DEZVOLTAREA INTELIGEN EI EMO IONALE A ELEVILOR ÎN ȘCOLI

Rezumat
În lumea în care trăim, copiii se maturizează mult mai repede decât s-a întâmplat vreodată.
escen ii sunt expuși tenta iilor de tot felul, iar acest context îi predispune la greșeli.
Ei ajung să încalce regulile nu pentru că sunt ”copii răi”, ci pentru că nu sunt pregăti i
ultitudinii de experien e care sunt trăite pentru prima oară. Capcana cea mai frecventă
este aceea că atât părin ii, acasă, cât și cadrele didactice, la școală, se concentrează cu
pe rezultatele școlare, pe performan ele intelectuale ale copiilor lor. În fapt, ident
itatea și viitorul copiilor sunt determinate de bunăstarea lor emo ională și spirituală. Cu
tivând inteligen a emo ională a elevilor îi ajutăm pe aceștia să-și însușească aptitudinile
pentru o via ă normală și fericită, să-și consolideze trăsăturile de caracter esen iale.
Tendin a generală manifestată până acum în toate școlile din lume a fost aceea de a
loriza doar inteligen a cognitivă, considerând IQ-ul (Intelligence Quotient - coeficie
nt de inteligen ă) dacă nu singurul, în orice caz, cel mai important predictor al evolu ie
i viitoare a copilului, inclusiv în plan comportamental și în ceea ce privește succesul în
via ă. Iar cum IQ-ul este un dat genetic, optimismul pedagogic a avut mult de sufer
it din acest punct de vedere. Dar realitatea vie ii ne arată că, adesea, lucrurile sta
u cu totul altfel, obligându-ne să găsim un răspuns plauzibil la următoarea întrebare: ” Ce
ctori sunt în joc, de pildă, atunci când o persoană cu un IQ mai mare se zbate din greu în
timp ce o alta, cu un IQ modest se descurcă surprinzător de bine?” , dar și să răspundem u
mătoarei provocări: ” Dacă IQ-ul este un dat genetic, ce putem schimba pentru a-i ajuta
pe copiii noștri să le fie mai bine în via ă?” Tot mai multe cercetări în domeniu demonstre
feren a constă tocmai în capacitatea numită inteligen ă emo ională, care include competen e
e și emo ionale precum autocontrolul, perseveren a, capacitatea de automotivare, capac
itatea de comunicare eficientă cu ceilal i, de rezolvare creativă a conflictelor etc.
Motiva ia abordării acestei problematici în școală nu este doar un ecou al tendin ei genera
e actuale de realizare a unei educa ii bazate pe principiile inteligen ei emo ionale,
ci o consecin ă firească a necesită ii de a rezolva problemele tot mai grave cu care se co
nfruntă copiii din școlile noastre încă de la o vârstă foarte fragedă, precum agresivitatea
nsă până la violen ă extremă, absenteismul urmat de cele mai multe ori de abandonul școlar,
erea nivelului de pregătire urmat de eșecul școlar, creșterea fără precedent a consumului d
alcool și droguri, a cazurilor de abuz fizic și emo ional.
Ne vom întreba, firește, ce legătură există între aceste probleme majore cu care se
confruntă școala și societatea actuală, în genere, și necesitatea dezvoltării competen elor
ale și emo ionale ale copiilor și adolescen ilor.
În efortul de a găsi o explica ie cauzală a unor fenomene devastatoare precum c
ele men ionate anterior (violen a, abandonul școlar, eșecul școlar, consumul de alcool ș
droguri etc.), cercetătorii au ajuns la o descoperire frapantă: numitorul comun al
tuturor acestor anomalii își are rădăcinile tocmai în problemele emo ionale ale copiilor, î
eficien ele care apar la nivelul învă ării competen elor emo ionale și sociale.
Studii bine fundamentate au demonstrat că, de pildă, alcoolul este utilizat
de adolescen ii consumatori ca un ”medicament autoadministrat” pentru a-și înlătura starea
e anxietate sau pe cea de agita ie puternică, de impulsivitate sau de plictiseală, fap
t care se întâmplă și în cazul consumatorilor de droguri ( mul i dintre cei care au mers la
dezintoxicare declarând: ”Atunci când am luat droguri pentru prima dată m-am sim it normal
pentru prima dată”), după cum s-a dovedit că în special copiii care trăiesc un acut sentim
nt de singurătate, datorat respingerii și izolării de către ceilal i, renun ă la școală și
tatea sau gradul de acceptare în cadrul grupului al unui copil de clasa a III-a es
te un indiciu bun al sănătă ii sale mintale de la 18 ani – mai eficient decât evaluările pr
sorilor, al asistentelor, decât rezultatele de la școală și IQ-ul și chiar mai eficient de
cât rezultatele testelor psihologice.
Invocând aceste probleme cărora școala este chemată să le facă fa ă ar putea apare
rea suspiciune: la ce bun un curs pentru dezvoltarea competen elor sociale și emo iona
le în școală, care să se adreseze tuturor copiilor când, de fapt, aceste anomalii nu ating
decât o parte dintre ei, anume pe aceia eticheta i în mod obișnuit ca și ”copii problemă”
intră deja sub inciden a unor programe și proiecte special elaborate în acest sens.
Este adevărat că în ultimii ani s-au declarat tot felul de ”războaie” împotriva ren
la școală, a sarcinilor adolescentelor, a drogurilor și, mai recent, împotriva violen ei.
 Problema în asemenea campanii este că ele vin prea târziu, după ce fenomenul în cauză a că
deja propor iile unei epidemii și s-a înrădăcinat în vie ile tinerilor. În schimbul acesto
mai numeroase războaie ar fi mai bine de urmat un sistem preventiv, oferindu-le c
opiilor noștri capacitatea de a înfrunta via a, sporindu-le șansele de a evita toate ace
ste situa ii dezastruoase.
Așadar, ceea ce își propune o asemenea disciplină op ională este sporirea nivelului
competen ei sociale și emo ionale la copii, ca parte componentă a sistemului lor de educ
a ie obișnuit, nu doar ca un remediu pentru copii care au probleme sau sunt defini i c
a ”dificili”, ci ca un set de instrumente și elemente esen iale de în elegere pentru orice
opil. Pentru că via a de familie nu mai oferă un sprijin sigur pentru tot mai mul i copi
i, școala rămâne singurul loc în care comunitatea poate rezolva deficien ele competen elor
mo ionale și sociale ale copiilor. Asta nu înseamnă că școala poate ine locul tuturor inst
ilor sociale, dar cum practic fiecare copil merge la școală (cel pu in pentru început),
aceasta devine un loc în care copiii să fie crescu i învă ând lec iile de bază pentru via ă
tfel nu ar avea unde să le primească. Alfabetizarea emo ională implică un mandat lărgit pen
ru școli, care trebuie să recupereze ceea ce familiile n-au reușit în privin a adaptării la
societate a copiilor lor.
Dacă în anul 1995 în lume existau câteva programe având ca scop dezvoltarea abilită
or emo ionale, sociale și educarea caracterului, în prezent există mii de școli în care se
esfășoară programe pentru dezvoltarea competen elor sociale și emo ionale, în special în St
Unite, Asia, (China, Singapore), Europa de Vest ( Marea Britanie, Germania, Ola
nda, Elve ia) și Australia. Introducerea acestor programe se face în paralel cu implic
area oamenilor de știin ă, a universită ilor, a oamenilor de afaceri, a presei și a comunit
După cum spune Goleman, inteligen a emo ională este esen ială pentru a ajunge pe ce
mai înalt palier profesional și a rămâne acolo în orice domeniu, chiar și într-o carieră d
hnologiile de vârf.
” A fi în stare să mu i centrul aten iei de la tine însu i are avantaje de ordin so
l; este o cale spre empatie, spre o ascultare reală, spre o abordare a lucrurilor
din perspectiva celuilalt. Empatia duce la afec iune, altruism și compasiune. Percep
erea lucrurilor din perspectiva celuilalt ne face să scăpăm de stereotipuri și generează t
oleran ă și acceptarea diferen elor. Aceste capacită i sunt tot mai necesare în această soc
e tot mai pluralistă, oamenii putând astfel să trăiască împreună respectându-se reciproc, c
osibilitatea unui discurs public constructiv. Aceasta este arta fundamentală a dem
ocra iei. Școlile, observă Etzioni, au un rol central în cultivarea caracterului prin in
ocularea autodisciplinei și a empatiei, care în schimb permit o reală implicare civică,
precum și existen a unor valori morale. Nu ajung doar predicile inute copiilor despre
valori: ele trebuie aplicate în practică, ceea ce se și întâmplă pe măsură ce copiii își f
acită ile fundamentale emo ionale și sociale. În acest sens, alfabetizarea emo ională merge
mână cu educarea caracterului, cu dezvoltarea morală și cetă enească.” (Daniel Goleman)
Concluzii
Deoarece copilăria este extrem de importantă în punerea unor baze solide pentru dezvol
tarea inteligen ei emo ionale, școala poate și trebuie să se implice mult în această privin
Dezvoltarea competen elor sociale și emo ionale, cu alte cuvinte sporirea nive
lului de inteligen ă emo ională al copiilor stă la baza caracterului care, la rândul său, e
baza societă ilor democratice.
Bibliografie
1.Elias, J. M.; S. E. Friedlander, B. S. - ”Inteligen a emo ională în educa ia copiilor”, E
ura Curtea Veche, București, 2002
2. Goleman, D. ”Inteligen a emo ională”, Editura Curtea Veche, București, 2001
3. Salome, J. ”Mami, tati, mă auzi i?”, Editura Curtea Veche, București, 2003
4. Scheinder, M. F. ”Educa ia copilului meu”, Editura hpb, București, 2003