture populaire aux XVIIe et Xi/Ill" steeles. op. 27. Gallimard. 5. pp. in Dictionnaire des sciences historiques. 20.An Introduction to the Theme". Andre Burguiere. . ed. 26. 144-145. 16. 256-284). 1979. vezi mal ales Karl Popper. 25.schemele imaginare ale lumii ~i impactullor in epoca Manlor Descoperiri. . 1981. Gallimard. edItarinc-eprnd din 1993 de Asociatia\pentru cercetarea imagiIUi de la Universitatea din L. Paul Veyne. ~. I? J 19. Paris. Vezi in legatura cu aceasta Mirce~MephistophelE?s et I'Androgyne. Seuil. Jean-Jacques Wunenburger.Les Occidentaux du Dlythes?". 22. La Bibliotheque bleue. Aceasta ultlma'problema. in legatura cu acest subiect. Gilbert Durand. Geneva. 14. Colin. pp. Pentru deformatiile ineren~ vezi consideratiile lui Umberto Eco. Marcel Detienne. g~ma solutiilor apocaliptice. Cahiers des Annales. 1898. 0 interpretare a mitologiilor contemporane este incercata de e siecle ont-ils ~ru a. 24. op. 421 si 424. I-II. La Societe ouverte et ses enne~is (S~~ietatea deschisd st dusmanii sai). pp. l22. op. p. trimitem la culeger'ile tl!Onographie et histoire des mentali. magistral tratata de Marc Bloch intr-o carte clasi. pp. vezi W. ~. Essai sur les sciences et la V philosophiede llmage. Milano.

Marcel Detienne. Le Monde d'Ulysse.ou . 1991. se poate consulta culegerea Composer Ie paysage. p. Bruxelles. Pentru arta sovietica este disponibil un album exceptional: Russie-URSS. 1961. Finley. in L'Invention de la mythologie. Bruxelles. 1964. " Tt diti . 1993. Alexandre Grandazzi. ReJ. trei carti esentiale: Lewis Mumford. pp.Die Gestalt der deutschen Stadt. 1978 (a doua editie. . Les Belles Lettres. 53-61. 136).g. Les Origines de Rome. Pentru conexiunile arhitectura / urbanism-ideologii-mentalitati. op. La Fondation de Rome. Aceasta apropiere intre "sfir~itullumii" si curentele artistice revolutionare este sugerata de Mircea Eliade in Aspects du my the. 31-44. Publications des Facultes umversltarres am .. 34. Latomus. Changements de regards. pp. trimitem tot la consideratiile lui Marcel Detienne. 1986. Nu trebuie sa se caute . 1969 (editia originala: The World of Odysseus. 1985. Gallimard. Maspero. sub directia lui Odile Marcel. cit. 1914-1991. vol. pp. Bruxelles. a . 1991. 1989. In ceea ce priveste benzile desenate in general ~i interesul lor pentru imaginar in particular. "Architecture monumentale et regime democratique". 32. 197b. Paris. traducere franceza La Cite travers nistoire. Seghers.Pericolul meta 0 ogre ar fi sa se racordeze prea direct forma irlirtecturala la un anurnit continut ideologic si politic. 35. V rr! STRUCTURI ~I METODE 57 38 Georges Dumezil L'Ideologie tripartie des Indo-Europeens. Pentru poemele homerice si legatura lor cu istoria. PUF. 36. K61n. arhitectura si regim politic" (Jacques Dewitte.stalt. Paris. 1988. Bruxelles 1958· My the et Epopee. Verlag Dumont. Este yorba mai curind despre interdependente in cadrul elimatului mental ~i imaginarului social al unei epoci. 1954) si. 1981-1986. Pentru raportul peisaj-imaginar-istorie. Lionel Richard reuneste esentialul dosarului cultural nazist in Le Nazisme et la culture. I-III. S·tL IS et Histoire. Constructions et crises de I 'espace (1789-1992)._. 33. prezinta un rezumat al problemei. ~17 . Paris. decembrie 1992. 37. Editions des Archives d' Architecture Modeme. La Bande dessinee. Abendldndische Stadtbaukunst. Paris. trimitem la lucrarile lui Jean-Bruno Renard.exzon sur l'histoire.. Editions Complexe. Herrschaftsform und Ba. 1985) ~i Bandes dessinees et croyances du siecle. On a perdu la guerre de Troie.. Seyssel. Editions Champ Vallon. traducere franceza de Jacques Dewitte. Forme et caractere de la ville allemande. in Les Temps modernes. New York. Cu privire la aceasta bogatie derutanta a naratiunilor mitologice. vezi mai ales Moses 1. ra ition Pans" . 1952. 236-239... Wolfgang Braunfels. Callwey. Paris.92-94. 557. Miinchen. 1985. sub directia lui Wladirnir Berelowitch ~i Laurent Gervereau. Jacques Poucet.PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI 31. de acelasi autor. Karl Gruber. The City in History. Seuil.0 core1are absoluta si garantata intre forma ~i continut. Paris. Les Belles Lettres. 39. Paris. pp.

. Aceasta re~te perceptibila ill cartea lui Ge~ Gusdorf. evolutia gindirii cunoscuse trei stadii succesive: magic.Jumii noi" exista. mcepe cresterea accelerata si ill care Stiinta ~I Ratiunea s-au instalat intr-o pozitie de comanda. Intre structurile ~i fortele materiale ale . G.BQ!. vechile eredinte si superstitii.ea. p~noa. dar a car~i m~z~ esenti~la s-a jucat in cursul secolului al . In Prelim i.Jumii vechi" si ale . pregatit de 0 Iunga evo\ \ \ lutie. religios si. sa taie puntile.Parintele" teoriei. Sau.in bine ~i in rau .. narii la mitologie (1943). adultii. in numele Ratiunii.da III care. Diferenta raminea in continuare puiernic marcata intre mit si ratiune. e de alta parte. Constiinta unei superioritan incontestabile s-a tradus printr-o atitudine din ce ill ce mai aroganta fata de ceilalti.' [ l~~porane. evident. bineinteles. altfel spus. sintem vindecati de mitologie! Aceasta viziune triumfala n-avea nici 0 sansa sa reziste.. in timp ce al doilea actiona rational.' Pentru Frazer. 0 constiintd miticd a societatilor primitive. . a sfirsit prin a recunoaste si el persistenta gindirii mitice chiar ~ in mijlocul erei rationalismului. Comportamentul celui dint!i depindea de imaginar. 0 mentalitate prelogica. La inceputul secolului al XX-lea. creatie exclusiva . privin~l ca pe 0 . evident. dreptate cind gasea comportamente arhaice in plina Renastere. a exercitat 0 puternica influenta asupra dezbaterii noastre. fen omen complex. Frazer i~i desconsidera intr-un fel propriul studiu..Jstorie dezolanta a prostiei si a erorii umane". intre con- i. 0 m~p tate logica. ~rima reactie a Occidentului. le-ar fi putut gasi la fel de bine si in secolul al XX-lea. Miza acestei dezbateri pentru istoria imaginarului este evidenta. identificind un fond bogat de trasatur! primitive la conternporanii lui Michelangelo. Zidul ridicat intre cele doua regimuri ale imaginarului a devenit din ce ill ce mai "permeabil".hl (1857-1939). Levy-Bruhl.0 constiintd pozitivd a societatilor civilizate.amai mare cotitura a istoriei universale (dupa geneza civilizatiilor) a fost separarea Occidentului de restullumii . ornul rational un adult. pe de 0 parte. *' V . a carui lucrare consacrata mentalitdtii primitive (La Mentalite primitive. a fost. Faptele 0 contraziceau intr-o maniera flagranta. dominat in plan material de tehnologie ~I III plan mental de Ratiune si ~tiinta.a civilizatiei occidentale. In Religia lui Rabelais (1942). stiintific. daca se pot identifica doua regimuri distincte ale imaginarului: un reg~ caracterizind societatile traditionale si un regim adaptat . Acelasi tip de evolutionism a fost sustinut si de Lucien L~. C~. toata teoria arhetipurilor risca sa se faca tandari! Nimic nu este mai esential pentru cunoasterea omului decit a sti daca spiritul uman trece sau nu prin faze succesive de-a lungul secolelor ~i al culturilor.l. Coexistenta inlocuia astfel succesiunea. ~i. Alain (1868-1951) definea miturile ca fiind caracteristice mentalitatii infantile. problema parea rezolvatii.. Lucien Febvre (1878-1956) a aplicat concluziile lui Levy-Bruhl epocii Renasterii. . Exista. Filozofii Epocii Luminilor au condamnat rara drept de apel. P!"oblema este de a sti daca imaginarul a cunoscut. Sint zorii lumii noastre tehnologice.a.noulu! Occident". Febvre avea. 0 metamorfoza de aceeasi amploare. Cele doua virste ale umanitatii semanau oarecum virstelor omului. Creanga de aur.' I XVIII-.? Noi ceilalti. Mit si metajjzica. Aceasta ruptura s-a manifestat si printr-o restructurare masiva a imaginarului. Primitivul era un copil. Daca exista 0 schimbare de directie. a . aparuta in 1953. si de pr~priul sau trecut.I I IIII III I REGIMURI ALE IMAGINARULUI? noux CAPITOLUL AL II-LEA ooux REGIMURJ ALE IMAGINARULUI? 59 Occidentul ~i ceilalti . in cele din urma. 0 prapastie. La sfirsitul lucrarii sale monumentale. 1922). la rindul sau.

doua ~ecaDlsme . de exempIu.t. si el remarca doua regimuri ale imaginarului. in Gindirea sdlbaticd.4·lmaginaru1 este eel care conduce jocul. Mit si metajizicci. ne va ajuta mai bine mecanismele Ratiunii si raporturile sale ambigue cu structurile imaginarului. 247 (n. 0 elita intelectuala care.. Un singur lucru este sigur: in ciuda iluziilor rationaliste si scientiste. conceptul unei segregari. aparator al universalitatii arhetipurilor in spatiu. Claude Levi-Str~~ss a incercat.ou PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI . evident.. Ed.. ] ale ~lui curent al gindirii fantastice c~ vehic~lea~a ~hetip~". 1996. ci 0 confruntare permanenta ~i 0 alternanta intre doua • G. un hiatus cronologic intre cele doua reglSfre.). Durand. Este la fel de legitima remarcarea specificitatii acestor noi reprezentiri ca si constatarea ancorarii lor intr-un strat ancestral. cronologice sau culturale. I se acorda. de asemenea. existenta celor doua regimuri distincte ale imaginarului era salvata. DOUA REGIMURl ALE IMAGINARULUI? 61 stiinta mitica traditionala si ratiunea triumfatoare a Occidentului modem. se poate.ial XVIII-lea. n-a fost niciodata in masura sa • G. totusi.in vreun fel imagiparului. in epoca rationalismului triumfator. Disputa se invirte in jurul Ratiunii. ~l in mod ciudat.. p.t.n~ult. a imaginarului a fost categoric contestat de Gi~d. ~au mai . si "societatea deschisa".zarile lor diferite. ca si in timp. celei dintii dreptul de a-si continua cariera ca partener de drum mai mult sau mai putin stinjenitor al Ratiunii. Pentru ~dublul registru se manifesta prin opozitia dmtre . Oricind. De obicei. . pe care Ratiunea trebuia s-o controleze cu strictete. in ciuda prestigiului ei si a influentei ideilor vehiculate. nefiind "decit puncte de vedere mal abstracte [. Ea a construit. Ratiunea a erodat vechiul fond mitologic. Amarcord. 332 (n... rational-empiric etc. nici un hiatus. de M. La rindul lui. Culianu identifies. opun. Se poate insista asupra esentei lor ireductibile. In sfirsit. ~l lara ruci 0 pauza. ar exista 0 linie neta de demarcatie separind imaginarul magic traditional. Deci. Contradictie aparenta care permite sa se Tntrevada 0 diferenta de perspectiva intre optica antropologului . 1984). dar care n-aveau nimic specific istoric. dincolo de anumite particularitati. Timisoara. cit. nici 0 depasire. aendinte contradictorii.0 mitologie secunda". in epoca noastra ar exista (citindu-l pe Georges G~~orf2 . dar tot reductibila la arhetipuri. Tenchea. infloritor in epoca Renasterii. caracterizata de gindirea rationala si de libera dezbatere intelectuala (Societatea deschisti si dusmanii sdi). antropologii au continuat sa multiplice puntile dintre cele doua teritorii ale imaginarului. Mai putin nuantat.putin co?cili~nt) al imagi~ui sau. totusi. aceeasi viziune globalizanta a universului. dimpotriva.! Cu acest pret. in ciuda acestor rezistente. ilustrate. credintele celorlalti sint numite mituri. atitudine imprimata de rigoarea doctrinala a Reformei si a Con~ trareformei (Eros si magie in Renastere. deplasa aecentul pe materiali.ieea a istoricului. mai secreta. Diferenta consta mai ales in vocabular. dominata de mit. 0 simpla trans~~are ~tanta a acestuia? Mai exists si 0 neintelegere eu pnvire la tunetionarea arhetipurilor. de lumea "demitizata". op. de tip tribal. Este ea un adversar (fie ~laeabil. loan P. totusi. . propria sa mitologie. . o mitologie sa lntelegem mecanica Noua imagine a Universului.societarea mClusa". "ca un fundal al gin im personale'". de dialectic~ cIasic-romantic. fondul mitologic al epocii noastre nu este mai putin dotat decit eel al primitivilor. 0 paralela iiiteresanta intre gfndirea magicd ~igindirea stiintificd. Gusdorf. ~e mai. celalalt schitind 0 revolts". atribuindu-Ie.).considerind ca stiinta si tehnica moderna au fost construite pe refuzul imaginarului. In c~ea c~ prive~te ratiunea ~iinteligenta. Tr. "unul opresiv. Dupa el. Acest proiect intereseaza. 0 alta mitologie. p. fabricata in secolele urmatoare. Astfel. modelata in secolele al XVll-lea . Credintele noastre sint insa adevaruri. ele nu se opun.

. . Condorcet s-a ocupat de aceasta in Schitd a unui tablou istoric al progresului spiritului uman.. Badarau. neschimbatoare . Voltaire utiliza cuvin~ intr-un mod care se voia stiintific: "Ar fi curios ca 0 parte a acestei lumi sa fie rinduita si ca cealalta nu fie deloc.fizic~~. rigoarea lor nu ceda cu nimic fortei oarbe a acesdar tuia din urma.. pentru mai risca sa fie pedepsit de divinitate. Legile istoriei luau locu1 destinului . Sistemul naturii. uniforme.in fata . viitorul omului devenea la fel de transparent ca acela al Universului. Noul sistem filozofic si stiintific se prezenta ca 0 inversare completa a imaginarului traditional. integrarea~in- sa sa • D'Holbach. 1957. cind se vorbeste de un secol rationalist. la rindul ei. Cind ne uitam de aproape. Totul va fi perfect (sau aproape) intr-o lume infloritoare.'~o:bach. nu este abolita. Scopu1 lui era "explicarea fizico-mecanica a intregii naturi". A-I inlocui pe Dumnezeu prin fizicd: propozitia exprima 0 rastumare ideologica. vol. Toate greselile oamenilor sint greseli fata de fizica.a lui Dumnezeu. Tr. m. Zadig sau Destinul In "Opere alese". D'Holbach rezuma aceasta idee printr-o fraza memorabila in lucrarea sa Sistemul naturii (1770): "Natura actioneaza dupa legi simple. situat sub semnul perfectionarii biologice si spirituale.. 50 (11.). Omul nu mai pacatuie~teliifa. Omul a fost si el redus la un soi de masina sau la 0 rotita a marii masinarii universale. p. Bucuresti.mitologie mecanica". care in totalitatea lui se dovedeste a fi mult mai complex (in secolul al XVIII-lea ca si azi).62 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooux REGIMURI ALE lMAGINARULUI? 63 anihileze formele traditionale ale imaginarului. ca 0 parte din ceea ce se intimpla sa fi trebuit se intimple ~i ca 0 alta parte din ceea ce se intimpla sa nu fi trebuit sa se intlmple. Totul trebuia sa se explice prin fizica sau mecanica. miscarea corpurilor celeste.. nu i se putea pretinde sa faca concesii unei filozofii care-si propunea sa-l inlocuiasca pe Dumnezeu cu fizica. ~i revine istoriei imaginarului misiunea de a reuni ceea ce totul pare sa separe. "7" Daca totul era .1. sacrul au fost evacuate din natura. sensa in 1793 ~i publicata in 1795.aisbergului" imaginarului. o aceea c____ [ Acest proiect global a fost defmit de Ernst Mach (1838-1916) pin expresia foarte sugestiva de . vechile arhetipuri subzistau. pide. ne gasim in fata unei religii inversate. p.t. Bucuresti. dar ea exprima si 0 anumita continuitate a vechilor structuri ~i a functiei acel'tora. Philip- . Sub forme noi. de a aSlgura functionarea rara greseala a masinii universale. de D. 0 data stabilite toate 1egile care actionau in Univers. Misterul. Dar iata. care s-ar intoarce impotriva sa. Aceasta se referea ~ila istorie. partea vizibila a . • Voltaire..). Pentru prima oara." Nimic nu se producea la intimptare. nu exista decit 0 schimbare a factorului responsabil. vedem ca doctrina contrara celei a destinului este absurda. ci si viitorul speciei umane. Dupa modelul religiilor. cognoscibila. Asadar.~l nu Cl de legile stiintifice.. a relua cuvintel~ lui d.. Functla 1m Dumnezeu. evolutia viitoare devenea. o lucrare istorica evoca nu doar trecutul. ESPLA. Ed. 363 (n. Laplace i~i imagina deja pun geniu care ar putea descrie starea universului intr-un moment oarecare din viitor". ~i tee ogu e asemenea. Legile Universului luau locullui Dumnezeu. acesta este cuvintul. Stiintifica. omul putea accede la cunoasterea absoluta. 1958. noul sistem i~i propunea sa asigure unitatea ~i coerenla lumii. supranaturalul. de AI. Fortele materiale inlocuiau fortele spiritului.~ua concepte erau intersanjabile.rinduit". "5" adevarata revolutie in gindire. Istoricul are tot dreptul (rara a ignora insa precedentele antice si modeme ale materialismului si rationalismului Luminilor) sa constate 0 ruptura intre imaginea mitica a lumii ~i ima inea ra ionalista ~i tTnitillca. Tr. ca si comportamentul omenesc. Actionind principiul contrariilqr. trebuie sa se stie ca este in cauza doar partea cea mai elevata. ci.

. niecanicii universale. ~i destul de nelinistitoare. Grecii si irationalul.nt:leA refuzulu_ili. aceasta a sfirsit prin a fi acoperita de impulsurile traditionale ale irnaginarului.64 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooux REGIMURI ALE IMAGINARULUI? 65 J tuirea sa prin inaltare spirituala ~i cunoastere si. mecanice. imprumutindu-i structuri si virtuti utopice potrivite alcatuirii unui model pentru reformatorii europeni. acesta propovaduia intr-adevar 0 noua religie. ilustrind 0 societate egalitara si fericita. corupta. Urmarind aceeasi metoda..9 Aceasta apropiere Ratiune-Utopie n-are nimic fortuit./ J . pe de alta parte. foarte apropiate de constructiile traditionale. cit si in primele epoci ale istoriei umane. publicat de Jean-Jacques Rousseau in 1755. de mersul istoriei. Ratiunea n-a facut. ea mai beneficia oj..R.viitorului radios" (ca la Condorcet). lntr~a de citeva zeCI e ani au fost create mai multe fantezii utopice decit in toata istoria precedenta a genului. Dar in locul ramas liber s-au inaltat noi constructii mitice. Providenta se manifesta prin faimoasa lege a atractiei universale. Isaac e on. a fost . . din nefericire.:. adevarata sa virsta de aur. ins a.rationare" ~l " '@~m~trizare" a arhetipurilor s-a manifestat in Grecia anti ca. pentru pitoresc (un pitoresc foarte sugestiv de fapt) recuperarea de catre Epoca Luminilor a fantasmelor biologice apartinind vechiului joe al aJteritlitilor.:zetii. acesta era savantul care descoperise formula matematica a armoniei cosmice. Sacrul se . (0 tendinta similara de . decit~c. In versiunea secularizatli. c~m~~tut pe ~. mituri si superstitii. Daca cineva i-ar fi putut face concurenta lui Dumnezeu. in care se intilneau toate ingr~. dovedind ca omul poate transfigura orice in religiCTifupul religiilor stiintifice se apropia. colectia nu era mai saraca decit gale ria traditiopala a popoarelor fabuloase.e ~lta ~~rte cu s~~a~~i~ie. Ea a reusit chiar sa transfigureze 0 China CIt se poate de adevarata." Virsta Ratiunjj este ~i virsta Utopiei. de data aceasta. incepea sa se converteasca in ideologie stiintifica a . Dodds. ea este deosebit de semnifica 'Iva. Sa mai mentionam.tQriei. adaptate exigentelor unei elite sceptice si rationaliste. carteziene. vom gasi usor radacinile arhetipale ale tuturor inovatiilor Epocii Luminilor.reconvertise". Se intrezaresc deja semnele premergatoare ale comunismului modem.e l~ patagonezii unasi ~Io~~ellll salbatici la sele~~nll ~1 solarienii pginati de marele WIlham Herschel. materialiste ~e fantasmele esentiale ale omenirii. 1951). D. Milenarismul religios. Ratiunea s-a delectat imaginind societati ideale. Revolutia fran a a inventat cultu Ratiunii. sinteza intre excelenta sociala si morala a epocilor primitive si noile descoperiri stiintifice ~i tehnologice. pina la urma (nu avea alta alegere). oracolul si profetia devenind stiintifice. Paradisul pierdut beneficia astfel de 0 reelaborare filozofica.tii. Bunul ~tic s-a instalat la fel de bine in ins~eplirtate ale Polineziei. care n-au facut pina la urma decit ~a materializeze si sa laicizeze vechile fi~ ale i@aginarului.upereze ~i sa dis una dupa propriile sale reguli . Parintele fondator al .p. in acelasi timp. Virsta de aur a mitologiei si Edenul biblic au cunoscut un avatar care a beneficiat de aprecierea filozofilor ~i a opiniei pub lice: P~ disul s~zat al bunului salbatic. descifrarea viitorului. care era religia lui Newton. foarte diferite. de asemenea. de avizul favorabil al Stiintei si al Ratiunii. Este esenta faimosului Discurs asupra originii si bazelorlnegalita/ii dintre oameni.sanctificat" de Saint-Simon in 1803.pacatul originar'semnifica abandonul starii naturale si inventarea p. in legatura cu aceasta. traditii folclorice. W . In locul Apocalipsului ~ au fost luate in consideratie cataclismele cosmice ~i geologice. In sCfiSOri'le unui locuitor din Geneva cdtre contemporani. eel mal ilustru astronom II secolului.geome nee. Putem deci sa conchidem: Ratiunea a purtat 0 batalie nemiloasa impotriva vechilor configuratii ale imaginaruiui: eredinte religioase. de asemenea. vezi excelenta carte a lui E.. Mai limitata ~i mai fragila decit experienta modema.

cea mai superficiala . se falsi fica deliberat evolutia reala a ideilor stiintifice. Scopul suprem allui Newton ~iHalley a fost demonstrarea unitatii si functionarii coerente a Univer/" sului.au fost in centruI atentiei. dovedind temeinicia teoriei lui Newton stralucit aplicata de discipolul sau. Teoriile :. Conceputa in aceasta maniera. Orice teorie poate fi raportata la 0 tendinta arhetipala. reprezentind doar 0 alegere ulterioara. Nu este yorba aici decit despre partea cea mai vizibila. memoria apei (1988. Studiind deplasarile polilor magnetici si alte fenomene ale fizicii Pamintului. impasurile nu erau decit accidente rara nici 0 importanta. dovedind ca fantezia savantilor nu este pe cale de disparitie. ~tiinta trebuia sa reprezinte. adica nevalidatd. dar repudiate de ansarnblul comunitatii stiintifice . De un timp. marele Isaac Newton (1642-17i7) este ~l mal complex.St ra revo utiilor stiintifice .1962) D . C~ ~aestrului lui Halley. adesea. unui mediu. a faimoasei comete care-i poarta numele. de asemenea. prima editie: 1934). datata. Cometa a revenit intr-adevar. in 1758.desi. EI a anuntat intoarcerea.igol". pentru ca "teoriile cele mai perfor) mante nu sint niciodata teorii adevarate. ci doar "coroborata". el viziuni a lumii care apartin unei epoci. Orice teorie este. nici ca 0 antiteza nu mai utin absoluta a imaginarului.eronate" justifica 0 asertiune mai generala: oricare teorie poate fi "eronata". J J Posteritatea scientista i-a iertat aceste "rataciri". dintre care unele au fost retinute de posteritate ca stiintifice. Jacques Benveniste) . ocolurile. de la Apocalips la alchimie (prin care asp ira sa patrunda in structura microcosmului pentru a-si desavirsi teoria Universului). Constructie metodica ~i rationala." Miine 0 alta teorie va avea cistig de cauza. Pentru Karl Popper (in Logica cercetdrii stiintifice. pasii gresiti. 'O-teofie este doar 0 ipoteza. in sistemul epistemologic s-a insinuat 0 anumita doza de relativism. Pentru Newton. Dar Halley s-a mai remarcat ~~printr-o alta ipoteza.ifoziunea la rece (1989. chiar antiteza imaginarului: adevarul Iumii reale opus ramcirilor spiritului prestiintific. religia. EI a facut mai multe compromisuri cu imaginarul traditional. totusi. De fapt. mecanica si alchimia participau impreuna la intelegerea Iumii. la fel ca prima. Orice istorie a stiintei care face abstractie de ele pacatuieste prin simplificare si actualizare fortate. ea nu poate fi niciodata verificata. iar altele respinse ca fiind pur imaginare.a imaginarului stiintific. Ea apartine. fiind artora unei anumite ~ei ideologii. cea mai usor detectabila ~i adesea cea mai spectaculoasa a imaginarului stiintific. chiar aceste abateri de la norma constituie fata cea mai evidenta . aceasta teorie n-a fost validata (si pe buna dreptate). Martin Fleischmarm si Stanley Pons) _ afinnate de cercetatori de 0 inalta calificare. adica supusa unor teste susceptibile sa-i dea cistig de cauza fata de teoriile rivale. lui Halley. retinind doar glorioasele legi ale atractiei universale. ci doar teorii care nu sint inca false".P Stiinta nu mai e considerata ca 0 epozitara a adevarurilor absolute. istoria stiintei modeme urma sa semene cu 0 lunga serie de anunturi de victorie. Ei au reconstruit arhetipuI cu mijloacele de care dispuneau. unui complex cultural. nu mai putin argumentata stiintific: cea a Pdmintului . Edmund Halley (1656--1742) a devenit celebru prin teoria sa legata de periodicitatea cometelor. distinctie care n-are nici o valoare de principiu.66 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI DOUA REGIMURI ALE lMAGINARULUI? 67 Intre "adevarat" ~i "fals": cercetarea ~tiintifica ~i echivocurile sale Gratie in primul rind luminilor Stiintei. Argumentarea lui Thomas Kuhn (The Structure of Scientific Revolutions . Imaginarul isi pune pecetea pe intregul demers stiintific. Ratiunea si-a propus ~a imprastie tenebrele. Trecind-o sub tacere. Mai aproape de noi. Ea urma calea regala. Orice victorie este provizorie.!? Spre deosebire de cometa. el a conceput globul ca pe 0 structura cu mai multe sfere intrepatrunse (ca la papusile rusesti) si separate prin spatii goale. pentru mai multe generatii.

pe de alta parte. parte a sa de adevar prezinta mai putina importanta decit conformitatea cu paradigma dominanta. vointa de putere..-adevcirurile.. chimistii erau bine plasati: . precum i rofilul individual al persoanelor implicate in descoperirea stiintifica (formatie intelectuala. Se poate inversa. Daca totul este relativ. cbiar hermafrodita. ~tiinta ca oglinda a imaginarului social stiintifica reflecta eventual un adevar obiectiv. sa fim constienti ca frumoasele principii ale metod~i nu se rega~~~cdec~taproximativ in munc~ reaHi a cercetatorilor. iar sarea rezultata neutra. in secolele al XVIII-lea ~i al XIX-lea. dar prefera adesea sa se increada in intuitia lor (cbiar in fantezia lor). acidul masculin.leproiectul g 0 q_l al une~ an~te societati.68 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooua REGIMURI ALE IMAGINARULUI? 69 este chiar mai putemic marcata de un spirit istoric si relativist. Dar in toate cazurile mentionate ci~tiga imaginarul. rezulta ca viziunea relativista a lumii invadeaza. ea dirijeaza autoritar cercetarea pina cind este. . de asemenea.c~~pon~ntelor "extr. Prejudecatile stiintifice si criteriile ideologice nu fac decit sa adinceasca departarea dintre cercetarea ideala si cercetarea efectiva. Propunindu-si 'sa analizeze' ormatia spiritului $timtific. cea mai agresiva ~i cea . Departe de a conduce cercetarea. ipoteze interesante ~i promitatoare au trebuit sa fie abandonate pentru ca nu erau conforme cu paradigma newtoniana. paradigma sfirseste prin a marginaliza teoriile concurente.a~tiinti~ fic ale cercetarii: manle prmClpll arhetipale. lara a omite [ itnpulsurile sexuale . chiar contradictorii. un adevdr profund't>. la rindul ei. Dar ea reflecta eu sigurantd un context socio-cultural. Istoricul stiintelor trebuie sa ia in const era . spune mult mai mult dedt 0 intreaga dezbatere despre problema adevarului si a obiectivitatii in stiinta. in care nu vede decit 0 mitologie si. Astfel. teqriile ~e maturizeaza in con ti~a oamenilor. Orice analiza istorica fiind conditionata de pozitia observatorului. Gaston Bachelard insist~ asu~ra .concbide Bachelard . Pentru ca 0 teorie sa fie acceptata. ci si in discursul eontemporan despre stiinui. experimentarea este subordonata si canalizata de teorie.. chiar mai rau. de asemenea. inlocuita de 0 noua paradigma. Savantii mvoca metoda. data forrnulata ~i acceptata.mai dogmatica dintre institutiile religioase". lara indoiala. 0 veritabila Biserica: "cea mai recenta. discursul relativist despre ~tiinta este. Conform teoriei sale ra revolutiilor stiintifice.ar trebui sa cuprinda un studiu al sentimentelor mai mult sau mai putin direct inspirate de libido. de asemenea.0 reactie chimica in care intra in joe doua corpuri diferite este imediat sexualizata. relativ! ° Trebuie.0 psihanaliza completa a inconstientului stiintific .). 1975). care sacralizase cunoasterea stiintifica). demonstratia ~i constata prezenta imaginarului nu doar in ~tiinta."16 o teorie . de altfel.rDe Ia Popper (care afirma ca nu este relativist) la Feyerabend exists. aceasta butada. de 0 maniera abia atenuata uneori prin determinarea unui corp ca activ ~i a celuilalt ca pasiv". inainte de a defini . legaturi ideologice etc.. Autorul se pronunta pentru pluralitatea metodelor.. "Un adevdr profund presupune ca si contrariul sau este." EI denunta stiinta oficializata a ultimelor secole. ca unitatea ~l armonia. consideratiile utilitare. fiecarei cpoci ii corespun 'paradigme odele destinate sa explice un ansamblu de feno ene intr-o rnaniera coerenta. atribuita marelui fizician Niels Bohr (1885-1962). Se descopera ceea ee trebuie sci se deseopere. Baza este feminina. 0 intreaga scara de interpretari... Lucrarea sa manifest se numeste Against Method (impotriva metodei. si modul in care este privita stiinta (spre deosebire de scientismul dogmatic al secolului al XIX-lea. cu subtitlul "Schila unei teorii anarhiste a cunoasterii". "singurul principiu care nu impiedica progresul este: Totul este bun. La acest ultim capitol.. Nu trebuie niciodata sa se uite ca. dupa el. Punctul extrem al epistemologiei relativiste este atins de Paul Feyerabend.

70

PENTRU

0 ISTORIE

A IMAGINARULUI

noux
JIl scalei

REGIMURI

ALE

IMAGINARULUI?

71

.~
c__...--- /

Chiar rara a impiirta~i entuziasmul psihanalitic allui Bachelard, epistemologii si istoricii stiintelor nu mai pot face abstractie ~e proiectia imaginarului social asupra gindirii si cercetarii stiintifice, Astfel, Pierre Thuillier a propus in La Petit Savant illustre (1980) 0 evaluare globala a stiintei occidentale - devenita astazi unica stiintd -, axata pe valorile ~i dorintele societatii europene. Din Evul Mediu, stiinta n-a facut decit sa urmareasca .rranzitia unei societati centrate pe Dumnezeu spre 0 societate centrata pe comert, industrie si cautare a profitului". Fiecarei societati Ii corespunde un anumit proiect stiintific fundamental. "Ceea ce caracterizeaza.stiinp, noastra este dorinta de a domina, de a exploata, de a manipula"; de aici decurge importanta acordata cuantificarii, legilor (in vederea unei "actiuni eficace"), principiilor mecanice (0 ~tiinta indreptata spre actiune, spre "inginerie"). Este fuziunea dintre Cunoastere si Putere ceea ce programul occidental incearca sa asigure.!? In afara "proiectului global", orice caz particular invita la 0 cercetare a fundamentelor sale mitice. Aceste determinari sint uneori foarte subtile, dar exista situatii in care transparenta proiectului mitologic este totala. Astfel, de exemplu, biologia rasistd si elitistd, care a marcat asa de profund istoria ultirnelor secole. Jocul alte~ita!ilor, arh.etip caracteristic mentalitatii comune, a fost deosebit de dramatizat de antagonismele rasiale si sociale ale secolului al XVIII-lea si mai ales ale celui de-al XIX-lea. Tensiunile rasiale si sociale s-au sublimat in teorii biologice. Corespondenta dintre alteritatea fizica si alteritatea morala a indivizilor ~i a cornunitatilor este 0 foarte veche viziune a spiritului; ea apartine evident fondului arhetipal. N-a trebuit decit sa fie adaptata exigentelor unei interpretari rationale ~i stiintifice. 0 prima sinteza s-a efectuat spre sfirsitul secolului al XVIII-lea, cind Johann Kaspar Lavater (1741-1801) a stabilit ?aze~e fiziognom()niei,~tiinta ce pretinde "a citi" caracterul ~i inteligenta pornind de la infiiti~area fizica. Unghiul facial, imaginat de Petrus Camper ca masura infailibila a capacitatii

. telectuale (permitind plasarea europeanului in partea de sus ~i a negrului la mijlocul drumului intre european si :.unu!ii), a devenit argumentul eel mai putemic al craniolopi, virful de lance stiintific a~ ra~ismulu.i 0~cidental.18 Nelini~tea elitelor confruntate cu Ceilalti (rase difente sau categocii sociale dif~rit~) ~i-:a~asit 0 exp.re~ie stiintifica frapant~ In teoria "omulUl cnmmal' (Omul criminal, 1876), formulata de Cesare Lombroso (1835-1909). Antropologul italian taia practic in doua societatea occidentala, opunind drojdia degenetata unei elite biologice si sociale (semnele de inferioritate Inrudind taratii rasei albe cu membrii raselor neeuropene).'? Cautarea vietii pe alte planete ofera un exemplu nu mai putin instructiv. Mijloacele stiintifice si tehnice ale secolului al XIX-lea ar fi permis mai curind sa se afirme contrariul. Chiar 0 metoda oonsideratli sigura - analiza spectrala (pusa la punct spre 1860) - a contribuit la intarirea pozitiei aparatorilor vietii extraterestre; ea "a dovedit" prezenta, pe anumite planete, a unei atmosfere de tip "terestru" si a vaporilor de apa, Telescoapele, din ce in ce mai putemice, captau imagini interpretate uneori ca dovezi ale unui mediu permitind dezvoltarea vietii, chiar a unei vieti superior organizate. Nee plus ultra al acestei metodologii a fost descoperirea in 1877, de catre Schiaparelli, a canalelor martiene, integrate de Percival Lowell (1855-1916) in teoria sa despre un Marte foarte evoluat, populat cu martieni constructori de canale. Astronomii partizani ai acestei configuratii martiene au identificat cu telescopul nu mai putin de 700 de canale; adversarii lor n-au vazut nici unul. Primii au reusit chiar sa fotografieze canalele, ceilalti n-au observat nici cea mai mica urma de canal pe fotografii-"l Cercetarea nu facea decit sa urmareasca teoria, in timp ce teoria se conforma unei anumite ideologii si viziuni a lumii. Se vedea ceea ce se dorea sa se vada, ceea ce trebuia sa se vadii. Arhetipul functiona, adaptindu-se unor conditii noi. Vechile popoare fabuloase, pentru care Terra devenise putin cam

72

PENTRU

0 ISTORfE

A IMAGfNARULUJ

DouA

REGlMURI

ALE lMAGlNARULUI?

73

stri~ta, ~rebuiau sa gaseasca refugiu pe alte planete, Conceptia unui Uruvers unitar, corespunzator astfel unui arhetip, transfigura planetele ill nenumarate "paminturi din cer". Expansionismul occidental, setea de cucerire si de dominare gaseau in spatiu 0 prelungire naturala a descoperirii ~icolonizarii terestre. Evolutionismul i?i Progresul, cele doua chei ale ideologiei secolului al XIX-lea, considerau spatiul un laborator in care se puteau observa si experimenta toate fazele evolutiei biologice, toate potentialitatile materiei, spiritului, stiintei ~i tehnologiei. Adversarii habitabilitatii planetelor erau, la rindul lor, motivati ideologic. Astfel, religia se opunea adesea altor omeniri, credinciosii manifestind mai putin entuziasm pentru "paminturile din cer" decit scepticii sau ateii (in ciuda tentative lor mai multor teoreticieni de a face un compromis intre pluralitatea lumilor si Biblie). La urma urmei, ideologia conducea jocul, chiar si intr-un domeniu atit de eterat ca astronomia! Sinteza stiintifica cea mai caracteristica ~i mai influenta a secolului al XIX-lea a fost, lara indoiala , teoria evolutionists " formulata de Lamarck (1744-1829) si apoi de Charles Darwin (1809- 1882) in a sa Origine a speciilor (1859). 0 teorie dupa imaginea epocii, 0 epoca pentru care valorizarea timpului (din trecutul indepartat pina la viitorul indepartat) ~imersul progres~val vietii, al omului, al societatii, al cunoasterii, al tehnologier reprezenta deja un fel de religie. Ca se accepta sau nu teoria evolutionista este 0 alegere lara nici 0 Iegatura cu cristalizarea sa intr-un moment anumit al istoriei. Epoca, evolutionisui in toate privintele, trebuia sa produca 0 teorie biologica a evolutiei si a produs-o.

eel

JDOdeme. Aceste valori pot fi considerate caracteristice unui regim nou al imaginarului. Este, evident, 0 sinteza noua. Dar, pe de alta parte, nu este mai putin ad:varat .ca a.ceasta s~teza nu face decit sa aranjeze altfel aceleasi arhetipuri, aceleasi tendin1e ale imaginarului. Nimic nu lipseste, nici macar sacrul, mai susceptibil de a fi pulverizat de triumful unei stiinte pozitive. .. . ~ Ratiunea si Stiinta urmareau un scop similar celui avut III vedere de Religie si Teologie. In ambele cazuri, Universul es!e supus unui principiu unificator; el este incdrcat de sens. In ambe1e cazuri este in cauza destinul omului, aspiratia lui spre eanoastere, spre armonie, spre Absolut. Acest din urma cuvint aminteste de un celebru roman allui Balzac: Cdutarea absolutului, publicat in 1834. Este povestea unui savant chimist obsedat de ipoteza "unei substante comune tuturor creatiilor, modificata de 0 focta unica ... ". Nimic insolit in alegerea acestei teme; scriitorul n-a facut decit sa scoata mai mult in evidenta speculatiile curente in medii Ie stiintifice ale epocii. Absolutul exprima principiul universal si originar, singura sursa a tot ceea ce exista: echivalentul, in termeni stiintifici ~i materialisti, al Absolutului religios." Absolutul 11 urmareste si pe Doctorul Pascal, eroullui Zola, intr-un roman ,,~tiintific" publicat in 1893. La sfirsitul secolului at XIX-lea era timpul biologiei; principiul suprem trebuia sa se afle in stiintele vietii, lata, foarte explicit, cunoasterea stiintifica conceputa ca religie: "Pina la urma, doctorul Pascal nu avea decit 0 credinta - credinta in viata. Viata era unica manifestare divina, Viata, adevaratul Dumnezeu, era marele motor, sufletul Universului. Si viata n-avea decit un singur instrument: ereditatea. Ereditatea creeaza lumea! Asadar, dad ereditatea ar putea fi cunoscuta, daca omul ar putea-o capta ca sa dispuna de ea, ar putea modela lumea dupa plac.'?" Dumnezeu
• E. Zola, Doctorul Pascal. Tr. de D. Teodorescu, Ed. Cartea Romaneasca,
Bucuresti, 1975, p. 44 (n.t.).

Stiinta ca religie
Ratiul1e-~tiintii-tehnologie-progres-viitor: iata formula magica a secolului al XIX-lea. Ea apare, din toate punctele de vedere, ca antiteza imaginarului traditional si, mai exact, a imaginii teologice a lumii care dominase Evul Mediu si inceputul epocii

74

PENTRU

0 ISTORIE

A IMAGINARULUI

ooux

REGIMURI

ALE IMAGINARULUI?

75

este viata; Dumnezeu va fi po ate miine chiar omul, devenit atotputernic prin cunoasterea stiinrifica. Aceste doua romane spun esentialul despre 0 ~tiinta impregnata de religiozitate si care impregna, la rindul ei, literatura si mentalitatile. , La prima vedere, nimic n-ar fi mai departe de imaginarul religios decit stiinta. Dar trebuie sa cautarn dincolo de aparente. Care-i legatura, de exemplu, dintre Apocalipsul religios (sfirsitul lumii, Judecata de apoi) si ideologia Progresului? Totul pare sa Ie separe; pe de 0 parte, devalorizarea acestei lumi si cautarea unei realitan transcendente, pe de alta parte, puternica valorizare a lumii materiale ~i a potentialitatilor sale. Totulle desparte, dar totulle uneste: poli opusi ai unei aceleiasi ideologii a rnintuirii, ai unui refuz similar adresat unei istorii restrictive ~i unei conditii umane nesatisfacatoare, ai unei ireductibile aspiratii spre 0 realitate de esenta superioara, Installndu-se in locul sfirsitului lumii ~i Judecatii de apoi, Progresul ~i Viitorul si-au asumat ~i mostenirea lor. Noua cale conducea ~i ea la inflorirea omului si la aplanarea contradictiilor, Se poate constata, in particular, recuperarea ideologiei milenariste. Regatul de 0 mie de ani, plasat de Apocalips dupa istorie si inaintea Judecatii de apoi, seamana in mod ciudat cu Viitorul promis de Stiinta. Aceasta noua viziune a unei lumi transfigurate de Progres nu reprezinta altceva decit un milenarism secularizat. Solutia providentiala a depasirii istoriei este inlocuita de solutia stiintifica. Sacrul este reinvestit in ~tiinta. Stiinta devine Religie, responsabila de buna functionare a Universului si de mintuirea umanitatii. ' , Scientismul secolului al XIX-lea a, condus, inevitabil, la 0 religiozitate $tiinlifica foarte caracteristica pentru atmosfera epocii. Frecvenra sintezelor imaginate este impresionanta. Ele pastreaza uneori anumite elemente traditionale ale credintelor reIigioase, ca, de exemplu, distinctia dintre corp si spirit nemurirea sufletului. Sistemullui Charles Fourier (1772-1837) a construit 0 lume extrem de coerenta si armonioasa (atit la

~i

. el cosmic cit si la nivel social, prin organizarea falanste:~or), fonda;a pe principii matematice, care di~ijeaza deopo~ triva migratia spi~itelor si incarnarile lor succes.lve ~e. ~erra ~l pe alte planete.P Incepind cu mijlocul secol~~Ul~sp~~~tlsmul a cunoscut 0 yoga considerabila. Partea sa ,,~tImtlfica a sedus multi savanti, printre cei mai reputati ei epocii, cum ar fi marele fizician si chimist William Crookes (1832-1919) sau Alfr~d Russel Wallace (1823-1913), cofondator, impreuna ~u Darwin, a1 teoriei evolutioniste. Este fascinant sa urmaresti arsenalul ~tiintific mobilizat p~ntru a ~eterrnina foarte ri~os prezenta spiritelor si a identifica rmJloacel~ de com~mcare .c~ "ele. Spiritismul a fost, de asemenea, asociat cu teona plur~htatll lumilor; dupa Fourier, Allan Kardec (1804-1869), unul dintre fondatorii doctrinei spiritiste, si Camille Flammarion (.1842-! 925,>, eel mai mediatizat dintre astronomii epocii, au sus~~~t rru~atla interplanetara a spiritelor. Aceasta fuziune i~tr~ spmtI~m ~lpl~ralitatea lumilor ofere a atit argumente stiintifice, CIt.~l re~lgioase in favoarea unei ~~alitati u.niversal~ ~~ ~4 umn destin uman mai presus de conditia sa stnct matena~a. Alte religii stiintifice au adoptat un sens mar cunnd. terestru ~imaterialist, abandonind dubluI spiritu~l pentru a v.alonza omu! social. Ca profet, Saint-Simon reusea mrnunea de a inventa d~u.a religii diferite! Douazeci de ani dupa religia lui Newto~: .el recidiva cu Noul Crestinism (1825), care, in ciuda denumirii s.~e, nu retinea din crestinism decit anumite principii morale. Misiunea atribuita religiei era de a "conduce societatea spr~ mar.ele s.co_p al ameliorarii cit mai rapid posibil a soartei clasei celei mai sarace".25 Ceea ce devenea posibil gratie actiunii industriei, dup.a cum demonstra Catehismul industriasilor (1823-1824), pubhcat de acelasi Saint-Simon. Sa remarcam terrninologia religioasa folosita pentru a defini un proiect tehnologic si social, c.ee~~e spune mult despre persistenta sacrului sub scoarta matenahsta. Citeva decenii rnai tirziu, Auguste Cornte (1798-1857), fondator al filozofiei pozitiviste, adica al unei filozofii bazate
A

sa-~i asigure viitorul. Tr. 0 contrareligie._ o maniera similara de a trata procesul IStO~ICse gaseste . urma . Ma~ le p~e~er~ JB8Ilufacturile ~i comertul. ordinea si progresul.vley mdestulate ~I ttructurii fizice imbibate in aer umed. Miza erau o lume noua noua si un om nou: iata Ratiunea ~i Stiinta ajunse la acelasi scop ca milenarismul religios! Inventarea viitorului trecea prin stapinirea istoriei. Tnumful Cetato lui Durnnezeu corespunde la Marx triumfului proletariatului. Din punctul de vedere al lui Marx.tarea dintre Cetatea lui Dumnezeu si Cetatea oamenilor. Marxlsmu_l este exp~esla ultima ~l eea mai elaborata a marii A rasturnari operate m sec~le. care nu este. sau tratat de sociologie. stiinta dirija Jo~ul.ca. Tanasescu. Istoria putea fi fortata. ele invocau 0 Idee umvers~l~ s~u pur ~l.ivilizatia flamanda.u s~tez~le rehg~oa. societatea ~i chiar fiinta umana prin puterea stiintei. originea "comunismului stiintific" . respectate. nimic mai logic decit inlocuirea lui Durnnezeu prin umanitatea Insasi. confrun. ~n ambele cazuri se constata utilizarea unui arhetip. devirui fn curfnd stiinta sacrd"27 (sa mai remarcam 0 data persistenta vocabularului religios ~i a sacrului). o data ce stiinta se substituia religiei. el se gaseste exact la :nttpoz~. Ch~ar ~e:partlte de religie. de altfel) care separa (si lega) stiinta "pozitiva" de religie. A • H. 4~pta contrariilor. se hotara ~i el sa strabata distanta (nu prea mare.care. Sa citam doar citeva rinduri extrase din Filozojia artei de Hippolyte Taine (1828-1893). In raport c. Ca orice religie. pe de alta parte.al lUI Karl Marx (1818-1883).scna Ta~ne . dar legile ei trebuiau. Filozofia artei.Sl:nplu spiritul uman.~tl1nta ex_acta. superba ilustrare a pretenti- sa itor scientiste si de ~ d:t~rm~nism tar. Stiintei. care fac lIPnza. de altfel. multurnita Ratiunii.. apa face iarba.a_m~~ur~. Bucuresti. cele care comanda sint conditiile niateriale.t. EI a public at in 1852 un Catehism pozitivist si. totodata. toat~ l~olalta ~~l~p~:una cu berea~ Iilc populatia. de C. care. capabila prin propriile sale forte."sa se organizeze stiintific umanitatea''. s. Sistemul de politicd pozitivd. Dar. 1990..76 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI DOUA REGIMURI ALE IMAGINARULUI? 77 exclusiv pe descoperirile stiintifice. daca un contrarnit nu este decit un mit. vedeti luind nastere te~peramentul flamand. pe ~agurile acestea.cul lui Dumnezeu. pentru ca teoreticienii viitorului aveau misiunea sa inventeze legi corespunzatoare propriului lor proiect! S-au apucat deci sa demonteze mecanismul istoriei. ai carei stilpi erau dragostea. din 1851 pina in 1854. pe care acesta 0 ilustra prin. Teoriile construite. "28* . Unii dintre ei au gasit cheia..marii oameni" ai istoriei).se traditionale. pp. . pentru a-l cita pe Auguste Comte. se remarca printr-un anumit aer de familie. m. de fapt. gratie logicii simplificatoare si deterministe care le anima. adica 0 elaborare a spiritului. devine la Ma~ lupta de clasd in interiorul societatilor pute~ic p~larizate.lo. instituind Religia umaniuitii 0 religie lara Dumnezeu. datorita acestei . Intr-adevar.dupa Ernest Renan (1823-1892) . 0 contr~rel~gle este chiar 0 religie. Cll dialectica Sfintului Augustin.I~~a~xplica~a CJ. Dialectica stiintifica a lui Marx. Alternativa care nu presupunea nici o contradictie.). influenta asupra Universului si 0 perfectionare spirituala si socials tara limite . lata istona devemta ~t~mta. Stabilirea unui inventar ar fi inutila.le al XVIII-lea ~i al XIX-lea. marxismul cauta mmtuu:ea umanitatii si eliberarea omului (a omului "alienat" intr-o societite nedreapta). 0 umanitate ajunsa la maturitate. sau sentimentul. Meridiane. Taine. Pentru Comte. Mediul natural.. ca~e ~:ce vltel~. Tehnologiei. 30-31 (n.eau "l~ealiste .eamana ?estul de trine. rasa sau fortele economice devenisera principalii factori determinanti.» Trebuia transformata natura. mai multe chei diferite. desi contradictorii. intr-~d~vir. decit dialectic a (idealista) a lui Hegel inversata. untul siAcarnea.. lA perfecta: "Am putea spune . Ed. ratiunea ~i activitatea (si In care sfintii au devenit . Trebuia . celelalte mari sintez~ ramm. Ierbii si apei invoc~te de Tame. .

le~Ile ~tiintifice ale istoriei. Wilhelm Conrad Rontgen (1845-1923) a descoperit razele X.omului sint.. si cu el. Max Pla_nck(I 857-1947) a creat in 1900 teoria cuantica.ordiale. Spatiul.relativiste" (teoria lui Einstein fiind.t? Noile paradigme corespundeau unei sensibilitati . nici gratuita. milenarismul rannne mllenansm.29 _ J~stifi~at de Providenta sau de legile istoriei.caz. Criza de la 1900. unei societati mai deschise si mai diversificate. de fapt. Cautarea nu era. in litere si in arte. 0 replica seculan~ata a_ tru~enaris~ului. Burghezia occidentala aspirase sa uneasca lumea in jurul unui singur model. expresia stiintifica a unei stari de spirit). in acelasi timp. ? In acest context. cronologic. operatiei :mulare desfasurate de artisti ~i scriitori impotri~~ ~ormelor .aceea~I ~poca. . Ca si revolutia artistiea. _mal~me decit oricare alta solune de viitor.78 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooux REGIMURI ALE IMAGINARULUT? 79 I~ ambel. ViitoruI radios promis de comunis~ reprezl~ta. Albert Ein:tem (18~9-1955) a enuntat in 1905 principiile relativiratii. In cItlva am au aparut noi paradigme.~elat?are (Ia Marx. ~i cu aut mai potrivite pentru sustinerea edificiului totalitar.tudmIle une~ Belle Epoque atit de satisfacuta de ea insa~l nu se mal potriveau spiritului vremii. si conteaza nu realitatea lor iluzorie. la limitele sale. Dar acest model era pe cale sa se prabuseasca. valori religioase pe care . se pot lega noile tendinte stiintifice de progresulliberalismului si al democratiei. Este foarte semnificativ ca aceasta distrugere-~econstru~r~ Iumii operata de savanti corespunde. ~le nn evident de imagiriar. marile sperante pe care omenirea le ave a de multa vreme A~tfel. De. mai apropiate de 0 anumita tipologie religioasa. Asezarea sub semnul intrebarii a fundamentelor stiintifice ale secolului al XIX-lea corespunde afirmarii unui spirit mai deschis relativitatii valorilor si libertatii dezbaterii intelectuale. ma. Purificarea lumii. Paradigmele celui de-al XIX-lea secolli se pareau mult mai convenabile: mai ferme. Cercul ~ste inchis. Teoria cuantica ~~pSI~a~ahza puneau in joe forte nematerialiste. Sigmund Freud (1856-1939) a pus baz~le pSIh~al~zel. n-au manifestat nici 0 simpatie pentru reinnoirea stiintifica de la ineeputul secolului. a unui nou sistem de civilizatie. stiinta intilne~te religia.in ciuda esecului material al sistemului _ se e. Influenta ideilor comuniste ~I vItah~tea lor . al sau. arts realists a secolului al XIX-lea si paradigmele stiintifice ale unei lumi sigure si Iinistitoare. ca la oricare filozof Iacator de l.xphca usor prin conformitatea lor cu marile arhetipuri. tntr-un fel. cautarea. mc! m~ependenta.tistice si literare traditionale. aparent atit de stabIl ~I ~on~o~m cu.~tiint~ ~ar:xIs~a le-a mfuzat adeptIlor sai. A . care In plus sint leg! pur matenahste. relativitatea emStemIana spargea toate barierele. revolutia stiintifica prefigura marea schimbare din secolul al XX-lea. Presiunea totalitara Criza de la 1900 ~i noile paradigme . Certl. E~ificiul stiintific al secolului al XIX-lea.. mai simple. In 1895.egI). In. atenuarea contradictiilor trans~~area . istoria se sfirseste prin restabilirea unitatii ~! arm?n~eI p~m. t~np~I.uri.scoperiri ~i teorii animate de un spirit diferit. Contrarul este inca si mai evident: ideologiile totalitare. structura "real a" a lumii. CI de. mai linistitoare. Um:ersuI de:enea mai complicat si mai vag. DrumuI omenirii nu mai depinde dAe Prov~denta. regimurile totalitare si raporturile lor cu ~inta plID 0 problema speciala. Fara a idealiza virtu tile noilor paradigme (caci fiecare paradigms 0 data instalata incepe a se manifesta tiranic). M~tenahsmul ~I determinismul secolului al XIX-lea au fost eclipsate de imagine mai subnla si mai nuamata a lurnii ~i ~ omului. in principal nazismul ~i comunismul. ci finalitatea lor doritei. marea cot~tura pnn care vecea in epoca civilizatia occidentala s-au mam~est~t ~u ace~ _i intensitate in stiinte.e .tena nu mal erau categorii rigide. a sarit in aer spre 1900. Dar aceste legi nu sint decit 0 strata~ema in.

. stergindu-se pur si simplu referinta la contributia )Ii Einstein.33Istoria ducea. Aceasta explica persistenta ~ei dezbateri stiintifice reale .chiar in domeniile cele mai arzatoar~. S-a dat as~ellibera t~ece~e telativitatii. adepti de la prima ora ai lui Hitler. contributiile "evreie~ti" erau deosebit de numeroase si importante. mai ales in formularea noilor paradigme ale momentului 1900. Lenard ~i Stark au pierdut aceasta lupta. avind ca punct terminus societatea comunista. IDItologla. . Dar nu este mai putin semnificativ faptul ca. formulata de Joseph-Arthur de Gobineau (1816-1882) si "rafmata" de discipolii sai.si in primul rind impotriva mecanicii cuantice si a relativitatii prin doua premii Nobel germane: Philipp Lenard (1862-1947) si Johannes Stark (1874-1957). de la 0 formatiune sociala la alta. _ Doctrina comunista a avut asupra stiintelor 0 influenta mea . de fapt. Ofens iva contra fizicii modeme . pe de alta parte.al celorlalte tari comuniste). afeotind nu doar stiinta. Doctrina sa nu av~a mCI ~ ~bltl~ de or~m ~intific. aspectul eel mai caracteristic a fost obsesia studiilor . comunitiitii universitare (ceea ce nu prea er~ c~l RUSl~l~l . Dimpotriva. Dimpotriva..catre ~~zlsm.~rasiologia" fi fizica. Nu atit presiunea ideologies asupra stiintei este cea care marcheaza diferenta (aceasta presiune se manifests ~i in societatile deschise.dar . unor frustrari personale). ~a~ pull ales in fata. antiteza a rasei germanice si a virtutilor sale. cedind in fata opiniei cv~sig~ne~~le a savantilor. 0 filozofie care propunea.nordlc~. a fumizat exemplul eel mai sugestiv al unei lupte in care refuzul modernismului se asocia prejudecatilor rasiale (si. jalonata de conflicte . ci ansamblul domeniilor atinse de ideologiile totalitare. Hltle~ .exig~ntelor econ~IDIce ~l militare (~a_ atormca uecea ~i ea pnn fizica modema). Aparatul nazist a sfirsit prin a accepta fizica in cele IPPdemii. Trecutul a fost complet reamenajat pentru a se supune unei singure linii evolutive. de asemenea.m pul rind 0 puternica traditie ~tlln\1fica ~l prestigiul s~c~a~ . Principiul rasist si-a gasit 0 aplicatie indirecta . prin refuzul acceptarii contributiilor savantilor evrei. reprezentanti ai unei rase considerate alterate.dlspretu~a ftiinta si pe savanti.80 PENTRU 0 (STORIE A IMAGINARULUI ooux REGlMURI ALE lMAGINARULUI? 81 l doua cazuri mentionate era yorba. Metodele eugenice au fost si ele invocate in scopul perfectionarii (sau al purificarii) rasei. Argument suplimentar pentru a refuza aceste cuceriri ale stiintei. interpretarea rasista a istoriei. in strinsa legatura cu ideologia oficiala. ~a .rasiologice". ci vointa de a ignora tendintele stiintifice ale propriului timp. Dar motivul eel mai i~port~t denv~ dm ~trucnn:a profunda a celor doua ideologii totalIt~r~. desi mai putin brutal). de 0 mostenire: pe de 0 parte.. In ceea ce priveste stiinta nazistd+.Jogica" . facto:i JU frinat dominarea ~tllnte~ . era 0 doctrina de actiune.. In peisajul intelectual al secolului al XX-lea. Un refuz masiv al istoriei. sau teoriile pseudo-~tiintifice (ca doctnna Universului de gheata sau a Pamintului "gol")c32 Stiinta a pu~t "beneficia" astfel de putina stima care-i era acordata de nazisA - tii puri ~i duri. De asemenea. ezoterismul. comunismul a fost 0 teorie stiintifica. . de altfel destul de diverse. ~um*. 0 interpretare globala a lumii si 0 metodologie destinata sa 0 trans forme.in toate celelalte stiinte.ge~~e ~e . Or. Curente antropologice. .totodata. un sistem filozofic complet fondat pe stiinta. interpretarea materialists daterata lui Marx.. tendintele irationaliste se manifestau putemic in cercurile ~azist~. multumita unui mecanism simplu si eficace (rolul determinant al factorilor economici si alluptei de clasa). pina la urma. i~i propuneau sa defineasca trasaturile biologice ~i culturale ale raselor sau ale populatiilor umane. fo~n~ 1Dl conglomerat care reunea rasismul primar. nazistilor le-a lipsit Pmpul pentru a-si termina opera. mai considerabila de~~t p~esiunea nazista. totalitarismele reprezinta materializari ale unei etape stiintifice revolute. Miezul stiintei comuniste a fost conceptia sa asupra istoriei.desi vizibil marcata de ideologie .

put in cite putin.Cat cu 0 intensitate egala in stiintele econo~i~eA ~~sociale si 'til ~tiintele naturii. Nu evreul Einstein deranja. au fost impacate prin dialecticd stiinta ~i metoda a contradictiilor -. universalista si inter. ci omul cu 0 mentalitate diferita. p:_ d. nationalists.~ all~i ~a~arck: Cu o in(rrziere deliberata de un veac. deterministd ~i voluntaristii (contradictie atenuata gratie dialecticii).. In eel mai bun (sau mai rau) spirit al secol~lui al Xlx-lea. teoretic ireconciliabile. Ideologie proletara sau dorindu-se ca atare. stiinta comunista a fost. tot . la fel ca si stramosul sau. ca ~i Lamarck. tot de catre masina. ignorind concurenta ~l legll~ plet~1.alta creatie occidentala. aP?I. ~ ec~nomle iJoIIlplet etatizata. IIlunca. pina la urma. Astfel. bilbiieli in domenii aparent mai detasate de politica in curs. totodata. desi ar fi fost dificil sa seexplice. Toate stiintele trebuiau sa contribuie Ia instaurarea societatii noi si Ia crearea omului nou (format. altele decit cele enuntate 0 data pentru totdeauna de Marx si Lenin. in conflict cu mentalitatea sumara ~i linistitoare a secolului al XIX-lea. intirzierea acumulata in cercetarea fundamentala si in agricultura a lnsotit sistemul pina la sfirsit" Fictiunilor economice. subordonarea teoriei practicii si cercetarii fundamentale stiintelor aplicate.l~l~r~pun~a jl demonstreze simu~tan e~_eculsistemu~Ul~apl~a~st ~lvrrtutl~e bnui sistem economic rara precedent in . deformarilor rezultind din discursul marxist originar Ii s-au adaugat deformari exaltind valorile nationale.82 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooux REGIMURI ALE IMAGINARULUl? 83 sociale si revolutii. si suprematia rusa (si apoi alte teluri nationaliste). Cele doua perspective. lnstalat la inceputul anilor 1930. datorata lui Norbert Wi~ner (1894-1964) . ca la nazisti. Munca (in sensu] sau elemental') a fost 0 prezenta obsedanta in interpretarile . . stiintei ~i ideologiei comuniste sa sus tina practic orice. Engels a facut referinta la munca pentru a rezolva 0 problema si mai delicata: originea omului. in consecinta. biologia stalinista. biologii sovietici au mizat. care a permis. Dupa moartea lui Stalin si mai ales incepind din 1960. se separase de maimuta). llsenkismul s-a mentinut in Uniunea Sovietica si in tarile satelit pina la mijlocul anilor 1960. care. Marx a explicat mecanismul exploatarii capitaliste si caderea inevitabila a acestui sistem prin faimoasa teorie a valorii si a plusvalorii. Rezultatul a fost un dezastru stiintific si economic. sociale si biologice li s-au adaugat. scopul sau suprem fiind transformarea lumii.~tiintifice" marxiste si postmarxiste. in primul rind. in fiin\a umana! Obsesia muncii fizice a marc at comunismul pina in ultimele sale zile si a contribuit din plin la blocarea cercetarii ~i la absenta unei veritabile emulatii intelectuale. Transformismul s-a mani. a speernor animale si. Astfel. Lisenko a . In timpul lui Stalin. in stiinta comunista a inceput sa se simta dezghetul. Teoria relativitatii a fost tratata multa vreme cu 0 anume neincredere. care reducea orice valoare la munca materializata a proletarului. in pura doctrina marxista. reprezentata oficial prm gradiiarul Miciurin (1855-1935) ~iprin agronomul amator Lisenko 1898-1976). Dar aceasta viziune. perpetuata de stiinta comunista din secolul al XX-lea. se opunea feroce noilor paradigme enuntate de Gregor Mendel (1822-1884) si Thomas Morgan (1866-1945).na~terea tehnicii modeme in sinul unei societati precapitaliste. burgheza si in plus americana. prin munca maimuta s-a transformat.e ilti parte. in perspectIva. a legilor si solutiilor economice si sociale. rara indoiala. a speciei umane. .Isto~e. pentru ca sa forteze evolutia speciilor v~g:tale.. pe transmisibilitatea caracterelor ~obfndit~. comunismul s~a remarcat prin subordonarea muncii intelectuale muncii fizice si. pentru a reveni la transformismul si~plis.national-comunismului". i s-a reprosat margmalizarea omului de catre masina si cautarea. a fost dublata printr-o schema divergenta datorata ascensiunii .~tiinta istoriei" a fost chemata sa justifice si triumful mondial al comunismului. istoria stiintei ~i tehnicii a devenit practic 0 istorie rusa. Cibernetica . prin munca.a fost ~i ea respinsa. Economia politicd cOI?uru~ta .

opusa complet stiintei burghez e .tora. destinata sa faca legatura intre 0 cercetare din ce in ce mai diversificara si sofisticam ~i publicul larg. astronomii "nevulganzaton au abordat.. ' VuIgarizare ~i fictiune ~tiintifica hineinteles.s-a facut tandari..:~t n-ar indrazni sa le formuleze. iar ~~stein ~i chiar cibernetica au fost accej. Entuziasmul s-a mai d~~~lit putin ~~pa 1900.di~ nncmtate. ~ne1e ~ucrari nu fac decit sa rezume. Vulgarizarea stiintifica a fost aceea ca~e a p:etema pentru a vehicula cvasicertitudinea altor l_wml~c~lte. .84 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI DouA EllSl'i1. reviste de specialitate. tehmcilor ~l industriilor. prin vulgarizarea stiintificd.fi~iat ~ ~gala masura de impetuoasa dezvoltare a ~tiintelor. nou. A doua jumatate a secolului al XIX-lea a devenit epoca de aur a vulgarizariiv. 0 data cu dec1inul "religiozitatii" stnntifice proprn secolului trecut ~i cu un anumit recul al ideii de progres. Vulgarizatorului ~ .ill ciuda rezistentei aparente a sistemului . Fara a mal mttrzia lID\. conferinte.a IS ant~ tiin ta pura" si imaginea care i se da.u"su·~b~'''iectului. de mitul progresului in plin avint ~i de un acces mal larg la inviitamillt ~i cunoa~tere . care a bene. Cum sa renunti la istoria care anunta 0 noua era. proiectuI unei stiinte comuniste globale . amorsata ill Epoca Lumirulor . noi? Dar.~ele public (~isi-a indignat majoritatea confratilor) c~.au afirmat posibilitatea teoretica a existent~l . Difuzarea stiintei ill toate directiile a fost asigurata. publicata ill 1686 si retiparita de nenumarate ori -. in ciuda protestelor sale invocand obiectivitatea.povestirile s~l~ despre martieni. dar instalata ferm ill peisajul illtelectual incepind de pe la 1850. intr-un limbaj acce- dar lara a renunta la esential. vulgarizare si vulgarizare. Carti. sau la economia politics asigurind eficacitatea economl-.. in pri~ul rind. ~tuntele economice ~i sociale au rezistat rnai bine. putm retu~ate. a~unden~a defictiune stiintificd. foarte rar subiectul. la rindul ei asupra ideilor si viselor oamenilor. a eoncretiza aceasta idee.n~o:~iri despre pluralitatea lumilor. Vulgarizarea si fictiunea au crescut pe acelasi teren si legaturile lor sint foarte strinse. sa reluam un subiect pe l-am atins deja: extraterestrii. un nou gen literar. dar mai ales incepind din secolele al XVII-lea ~~ . vulganzarea continufud 0 cariera indispensabila. Foarte permeabila ideologiilor. stiinta contemporana actioneaza. . ori~e Slillp~lficare poarta rmenii deformarii. si-a propus s~ ~lgan~eze ~~sa "dramatizeze" 0 intreaga serie de ipoteze stiintifice ~l tehnice. Inventarea unei stiintei noi.n-ar ~. preocupat cum e sa-si seduca pu~lIcu . propulsase comunismul pe scena istoriei. sa nu ce eze BJUA'''' senzationalului sau unor conjecturi pe care ~~ sa. sa conchidem eli vulgarizarea adauga un grad de imaginar in dezbaterea stiintifica. extratere~trll. intr-adevar. Cautarea unui efect literar sau drage '~ _~ _ d' t t metafora si anecdota. Dez...!uat niciodati un asemenea avint.. D: chiar cu cele mai bune intentii. romanul stiintific (s~amosul literaturii science-fiction din secolul al :XX-lea). ~l-~ inceput cariera. expozitii.~ICe!. Expansiunea sa mult dinco10 de teritoriul sau a marcat profund imaginarul timpului nostru. t~tI rara r~zerve.caderea sa inevitabila. atunci cind ~amille FlaII_lmarion si-a publicat Pdminturile din cer (1877) ~l Astronom~a populard (1881) iar Percival Low~ll a incintat m. Dar aceasta a fost mai curind 0 criza a cre~terii. totul concura deja la 0 deschidere ~tiintifica rara precedent. rezu1ta~ele ~ercetarii. nu fac decit sa admceasc. REGIMURI ALE IMAGINARULUI? 85 fo~t re~udiat. _ Emergenta vulgarizarii a fost insotita de 0 cerer~. . Stiinta pura nu putea sa mearga mai departe (eel punn principiu). Fara vulgarizare. Filozofi si savanti . agregarea acestei ~tiinte prefigura deja . anuntind 0 lume mai buna. Jules Verne (18~8-19~5): parintele noii formule literare. '( '1d greu.arhetipul genului fiind cartea lui Fontenelle (1657-1757) Co. dupa atitea renuntari ~i compromisuri.to~tenirea lui Fontenelle a fost amplific~ta~ conslde:abll ill a C!ouajumatate a secolului al XIX-lea. sau la pedagogia ~i psihologia care pregateau omu.

dublind uneori pfic . dator. sau Omul invizibil. . ilizatii) $i insista asupra rolului extra(Atlantlda. Ea a recuperat ~I.' fenomene par~o b' d 0 parte de perceptia extrasupran. . Dar cazu in y 'h I . 1877). una ~ peisajul' cultural contempsihologia a reusit sa ~e ~ I t _ tinind seama de noile poran.. Pe de aWl. lnjurul Lunii. astronomia si calatoria spapala (De fa Pdmint fa Luna. t Bernard Heuvelmans ). ea a "materializat" omenirile planetare. Al doilea parinte fon.!lc~~~~inCi continente si din adin- de ~ale necu~~s~~antaiul este foarte larg: de la ~~ns~l eurile oceanelor.a~ralu1u. 1864).romanul astronomic") a Iacut un al doilea pas.'a~c:p tate". ' t 1 trecute sau Vll .~~~~~::r:I:~S: adapteaza demersului stiin- Para~tiintele Un alt domeniu de afirmare a imaginarului $tiintific al timpului nostru este constituit de parastiinie. manr es a iitoare) si pe de alta parte.86 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI noua REGlMURI ALE IMAGINARULUI? 87 A pus in actiune geologia ~i paleontologia (0 caliitorie spre centrul Piimfntului. tinile din Africa. Hector Servadac. sau para~t11lltI~c" 1 I'tipic si eel mai complicat I ~ acelasi timp ce rna y . mai exact de paleoastronaucurate de paraarhe~l?gze sa~'a _ descop'ere lumi pierdute ~ e ambitioneaza s . Daca vulgarizarea a Iacut un pas decisiv fata de stiinta pura. It .odu~ii de zoologul belgian ~ncuratii de criptozoo ogte .. pnntr-o md~t'o 1 considerate ca apartinind rmale tra IlOna . Sa revenim la pluralitatea lumilor.' mai ales arheologia preistoricd sint conJUtfel. le-a imprumutat figuri $i comportamente $i Ie-a pus In contact cu umanitatea terestra (fl nva izm . .~ina timpulut.au de 0 actiune :' e 'In ambele cazuri se presupune mdeformare lara contact fiZIC) t d energie" specifica psihis. fie in timp (vizisenzonala..s ~l. cu Iocuitorii lor. 1897). nu mai putin decisiv. cu "obuzul" lui. 1' numitajunctw Psi. I de mare pina la 0 rernarcabila vandin Loch Nes. Cu exceptia lui Jules Verne. Jules Verne a inventat cdldtoria cosmica moderna. . . 38 Aceasta incearca sa ideneste reprezenta~ de p~rapsz 0 ~g~~iogie care se vrea stiintifica. Herbert George Wells (I 866-1944). paraIn eiu~a Opozlt~el~a}:. electricitatea. eventual.~arpe e alizeaza tranzitia de la maimuta la etate de hominizi car~ ~eti din Tibet si Bigfoot din Ca!ifor~ omul actual (cur~ ar I " mai exista inca ~i sint cautati . care reprezintii. s-a folosit de alibiul argumentelor ~tiintifice pentru a depa$i hotarele admise ale posibilului (ca inMa. fictiunea $tiintifica ($i in acest caz. 1865. tica. cu saga lor astronomicii: Aventurile extraordinare ale unui savant rus. in une identificarea speciilor ~ .a rerormu a . ma). in ceea ce-l prive$te pe Wells. Dar emulii sai (ca Georges Le Faure $i Henry de Graffigny.. biologia marina si cruatoria sub man (Douiizeci de mii de leghe sub mdri. dupa epoca sa intoarcerea m forta a ogtei. 1889-1896) nu s-au jenat deloc imaginind umanitiiti planetare de 0 "densitate" $i 0 varietate uluitoare. "piiminturilor din cer" $i a locuitorilor lor. 1869) etc." Zoologia este ~re$trilor in gen~za om~ Ul. .y.'ultor re rezentanti ai stiintei. lara au.ec:. $1 e. el a descris minutios martienii $i selenienii (Razboiul lumi/or. Flammarion $i Lowell "au dovedit" existenta locuitorilor acestora. c~re s .parte. a cunoscut 0 eclipsa dede glorie din ti~pul ~Ul N~s~ada. terventia unei forme neeun~scu ~ e .. 1869. considerind ca dovedita existenp. tifice $i sa explice.. ~ita dinozaurii care .I~ Etst~~~: ~'s~:ti: (telepatie). 1895.. 1897-1898. Sa mai mentionam ~I pe undeva ?nn ~Ia~ I" disciplina care. arheologia $1. un caz atipic: el n-a dorit sa stie nimic de locuitorii planetelor. unea ev~rume~ ~eo~netidi" asupra obiectelor (deplasare s.~ . . mu Ul uman. 1 olutiei sale. Acestea s-au inmultir si s-au consolidat pe parcursul uitimelor decenii. Scriitorii au mers mai departe. Primii oameni pe Luna.. 1901) $i a regizat primul mare conflict dintre oameni $i mactieni.~~'din secolele al XVIII-lea =: :~~_~eea~. un mijloc de a atinge planetele ~i a intra in contat. Mu $1a e CIV . li ~ d in ochii opiniei publice) stante Ie . in acesr punct.. Pornind de la conditiile fizice ale "paminturilor din cer".

39% in extraterestri. reunite insa prin acee~i dorinta de evadare din cercul ingust al conceptiilor materialiste si rationaliste.teologia Evului Mediu. evident. incit miine va fi greu sa se mai distinga intre universul real ~i fantasmele . ra~e in spirite (abolirea constringerilor temporale si spatiale. cunoscute . de exemp!u.anumite tendinte arhetipale bine anco. da. fitoterapie. de asemenea. Conform marelui sondaj efectuat de Le Monde (numarul din 12 mai 1994) pe subiectul credintelor francezilor ." o posibilitate de evadare in afara lumii concrete este promisa si de tehnicile realitdtii virtuale. eliberarea de apasarea materiei. recunoscut chiar de autor.» ~eneficiind de un relativism pe care filozofia stiintelor nu-l mal poate repudia dupa ce I-a promovat.~da. New Age-ul ~irealitatea virtuala nu fac decit sa . am adunat . se Ioveste de faptul. intrarea ome~i?i intr-o era care va marc a triumful spiritului asupra matenei. fascicol de teorii ~ipractici diverse. de altfel. adica in spiritism (credinte. 31% in mese tumante.40 o miscare ce ci~tiga teren de la inceputul ani lor 1980 este New Age. .refutabilitatea" (s~u fals!ficabilitatea). . terapii neconventionale .. Simularea unui altfel de mediu progreseaza intr-un asemenea ritm. ~ 10 general. Decorul nu mal este medieval. Se face simtita 0 despartire din ce in ce mai neta intre medicina oficiala ~i teoriile si practicile paralele . Ele fac parte din aceeasi dialectica ce opune si reuneste de multa vreme cultura savantd si cultura populard (nici un zid etans nu desparte... cit ~i celor de refutabilitate.. 0 ~ti~ta in general admisa. acupunctura. Ea proclama. ). nu se prea vede cum s-ar putea trasa intr-o maniera convingatoare frontiera dintre stiinte si parastiinte. parastiintele se bucura. transfigurate. 60% in astrologie. . prezenta miraculosului. pU. conform careia o lpo~eza n-ar.m ") . rationalismul si scientismul din epoca modems -: care au incercat intotdeauna sa "disciplineze" simultan orgarusmul social si corpusul cunoasterii. zinele folclorice. ci doar 0 diversitate de paradigme. Astfel.materializate" . putea fi demon strata. in timp ce stiinta oficial~_joaca rolul con~ servator si linistitor al unei adevarate teologn. Problema este ca epistemologia contemporana pare slab inarmata pentru contracararea parastiintelor. ~l. Anumiti epistemologi ii acorda chiar mai putin credit decit parapsihologiei. ci doar supusa unei procedun de respmgere. Atractia din ce in ce mai mare exercitata de acestea constituie un fenomen al civilizatiei foarte caracteristic epocii noastre. sub denumirea de medicini blinde (homeopatie. si de' 0 imagine mai curind favorabila in opinia publica. o = 71 % din acestia cred in transrniterea gindului (oricum. Astazi. Aparenta stiintifica a tuturor aces tor tendinte nu poate ascunde inserarea lor pe 0 durata foarte lunga.reelaboreze" universul fermecat de odinioara. New Age propovaduieste 0 schimbare radicala de paradigma care mcorporeaza tot ceea ce stiinta oficiala refuza sau marginalizeaza: factorul Psi. comunicarea cu alte entitati (spirite sau extraterestri). Ele sint expresia actuala a ~ei rezis~ tente durabile fata de' ideologiile dominante . ). mai multi decit cei care cred in Dumnezeu). bioenergie. Parastiintele. Toate metodele luate in considerare prezinta fisuri. 46% in clarviziune. ti putin intense. intr-un sens pur rnilenarist. yoga .. mai mult sau mai . intra in stiintele paralele.. draga lui Karl Popper. ceea ce nu 0 impiedica sa rezrste mediocru atit exigentelor de verificabilitate. evolutie nu mai putin caracteristica este farimitarea medicinei.. cu siguranta-".. cele doua teritorii). lara sa mai vorbim de reconstituirile propuse de istorici sau de psihanalisti! Psihanaliza. Cum nu mai exista adevaruri stiintifice indiscutabile. transfigurarea omului si emergenta unei constiinte planetare. 41 % in farmece. dar arhetipurile ignora decorurile.88 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooux REGlMURI ALE IMAGINARULUI? 89 exigente stiintifice . ca "nu se poate respinge niciodata 0 teorie intr-un mod convingator"! "Verificabilitatea" nu poate oferi nici ea certitudini: cum sa verifici sub toate aspectele asertiunile atomistilor sau ale astrofizicienilor.. dar a unui miraculos centrat pe om si plauzibil stiintific .

aca pu~n r~stnctiv). pina la urma. dar ~i savantul nebun.rnitul 44 savantului nebun cunoaste 0 yoga niciodate dezmintita. mai mult decit abundente in ultimele doua se~ole si. . negri din Africa si alti . se inspira.un ultim stadiu. la 00dul for. de stiinta de 0 anume tntelegere a stiintei. in ~are. 1959) alf~rfuriilor zburdtoare si. frica de viata salbatica sau.90 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooux REGIMURI ALE IMAGINARULUI? Mituri moderne Stiinta a devenit.ara".. Sub pojghita stiintifica se recunoaste 1Ototdea~a. Vechiul sau amplasament spatial si rasial (in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. intr-un plan mai genera~. totul se adaptea~a prompt noilor descopenn ~l conjecturi stiintifice si tehnice. mare masura. prin !oqa tehnologiei. l~ istona noastra si la proiectele noastre de viito. capabil de cele mai groaznice raradelegi. recuperata. In acest domemu ne gasim in punctul eel mai avansat al unei evolutii foarte sernnificative: ~on~ ~rhetipal (unitate si alteritate.parte. Jung: Un mit modern.fictiune literara ~ l~serare In reahtate.Jncepind din seeolul al XIX-lea. de ~ ~11lt?10glemult ~ai veehe. Extraterestrii si farfuriile lor zburatoare (obse~ate incepind din 1947) au devenit 0 prezentd. marele specialist al criptozoB OlOgl~l. sa nirniceasca lumea si sa distruga omenirea. dar acesta condimentat de contributiile fictiunii ~tiin\ifice sau ale cnptozoologiei si legat de anumite evolutii si obsesii contemporane (marginalizarea lurnii rurale.vulgarizare (cvaslce~~dine) ~ fictiune literara ~i cinematografica (vizuali~are) -:. preocupari ecologiste . Glaciatiune unlvers~la sau efect de sera (cauzate de pulberile s~u de gazul ~arboruc. ?usa 10 circulatie de ~tImta.are:ipoteza stiintifica . Structura stiintifica si.arhetipul. Gratie . surprinzator. ca si canibalismul simbol arhetipal al alteritatii. de fapt. mai mult sau mai putin discret. puternica valorizare a u: 91 = acesteia.. Incepind cu Frankenstein (1818) allui Mary Shelley si pina in zilele noastre. Mitologia viitorului depinde si ea. punindu-si stiinta in slujba omului. ~tiintific ~i tehnologic. totodata. p~poar~ fab~o~se) . accidente COSIDlce. Este yorba. Mitologia omului eontemporan este 10 ese~ta 0 ~lltologle eu baza stiintifica. al extraterestrilor nu mai trebuie demonstrata. In afara solutiei [male a cataclism. ele fac p~rte din l~me~ noastra si participa. dimpotriva.42 ~ Ac~st tip de Aalunec. Adaptarea arhetipurilor la forrnele moderne ale sensibilitatii .. ceva destul de Obl~~U.ernard Heuvelmans. se simte destul de bine in decorul ~rban de astazi. . Citeva exemple sint de-ajuns pentru a ilustra unbmarea traditie-modernitate.lt. brese ~ ~tr~tul ~e ozon . chiar d. d~ argumente stiintifice (inradacinate ~i ele l~ ~hetlpur: ca "S~lf~ltullumii" sau "eterna reintoarcere"). Puterea reala sau presupusa a stiintei se gaseste la originea unei bogate rnitologii. in care mitul este proiectat m realitatea imediata.stunta si filozofie (ipoteza) . care-l reduce la robie.i culturii este scoasa in reliefintr-o maniera foarte sugestiva printr-un evantai bogat de zvonuri. eea mai ~are ge~erato~re de .ou~zec~ de ~u de leghe sub mdri de Jules Verne si Lumea dzsparuta a lUIArthur Conan Doyle. mal ales. emanate de activitatile industriale). . Se poate constata de asemenea. capabil chiar. Savantul care se poate manifesta ca un zeu. S:enariile ~ata~trofice. dimpotriva. ~ mvo~~t ca texte fondatoare ale acestei noi stiinte D. transfigurata ~ire. tntre 0 tehnologie pusa in seromului sau. azboi nuclear urmat eventual de iarna nur cle..v . este.rnituri. ). zvonurile referitoare la animale insolite (de la caracatite uriase la feline rnisterioase) nu fae decit sa prelungeasca in prezent un foarte traditional bestiar fantastic. ~ Sflf~. posibilitatea de alegere este mare intre varioptirniste si pesimiste.45 A~tfel. struc~ate i~ ade~arate ~egende urbane (termen deja eonsacrat. citirea viitorului (domeniu in care imaginarul domneste pe deplin) a devenit 0 preocupare constanta a omului eontemporan. in ultimii zeci de ani. in care figura centrala este cea a savantului.. dihotomia industrie-natudi.si. arhetip~lii a ~cestul mit modern (denumire datorata lui Carl G.lt.

Trebuie sa constatam. ~tiinta si Ratiunea sint canahz~te de. al carer sfirsit li se parea ineluctabil rationalistilor din Epoca Luminilor ~i. ~onform son~ dajului din mai 1994 mentionat mai sus.fi micar . Identificarea unui comportament rnitic al complexului Ratiune-~tiinta. cenusa cadavrelor incinerate confundata cu supa deshidratata . Terra pastreaza in continuare un aer rnisterios si ascunde cu grija cai secrete ce due in alte planuri ale realitatii. in sfirsit.. Putem accepta insa faptul ca nici 0 distinctie intre cele doua structuri istorice nu se exprima prin antiteza intre 0 viziune falsd (sau putemic deformata) si o. 51% ca .mai mult sau mai putin . in plus.. Chiar daca p~nderea cred~ncio~ilor convinsi este in scadere (prin comparatie cu 30% din 1986). Acest comportament reveleaza. referitoare la pierderea integritatii corporale. credintele religioase continua sa pastreze pozitii semnificative. un du-te-vino intre universul vizibil si eel invizibil). nu doar refluxul asa de des invocat. Temerilor si fantasmelor de pe vremuri li se adauga neincrederea in tehnologiile coplesitoare si incontrolabile (came umana in conserve. dar exacerbata de citava vreme.obiect~va a. amalgamul. o majoritate de credinciosi sau "aproape-credincio~i" pare sa se detaseze. Acestea au cedat mitologiilor noi 0 parte a teritoriului. zine. solutiile combinate nu lipsesc.Tehnologie eontrazice caracterizarea putin pripita a lumii contemporane ca un univers "dernitizat" si "desacraIizat" .discipolilor lui ~a~. axate pe extraterestri. ada~~e supravietuirea ~ichiar vitalitatea figurilor imaginarului traditional. aceleasi reguli ale imaginarului ca si acelea care au prezidat smtezele preeedente (faptul ele au ajuns sau nu la anumite Adevaruri esentiale nu mai este de resortul istoricului imaginarului). aparitii.. De fapt. d~tr~ franc~~l s-au decIarat credinciosi convinsi. de exemplu. Pe acest fond s-a dezvoltat un zvon persistent despre traficul organelor (rapiri.lurni~.viziune reald si .in miracole. bebelusi taiati in bucati . avioane si vapoare absorbite) a unor impulsuri permanente ale imaginarului. 24% credinciosi pnn traditie si 17% credinciosi nesiguri. ). el ramine in esenta echivoc.eel ~l Occidentului (si al Frantei in particular) -. partajul este diferit si. In acest caz. care separa societatile traditionale de societatea tehnologica? Raspunsul este deja prefigurat in periplul nostru. de altfel imprecisa. unde ar fi diferenta fata de "cargo cults" melanesiene? Permanente ~i schimbare Sa revenim la intrebarea initials: un singur imaginar sau doua regimuri distincte taiate de linia. operatii clandestine. . Salbaticii si negustorii de carne umana se gasesc eel mai adesea printre noi. ca 0 lume in care puterea imaginarului. De la un spatiu culturalla altul si de la un mediu socialla altul. Stiinta si tehnologia nu fac decit sa ofere un decor modem vechilor fantasme: de fapt. chiar in spatiul eel mai afectat de factorii "desacralizanti': . Trei mari serii de zvonuri. de asemenea. sorata. ci si vigoarea credintelor religioase (~i chiar a anumitor practici magice).. masina) abia mascheaza teme foarte vechi (fantome. la maturitate. care sint corpul si sanatatea. 2~%. lara indoiala veche. EI corespunde noilor posibilitati oferite de ~tiinta (grefa) ~ipare confrrmat de frecventele disparitii de persoane. Refluxul religiei nu poate decit sa valorifice inca ~imai mult singurele valori eerte. dar au pastrat restul. 0 neliniste. intr-o lume ajunsa. In ciuda unei explorari sistematice si aparent aproape terminata. mediul inconjurator tehnologic (autostrada. de fapt.. Unei interpretari mai putin rationaliste a ratlUru~~l ~al putin scientiste a stiintei trebui~ sa i se. )... yeti ~i alti hominizi asemanatori si disparitiile din triunghiul Bermudelor. Sa mai observam ~i ca 57% dintre persoanele chestionate cred . Un zvon care revine periodic este eel al autostopistului fantomd: 0 persoana urcata intr-o masina dispare brusc si spectaculos. dovedesc recuperarea stiintifica si deghizarea tehnologica (OZN-uri venite din galaxii.92 PENTRU 0 [STORIE A [MAGINARULUI ooux REG[MURI ALE [MAGINARULUI? 93 salbatici se abandonau acestui viciu alimentar) s-a modificat oarecum in beneficiul unei implantari citadine..

p. Citeva fraze caracteristice: "Marea problema a cercetatorului este eliminarea irnaginatiei" (p. eredinte compatibile. 119-181). 16 (1692). 1923. dar ateismul militant de asernenea: doar 19% dintre persoanele chestionate s-au declarat deschis necredinciosi.. . "Destin". ". pe un caz simplu al miscarilor celeste. Edmond Halley. 10. Editions de l'Universite de Bruxelles..credinta ill miturile modeme (factor Psi. Paris. pp.a. 9.Vincent ~i Isabelle Stengers. Intr-o perspectiva pur istorica.. . v' 4. 433. Le Rameau d'or. Systeme de la nature.stazl la fel de mult ca la inceputuri.tenta arhetipurilor n-ar trebui sa-l faca pe cercetator msens~bI11a ~ormele noi. mai putin numerosi sint cei care admit invierea mortilor (38%) sau infemul (33%). op. 0 revolutie a avut loc ill Occidentul rationalist ~l tehnologic. Compromisul se impune. editia 1781. Per~is. ibidem. in Dictionnaire philosophique (publicat intre 1764 ~i 1772). Adevarata problema este de a intelege cit mai corect posibil conexiunile dintre permanente si schimbare. se ~oat~ insista legitim asupra formelor ~i functiilor specifice ale lmagmarului acordate sensibilitani contemporane.mitologia noastra este copiata exact dupa aceste idei ale copilariei" (pp. create in timp. Lucian Boia. 563-578. ci doar 0 peripetie a adevaratei sale cercetari? Si dad scopul sau ar fi fost sa studieze. 1943. 1975 ("Le Siecle des Lumieres". Doua regimuri ale imaginarului sau unul smgur? Nu e decit 0 cearta de cuvinte. vol. p. 11. Dac. "ceea ce-i lipseste de la inceput copilului este exact aceasta cunoastere pozitiva. si nu altfel" (p. . pe care fiecare 0 dobindeste prin munca miinilor sale. ceea ce a insemnat reformularea radicald a unui fond ~rhetipal constant. Imaginarul impregneaza constiinta umana ~l. 13). 3. 69-71 ("Richard Westfall este primul care a indraznit sa puna intrebarea: ~i daca Principia n-ar fi fost pentru Newton apoteoza. )953. pp. adica credinta religioasa ~l. 12. vol. Miturile de factura stiintifica.Despre natura"). mCI forta sa nu s-au diminuat. 661.Les Parasciences selon I' epistemologie: a . Ele au fasonat intr-o maniera noua temerile si sperantele noastre. rezulta ca procentajul total se apropie de 100%.94 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooux REGfMURI ALE IMAGINARULUI? 95 in invierea lui Cristos. . Practica religioasa este. indeplinesc functii corespunzind unui context social si cultural detenninat. p. 4-5 (capitolul I: . Lomira. 421. Des~gur. 6. Prelim ina ires la my tho logie. extraterestri . 1993. Sa adaugam Ia aceasta noul val milenarist: proliferarea sectelor. Librairie Paul Geuthner. 29 (1716). cit. "idealismul este 0 stare a copilariei" (p. Paris. 51). James George Frazer. sintem nu mai putin obligati sa constatam ca orice c~eatl~ nou~ i~i gaseste sursa in structurile permanente ale spi~tulUl. with an Hyphotesis of the Structure of the Internal Parts of the Earth". La Mecanique exposee. "An Account of the Cause of the Change of the Variation of the Magnetical Needle.. . asteptarea sfirsitului lumii sau a unei r~inn~i~i absolute. p. pp. "intreaga intelepciune este refuzarea viziunilor" (p. 2. ill dec1in. Paris. Histoire et critique de son developpement. Nici fondul sau global. pp.. in Philosophical Transactions of the Royal Society. Alain. D'Holbach. 0 sinteza utila a dezbaterii epistemologice contemporane in articolullui Pierre Lagrange. pp. "An Account of the Late Surprizing Appearance of the Lights Seen in the Air . acele forte pe care le urmarea 'in secret in laboratom! sau din Cambridge?"). dar adesea distincte. 40~28. 244. in ciuda radacinilor arhetipale. Histoire de la chimie. La Decouverte.a se combina cele doua cifre. J Note 1. La un nivel mai ridicat. Stiinta si tehnologia au schirnbat viata oamenilor si reperele lor. Voyages aux pays de nulle part. Voltaire. Paris. My the et methaphysique. Paris. Entre I 'Ange et la Bete. Paul Hartmann. 1904. Histoire litteraire de la pensee utopique. Flammarion. 32). tara indoiala. 11). Ernst Mach.. Gilbert Durand. Un recensamint detaliat al productiilor utopice in cartea lui Raymond Trousson. Georges Gusdorf. 109-124. 5. 8. Prima parte. 89-90). pp. Pentru preocuparile alchimiste ale lui Newton se poate consulta Bernadette Bensaude. 7. ).

1989. 1817. Librairie philosophique J. Presses Universitaires de Lyon. . 1938 si 1993. IV. pp. Saint-Simon. . PUF. Lupta de clasa "descoperita" de Marx este 0 proiectie istorica a polarizarii. Philosophie de I 'art. Seuil. VIII. 30. 46-47. 162-163. 1989. cit. 29. Paris. Lucrarea fondatoare ii apartine lui Allan Kardec: Le Livre des esprits. 28. Pentru ideile lui Flammarion in domeniu . 18. 18-19). L'Exploration imaginaire de l'espace. vezi ~i Bernadette Bensaude-Vincent si Isabelle Stengers. p. in care sint scoase foarte elar in evidenta coriexiunile stiintifice ale acestui roman. Hippolyte Taine.. op. Le Docteur Pascal.Anthropologie raciale et national-socialisme: heurs et malheurs du paradigme de la race" (pp. In ceea ce . Paul Feyerabend.55. 32-33. pp. 269-328. Sfintul Pavel. p. Gallimard. Habitants des etoiles et reincarnations de I 'dme. 25. 1841. vol. 1993. Lucian Boia. Shakespeare. Paris. 1-255 ~i Dictionnaire classique d'histoire naturelle. 32. Arhimede. Le Spiritisme. Contribution a une psychanalyse de la connaissance. 26-28. La Fin du monde. Contre fa methode. pp. Une histoire sans fin. Calmann-Levy. Paris. pp. Jean Baudouin. 1993. La Mythologie scientifique du communisme. Le Petit Savant illustre. 0 prezentare sintetica a doctrinei spiritiste si a istoriei sale la Yvonne Castellan. 159-194. p. Paris. sub directia lui Bory de Saint-Vincent. pentru excesele ulterioare.i ai carui "sfinti laici". editia a doua. L'illusion reelle. Medecins et assassins fa Belle Epoque. 19. Lucian Boia. 15. p. se numesc: Moise. Paris.i legatura dintre pluralitatea lumilor ~i spiritism. Paris. 1978. III. vol.ln analiza imaginarului marxist si comunist urmarim in mare argumentele din lucrarea noastra Mitologia stiintificd a comunismului. 1954 a (editia a saptea. Cezar. 14. Paris. Gaston Bachelard. Paris. Gutenberg. Scopul urmarit de Comte in aceasta lucrare era "determinarea viitorului in functie de trecut" (vol. Pierre Darmon. se poate admira templul pozitivist inaugurat de filozof in cartierul Marais din Paris . "Que sais-je?". 1854. si. 128-129. Frederic eel Mare si fiziologul Bichat. 23. La Formation de I 'esprit scientifique. Flammarion. 103-132) si Benoit Massin: . editia a treia. 120. 197-262). Entre l'Ange et fa Bete. Aristotel. Bruxelles. 1890. Karl Popper. istorie. Pentru cautarea obsesiva a elementului chimic originar. "Que sais-je?". vol. Referitor la subiectul clasificarilor rasiale este foarte interesant de consultat Linne.Nouveau christianisme" (capito luI "Des religions"). pp. Paris..96-97. pp. 20 si 332. Emile Zola. pp. Dante. Balzac. 1825. Pierre Thuillier. 1979. 1991. 22. Anumite tendinte irationale identificabile in mentalitatea nazista sint scoase in evidenta de Nicolas Goodrick Clarke: Les Racines occultistes du nazisme. Paris. ~i mai ales la contributiile lui Mark Walker: "Une physique nazie?" (pp. 37.0 buns analiza a fanteziilor sociale si stiintifice furieriste in lucrarea lui Simone Debout: L 'Utopie de Charles Fourier. 13. Pentru acest subiect trimitem la culegerea La Science sous le Troisieme Reich. 1981. L 'Exploration imaginaire de I 'espace. 27. Ernest Renan. Paris. Payot.96 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI DouA REGIMURI ALE IMAGINARULUI? 97 des savoirs sans methode". Systeme de la nature. caracterizind societatea industriala (mai . "La reinvention de l'histoire". 104. Paris. vezi Lucian Boia. 21. Editions Pardes. Pensees. 1987). 17. Charlemagne. 33. "Criza de la 1900". articolul "Homme" (de doctorul Julien-Joseph Virey). 1857. 1793. denumind fiecare 0 luna din noul calendar. capitolul al II-lea. pp. Paris. Gerald Holton. 195 si 207. PUF. L'Imagination scientifique. La Medicalisation du crime. 2. 1981. prive~te latura cea mai specific religioasa a doctrinei. pp. I. Seuil. 1980. Systeme de politique positive ou traite de sociologie instituant la religion de I 'humanite. Vrin.. partial real a. ingrijita de Josiane Olff-Nathan. 31. de 1848.ales engleza) din vremea sa. 24. Seuil. pp. in Analele Universitdtii Bucuresti. Seuil. pp. 15. Lucian Boia. 16. pp. 1991. Oeuvres. 1879. Puisseaux. articolul "Homme". 77-100. Nouveau Dictionnaire d'histoire naturelle. La Recherche de I 'Absolu. Auguste Comte. Paris. 37. 101-110. pp. L 'Avenir de la science. Le Ciel des fourieristes. Lucian Boia. pp. Paris.p. cu 0 introducere de Nadine Satiat. 1853. 26. p. Descartes. . vol. Vezi ~i Michel Nathan. 20. Homer. Libraire de Capelle.

Edition APDCA. 1988. 43.. lucrarea clasica a lui Carl G. L'Homme de Neandertal est toujours vivant. Paris. Yvonne Castellan. cit. PIon. Paris. . Soucoupes volantes et folklore. Paris. La Legende des vols d'organes. 1992. 105. 1990. PIon. Pierre Lagrange.Enquete sur les soucoupes volantes". 1985. 40. Sur la vulgarisation scientifique en France de 1850 1914. Presses de la Cite. PUF. pp. 1961. Aceasta "aventura" biologics este rezumata in lucrarile lui Joel ~i Dan Kotek.Que sais-je?". 0 carte esentiala: La Science pour tous. 1997.Les f~lms-~rste~es (Veronique Campion-Vincent. Jung. Les Extraterrestres. Le Monde. Paris. Edition du CNRS. 15. PUF. Paris. 1994. "Que sais-je?". PIon. in L'Incroyable et ses preuves (Terrain. Juan-les-Pins. Pierre Lagrange. PUF. Pentru acest subiect. 272-279). Lyssenko et le lyssenkisme. 36. "Que sais-je?". Rumeurs d'aujourd'hui. 1990) ~i antologia editata sub ingrijirea ei Les Savants fous. L 'Homme de Neandertal est toujours vivant (cu Boris Porchnev). Paris.:Le rem vole 0'ero~ roque Campion-Vincent. Le New Age. pp. 1980. Mercure de France. 38. 1987. Histoires des betes ignorees de Lamer. PIon. 1990. Les OVNI. Pentru acest subiect este indispensabila consultarea culegerii lui Veronique Campion-Vincent si Jean-Bruno Renard: Legendes a tlTbaines. ~7. 1955.Les auto-stoppeurs fantomes" (Jean-Bruno Renard. PUF. Paris. Paris. Jean Vernette. 1985. Les Betes humaines d'Afrique. 44. pp. Un my the moderne. Paris. 1988. Paris. p. pp. lean-Bruno Renard. "Un sondage sur les croyances des Francais". 275-290. Les Belles Lettres. Edition Complexe. Une nouvelle croyance religieuse'l Editions du Cerf. Vezi in legatura cu aceasta contributiile lui Gwenhael Ponnau: La F 'olie dans la litterature fantastique. 1988. 45. Textul nostru se refera in principalla eseurile referitoare la .. a doua editie. 1965 si 1975. Paris. 35. 154-160) ~1 . 1986 ~i lui Denis Buican. Paris. 42. op. Paris. PIon. pp. Gallimard. Omnibus. desigur. Bertrand Meheust. p. 1992 ~i 1993. Bernard Heuvelmans. Bruxelles. 45-58). L 'Affaire Lyssenko. 14). "La Para-archeologie et sa diffusion dans le grand public". 41. Bernard Heuvelmans. Paris. editia a sasea. "Que sais-je?". 1978. Vezi ~l cartea recenta a lui Veronique Campion-Vincent. . 12 rnai 1994. 1985. La Parapsychologie. 1974. "L~ ~annibal~sm~ involontaire" (Jean-Bruno Renard. Editions Payot. Si sa nu uitam. Pans.98 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI ooux REGIMURI ALE ·IMAGINARULUI? 99 34. Les Derniers Dragons d'Afrique. volum ingrijit de Bruno Beguet. Sur la piste des betes ignorees. . 39. Jean-Bruno Renard. Bibliotheque du Conservatoire National des Arts et Metiers. Citeva titluri extrase dintr-o bibliografie enorma: Michel Dorier ~i Jean-Pierre Troadec.. in L 'Archeologie et son image. 70-106). Paris. pp. 12-13. . Paris.

invariantul arhetipal. viata de apoi ocupa 0 pozitie aparte. multiplele sale concretizari fac inevitabil apella figuri inspirate din ordinea concreta a lurnii. in limitele unui scurt capitol. pe de alta parte. au impartasit aceea~i convingere.SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADISUL o CAPITOLUL AL III-LEA o SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADISUL 101 I?I~'- Imaginar in stare pura ? r' Printre ~aginarului. . obiecte si obiceiuri care apartin mediului terestru. responsabilitatea revine in intregime logicii imaginarului. la 0 viata de apoi putermc . de la cristalizarea sa defmitiva.' In ce ne priveste. Ne prelungim in viata de apoi bucuriile si necazurile. Esenta sa tine de natura umana. Dar. ne vom limita la citeva exemple si observatii pentru a degaja in linii mari regulile generale ale sistemului: pe de 0 parte. si. orice interpretare de factura istorica ar fi nesatisfiicatoare. Arhetipul vietii de apoi tinde . totodata ca oglindd si motor al evolutiei. --1'Ju exista nici 0 contrazicere in observatiile noastre. diversele sale versiuni permit patrunderea in adincimea sistemelor de civilizatie.u posedind un simulacru de viata. In timp ce arhetipul clarifica 0 aspiratie fundamental a a fiintei umane. dramatizata si polarizata intre un loc rezervat celor drepti si uV'" l un domeniu destinat damnatilor. Credinta in viata de apoi pare sa caracterizeze spiri- tul uman inca de la nastere sau. Aceasta conditie "ideala" a vietii de apoi se refera la arhetip in semnificatia sa generals si abstracta. Liniile principale au fost elar definite de Michel Hulin. Dovada suplimentara. viata de apoi participa la dinamica istoriei. Dar in cazul vietii de apoi nu exista nici un model tangibil pentru a fi transfigurat. ca se poate construi pe 0 fundatie care apartine exclusiv inclinarilor spirituale. Se pot intotdeauna reduce. Ar fi prezumtios sa propunem.-. modaiitati de existents (pur spirituala sau reintegrare corporala). 0 abordare completa a problemei. acest lucru este demonstrat de riturile funerare identificabile la Homo sapiens inca de acum zeci de rnii de ani. 0 cheie care permite 0 decodare. amplificindu-i exigentele si completindu-i lacunele. Apoi. daca exista. oricum. care se hranestc din propriile-i resurse. fiira nici 0 exceptie. incontestabil. estin mdlVldualiZa'tsau reincarnari s~cesive. 0 structura arhetipala universala si de 0 mare putere. Fiecarei culturi ~(fiecarei epoci 11 corespunde un discursspecific asupra unei r~ transcendentale presupuse imuabile.~fl/ . care distinge patru axe de reprezentare: "amplasarea" lurnii de agoi (proximitate sau indepartare). adaptarea lumii de apoi la mersul istoriei. Se va mai observa si ca viata de apoi ofera istoricului 0 sursd pretioasa ~i inepuizabila. Marea cotitura: polarizarea lumii de apoi Alegem ca reper 0 cotitura decisiva in evolutia arhetipului: trecerea de la 0 viata de apoi nediferentiata. manifestarile sale sint diverse ca viata si se inscriu in miscarea civilizatiilor. sejur al umbrelor 0 V . daca era necesar. pe de alta parte.}. proiectam adesea peisaje. In schimb. mai mult chiar. Justitia divina nu face decit sa prelungeasca justitia umaria. . Este. Este imaginarul in stare pura. sau. diminuate sau amplificate. dar actualizata si ideologizata~etat. rniturile istorice la istoria traita sau figurile insolite ale Celuilalt la diversitatea efectiva a raselor si culturilor. daca se doreste. toate culturile si civilizatiile. Pina la urma. justitie (separind amnatu sr a esu sau l~ (reconciliere finala a tuturor). Singurele legaturi "terestre" care ar putea fi invocate sint strict de natura psihologica. la acest nivel.

Nenorocirile poporului evreu au inspirat direct elaborarea Bibliei. s-au dezvo1tat multumita muncii intelectuale a teologilor si.Perfectionarea'' lumii de apoi concorda cu nevoile ~i scrupulele unor societati din ce in ce mai complexe. accelerarea ritmului istoriei si largirea structurilor ei. Remarcabila ilustrare a dinamicii proprii imaginarului: acesta a procedat. Judecata care separa pentru eternitate pe cei buni de cei rai corespunde unei conceptii deosebit de clare a sensului istoriei si a destinului uman. evolueaza lent. de asemenea. combinind. se dovedeste indispensabila pentru impunerea unui plus de coerenta si armonie. merge mult mai departe decit scurtele mentiuni din textele sacre. acumulind tensiuni si contradictii in spatiul Orientului Apropiat si al Mediteranei din secole1e precedind nasterea lui Isus Cristos pina la descompunerea Imperiului roman si instalarea unei noi ordini europene in Evul Mediu. care trebuia sa devina partea centrala a sistemului. Hadesu1 grecilor Sheolul evreilor. 0 1ume care acorda 0 pondere mai semnificativa individului si libertatii sale.? ~! ~i I Crestinismul a fost acela care a ajuns 1a consecintele ultime ~e pr'0cipiul~ar. Este suficient sa comparam Biblia si Divina Commedia: Infemul foarte e1aborat si terifiant al marelui florentin. Spatiul comunitar traditional si linistitor a evoluat spre mari ansamb1uri teritoriale (lumea elenistica.' . Dar aceasta istorie particulara se inscrie intr-un proces de 0 cu totul alta amploare. spre 0 separare postuma a destinelor. iar pedepsele. mai ales ale Infemului. mai completa si mai intransigenta. Hinduismul si budismul au imaginat 0 solutie inca si mai cornplexa. Diversificarea sa avanseaza in ritmul afirmarii individului. totusi. initial infemuri lipsite de pedepse. pentru ei si pentru musulmani eternitatea·osindelor este departe de a se impune ca punct doctrinar. dar sigur. in principiu. unei anumite adaptari folclorice. de atingerea rigorii constructiei crestine ~i de prezenta sa obsedanta in viata sociala. acestea nu mai par suficiente pentru asigurarea bunei functionari a organismului colectiv. creatte' poetica destul de fidela exegezelor teologice ale sfirsitului Evului Mediu. Evreii . totodata. 0 mu1titudine de sejururi infemale si de reincarnari. Soarta darnnatilor era prea putin precizata. Cu intensitati diferite sistemul recompense1or si al pedepselor functiona in Mesopotamia si ill Egipt. deschise pentru toti raposatii.sint mai curind discrete in ceea ce priveste trasaturile concrete ale vietii de apoi.102 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI o SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADISUL 103 astfel sa se alinieze unei alte tendinte arhetipale. si. Aceste trei religii insista insa asupra unei istorii jucate 0 data pentru totdeauna. care i-a urmat. A fost trecerea de la 0 lume inchisa 1a 0 lume deschisa. 0 lume mai dificil de asumat si unde ." S-au produs atunci. nu erau eteme. si islamismul. la concretizarea lumii de apoi. conducind la sflrsitul lumii ~i la Judecata de apoi. apoi romana).illt mai putin interesati de escatologie decit crestinii. fiind departe. atit de uluitoare si bogate ill detalii.Epistolele Sfintului Pavel si ale Sfintu1ui Petru si Evangheliile . Aceasta consoli dare a schemei bipolare a vietii de apoi insoteste 0 lunga serie de tulburari. Iudaismul. In secole1e ce au precedat fondarea religiei crestine. care i-a pregatit'terenul. prin completari succesive. De la un an~mit grad de complexitate sociala. Ea evolueaza de asemenea intr-un raport foarte strins cu normele si practicile judiciare. Viziunea crestina a lumii de apoi reprezinta punctul de netrecut atins ill acest proces de polarizare-dramatizare. Sa remarcam totusi ca textele de baza . care este exarcerbarea contrariilor. Dar acestui sistem i-a lipsit mult timp fermitatea. Imaginile bine cunoscute ale vietii de apoi crestine. se remarca printr-o polarizare similara. in cadrul unei istorii ciclice. Evolutia spirituals desavirsita de crestinism trebuie sa fie raportata la 0 faza istorica determinata. mai exigente la capitolele de drept ~i morala si mai ales mai preocupate de responsabilitatile individuale. justitia divina.

nici necredincios. Sa retinem doar ca.s Aceasta confirma diagnosticul: intr-un fel sau altul. de-a lungul secolelor.7 o inovatie semnificativa . Binele si raul.::_ a imagmaru Ul estmata sa prem impme pericolele sau sa transfigureze pur si simplu lumea.jumatate de drum" intre Infem si Paradis. nici evreu.Orientul ApropiatMediterana -. Aceasta frica de istorie explica ascensiunea in foI1a a irationalului.remuscarile damnatilor -. parea sa prevesteasca sfirsitul istoriei. 0 istorie "exacerbata". nici pagin. inventind 0 formula paradisiaca situata la finele istoriei. ehiar diabolizarea lumii materiale mergea pina la capat. tenebrele si lumina au fost exacerbate pe pamint.ridica un val de nelinisti (vezi in legatura cu aceasta rem areabila analiza a lui E. ci. repetare imprimind un plus de relief principiilor opuse. Viata de apoi crestina marcheaza punctul culminant ad.R. de cautarea unui echilibru intre rigoarea doctrinala si inevitabila adaptare la fazele istorice succesive. lara nici 0 exceptie: "nimeni. s-a sublimat in asteptarea mesianica. urmate in Evul ~ 1 Mediu de seete cum ar fi bogomilii si catarii. " (Sinodul din Florenta. binele trebuia sa triumfe chiar pe acest pamint. Pe acest teren s-a dezvoltat crestinismul. dimpotriva. 0 dreptate intransigenta. Refuzullumii reale dovedeste 0 sete nesatisfacuta de depasire. Lumea de apoi crestina in ritmul istoriei V Conceptia crestina asupra lurnii de apoi este marcata.a fost instal area Purgatoriului la . infruntarea contrariilor a devenit un factor esential al istoriei. nici eel care este despartit de unit ate. EI era destinat "eelorlaW". minata de 0 suma formidabila de contradictii. Aceasta dezvoltare teologica a doctrinei originare s-a cristalizat definitiv in seco- . gnostieismul crestin. Aceasta tendinta a pierdut lupta. Dodds in Grecii si irationaluly. teoretizat de Sfintul Augustin si apoi de Toma din Aquino. devalorizarea. Noua religie proclama sfirsitul suferintelor si reinstalarea armoniei primordiale in locul miscarii haotice a istoriei. Infernul si Paradisul au devenit mult mai mult decit 0 solutie compensatoare pentru dezmostenitii istoriei. Biserica a sfirsit prin a retine un singur deznodamint: Judecata de apoi si eternitatea atemporala a recompenselor ~i osindelor. in afara Bisericii catoliee.. 1439). In cazul acestora. 5 In aceeasi epoca si in acelasi spatiu . riavalirea "barbarilol". intr-o prima faza. nu va avea parte de viata eterna. poate sfirsitul aventurii umane. evenimentul eel rnai bogat in consecinte a fost victoria . in orice eaz. opozitia Bine-Rau a gasit 0 rezolvare inca si mai radicala in sintezele religioase profesind un dualism absolut: maniheismul iranian. 0 mie de ani de fericire terestra vor urma sfirsitului istoriei ~i vor preceda sfirsitul defmitiv si Judecata de apoi. Criza finala a Anti cliltati 1. distrugerea unui imperiu des pre care se crezuse ca e etern si care se confunda aproape cu toata oicumena. unei crize istorice majore: solutie oferita frustrarilor sisperantelor care cereau 0 rezolvare imediata ~i radicala. in antiteza ireconciliabila cu regatul spiritual divin. Intr-o prima faza.104 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI o SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADISUL 105 libertatea . va pieri in focul etern . Sfirsitul lumii a devenit rnomentul suprern al istoriei. Infemul terifiant si etern a fost eel care a triumfat. Se va face dreptate. Cu instalarea Bisericii in pozitie dominanta. limitate in timp. parinte al Bisericii. ele si-au asumat si sarcina de a supraveghea functionarea organismului social. sustinea (in primajumatate a secolului al III-lea) ca osindele din Infern ar fi de natura strict morala .decurgind oarecum din aceasta inasprire a Infernului . Doctrina apocatastazei implica mintuirea finala pentru toata lumea (eventual chiar si pentru diavol).care nu este de fapt decit 0 ruptura a legaturilor . ca si in cer. Vom reveni asupra acestui subiect. Origen. separind pe vecie pe cei buni de cei rai.. Infruntarea decisiva dintre bine si rau.rigoristilor" asupra "indulgentilor". Miscarile milenariste au reactualizat paradisul terestru. recursulla 0 9ispune. dintre Cristos si Anticrist s-ar fi derulat astfel in doua etape.

Un alt moment forte in istoria vietii de apoi se anunta in Europa occidentala la sfirsitul Evului Mediu ~i la inceputul epocii moderne: din secolul al XIV-lea pina in secolul al XVII-lea. Occidentul a continuat sa inoveze. bucuriile Paradisului. eretici. Infernul si Paradisul renunta la "prea" . i~i gaseste astfel expresia sa ultima: totul este Inscris in eternitate. in epoca avintului oraselor si constituirii unei clase de rnijloc. Reforrna a introdus un element suplimentar de rigoare doctrinala. Era lestul ce trebuia aruncat pentru a contracara ipoteza unui infern temporar. Era de fapt un sistem mai potrivit nevoilor unei societati in care diversificarea se afirma in forta. diavolul pare omniprezent. potrivit celor doua versiuni contradictorii sau complementare: dub lui sfirsit invocat de milenaristi sau sfirsitul definitiv ~i Judecata de apoi. exista in aparenta 0 placere sadica in reprezentarea prin imagine sau evocarea prin cuvint a gamei infinite de torturi rezervate pacatosilor. Invocind "predestinarea". osindele sale erau masurate. Occidentul i~i afla un nou si relativ echilibru. Purgatoriul rafina sistemul. in sfirsit. nuantindu-l si consolidindu-l in acelasi timp.de damnati incepind de la trecerea lor in lumea de dincolo.? In aceeasi epoca. Teorii1e si miscarile rnilenariste au revenit in forta dupa ce au cunoscut 0 oarecare eclipsa in timpul Evului Mediu. lara indoiala) de libertate si diversitate. precedind actul ultim de justitie. Biserica ortodoxa a respins-o. Se gasise. Cautarea unui . durata lor fiind in acord cu rugaciunile si faptele bune ale celor vii. dar nici. Jacques Le Goff i-a consacrat un studiu exemplar. Astfel s-au tesut legaturi intre protestanttsm si capitalism. dualismului absolut Infern-Paradis lipsindu-i putin nuantele. deja extrema in religia crestina. imediat. calvinismul si alte curente protestante nu s-au mai multumit sa desparta alesii . Infernul invadeaza Pamintul. Nu este yorba de a transforma viata de apoi in motor exclusiv. aceasta nu este decit un simptom printre altele. lucrind cu ajutorul agentilor sai neobositi: infideli. fiind repede unnate de rationalismul filozofic si stiintific. privilegiind a~tivitatea ~i munca. Acestia sint separati de la inceputuri. ca in toate ce1elalte domenii. Imaginarul osindelor s-a inasprit net. in teo logie.. pe care unii continuau sa-l sustina. . Reforrna si Contrareforrna au incercat sa disciplineze imaginarul. Sfirsitul lumii este din nou la ordinea zilei. Dezmembrarea structurilor feudale si eruptia modernitatii deschid 0 criza structurala de amploare nu mai mica decit cea care a caracterizat ultimele secole ale Antichitatii. Aceasta constructie teologica a fost exclusiv occidentala. Spre sfirsitul secolului al XVII-lea. Din acest moment. Istoria europeana a cunoscut doua viteze. Purgatoriul mai reflecta si 0 percepere mai con creta si mai precisa a timpului. imposibilitatea de a obtine iertarea prin mijloace "magice". In masura in care Purgatoriul ofere a 0 solutie (relativa. Polarizarea lumii de dincolo. vrajitoare . putin mai lung decit se prevazuse.. absenta sa in Est a definit un spatiu traditionalist in fata unui Occident atras de inovatii.Joc interrnediar" raspundea de asemenea unei individualizari mai fine a osindelor si recompenselor. combinata cu speranta de a figura printre alesi. 1904-1905) cum ignorarea de catre fiecare a propriului destin.106 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI o SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADISUL 107 lul al XIII-lea. au orientat protestantii spre 0 asceza de factura laica. Polarizarea bine/rau i~i atinge apogeul. pe cind timpul nu avea nici un efect asupra Infemului si Paradisului. Max Weber a aratat intr-o lucrare celebra (Etica pratestanta si spiritul capitalismuiui.f Purgatoriul a beneficiat de indepartarea in constiinte a sfirsitului lumii si a Judecatii de apoi in lungul rnileniului ce a legat sfirsitul Antichitatii de inceputul epocii modeme. soarta fiecarui individ fiind decisa dinainte. ca si in lumea de apoi. . Aceasta intiraiere facea de dorit 0 solutie intermediara pentru a acoperi intervalul. mai ales spre anii 1200-1300. pe Pamint. Mai mult chiar. solutia pentru 0 categorie larga de pacatosi care nu meritau osindele Infernului.

fruct al istoriei: sfirsitul lumii. pe vremuri net rninoritara. caracterizind crestinismul si islarnismul. Categoria alesilor. Spiritul de cucerire . In sfirsit. Se poate chiar constata 0 inasprire in plin secol al XIX-lea. de chinurile concrete. Amenintarile rasunau mai limpede decit prornisiunile. Insearnna ca Infernul si Paradisul au contribuit din plin la formarea lumii in care traim. model prezentind. Am regasit in viata de apoi regulile care asigura functionarea mecanismului universal al imaginarului. al XX-lea si mai ales in a doua sa jumatate se manifesta 0 restructurare radicala a vietii de apoi crestine. antrenind. Ceea ce evoluase in schimb era asteptarea sociala. care a marcat pro fund istori~ Europei crestine. tinde sa inglobeze aproape toata lumea. Inainte de a incerca sa desprindem anurnite tendinte actuale din viata de apoi crestina. Cel mai urgent lucru era sa scapi de chinuri. inainte sa te gindesti la niste satisfactii definite destul de vag.xlamnati" si "ale~i" dovedeste un mare grad de intoleranta fata de "ceilalti" . viata de dupa . si viata de apoi nu putea decit sa preia in contul sau principiile asigurind ordinea terestra. mai convingator oarecum. ele abandoneaza Pamintul. obiectivul ce trebuia atins. focul Infernului stralucea mai puternic decit lumina Paradisului. tara a pune in cauza esentialul. deplasari de accent mai mult sau mai putin sernnificative. se credea ca Infemul era infinit mai populat decit Paradisul. necredinciosi. jocul contrariilor. in egala masura. \ in secolul . Pe aceasta baza este construit mode/ lui.cruciada sau razboi sfint -. tara indoiala. oricum. eretici . Ea se traduce si printr-o sete de perfectionare. Societatea moderna a fost construita pe represiune. dar Infernul raminea piesa centrala a sistemului. Fara a forta prea mult interpretarile. Oare acesta ar fi sfirsitul sistemului bipolar allurnii de dincolo? Nu chiar pentru moment. in imaginarul clasic al vietii de apoi. 0 adevarata ruptura se contureaza in raport cu discursul dominant repetat de-a lungul aproape a doua rnilenii.108 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI o SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADISUL 109 ? plinul" Renasterii. impartirea omenirii in . explicabila prin cresterea tensiunilor sociale si a conflictelor de class. / rezultind din fiecare context istoric ~i cultural.pagini. sintem tentati sa afirmam ca 0 puternica polarizare a vietii de apoi indica un tip de societate conflictuala si dinamica. Fata de aceasta "cultura infernala". in concluzie. De altfel. Infernul si Paradisul. s-a pastrat inca foarte puternic. la rindul sau. sa formulam principalele concluzii rezultind din aceasta scurta incursiune istorica. chiar daca oarecurn mai abstract (eel putin pentru uzul elitelor) decit imaginarul infernal al epocii anterioare. Judecata de apoi. Am constatat ca. dar. si raspunzind de asemenea strategiei defensive a unei Biserici care-si simtea amenintate \ pozitiile. Dar discursul despre osinde. inovatiile. afirmarea . adaptabila unor contexte foarte diferite. Aceasta dispozitie intretine. 0 remarcabila fixitate structurala. moarte. ceea ce irnpresioneaza in epoca noastra este tocmai reculul foarte semnificativ al Infernului. stabilindu-se definitiv in lurnea de dincolo. Secolului al XX-lea ii revenea misiunea sa adapteze modelul vremurilor noi. 0 viziune universalistd ~i individualistd a destinului uman. susceptibila sa conduca la schirnbare si la progreso Pe de alta parte. imbogatesc sau epureaza tabloul. Totul porneste de la structurile arhetipale: intuitia unei alte realitati. individului combinata cu un ina It grad de responsabilitate sociala si expansiune universals vizind impunerea generala a propriilor valori au fost trasaturile esentiale ale istoriei Occidentului in timpului celui de-al doilea mileniu al erei noastre.si un fond de agresivitate.!? Aceasta explica faptul ca spre 1900 discursul nu se V prea schimbase fata de secolele precedente. teribile si eterne. Paradisul era. doua mari religii axate pe 0 viata de apoi net polarizata . mai motivant decit fericirea celesta. dovedeste aceasta mentalitate. ca Evul Mediu sau secolul al XIX-lea. Sfirsitul Infernului? . inversarea tendintei este deosebit de sensibila. lara a exclude din principiu pe nimeni.

Drepturile omului sint mai adesea invocate decit datoriile sale. atitudini prea putin simpatice. pe masura ofensei aduse lui Durnnezeu si a eternitatii vietii de apoi. in Finlanda de 52% la 29%. adaptari ale unei practici cit se poate de terestre. ca si in viata de apoi. intr-o evolutie similara pentru to ate tarile Europei occidentale. pe Ludovic al XV-lea. orgoliul si avaritia figurau in primul rang in Evul Mediu. ca intotdeauna. in Statele Unite. incalcarile deosebit de grave ale regulilor jocului (uneori nepedepsite sau insuficient pedepsite in lumea noastra) cereau condamnarea la moarte a vinovatului. pe Pamint. Astfel.. EI cauta mai curind sa reeduce decit sa pedepseasca. 39% dintre francezi credeau in viata de apoi. cu un procentaj putin inferior. Acum mai putin de doua secole. adevarat.!' Abolirea torturii si a pedepsei cu moartea in societatile evoluate ale Occidentului a fost insotita de 0 reconstruire similara a vietii de apoi.. pentru a relua cuvintele lui Michel Foucault). in Olanda de 54% la 28%. Torturile. inainte de a-l omori prin sfirtecare. 65% dintre greci si-au afirmat credinta in viata de apoi si. 78% dintre persoanele chestionate afirmau ca "societatea este cauza prea multor nedreptati". nedreptatile si rateurile sale decit pacatosul individual. cu deosebiri nationale destul de sensibile. dar care se inscriu. chinurile Infernului apareau ca 0 executie interminabila. pe amenintare si pe represiune ("a supraveghea si a pedepsi". anumita "comoditate a vietii". al unei noi sinteze de civilizatie. ins a doar 22% in Infern. Fiecare epoca aduce propria sa ierarhie de greseli ~i osinde. Biserica ortodoxa ramine. Evolutia efectiva a raporturilor sociale si a moravurilor este amplificata ~i mai mult prin discurs. totusi. dar care n-ar putea fi considerate in zilele noastre ca fiind cele mai rele pacate imaginabile. eel putin cantata daca nu complet realizata pe Pamint. la rindul lor. astazi i se garanteaza viata chiar si autorului unui masacru. omul putea fi spinzurat pentru furtul unei piini. nu mai ramin decit 13% pentru a sustine ca "omul este 0 fiinta ce traieste in pacat". atit catolice. un procentaj impresionant de 85% dintre persoanele chestionate credeau in viata de apoi si in o . in momentul in care justitia terestra inclina mai curind spre indulgenta? Pe un plan mai general. publicat de Le Monde In mai 1994.. dar in ceea ce privea Infernul. Oribila executie a lui Darniens. De' cealalta parte a Oceanului. Raportul dintre cele doua credinte era in Germania Federala de 43% la 25%. lara indoiala. cel putin in spatiul Occidentului. is-au smuls bucati de carne ~i i s-a tumat plumb topit pe rani . is-au zdrobit oasele. Sistemul judiciar a evoluat in consecinta. procentajul scadea la 23%. in aceasta perspectiva. In 1968. atit de tipice peisajului infernal. vinovat de a-I fi lovit cu un cutit. in Suedia de 43% la 17% . eel putin in ochii opiniei pub lice. in 1757. Vechiul sistem. Infernul a cedat in fata exigentelor societatii de consum. i~i gaseste prelungirea intr-o viata de apoi din ce in ce mai putin represiva. au fost si ele. in mod deschis. era cladit. exacerbind chinurile. printr-un alt tip de comportament. feudal sau burghez.P Doua tari din tabelul pe care-l comentam se remarca. cit si protestante. Sondajele de opinie ofera cifre instructive. De fapt.. Cum sa-ti imaginezi un Durnnezeu nedrept si sadie. In sondajul deja mentionat. a fost aranjata astfe1 incit sa ofere un aperitiv al pedepselor din Infern: vinovatului is-au ars picioarele si miinile. Am observat deja ca Judecata de apoi proiecteaza si amplifica in viata de apoi judecata oamenilor. Infernul nu mai interesa deci decit jumatatea celor ce credeau in viata de apoi. fidela traditiei. 62% se pronuntau pentru Infern.110 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULU! o SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADISUL 111 Este semnul. Englezii optau in majoritate: 54% pentru viata de apoi. Abolirea pedepsei cu moartea in majoritatea tarilor europene reprezinta una dintre marile realizari ale civilizatiei acestui sfirsit de secol. in schimb. iar tendinta este de a acuza mai curind societatea. Lista pacatelor s-a restrins considerabil. Societatea occidentala contemporana pare suficient de adulta pentru a practica un tip de constringere mai discret si mai putin brutal.

Si. a/ simp- it tomul unei civilizatii occidentale mai "nelini~tite" la apropierea celui de-al treilea mileniu decit acum citeva zeci de ani. "este posibil ca chiar cei care-i ascultau sa fi incetat sa se teama [. alte valori. Infernurile si paradisurile terestre reale sau fictive (de la razboiul nuclear si lagarele de exterrninare la societatea de consum sau la . cit si ill amenajarea vietii de apoi. Cine vor fi . pe de 0 parte. pedeapsa cu moartea care revine in forti! si care pare sa exercite 0 stranie seductie asupra opiniei pub lice a acestei tari. lasind ill urma 0 oarecare po somoreala. cuvintele lui Cristos sint lara echivoc. sernn al timpurilor. Este. Marea ancheta publicata de Le Monde ill mai 1994 constata. Istoricul are. Este inevitabila apropierea intre persistenta Infernului ill constiinta americanilor si esecul abolirii in Statele Unite a pedepsei cu moartea. nu mai putin crestine. la 14% in Germania. In 1981. Infernul pare a se stabiliza ~i chiar a cunoaste 0 revenire. Infernul are sansa sa pastreze citeva atuuri. De fapt. cifra deja superioara celor 15% din 1981. in Evanghelia dupa Matei. Entuziasmul suscitat de cresterea rapid a si de virtutile societatii de consum s-a disipat. dar. nu s-ar putea da acestui rezultat .0 interpretare precisa ~i unica". Papa constata ca teologii "nu mai au curajul sa ameninte cu In/ernul".112 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI o SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADlSUL 113 numar de asemenea ridicat.. care-l resping pur si simplu. Dar poate ca am celebrat putin prea repede sfirsitul Infernului. Stirn deja ca figurile imaginarului mor greu. singura credinta religioasa in crestere! 33% dintre francezi cred "absolut" sau "putin" in Infern. EI citeaza teologi. ]. Astazi sintern mai tentati sa observam partea negativa a bilantului. erodarea credintelor religioase fata de 0 ancheta precedents din 1986. la 15% in Franta si Olanda. ii iau locul. pe de alta parte.viitorul Iuminos'') au imp ins in planul al doilea figurile similare ale vietii de apoi. care l-a iubit intr-atit pe om. Conform aceluiasi sondaj. Nu·e mai putin adevarat ca majoritatea contemporanilor nostri se simt putin afectati de mesajul escatologic al religiei. in timp ce in Anglia inregistra 0 usoara revenire: 27%.. Filonul mesianic al civilizatiei americane se :nanifesta atit pe Pamint.Dumnezeu. 39% dintre olandezi si 57% dintre englezi se pronuntau in favoarea Paradisului. datoria de a face interpretari riscante! Ar trebui vazut daca ten dint a se confirma si dad acest fapt implica intregul Occident. pentru a conchide apoi intr-o maniera mai curind ambigua: . totusi. illsa pentru care viata de apoi este unul dintre indicatori). Trebuie sa constatam ca contemporanii nostri au devenit aproape insensibili la telurile ultimer+" Se poate deci astazi sa fii crestin lara sa sacrifici prea mult vietii de apoi. relativa. Chiar daca Paradisul este preferat Infernului. de altfel. ill Infern. Infernul scadea inca si mai mult. de fapt este afectata intreaga viata de apoi. de fapt. 31 % dintre germani. contra 23% ill 1986. chiar si papa adopta in problema ant de controversata a Infernului 0 atitudine cit mai retrasa. lara a mai vorbi de nenorocirile care lovesc cu tarie celelalte regiuni ale lumii. Binele si Raul sint aparent mai net conturate ~i separate decit ill constiinta europenilor. 65%. adauga el. Dupa ce a atins punctul eel mai de jos. EI vorbeste c1ar despre cei care vor cunoaste chinurile eterne. poate accepta ca acesta sa-L respinga si din acest motiv sa fie condamnat la chinuri lara sfirsit? Totusi. Viitorul pare nesigur. care pare sa capete un suflu nou. In acest context si chiar lara sa revina la vechea lui splendoare. 27% dintre francezi. cum ar fi Hans Urs von Balthasar.!' Sa observam comportamentul putin diferit al acestora din urma fata de alte natiuni din Europa occidentala (comportament care nu se rezuma doar la viata de apoi.. . "buna comportare" a Infernului. Dupa comentariul din jurnal. referindu-se doar la trei cincimi dintre francezi (56%) care considera sigura sau probabila existenta unui suflet etern. Ioan-Paul la Il-lea a descris perfect acest fenomen in cartea sa intitulata Sd trecem pragul sperantei (1994).. Aceasta crestere ramine. nedreptatile flagrante care se perpetueaza in societatile cele mai bogate. in acest caz.

Couliano. papa afirma explicit functia purificatoare a Purgatoriului. L'imaginaire de l'audela. 1985. "Que sais-je?". Paris. canalizindu-l intr-un sens complet contrariu. Les Grecs et l'Irrationnel. 1994. este 0 formula in care dezvoltarea treptata a spiritului sterge traditionala functie represiva. insa ci~tiga in diversitate. de exemplu. in acelasi timp. p.Pedeapsa ireversibila nu este intr-un fel necesara pentru stabilirea unui soi de echilibru moral in istoria atit de complexa a omenirii? Infemul nu este. unii cau- tind chiar s-o adapteze crestinismului. Multi nu reusesc sa conceapa reinvierea sau estimeaza ca ea ar consta intr-o fuzionare a fiintelor individuale in marele Intreg . Se constata.T v J J J J J 1.J: . al mintuirii si al Paradisului. 398-403. Paris. La Face cachee du temps. cum ar fi budismul. spiritismul si New Age. 1981. abia s-ar gasi una din douazeci care sa fie in toate punctele conform a dogmelor Bisericii catolice. La Fin du Monde. Acesta preia astfel esentialul mostenirii infernale. 6. Dodds. Dimpotriva. Une histoire sansjin. doua sinteze datorate lui Georges Minois: Histoire des enfers. daca se poate spune asa. 51-53. Este un mister impenetrabil aflat Intre sanctitatea lui Dumnezeu si constiinta umana. sau 11 identifica cu muscatura remuscarilor din chiar aceasta viata. Despre Paradis in general si milenarism in special. 11% dintre francezi cred in reincarnare. Lucian Boia. Cit despre credinciosi. ~i E. Histoire de l'Enfer. La Peur en Occident. in raport cu intensitatea caritatii incercate in aceasta viata. dedrarnatizarea vietii de apoi si multiplicarea cailor de mintuire. . La Naissance du Purgatoire.114 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI o SCHEMA BIPOLARA: INFERNUL ~I PARADISUL 115 acestia? Biserica n-a dorit niciodata sa ia pozitie. vezi lucrarile citate mai inainte ale lui Jean Delumeau.nici macar 0 dogma . Cutare. Paris. 1990. Un tablou al terorilor imaginare ale acestei epoci la Jean Delumeau. Lucian Boia. Les Gnoses dualistes d'Occident: histoire et mythes.Printre to ate marturiile . temerilor si sperantelor fiecarui moment istoric.nu poate impiedica imaginarul sa adapteze imaginile sale viselor. 9. refuza sa-l considere etem. pp. Georges Minois. Farimitarea credintelor corespunde farimitarii corpului social. Schimbarea paradigmei observabile in imaginarul vietii de apoi se inscrie incontestabil in cautarea unei noi sinteze de civilizatie. 1977 si 1995). Montaigne. Mille ans de bonheur. impartasita de miscari diverse. 2. "16 Aceste cautari divergente se potrivesc cu seductia exercitata de numeroase secte. un ultim colac de salvare pentru constiinta morala a omului?"IS o exigenta morala inseamna altceva decit un adevar incontestabil. Aceasta reelaborare dovedeste ca nimic . Paris. 1991. PUF. 3. Michel Hulin. de religiile Extremului Orient. Schema bipolara este astfel contestata din toate partile. Pion. Altii cred ca diferentele in viata de apoi n-ar fi decit diverse trepte de bucurie. problema esentiala a omenirii la acest sfirsit de mileniu. Fayard. .. arhetipul i~i pastreaza substanta. Note . 7. R. care crede in Infem. 4. Une histoire du Paradis. cu revenirea in forta a spiritismului etc. Infemul ar fi mai curind 0 exigenta moral a a oamenilor decit 0 pedeapsa divina efectiva: . 5. acestia sint inca ~i mai putin siguri declt papa in ceea ce priveste configuratia exacta a vietii de apoi. Gallimard. si Histoire de l'Enfer. pp. La Fin du Monde.scrie Michel Hulin -. Fayard. Flammarion. Sa fie oare un semn de libertate sau de deruta? Este putin prea devreme pentru a ne bucura sau a ne ingrijora. 8. Frumoasele certitudini de altadata s-au farimitat intr-o multime de ipostaze. Ibidem. Paris. Se poate constata un incontestabil entuziasm pentru doctrina reincarnarii. Intr-o civilizatie din ce in ce mai deschisa si diferentiata. Tacerea Bisericii este deci singura atitudine convenabila. pp. 67. loan P.. mai ales budismul. Paris." Se pare ca. 1965 (noi editii. 40-44 si 67-69. pentru papa. Jacques Le Goff. Conform sondajului din 1994. Le Jardin des delices si Une histoire du Paradis. Despre avatarurile sejururilor infemale.

si Georges Minois. 13. cit. 272-273. Ceea ce percepem este imagi~ sa. 1993). pp. op. p. Paris. Histoire de la folie I 'age classique. Entrez dans l 'esperance. 16. Ea pare mai susceptibila sa se lase invadata l . I Societatea tehnologica n-a inventat nimic in acest domeniu: astazi. vezi Jean Imbert. in Problemes politiques et sociaux. 269-270. PUF. iar aceasti-imagi~ caorice imagine . Gallimard. 11. . Alunecind de la concret la imaginar. 1961. 1989 (a doua editie. chiar nonumanului. Paris.. ceea ce se gaseste In afara perimetrului sihi apartine unei alte umanitati.gJt_ este eel mai adesea 0 persoana sau 0 comunitate adevarata. Pentru trib. Paris. cit. op. Paris. cu folos interesantul roman al lui David Lodge.multumita sistemului totemic . 1994. se poate constata aceeasi pendulare intre grup si specie. in felul ei. ca si ieri.. la limita.-versalitate. op.116 PENTRU 0 ISTORJE A IMAGfNARULUr CAPITOLUL AL IV-LEA j J Une histoire sans fin. 15 septembrie 1978. JOCUL ALTERITATILOR a Celalalt: realitate sau fictiune? . Paris. e1 este supus unei operatii de simplificare ~i de amplificare. 1993. pp. numarul 345. 77-97. p. de asemenea. Rivages. pp. caricatura sau simbolul. cit. 1975. p.. Michel Hulin. ~iSurveiller et punir. Istoria dovedeste.fiintele umane (si chiar anumite animale) sint invitate la un fel de fratemitate universala. Dintre toate structurile imaginarului.. op. intre valorizarea.. 211-237. 0 evocare a acestei executi i "exemplare" la Georges Minois. Histoire des enfers. 15. Istoria insasi nu este. Jeux de maux (titlu original: How Far Can You Go?). cit. Despre declinul Infernului se mai poate citi. CeJEJ. Noi ~i ceilalti: axa care leaga acesti terrneni regrupeaza esentialul raporturilor interumane. lucrarile lui Michel Foucault: Folie et deraison. totusi. atingind. decit un discurs multiform in jurul principiilor opuse si complementare ale identitdtii si alteritdtii. "L'Evolution des attitudes religieuses en Occident". Georges Minois. Pentru intreg subiectul. pp. Naissance de la prison. La Peine de mort. pp. el trebuie sa fie incdrcat de sens. Despre inasprirea represiunii in general. chiar exacerbarea diferentelor si estomparea lor. Banalitatea Ii este refuzata. dar in acelasi timp . 329-376. 12. Ibidem. 9. alteritatea este poate cea mai curenta. Jean-Paulll. observata insa rin filtrul deformat al ima inarului.face parte simultan din real si din fictiune. 324. 10. Georges Minois. ca alteritatea este mai influenta decit universalitatea. caci la ce ne-ar servi un altul care n-ar avea nimic special de spus? Claude Levi-Strauss a observat prezenta simultana In gindirea sdlbaticd a doua valori contradictorii de alteritate si uni. Gallimard. "Que sais-je?". 14. 388. PlonIMame.

Ea datoreaza mult instalarii iezuitilor in China ~i relatarilor si [ucrarilor acestora. eel care comanda. o a doua sioteza a fost creata in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. desigur. Iectia chineza a fost luata foarte in serios. ci acela care tine discursul si care gaseste in celalalt un mijloc de a-si hrani fantasmele ~i proiectele.5 . studiul imaginarului este pe cale de a opera 0 importanta modificare de perspectiva. Dar sintem obligati sa constatam ca diferentele s-au irnpus mai bine spiritului decit similitudinile. Chiar intre omul cavernelor si omul erei tehnologice. cnstalizata la mijlocul secolului al XIX-lea. ca o contra-Europa: China Avatarurile Chinei in imaginarul occidental ofera 0 remarcabila ilustrare a consideratiilor noastre precedente. Cind alteritatea se manifesta in toata splendoarea sa. pina la urma. Insearnna adevdratul Celdlalt nu este decit un pretext sau un alibi care ascunde jocul imaginatiei. Fata de norma. impopotonat cu vesminte ce nu sint ale sale). Ca multi dintre contemporanii sai. . Revolta oprirnatilor parea inscrisa in logica lucrurilor si. . nimic nu mai era nelinistitor decit 0 coalitie intre cele doua mari tari galbene: China si Japonia.' o a treia sinteza. morala curenta si comportamentul comun inceteaza sa mai existe. China ~i intreg Extrernul Orient au fast transfigurate intr-o lume de a uluitoare bogatie. Dintre cei doi actori implicati in dialectica celuilalt. desi istoria contribuie. secundare fata de asemanari. "Tribalismul". Nu am putea sa Ie raportam exclusiv la anumite circumstante istorice. Un Imperiu mare cit Europa functionind deminune. ce prezentau intr-o lumina deosebit de 'favorabila civilizatia si sistemul politic chinez. Intr-o epoca in care erau cautate solutii susceptibile sa reinnoiasca edificiul occidental. nu este eel despre care se vorbeste (si care foarte des de-abia se recunoastea. diferentele sint.4 Citeva deceoii mai tirziu a intervenit 0 noua schimbare. China a fast cea care a "comandat" descoperirea Americii-.Anormalitatea" celuilalt se exprima prin trasaturi devalorizante sau valorizante. Occidentul era pe punctul de a se Ian sa in marea aventura a explorarii si colonizarii. China nu mai era decit "un guvem imbecil ~i barbar" (dupa caracterizarea lui Tocqueville). rasismul decurg dintr-o structura durabila a imaginarului. Occidentul nu mai manifesta decit dispret pentru ceilalti. inghitite de invazia asiatica. un fel de "best-seller" al epocii. Decazuta din rangul de model politic. aceasta tara indepartata a devenit un model de buna administrare si intelepciune politica. Variatiile naturii umane conteaza putin in comparatie cu Insasi natura umaria. Trasaturile particulare ale unei civilizatii "exotice" ne fac sa uitam usor ca mostenirea comuna a raselor si culturilor este mult mai importanta decit specificitatile acestora. "Cocteilul" sau de vicii si virtuti este diferit. Pentru anumiti teoreticieni. chiar in momentul in care Occidentul incepea sa se indoiasca de capacitatea sa de a asigura la nesfirsit dominatia mondiala. el visa la comorile altora. la exacerbarea sau la aplanarea lor. Unii profetizau deja caderea iminenta a Europei ~i a civilizatiei albe. in acest context. In plina expansiune economica si coloniala.118 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI JOCUL ALTERITATILOR 119 si chiar acoperita de imaginar. nationalismul. Prima sinteza majora a avut ca sursa calatoriile din secolul al XIII-lea si mai ales cartea lui Marco Polo. Ceea ce uneste oamenii este mai important decit ceea ce ii separa. acest "strain" se poate dovedi mai bun sau mai rau. Filozofii au preluat faclia. contrasta pe deplin cu precedentele. in perfect contrast cu divizarile continentului nostru si interminabilele sale conflicte politice si sociale. Carre 1900 China a devenit sirnbolul "pericolului galben". contrar aparentelor. El a traversat Atlanticul ca sa atinga tarmurilc fabulosului Imperiu. eventual mai bun si mai rau in acelasi timp. In acest punct. dispuse pe 0 foarte lunga scara. Columb era obsedat de aurul chinezesc.

EI construieste spatii de libertate pe care societatea reala n-ar putea sa le acorde. Absenta sa nu are cum sa faca decit un om foarte diferit. Fiecare societate defineste.conduc la marginalizarea sau la respingerea "celorlalti". reale sau imaginate. si invers. Mai recent. cit si ierarhiile sociale ~i comportamentele culturale. Cel care se hraneste diferit trebuie sa fie diferit. Omul mai este caracterizat si de comportamentul sau sexual. de asemenea. dar care raspund intotdeauna unei anumite cerinte" " . Dar. Tabuurile . o noua cale omenirii (diferita si de capitalismul putred. lata unul . Aceasta butada ilustreaza bine logica imaginarului.salbatic" gol este. Pentru un european. propriile sale reguli de joe in domeniul sexual. eel putin in imaginar. Fata de comportamentul efectiv.. amplificindu-le si scotindu-le din contextul si din logica lor culturala specifics. si de incremenitul comunism sovietic). Hrana. hranesc fantasmele. imbracaminte . lunga sa traditie istorica si complexitatea civilizatiei fac din China un veritabil echivalent al Europei. pot adinci deosebirile. desigur. Para sa zabovim asupra detaliilor . In sfirsit. 0 tara reala este transfigurata intr-o tara utopica. 0 structura "egala" si in acelasi timp marcata de 0 alteritate deosebit de clara. imaginarul sexual este cu mult mai bogat. Prorniscuitatea '~i incestui sint asociate adesea canibalismului. si inca destul de strict. Preluata de imaginar. prin ceea ce manlnca. printr-o diversitate de nonne si ritualuri alimentare. in timp ce castitatea se intilneste cu frugalitatea. Mitul canibalului se inscrie in aceasta dialectica. trece. practicile diferite. Imaginarul a colectat cu grija semneIe exterioare ale alteritatii. La cealalta extrema se afla vegetarianismul sau chiar asceza. Extremele se prezinta la fel de dar ca in imaginarul alimentatiilor. mai liber. in care se reflecta la fel de bine intentiile de ordin sexual. paradoxal.120 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGlNARULUI JOCUL ALTERITATILOR 121 Jocul Chinei a continuat in secolul al XX-lea si mai continua inca. seducatoare sau nelinistitoare. realitatea chineza conteaza mai putin decit asteptarea europeana. propunind inepuizabile solutii alternative. sintem obligati sa constatam eli raportul dintre noi si ceilalti. Din centru la periferie Jocul alteritatilor depinde in principal de conceptul de centru si de mecanismul care uneste centrul cu periferia. S-a afirmat ca omul este ceea ce maninca. si se stie bine. mai apropiat de un burghez corect imbracat decit am fi tentati sa conchidem dupa aparente. Maniera de a "inviilui" sau "dezvalui" corpul acopera un spatiu deosebit de larg al imaginarului." Un .miracolul'' economic chinez este pe punctul de a institui un model nou care asociaza. Ca figura a imaginarului. se pot trai. chiar rara sa mergem asa departe. tradus In termeni alimentari. vieti si experiente noi: un joe care evolueaza incontinuu intre refuz si seductie. . EI este cu atit mai diferit cu cit gusturile si obiceiurile sale se indeparteaza de norma. Multumita "celuilalt". omul se poate apropia de zei sau de animale. potentialul uman. In acest domeniu. in acelasi timp. Eajoaca astfel rolul unei "contra-Europe". Marimea sa. Inventarul diferentelor a devenit astfel mai impresionant decit banala constatare a unitatii genului uman. caracterizindu-i pe cei drepti sau pe sfinti. In to ate aceste sinteze. haina 11face pe om. nuditatea este natural asociata promiscuitatii si canibalismului (cazul. opuse sau complementare. al amerindienilor si al polinezienilor la inceputul epocii modeme). sa retinem eel .inevitabile . mai diversificat. China se prezinta ca un receptacul al fantasmelor si proiectelor. mai ales. al africanilor. este gradul extrem al alteritatii. Astfel. altele inchipuite. dar. Adevarul este ca toti acesti factori reuniti fortifica sentimentul unei omeniri farimitate. occidentale.. unele reale. sex. putin yoga occidentala a maoismului de la sfirsitul anilor '60 extraordinara debandada a revolutiei culturale parind sa ofer. 0 economie de piata prospers ortodoxiei ideologice ~i politice a comunismului. dintre identitate si alteritate.

modelului american. dincolo de frontierele sale. au structurat-o intr-un mod deosebit de riguros.' sau in diverse "centre ale lumii". gradul de alteritate corespunzind cu distanta. de asemenea. ideologizat ~i deformat. Dimpotriva. Occidentul triumfator parea sa fi rezolvat problema: spatiul central si normal nu putea fi decit eel al civilizatiei albe. Este discursul centr!!Ju. toate reunite intr-o sinteza coerenta prin forta imaginarului si urmindu-i regulile. Jean Bodin pIasa normalitatea 9 III Franta. a carer natura tinea in acelasi timp de uman ~i de inuman. Sint surse fabricate in "centrul ~umii'. Dependenta . in realitate calatorim mai curind in interiorul spatiului spiritual grec. centrul este peste tot.. Pentru vechii greci. Cine ar putea fi imunizat contra imaginarului? Chiar conceptul de "sursa" este in cauza. De fapt.122 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI JOCUL ALTERIT ATILOR 123 dintre simbolurile cele mai puternice ale imaginarului: centrul lurnii . Deplasari semnificative s-au produs si In interiorul acestui spatiu: intiietatea a revenit la inceput Sudului.de acest tip de informatii obliga istoricul sa faca 0 alegere dificila. Aceste surse necesita 0 noua lectura. cu riscul de a se gasi in fata unui vid ime~s. tracii erau mai pu~in diferiti decit acestia. Aparent. Scitii nu sint decit un detaliu al vastei panorame a lumii pe care ~ecii. de rapoarte politice sau diplomatice .normala" ill Africa de nord rnusulana. In epoca moderns ~i contemporana. civilizatii . omenirea capata contururi stranii (monstri. s-a exprimat prea putin ea insasi :n (sau s-a exprimat prin surse neomologate de istoriografia clasica).rep~ezinta dom~niul normalitatii.. apoi Nordului si. si elemente pur fictive. in ritmu1 evolutiei istorice.rhitecturi foarte ideologizate ale spatiului. calatoria se desfasoara in tara scita. imperii1e. El poate sa Ie recuze pur si simplu. Se pot eventual izola din ~lemente "adevarate". ci In sursa a ideologiei grecesti si a imaginarului . fie ca este yorba de relatari de calatorie.care se afla intotdeauna acolo unde vrem sa-l plasam . Mai aproape de greci decit scitii. Fiecare trib se situeaza in centru. de geografie sau de antropologie. China s-a considerat multa vreme ca . grecesc. plna la urma. cu riscul de a amesteca Inextricabil realul si imaginarul. Noi deplasari sint in perspectiva: cercul Pacificului tinde deja sa se impuna ca un nou "mijloc" al planetei. se pot identifica. Grecia ocupa centrul "oicumenei". de lucrari de istorie. inevitabil " ' orientat.? Acest princ~p~~~~tlOneaza la toate nivelurile: indivizi. fiinte foarte spiritualizate). lata 0 capcana care a functionat din plin.. aceste structuri puternice au elaborat a. Marile civilizatii.!_despreperiferie. Din zona medians a "oicumenei". Ele acopera nu numai spatiul central. rezervata propriei lor civilizatii. unele centre s-au consolidat. lstoria unei mari parti a lumii a fost reconstituita cu ajutorul surselor" fabricate aiurea urmind un discurs strain. . Cind Herodot vorbeste despre sciti. grupuri.uneori exclusiva . 0 periferie care. din contra. Poate. oarneni-animale sau.!? . . pina intr-o epoca destul de recenta. Constiente ca se gasesc in centrul creatiei si al istoriei. limitele extreme ale spatrului locuit apartineau unor popoare fabuloase. Majoritatea surselor scrise de care dispun istoricii sint expresia civilizatiilor dominante. paliere succesive conduceau spre marginile lumii. ci si periferia. aliind ideologia cu geometria. Tratarea critica a informatiilor a facut abstractie mult timp (sau aproape) de problema esentiala care este aceea a producerii acestor surse. natiuni.te~1 de ~de se judeca ansamblul Universului. Dou~ secole mai tirziu. "economiile-1ume" au reusit sa-i impinga pe ceilalti spre periferie. discursul sau nu se constituie In sursa a istoriei scitilor . sa profite de ele.8 In secolul al XIV-lea Ibn-Hal dun situa civilizatia . devenind "mai egale" decit celelalte. Aceasta dispozitie imaginara a civilizatiilor In raport cu 0 normalitate "impusa" atinge 0 problema esentiala de metodologie istorica. Intr-o lume a triburilor. dimpotriva.. punctul de unde se priv~~.Jmperiul de mijloc". structurate exclUSIV in raport cu propriile lor valori.

dar aceasta nu poate raspunde tuturor problemelor. Ele figurau. in aceiasr'timp. vechii locuitori ai Romaniei actuale. Dar informatia vehiculata de ei este vaga si fragmentara. ei nu stiau mare lucru despre teritoriul situat dincolo de Dunare. in Orient si in India. al carei punct de plecare este un pasaj obscur din Herodot. din adevarata religie a getilor? Imaginarului vehiculat de Herodot i s-a adaugat imaginarul istoricilor si scriitorilor modemi. fie ca este yorba de America (sinteza a tot ce-i mai bun si mai rau). de admiratie si de dispret. lstoria politica. Rasismul si evolutionismul au contribuit in egala masura sa-l insemneze pe "neeuropean" cu 0 maroa ireductibila de inferioritate. ci ~i in spatiul scitic. ca etape depasite de multa vreme de civilizatia alba. integrati in sistemul lurnii in epoca Renasterii. informatia devine mai bogata. Occidentul modem a facut si el apella salbaticii lui. si '----- de prejudecatile religioase. tara indoiala. El a devenit astfel. Aceste atitudini contradictorii definesc legaturile intretinute de societatea moderna cu spatiul extraeuropean. deplasate catre capatul lumii. Atitudini pitagoriciene au fost consemnate nu numai printre geti. de respingere si de dorinta. to ate .necorupti de civilizatie. pina la urma. pe scara timpului. Salbatici buni si rai i~i imparteau rolurile. calatoria in timp nu mai era necesara. culturala si religioasa a vechii Dacii a fost reconstituita in esenta multumita lor. cu visele si proiectele lor. II Jmaginarul nu poate oferi remedii insuficientei surselor.cu doctrina lui Pitagora.faptelor pozitive" asupra pericolului de a confunda lumea adevdraui cu discursul despre lume. ocupa deja 0 intreaga biblioteca. au beneficiat in egala masura de modelul antic al barbarilor sau al popoarelor fabuloase de la hotarele lurnii. amestec. =: A t " t . pina la urma. Pagini. valoriza/i. Ca ~i cei vechi. cu bunul salbatic si traditionala virsta de aur. Secolul al XIX-lea a simplificat dezbaterea printr-o devalori are lobala. Pentru Jean-Jacques Rousseau. Pentru a aborda omul preistoric.din punctul de vedere al starii naturii . de Africa (polul negativ al salbaticiei) sau de Polinezia ("salbaticul nobil" in toata splendoarea sa). nici una nu este sigura.124 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI JOCUL ALTERITATILOR 125 lata un exemplu: istoricii romani nu dispun de nici 0 sursa scrisa autohtona pentru a reconstitui istoria getilor si a dacilor. Acest tip de proiectie spatiala a ideilor filozofice ~i religioase grecesti.insuficientele societatii occidentale. de ipocrizia societatilor evoluate . era. tara sa vrea. In schimb. El are totusi dreptul sa-si jaloneze propriul teren si sa atraga atentia istoricilor . Proiectul sau tehnologic ~i social nu mai avea nici o legatura cu modelele exotice.constituia un model nu mai putin exemplar decit modelul chinez invocat de unii dintre contemporanii sai. Toate conc1uziile sint permise. Exista.'? Bunului salbatic i-a revenit rnisiunea de a critica . Nimeni n-a gasit in Dacia nici cea mai mica urma a acestui personaj rnisterios. lipsiti ~e. de atractie si de frica. Ca si grecii si chinezii imaginindu-si materializarea teoriilor lor religioase si filozofice la hotarele lurnii. In aceasta perSpeCtiva contrastanta trebuie judecat discursul asupra spatiului exotic. de proprietate. filozofice si ideologice ale timpurilor modeme. destul de obisnuita. ei au fost devaloriZJll' apo II religia. viata sanatoasa" a prirnitivilor .putin cam mult . Sdlbaticii americani. ratlUnea ~1 civilizatia europeaila. era suficienta calatoria in spatiu. Ce mai ramine. 'I Lumea v3zuta din Occident Pe masura ce avansam spre epoca noastra. decretind celelalte rase mai putin reusite din punct de vedere biologic. ei au fost. dar trece in continuare prin acelasi filtru deformant. arheologia. Dar. De fapt. urmind dialectica alteritatii. Etnologia s-a unit astfel cu preistoria. s-au impus autorii greci ~i romani. un ali at pretios al filozofilor si reformatorilor. modemii au continuat sa valorizeze spatiul in strinsa legatura cu ideologiile. valorile care-i sint atribuite seamana . Religia lui Zalmoxis.~i bali. in proportii variabile. superstitiosi. Si astfel.

Daca antropologia. desi de data aceasta dispozitia nu este decit partial spatiala. Ea a renuntat sa inventeze ierarhii si sa colectioneze bizarerii. Dar mai exista si un altul iix interiorul cetatii. accentuind astfel distantele dintre entitatile nationale. Textul pe care-l produce pierde astfel orice pretentie de a-l «des erie» pe celalalt. Fiecare a procedat cum a stiut mai bine pentru a-si idealiza natiunea ~ipentru a caricaturiza trasaturile vecinului. din motivatiile sale si din experienta sa centrul confruntarii etnografice. Ne putem indoi. Spiritul popoarelor. cu subtitlul: strdini. Europa sapa un intreg sistem de falii in propria sa casa. nu mai putin straniu si nelinistitor decit eel ce se afla in afara. 0 putem conn\ sidera simptomatica. drag romantici or. pe drept cuvint. Este pozitia adoptata de antropologia postmoderrui de inspiratie nord-americana. El nu mai contribuie decit la intarirea puterii autorului. inrudita cu textu11iterar. a sapat frontierele interioare ale batrinului continent. Adevarata sa problema este intelegerea valorilor specifice si a functionarii fiecarui sistem cultural in parte. minoritari. la 0 "mediere" intre cu1turi. aceste tendinte si-au avut partea lor de responsabilitate in sfisierile seco1ului a1 XX-lea.Jdentificare" cu "obiectul de studiat" poate fi dus pina la capat. devine constienta de subiectivitatea sa. de "oglinda lui Herodot". Dintr-o unica rasa alba. Proxirnitatea nu exclude alteritatea. considerind discursu1 antropologic 0 fictiune narativa. intr-o retea care .T[LOR 127 Paralel. ca orice discurs despre celalalt) s-a sfarimat si el.a -cOrltribuit 1a d atizazea ~alteritatilor chrarin interiorul civilizatiei albe. Unii merg chiar mai departe. europeans. Aceasta explica criza pe care 0 traverseaza astazi cunoasterea antropologica. antropologul postmodern 11loca1izeaza de acum pe «celalalt» in el insusi. Antropologia fizica a urmat curentul. Ramine de vazut daca un astfel de efort de "obiectivizare" sau de . Alteritatea sa evidenta intareste identitatea celui care tine discursul. ce sa mai spunem despre tipurile de dis curs mai putin elaborate. Metodele s-au rafinat. Simpatic sau antipatic. Dialectica legind centrul de periferie actioneaza si in acest caz. uneori chiar 0 intareste. Mai ales cazurile-limita sint acelea care au atras atentia istoricilor. sau despre distorsiunile suferite de imaginea celuilalt ill opinia publica? in interiorul cetatii Am vorbit pina acum despre un altul mai mult sau mai putin departat ill spatiu. Congresul mondial al stiintelor istorice reunit in 1985 la Stuttgart a pia sat imaginea celuilalt in centrul dezbaterilor.126 PENTRU 0 [STORIE A lMAGlNARULU[ JOCUL ALTERIT A. transfigurat in erou soli tar. Un personaj curios bintuie literatura secolului al XIX-lea: strainul. in cautarea identitatii sale de-a lungul aventurii exotice. Sau daca aceasta n-ar trebui mai bine sa se rezume la un fel de dialog. . Intr-o lume "deco1onizata". Distantele de ordin cultural ~i mental se dovedesc la fel de considerabile ca distantele geografice. care sustine subiectivitatea cercetarii. diseursul antropologic (ca si discursul istoric. Dar grila ideologica a ramas la locul ei. daca disciplina sa reuseste cu adevarat sa inteleaga rea- litatea celuilalt. "Centre" in devenire se afirma cam prin toate locurile in care inainte nu era decit 0 "periferie"."14 Chiar rara a subscrie la 0 asemenea apreciere. Nu sintem asa departe. care este prin excelenta stiinta celuilalt. acesta nu este chiar "cum ar trebui". dar fapt este ca celalalt se gaseste peste tot.Facind din personalitatea sa. ea a sfirsit prin a fabrica nu mai putin de zece! 13Aparent omogena fata de restu1 lumii. caraetere de alteritate deosebit de accentuate. evident. Antropologia contemporana a incercat sa depaseasca imp asul centrindu-si discursul pe conceptul de~a. marginali. amuzant sau demn de dispret. Antropologul se po ate intreba.'? Aceste trei categorii prezinta. de fapt. pe care dorea sa-l domine ~i sa-l civilizeze. natio~u1prin~ipiu1 fondator a1Europei moderne . Depasind momentul 1900. Date1e s-au acumu1at de 1aun secolla altul. Marile viziuni unitare s-au epuizat.

. leprosi sau nebuni. scotind in evidenta capacitatea sa de a izola si de a amplifica diferentele si de a le incarca de semnificatii. Insearnna ca. Astfel. daca logica alteritatii ramine stabila. riurilor si fintinilor. Se credea ca leprosii "dispusesera otravirea tuturor apelor izvoarelor. cersetorul. una dintre perspective se impune. Exista cazuri in care maladia devine simbol. situati.. . dar cu manifestari diferite si de intensitate variabila. in aceeasi epoca se precizau persecutia ereticilor si marginalizarea evreilor. normelor care regizeaza viata unei comunitati. In zilele noastre este cazul binecunoscut al sidei. Intr-o cultura cu predominanta religioasa (ca cea a Evului Mediu sau a unor regimuri teocrate sau fundamentaliste contemporane).masacru al leprosilor" in sudul Frantei. de asemenea. in primul rind. prin obsesia de a inmulti si consolida zidurile si ingradirile. eel care gindeste sau traieste altfel este inca si mai marginalizat decit intr-o societate "deschisa".Jnventat" dintr-o multime de perspective. al "parazitului". in general. pe punctul de a-~i intari structurile politice si ideologice (precizindu-si astfel identitatea). manifestarile sale specifice depind de structurile sociale si de ideologiile forjate de istorie. In schema geografica. Intr-o societate in criza si. dialectica identitate-alteritate. 17 Responsabili: consolidarea statului. cresterea tensiunilor. corespunzind barbarilor si salbaticilor. acolo unde se gasesc marginalii. haimanaua ocupa 0 pozitie apropiata. ] si-si dadusera titluri de stapini. ].. Dementa si infractiunea au devenit concepte deosebit de elastice. dupa cum a aratat Michel Foucault. marginalii. in adevarate simboluri ale lumii moderne ("epoca lor de aur" prelungindu-se din secolul al XVII-lea in secolul al XIX-lea). locul preeminent al tiganului In imaginarul european al alteritatilor). Ei incameaza punct cu punct contrariul valorilor proclamate.. Fiecare ocupa un anumit loc fala de centru (sau fata de mai multe centre dispunind de propria lor perspectiva). in acest sens. ofera imaginea unei societati inversate. reactia de autoaparare a elite lor . acestia "beneficiau" de un soi de amalgam are cu leprosii. al disidentului si. baroni . Celalalt poate fi observat si . Mecanismul functioneaza neintrerupt. Tuse succesive conduc din centru la periferie. eretici. ideologizarea raporturilor sociale. Exemplul este foarte semnificativ pentru insusi mecanismul alteritatilor. Privirea burghezului aruncata cersetorului este completata de privirea aruncata de cersetor burghezului. al dusmanului de clasa. marsul Occidentului spre modernitate s-a manifestat. Intr-o societate totalitara. dar ale carei atribute de alteritare au fost putemic amplificate in imaginarul social. Leprosii din Evul Mediu prezinta modelul izbitor al unei "societati de exclusi". suspecti ~i criminali. in sistemul comunist. Conditia leprosului ofere a imaginarului medieval 0 "alegorie a pacatului" si imagine a vie a pedepsei divine (care se regaseste astazi uneori in cazul sidei). al acelei adevarate societati paralele instalate in "gulaguri". ". conti. valorilor general-acceptate. punind otravuri si prafuri de fabricatie proprie.. intr-o comunitate sedentard. partial justificata de boala. timp de mai multe secole. la marginile lumii. infidelul si ereticul sint cu deosebire marginalizati. Astfel. Acesta a fost mai ales cazul. Ei aspirau la putere si si-o impartisera deja intre ei [..128 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI JOCUL ALTERIT A TfLOR 129 reuneste toate componentele unei comunitati. Fatii de aceasta "zona centrala" trebuie sa se analizeze. Anumite boli sint si ele capabile sa marginalizeze. marginalul perfect este nomadul (vezi. printr-o neta tendinta de excludere.l" Fiecare societate dispune de legiunile sale de minoritari si de marginali. vagabondul. depasind cu mult conotatiile strict medicale. veninoase ~i corupatoare [. Totusi. in sens spatial si/sau moral.. Segregarea a avut ca rezultat nasterea unui "pop or diferit". In ambele cazuri. Consecinta: un veritabil . Aceasta corespunde ideologiei dominante. Azilul de nebuni ~i temnita s-au erijat. racordate la evolutiile istorice. Fiecare este un altul pentru altii. "comploturile" abundau si ce era mai logic decit sa-ti imaginezi comploturi urzite de un popor bolnav iinpotriva unui popor sanatos? 0 psihoza a cuprins Franta in 1321..

'? Circulatia intre centru si periferie este permanenta. Dispretuite si reprimate pina intr-o perioada recenta. imprudent sa prezicem disparitia vechii dialectici a alteritatilor. . valorile masculine trebuie sa accepte afirmarea paralela a valorilor feminine. Centrul nu se poate afla o . ascensiunea industriilor si oraselor a proiectat-o la periferie. Ar fi.130 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI JOCUL ALTERITATILOR 131 Cu cit conflictele sociale sint mai ascutite si se polarizeaza. Trebuie sa se faca.. nici 0 pozitie nefiind cistigata sau pierduta definitiv. Taranul. saracia a devenit. religioasa sau sexuala. care situa 0 parte considerabila a populatiei occidentale ill categoria "crirninalilor potentiali". Secolul al XIX-lea ofera un caz izbitor cu divizarea sa foarte clara intre avuti si saraci. artistii si sportivii beneficiau de un statut echivoc. totusi. ale carei valori si atitudini par a se irnpune chiar si "vlrstei a treia". Anumite schimbari sint spectaculoase. Se continua fabricarea de ierarhii rasiale.. evreul . Pe vrernuri prototipul era omul adult. Morala. Astazi se poate constata mirajul exercitat de adolescenta. a devenit antiteza "civilizatului". combinate cu alte motive: nationalism confruntari religioase." Descoperirea de catre Marx. Lumea rural a a asigurat multa vreme seva societatii occidentale. Munca de informare destinata reducerii la proportii juste a impactului sidei asupra imaginarului ~icomportamentului social se inscrie in aceeasi tendinta de "aplanare". schimbindu-se uneori actorii.Clasele periculoase" si-au schimbat compozitia.Juptei de clasa" n-a fost rodul hazardului. pe vremuri una si indivizibila. chiar de a elirnina conotatiile devalorizante ale alteritatii. Pentru societatea modem a . Astfel. Este incontestabil faptul ca societatea occidentala depune un efort de integrare remarcabil.periculoase". In secolul al XIX-lea. chiar de intemnitare (fairnoasele case de munca din secolul al XIX-lea). Aceasta dialectica a neincrederii.reluata si arnplificata de imaginar _ continua sa se manifeste chiar si in cele mai bogate si mai deschise dintre societatile occidentale. lara a mai vorbi de . Acum un secol. dimpotriva. in scopul de a reduce. distinctie intre 0 anumita pedagogie sociala si evolutia in profunzime a moravurilor si atitudinilor.mizerabililor". In plin secol al XIX-lea. S-a trecut destul de brusc de la un rasism pur si dur la negarea insasi a conceptului de .P Astazi. discursul care denunta rasismul nu se regaseste neaparat in comportamentul curent. admirati si imitati de 0 mare parte a opiniei publice. pina la expresia caricaturala a omului criminal teoretizata de Lombroso.a vechilor fantasme. fiinte umane degradate si irecuperabile. un blestem ~i un putemic argument de marginalizare. In zilele noastre. clasele . dupa cum spune Louis Chevalier. s-a sfarimat in mai multe variante. ' si problema imigrantilor etc. acestia din urma formind. fie prin multiplicarea simbolurilor antagonismului rasial. Nu este yorba decit de un nou aranjament. de asemenea. Mizerii beneficiau in Evul Mediu de 0 anumita aura mistica (Isus binecuvintase saracia). a . Refluxul temelor privilegiate ale rasismului traditional (negrul. minoritatile sexuale sint treptat acceptate si integrate. ei s-au instalat bine ill centru. Muncitorul nu mai este proletarul marginalizat al secolului anterior. a capatat contururile unei omeniri diferite si nelinistitoare. Modelul respectabilitatii burgheze a fost mai mult sau mai putin erodat. ) este contracarat fie prin revenirea . deplasari ale populatiilor . adica marea armata a .rasa". figurile si gradele de alteritate s-au modificat mult fata de secolul al XIX-lea. marginalitate reala .muntean". Putemic valorizate de imaginarul traditional. citadin si burghez." Multa vreme dorninante. Handicapatii incep sa fie considerati fiinte umane in intelesul deplin al termenului.pe drumul imburghezirii si laicizarii -. cu atit imaginarul Celuilalt devine mai coplesitor si nelinistitor. Exista chiar 0 noua distribuire a imaginarului virstelor.muncitoare" si . a infruntarii si a represiunii a sfirsit prin a produce un imaginar grotesc in care Celalalt.. padurea si muntele au inceput a fi percepute ca spatii "salbatice".uneori destul de virulenta .

Perioadele de criza exacerbeaza alteritatea. la capitolul alteritati. de someri. Discursul feminin este mult mai discret si. intr-un fel.132 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI JOCUL ALTERITATILOR 133 peste tot (nici geometric. al unei culturi laice care urmarea sa se emancipeze de sub tutela ecleziastica). gindea Aristotel. care urma sigur sa reinvie. in timp ce rniriade de "ce~t. . de imigranti. cea mai dramatics ilustrare a sa fiind vindtoarea de vrdjitoare. Este Titnpul triburilor. Femeia imaginara . la rindul lui. mai buna si mai rea totodata. Celalalt va fi mai prezent si mai diversificat in func. lovita de complexul de "cetate asediA . pina intr-o epoca relativ recenta. tot echivocul unei conditii diferite. deoarece istoria si mai ales discursul despre istorie poarta 0 indubitabila amprenta mascul~a. Un fel de . Fenomenul a fost alimentat. rara indoiala. daca reinvierea mortilor 0 privea si pe ea..normalitatea" barbatului. evident fata de barbat.v Aceste cercuri de sociabilitate.vreme considerata 0 fiinta marginala si.P Dar. intr-o societate "descentralizata" ~icu "geometrie variabila". rnisoginii si . Femeia este un Celalalt complet. sub diverse forme. desfasurata mai ales in secolele al XVI-lea ~i al XVII-lea. de cei "rara domiciliu stabil". urmind regula deja constatata a contrastelor. Se schiteaza insa un nou proces care modifica raportul clasic dmtre un anumit centru si 0 anumitd periferie.nebuloasa" se instaleaza in locul a ceea ce semana mai curind cu un "sistem solar". atractia si teama. "dedramatizind" jocul c1asic al alteritatilor. ilustrata. Dar balanta este departe de a fi echilibrata. acelasi Ev Mediu a inventat dragostea curtenitoare si idealizarea puritatii feminine (sernn deja ale unei tendinte de secularizare.fragmentare''. "salbatica". dar rara a se scapa de marginalitate. operatiuni mai putin scandaloase decit acelea de disectie a unui trup de barbat. In functie de imprejurari. femeia intrece cu mult barbatul. Niciodata lumea n-a fost asa de unita. S-au schimbat eventual ~arginalii. ea a fost multa . puritatea (Fecioara Maria). Dar criza structurala traversata in acea epoca de civilizatia occidentala a permis dezvoltarea sa. ocupa aceeasi pozitie in raport cu femeia. "in interiorul unei matrice definite se cristalizeaza 0 multitudine de po li de atractie" un dute-vino constant se stabileste intre masificarea in crestere si dezvoltarea microgrupurilorv.. cit '~inebunia. Simbol al fecunditatii ~i al vietii. o "fiinta incompleta". cit ~i lascivitatea . Veche prejudecata pe care Evul Mediu crestin a reluat-o ~i a rafinat-o. Unificarea in crestere a organismului social si a omenirii in general este insotita de un fenomen invers de . niciodata lumea n-a fost asa de divizata ca astazi. Nu mai ramine decit sa speram ca 0 astfel de evolutie va sfirsi prin a banaliza fenomenul.feministii" n-au incetat sa se confrunte de-a lungul istoriei . ' tIe de abundenta "centrelor". in permanenta efervescenta.e secundare" sint pe punctul de a se constitui. adica ea concentreaza toate atributele esentiale ale alteritatii. sint numite triburi de sociologul francez. ea poate simboliza. afirma Michel Maffesoli intr-o carte publicata in 1988. in sensul cel mai tare al cuvintului isi pierd din prestigiu si din putere. de bolnavii de sida . Fata de . Nici 0 dificultate in reconstituirea istoriei imaginare a femeii: sursele abunda. Unii teologi se intrebau chiar daca ea avea cu adevarat un suflet. in plus. La ce sa te astepti din partea unei societati ideologic dominate de un cler masculin si celibatar? Femeia era tocmai potrivita pentru a deveni instrumentul ~i simbolul pacatului sexual. ea a suscitat adoratia si dispretul.. lata de ce.. De fapt. Ea reprezinta atit intelepciunea (Atena). "Centrele". coruperea materiei si moartea. Fapt este ca primele disectii ale cadavrelor umane au fost practicate pe femei. Era o lume care se temea. de asemenea. de spaima de 0 femeie malefica si perversa. Barbatul. inevitabil contaminat de valorile masculine dominante. materializind interminabilul discurs masculin despre celalalt sex. a fost divinizata sau demonizata. de prejudecati ancestrale. nici sociologic). Aceasta regula a fost aplicata si femeii. Femeia este si ea Celalalt.

. trecerea infre cele doua tipuri efectuindu-se treptat ~i in ambele sensuri. mai complexa si mai misterioasa decit barbatul. "Claustrarea" femeii trebuie legata (cu toate diferentele de rigoare) de claustrarea practicata in azile si in inchisori. ca promiscuitatea sexuala. femei. toti. Tulburari cosmice amenintau: ciuma. dar lara. Intr-o societate dominata de barbati. chiar oameni-plante. al psihismului. fiinte imateriale. sa se scoata in evidenta slabiciunea innascuta. sa modifice echivocul structural al mitologiei feminine. A . fiinte intennediare intre om si animal.134 PENTRU 0 lSTORIE A IMAGlNARULUI JOCUL ALTERIT ATILOR 135 ata". dimpotriva.. chiar "diabolice". uneori cu manifestari intolerabile in societatea oamenilor. reluat si deformat de imaginar. intersanjabili.. adica proiectarea asupra celuilalt a propriilor noastre fantasme si dorinte. chiar reala . remarcabil descris de Jean Delumeau In Frica in Occident (1978).superioara" eventual) coexista cu femeia-obiect. evrei . Dezagregarea structurilor medievale si dificilul drum spre modernitate genera sera un sentiment difuz de insecuritate. legind omul de animal sau. razboaie. Simplificind drastic 0 colectie de imagini mult mai complexe si diversificate. Au fost identificati si barbati-vrajitori. structurile sociale ale acestor comunitati ofera nenumarate solutii utopice paralele. foamete.frontiers clara nu desparte aceasta alteritate radicala de figunle alteritatii "curente". poate fi investita cu atributele unei alteritati radicale. In afara celuilalt real. dar eel mai adesea prezinta trasaturi care fac din el 0fiintd diferitd in acceptiunea cea mai puternica a termenului. multiplicind la infinit singura umanitate cunoscuta. a carei imagine oscila la bunul plac al fantasmelor si proiectelor masculine.normalizare" face parte evident din proiectul global al epocii. toto data. dar rolullor a fost net secundar In psihodrama vrajitoriei. femeia raminea 0 marginala.. Aptitudinile ei traditionale de "vrajitoare" au fost recuperate si canalizate de 0 ideologie a infruntarii.. Cea mai evidenta este alteritatea biologica: "oameni" construiti altfel. problema asupra careia vom reveni. Imaginile vehiculate astazi. de asemenea.caci se mizeaza ~i pe identitate -. Femeia "beneficia" deci de un amalgam. S-a incercat. mai mari sau mai mici. am fi inclinati sa afirmam ca 0 femeie "domestic ita" a luat locul femeii "periculoase"." Aceasta . intr-un fel. dimpotriva. de fapt. chiar daca sint diferite de imaginile traditionale. in imaginarul occidental al secolelor al XVIIJ-Iea si al XIX-lea. a acestei fiinte fragile. unui copil sau unui bolnav. ). Spiritullor este nu mai putin diferit la capito lul inteligentei.w Mecanismul alteritatii este intotdeauna acelasi. canibalismul. lara a mai vorbi de sisteme biologice paralele (minerale "vii". Acesta ne poate semana mai mult sau mai putin . lipsiti de anumite organe sau avind. Reactia emancipatoare a secolului al XX-lea a adaugat noi tente. Moravurile difera si ele. musulmani. de lumea zeilor. locul privilegiat al femeii a devenit caminul si misiunea sa esentiala.. de asemenea. al puterilor parapsihologice . uman ~i inurn an. sfirsitul lumii si Judecata de apoi . se inscriu in acelasi mulaj structural al unei personalitati foarte contrastante. Orice fiinta . invizibile . Nici o. si "auxiliarii" sai. asimilata. Femeia "imaginadi" a fost si ramine 0 natura ineomparabil mai bogata. fizica si chiar intelectuala. se caracterizeaza prin citeva categorii de trasaturi distinctive. Configuratiile mitice recente oscileaza intre stergerea oricarei alteritati (0 femeie intr-un fel identica barbatului) si valorizarea feminitatii in diferenta sa. Satana era la treaba si. in principiu fictive.. De la uman la inuman Toti oamenii sint diferiti. Femeia "egaUi" (~i chiar . alesi prin marginalii de toate categoriile: eretici. exista un celalalt pur fictiv (sau ale carui legaturi cu realitatea sint secun~are). In sfirsit. .. organe suplimentare.e' A urmat 0 faza de linistire. familia si copiii.. EI este. Aceste umanitati. dar unii sint mai diferiti decit altii. incestul.

Cu toate ca in cazul sau imaginarul se hraneste in principal din propriile sale resurse. in afara monstruozitatii biologice. antiteza perfecta a "tipului arian" superior.in ochii albilor . un liman pentru visele si dorintele sale cele mai obsedante: abundenta.in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea -. Astfel. mecanismul alteritatilor. Cazul eel mai dramatic ramine eel al negrilor. cu fata pe piept). nu nurnai un grad in plus de alteritate fata de populatiile ciudate. de a-si concretiza visele cele mai nebunesti si proiectele cele mai extravagante prin intermediul unui cela/all fictiv. in corelatie cu afrrmarea imperialismului occidental. corpurile ceresti jucind un rol similar celui detinut pe vremuri de insulele terestre. si-a gasit cit se poate de firesc ratiunea de a fi intr-un univers de insule. Era. Popoarele fabuloase ale Antichitatii erau imprastiate pe perimetrul spatiului cunoscut. Omul-maimula era (si ramine) un pur produs al imaginarului. pentru a relua expresia lui Jacques Le GOff. Anumite evolutii istorice si tendinte ideologice sint susceptibile sa deplaseze segmente ale umanitatii reale spre lirnita "inumanului". a carer stare . sau. oameni salbatici (imblaniti). Sistemul solar. 0 conditie cu totul diferita."recenzate" de Marco Polo. un rol esential in aventura marilor descoperiri. prin procura. Citeva secole mai tirziu.28Tarmurile ~i insulele sale of ere au europeanului epocii. dar si ascetismul si sfintenia . absolutizate si structurate ideologic in epoca modem a. lara indoiala.a fost de la inceput echivoca din cauza contrastului culorilor ~i a conotatiei negative a negrului in imaginarul european. Ele sint asezate cit mai departe posibil.douasprezece mii sapte sute de lurni . Aceste premise au fost amplificate. la scara cosmica. apoi universul galactic au oferit solutia ideala. parazit si degenerat. disparitia oricarei "insularitiiti" terestre: oamenii salbatici si alte varietati de fiinte diferite continua sa bintuie imaginarul unor contemporani ai nostri. Negrul a devenit astfel un "suborn". Ultimele secole au combinat. transfigurata de imaginar in reprezentantul unei umanitati diferite. Pentru nazisti. pe care l-am mai evocat. in timp ce alteritatea "ordinara" ramine mai controlata. vazut din "centrul" grec. mai aproape de un anume "realism". cinocefali (oameni cu cap de cline). In regimurile comuniste.. "egale" oarecum marii insule locuite de umanitatea no astra. Considerate ca lurni aparte.. ci un alt tip de alteritate. de asemenea . Cu ale sale douasprezece mii sapte sute de insule . Insulele au jucat un rol similar. pigmei si alte numeroase variante se situau in acelasi timp la limita lumii si la frontiera dintre urnan si inuman. Paradisul polinezian. alteritatea radicala invadeaza uneori terenul. ca scitii sau indienii. Toate aceste posibilitati au 0 componenta oniricd. poate dispune de puteri magice. atinge marginile universului sau patrunde in universuri paralele .. Oceanul Indian devenise polul principal al straniului. ele au concentrat de-a lungul secolelor 0 extraordinara varietate de omeniri diferite. la marginile lurnii noastre sau in alte lumi aparte. poate depasi limitele cunoasterii. in felullor.t? Ideologiile totalitare din secolul al XX-lea au impins foarte departe. Extraterestrii modemi nu fac astfel decit sa prelungeasca si sa amplifice. mai explicit. aparent mai prozaic. orizontul oniric al Occidentului medieval. al alteritatilor curente. de altfel. 0 specie intermediara intre om si maimuta (ceea ce savantii epocii credeau ca pot demonstra stiintific). un foarte vechi mit.s? Apogeul imaginarului insular a fost atins spre sfirsitul Evului Mediu si aceasta chemare a marilor si a insulelor indepartate a jucat. un fel de animal sau de zeu. burghezul. limitele lumii si entitatile insulare pentru a plasa omeniri diferite. produs al unei evolutii paralele si mai putin reusite larii nici 0 legatura cu umanitatea noastrd. omul real poate deveni. Blerni (oameni lara cap. poate incalca tabuurile. la rindul lor. ceea ce nu inseamna. dar a fost.. 0 fiinta reala. evreul devenise un "om diferit" in sensul tare al cuvintului. libertatea sexuala. sciapozi (oameni cu un singur picior enorm).l36 / PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI JOCUL ALTERIT A TILOR 137 Cazurile extreme de alteritate ofera omului posibilitatea de a-si imagina orice. anihila constringerile spatiului si ale timpului. parea 0 specie pe cale de dispa- . Solutiile radicale i~i gasesc evident locul in schema care leaga centrul de periferie.

politique et physique de I 'Empire de la Chine et de la Tartarie chinoise. 1994 si Bernard McGrane. urmind 0 scala foarte extensibila. in cele din urma. p. vezi Robert 1. 1958.Le my the de Zalmoxis".138 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI JOCUL ALTERITATILOR 139 ritie. cit. puternic impregnat de sacru. Mondher Ki1ani. Michel Foucault. . Totul trece. 1992. in Analele Universitdtii Bucuresti. Les Belles Lettres. Paris~ editia 1985. care circula In secolul al XVIII-lea. pp. Columbia University Press. pp. 29. Sa formation en Europe (Xe_XIIle siecle). 6. 1993-1994. Joseph Deniker. Payot. pp. 141-142. PIon. chronologique. in Images et symboles. . 19. Jean Bodin. Paris. peur blanche. L'Invention de I 'autre. 23-36. Les Races et peuples de la Terre. Moore. Alexis de Tocqueville. 1952. pp. vezi argumentatia lui Mondher Kilani. Jacques Decornoy. 20. Essai sur le symbolisme magico-religieux. Vezi si Lucian Boia. Essai sur le discours anthropologique. 60-106.Autour des sciapodes et des cynocephales: la peripherie dans l'imaginaire antique".. Lausanne. 2. Le Miroir d'Herodote. 15. in Rapports du XVIe Congres International des Sciences Historiques.6 legatura cu amalgamul eretici-evrei-leprosi. Paris. Nu este in nici un caz un joe gratuit. trimitem la lucrarile lui Mondher Kilani. Histoire de lafolie a I 'age . Beyond Anthropology. Francois Hartog. 18. . 'in Introduction I 'anthropologie. 13. 1961.L'image de l'autre: etrangers.. pp. Inforrnatia "standard" asupra Chinei. Note 1. Zoe Petre. Une societe d'exclus. capitolul alllI-lea. Imago. Monique Mund-Dopchie. care poate sa se exerseze pe "ceila1ti" reali sau pur imaginari. istorie. Imazinarul criminalitatii 'in secolul al XIX-lea este seos 'in relief de Pi~rre Darmon in Medecins et assassins a la Belle Epoque. v 17. Despre munteanul "bun" si eel "rau". 1900 (sase rase principale si patru rase secundare identificate in Europa). Essai sur la representation de I 'autre.jocul alteritatilor este 0 structura permanents a spiritului. historique. 10. p. I. /\r ' J. Astfe1. 1989. La subiectul Celuilalt "exotic". La Pensee sauvage. Voltaire este unul dintre filozofii care s-au devotat temei intelepciunii ~i bunei guvernari chineze (mai ales in Essai sur les moeurs et I 'esprit des nations. 25-30. Peril jaune. istorie. Francois Hartog. Society and the Other. "Oamenii-zei" si "oamenii-animale" se materializeaza astfel in societatea reala. prin acest inepuizabil sistem de oglinzi. Lucian Boia. 4. La Fin du monde. ./ classique si Surveiller et punir: Naissance de la prison. Gallimard. _ 16. Description geographique. in Analele Universitdtii Bucuresti. 180-182. marginaux". 31-39. Entre l'Ange et la Bete. L 'Ancien Regime et la Revolution (1856). 20] (capito luI VI: "Universalisation et particularisation"). 1985. Paris. Este yorba de un mobil putemic care canalizeaza actiunea oamenilor si mersul istoriei. editia Alexandre Cioranesco. mergind de 1adeformarea infima pina la fictiunea pura. Paris. 0 umanitate noua era pe punctul de a se naste.inevitabil dramatice . pp. Gallimard. 12.care decurg. Une histoire sans fin. Paris. editie definitiva 1769). in Histoire universelle (cca 1375). cu toate consecintele . 11. pp. Les Six Livres de la Republique (1576). intelectuala si morala superioara ("omul nou"). "Centrul" este un simbol arhetipal. Paris. se gaseste In opera lui Jean-Baptiste Du Halde. 1991. 1970. Paris.New York. 4 vol. cit. Francoise Beriac. vezi consideratiile pertinente ale lui Mircea Eliade. Paris. La Persecution. Lucian Boia. . 1735. Paris. Entre l 'Ange et la Bete. Dimpotriva. 1756. trebuie sa ne referim chiar la jumalul sau: Oeuvres de Christophe Colomb. propunind 0 conditie biologica. op. Mecanismul functioneaza in strinsa corelatie cu evolutiile istorice ~i manifestarile ideologice. 1980. 5. la cealalta extremitate a spectrului. v a 1992. PIon. 177. Despre Simbolismul "Centrului". Pentru prejudecatile lui Columb. Louis Chevalier. 7. Folie et deraison. Stuttgart. Lausanne.. Classes laborieuses et classes dangereuses a Paris pendant la premiere moitie du XIX" siecle. 8. Ibn Khaldoun. Histoire des lepreux au Moyen Age. Entre l'Ange et la Bete. minoritaires. 240-242. op. 3. vol. 14. cartea a III-a. Payot. Gallimard. pp. Lucian Boia. 9. Prolegomenes (Muqaddima). 43-56. Claude Levi-Strauss. p.

Aceasta dorinta este universala. Seuil. ~8. Lucian Boia.. 24. 15 ~i 223. 29. Jacq~~s L ~off. imperfectiunea materiei ~i inevitabila sa descompunere. doar modurile de a 0 indeplini sint diferite. PIerre Darmon. La Peur en Occident. ceea ce nu opreste anumite practici permitind 0 ucenicie si un fel de "deta~are" chiar in decursul unei vieti ordinare.280-298. in Cahiers de l'imagtnaire. Pierre Dannon. Cu cit creste presiunea sociala. 26. cum ar fi sexul sau drogurile) participa evident la cautarea mereu actuala a unei "alte vieti". Entre l 'Ange et fa Bete. Le Livre de Poche. cit. Frontiera dintre cele doua conditii trece prin moarte. Religiile sint si ele susceptibile a fi interpretate ca strategii de evadare. Pentru a iesi din lumea con creta. Michel Maffesoli. p. 13-42 . . daoismul. Orientul detine intiietatea. fictiuni vehiculate de arta. destinate sa dubleze in orice privinta viata reala. L'Hannattan. Fiinta umana este 0 neobosita creatoare de fictiuni. Gallimard. . Orice sinteza religioasa presupune 0 devalorizare a lumii prezente fata de 0 realitate transcendenta. Paris. Paris. Ele pot fie sa recompuna date1e realitatii. Le declin de l'indivld~~lzsm. Lucian Boia. 1991 (editie originala 1988). 1983. pp.. pp. nesupus turbulentelor vietii istorice. pp." . impresionanta industrie a distractiilor sau psihoza vacantelor (rara a mai vorbi de refugiile mai elementare. Paris 1977. 346-388. Vezi In legatura cu aceasta ultimele editii din Petit Larousse. 20. 2~. fie sa le inverseze ("lumea de-a-ndoaselea". 1994. pp. Le Temps des tribus.L'Occident medieval et l'ocean Indien: un honzon oninque . 181-185.140 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI CAPITOLUL AL V-LEA V J 21. sarbatoare . 22. op. Despre "alteritatea radicals" si gama manifestarilor sale. Absolutul si eternitatea. pp. cu atit mai mult "supapele" trebuie sa functioneze. m Pour un autre Moyen Age. imaginatia dispune de resurse inepuizabile. "L 'fIe. artJ~ol~1 "Progresele geneticii conduc astazi la respingerea oncarei tentative de clasificare rasiala. 25. pp. monahismul se inscriu printre caile de acces spre 0 conditie diferita. 23. de pe alta parte. Asceza. literatura. 10. Entre I'Ange et fa Bete. ' =: EVADAREA Scurt inventar al refugiilor Omul aspira sa evadeze din istorie pentrn a-si cauta refugiu intr-un timp egal si armonios. vezi Lucian BOla. Paris. yoga au rafinat tehnicile evada- 7. .pp. lieu de I'etrange ".. meditatia. Astazi. Budismul.e ~ans les societes de masse. Mythofogie de fa femme dans l'ancienne France. Pe de 0 parte. 127-130 si 173-186. J~an Delumeau. 55-65. tema predilecta a carnavalului) sau sa le depaseasca. joe. in scopul reinventarii conditiei umane.

nici o piedica in calea unei libertati tara limite.. ca un sornn" (Hesiod)..t. Ed. era perfectiunii biologice (longevitate. lipsa bolilor) ~i a abundentei. ci istoria. Constructia artificiala nu este vlrsta de aur. este 0 lume pierduta pentru totdeauna.t. Ed. Tr. natura coplesind oamenii cu bogatiile sale lara a solicita nici un efort. p. de pe tufisurile maracinoase . cu sufletul tara de grija. vehiculate de ideologii si. departe de a fi un simplu proiect al spiritului.Paradisurile secularizate" au invadat lumea moderna. Bezdechi. de St.realitate" primordiala.. singurul presupus corespunzator unei etape efective in evolutia speciei. St. ). Bucuresti. Nostalgia originilor: Virsta de aur si Paradisul . Moartea usor le venea. 0 epoca disparuta pe care ne-o put em doar reaminti cu nostalgie. . materializare terestrii a marii unitati primordiale. Aceasta ultima tendinta a prevalat asupra celei dintii in miisura in care se afirma (mai ales in spatiul occidental) desacralizarea lumii.142 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI EVADAREA 143 rii pina la nivelulla care permit initiatilor sa se elibereze de greutatea materiei si de tirania timpului. lara dureri ~inecazuri. Nenumarate nenorociri individuale si sociale deriva din acest defect dt:' coordonare. de pe munti. Istoria nu a-racut OeCit sa corupa 0 creatie desavirsita . Evocind o ... " (Ovidiu)!" Oamenii "traiau ca zeii".' Ne putem deci refugia in fictiune sau in vis. de publicitatea turisticii. mai recent. Virsta de aur. Bucuresti.. In sensul religios (si moralizant). Munci si zile. In celalalt sens s-a manifestat ca un vis de abundenta ~iproiect anarhist. Sacrul si profanul nu erau inca separate.. de fapt al unei intregi game de paradisuri. lume armonioasii si 0 conditie umaria fericita. respecta dreptatea si increderea. Este. opusul ei. Inserarea virstei de aur in timp ~i in spatiu. 1957 (n. absolutizind unul sau celalalt termen (sau pe amindoua odata). nepasatoare si fericite. 0 ' . care de la sine. ' +. eel mai vechi si mai universal raspindit dintre toate miturile "antiistorice". 6 (I1. Ovidiu. precum si accesibilitatea sau inaccesibilitatea sa au dat nastere unei multimi de supozitii. Mitul virstei de aur reune~~ti doi poli sau oscileazii intre ei. metode care pot recrea omul si societatea conform unui plan dat de imaginar. in MetamorJoze. Putem miza pe un plan difcrit al existentei. ----~ Doua principii actioneaza in orice societate: ordinea ~i tibertatea. Prima solutie corespunde Virstei de aur. Iar oamenii culegeau fructele ce se nasteau din arbori. Aceasta strategie cuprinde trei tipuri de proiecte. de orice necazuri departe. se inscrie in mod natural in logica lucrurilor. Este arhetipul antiistoric prin excelenta si. . Nici o contradictie intre societate si individ. ci zdraveni la rniini si la picioare de-asemeni. Tr. si lara ca nici batrinetea sa-i apese. se confunda cu notiunea de libertate. Dar se mai pot imagina si metode capabile sa dinamiteze istoria. in plus. + Hesiod. 1959. ei traiau In comuniune cu zeii. Virsta de aur ofera 0 garantie de fezabilitate: "dovada" ca 0 sinteza neistorica. ale carer modele sint virsta de aur utopia si milenarismul. Este semnificatia sarbatorilor de Anul Nou: referinta universalii la tineretea lumii. Istoria inseamna constringere. intre om si natura. Popescu. el a luat aspectul Paradisului terestru. Hesiod. Actualizarea simbolica a Virstei de aur joaca un rol esential in socictatile traditionale. . verso 105-110. au schitat tabloul acestei omeniri tinere. Metamorfoze.). "Ei ca si zeii traiau. de libertate absoluta. de D. apoi Ovidiu. St. era a plenitudinii. lara vreo judecata si lege. Pamintul insusi. slobod si neatins de grebla sau de vreun fel de plug producea totul de la sine . de asemenea." "Cea dintii s-a nascut virsta de aur. " La prima vedere. Acest tandem nu functioneaza niciodata perfect. in Munci si zile. traiu-si duceau in ospete. pe care imaginarul isi propune sa-l elimine.

s-a produs 0 evo. care I-a zarit "cu 0 mare c. Conceptia ciclica este puternic ancorata in constiinte. un germene de speranta.Apoi Domnul Dumnezeu a sadit 0 gradina in Eden. Situate la inceputul sau la sfirsitul tirnpului. gradina Hesperidelor. ace~ta apa~e chiar strapu~s de portio In 1389. bratele ~eltei formate de marele fluviu si vegetatia luxurianta se potnveau perfect cu A' descrierea clasica . Sfintul Brendan. situata eventual pe un munte'inalt.). promise de Apoca/ipsul Sfmtului loan. simplu exercitiu de imaginatie intretaind periodic realitatea prozaica a timpului trait.antate. Exista totusi. dovedeste constiinta imposibilitatii. plantata cu arbori fructifen." Spre sfirsitul Evu!ui Mediu. Cic1ul sfirseste prin descompunerea inevitabila.:ndulcea" peisajul hieratic descris in Bi?lie. descrierea-tip a fost cea Sc1~lt~ta de Isidor din Sevilla (secolul al VII-lea). de asen:. spre rasarit si a pus acolo pe ornul pe care-l zidise. fictive sau reale: destinate apropierii de el. Edenul biblic era un loc bine determinat. a reusit. dar. . reflex al fenomenelor cosmice elernentare. despartita de imens~ ~patii de apa $i pamint de regiunile locuite. un nou cic1u. eea ce urmeaza nefiind decit o continua degradare. Pe mapamondul din Hereford (1290). Perfectiunea se gaseste a ongmi. de asemenea. E~a_0 "gradm~ ~ deliciilor". stroplt~ de 0 fiI:t1~a din care izvorau ce1e patru riuri si care beneficia de 0 pnm~vara eterna. in aceasta dialectica.c~astpe a perioada se inmultesc. Paradisul budist de asemenea si. 8-17.. unn plasindu-l III Ceyl?n s~u ~pre izvoarele Nilului. 0 alta istorie trebuie sa inceapa. Geneza prezinta acest loc primordial ca pe 0 gradina: . "Noul Cer si noul Pamint". Johann von Hese a ajuns chiar la poalele zrI' dului. Si a facut Domnul Dumnezeu sa rasara din pamint tot soiul de pomi placuti la vedere ~i cu roade bune de mincat. Virsta de aur este irecuperabila in interiorul cic1ului pe care-l parcurgem. Chiar ~i drumul linear sustinut de teologia iudeo-crestina (un singur inceput si un singur sfirsit) nu contrazice perspectiva unei mari reintoarceri. Virsta de aur ~i Paradisul pot fi cautate si in spatiu. calugar Jrlande~ din secolul al VI-lea." 10 In a. Inconjurata de un zid de foe.lut1e~enu:lficativa.. Putin cite putin."?" . Dupa aurul chinezesc. iar in mijlocul raiului era pomul vietii si pomul cunostintei binclui ~i raului.? Amplasarea sa a dat nastere la tot felul de ~anante si a stimulat chiar si calatorii. iar de acolo se tmpartea in patru brate.enea~ ~l 10cAunleparadisiace: Edenul a inceput sa migreze. in momentul ill car~ Occld.I. 11 • Biblia. Si din Eden icsea un riu. intoarcerea invocata fiind evident simbolica. Ed. Zidul de foe a fost inlocuit de un zid obisnuit. lasa poarta deschisa unei virtuale recuperari.! Inacceslblhtatca sa era foarte bine scoasa in evidenta. care uda raiul. la fel.ii: Paradisu! figura l~ punctul extrem al Orientului. 2. Mitul eternei reintoarceri.144 PENTRU 0 lSTORIE A IMAGlNARULUl EVADAREA 145 / Aceasta reluare periodica a creatiei scoate in evidenta obsesia originilor'. plenitudinii originare corespunzindu-i plenitudinea sfirsitului timpului. care complet~ ~~. in imaginarul grecesc. sa 0 atinga la capatul unei calatorii peste Atlantic. Pe hartile ep?c.._ Pentru Evul Mediu crestin. Facerea. acesta a fost eel d~al doilea mare mobil al expeditiilor lui Columbo Descopentorul invo!untar al Americii a identificat peisajul paradisiac in apropierea deltei fluviului Orinoco. Intr-o lume care se degradeaza fara incetare. totusi. totul concura sa lzoleze_ enc!a~a paradisiaca de lumea ordinarii..entul se lansa in descoperirea lumii. Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Romane. a carei cvasiuniversalitate a fost scoasa in evidenta de Mircea Eliade-. . se prezinta ca 0 restituire a Paradisului pierdut. 1988 (n. Paradisul se banaliza ~lparea ca devine accesibil. dar succesiunea cic1urilor ofera promisiunea unei intoarceri. virsta de aur ramine intr-un trecut din ce in ce mai indepartat. Viziunea traditionala a istoriei este fundamental pesimista.

ascuns si protejat de padurea ecuatoriala sud-americana. Arabii au multiplicat acest gen de entitati insulare in Oceanul Indian si.mariIe descoperiri nu au reusit sa localizeze Edenul.. Sa ascultarn ceea U' . concentrind pasiunile contradictorii care s-au infruntat in zorii epocii modeme.preeria moale si inflorita" sugereaza deja gradina biblica. a muntelui. .e. era primordiala se perpetua la hotarele "oicumenei". Odiseea). grecii mentionau.care nu intelesese nimic din adevarata semnificatie a calatoriilor sale . libertate absoluta si mai ales libertatea moravurilor. a padurii. in schimb l-a degradat si l-a facut nefericitIdealizarea insulelor crutate inca (dar pentru dta vreme?) si a societatii preistoriee mergeau impreuna. bucuria vietii. mai departe. Printre popoarele care traiau in continuare in plina virsta de aur. mai putin religia: decor exotic. in care singura practica religioasa era erotismul pur. In acest context. De aici rezulta 0 mitologie moderna a marii. Jean-Jacques Rousseau nu facea decit sa rescrie. mitul Virstei de aur. elimat "paradisiac". imaginarul isi ducea marea sa batalie impotriva lumii tehnologice in avint. Exotisrhul se comporta bine." BU17U/ sdlbatic a contribuit. 0 data cu ea. Decor visat de filozofii si libertinii Luminilor. a insulelor exotice . barbati ~i femei de 0 frumusete surprinzatoare. argumente in favoarea paradisurilor secularizateo Secolul al XVI-lea a inventat Eldorado. Cariera sa a culminat in secolul al XVIII-lea eu mitul tahitian (polinezian). ~ome l~sa sa-l oblIge sa se ac!_aJ2tez. Ele au oferit. fie in registrul religios . Frecvent invocata. Civilizatjj. imperiu fabulos.insule locuite de cei drepti. inutilitatea oricarui efort." Acesta concentra toate caracteristicile Virstei de aur. Constiinta ecologica in plina expansiune isi propune sa reconcilieze omul si mediul inconjurator. cu multiplele sale solutii de alteritate. Timpul se metamorfoza PtJf:in". nirnic nu este mai instructiv decit navala turistilor spre ceea ee mai ramine dintr-o natura mai mult sau mai putin intacta.. La nivel eomportamental. In ciuda entuziasmului lui Columb . o revalorizare a vietii salbatice.. multiplicind. 0 calatorie in spatiu echivaleaza cu 0 calatone in timp: regula verificata din Antichitate pina in zilele noastre. la rindul lui. Prin Virsta de aur. chiar o provocare. simbol suprem al bogatiei. modul in care insistau filozofii Luminilor asupra bunului salbatic si vremurilor bune de odinioara ilustra un fel de rezistenta." Chinezii dispuneau. de nenumarate bogatii si de 0 clima constanta si agreabila. fie in registrul laic: insule simbolizind abundenta." Sinteza completa a posibilitatilor Virstei de aur. Omenirile neatinse de istorie beneficiau si de un decor luxuriant.. Peri feria lumii antice. In Discurs asupra originii si bazelor inegalitdtii dintre oarneni. libertatea. Civilizatia a perfectionat ratiunea si a crescur puterea omului. simulacre ale paradisului. acestia din urma isi petreceau zileIe in bucurie si i~i impartaseau festinurile cu zeii (Homer. lumea hlpertehnologlzata de astazi In tinde sa s 'nstaureze 0 nona religie a naturii si. spre Extremul Orient." Orizontul oniric al Oceanului Indian a oferit Evului Mediu occidental 0 colectie inepuizabila de paradisuri.146 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI EVADAREA 147 Inca si mai abundente si mai diverse au fost materializarile Virstei de aur clasice. nu putea ignora deliciile unei epoci pe care grecii 0 lasasera mult in urma lor. la prelungirea si multiplicarea Virstei de aur in multe A nnuturi ~i insuJe indepartate. dimpotriva. la rindul lor. Evacuata din timpul istoric. pe hiperboreenii din Marele Nord si pe etiopienii din Sud. dar nici un triumf jJde orQin material nu poa!e sa §tear~a 1m arheti~. la cele doua extremitati ale lumii.'? ~ Revolutia industriala incepea deja. gratie turismului si publicitatii. paradis lara Dumnezeu. in limbaj filozofic. abundenta. de insule paradisiace rezervate nemuritorilor. un fel de etape spre paradisul biblic -. cele doua categorii fiind pentru imaI \ ginar iiitersanjabile. El se tinea la fel de aproape de arhetip ca si Hesiod. sprijinindu-se reciproc. libertate sexuala . Desavirsirea biologica si morala revenea timpurilor primitive. tehnologica a cistigat lupta.

ca Virsta de aur. in acest moment timpul Utopiei a sosit. oamenii cauta mecanisme linistitoare. mirare ca i se prefera adesea certitudinea si siguranta. putin mai departe. Omul avanseaza spre viitor privind indarat. evident mitizata. Virsta de aur era bucolica. Utopia este citadina. Evul Mediu. Simbolul sau este cetatea. Prin putemica sa coerenta si mecanica sa sumara si rcpetitiva. cite sanctuare cu1turale vizitate. cu structura sa simpla si functionala a celor "trei ordine" si a ierarhiei feudale. nici greseala. turismul ca mit al paradisului. Legends: . Se intelege de ce Utopia nu le-ar aduce nimic in plus. citeva siluete umane nonsalante intinse la umbra unui palmier verde". ofera ase~anari i~contestabile cu modelul utopic. prezinta trasaturi utopice accentuate. constructia utopica . in care amalgamul social devine fluid. problema cea mai arzatoare a utopiilor fiind reglementarea. Proiectele contemporane sint foarte adesea indreptatite prin trecut. nici aisputa. . nisip alb orbitor si. redefinita. Suvenirurile inlocuind relicvele. geometrica. Virsta de aur absolutiza libertatea."Se manifests in momentul in care istoria devine amenintatoare. dimpotriva. 0 dinarnica acumulatoare de tensiuni si contradictii. Calatoriile turistice ca pelerinaje seculare. Evocarea miturilor istorice si politice ne va permite sa revenim asupra acestui subiect. Libertatea este greu de suportat. chiar anarhiei.in apelul' atit de frecvent 1a. facind dezirabil un nou contract social. lipsei legiIor. Adversara inversunata a istoriei. Tot atitea gratii acumulate. ].. Orice principiu de dezordine este eliminat: "In lurnea utopica nu se intimpla nimic: nici accident. Acesta va fi subiectul noii mele carti. nici razboi. Pentru ca Utopia sa ofere solutii compensatoare. pare sa apartina anurru or spatn ~l anumitor epoci..Pasaport pentru paradis."19 Utopi este inventatd. nemaigasindu-si locul. Nepasarii i se opune responsabilitatea. ea este fiica ist iel. Utopia absolutizeaza ordinea. Utopia. Ea nu propune. simtindu-se amenintate ~i marginalizate. structurata conform regulilor ratiunii.Ea presupune o ruptura a echilibruIui. Societatile traditiona1e. ci aceea .mare si cer de un albastru stralucitor. simbo1 al miturilor paradisiace. Discursul utop_icreprezinta doar partea cea mai bine structurata ~lcea mai virulenta dintr-o tendinta bine ancorata in spiritul uman. Orasul se invirte in pace in jurul regulilor promulgate la origine de inventatorul sau. si nu oricare . nu mai depinde nici dezei. datorata in exc1usivitate omului. ]. in momentul in care structurile se sfarima.Teza pe care 0 apar in cartea mea este ca turismul este un substitut al riturilor religioase. Conditia umaria. Societatile "traditionale" nu stimuleaza imaginarul utopic. chiar controlul vietii sexuale. o reintoarcere iginr. Comunitatea monastics se gaseste inca si mai aproape de puritatea modelului. 1afel de imaginar ca paradisul terestru cautat in Evu1 Mediu. Natura salbatica." Dovada-suplimentara: 0 coperta colorata "reprezentind 0 plaja tropicala . Ghidurile turistice substituindu-se cartilor sfinte [.148 PENTRU 0 [STORIE A IMAGINARULUI EVADAREA 149 ce spune un personaj din Noutdti din Paradis. in care anumite categorii i~i pierd identitatea."18 Cu atit mai rau daca acest paradis se poate dovedi. dcsi in acest caz abseI1fa celuilalt sex simplifica mult 1ucturile. Ordinea irnpotriva libertatil: . Intr-o lume deschisa ~i instabila. roman publicat de David Lodge in 1991 (si a carui actiune se pctrece in decorul "paradisiac" din Hawaii): .. Virsta de aur cra un arhetip universal. in cele din urma. construita riguros. inchise si reglate cu minutiozitate. nici de natura. un sistem minutios de reglementari. trebuie ca istoria sa se puna in miscare. Este 0 noua creatie. minastirea _este un spatiu in e~!na utopic-".. este inlocuita de un spatiu artificial si abstract. nu este de .vremurile bune de odinioara" si 1a 0 istorie exernplara. Sa amintim in incheiere manifestarea difuza a mitului paradisiac continut . ci 0 de£ii~ire. Nu este decit exaccrbarea principiu1ui universal al ordinii si coerentei.astazi ca si pe vremuri . Turismul este noua religie a planetei [.

in majoritatea cazurilor. Grecia a facut inceputul. Este spatiul-tirnp In care tesatura 1umii traditionale a fost sfisiata. 0 constructie idcala. care trebuia sa fie reconstruita intr-un fei sau altul. Ea nu este obligatoriu comunisrs=dar este adesea comunista. avind ca rezultat 0 tu1burare rara precedent a structuriior sociale si a conditiei umane. in ciuda conditiei lor radical divergente. predispozitia "geometridi" civilizatiei grecesti denota ea singura tentatia de a ref ace lumea in conformitate cu criterii riguroase si abstracte. de altfel. logica imaginarului se dovedeste capabila sa impace contrariile.. Utopistii au actionat cum au putut mai bine pentru a indigui impulsurile sexuale a anula intimitatea si a face din raporturile lntre sexe 0 afacere publica. iar familia un spatiu de protectie. un fel de . daca nu exclusiv. Inventatorul orasului ideal ar fi fost Hippodamos din Milet: lui i sc atribuie 0 cadrilare riguros geometrica:prmectie te~ rostra a armoniei cosmice. Proiect fietiv al unei societati ideale. ceea ce societatea utopica n-ar putea admite (aceeasi reactie in sistemele totalitare ale secolului al XX-lea). co~troluI nasterilor .Exista insa q schita mai veche a genului utopic. ca un fel de certificat de nastere.2! Acest lucru nu schimba nimic. topia era in mod traoitionals'ifuata . ~i-a primit numele. In aceasta pnvinta. Astfel. Insula lui Iambulus. Ea a amorsat 0 evolutie care urma sa fie reluata dupa doua milenii. in 1516. care a enuntat in Republica anumite teme fundamentale ale genului: guvernarea de catre intelepti. Pe de alta parte. mai discrete.'ii"iCaleri" sau intr-un spatiu vag definit. in once-caz priViTegiat. descrisa de Diodor din Sicilia in Biblioteca istoricd. destin at pur si simplu pentru a servi ca mijIoc de investigaresfilozofica. in orice caz. n-ar fi yorba despre 0 solutie "efectiva". lata ce terenul. S~ precizam ca doua probleme au dat mare bataie de cap utopistilor: proprietatea si sexul. U~a se prezinta ca 0 "experimentare" care permite sa se observe "elt de departe se poate merge". comunitate si natura. utopistii Luminilor au recurs de multe ori 1a acest amalgam curios. dar intr-o societate in care totul este minutios reglat-t. astfeI. Nimic mai normal decit instaiarea Utopiei intr-o lume destructurata. comunitatea bunuriIor. Ei credeau ca pot sa puna de acord virtutile vietii salbatice si virrutile unei bune administratii. sexul reprezinta un spatiu de libertate.150 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI EVADAREA 151 Incepem sa visam la Utopie in momentui in care coerenta este arnenintata de un proc'eSCiediversificare si de deschider~. Libertatea ~i tirania merg brat la brat! Doua milenii mai tirziu.joc". La fel. ofera un exemplu bun. A fost epoca unui fel de "comunism bucolic".P Secolu1 al XVIII-lea a fost cel al Uto ici. un joc foarte serios (futilitatea jocurilor nefiind. fete si baieti. . ca si in rnulte altele.. Locuitorii sai beneficiaza de 0 viata sanatoasa si agreabila in sinul unei naturi paradisiace. locul preeminent al masinii in imaginarul ultimelor secoIe. educatie identica pentru toti tinerii. pentru di Utopia ramine. societatile tentate de Utopie dezvaluie si alte sernne.. Utopia lui Thomas Moms poate fi retinuta. Utopia si Virsta de aur pot uneori sa fuzioneze. c~lar de anarhie. decit 0 aparenta).. extinderea si diversificarea ge~topic raspundeau unci necesitati din ce In ce mai resimtita de restructurare sociala ~i politica. dizolvarea familie'i in comunitate. stricta diviziune a muncii. intr-o insula exotica a . destinat sa rezoIve contradictiile dintre indivizi. AboIirea proprietatii private se prezinta ca maniera cea mai efi~a~e de a anihila autonomia individului si de a-I supune cetatu . al proiectelor utopicc este lwnea occidentala din intervalul care ~eaga sfirsitul Evului Mediu de epoca noastra. dar un joc care nu este deloc gratuit. femeilor ~icopiilor. = . De la mecanica tehnologica la "mecanica sociala" nu este decit un pas. dar nu mai putin revelatoare.Aparatorii" lui Platon vad in sistemul sau un "model ideal". Ca intotdeauna. Apoi a venit Platon. In afara Utopiilor "explicite". Utopia este cornunitara.

secolul al XVIII-lea a efectuat citeva exper!me~t~ punctuale.din teritoriile spaniole a pus capat acestei extraordinare experiente.27 Aceste mici cornunitati nu faceau decit sa pregateasca viitorul. unna sa transmita flacara unei Utopii noi. transpusa din paginile cartii sale intr-o colonie reala instalata in Texas in 1848. Evolutia schitata in secolul al XVIII-lea s-a precizat ~l s-a impus in'secolul al XIX-lea. . Utopia devenea globald si realizabild. Viitorul era plin de pro1111S1unL Istoria a inceput sub semnul Virstei de aur ea se va implini sub semnul Utopiei. de fapt. anumite solutii insula~e n~ mai aveau nimic fictiv. evolutiile terestre. Realitatea msulelor utopice putea fi indoielnica. 111511tutionalizate: astfel.prefigurau. Ceea ce se schimba era perspectiva. Pdtrate identice urmau sa ia locul vechilor regiuni. sensul dicursului a ince~ut sa. ins erata III nmp. . publicat in 1772.izarea f~r~cirii parea 0 perspectiva imbucuratoare pentru Utopia clasica. planificarea economiei. ~uAml~tlor. omenirea trebuia sa se angajeze miine. in momentul ill care imaginarul vietii viitoare ajunsese in punctul culminant. In'clinatiile utopice ale guvernului iacobin nu sint mai putin evidente. dar cum sa te indoiesti ?e viit~r? Noua perspectiva privea specia umana. dominants si in epoca printre altele. planeta l11~reaga. insistind din ce in ~e ~aI mult pe fezabilitate a. educatie egala. Chiar Utopia "in5ulara" a fost subordonata proiectului de viitor.28 Experientele "utopice" care au urmat (totalitarismc de toate felurile) nu au facut dec!t sa confinne prevederile cele mai pesimiste.doua con~ept~-cheie ale modernitatii: Progr~~i Viitojul.> Unii au crezut di pot aplica 0 metoda similara in Franta! 0 noua impartire a teritoriului francez a fost propusa Ad~narii constituante din 1789. Utopia s-a transformat in contrautopie (sau antlUtopJe!. Aceasta faza "insulara". ' Asteptind viitorul. falansterele lui Charles Fourier sau !caria lui Etienne Cabet. minunat de functionala. mai mult." Solutia mai rezonabila a departamentelor a cistigat pina la urma. mitu1 ~ro~resulu: a capatat contururi echivoce: Viitorul parea capabil s~ ad~ca ce era mai bun dar si ceea ce era mai rau. on~ntata spre viitor. nici bogati. solutii economice si politice si chiar transformari biologice ale fiintei umane. Putin cite putin. Secolul al XVIII-lea tocmai descoperise cels. nici salarii . Erau ~la~Il1a ideala pentru a face sa functioneze Utopia. intr-adevar destul de timi?. Principiile sale ramineau aceleasi: 0 societate perfect reglata. care prevedea. Utopia s-a ang~jat decisiv in ~xplorarea viitorului.in 1767 . Toate ingredientele Utopiei erau reunite: proprietate comuna case identice. Imaginatia utoprca a trecut pragul care separa proiectul fictiv de proiectu~ ~a~erializat (eel putin virtual).. sa arate calea pe car. Pe un teritoriu mare cit jumatate din Franta.152 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI EVADAREA 153 obligativitatea muncii Indepa~·tata. Dar in zorii secolului a1 XX-lea. Sebastien Mercier a dat to nul. Cel mai remarcabil a fost eel intreprins de iezuiti III Paraguay. transfigurate de forta Progresului. pe Pamint.l'' Mai aproape de noi. ~I nu doar citeva cornunitati imprastiate. se schimbe. S~re 1_900. d~r acesta nu era decit inceputul. caUitoriile in viitor erau mai obisnuite decit descopenrea IllSUlelor utopice. Utopia luml~ ~lltoare a luat locul ~echii Uto ii insulare. . nici bani. Ele erau deja Utopii concretizate. Societatile diferite imaginate pe planete aceste insule ale spatiului . Expulzarea iezuitilor . Cu Anul doud mii patru sute patruzeci.. Astfel. Once parea posibil In secolele urmatoare. chiar pe inevitabilitatea promisiunilor sale. poate mal cunnd ce era mai rau decit ce era mai bun. indienii Guarani au fost strinsi ill sate uniforme. Spre 1900. si preluarea copiilor de catre stat. si. Secolul al XIX-lea mizase pe 0 ~tiin\a si 0 tehnologie capabile sa asigure buna functionare a cetatii viitoare si fericire~ pentru toti. proiectullui Gracchus Babeuf. nici saraci. Planetele au devenit laboratoare in care ~e incercau efectele tehnologiilor noi. dar proiectul de a trans form a Franta intr-o tara utopica ramine semnificativ pentru mentalitatea epocii. Organ.

sfirsitul istoriei.mai curind paradisiac III intentiile sale ~I mai curind utopic ill rnaterializarile sa~e-'. rigoare. ill orice proiect rrulenan. condusi de Jan van Leiden. proprietatea privata. ei au abolit . dezradacinati.Isimplu sa spargd lumea asa cum este ea si sa anihileze lst~na.eface Iumea. 0 data cu revolta "comunistii" a lui Thomas M~ (1525). ca si Utopia. milenarismul Milenarismul tine In acelasi timp de natura Virstei de aur si~deUtopie. Ei asteptau a doua venire a lui Cristos. De la H.z!dita" dupa un p~gic. Utopia nu este moarta. Ca si utopiile modeme. pe de alta parte. Venirea unui Messia inaugurind domnia eelor 0 mie de ani (Millenium. se instaleze la putere. Para~lS1ac ~I . Aceasta schema a fost reluata de crestinism.uto~le. cu structurile sale relativ stabile. el este singurul care parncipa efectiv la istorie. ~- Milenarismul.tru. Ca(!E! lui Daniel (In jur de 165 i. Milenaristii a~pll·ala r~staurarea lumii in puritatea sa originara. iudaismului si crestinismului. Biserica arespins asteptarea milenarista. derWstificarea genului utOPICa rnarcat pro fund peisajul literar ~i ideologic al secolului nos. Wells. 0 "tara unde curge lapte si rniere".. Manifestarile sale clasice apartin Orientului propiat ~~opei. ci I~l pr?~une ~ur ~.. Lumea milenarista es~e ~ !~n:e. in care combatantii Apocalipsului. Apocalipsul atribuit Sfintului loan (sfirsitul primului secol) punea in scena doua sfirsituri succesive ale lurnii. urmata de 0 noua construire. Acum sau niciodata era momentul de a. au ars toate cartile. si . politice ~i sociale. Ei doresc sa reactuahzez. Cr. In~puls~r~anarhiste sint usor detectabile.. dar un proiect exact ~i urgent. egalitare si anarhiste. milenarismuIgezmta ~a a~ea pnnciplUlm reYOlutionar: tabula rasa. ~a~ adauga caracteristici suplimentare originale.ste~s~a. Criza lurnii an)ice si dezmembrarea Imperiului au constituit un teren propice afirmarii imagmaru ui rru enariSLBimpotriva. la inceputul secolului al XVl-lea.au fost in cea mai mare parte marginali. cu exceptia Bibliei..?. a marc at un reflux. de unde si numele de "milenarism") insemna abolirea unei lumi compte. Un exemplu tipic a fost tabara din Tabor.0 virsta de au~ perirnata sau la 0 oarecare vaga utopie. altii s-au Iansat in actiunea revolutionara directs. pe de 0 parte. Calea revolutionara.pune un proiect de viitor. 0 data oficializata. insa combinau asteptarea religioasa cu un proiect social radical vizind abolirea tuturor structurilor existente: religioase. Revolutia milenarista a atins apogeul in Germania. all reusit sa. trecind prin Br~ve New World (1932) a lui AldousOHuxley ~I 1~84 (1949) a IUl Geo~ge.utopic totodata . insa la 0 istorie pe care urmareste sa o distruga 0 data pentru totdeauna.c' ' Daca Virsta de aur concretizeaza exacerbarea libertatii dad ~to~ia este ordi~ea impll~sa la_par?xism. Vm. este simptomatic pentru 0 lume in miscare.154 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI EVADAREA 155 dar pentru antiutopie este drumul eel mai sigur spre sclavie. 0r:vell. intoarcerea la Virsta de aur. dczechilibru si ruptura. fericirea simpla si armonia inceputunl.or. II gasim in formele sale desavirsite si adesea violente acolo unde exista 0 accelerare a istoriei.a_sa paradisiaca este cit se poate de evidenta. in timpul razboaielor husite din Boemia.G. urmata de episodul Munster (1534--1535).. unde s-a mcercat edificarea unei societati com mare.e Edenul. care ilusrreaza tranzitia de la un rezistru la altul. ~ilenarismul se caracterizeaza de asemenea si mai ales pnn SpIrl~1 sau revolutionar. si. mai exact. Dar aceasta a cunoscut un avirifformidabil la sfirsitul Evului Mediu si la inceputul epocii modeme. dar este resirntita din ce in ce mal mult ca un peri col decit ca 0 promisiune. EI nu se multumeste sa viseze ~a. I?l~t~e toat~ for~ule~e antiistorice. A~ propnetatuy splr1~l ~0l11~nitar sint caracteristici care 0 apropie d~ . Unii au ales visul utopic. Dar mal exista. Protagonistii . Evul Mediu clasic. milenarismul presu. cuprinsa in BI ie) evoca deja aeeasta etapa postistorica. insotind efervescenta sociala care a rascolit civil_g'itia Occidentului. intre care se situa Regatul de 0 mie de ani.

Toate structurile de con- . Secte milenariste au continuat. Rezultatul ramine acelasi: depasirea istoriei. in Franta si in Canada. 1995). . un om~oarte aproape de erfecfiiine. Fenomenul eel mai remarcabil a fost. Mai complex decit alte formule de evadare. Stiinta si tehnologia au fost chemate sa trans forme. pe crcarea unei lumi purificate si a unui om diferit. rigoarea unei soc ietati a celor drepti. important este insa de a 0 schimba". in Elvetia. rationalists si stiintifica a proiectului milenarist originar. Rolul marginalilor este reluat de nealbi. sub semnul Sfintului Spirit (conform previziunii lui Ioachim din Fiore.. Am evocat deja dimensiunea religioasa a marxismului. lului al XIX-lea (transformarea lumii prin ~tiinta potrivit legilor istoriei) . Mitul Progresului a asimilat in felul sau visul milenarist. Milenarismul secularizat se inscrie intr-o schema siinilara. asteptare senina a indeplinirii -prnfetiilor si activism excesiv. mare1e teo"---retician al milenarismului spre 1200) si anarhia pur si simplu. Citiva ani mai tirziu.. evrei . provocind adesea bai de singe (alegerea victimelor era rcmarcabil de eclectica: clerici. Acelasi see- nariu. actori diferiti. nobili. la rindul lor. Respcctind spiritul proiectului milenarist.foarte in spiritul seco.orientarea de tip "religios-revolutionar" a intrat in dec n in Vest. Tnultimul timp se constata 0 noua dinamica. dupa cum demonstreaza cazurile recente de sinucideri colective (Ordinul Templului Solar. ' olog1e feligioasa. Societatea de miine. alimentat de 0 adevarata industrie a mortii (secta Aum. datorata unei crize profunde a civilizatiei si unei crize de identitate rezultind din fenomenele rccente de marginalizare.Jumea se va schimba din temelii". milenarismul este si cel mai echivoc. Dumnezeu este inlocuit printr-un proiect strictuman sau prin legile istoriei. Invocatia hitlerista a . Ramine sa revenim asupra mesajului sau milenarist. 0 societate noua. A fost cazul revoltci taipinilor din China de la mijlocul secolului al XIX-lea sau al "razboaielor sfirsitului lumii". destinat sa straluceasca asupra unei lumi innoite. Daca se elimina poleiala stiintifica .Filozofii nu au facut decit sa interpreteze lumea in diferite moduri. nu este decit versiunea moderna. ca ~i Tabor mai inainte. Sistemele totalit are au insistat. Incepind din secolul al :A'VII-lea. Japonia. secularizarea milenarismului. Chiar violenta milenarista cunoaste 0 intoarcere spectaculara. doctrina forjata de Marx si Engels era in esenta anarhista. care au avut loc in Brazilia spre 1900.156 PENTRU 0 lSTORIE A IMAGlNARULUl EVADAREA 157 au instituit poligamia (la fel ca patriarhii biblici). o actiune milenarista de tip revolutionar s-a dezvoltat si in lumea marginalizata sau exploatata de Occident (lumea a treia de astazi).excese. a devenit Noul Ierusalim. Aceasta faza clasica a milenarismului occidental oscila intrc poli contradictorii: principiile religioase si cautarea bucuriilor terestre (inclusiv promiscuitatea sexuala).ceea ce ramine din marxism este un proiect milenarist de 0 puritate remarcabila. mai tentat de. "este lupta finala". Milenarismul traditional se insera int~o tele<:. care anunta intoarcerea lui Isus Cristos si 0 virsta de aur pentru negri) se inscriu in aceeasi logica.Reichului de 0 mie de ani" seaman a in mod frapant cu . Mai recent. intr-un limbaj pur apocaliptic si milenarist: "Sa facem din trecut tabula rasa". sa se manifeste si chiar sa prolifereze in secolele al XIX-lea si al XX-lea (adventisti.Regatul de 0 mie de ani" al milenaristilor. stiintific organizata si dispunind de o tehnologie capabila sa rezolve toate dificultatile si sa asigure abundenta. guvernata de calugari. martorii lui Iebova). 0 lume noua. incepind din 1994) si de terorism. Internationala se exprima inca si mai explicit. totusi. mai instabil. Dar formula moderna cca mai apropiata de milenarismul originar este cea pe care 0 ofera doctrina marxista si experienta comunista. mai putin factorul Providentd. proclama Marx in 1845. ). totusi. "cargo cults" melaneziene sau kimbanguismul congolez (fondat de Simon Kimbangu. sa transfigureze lumea. Munster.t? . iar raul care trebuie combatut este civilizatia occidentala.

4. de asemenea. Aceasta experienta a avut eel putin meritul de a scoate la iveala mecanismul si de a face inteleasa functionarea unui milenarism instalat (amploarea evadarii din istorie depasind cu mult experientele anterioare punctuate. Une geographie au XIVe siecle. 3. 5. op. . 13. emanciparea proletarului. Gennenele utopic a invadat intregul organism. Immortalite et liberte. pp. 1946. Seuil. evident. Paris. Louvain-la-Neuve. pp. 1975. La Geographic humaine du monde musulman jusqu 'au milieu du Xl« steele. 95-129. abolirea proprietatii. precum cea de la Munster. Lao-tseu et le Taoisine. a carer capacitate de a coexista cu libertatea prornisa raminea de dovedit.Haga. Scopul era. vezi W. Ovidiu. in primul rind. Le Merveilleux Voyage de Saint Brendan d la recherche du Paradis.O. Descentes aux enfers et voyages dans l'au-dela. Bruxelles. Isidor din Sevilla. L' Artisan du livre. Omul aliena! in societatile in care domneste exploatarea va deveni. a imensei armate de saraci si exploatati . 3. 8-17. 16. 1925.t:inal al teleologiei marxiste. . op. Subiect tratat cu deosebire de Mircea Eliade. Paris . 12. Se urmarea. pp. 17. 6. propriul sau stapin. proprietatea. cit. nu putea sa reziste fortei brutale si eficacitatii structurilor utopice materializate.) ~i instaurarea lurnii noi. ' Dar. Paris. 64-80 ~i La Nostalgie des origines. Note 1. Francis Bar. capitolul . Payot. V pp. versurile 110-120. p. Gallimard. 7. Oeuvres de Christophe Colomb. Dosarul Eldorado (si al altor tari similare) este prezentat sintetic in cartea lui Jorge Magasich-Airola si Jean-Marc de Beer. 1970. cit. America Magica. 2. nu poate exista ~i supravietui tara 0 constringere permanenta. ca orice milenarism. in partea sa anarhista. Mircea Eliade. Etymologiarum sive originum libri XX. 1965.0 harta exemplara este Mapamondul dW Hereford (aproximativ 1300). in el principii pur utopice. Jean Delumeau. Andre Miquel./' 1949. Monique Mund-Dopchie. Dupa atitea experiente si esecuri. pp. regizata de alte legi decit cele ale lumii obisnuite. Le My the de l'eternel retour. 14. Un dosar bine intocmit al mitului tahitian la Eric Vibart. 8. Fenomenul esential care s-a produs a fost anihilarea principiului anarhiei de cafre principiul ordinii. in sfirsit. 1987.. 234-235. Max Kaltenmark. in facsimil la Bibliotheque nationale. Biblia: Facerea. Despre acest subiect. Paris. legende latine du IX' siecle. Evanescenta visului milenarist. reinnoita de Paul Tuffrau. 2 si 3. 181. 11-12. Paris. proiectul comunist purta. II ("Geographie arabe et representation du monde").L. Mircea Eliade.158 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI EVADAREA . Les Routes de I 'autre monde. eliberarea muncii. 0 logica ironic de tragica voia ca disparitia statului sa treaca prin intarirea sa. S-a dovedit ca 0 lume diferita.. Voyage .Les contrees de I'or". vol.f 9. religia si chiar familia in sensu I burghez al cuvintului. fiber. 10. 1988. Paris. calea de iesire din istorie pare cantonata pentru totdeauna in domeniul exclusiv al unaginarului.Dictatura proletariatului" s-a prelungit tara nici 0 perspectiva de schimbare. Le Jardin des delices. vezi primele impresiiculese din Tahiti de Louis-Antoine de Bougainville. Tahiti. Le Livre de Jehan de Mandeville. tara indoiala trecatoarc (numita mai tirziu dictatura proletarialului) care trebuia sa asigure distrugerea structurilor burgheze (stat. Hesiod. 1994. . de exemplu). 1954. Despre aceasta veritabila religie a dragostei. Le Yoga. PUF. Randles. Editions Complexe. Christiane Deluz. Paris. 2. Gallimard. Editions Autrement. { 15.' Departement des cartes et plans. Metamorfozele. XIV. 16--17. proprietate privata etc. I. 11. Naissance d 'un paradis au steele des Lumieres. articolul citat al lui Jacques Le Goff: "L'Occident medieval et locean Indien: un horizon onirique". Munci si zile. Mai aparea ~i 0 faza. 2. 159 stringere urmau sa dispara: statul. trasatura utopica prin excelenta. In ceea ce priveste reprezentarea paradisului terestru pe hartile Evului Mediu. Paris.. vezi mai ales Aspects V du my the. Instaurarea comunismului insemna intr-un fel sfirsitul istoriei unctul.

Am dezvoltat aceasta perspectiva in Mitologia stiintificd a comunismului. Histoire de Paraguay. LIl-LVIl. Etienne Cabet. La Decouverte. Lucian Boia. 1978. intr-un alt registru. pp. cit. pp. La Fin du monde. Paris. La Decouverte.. ~i Mircea Eliade In Aspects du my the. Garnier. In L 'Etat de fa France pendant fa Revolution.:th ~ . 25. Esenta milenarista a marxismului (ca si. op. 27. II.. 1756. Mouton. ~i Jean Delumeau. 73-80. 177-182. se poate consulta cartea lui Mark R. IV. A 22. vol. pp. op. 159-163. "La restructuration de l'espace national". Didot. 5 editii pina in 1848). sub directia lui Michel Vovelle. Nouvelles du Paradis.. 1994. Wells and the AntiUtopians. Paris. Carbondale and Edwardsville. pp. pp. 192-196. Diodor din Sicilia. 1988. 29. 24. Diction/wire des messianismes et millenarismes de l'ere chretienne. · . in special pp. Londra. Paris. Paris. Pentru trecerea de la utopie la antiutopie. op. "Dans la paix des monasteres". G. 1969. Hillegas. 1967. In special pp. David Lodge. Voyage en Icarie (1842. pp. cit. pp. Henry Desroche. Vezi si Gilles Lapouge. pp. Presupusa excelenta a solutiilor utopice materializate de iezuiti a stirnit 0 intreaga dezbatere printre filozofii din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. Pentru aceasta perioada utopica a istoriei paraguayene. Jacques Godechot. Seeker and Warburg. 23. 1754 (traducere din italiana). H. The Future as Nightmare. 326-331.Haga. Flarnmarion. ~i Pierre-Francois Xavier de Charlevoix. de fa fregate la Boudeuse et de fa flute I 'Etoile autour du monde. 1989. Paris. p. 1957 (traducerea franceza: Les Fanatiques de l'Apocalypse. pp. 103-106. 1983). Dieux d'hommes. Paris. Bordelet. Paris . op. Ibidem.. Raymond Trousson. Vezi si consideratiile lui Raymond Trousson. 30. L'Exploration imaginaire de l'espace. 3 volume. doua lucrari contemporane: Lodovico Antonio Muratori. 21. cit. 83-101. Mille ans de bonheur. Paris. Pentru subiectul milenarismelor. 157-158. cit. The Pursuit of the Millennium. Rivages / poche. Utopie et Civilisation. "Introduction" de Robert Baccou. 1958. La Republique. Une histoire sansfin. Platen. 18. 143-155.I~~:~""'\ :. 19. lucrarea citata.)V. Paris. in Oeuvres ·completes.160 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI EVADAREA 161 n r-. Relation des missions du Paraguay. Payot. a nazismului) a fost observata de Norman Cohn. Biblioteca istoricd. trebuie consultat mai ales Norman Cohn. 26. Lucian Boia.42. 20. Gilles Lapouge. LV-LX. 88-89. 28.

cauzele si efectele. Astazi nu se asteapta ca vreo stiinta sa dea un raspuns incontestabil si definitiv.~tiintifice" de istorie .Jstoria este de domeniul imaginarului": aceasta afirmatie provocatoare a lui Gilbe11 Durand ii poate surprinde si chiar contraria pe istorici. Hayden White nu ezita sa claseze productiile istorice. El este un producator neobosit de coerenfa ~isemnificatii.Jegi" in spiritul lui Newton. eclipsind scientismul. 0 montare literara ~i 0 argumentare de esenta ideologies. Nu trecutul. consacrat "revenirii naratiunii". in acelasi timp. Istoricul trebuie sa efectueze 0 selectie severa. istoria asp ira la un statut stiintific. rara indoiala.~tiinta"? Secolul al XIX-lea a crezut intr-o ~tiinta fara fisuri. Scientismul ambiant nu putea decit sa-i complexeze pe istorici. sa relateze fapte autentice. Ei au incercat sa fixeze faptele cu precizie si sa stabileasca. de o maniera irefutabila... descoperitorullegilor universului. istoricul britanic Peter Burke amesteca dinadins romane istorice si lucrari .t Intr-till eseu mai recent. Alegereafaptelor.. Istoria presupune. De doua secole.' Ea este totusi. pe de alta parte. istoria se gaseste. spre marginile spectrului stiintific. Specificitatea istoriei rezida in abundenta faptelor si in eterogenitatea lor. Auguste Comte indraznea chiar sa vorbeasca de 0 "fizica sociala". In Metahistory (1973). dramatizatd si investitd eu sens. aranjarea lor intr-o naratiune ~i supunerea lor unei grile de interpretare: aceste trei componente esentiale ale demersului istoriografic depind de un complex de rep ere culturale si ideologice. 4 Dupa psihoza scientista. in esenta. comicul si satiricul. conducind la certitudini.CAPITOLUL AL VI-LEA IMAGINARUL ISTORIC 163 IMAGINARUL ISTORIC o ~tiinta altfel decit celelalte . intr-un fel. Va alege. Este ea oare 0 stiinta? Si ce inseamna cuvintul . Ambitia istoricilor a fost. ar fi un motiv de satisfactie pentru istorici. iar coerenta ansamblului nu este deloc evidcnta. tragicul. 2 In secolul al XX-lea. Ne putem intreba dad evenimentul a avut loc cu adevarat! Faptul a fost "construit" ulterior..Cele doua nu sint citusi de putin echivalente" lstoria "adevarata" s-a petrecut 0 data pentru totdeauna si nimeni n-o poate invia. in patru genuri imprumutate din teoria literara: romanescul ("the romance"). Datele sint inepuizabile. adevarata problema este de a-i defini structurile si regulile demersului. 0 alegere extrem de restrictiva. faptele "importante" si "semnificative". In epoca respectiva n-a remarcat-o nimeni. . corecta. cei mai ambitiosi au imaginat un sistem de . Cuvintul istorie desemneaza doua concepte complet diferite: pe de 0 pa~toria care a fost. El produce un fel de . si exegetii lor placerea analizarii textului ca naratiune. de la inceput. diseursul despre istorte. Admiterea in clubul stiintelor pare mai putin discriminatoare. Nu trebuie sa ne ratacim intr-o confuzie de ordin semantic. Caderea lmperiului roman In 476 a fost mult timp considerata 0 cotitura decisiva a istoriei universale. dimpotriva. Oricare fapt istoric este. relativismul a cistigat teren. oricare ar fi gradul de exigenta. conexiunile acestora. Adevarul este totusi ca. ci istori cui este acela care domina dezbaterea. in orice situatie. inclusiv filozofiile istoriei. "constmit" de istoric. A 0 considera sau nu ~tiinta este 0 simpla chestiune de vocabular. istoricii redescopera deliciile naratiunii. istoria-discurs (ceea ce noi denumim in genere "istorie") nefiind decit 0 povestire simplificatd.fictiune" cu elemente adevarate. lucrare care a tulburat apele istoriografiei contemporane. care au incercat sa-si apropie disciplina de rigoarea stiintelor "exacte". doar ca el trebuie sa hotarasca importanta si sernnificatia lor. adica istoria real a. in aparenta.

Istoricul-tip de la 1900. Jeanne d' Arc.rcitatc asupra I~r. se regasesc in munca istoricilor. dupa cum a demonstrat Herve Coutau-Begarie. Ei nu ~~c in. istoria (mai putin fabulele si nascocirile) s-ar gasi. preocupat de fapte si de documente.. Toata lumea participa. de ideologia socialismului francez. si in doza forte. In cautarea unui adevar transcendent Marile structuri ale imaginarului pe care Ie-am definit in primul capitol se verifica din plin in discursul istoriografic si in constiinta istorica in general. dc a le personaliza. determinarile ideologice sint totusi prezente. confoffil regulilor sale. de a hiperboliza datele . 0 istorie "democratica" apropiata. defi~itiv dec~t sa i~pnlln~t. istoria in intregime este mitizata. propaganda politica. totodata.0 suta de moduri de a face istoria" de care vorbea Guizot). careia in aparenta nu-i pas a decit de . a estompat pina la anulare cadrul statal si national. milenarista (lupta de clasa.fapte" si de tratarea metodica a documentelor? Cum sa interpretezi paradigma urmatoare. un discurs multiform legat de sensibilitati ~i de ideologii (cele . adevarul si falsul in egala masura. in ceea ce priveste esentialul. Napoleon sint.> Istoria este un discurs al prezentului despre trecut. cartea. aceea a unei alte realitati.e mal multa ngoare ~I 0 anunuta rationalitate unei con~tlmte rrutice difuzc. Carol eel Mare. ca doctrina pozitivista a lui Auguste Comte structura istoria in functie de valorile burgheze supreme ale epocii: stiinta ~iprogresul.rieadevarul". trebuie sa precizam de asemenea ca discursul despre istorie depaseste cu mult limitelc unei discipline constituite si ale unei profesiuni. el feprezinta 0 struc- ! tura mentala cap'abila sa asimileze. pe fortele economice.164 PENTRU 0 [STORIE A IMAG[NARULUI IMAGINARUL [STORIe 165 In ceea ce priveste incarcatura ideologies. dimpotriva. ~i imbibata de valorile liberale si nationale. Urmind demersul pe care I-am propus. domeniul fictiunii pure. in afara domeniului sau. Ja diverse niveluri. succesiunea formatiunilor sociale conducind la societatea comunista). Sa incepem cu cea mai esentiala. Este evident. Traditia orala. A 0 considera sau nu ca un produs al imaginarului depinde de definitia data acestuia.. mai mult sau mai putin discrete. Alexandru eel Mare. personaje rcale si eroi mitici. Fizica este facuta de fizicieni. Un mit istoric poate fi mVentat in illtdgime. "Noua istorie". pe faptele colective. Respiram aerul unei istorii care are particularitatea de a fi in egala masura adevarata si fictiva. imaginarul depa~e~te categoriile de "adevarat" si "neadevarat". Biserica. . aparent atit de detasata de politica (pina la a o exclude din proiectul sau istoriografic)? Chiar mai putin evidente. dar istoria este departe de a fi domeniul strict al istoricilor. scoala. aceasta este inevitabil prezenta. EI se simtea liber fata de orice ideologie tocmai pentru ca se scalda in ideologia burgheza a epocii. de esenta superioara realitatii tangibile ~i care se exprima in mod traditional prin sacru. presa. "Noua istorie" a Scolii Analelor.li. ea pune accentul pe mase. explicita sau implicita. in acelasi mod.. la fabricarea si la reinnoirea unei constiinte istorice. Dar cum sa interpretezi istoriografia "pozitiva" si critica de la sfirsitul secolului al XIX-lea. Nu este mai putin evident ca mecanismul marxist al istoriei viza eliberarea proletariatului si se insera intr-o perspectiva cscatologica. indivizii ~i faptele politice. Daca imaginarul ar fi . respectind statul ~i institutiile sale. adica structurata ~i orientata in conformitate cu cnterille imaginaruIi. televiziunea contribuie la a face din imaginarul istoric un cimp extrem de vast si de complicat. Pentm a percepe corect tntmderea ~i implicatiile i~ag!narului istoric. Opinia publica are tendinta de a simplifica ~i dc a dramatiza faptele. de exemplu. acestia sint in acclasi timp producatori si receptori de mituri. Ei nu pot scapa presiunii sociale exe. de a le inscrie intr-o dialectics maniheista. Acelcasi tendinte. Dar nu aceasta este conceptia noastra asupra imaginarului. practica 0 istorie politica. . cinematograful. e1-poa e I de asemenea construit plecind de la fapte indubitabile.

dar acest lucru nu-i impiedica nicicum sa persiste lntr-o atitudine din care astazi nu se mai vede decit 0 ridicola credulitate pentru ca principiile sale de func- I tionare sint ignoratc. Se pot nega fundamentele religiei. Eforturile desfasurate de unii com entatori pentru a oferi 0 explicatie naturals minunilor sint vane: anticii 0 cunosteau uneori. logic integrate in schema providentiala a lumii. dar a carei substanta trebuie scoasa la iveala". Terenul eliberat de sacru si religie a fost ocupat de filozofiile istoriei. sfintii si Satana aveau rolurile lor de interpretat. Protestele rationaliste impotriva prezentei "cotidiene" a miracolului in istoriografia medievala nu par prea rezonabile. banala. El ar fi inclinat sa presupuna 0 grava carenta a spiritului critic. restul se inlantuie in mod natural. fortele economice. pasari de noapte scotind tipete jalnice. n-a decit sa traga ultimele concluzii din aceasta dubla natura a lucrurilor. Istoricii In cauza se dovedesc a fi capabili sa disocieze . sa demonteze un zvon. nu acceptau decit anumite senme. Rationalismul modem si-a propus sa distruga bazele acestei "dedublari" rnitice a lumii. nicaieri nu exista ca un lucru de sine statator. Citi~ . de preziceri." Este de fapt 0 "reprezentarc desavirsita a realitatii. dar. dar erau cu siguranta "mai adevarate" decit faptele bana1e ale existentei cotidiene. care a scris un frumos articol despre "functia miraculosului in istoriografia rornana a Imperiului" (1988): . fidelitatii fata de 0 anumita maniera de rationament. posomorita. Minunilor antice le-au urmat miracolele. transcendent.Miraculosul nu se impune prin el insusi. mediul geografic. sa denunte 0 inselatorie. rasa. Doua mari credinte au dominat dezbaterea in cursul ultimelor secole: religia progresului si mistica nationald. sub forme extraordinar de variate: zborul vulturilor. "traducerea" sa in termeni stiintifici si ideologici modemi.166 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL ISTORle 16')9 Miraculosul abunda In istoriografia antic a si medievala. Si aceasta nu se datora unei erori de gindire. A urmat ceea ce am constatat deja: nu anihilarea structurii mitice.mister" in care Dumnezeu. De aceea e1 se poate manifesta." Anticii . Ceea ce nu este totusi cazul. Aceeasi logica metafizica anima . afirmata la sfirsitul Antichitatii si in Evul Medm. Sa-l citam pe Laurent Mattiussi. In care natura este mai putin lU1 instrument al profitului si. care nu inlatura nimic din ceea ce sint lucrurile din punct de vedere strict obiectiv. de semne prevestitoare.atunci cind doresc . Manifestarea mai curind anarhica a minunilor traditionale a fost supusa unui principiu de ordine raportat la proiectul divino Istoria a devenit un . Conceptia crestina a istoriei. Zeii si Providenta au fost inlocuiti de jocul deterrninismelor. Ne gasim in fata "transfigurarii unei realitati care poate sa fie plata. deci. perfectionarea stiintelor si a ratiunii au fost chemate rind pe rind pentru a da un sens istoriei.. dimpotriva. ci. de miracole. IaCtrt . ci secularizarea sa. interpretata ca fiind culoarea singelui. Sernnele pe care le invocau nu erau poate "adevarate" In sensul strict al cuvintului. daca ele sint acceptate. un obiect de exploatare planificata si mai curind o mesagera a lumii de dincolo". dimpotriva. orice fenomen poate lasa sa se intrevada 0 dimensiune radical diferita. de vise premonitorii (si chiar de fapte anodine incarcate de semnificatii).rninteau" pentru a spune mai bine adevarul. lumina palida a soarelui. Ratiunea lor nu era mai fragila decit a noastral Ei nu acceptau oricare "senm".Jegile istoriei" sau invocarea unui "curs" istoric obligatoriu si interpretarile mitologice sau religioase traditionale. Prima presupunea actiunea unei forte irezistibile ce ducea omenirea spre viitor. sa judece un mit. inrosirea Lunii in timpul unei eclipse. pentru ca erau conforme unui adevar mai profund. ciini fugind de urletullupilor. Nu logica si coerenta sint cele care lipsesc istoriografiei medie-j vale. torul sceptic de astazi risca sa fie derutat de abundenta semnelor si simbolurilor si prin seria impresionanta de minuni. cea de-a doua.adevarul si falsul. chiar in sinul aceleiasi culturi. Pentru 0 privire orientata astfel incit sa citeasca intotdeauna transcendentul in imanent.

. Viziunea comuna a istoriei este foarte "personalizatii". Fapte. care a transformat 0 tara salbatica intr-o mare putere europeana. eseu critic despre istorie consideratd ca 0 stiintd pozitivd. interpretare reluata si nuantata de Plehanov (Rolul personalitdtii in istorie . Biografiile imperiale romane redaetate de Suetoniu (imitate mai tirziu de Eginhard in Viata lui Carol eel Mare) of era modelul desavirsit al acestor muritori care nu sint ca ceilalti. tot atit semne si prevestiri. 0 distinctie intre "oamenii mari". evident. care il transfonna pe Augustus. Schimbarea de orientare operata de Femand Braudel este exemplara in aceasta privinta: el a inceput prin a se interesa de Filip al II-lea. mesageri ai Providentei (Despre eroi. iar evenimentele istoriee "semne" invitind la 0 deeriptare. De eele mai multe are parte. Carol al XII-lea al Suediei. Mama sa ar fi fost fecundata de un sarpe. ca ~i odinioara. subordonind actiunea individuals structurilor si evolutiilor soeio-economice. individualizind si predestinind natiunile (si investind natiunile "alese" eu misiunea de a purta flacara progresului). Buni sau rai. in mod diseret sau tiranic. tot un proiect ideal se afirma. in sensul unei anal ize a treeutului centrata pe strueturi si "durata lunga" in care marile personaje nu mai au pina la urma vreun ro1. Cristos si Antierist in acelasi timp). marele unifieator allumii. explicit. sinteze vii ale fortelor eosmice. si "eroi". Perspectiva reelaborata de "Noua istorie". 1841). Louis Bourdeau: lstoria si istoricii. 1888). intr-un fel. eroul-tip al epoeii modeme: Prometeu si "capcaun". contradictii se incarneaza in personaje adaptate oricarei imprejurari. Sa observam. autorii unor proiecte constructive. De-a lungul epoeilor si ideologiilor. Augustus. Din cind in cind apar oameni exceptionali. Sub un nume sau altul. judecati de el ea aventurieri ai istoriei.168 PENTRU 0 [STORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL [STORIe 169 un spirit al popoarelor. Carlyle a oferit expresia eea mai desavirsita a unei istorii facute de marii oameni. pina 1a a inlatura complet indivizii in beneficiu1 fortelor sociale si allegilor istorice (a se vedea. miraculoase. Eroul este "l11areat" inca de la nastere. eroism si eroic in istorie. eroii continuind sa propuna figuri umane tuturor irnpulsurilor istoriei. caracterizind regimurile comuniste. 111 acest sens. tot destinul este eel care actioneaza. ziditori de religii sau de imperii. apartinea primei categorii. mai degraba aparenta. imparatii au 0 cariera dub lata de 0 abundenta de evenimente cosmice si cotidiene . personajul exceptional incarneaza Binele sau Raul. Desaeralizarea nu a afectat esential tipologia traditionala. eelei de-a doua.? In secolul al XIX-lea. tendinte. ei indeplinesc aceeasi misiune: aceea de a materializa schema ideala a Providentei. eonferind astfel LIn sens ~i 0 finalitate aventurii umane. un fel de "dublu spiritual". a Destinului sau a Legilor istoriei. apoi batjocorita in practica prin "cultul personalitatii". un simbol fixat definitiv in etemitate. pentru care noi sintem aetorii. in reprezentantul "terestru" al divinitatii. 0 miniaturizare a Universului. Corpul sau era impestritat cu "semne pe piept si pe pintec. de altfel. un arbetip durabil i~i indeplineste misiunea: credinta ea 0 forta cosmica. 8 Eroul po ate actiona in directia Destinului sau se poate revolta impotriva lui. Intr-o epoca in care lumea se confunda cu Imperiul roman. in mod traditional anuntata si insotita de "semne". totusi. Marx le-a redus cons iderabil stralucirea. ea intre promo varea ~i diminuarea marilor oameni. Viata sa exemplars si moartea sa. 1898). care a ruinat puterea tarii sale. Acestia apar ea intermediari intre eomunitatea oamenilor si lumea "superioara". fae din el un semizeu. contradictia este doar aparenta. Voltaire propunea. Filozofia pozitivista a mers mai departe. nefericitul sau adversar. valori. pentru . Astazi. dispuse ca cele sapte stele ale Ursei". sau pe arnindoua impreuna (cazullui Napoleon. 0 idee universala sau un anumit mecanism dirijeaza luerurile.? lata. Petru eel Mare. Mesagerii Destinului Destinul se manifesta prin alesii sai. In schirnb.

unitate in sensul absolut al termenului: unitate cosmica. la nivelui eel mai ridicat. Arhetipul ramine intact. cosmic si uman. Mitul Imperiului roman a dominat imaginarul european din Antichitate pina in epoca moderna. gasind un sprijin pretios in televiziune si publici tate. eel dintii. Se pare chiar ca aceasta tendinta se accentueaza: pe masura ce viata cotidiana devine din ce in ce mai mecanica si mai anonima.. Doua exemple tipice: China si Imperiul roman. Lumea trebuia sa fie unificata in adevarata credinta: atitudine mentala care a dus la expansiunea europeana. Mai prudente decit "Noua Istorie". Imperiul nu putea fi decit until. regelui Portugaliei (de Antonio Vieira) . cu masele. Nu exists de fapt 0 modificare in profunzime a perceptiei istorice. Unitatea: intre Imperiu ~i natiuni Sa urmarim celelalte mari structuri ale imaginarului si adaptarea lor la istorie. centre ale lumii I \ I ill sensul cel mai tare al cuvintului. ill primul rind. Mosco\ va aspira sa devina centrul unui imperiu universal. Imperiul a supravietuit (in imaginar) disparitiei sale (reale). unitatea speciei umane si a istoriei universale. fie ca este yorba de imperiul tot "roman" allui Carol Quintul. Pentru ca unitatea universala sa se realizeze. apoi de acelasi Campanella). Principiul unitdtii . care reunea deja 0 parte considerabila a planetei. alte curente istoriografice s-au ferit sa sacrifice naratiunea si eroii. biografia revine in forta. de asemenea. cit de privirea observatorului.restauriirile" lui Carol eel Mare. Aparent. Alteritatea este ornniprezenta in diseursul istoric.170 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL ISTORIC 171 a se oeupa in eontinuare de Mediterana. ca acela promis regelui Spaniei (de Tommaso Campanella). In secolul al XIX-lea. si ehiar mai bine.. Nationalismul avea sa marcheze puternic si durabil istoriografia si constiinta istorica ill general. sau de imperiile "ideale". nevoia de modele eroice se face din ce in ce mai simtita. mitul natiunii si al statului-natiune a acaparat imaginarul istoric si politic. Functionind in conformitate cu logica alteritatii. Masina de fabricat eroi functioneaza cu randament maxim.. a afirmat explicit unitatea sa fundamentala si destinul sau unic. regelui Frantei (de Guillaume Postel. 800. situate sub semnul mesianic al "sfir~itului istoriei". Expresia istoriografica a acestui universalism a fost cronica universG_@. Grec (bizantin) sau germanic (. ca un fel de compensatie. Crestinismul a fost acela care. . constructii politice cu voeatie universala. Pentru antici. 962). specia urnana era "rarimitata". In acest context este greu sa se propuna 0 istorie golita de personaje. celalalt situindu-se in acelasi timp ill spatiu ~i in timp. Chiar ~i expansiunea ruseasca a inceput sub semnul celei "de-a treia Rome". Aceasta demoeratizare a istoriei eorespundea democratizarii societatii modeme. Imperiul raminea tot "roman" si "universal". ea putea functiona la fel de bine. Acest nou mod de decupare a lumii a devenit expresia privilegiata a unitatii: unitatea nationald. si in inima Renasterii. multiplicarea imperiilor ill epoca moderna. "personaj" evident mai masiv si mai influent decit regele Spaniei. ea si a prezentului. al unitatii islamice in fata crestinatatii se inscriu in aceeasi structura mitica. artist. Dupa Roma ~iConstantinopol. istoria nu mai avea nevoie de marii oameni. totul contribuie la "personalizarea" trecutului. simbioza dintre registrele divin. si Otto eel Mare. nu se potriveste cu sensul universal originar. invers. exista totdeauna un altul care trebuie anihilat. care se confrunta evident cu alte sinteze similare. pentru motive de prestigiu national.'? Astazi. Exista. Proiectul imperiului universal se gaseste. Oricine poate fi divinizat: om politic. clhlte unitati nationale.opus si complementar alteritatii actioneaza pe mai multe niveluri. dupa cum am observat deja. Chiar si in Franta. Dar se poate trai foarte bine in democratic fara a renunta la cultul eroilor. I I Conceptul unitatii crestine in fata Islamului si. istoria construieste imagini care depind nu atit de societatile observate. Conceptul de Itnperiu traduce aceasta semnificatie globala. fotbalist sau top model. conform dialecticii unitate-alteritate.

sa rezolve aceasta mare problema: sa conduca afacerile lumii intregi. Observatii asupra istoriei ruse. ca Europa astazi. Sint mituri in sensul eel mai tare al cuvintului. in fruntea natiuni10r. Disputa in jurul Alsaciei capata sens in legatura cu aceste concepte contradictorii. a identitatilor si preeminentelor nationale si cautarea unor sinteze mai ample. Exegezele recente continua sa evolueze intre cele doua modele. oscilind intre "modelul german" si "modelul francez". lara a uita. sa civilizeze tarile salbatice si barbare si sa le populeze pe cele nelocuite. mai putin corupt de mersul istoriei). "Mode\ le1e" german si franeez trebuie luate in considerare impreuna. in Discursuri cdtre natiunea germand (1807-1808). privind natiunea ca pe 0 "comunitate de cetateni". slavii erau cei care trebuiau sa preia stafeta .~coala latinista" vedea in istoria romana continuarea pur ~i simplu a istoriei romane . Aceste conceptii diferite asupra unitdtii. solidaritatile de tip tribal) cu noile valori create de 0 istorie recenta (suveranitatea poporului. ca Imperiul pe vremuri. fiecare natiune. dimensiunea politica si voluntarista a fenomenului. Ideologii germani insistau pe comunitatea de "sInge" si de limba.15 in aceeasi epoca. Grecii visau la Atena si la Alexandru eel Mare. initiatorul Zollvereinului si precursor al unitatii germane. miturile fondatoare ocupa un loc aparte. adica la stravechea lor glorie.12 De fapt. totusi. Mituri fondatoare In transfigurarea mitica a istoriei. uneori singeros. reuneste substanta "arhetipala" (in acest caz. daca prezentul nu le favoriza. Ernest Renan evoca "consensul fondator".. Propunindu-si sa caracterizeze faptul national. vecbile legaturi de singe. din cauza naturii sale si chiar a caracterului sau. 1846-1859). Ea apartine imaginarului.. dimpotriva. potrivit perspectivei sale. de-a lungul ultimelor doua secole. sistem politic reprezentativ).mostenirea comuna'i. interpretarile au fost divergente. Ea exista in constiinte. s-au confruntat si s-au infruntat.!' In functie de unghiul sub care este privita. daca ne raportarn la definitiaputin restrictiva a lui Mircea . patriotul italian Vincenzo Gioberti publica 0 carte tratind despre lntiietatea morald si civild a italienilor: el demonstra ca Europa este centrul lumii si Italia centrul Europei. In Principatele Rornane. Franta se afla. . fie esenta lor politica si "contractuala". caile Providentei erau diferite. fie foarte aproape de trib. ele gaseau in trecut argumentele unui mare vii tor.a fost desemnata de Providenta.. in 1843. 0 puternica inserare a individului in comunitate si 0 neta delimitare fata de alte structuri similare. vedea altfel problema: "Rasa germanica . Te nasti german. "stramo~ii" si . Este unul dintre marile mituri.172 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL ISTORle 173 Dar ce este natiuneat De la inceput. lui ii revine deci misiunea "de a veghea asupra dezvoltarii umanitatii". Friedrich List. caci. in Rusia si Europa (1869)."16 rentm rusii slavofili. oricare ar fi marimea sa reala. Micile natiuni jucau acelasi joe.. cit un proiect ideal. Alsacia fiind germana dupa definitia germana si franceza dupa definitia franceza. s-a plasat in centrul Creatiei (asumindu-si simbolul arhetipal al centrului). Pentru Fichte. Interpretarea franceza accentua. mai mult sau mai putin conflictuala. natiunea pare fie foarte diferita. fondul ancestral si contributiile modernitatii ) nu se exclud nicicum. germanul este tipul uman prin excelenta (pentru ca este mai aproape de I origini. prin predestinare. accentuind fie originea etnica a natiunilor moderne.. oricum. ca orice structura a imaginarului. in mod logic. Odata constienta de propria sa existents. Ea presupune. Sa nu cerem imaginarului 0 alegere prea carteziana. pentru ca "destinullumii depindea de Rusia'"? (Pogodin.ale timpurilor moderne si. N. ~i implicit asupra celuilalt. Alegerea ramine deschisa intre afirmarea. Danilevski observa ca mersul civilizatiei a fost dirijat suecesiv de latini ~i de germani.afirma el. devii francez.!" Pentru Micbelet. Natiunea incarneaza nu atit 0 realitate istorica obiectiva. aceasta conditie echivoca este adaptata logicii imaginarului.

al doilea mare fondator al statului atenian.xliferit" in persoana unei divinitati. al unui erou. instaurarea unei istorii specifice cu un punct de plecare (de ruptura) bine determinat si rememorat cu grija multumita unui ansamblu de rituri. Romulus. frecvente. cetatile. acestea din urma lipsesc. Traditia 11invoca pe egipteanul Cecrops. dar actul de fondare poarta adesea pecetea unei interventii "exterioare". si miturilejondaiil!:i:/Uneori. a instituit legiferarea casatoriei si a fondat tribunalul Areopag. Fiu allui Venus si allui Anchise. mai apropiate de origini. in cautarea surorii sale Europa. rapita de Jupiter. totodata. Marcel Detienne si colaboratorii sai au identificat aceasta . descendentul sau. comunitatile. Ei au fost cei care au aranjat totul. Stramosii mitici ai hunilor si ungurilor au venit in ]~tITop<ipeurmele unei caprioare. natiunile si Statele. zeii au condus de la inceput Egiptul. la rindul Ior. adica fara fondare in sensul propriu al cuvintului (Traces de fondation. fenicianul. Solutiile strict "coloniale" sint. Mesopotamia si China. Acest procedeu nu face decit sa illtareasca partea miraculoasa si simbolica. stramosul lor. principiul unei interventii exterioare. indicind fondatorului calea spre "noua patrie". ca in cazul unor cetati grecesti. Versiunea . dupa caderea Troiei. pregatind terenul dinastiilor "umane". 1990). Prima versiune este prezenta in cetatile mindre de treCufiif lor glorios si de puterea lor. explicind astfel si justificind lumea si componentele sale. s-a refugiat cu insotitorii sai in Latium. Oricare ar fi diversitatea schemelor. in sensul J general al cuvintului. amprenta sacrului.maniera de a nu gindi ill tennenii miturilor de fondare" ill spatii culturale foarte diferite cum sint cele ale Indiei vedice sau ale indienilor din padurile Americii de Sud. zeii fondatori "du-j blind" actiunea fondatorilor umani. citadela viitoarei Tebe. Miturile de origine au 0 difuziune universals. Vinatoarea zimbrilor explica fondarea Moldovei. ci ~i de registrul divin. Strabon mentioneaza citeva legende de acest tip printre triburile italice. Astfel. solutie. Tema este frecventa in multe regiuni ale lumii. completata prin aporturi destinate sa ofere un sur. Chiar solutiile complet "autohtone" apeleaza si ele la interventia unui factor . la fixarea atributelor civilizatiei etc. pe de alta parte. 18 Romanii au sfirsit prin a adopta.illgicain chip de principiu fondatoue inscrie in traditia popoarelor din stepele Asiei centrale si ale Europei orientale. Anumite cornunitati se rezuma la invocarea miturilor de origine. punind ill joe 0 instalare. avind legatura cu crearea lumii sau cu distrugerea si cu recrearea sa (cum ar fi cvasiuniversalul mit al potopului). Miturile de origine sint "cosmice". un animal serveste de "ghid". totusi. Ele sint. 1963). presupune separarea unui "segment" din ansamblul cosmic. in jurul unui zeu. legindu-se de troieni.174 PENTRU 0 [STORIE A IMAGINARULUI IMAG[NARUL [STORIe 175 Eliade (Aspecte ale mitului. aceasta tipologie prezinta corespondente cu istoria greaca reala. Enea ii lega pe romani nu numai de troieni. pe de alta parte. sacrul este intotdeauna prezent. VL ~ Trebuie facuta 0 distinctie intre miturile~~origine. Enea. Fondarile traditionale poarta. factorul extern este reprezentat de Cadmos. de asemenea. unde a zidit Cadmeea. 0 creatie noua pe un teritoriu virgin al istoriei. miturile fondatoare "istorice".fondatoare". fondatorul Romei. . regele Agenor. Dragos. Originile "autohtone" nu lipsesc. functia unui mit ar fi de a povesti istoria sacra a unei geneze. precum Atena si Teba. In ceea ce priveste Teba. I v . el i-a invatat pe locuitorii Aticii agricultura si comertul. mai restrictiva. Iegind cetatile in cauza de fondari inca si mai vechi. trimis de tatal sau. VUiatoarea l1. Jru Miturile fondatoare grecesti evolueaza intre autohtonie si colonizare. urmind schema clasica a miturilor de fondare traditionale. a uneijolldari. al unui personaj exceptional. avea 0 dubla origine: era autohton si. el a sfirsit prin a se stabili in Beotia. Tezeu. Japonia pare. Uneori. trecea drept fiul lui Marte. foarte "individualizate". care ar fi pus bazele Atenei. cineva care venea din alta parte. ca miturile de origine in general. tentata de invocarea unui timp "primordial fara ruptura".\ plus de prestigiu. Uneori originea interioara si exterioara sint combinate.

desigur.. mai mult chiar.. Pentru Jefferson . pentru a se impune categoric in secolul al XIX-lea. Totusi.. raportind-o la vechile migratii ale saxonilor si. "stramo~ii nostri galii" au cistigat progresiv teren. Istoriografia sovietica a sfirsit prin a-i marginaliza complet pe varegi. miturile fondatoare americane au adoptat si ele modelul . Ronsard a consacrat acestui mit de origine epopeea Franciada. totusi. Exista. si in Renastere. fiecare natiune descinzind din fiii si nepotii lui Noe. . specialista problemei -. victoria poporului autobton oprimat asupra aristocratilor germani cotropitori. el va propune reprezentarea pe emblema Statelor Unite a celor doua traversari ancestrale: cea a marii de capeteniile saxone ~i cea a desertului de copiii lui Israe1".22Continentul american era vazut ca . astfel. mai adinc.. Multumita lui. fondatorul Britaniei se numea Brut sau Brutus. Dar aceasta prozaica intervcntie exterioara n-a parut suficienta parintilor fondatori ai natiunii americane. aceasta s-a dovedit. mcrgind pina la ignorarea completa a celorlalte e1emente ale amestecului etnic (dacii si slavii)./ .mistic" si "exterior". Statele Unite sint. Ei au transfigurat-o. Stramosul francilor. "inrudirea cu saxonii este de acelasi ordin mitic ca aceea care-i uneste pe amerieani eu evreii. legenda a fost vulgarizata in secolul al Xll-lea in Romanul Troiei si in al XIII-lea de Vincent de Beauvais). inspirate de mitologia clasica. dincolo de date le sale reale. Texte inedite (de fapt nascocite) au fost strinse in 1497 de Joannes Annius. Chiar Revolutia franceza a fost interpretata ca 0 revansa a galilor asupra francilor. oferea deja 0 mostra de modemitate. nepotul lui Enea. in detrimentul francilor.scrie Elise Marienstras. lucrare de mare succes.. Pentru Franta.'? Fondarile "exterioare". la exodul biblic. calugar din Viterbio. Astfel. pentru ca ea corespundea proiectului colonial si civilizator francez.> \ \ r--J ~ { f. ci in antichitatea daca. S-a tinut seama si de factorul roman. Apoi dacii s-au instalat pe locul intii. si nu lulius Cezar.Primele origini" n-au mai fost cautate la Roma. ut sa fie valo~dema. Interesul crescind manifestat in secolul al XVl-lea pentru gali. a devenit strarnosul galilor. cum sa-ti imaginezi 0 Rusie fondata de 0 populatie germanics? Romanii au mizat mult timp pe originea lor romana. in numele patriotismului rusesc. rezultatul unei colonizari. in preistoria autohtona. fiullui Iafet. autorul a fost considerat 0 autoritate in spinoasa dezbatere referitoare la origini. multumind pe toata lumea. 0 fondare strict franca a parut insuficienta. urmind modelul roman. multumita unei fondari care. in De Antiquitatibus. un stranepot I allui Enea.~'. al francezilor si al Frantei a devenit.176 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL ISTORIC 177 I! primul voievod al tarii. dar mai curind ca mit civili~ator decit c~ mit de origine: functie scoasa in relief de A Treia Republica. Englezii au adoptat un model similar. i~i cufunda radacinile in mit si sacru. Francion sau Francus. labila. . In secolul al XVl-lea. solutia de compromis intre factorii interior ~i exterior." Desi mai recente. Cartea a fost reeditata de multe ori in secolul al XVI-lea. versiunea traditionala a fondarii statului medieval de catre vikingi (varegi) era deja combatuta in secolul al XVIII-lea de Lomonosov. francii au fost investiti eu 0 origine troiana (evocata deja in secoleJe al VI-lea si al VII-lea.Jocul reinceputului absolut". orig_~ne au fost cele care au lnce. cu 0 pondere tot mai mare acordata slavilor autohtoni. Dezbaterea a continuat. si. ideea dominant a devine fuziunea daco-rornana.P In Rusia. incontestabil. s-a oprit chiar in locul in care a reusit sa omoare zimbrul dupa 0 indelungata urmarire. In Franta. si din ce in ce mai mult componenta autohtona. Intr-o etapa ulterioara (a doua jumatate a secolului al XIX-lea). au fost eontinuate si in Evu1 Mediu. favorizind una sau alta dintre componente.. Anglia a devenit mostenitoarea celor I doua cetati mitice: Troia si Roma. Dar adevaratul stramos a ram as Vcrcingetorix.?? \ $i Biblia a fost pusa la contributie. Din aceasta rezulta 0 genealogie completa a popoarelor europene. Gomer.

lara cea mai mica intrerupere. Dar pentru marele istoric belgian Henri Pirenne (in istoria Belgiei. prelungeste radacinile statului maghiar medieval si modem si Ii trans mite 0 misiune impe·riaIa. Cine ar accepta sa se plaseze intr-o pozitie mai putin glorioasa decit ceilalti? Astfel. eea mai clasica"). care.1 plinesc toate aceeasi functie. Traditia Ii atribuia lui Wilhelm Tell fondarea Elvetiei. 1900-1932). Rdddcinile coiiteaza mai muii(iectr. Rezulta ca elvetienii de astazi erau laeustrii de la inceputul istoriei. in acelasi tirnp .timp sacru al zeilor si al eroilor sau geneza a civilizatiilor . departe de a fi 0 creatie conjuncturala. ultimul aparator al Britaniei romane. Intre statui antic al dacilor si formatiunile politice romanesti exista 0 intrerupere a continuitatii mai mult de cit milenara. vom reveni asupra sernnificatiei politice a acestui din urma mit. miturile fondatoare. reunificind lara dupa Razboiul celor doua roze. Legends invocata mai tirziu de Henry Tudor. ramas fidel catolieismului si Spaniei. De fapt. Irnperiul sau. Ea a fost. a bronzului si a fierului. traditionale sau modeme. a procedat la I l/ . arheologul Ferdinand Keller a avut revelatia unei unitati ~i continuitati perfecte. Constructia trebuie intarita neincetat. Interventiile fabuloase sau fortuite nu se mai asorteaza cu ideile moderne. fondarea originara. detectabila deja in Belgia romans. aceasta tara. Fondarea nu mai este conceputa ea 0 ruptura. Constituirea sa in stat n-a fost decit consecinta unei realitati preexistente. In Anglia medievala. nationalists si dernocratica.no~'-originii. In lipsa unei incantatii permanente. Mecanismul istoriei trebuie sa functioneze in mod esential prin propriile sale resurse..26 Poporul belgian exista deja in Evul Mediu. cind Olanda protestanta s-a separat de restul tarii. totusi. Originea sa incontestabila se gaseste in divizarea Tarilor de Jos spaniole in cea de-a douajumatate a secolului al XVl-lea. 0 data genera liz at. de altfel. 0 garantie a perenitatii. sau a unei civiliZatu.megativ'' In imaginarul european). A urea pe firul timpului pina la prirnele ori. ~ .27 Jocul. fondatorii unui putemic imperiu in Asia Mica cu trei mii de ani inainte de instalarea actualilor stapini ai tarii. ea se insereaziin dezvoltarea orgaiiica a unei comunltati. Studiind vestigiile habitaturilor lacustre preistorice. energia intacta a originilor rises sa se disperseze. ca intr-un ritual magic.~tiintifica" si mai seducatoare. Prineipatele Romane (Tara Romaneasca si Moldova) au fost fondate in secolul a1 XN-Iea. aceasta n-ar fi fost decit "refondarea" unei realitati geopolitice primordiale.\ gini . inde.. Acest fenomen poate fi verificat cu usurinta in cazul miturilor de fondare. un soi de preeminenta printre celelalte. eliminata printr-un fel de scurtatura care a investit statuI dac cu misiunea de a reprezenta si de a prefigura Romania moderna. I Miturile se caracterizeaza ~i prin reactualizarea lor periodica. invita la supralicitare. Elvetia nu dateaza din seeolul al XIII-lea.. StatuI irakian se prezinta ca cel mai vechi din lume.Jacustre" si ceilalti locuitori ai regiunii apartineau aceluiasi popor. a discursu lui istoric. apoi in Imperiul carolingian ("civilizatia carolingiana a gas it in Belgia expresia sa poate cea mai completa.asigura unei fondari titlurile sale de noblete. instalat In Cimpia Dunarii cu cinci secole inainte de venirea ungurilor. perpetuat de-a lungul epocilor suceesive a pietrei. decit sa reia si sa rememoreze.178 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL [STORlC 179 1 1 Aceasta redistribuire a jocurilor corespunde unei noi faze. Foarte curios este si locul ocupat in constiinta istorica maghiara de Attila (personaj mai curind .P Belgia a aparut pe harta Europei in 1830. turcii au putut sa-i invoee pe hititi. Secolul al XIX-lea a gasit 0 solutie mai . aceea de a scoate in evident a 0 { . Brut si fondarea sa initials au treeut stafeta misteriosului rege Arthur. Romania dateaza din 1859 si 1918. Triburile . 0 "preexistentil" si 0 "predestinare". prezinta 0 . ea era deja prefigurata in timpurile preistorice.~tiintifiea".Jstorie cornuna".realitate" primordial a si permanenta. Noile fondari nu fae.

au coexistat cu tendinte ciclice mai putin elaborate." apoi crestinismu] valorizeaza linia dreapta. ele "prevad" intreg procesul si destinul omului. lstoria ciclica si-a continuat sibili la ideea de progreso 0 aplicau 'ins a mai ales trecutului.Imaginarul divinator se gaseste in inima proieetului istoric. Daca nimie nu este fortuit. Carol eel Mare. minata de un fel de blocaj mental. ar intr-un sens transcendent ~i intre hotarele unui interval limitat. ea pr~. totodata.29 Filozofiile istoriei nu fae decit sa se inscrie in acest curent. cum stim ca acest lucru s-a produs inaintea noastra si cum este probabil ca se va mai intimpla de multe ori inca. una dintre cauzele dezmembrarii civilizatiei antice. cu buna stiinta sau nu. Jeanne d'Arc. Momentele "tari" ale istoriei sint evident foarte sensibile Ia variatiile si divergentele ideologice. marii regi. linia dreapta are 0 orientare stricta. Cristos aparind ca un nou Adam si. legind preistoria de prezent si prezentul de lU1 viitor indepartat. de aceasta parte. Chiar analizele sau naratiunile punctuale ale istoricilor de meserie sint plasate. din faptele istorice eunoseute. ea privi. ca acela imaginat de indieni. Vercingetorix ~i Clovis. Dubla sa ambitie este de a servi prezentul si de a lumina viit01111. Segmentele de timp tratatc de istorici nu se inserau. apoi. daca faptele sint sernne. J Totul inflorea pentru a decadea apoi si a muri. Citirea viitorului: cercul sau linia dreapta? Istoria ar trebui sa se oeupe de treeut. ca figuri simple sau combinate. artele. In China. ~ Una peste alta.uudaisiiiiil. pina la urma. foametea sau alte cauze de acelasi gen decimeaza specia umaria. fiecare in felul sau. Sensibilitatea globala si marile teorii filozofice inclinau. Grecii epocii clasice n-au fost insen- lutii continue. viitorul era 0 notiune destul de vaga. devine legitima incercarea de a efectua 0 deeriptare si de a citi viitorul prin intennediul treeutului.F Viitorul. ceea ce limita perspectivele unei evo- . Sisteme cic1ice riguroase. ca dintr-o saminta. pe una sau alta dintre marile axe ale devenirii istorice. Petain si de Gaulle au invocat. Polibiu a spus-o In citeva fraze memorabile: "Cind inundatiile._£rogres continuu a fost. aceeasi Franta eterna. totul cade in acest cataclism.">' Incapacitatea anticilor de a concepe un. identificabile prin repetarea anumitor teme fundamentale: potopullui Noe prefigurind sfirsitul lurnii. intre cere si linia dreaptd.. totusi. amalgamul trecut-viitor parea a fi in natura luerurilor. dar eu intentii care dau un anumit sens demersului sau. rememorarea permanenta a istoriei sacre prin ciclul lifurgic. epidemiile. probabil. noi si aneorate in istorie: StatuI de la Vichy si a Cineea Republica. dad totul se inlantuie. In locu1 cercului. aetul fondator ramine inscris intr-o permanenta aetualitate. prezenta totusi in germene in gindirea greaca. judeeate si valorizate lara incetare. intr-o schema ciclica explicita. de obicei. pentru a justifica fondarile care se voiau. facuta insa in numele unei Anglii eterne. ele sint reluate. Istoria secularizata a imbratisat in secolul al XVIII-lea si mai ales in secolul al XIX-lea rcligia progresului. Totul se joaca. chiar daca urma sa renasca mai tirziu. Accasta conceptic noua nu era lipsita de legaturi ciclice. adica 0 evolutie liniara din ce in ce mai lunga si din ce in cc mai ascendenta. viitorul corespunde unei inevitabile decadente. 0 omenire noua. Ea se ocupa. din cei care au scapat de dezastru rasare in timp. Conceptia traditionala dominants este eea a istoriei ciclice (mitul eternei reintoarcerii. Revolutia franceza sc inscriu intr-o permanenta repetitie si consolidare a fondarii originare. natural. evident. apartinea sfirsitului timpului ~i Judecatii de apoi. institutiile. Istoria se desfasura 0 data pentru totdeauna.180 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL ISTORIC 181 o noua fondare. e lipSK-de incredere. Chiar pierdut in noaptea timpului.t? Intr-o astfel de perspectiva. poate un viitor foarte apropiat.\ legiaza viitorul in raport cu trecutul. Functia de istoriograf s-a eonfundat multa vreme eu aeeea de "scrib al divinatiilor".P Pent111Franta ar fi fastidios sa purcedem la un recensarnint al evenimentelor ~i personajelor fondatoare.

catolicii si laicii. arienii.. intre Bine si Rau. Nu s-a facut pentru ca aparent sintern "programati" sa gindim astfel (tipul de discurs al mass-mediei nu face decit sa confirme seductia exercitata de tot ceea ce inseamna ruptura si infruntare).marcheaza putcrnic discursul istoric al ultimelor doua secole. Progresul si Decadenta sint susceptibile la tot felul de combinatii. denuntind cu dispret superstitia si intoleranta ce domneau in Evul Mediu. Tucidide. confruntata cu alte grupe rasiale . un principiu de interpretare istorica: rasa alba amenintata de nealbi. au completat tabloul intr-o epoca mai recenta. lupta raselor. trebuia sa permita. de la 0 epoca la alta sau de la 0 ideologie la alta. lupta de clasd . ascensiunea lumii slave sau a sistemului comunist. la rindullui..bllnda" fata de un posibil sfirsit nuclear. cele "doua Frante" (entitati cu geometrie variabila opunind revolutionarii ~icontrarevolutionarii. Discursul istoric este structurat pe un joe inepuizabil al opozitiilor: intre noi si ceilalti. in ultima suta de ani.ricorsi" ale lui Vico depun marturie pentru secolul al XVIII-lea. serbi contra feudali. Discursul crestin ~~s-a aliniat scheme~imene a on run 1trihimtre cele doua cetati. promitind. sau a lumii a treia . Occident-Lumea a treia. supefsfifioasa). dreapta si stinga . Franta ofera exemplul unei mitologii istorice si politice deosebit de conflictuale... expansionismul german. apoi colonialismul si.182 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL ISTORIC 183 si ea cariera. la alegere. foarte logic. rasa alba civi izindu-i pe nealbi. ) se Infrunta de doua secole prin intermediul unui panteon national farimitat ~iprin evenimente interpretate dupa bunul plac al ideologiilor. mai tirziu. prin punerea in scena a ceea ce a fost in acea epoca un raZhoi mondial: conflictul dintre lumea barbara.. intre rornani si unguri etc. Alte opozitii: democratie-totalitarism. S-a putut justifica astfel sclavajul. Dar criza ideii de progres a fost cea care a proiectat-o din nou. Apocalipsul religios. intr-un context diferit. Europa crestina). Astfel. Axa escntiala a evolutiei umane a devenit antagonismul dintre Ratiune si gindirea relogica (religioasa. in epoca nazista. Confruntarea dintre rase a devenit. Aceste trei principii antagonice -lupta natiunilor. unconflict major si doua principii opuse: razbolul Peloponeziac. predictie cu atit mai impresionanta cu cit ea parea confirmata de urmarile Marelui Razboi. in primul rang al gindirii istorice. conflict intre despotism si democratic. Istoricii francezi au scos in relief o lunga suita de infruntari franco-engleze si franco-germane. Dupa eel de-al doilea razboi. mai binele sau mai raul. Lupta de clasa formulata de Marx (sclavi contra stapini. declinul Occidentului. . a ales. . Un dis curs conflictual Istoria este 0 ~tiinta esential conflictuala.. Spengler a anuntat in 1918 Declinul Occidentului. progresistii si reactionarii. intr-o maniera sibilina. capitalim-comunism. "Corsi" si . mai structural si mai putin cnnflictual..Dusmanul ereditar" a ajuns factor istoric de prirna-ifi1po~. anuntat periodic. dominata de persi. in care principii le opuse se infrunta fara incetare. Filozufia Luminilor a inversat schema. . cu marii sai actori: Atena si Sparta.'illSUlmam. elita alba. Nord-Sud. al doilea parinte fondator al istoriei. Cele doua figuri continua sa se incruciseze. \-'- Satana si Anticristt~eniLsirnboLurile dezordinii cosmice. .umea "opusa" era. "declinul" a parut 0 solutie .. Apoi. divina si terestra. ideologJa nationala a situat istOrla pe terenul opozitiilor dintre natrum ~l state. reactualizind. S-ar fi putut inventa un alt gen de istorie. Totul incepe cu Herodot.P ~ . si lumea greaca. proletari contra burghezi) decurge din aceeasi logica a infruntarii. de Islam in primul rind (In timp ce pentru li. la rindul sau. intre popoarele balcanice si turci. urmind logica imaginarului. Polibiu a meditat indelung asupra razboaielor si victoriilor Romei. acelasi tip de conflict a fost valorizat intre rusi sau slavi si germani. intre Cristos si Anticrist. ilustrata pe Pamint de infideli si eretici.

233-248. cei buni si cei rai. 1973." Istoria este o drama. Reconstituirea faptelor rarnine. ar trebui sa fim in masura de a reface istoria tara el.~tiintific" al cauzelor. Jaca Book.napoleoniene''? Pentru a 0 cunoaste. nivelul eel mai elementar si eel mai concret al demersului istoric.. -\. In ceea cc priveste teoriile general~. Care ar fi locul cailor ferate in economia americana a secolului al XIX-lea? Rolullor. Railroads and American EC~/~omi~~rowt~.. 424.isto~ei. 6.. corespunzatoare structurilor ~l tendintelor imaginarului. . Semnul unei istorii stiintifice ar fi tocmai aptitudinea sa de a desprinde cauzele evenimentelor si evolutiilor. insa contestabila si ea (Robert Fogel. . 1988. Care ar fi ponderea exacta a lui Napoleon in evolutiile epocii . "History of Events and the Revival of ~arra~ tive" ill New Perspectives on Historical Writing (sub dire~tla lUI Pete. ei interpreteaza roluri intersanjabile. Cours de phil~sophie positive (1830-1842). Metahistory. Sfirsitul obiectivitatii. Dar aceste cauze.184 PENTRU 0 [STORIE A IMAGINARULUI IMAGINARUL ISTORle 185 Inutil de:precizat ca "noi" ~i "ceilalti". evantaiul ideologiilor. Henry Thomas Buckle" H_istory of Civilization in England (1857-1861 I. essai critique sur I 'histoire consideree comme line science positive (1888). dispus~ ins~ potrivit unor reguli specifice. . 3. considerat determinant. . . Conexiunile si interpretarile ridica probleme inca si mai complexe. . Inventa~ei lumi noi trece ~i prin reinventarea istoriei. pp. descoperirile arheologice "confmnind" in egala masura teze1e divergente).. Peter Burke. Nimic mai aleator decit studiul . .v' 0 ideologie mai putin structurata ~i mai putinagreslvaactioneaza mai discret. mostenirea cultural a. Insa se combina si se concretizeaza intr-o mare varietate de modele. The Johns Hopkins University Press.. reIacuUi integral. Cu cit 0 ideologie este mai transformista.P /' Ajunge sa rasfoirn manualele scolare publicate in ~ele _P~t~ colturi ale lumii pentru a constata tratarea nu doar diferita. ci din imaginatia istoricilor! Nu exista nici 0 posibilitate de a le verifica validitatea. formatia istoricului si. The Pennsylvania State University Press. Les structures anthropologiques . contextul mental. Urmind procedeele pe care le-arn trecut rapid in revista." 5. distributia depinzind de "regizor".--" 2 Sa citam in aceasta ordine de idei: Auguste Comte. .. cu subtttlul Grandeur et decadence de I 'ecole des Annales. Nu exista istorie "obiectiva". fi.lo~ofii~e. . Strategie et ideologie des nouveaux histori~ns. conjunctura istorica. 19~9. nu provin din istorie. 1983. Am evocat deja un exemplu clasic: originile Romei (impartite intre respectul si respingerea traditiei. 1964). Bazindu-se pe aceleasi date. Laurent Mattiussi. cu atit actioneaza mai mult asupra trecutului ca si asupra prezentului. . Milano. L?uis BO:ir~e~u. Marile linii arhetipale ale discursului ramin constante. in Storia della Storiografia. 3-28. Burke). cu fapte adevarate. The Historical l1:lUgl~lQtLOn 111 Nineteenth-Century Europe. Baltimore-Londra.. p. ist~aza scenarii de o varietate derutanta. totusi. Totul contribuie la fasonarea discursului despre trecut: spatiul geografic si de civilizatie. a fost aproape anulat printr-o I demonstratie matematica experimentala (model contrafactual a1 unei ec~nomii americane fara cai ferate). 4. Le Phenomene "Nouvelle Histoire . P~ns. Ceea ce se schimba este doar gradul ~i modul de adaptare. intr-o maniera decisiva. . Cliversitate~ lor nu are ca limita decit imaginatia istoricilor ~1 a filozofilor ~1 evantaiul ideolcgiilor. Gilbert Durand. ci adesea contradictorie a acelorasi fapte si evolutii. Note 1. "La fonction du merveilleux dans I historicgraphie romaine de l'Empire". nu sint invariabil aceiasi. 13. dar actioneaza totusi. rescrisa rara incetare. L Histoire et les historiens. a doua editie. 1992 ~I 1993. Experimentarea autentica le este refuzata lsto~lcllor. Herve Coutau-Begarie. Economica.. cautate ant de asiduu. istoria estc irezistibil "adaptata". pp... Hayden White..

Le prince Dragos et la «chasse rituelle». Paris. 1866. pp. Anthony Smith. ill Analele Universitdtii Bucuresti. Paris. Claude-Gilbert Dubois. Consideratiile noastre asupra miturilor fondatoare traditionale datoreaza mult anchetei conduse de Marcel Detienne. 99 si 117-122. pentru 0 informatie mai detaliata. 1990. Pentru interpretarea etnica a se vedea. Paris. Pentru dezbaterea in jurul istoriei ciclice ~I a . Paris. 25-28. . ). Voltaire. Histoire de fa Russie sous Pierre le Grand (1759-1763). conform modelu1ui francez. 1970.torie. 131-16l. The Ethnic Origins of Nations. 26). p. VI. 26. 23. "L'imaginaire divinatoire dans l'histoire en Chine" in Storia della Storiografia. Essais de mythologie nationale. 1986. . Le My the de l'eternel retour si la lucrarea noastra Lc Fin ~u monde. 29. Paris. Essai sur le discours ideologique miX Etats-Unis Q I'epoque de l'independance (1763-1800). is.. Blackwell. Histoire d'Attila et de ses successeurs. Paris. Johann Gottlieb Fichte. 1995 . el nu obliga" (pp. pp. persan. 14. Claude-Gilbert Dubois. 1976. Traces de [ondation Peeters. 1938. 1983. Paris. Bucuresti. 1990. 3-22. Suetoniu. 1984. Oxford-Cambridge (Mass. 1977. Londra. un principiu spiritual" (p. Michael Edwards. Berelowitch. . The Lake Dwellings a/Switzerland and other parts 0/ Europe. Bruxelles (tara data). Paris. Histoire de Belgique des ortgtnes a 110S jours. Longmans. 1971. greco-rnacedonean si roman. . iberica. 1975. 2.Autorul ajungea atit prin logica. Jules Michelet. germanica" (p.0 natiune este un suflet. 30. 86 si 90-92. 19. in De Zalmoxis Q Gengis Khan.. . . 1882.186 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUJ IMAGINARUL ISTORIe 187 7. Celtes et Gaulois au Xi/I" siecle. detalii In lucrarea lui George Weill. pp.23-35. op. un anumit rol al "stramo~ilor" ~i al "amintirilor" (p. Une histoire sans jill. Storia della Storiograjie. totusi. . Calmann-Levy. 17. pp. trimitem la Mircea Eliade. Maspero. Paris. Discours a la nation allemande. vol. Gallimard. Caen. 35-53. 51-87).. 28. . e 24. 13. Teoria "celor patru regate" (formulata In Cartea lui Daniel) rezuma istoria lumii in succesiunea imperiilor asiro-babilonian. Armand Colin. 80.Limbajul invita la unire. Vrin. De l'art et la maniere d'accommoder les heros de L'histoire de France. Payot. 1997. p. Despre vinatoarea ca principiu fondator. Leon wandermeersch. Michael Edwards. Pierre Tulard. op. 14. Les Mythes fondateurs de la nation americaine. Hachette. 1988. 14. 0 buna orientare asupra curentului slavofil In istoriografia rusa a secolului al XIX-lea in Dictionnaire des sciences historiques (ed.. Vietile celor doisprezece Cezari. "Consideratia etnografica n-a contribuit cu nimic la constituirea natiunilor moderne. Istorie $1 mit in constiinta romdneascd. Remarcabilul succes inregistrat in Franta de cartea lui Paul Murray Kendall consacrata lui Ludovic al XI-lea este considerat ca 0 veritabila "cotitura" (publicata in editie engleza in 1971 si apoi in Franta in mai multe editii:'1974. Sur l 'idee moderne de nation. p. "Mythologie historique roumame (XIxe et XX siecles)". LUCianBOla. 9. Pentru subiectul teoriilor cicIice. 2 volume. 12-22. 10. pp. Henri Pirenne. Didier. 21. 15). 12. Opinia contrara. Histoire de Charles XiI (1731). Elise Marienstras. p. 59. a treia editie.. 1978. Louvain-Paris. J. Humanitas. Christian Amalvi. "La Legende arthurienne et la lecture mythique de l'histoire". 16. Paris. Qu 'est-ce qu 'une nation. Amedee Thierry. cit. Albin Michel. 11.). la Dominique Schnapper. 1988. pp. La Renaissance du Livre. Ernest Renan. AubierMontaigne. Este acceptat. 1976. 1843: . 20. . Musee de Nonnandie. introduction a l'histoire universelle..616-618. J 988 (capitolul "Vercingetorix ou les metamorphoses ideologiques et culturelles de nos origines nationa!es". 22.J 993-1994. Albin Michel. pp. Lucian Boia. pp.Russie/Uk SS de W. 37. 15. trimitem la cartea noastra La Fin du monde. 275. Le My the de Napoleon. ( 18. 1856 (Iucrare veche. 1994. articolul . 25. L 'Europe du XIX" siecle et I 'idee de nationalite (colectia "L'Evolution de l'humanite"). 27. referinta esentiala este eseul lui Mircea Eliade. cit. In ceea ce priveste perpetuarea imaginara a Irnperiului roman. Franta este celtica. pp. Une histoire sans fin. Paris. de exemplu. 8. Pentru argumentele lui List ~i Gioberti. 1. 19-20). 1972. Ferdinand Keller. Cit si prin istorie la aceeasi concIuzie: aceea ca glorioasa sa patrie este de aCLIminainte pilotul vaporului ornenirii". La Communaute des citoyens. 26). se mai pot gasi informatii interesante in volumul A!~lla: les influences danubiennes dans I' ouest de l 'Europe au ve steele. Andre Burguiere). dar inca utila pentru partea mitologica).

Aspects du mythe. Aceasta conditie echivoca pem~ite virstei de aur sa se manifeste 1a fel de bine la stinga. in particular. cit ~l la 01 . Trecutul este inevitabil "politizat". . iar prezentul "istorizat". inevitabil incornpleta. "Time in Ancient Historiography". chiar reactionara.0 deformare a prezentului in raport cu trecutul. 193-216.0 ancheta asupra acestui subiect. pp. 83-84 si 204-206. denuntind progr~sul cu orice pret. 3-14. 31.69-94. In variante mai mul~ sau mai putin apropiate de arhetip. Miturile istori:e ~resup~l~ deformare a trecutului in raport cu prezentul. in eel mai bun eaz. 5. Aubier. The idea 0/ Progress. Despre istoria ideii de progres. de a exprima intr-o maniera diferita aceleasi figuri ale imaginarului. 36.' De l~ inceputul revolutici industriale. Istorii. ceea ce explica invocarea virstei de aur si regretul pentru "h. 1-23. miturile politice . deoarece incearca sa actuahzeze un model depasit de istorie.conservatoare. Une histoire sans fin. La Fin du Monde. publicata In romaneste: Jocul CLi trecutul. Beiheft 6. Paris. 35.iellOl. 1920. In cartea lui Marc Ferro. Arnaldo Momigliano. vezi: Roger Caillois. cartea clasica a lui John Bagnell Bury. Aceleasi structuri mitice actioneaza in ambele cazuri. Berna~ee. virsta de aur poate functiona si functioneaza efectiv ca un mit politic. Pierre Vidal-Naquet. in Le Chasseur noir.al puntatii originilor. Londra. VI. In Diogene. Mircea Eliade. doar functia lor l~ situeaza mai curind in domeniul istoriei sau in eel al politicii curente. 1983.188 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI CAPITOLUL AL VII-LEA progresuiui in Antichitate.:mea pe care am pierdut-o". in numele . Maspero. pp. Payot. 32. Paris. "Temps circulaire.foarte des . Universitatea din Bucuresti. Lucian Boia. prima corespunzind fazei "internationaliste" si cea de-a doua alunecarii spre nationalism a acestui fenomen politic. pp. Nostaleia trecutului este 0 constanta. 1963. 1981. mentionate In Omul politic si Legile. 40--44 ~i 55-58. Aceste consideratii rezuma argumentele cartii noastre deja citate. 33. 42. "Temps des dieux et temps des hornmes". temps rectiligne". Polibiu. Polibiu s-a inspirat in special din consideratiile lui Platon asupra istoriei ciclice si a "marelui an". AstfeI. Atitudine in acelasi timp revolutio~ara. 34. Comment on raconte l'histoire aux en/ants. pp. in History and Theory. rolul sau a fost sa combats distrugerea structu~ilor traditionale si a echilibrelor naturale si. pp. in Etudes d'historiographie (sub directia lui Lucian Boia). si idealizarea lui de asemenea. Paris. de~arece se opune sistemului existent si tendintelor dominante. In cartea noastra Mito!ogia stiintificd a comunismului am constatat 0 dubla refonnulare a trecutului. MITURI POLITICE Recursul la istorie Exista un rise in tratarea miturilor politice dupa ce a fost evocata mitologia istoriei: ace1a de a se repeta pur si simplu sau. 1966. "Recherches sur les fondements et Ies interpretations historiographiques du my the des deux France". 1980. De la rousseauismul" Luminilor la ecologismul contemporan s-a ~firmat lID putemic curent de sensibilitate. ~l. eel putin sa frineze frenezia tehnologica. pp. 147-165.explicit sau implicit . pentru conceptia medievala a timpului. 0 remarcabila analiza a acestei dedublari mitice a unei natiuni in articolullui Christian Amalvi. Histoire et culture historique dans I 'Occident mM. . chiar daca nu sa anihileze'. pp. 1985.

atragind toto data atentia asupra unor greseli care nu mai trebuiau repetate. care-i oferisera schita partidului bolsevic. ca toate modelele istorice. Tot prin el a fost exaltata ideea de natiune. Atunci clnd Revolutia franceza a demarat un proiect alternativ. Alt reper comunist: Comuna din Paris din 1871. ea l-a justificat tot prin apelul la Antichitate. In 1802. de asemenea. dar avind girul anticilor. Lupta de clasa si evolutia omenirii de la 0 formatiune sociala la alta jalonau un traseu in sens unic. Aceasta insemna 0 societate ierarhizata. Lumea de miine a totalitarismelor s-a inspirat. la iacobini. proiectul comunist invoca ansamblul procesului istoric. Marile referinte istorice ale iacobinilor au fost Sparta si Roma republicana: modele de nedepasit de civism. de un prestigiu imens.i al lui Chateaubriand Iua in considerare reactualizarea anumitor valori medievale pentru a contracara spiritul Luminilor ~i al Revolutiei. la toate modelele. Astazi. ecologia este de stinga. exemplu semnificativ al unei experiente politice orientate spre viitor. strimt individualist. De fapt. Consulatul. Lenin. de asemenea. Dar Charles Maurras denunta. neconcurentiala si fundamental religioasa: societatea de miine. dar tara a neglija.' Chiar secolul al XX-lea n-a ramas insensibilla valori1e medievale. Apelul la istorie raspunde logicii miturilor fondatoare. ce i~i propune actiunea politica daca nu 0 reluare permanenta a fondarii origin are? ." Mitologiile politice fac abstractie de circumstante. iar regimul de la Vichy recomanda intoarcerea la pamint ("Pamintul nu minte" . un model: model multifunctional. a existat. boneta frigiana: totul se leg a de un trecut de doua ori milenar. Alti romantici indragostiti de Evul Mediu au exaltat poporul si principiile democratice. Evul Mediu servea la fel de bine atit monarhia. nu a fost decit 0 actualizare a modelului imperial roman. un anumit socialism tentat de mirajullumii preindustriale. Aparent. Sfintul Imperiu. reale sau fictive. fost bintuiti de 0 obsesie similara. si republica ideala. sau reale si fictive in acelasi timp. Multumita romanticilor. Hitler a coborit mult mai adinc in trecut. splendorile "romane". un mit politic materializat. neindividualista. de asemenea. totusi. din precedente istorice. fezabilitatea proiectului. si. cit si revolutia. putea trece drept Un nou Ev Mediu. pina intr-o epoca relativ recenta. Depasirea liberalismului burghez. pe care istoria pare susceptibila sa Ie propuna prezentului. Dar. mai realist. apela la traditia revolutionara. apoi Imperiul napoleonian au folosit acelasi ansamblu de institutii si de simboluri. de sacrificiu pentru patrie. acestia inventasera si monarhia ideal a. asigura maresalul Petain-). situat intr-un trecut mai mult sau mai putin indepartat.190 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI MITURI POLITICE 191 dreapta. intr-un plan mai general. poluarea. Ele obliga oamenii si faptele din trecut sa intre in jocul lor. pregatind deja terenul pentru Restauratia din 1815. Discursurile lui Saint-Just. Daca pentru Mussolini referinta era Imperiul roman. Un secol mai tirziu. Mussolini si fascismul italian au . de devotament. mai mult sau mai putin mitizat si care-i serveste ca justificare. invocind misteriosii arieni ca modele ale proiectului national-socialist. Fiecare proiect actual este susceptibil sa posede un dublu mitic. care a dovedit. dupa cum 0 dovedesc grandioasele proiecte arhitecturale ale lui Albert Speer. ferm orientat spre societatea cornunista a viitorului. Virsta de aur nu este decit un caz particular al recursului globalla istorie. Geniul cre~tinismuh. conform tezei aparate de Nikolai Berdiaev intr-o carte publicata in 1927. istoria medievala fiind martora nasterii popoarelor europene si a tineretii lor eroice ~i glorioase. pinzele lui David. In ciuda esecului sau. Ideologia nationalists si-a gasit astfel sprijinul eel mai putemic intr-o epoca in care nici nu se banuia macar avintul nationalismului modern. prelungit pina in 1806. inca si mai nepotrivita avind in vedere imprejurarile noi: refacerea Imperiului roman. Evul Mediu a devenit. in particular. Reperele oferite de istoria greco-romana au beneficiat. la rindul sau.

si altii in virrutile progresului. fie ca adaptare si perfectionare. partid. Urmind arhetipulmilenarist.. idealizarea trccutului este dublata de dramatizarea viitorului. anuntind refacerea lumii. ~i apoi. a rupturii. V~lorile des~ tinate sa lege destinul individual de organismul colectiv au fost. Personajul carismatic. sacrificiu de sine. ceea ce limiteaza sejurul fiecaruia sub luminile rampei. totusi. in afara politicii.. maoismul. lumea noua este 0 lume eliberata de contradictii. mostenita si adaptata din imaginarul religios. rasa..192 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI MITURI POLlTlCE 193 Fuga inainte In mitologia politica. susceptibile a-i ameninta aceasta pozitie. pentru a ne limita Ia citeva exemple. la rindullor. . Majoritatea ideologiilor politice ale ulti" melor doua secole se invirt in jurul progresului. Crestinismul si-a propus tocmai sa innoiasca fiinta umaria. . dreapta in raport cu stinga . alegerea nu se mai face intre imobilitate ~i miscare. chiar sa-i sacrifice pe altarul structurilor. pentru a marca negativ adversarul politic (stinga in raport cu dreapta. tot asa cum mitul milenarist era 0 figura specifica a viziunii "ascendente" a istoriei proprie crestinismului. Doar daca nu se doreste sustinerea decadentei. prezent mereu ca invariant arhetipal. in plus. Iacobinismul. anarhismul. mitificate: munca. ideologiile modeme nu fac decit sa secularizeze si sa adapteze teme stravechi. crezind si unii. au propus versiuni rnai mult sau mai putin diferite de mitologie revolutionara. ). imprurnutindu-i si 0 remarcabila diversitate. in primul rind. dar astazi este canalizata. manifestare clasica a contestarii dovedeste . existenta unui spmt revolutionar chiar inainte de era moderna a revolutiilor. lara a uita nazismuI si fascismul. dar dificil de asumat ca proiect politic! Mitul decadentei este invocat pentru devalorizarea celorlalti. precum si in istorie. .. investirea in alte zone ale imaginarului.mari barbati" (si femei). Asistam la un adevarat carusel de . Miturile revolutionare recente au reformulat acelasi mesaj esential. el patrunde si se instaleaza in fiecare camino Doua fapte noi sint.. capata adesea figura unui cintaret sau fotbalist. . Daca istoricii lsi permit uneori sa se poarte urit cu "marii oameni". Inca 0 data. Galeria eroilor s-a multiplicat si s-a diversificat. a depasirii..Nevoia de a adora" ramine constanta. formula retinuta de unii istorici. el beneficiaza astazi de posibilitatile oferite propagandei prin intermediul mass-mediei. Eroi ~i Salvatori Eroul este omniprezent in politica. ci intre diferitele maniere de a concepe miscarea. In virful ierarhiei se gaseste figura carismatica a Salvatorului. . orice adevarat mit revolutionar aspira la crearea unei lumi noi si a unui om nOLL. omul nou se caracterizeaza printr-o personalitate armonioasa si armonios integrata in comunitate. comunismul. stat. Intr-o lume din ce in ce mai fluida. gratie capacitatii imaginarului de a concilia structurile divergente. conceput fie ca 0 ruptura urmata de un nou inceput. aparent din ce in ce mai mult. ' . Spre deosebire de lumea istorica. Spre deosebire de omul istoric. multumita acestora. Acest pariu dublu a fos't unnat de marile tentative totalitare: comunism fascism si nazism in ciuda specificitatii motivatiilor ~ipracti~ilor lor. natiune. Esenta religioasa a fenomenului este indubitabila. .Burghezi" ~i revolutionari se Infrunta cu duritate incepind din secolul al XIX-lea. altruism. numarul mare de postulanti. din ajunul Revolutiei franceze. Milenarismul. Aceasta din urma tendinta pune in joe o logica de accelerare a timpului. Vechiul Regim. era ~i el animat de 0 anumita idee de progres . adica progresul. Seful carismatic a domnit intotdeauna in imaginarul politic. maselor si timpului. trotkismul. acest rise este mai mic in viata de zi cu zi. Cele doua registre sint complementare si susceptibile a functiona impreuna. Mitul Revolutiei si miturile conexe ale societatii noi si ale omului nou se prezinta drept cazuri particulare ale acestei obsesii modeme care este mitul progresului. insa un progres definit altfel de la 0 ideologic la alta.

Sa revenim deci la acestia din urrna. Bara si Viala in timpul Revolutiei franceze. eel mai "real" dintre toti. ziua de miine ii apartine. ornul politic joaca intotdeauna. sa se prabuseasca. Chiar perioadele "normale" dau nastere Salvatorilor. Transformarea copilului in erou reprezinta un caz-limita. 1945. situatiile dramatice traversate de 0 natiune. "Stocati". exista un "om providential". eer actiunea unor indivizi capabili sa salveze fundatia sau sa 0 refaca. la rindullor. ajuta la mai buna intelegere a logicii mitului. Salvatorii sint gata sa iasa la suprafata. allui de Gaulle . la inceputul ani lor 1950. decit sa sustina. un Salvator potential. spre un viitor "purificat". pentru ca este complet imaginar.194 PE TRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI MITURI POLITICE 195 Eroul actioneaza ca un condensator si amplificator al mesajului.refondator". redindu-i stralucirea de odinioara. oricare ar fi "spccializarea" sa sau gradul sau de impact asupra istoriei. EI ofera 0 figura unei mali diversitati de proiecte si asteptari. cazullui Petain. justifica forta si influenta sa prelungita. Alexandru (tinarul cuceritor a carui incarnare moderna cea mai convingatoare este Napoleon). Fara contributia sa. Pentru unii Salvatori. el este legislatorul unei Frante noi (a Cincea Republica) si un veritabil profet. Accesele perio- . Calitatile si posibilitatile reale ale personajului. Petain si de Gaulle ofera un exemplu deja clasic a doi Salvatori infruntindu-se in numele unui proiect similar: salvarea Frantei. In fiecare erou. Cine ar putea sa simbolizeze mai bine puritatea si speranta? Un copil-erou poate pieri. fundatia risca sa se uzeze. evident. in care tinarul erou nu face. Raoul Girardet distinge patru modele pe care le ilustreaza prin Cincinnatus (batrinul retras care revine. ci mai multe portrete-robot ale eroului. Alegerile prezidentiale din 1981 si 1995 au scos in evidenta setea de schimbare a majoritatii francezilor ~iimplicit multiplicarea Salvatorilor potentiali. printr-un argument suplimentar. de sinteza. ele demonstreaza ca eroul real conteaza mai putin decit arhetipul. acest titlu este complet justificat. alteori explicita si masiva. Situatii diferite. altfel spus. rnisiunea eroilor adulti. Dar exists cazuri in care ceca ce frapeaza este tocmai deosebirea dintre asteptare si materializarea sa. ca la nevoie se poate inventa lin Salva tor. intr-o maniera uneori limitata si discreta. 0 lunga serie eroica in timpu1 primului razboi mondial (mai ales in tabara franceza. ). cemt de conjuncturi exceptionale. acelasi erou devine simbolul Raului pentru ceilalti. Motive de nemultumire exista intotdeauna. al mitului gaullist. reconcilierea franco-germans etc. ca si in razboi (Tindra gardd.In imaginarul colectiv. de Aleksandr Fadeev. datoreaza mult acestui model. un veritabil tinar panteon sovietic celebrind eroismul "comsomoli~tilor" pe frontul muncii. sa se fisureze... De Gaulle este tinarul general din 1940 si batrinul din 1958. pe de 0 parte. "a~teptarea mitica". pe de alta parte. Marile crize istorice. Gavroche. sa se combine. misiuni diferite. Chiar si un copil poate deveni erou daca situatia 0 cere. uneori caricaturale. cauza sa trebuie sa triumfe. In masura (esentiala) in care actiunea politica atinge miturile fondatoare. tipologii diferite: nu exista unul singur." Aceste modele reprezinta. Moise (profetul). care a inteles inaintea altora infringerea Gennaniei. ClI atit mai bine daca exista un anumit acord intre cele doua registre (0 corespondents perfecta fiind iluzorie: care muritor s-ar putea ridica la inaltimea unui mit"). insa el nu va fi niciodata tradat de victorie. variante care pot. chiar daca nu exista nimic de salvat si nici un candidat disponibil. de altfel. rolul unui fondator sau . trebuie luate in considerare separat. imaginarul social fabrics neincetat solutii alternative. Solon (legislatorul) si. si chiar profet pe Sfinta Elena. in sfirsit. urma sa marcheze una sau doua generatii de adolescenti). gaj pretios al victoriei). Acest caracter complet. Napoleon apare in acelasi timp ca legislator si cuceritor. Salvator pentru unii. Solutii divergente pot deterrnina aparitia unor Salvatori antagonisti.. decolonizarea. pentru ca el incarneaza tincretea lumii> Acest tip anume de erou apare mai ales in cursul confruntarilor ideologizate la maxim si orientate spre viitor. Aceste situatii. Fenomenul Pinay. in sfirsit.

imbibat de cultura clasica la fel ca toti contemporanii sai.Ixmapartism''. Napoleon dorea sa-si faca un nume de cuceritor si. Astfel. 0 distinctie mai accenruata sfirscste prin a-l impinge intr-o zona de valori adverse. Indivizi sau personaje colcetive par astfel marcati de destin. rolul "real" al "marilor oameni"? La aceasta intrebare. 0 incarnare colectiva a mitului Salvatorului.. de origine antica. allui Augustus .196 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI MITURI POLITICE 197 dice de . de asemenea. valorizati In functie de ideologii. Splendida sa prestanta sugera deja 0 statuie ecvestra! Din nefericire. allui Cezar. Motivul invocat . eroul individual. simbolizind si stimulind spiritul sau de rezistenta si de revansa. ca agenti ai progresului sau ai reinnoirii lumii. el n-a indraznit sa treaca Rubiconul. pentru a seoate in evidenta propriile noastre rep ere ideologice si culturale. Forta lor se hraneste din credinta colectiva in rolullor eminent ca mediatori intre comunitate si sacru. pe de alta parte.. in realitate. marii oameni devin eu adevarat mari oameni. Treizeci de ani dupa moartea sa. tentata de proclamarea insignifiantei individului fata de mase si de fortele sociale. totul se invirte in jurul sinelui si al celuilalt. la fel ca in istorie. si de perspectiva structurala si "democratica". Am constatat deja ca acesta din urma apartine unci categorii foarte contrastante. natiunea.spre 1886-1889 .nu rezista nici la cea mai mica examinare a hartii. care difera in acelasi timp si de viziunea eroica si "personalizata" a istoriei.. crcstinatatea . pe masura afirmarii . Pentru romantici. memento" . raminea pe plan secundar fata de marele erou colectiv: poporul. chiar puternic valorizat. citiva ani mai tirziu. uneori chiar cu 0 forta sporita. continuam sa recunoastcm in ei sernna1e traditionalc ale sacrului. sc po ate face referinta la el ca model. In epoca contemporana.. a carui misiune este de a salva omenirea (Israel.. care a parut tuturor nemultumitilor . destin sau istorie. Adevaratul motiv tine de imaginar. Pentru imaginar. stia ca "marile nume nu se fac decit in Orient". Exista. proletariatul. tipice societatii franceze postrevolutionare. el s-a sinucis pe mormintul metresei sale. Conspiratia ~i tapul ispasitor In politica. Jeanne d' Arc a marcat pro fund 0 jumatate de mileniu din istoria Frantei. rasa. a fost dar ca se gresise mitul! Nu mai putin semnificativa pentru imaginarul politic este influenta postuma a marilor oameni. Eroii si Salvatorii continua sa actioneze si dupa moarte. Dar celalalt poate servi si pentru a marca a distinctie. de Gaulle ramine 0 covirsitoarc prezenta. partidul.ca marele om chemat sa instaureze un regim autoritar care sa determine 0 schimbare a cursu lui politicii. Unul dintre cele mai eurioase excmple de influenta postuma este expeditia lui Bonaparte in Egipt. au dus adesea la acest gen de improvizatii. ei pot marca efectiv vremea lor si posteritatea.Virgiliu.amenintarea Angliei in posesiunile sale din India . Aceste refcrinte identitare continua sa marcheze pro fund discursul politic. sacrificindu-se mitologiei sentirnentale a romantismului. dar deosebit de infloritoare de doua secole incoace. Celalalt . la doua mii de ani dupa disparitia eroului macedonean! Si care ar fi. el a refacut pur si simplu traseullui Alexandru eel Mare. Aceasta explica nefericita aventura a generalului Boulanger. Poate fi admirat. personajului "ales" ii corespunde "popoml ales". Romane. Eneida). ) sau de a 0 stringc sub dominatia sa (poporul roman: "Tu regere imperio populos. Beneficiari ai unui imaginar condensat. capacitatea reala a "eroilor" de a face lumea sa mearga conteaza mai putin decit presupusa lor capacitate. Aceasta campanie a Revolutiei seamana mai curind cu 0 "ultima campanie a lui Alexandru".. si ea. generalul nu apartinea rasei Salvatori lor: propulsat de admiratorii sai. Salvatorii colectivi s-au multiplicat si s-au diversificat: natiunea (0 anumitd natiune). imaginarul raspunde in felul sau.maselor" si a "democratiei" J In aceasta varianta. Cind. 0 data investiti de imaginarul social eu atribute exceptionale.

ideea a fost lansata de abate le Barruel (chiar lID iezuit). de insecuritate. Franta in 1762. Complexullor de "cetate asediata" nu face decit sa ofere un alibi propriei lor agresivitati.12 Numele se schimba. Tirania stalinista a perfectionat aceasta teorie pina la limite de nedepasit. francmasonii si evreii. Spania in 1767).10Pentru istorici este exemplul-tip al unei conjuratii falsificate. . Aceasta configuratie mitica se hraneste. in intregime. in timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XVIII-lea. de neinteles. ele nu merg niciodata foarte bine). vrajitoare . Jules Michelet ~i Edgar Quinet le-au denuntat telurile intr-o carte faimoasa: Iezuitii.f Odinioara. in primul rind. structurile mitice ramin. contrar teoriei marxiste ).198 PENTRU 0 ISTORIE A IMAGINARULUI MITURI POLITICE 199 devine astfel strdinul in sensul forte al termenului. el trezeste sentimente de neliniste. dar efectele sale cele mai putemice si adesea periculoase trebuie identificate. ceea ce a permis ghilotinei sa functioncze lara incetare. de teama. 1983). Strain sau marginal. ale carei teorii au fost vulgarizate in Jidovul rduicitor (1844-1845) de Eugene Sue. leprosi. Trei mari "conspiratori" sint identificati de Raoul Girardet pentru ultimele secole. Mai ales miturile de conspiratie sint cele care scot in evidenta functia nociva a celuilalt. In aparenta. In 1843. nelinistea endemica si neincrederea in catolici au format un cocteil care putea sa explodeze oricind. evrei. ajutat de fortele raului legate de el: eretici. dar de inteles. consecinta a unei serii de tulburari si de conflicte religioase care au agitat Anglia in secolul al XVII-lea. in sfera politicii curente. influenta lor era considerata nelinistitoare. din neincrederea suscitata de celalalt si din interpretarea curenta a istoriei: o istorie simplificata. forte le lor reunite ar fi suficiente pentru a explica majoritatea evolutiilor lumii contemporane. Regimurile totalitare au 0 slabiciune pentru tema complotului. trebuie sa existe o cauzd si un agent bine defmit care provoaca dereglarea. Dictatura iacobina a fostjalonata de comploturi. Pc de alta parte. Acestia sint iezuitii. 9 Apoi. Fazele de insecuritate si de criza . existau printre ei ofiteri trimisi ill Spania in timpul razboiului civil toemai pentru a face ucenicia razboiului modem! Masina politica sovietica functiona urmind 0 logica a comploturilor (necesare pentru a justifica prelungirea "dictaturii proletariatului" si consolidarea statului. Daca Iucrurile nu merg bine (si in aparenta. infideli.. iezuitii au fost izgoniti din majoritatea statelor care Ii acceptasera (China a purees la aceasta expulzare in 1753. Bra a recurge la imaginarul conspiratiei.. mitul a fost secularizat.11 Este interesant de notat ca epurarile sovietice au gasit un argument sup limentar in modelul iacobin: "De ce n-ar fi existat in URSS un Zinoviev-Danton. Pentru ce motiv cei mai buni generali ai armatei rosii (dintre care Tuhacevski) au fost executati in ajunul celui de-al doilea razboi mondial? Pentru ca paradoxul sa fie complet. un Tuhacevski-Dumouriez?". totodata.favorizeaza si ii amplifica manifestarile. dramatizata ~i explicata In conformitate cu principiul cauzelor unice. el serveste perfect ca sperietoare sau ca tap ispdsitor. La feI. marele conspirator era Satana. afirmarea unei ideologii dominante si a unei identitati strict defmite (susceptibila a-i marginaliza pe ceilaltit. epurarile staliniste ar ramine. au ispasit un pacat inexistent (Biserica catolica i-a beatificat in 1970). argument au in acea vreme comunistii francezi (dupa memoriile lui Jean Bruhat: Niciodatd nu-i prea tirziu: amintiri. urmarind 0 logica perversa. condamnati si executati. Tapul ispasitor este unul dintre simbolurile esentiale ale imaginarului politic: vrajitoarele la inceputul epocii moderne si evreii in Al Treilea Reich ilustreaza doua cazuri-Iimita ale unei tendinte bine inradacinate.F Tuturor li s-au atribuit proiecte vizind dominatia moderna. Patruzeci de inocenti. atitudinea anticlericala ~iantimonarhica a francmasonilor a parut unora ca fiind cheia unui numar de evolutii politice moderne. dar structura lui a ramas intacta.prin atmosfera de neincredere generalizata . Un "COl11plot papist" pur imaginar a fost "descoperit" in Anglia in 1678. Conspiratia se erijeaza astfel in sistem de interpretare istorica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful