SUDAREA MIG-MAG Prin aceasti tema se urmireste insusiren de cite muncitor a eunostinjelor teoretice § formarea deprinderilor practice pentru executarea sAdurilor eu areul electric In medii protector de CO,, Ar si amestee CO,+Ar. ‘MIG (metal inert ga2) este un pro- cedeu de sudare cu are electrle tn mediu protector de gaz inert (Ar) cu electrod fuzibil MAG (metal activ gaz) este un pro- cedeut de sudare eu are electric in medi de gaz activ (CO,) cu elec- trod fuxibit. La sudarea MIG/MAG metalut de adaos M1 constitute strma-clec- trod de suduri, care este tmpinsi mecanizat in ‘arcul electric. Se foloseste numat in curent continuu, ‘Sudarea cu polaritate inversi pro- ® © ‘cu polaritate Inversi sirma elec- 6 trod se topeste tn plckturl fine, © recta, la care piciturile sint mat ™ = mari, @ Ja sudarea WIG), | Se La sudarea tablelor subjiri se recomand folosirea polaritatit directe Grrey Sess 4—» Lungimea liberi a electrodului influenteazi calitaten. sudirii. O Jungle prea mare suprainetize- ste baia de metal Liehid, care mu mat poate ti controlat La ‘sudares eu {p mile se distruge duza, tar Ia sudaren eu fy mare m0 se asigura o protectie corespunzi- Youre @ arcului electric eu gaz. La, sudarea MIG/MAG tati de ‘sudura manualé se reallzeazh eu- siturl mal inguste si pitrunderi ‘mai mari, ceea ce dotermini ea si deformasiile tn piesa sudati si fie mat mici, iar zona influentata terme este ‘mai redusi. Deoarcee Ia sudarea MIG/MAG se pot folosi densitafi de curent do 5... 8 orl mat mari ca la suda- rea manuali, pitrunderen este ‘mal mare s{ In mod corespunziitor reste productivitatea. Pentru a evita detectele de tneeput de suduri, electrodul se va amor- ‘pe o placa technologies montata Aa marginea de inceput a sudurii;, 1a 20... 30 mm.£0, Ay 1% 0» = La sudarea cap Ia cap prin prace- del MIG/MAG, pistoletul de sudare se Ya manevra astfel Ineit, S4 se asiqure o bund patrundere si topirea uniform a marginilor celor dous plese La sudarea tm plan vertical, care este ceva mai dificil, se va tirmi- ri st nu fie scurgeri de metal, Se sudeazé mal usor de sus 1 Jos, Ja cazul sudirii orizontale in plan vertical, falé de direetin de sudare, pistoletul se menfine per- Pendicular (la 90°) st putin ineli at tn jos (~10"), Sudarea pe plafon, peste cap este foarte dificil; In acest caz se Ya lucra eu un curent ceva mat redus si cu un are mal scurt. Se Preferd vite de sudare ceva mai mare si frecventa penduldri- lor pujin mite. La sudurile de col} in diferite Port{it atentia principala. trebuie indreptata asupra mmanevrieil pistoletulul in asa fel, incit si mu apard sanfurl marginale. Formarea geometric a secjinii cusiturii sudate depinde tn mare miasuri de tipul de gaz de pro- lecfie folesit,Instalattile de sudat MIG/MAG se construiesc in mal multe variante: 1, Instalatie cu mecanismul de fantrenare a strmet inglobat in instalatie cu sursa de curent, sau, Montat pe sursa de curent. 2. Instalatie cu mecanismul de au trenare a sirmei separat do sursa de curent, ceea ce permite insta- lafiet o autonomie de sudare fata de sursa de curent mult mai mare (20420 my. 3, Instalapie eu mecanism de antrenarea sirmei separat de sursi de curent, sirma electrod avind o antrenare’ dubli, impins — tras, flind acfionata ‘si de rolele de antrenare din pistoletul de sudat; Se asiguri o distanfi de iueru 20-+30 m fafa de sursa de curent,Procedeul de sudare MIG/MAG oate fi usor meeanizat montind be un ekructor pistoletul de su- are, care se deplaseazi in Iungul cusiturii cu o Vitesi reglata. Sudarea automat MIG/MAG este asemAndtoare, ca chemi tebnolo- sled, ct sudarea automath sub strat de flux, cu deosobiren ed, in acest caz in locul fluxulut pentra Protectia arculul electric sal DAIL de metal Lchid se foloseste un gaz de protectie. Cu procedeul de sudare automata MIG/MAG se poate suda in toate pozifitle (de exemplu, sudarea futomatd “a conduetelor ple ap).