STUDIU PRIVIND CALITATEA APELOR DE IZVOR DIN ORASUL

ALBA IULIA

Studenti: LANCRANJAN Adriana Ionela, adry_yonely_01@yahoo.com

MOGOSAN Adrian, adryan_moghi@yahoo.com
NISTOR Ilie, ily_fair_play@yahoo.com
Coordonatori: Conf. univ. dr. POPA Maria, Universitatea “1 Decembrie1918” din Alba Iulia
Dr. ing. ec. GLEVITZKY Mirel, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Abstract- This paper aproach an important issue, spring water quality in the city of Alba Iulia.
Water quality in general is a global problem because the water actually mean life. The paper is
structured in four chapters, the first three addressing important theoretical issues such as: a brief
introduction, pollution sources and types of water pollutants. In the last chapter we proposed a
research on source water quality in Alba Iulia. We chose three sources: the source of Mecanica,
the source of the district Paclisa and the source of the district Tolstoi. In this first phase I study
conducted only other microbiological analysis being accomplished in the laboratory classes. The
results will highlight the degree of contamination with microorganisms and subsequent
contamination with chemicals.

1. Introducere
Apa este o sursa vitala pentru toate organismele întâlnite in mediul înconjurator. Oceanele si
marile conțin proporția cea mai mare de apa. O cantitate relativ importanta de apa se gasește in
natura sub forma de vapori, in atmosfera, sau sub forma de gheata si zapada la cei doi poli ai
pamântului respectiv in munți (la cote ridicate de peste 3000 m). Simbolistica apei poate fi redusa la
trei trasaturi dominante: apa ca sursa de viața si de sanatate; apa ca mijloc fizic de purificare si
regenerare si apa ca remediu, ca agent terapeutic.
Apa este una din cele mai raspândite substanțe in natura, gasindu-se in toate cele trei stari
de agregare: solida (gheata, zapada, grindina, chiciura), lichida (apa de ploaie, ape subterane,
oceane, mari, fluvii, râuri, lacuri, balti etc.) si gazoasa (vaporii de apa din atmosfera si emanațiile
vulcanice).In natura nu exista apa pura. Apele naturale conțin dizolvate cantitati variate de diferite
substanțe.
Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietati indispensabile proliferarii vietii,
care o deosebesc de celelalte substante. Apa îsi îndeplineste acest rol, permitând compusilor
organici sa reactioneze în moduri care sa permita în cele din urma replicarea. Este un bun solvent si
are o tensiune superficiala ridicata, permitând astfel miscarea compusilor organici si a organismelor
vii. Apa proaspata are densitatea maxima la 4°C, aceasta densitate scazând pe masura ce apa se
raceste, se încalzeste sau îngheata. Fiind o molecula polara stabila dominanta în atmosfera, joaca un
rol important în absorbtia radiatiei infrarosii, cruciala în cadrul efectului de sera, fara de care
temperatura medie la suprafata Terrei ar fi de -18° Celsius. Apa are de asemenea o caldura
specifica neobisnuit de mare, care joaca mai multe roluri în reglarea climatului global si regional,
precum Curentul Golfului, permitând existenta vietii. Deoarece absoarbe foarte mult infrarosiile, are
o foarte usoara nuanta albastra, datorita eliminarii unei mici cantitati de lumina rosie care o
traverseaza. Culoarea albastra poate fi observata numai când apa este în cantitate mare, de exemplu
în lacuri, mari sau oceane.

2. Surse de poluare
Dezvoltarea industriala este insotita de creșterea consumului de apa si in consecința apariția
unor volume imense de ape uzate cu caracteristice fizico-chimice si biologice improprii si chiar
nocive pentru flora, fauna si organismul uman.
Se disting urmatoarele surse de poluare:
- aglomerari urbane;
- industria cu diversele ei ramuri;
- agricultura si complexele agroindustriale;
- trasportul maritime si fluvial;
- centralele nucleare , unitațile de procesare si tratare a combustibilului nuclear ,
laboratoarele de cercetare nucleara si medicala.
Ape uzate orasenesti
Apele uzate provenite din activitațile de gospodarie comunala, restaurante, hoteluri etc.
reprezinta o cota foarte importanta din totalul de ape uzate rezultate anual.
Ape uzate industriale
Constituie surse importante de poluare toate ramurile industriale unde se utilizeaza ape in
procesul nemijlocit al producției sau in sisteme auxiliare. Fiecare proces tehnologic in care participa
apa, provoaca o degradare a caracteristicilor apei prin contactul cu substanțele procesate in fiecare
din aceste unitati.
Agricultura si complexele agroindustriale
Agricultura constituie o sursa importanta de poluare a apelor de suprafața deoarece
pesticidele, unele ingrasaminte chimice precum si alte substanțe nocive aflate in suspensie in
atmosfera sunt transportate de apele din precipitații si apele utilizate pentru irigații astfel incat pot fi
contaminate râurile.
Transportul maritim si fluvial
Poluarea marilor, oceanelor si a râurilor este datorata atât accidentelor, a caror frecventa este
îngrijoratoare, cat si scurgerilor si aruncarii premeditate a diverse reziduuri de natura organica in
ape.

3. Poluanții apelor
Creșterea necesarului de apa, prin utilizarea ei in industrie, agricultura, gospodarii, a condus
la degradarea calitatii apelor. Degradarea apelor se produce atât din punct de vedere
fizic(vâscozitate, culoare, densitate etc.), chimic(pH, duritate) dar si bacteriologic. Exista o seria de
poluanți care au un impact deosebit de grav asupra florei si faunei acvatice.
Din punctul de vedere al naturii lor, poluanții apelor se clasifica in:
- poluanți chimic anorganici;
- poluanți organici;
- poluanți de natura radioactive;
- poluanți de natura biologica.
- poluanții de natura anorganica
Poluanți de natura anorganica
Principalele substanțe de natura anorganica sunt: plumbul (Pb), mercurul(Hg), azotații si
fosfații. Mai exista o serie de alte substanțe anorganice, din care trebuie menționate metalele
grele(cupru, zinc, crom), produsele clorurate, sulfatul de magneziu, fierul, sarurile de azot si fosfor
etc., ce sunt cunoscute ca si poluante.
 Tab.1 Corelatie sursa-efect a poluantilor
Element Sursa Efect si importanta
Arsen Produse secundare de extractive, deșeuri Toxic, posibil carcinogenic
chimice
Crom Acoperiri metalice Esențial ca si Cr (III), toxic ca si
Cr (IV)
Cupru Acoperiri metalice, steril, deșeuri industriale Oligoelement important, in
concentrații ridicate toxic la
nivelul plantelor si algelor
Fluor Surse naturale geologice, deșeuri, aditivi din Previne caderea dinților la nivel
apa de 1 mg/L, toxic la niveluri mai
ridicate;
Iod Deșeuri industriale, saruri natural, Previne gușa
incluziuni ale apei de mare
Fier Deșeuri industriale, coroziune, ape acide din Nutrient esențial, pericol de
escavatii fixare de catre coloranți
Plumb Deșeuri industriale, exploatari miniere, Toxic, periculos pentru fauna
combustibili
Magneziu Deșeuri industriale, ape acide din escavatii, Toxic pentru plante, pericol de
acțiune microbiana fixare de catre coloranți
Mercur Deșeuri industriale, exploatari miniere, Toxic, transformat in compuși de
carbune tip metal mercur de catre
bacteriile anaerobe
Selenium Surse naturale, carbune Esential la nivele scazute, nivele
ridicate
Zinc Deșeuri industriale, acoperiri metalice, Element esențial toxic pentru
plumburi plante la nivele ridicate.

Poluanti de natura organica

Substanțele organice ce constituie poluanți pentru ape pot fi naturale sau artificiale.
Principalele substanțe organice poluante sunt: hidrocarburile, detergenții si pesticidele.
Detergentii
Exista doua cazuri in care are loc poluarea apelor cu detergenți:
-la fabricarea detergenților si a produselor cosmetice, in care caz substanțele poluante pot fi
acizi grași sintetici, sulfații, fosfații si apele pot fi acide(in cazul când conțin acizi grași) sau
alcaline dupa natura substanțelor utilizate in fabricație;
-la utilizarea detergentiilor in gospodarii, in spalatoriile urbane.
Detergenții au un impact mare asupra mediului deoarece persistenta acestora este de durata mai
lunga, dar si faptul ca volumul lor este in creștere de la an la an este un alt factor îngrijorator care
contribuie la degradarea mediului. Cei mai afectați de prezenta detergentiilor in apa sunt moluștele ,
crabii si creveții, fiind amenințați cu dispariția totala.
Pesticidele
Poluarea apelor cu pesticide are loc mai intai la fabricarea acestora si ulterior in cazul
aplicarii in agricultura, prin contaminarea apelor din precipitații si irigații cu substanțele
respective(insecticide, ierbicide etc.) Insecticidele sunt uneori pulverizate de la mare inaltime
asupra suprafețelor si posibilitatea contaminarii apelor din râuri este mai mare deoarece curenții de
aer transporta aceste substanțe pe întinderi mari. Fauna acvatica(in special peștii) este puternic
afectata de prezenta pesticidelor in apa .
Hidrocarburile
 Petrolul este considerat de mulți cercetatori, principalul poluant organic natural. Compușii
volatili se evapora (pierde prin evaporare pana la 30% din greutate), iar țițeiul ramas la suprafața se
oxideaza schimbându-si compoziția. Apele cu conținut de titei împiedica respirația faunei si
blocheaza asimilația clorofiliana. La diluții de 1:1000000 (apa potabila:apa cu titei) apa nu mai este
potabila, nu mai poate fi folosita nici la racire in centralele termoelectrice si inrautateste straturile
filtrate din instalațiile de filtrare.
Poluanții proveniți din prelucrarea produselor petroliere sunt: benzine, solvenți, hidrocarburi,
compuși aromatici, derivați halogenați si diferite tipuri de vopsele.

4. Studiu de caz – calitatea apelor de izvor din orașul Alba Iulia

Un izvor este rezultatul iesirii apei la suprafata pamântului dintr-un acvifer umplut pâna la
refuz. Marimea variaza de la izvoare mici care curg dupa precipitatii abundente, pâna la lacuri
imense în care se varsa milioane de litri pe zi. Izvoarele se pot forma în orice fel de roca, dar cu
precadere în calcar si dolomite. în timp ce roca se dizolva si se marunteste, se pot forma spatii care
permit apei sa curga. Daca scurgerea este orizontala, apa poate ajunge la suprafata pamântului,
rezultând un izvor (I.N.H.G.A. U.S. Geological Survey: Circuitul apei, 2009;
www.worldwaterday.org, 2010).

4.1. Metode de analiza microbiologica a apei de izvor

Apa potabila nu trebuie sa contina microorganisme patogene. Metodele de lucru ale
indicatorilor sanitari care permit aprecierea indirecta a riscurilor de ordin epidemiologic pe care îl
presupune consumul apei sunt precizati în normative de calitative pentru apa potabila. Metodele de
analiza sunt metode omologate si standardizate ( STAS 3001/1991), criteriile de apreciere a
potabilitatii sunt precizate in STAS 1342/91 Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 (completata cu Legea
nr. 311 din 28 iun. 2004)
Metodele de analiza obligatorii în anul 2004 au fost sunt urmatoarele:
Nr. total de bacterii mezofile aerobe la 37ºC (mezofile); nr. probabil de bacterii coliforme
(coliformi totali); nr. probabil de bacterii coliforme termotolerante (coliformi fecali); nr. probabil
de streptococi fecali.
Legea nr. 458 din 2002 privind calitatea apei potabile prevede urmatorii indicatori biologici:
Escherchia coli, Enterococi, Pseudomonas, Numar de colonii la 220 C, Numar de colonii la 370 C
(tabelul 2).
Definitiile pentru indicatorii microbiologici sunt precizate în legislatie.
Bacteriile mezofile sunt microorganisme care se dezvolta la 22ºC si la 37ºC, capabile sa
formeze colonii vizibile pe medii nutritive în anumite conditii de cultura.
Bacteriile coliforme (coliformi totali) sunt bacili mobili, Gram negativi, nesporulati, care
fermenteaza lactoza la 37ºC±0,5ºC. Se dezvolta prin producerea de acid si gaz în bulion lactoza si
se identifica prin aspectul caracteristic al coloniilor formate pe medii selective. Numele de coliform
a fost adoptat în1914 de Serviciul de Sanatate Publica (din USA) pentru familia Enterobactericeae
(POPA, 2010).
Bacterii coliforme termotolerante (coliformi fecali) prezinta caracteristica metabolica de
fermentare a lactozei în medii lichide lactozate cu producere de acid si gaz la 44ºC±0,5ºC.
Prezenta acestora certifica o poluare recenta si periculoasa a apei. Reprezentanti: Escherichia coli,
Citrobacter, Klebsiella, Arizona, Enerobacter (se gasesc în numar mare în fecale si au durata de
supravietuire apropiata de a germenilor patogeni nesporulati). Prezenta coliformilor fecali
semnifica o poluare recenta si periculoasa a apei.
Streptococii fecali sunt coci sferici sau ovalari, Gram pozitivi, imobili, asezati izolati, în
perechi sau lanturi scurte care se dezvolta la 44ºC±0,5ºC, în prezenta a 40% saruri biliare si a
azidei de sodiu. Se gasesc într-un numar mai mic decât coliformii si sunt mai rezistenti în mediul
exterior decât acestia.
 Asigurarea calitatii determinarilor este generata de calitatea mediilor de cultura (SR ENV ISO:
11133 – 1/2002; ISO/TS 11133 – 2/2004) si de calculele întocmite corect (SR EN ISO 8199:2008
≈ ISO 8199: 2005; SR EN ISO 7218/2007).

4.1.1. Determinarea numarului total de bacterii mezofile

Principiul determinarii numarului total de bacterii mezofile ce se dezvolta la 37ºC (U.F.C.
/cm3): prezenta bacteriilor mezofile se pune în evidenta prin însamântarea probei (apei integrale)
sau diluțiilor decimale prin procedeul încorporarii într-un mediu nutritiv solid (geloza nutritiva)
incubat la 37° C timp de 48 h, urmat de numararea coloniilor dezvoltate. Rezultatul se exprima prin
numarul de unitati formatoare de colonii pe centimetru cub (U.F.C./cm3) (SR EN ISO 6222/2004).
Importanta acestui indicator rezulta din raportul dintre încarcatura microbiana a apei si
probabilitatea prezentei germenilor patogeni. Cu cât U.F.C.-ul este mai mare, cu atât va fi mai mare
riscul prezentei agentilor patogeni în apa.

4.1.2. Determinarea numarului probabil de bacterii coliforme

A. Determinarea nr. probabil de Coliformi totali: metoda tuburilor multiple
Principiul prezentei bacteriilor coliforme (coliformi totali) se pune în evidenta prin testul de
prezumtie: însamântând apa si dilutii decimale într-un numar de flacoane si eprubete cu mediu de
îmbogatire lichid; reactia pozitiva fiind evidentiata printr-un test de confirmare pe mediu solid la
temperatura de 37°±0.5°C, dupa 24 h.(STAS-3001-91). Plecând de la numarul de tuburi pozitive
confirmate se calculeaza (folosind tabele specifice metodei STAS 3001/91) numarul probabil de
bacterii coliforme (coliformi totali).
Testul de prezumtie se insamânteaza cate 10 cm 3 proba în cinci eprubete cu 10 cm 3
mediu bulion lauryl sulfat dublu concentrat, cate 1 cm 3 proba în cinci eprubete care contin
cate 10 cm 3 mediu bulion lauryl sulfat si cate 1 cm 3 din dilutia 10 -1 a probei în cinci eprubete
cu cate 10 cm 3 mediu bulion lauryl sulfat.
În cazul când apa este poluata sau nu i se cunoaste gradul de poluare se va însamânta
în continuare în acelasi mod din diluțiile 10 -2, 10-3 etc. Flacoanele si eprubetele însamântate se
introduc în termostat si se incubeaza la 37±0,5° C timp de 48 h.
Se considera pozitive flacoanele si eprubetele în care se evidentiaza fermentarea
lactozei prin prezenta de gaz, în tuburile de fermentare, oricât de mica ar fi cantitatea de gaz
degajata în eprubeta respectiva.
Testul de confirmare
Pentru a preciza daca fermentarea a fost produsa de bacteriile coliforme se fac
insamântari pe mediul geloza lactoza eozina albastru de metilen din tuburile pozitive la testul
de prezumtie Incubarea se face 24 de ore la 37 0C h.
Coloniile caracteristice sunt plate, de culoare albastru violet închis, cu luciu metalic
central; sau bombate, opace, cu aspect mucos, de culoare roz si centrul albastru violet.
Calculul numarului probabil de bacterii coliforme în 100 cm 3 proba se face utilizând valorile
din tabele specifice metodei.
Cantitati de proba însamântate: cinci volume de 10 cm 3, cinci volume de cate 1 cm3 si
cinci volume de cate 1 cm3 din dilutia 10-1. S-au confirmat cinci eprubete cu cate 10 cm 3 proba,
trei eprubete cu cate 1 cm 3 si o eprubeta cu 1 cm 3 din dilutia 10 -1. Rezultatul: un numar probabil
de 109 bacterii coliforme (coliformi totali) în 100 cm 3 proba.
În cazul în care s-au însamântat dilutii de proba mai mari de 10 -1, pentru citirea tabelului
se ia în considerare, seria de 3 dilutii succesive (cu gradul de dilutie cel mai mare) astfel
aleasa, încât prima dilutie din aceasta serie sa fie total sau partial pozitiva si precedata numai
de serii total pozitive.
Numarul probabil de bacterii coliforme (coliformi totali) în 100 cm 3 proba se obtine prin
adaugarea la valoarea citita în tabel pentru seria de dilutii luata în calcul a unui numar de zerouri
egal cu diferenta dintre prima dilutie luata în calcul si volumul însamântat initial.

B. Determinarea nr. probabil de bacterii coliforme termotolerante (coliformi fecali )

Principiul metodei: este acelasi cu cel descris anterior , cu exceptia confirmarii care se face
pe mediu lichid la temperatura de 44°±0.5°C, 24 h. (STAS-3001-91)
Confirmarea bacteriilor coliforme termotolerante.
Din aceleasi eprubete considerate pozitive la testul de prezumtie (din care s-au facut treceri
pentru confirmarea bacteriilor coliforme ) se trec una sau doua picaturi, în eprubete care
contin fie mediu bulion bila lactoza brom cresol purpur fie mediu bulion bila lactoza verde
briliant.
Probele se incubeaza la 44 ± 0,5°C timp de 24 ore; virarea culorii mediului în galben
(acidifiere) concomitent cu producerea de gaz ca urmare a fermentarii lactozei, indiferent de
cantitatea degajata în tuburile de fermentare indica prezenta bacteriilor coliforme termotolerante
(coliformi fecali). Calculul se face la fel ca la coliformi totali.

4.1.3. Determinarea nr. probabil de Streptococci fecali/ Enterococi metoda tuburilor multiple
Principiul metodei: prezenta streptococilor fecali se pune în evidenta prin testul de
prezumtie, însamântând proba si/ sau dilutii decimale într-un numar de eprubete cu mediu de
îmbogatire lichid la 37±0,5 °C, reactia pozitiva fiind evidentiata printr-un test de confirmare într-un
mediu selectiv lichid, la temperatura de 44± 0,5°C, timp de 24 h, sau pe un mediu selectiv solid la
temperatura de 44 + 0,5°C timp de 48 h. (STAS-3001-91).
Testul de prezumție
Principiu: se bazeaza pe metoda tuburilor multiple, folosindu-se bulion azida de sodiu
dublu si simplu concentrat. Probe pozitive: turbiditate cu sau fara sediment.
Testul de confirmare
Din tuburile pozitive la testul de prezumție, se fac însamânțari pe bullion azida de sodiu si
brom cresol purpur. Incubarea se face la 44ºC, 48 h. Determinarea numarului probabil de
streptococi fecali în 100 cm3 proba se face luând în considerare eprubetele în care a avut loc virarea
culorii mediului în galben cu sediment pe fundul eprubetei.
Aceste metode s-au aplicat pe ape potabile pâna în anul 2004. Ele au ramas valabile pentru
apele de suprafata. Au aparut metode noi de lucru pentru ape potabile si acestea sunt descrise mai
jos.

4.1.4. Detectia si numararea de Escherichia coli/ bacterii coliforme si Enterococi: metoda

membranei filtrante
Metoda este avantajoasa:
 poate fi determinat rapid numarul de bacterii coliforme;
 pentru economie de timp si materiale în cazul unui numar mare de probe;
 când transportul probelor pâna la laborator dureaza mult timp si este necesara
însamântarea probelor la locul de recoltare.
Aparatura, materiale si medii de cultura: autoclav; capsula de portelan; dispozitiv de
filtrare sub vid, cu suport pentru filtru cu diametrul de 30-45 mm (în functie de model); etuva
termoreglabila; membrane filtrante cu diametrul 30-45 mm si marimea porilor de 0,45-0,70
µm.; rondele de hârtie de filtru cu porozitate mare, cu diametrul egal cu cel al suportului
filtrului; sistem de producere a vidului (pompa de vid); apa tamponata sterila, mediu de cultura.
Marimea volumelor filtrate dintr-o proba se apreciaza în functie de poluarea apei,
astfel ca pe o membrana filtranta sa se obtina 20-80 colonii.

A. Detectia si numararea de bacterii coliforme/ Escherichia coli

Testul standard
 Principiu: Metoda se bazeaza pe filtrarea probei de apa prin membrana filtranta, urmata de
incubarea membranei pe un mediu selectiv si de confirmarea biochimica a coloniilor lactozo-
pozitive tipice, care conduce la detectia si numararea bacteriilor coliforme si a Escherichiei coli
( SR EN ISO 9308-1/2004).
Mod de lucru: membrana este plasata pe un mediu de agar lactoza selectiv(agar lactoza
TTC) si se incubeaza la 37 ° C timp de 24 ore.
Confirmarea se face prin testul oxidazei si reactia indolului.
Se examineaza membrana, bacteriile lactozo-pozitive sunt cele care au dezvoltata o culoare
galbena în mediul de sub membrana; acestea sunt colonii caracteristice, indiferent de marime.
Testul oxidazei: se efectueaza pasaje de colonii caracteristice pe agar simplu si se
incubeaza la 37 °C timp de 24 ore. Se plaseaza 2-3 picaturi de reagent oxidant proaspat pe o hârtie
de filtru, se recolteaza un fragment de colonie si se pune pe hârtia de filtru în acelasi loc. Reactia
este pozitiva daca apare o culoare albastru-rosiatica intensa în 30 secunde.
Reactia indolului: se efectueaza pasaje din colonii caracteristice pe bulionul cu triptofan; se
incubeaza la 44 °C timp de 24 ore si se adauga reactiv Kovacs 0,2-0,3 ml. Aparitia unei culori
rosietice la suprafata bulionului confirma productia de indol.
Se numara toate coloniile ce dau reactie negativa cu oxidaza ca fiind bacterii coliforme.
Se numara toate coloniile ce dau reactie negativa cu oxidaza si pozitiva cu indolul ca fiind
Escherichia coli.

B. Determinarea si numararea enterococilor intestinali (streptococi fecali)

Principiu: filtrarea probei de apa prin membrana filtranta, urmata de incubarea membranei
pe medii selective si de detectia si numararea coloniilor specifice.( SR EN ISO 7889-2/2002;
ATKINSON, 1971).
Mod de lucru
Dupa filtrarea a 100 ml, a 10 ml , sau a dilutiilor probei, se ridica membrana cu ajutorul
clapetei aparatului si a pensetei Incubarea membranei se face pe mediu Slanetz – Bartley la 36
C˚ , 44 h. Coloniile tipice sunt: roz, rosii si maron . Se continua incubarea dupa mutarea
membranei pe agar esculina-bila-azida la 44 C˚, 2 h; coloniile specifice, de culoare neagra,
sunt cele care se numara. Evidentierea Enterobacteriaceae cu preimbogatire (SR ISO 8523).

Tab.2 Valorile admise de Legea 458 si 311

Nr crt. Parametrul Unitatea de masura Valoarea admisa
/Valoarea CMA
1. Numar de colonii la 37▫C UFC /ml 20
2. Bacterii coliforme numar/100 ml 0
3. Escherichia coli (E. coli) numar/100 ml 0
4. Enterococi (Streptococi fecali) numar/100 ml 0
5. pH unitati de pH >= 6,5; <= 9,5
6. Nitrati (mg/l) 50
7. Nitriti (mg/l) 0,50
8. Amoniu (mg/l) 0,50
9. Zinc (µg/l) 5000
10. Fier (µg/l) 200
11. Cupru (µg/l) 0,1
12. Cadmiu (µg/l) 5,0
13. Plumb (µg/l) 10
14. Mangan (µg/l) 50
15. Sulfati (mg/l) 150
16. Duritate totala, (grade germane) 5
Concluzii
Creșterea necesarului de apa , prin utilizarea ei in industrie, agricultura, gospodarii, a condus
la degradarea calitatii apelor, degradare care se produce atât din punct de vedere fizic(vâscozitate,
culoare, densitate etc), chimic(pH, duritate) dar si bacteriologic. Exista o seria de surse de poluare
care au un impact deosebit de grav asupra florei si faunei acvatice însa vrem sa mentionam ca
industria este unul din factorii primordiali care a dus la aparitia unor volume imense de ape uzate cu
caracteristice fizico-chimice si biologice improprii si chiar nocive pentru flora, fauna si organismul
uman.
Rezultatele studiului vor fi esalonate in functie de realizarea cercetarii, in aceasta prima
etapa propunându-ne doar identificarea potentialelor surse de poluare si principalii poluanti ai
apelor. Am încercat sa evidentiem câteva metode specifice microbiologice care le vom folosi pentru
a evidentia gradul de contaminare cu microorganisme si ulterior intr-o alta etapa contaminarea cu
substante chimice.

5. BIBLIOGRAFIE

1. LACATUSU, R., Soil Science, 2, 1995, p. 28

2. PACYNA, J.M., Lead, Mercury, Cadmium and Arsenic in the Environment,
Ed.Hutchinson, Chichester, 1987
3. POPA MARIA, PhD thesis - Experimental results on heavy metal pollution, Department
of Chemistry and Chemical Engineering, Cluj –Napoca, 2003
4. POPA MARIA, Modern methods and techniques for determining the environmental
pollution with heavy metals -Analysis and case study in Zlatna Area, Publishing House of
Science book, Cluj Napoca, 2005;
5. POPA, M., JITARU, M., NICOLAU, M., FILIP, C., International Conference,
Environmental Education & Sustainable Development in South-Eastern Europe,
Chalkidiki, Greece, 2001;
6. POPA M.,INCZE, A., Science Report - 4th International Conference of PhD students,
Chemistry Sciences, Miskolc, Hungary, 2003, p.365.