ElW EBUGATIEJ,·

Manual pentru, c"asa a ~]JI_. 'i(!~! in.d'ustrialel ~ de matematica-fizid CII ~rOflII de ~lutrC!Jte rei ,imatematicl-electratehn:id ii teol i prulesional&
,J •

MINISTERUL EDUCATIEI ~I iNVATAM1NTUlUI

lln,g. NICULAE MIRA

Ing. CONSTANTIN

NEG"U$. profesor

INIDUSTRIALE
iNfR"ETINERiE SII , RE,PARATU
'\

Manual

psntru

elasa' a XII-a --lieee ind'ustriale ~i de matematjca-fiz~ca CIJ profil de electrorehntca (meseria el~ctrician de intreti.nere ~ir'ep~ra~ii)si scof profesionale

I.~ \Wl
'~

E01TURA

DIDACTIC" $1 Pt:DAGOGICA BUCURE§TI

Capltolul INSTALATII

11

ElECTRICE DE JOASA TENSIUNE DE LUMINA SI FORTA

A. INSTALATII

DE ILUMINAT

~I PRIZE

-.

1. Notiuni

de lumtnotehnlca

Luminotehnica este un domeniu al stiintei care se ocupa cu studiul iluminatului; acesta este deosebit de important in activitatea omului, Multa Heme omul si-a desfasurat activitatea numai la lumina naturala. Din dorinta de a-~i continua activitatea si pe durata in care lumina naturale era insuficienta sau in locurile fara lumina naturala, omul a descoperit si perfectionat in timp sursele de iluminat artificial. Incepind din a doua jumatate a secolului al Xl Xslea, au aparut sursele de lumina slectrice. care s-au perfectionat intr-atit, incit in prezent iluminatul artificial este practic in totalitate electric. Din studiile care s-au f acut, a rezultat ca iluminatul influenteaza direct cali tatea muncii depuse de om. Astfel, un ilurninat bun (corect dirnensionat, executat si intretinu t) contribuie la diminuarea oboselii (in special a ochilor) in timpul lucrului, ]a ridicarea calitatii produselor realizate, la marirea produotivitatii muncii, la diminuarea numarului de accidente de munca etc. Prin studii si cerce tari s-au stabilit conditiile concrete - cantitative si calitative - pe care trebuie sa le indeplineasca iluminatul pentru fiecare loc de munca. Aceste conditii (cuprinse in norme ~i standarde) au un caracter tehnicoeconomic ~i de aceea ele difera relativ mult de la tara la tara.

a. Natura luminii

Lumina reprezinta radiatiile electromagnet ice care au proprietatea de a impresiona retina ochiului. Experimental, s-a consta ta t ca aceste radiatii au lungimea de unda cuprinsa in intervalul 0,38 [.I. ••. 0,76 p.. Ele mai poarta denumirea de radiatii vizibile. Dad pe retina ochiului ajung radiatii de 0 singura lungime de unda , omul are senzatia de culoare, care depinde de lungimea de unda. Astfel, pentru A = 0,38 [.I., senzatia este de violet, pentru A = 0,76 [.I. - de rosu, pentru A - 0,556 [L - de galben-verzui etc. 0 astfel de lumina, in care sint radiatii de 0 singura. lungime de unda , se numeste lumina monocromatica. 3

I'

Din practica , s-a constatat ca ochiul omului nu percepe la fel radiatiile mo\' nocromatice, cu aceeasi putere de emiII 0.8 sie. Astfel, pentru lungimea de unda I\ 1.0 = 0,556 fJ. ochiul are cea mai mare II . 0,6 sensibilitate. Daca ochiul priveste si\ multan doua surse de aceeasi putere 0,4 . (ho), care emit radiatii luminoase, I una pe lungimea de unda 1.0 9i alta J ~I\ OJ III pe 0 lungime de unda oarecare A, pri\ -.._; ma dintre ele va aparea ochiului mai f./ i1 0:JiJ 51, 46 62 70 78 f;l! stralucitoare. Ca senza tia luminoasa Fig.!.!. Curba de varia tie cu II n;isa fie aceeasi, este necesar sa se mea de undii a sensibilitiitii relative mareasca puterea sursei a doua (care spectrale. . emite pe lungimea de unda A) de la Pt.o la h· Raportul PAn/h este subunitar si poarta numele de sensibilitate relativa spectrala:
v-" ~O

_J

V.I.

= p)'o.

pi,

(1.1)

In figura 1.1 este ara tat modul cum variaza V), cu lungimea de unda A. Deci, daca 0 sursa de lumina monocromatica emite pe lungimea de unda Ai cu pucerea Pu, ea provoaca ochiului aceeasi senza tie ca ~i 0 sursa ce emite pe lungimea de unda AD cu pute~ea ho: ( 1.2) unde V),; corespunde lungimii de undji )'i din figura 1.1. In acelasi tirnp, rezulta ca pentru toate radiatii le electromagnet ice cu lungimea de unda in afara domeniului (0,38 ... 0,76) fJ. sensibilitatea relativa spectrala este nula (V), = 0).

b. Marimi ~i unita~i fotometrice

• FluxuI Iuminos. Dad 0 sursa de lumina emite simultan radiatii luminoase pc mai multe lungimi de unda AI' "'"2: ... An cu puterile respectiv Pl',> h2 ",Pl ..., aceasta va crea 0 senzatie de aceeasi intensitate ! ca si pu terea
(1.3 )
i=l

minos. Unitatea

pe lungimea de unda 1.0' Puterea ~ poarta numele de flux lude masura este wattul luminos (WI). In fotornetrie, in sistemul international se utilizeaza 0 alta unitate de masura , lumenul (1m), care este de 680 de ori mai mica decit wattul luminos. De aceea fluxul Iuminos, exprimat in lumeni este dat de relatia : ernisa <l>
=

680

" b
i=1

V"AiP"A,

[1m].

( 1.4)

Dad puterea totala a sursei de lumina este P (sursa de lumina emite in afara de radiatii luminoase si alte radiatii electromagnetice, in special infrarosii), atunci randamentul sursei este:

~= ~ ~~~l].

(1.5)

Acesta are valori de 1,5-2,5% pentru sursele cu filament incandescent si 5-10% pentru sursele fluorescente. Mai des, in locul randamentu1ui se utilizeaza eficacitatea luminoasa care este data de raportul: e=

~[~~l

( 1.6)

Sursele cu filament incandescent au eficacitatea de 10-17 lm/W, iar_ cele fluorescente, de 34-701m/W. e Intensitatea luminoasa, Asa cum s-a aratat in capitolul 2 din manualul pentru c1asa a XI-a, sursele de lumina sint montate in corpuri de iluminat. Corpurile de iluminat nu au fluxulluminos uniform repartizat in toate directiile. Pentru a putea cunoaste aceasta distributie a fluxului luminos, s-a introdus notiunea de intensitate luminoasa (L,0)' Aceasta reprezinta marimea fluxului luminos pe 0 directie («, ~) in spatiu, pornind din. centrul sursei (sau corpului de iluminat). Matematic, aceasta se exprima prin raportul: I
0:",

~<D o=~-, ~Q

(1.7)

unde ~Q este un ungl1i solid foarte mic in jurul directiei («, ~) (fig. 1.2), iar ~<D este fluxul luminos cuprins in acest unghi solid. o directie in spa tiu este deterrninata prin doua unghiuri: unghiul ~ dintre un plan de referinta (XOZ 'in fig. l.2) ~i planul care confine directia si unghiul pc care aceasta il face cu verticala (OZ din fig. l.2) sistemului de referin ta.
(J,

vz
l.2. Miirimile

care intra 10 calculul liminoase.

inten.sitat ii

Fig. l.3. Reprezentarea grafica a unui unghi solid.

Fig. 1.'1. Miirimile care in calculul unui unghi:

intra solid.

Prin (fig. sfera solid

unghi solid se intelege 0 por tiune din spa.tiu, marginita de 0 suprafata conica 1.3). Maternatic, acesta este egal eu raportul dintre aria por tiunii decupate pe 6 de suprafata conica si patra.tul razei sferei. Suprafata decupata pe sfera de unghiul D (fig. 1.3) este caleta sferica cr. Deei unghiul solid se exprirna prin rclatiac ( 1.8)

si se mascara in steradiani. se poate aproxima cu aria are valoarea :

Cind unghiul solid este foar te mie (6.D), aria ealotei sferice bazei ealotei sferice care este un cere (6.Sn) si unghiul solid ( 1.9)

Atunci cind unghiul solid este foarte mie (6.D) si suprafata conica se spr ijina pe suprafata plana 6.5, inclinata eu unghiul e tara de suprafata 6.Sn (fig. 1.4), valoarea sa este data de relatia:

6.Sn = 6.5 cos e , ( 1. 10) J2 J2 Unghiul e dintre suprafetele 6.5 .~i 6.511 este acelasi cu unghiul dintre normalele ny si ng la aceste suprafete (normala ny la 6.Sn Sf) conrunda en axa nnghiulni solid). 6.B

Unitatea de masura a. intensita tii luminoase este candela (cd), care este echivalenta cu fluxul de un lumen cuprins intr-un unghi solid de un steradian. Dad dintr-un punct pe fiecare directie in spatiu s-ar lua cite un segment proportional cu intensitatea lumirioasa pe acea directie, extrernitatile acestor segmente vor forma 0 suprafata , Aceasta se numeste suprafata fotometrica, ar corpul cuprins in interiorul ei, corp fotometric. (fig .1.5) L~ cea mai mare parte dintre corpurile de iluminat suprafetele fotometrice sint suprafete de revolutie (obtinute prin rotatia unei curbe in jurul axei. corpului). De aceea, suprafata poate fi u~or reprezentata printr-o curb a , obtinuta prin intersectia acesteia cu un plan ce trece prin axa corpului de iluminat. Curba se numeste curba fotometrica (fig. 1.6) si reda (la scara) distributia intensitatii luminoase (deci si a fluxului -Cor pul de luminos) in jurul corpului de iluiLuminat minat, cind in acesta s-a montat 0 sursa- de lumina cu un flux luminos de 1 000 lumeni. Pentru aceste . Suprafata fotometrfcti situatii, in care suprafata fotornetrica este simetrica fata de toate planele care tree prin axa corpului de Axa corpului de iluminat, in exprirnarea intensita tii il urninat luminoase este suficient numai unFig. 1.5. Suprafata ~i corpul fotometric. ghiul «. Curba Iotometrica permite

r--'

/
Fig. 1.6. Curbd fotometrica. Fig. 1.7. Marimile care intra In calculul iluminarfi,

deterrninarea intensita tii luminoase a unui corp de iluminat pe 0 directie IX astfel: - se duce pe graficul curbei fotometrice, din centrul sistemului de axe, 0 directie ce face cu axa verticala unghiul IX cunoscut (fig. 1.6); - se deterrnina punctul de intersectie dintre curba Iotometrica si directia dusa : distanta de la centrul la acest punet este, la scara desenului, intensitatea luminoasa la'. Pentru a 0 afla usor, pe curb a Iotometrica se due curbe de egala intensitate luminoasa [izocandele ) suficient de apropiate (in cazul figurii 1.6, izocandelele sint duse din 50 in: 50 de candele) ; - intensitatea reala a corpului de iluminat pe directia IX(Ia) se calculeaza cu rela tia : (1.11) unde eDt este fluxul luminos al lampii cu care este echipat corpul de iluminat . • Iluminarea. Iluminarea este 0 masura a fluxului luminos care lurnineaza 0 suprafata. Se exprima prin raportul dintre fluxul luminos si aria pe care cade acesta (fig. 1.7): ~eD • E =--_. (1.12) Unitatea de masura este luxul * (Ix), care reprezinta fluxul luminos de 11m, raportat la 0 arie de 1 rn-. Cindfluxul luminos ~eD este trimis pe suprafa ta ~S de unul sau mai multe corpuri de iluminat (flux direct), iluminarea E este 0 iluminare directa , Cind ~eD este un flux reflectat de peretii si tavanul din incapere, iluminarea E este 0 iluminare reflectata, iar cind ~eD este
*
Pluralul este "luqi".
.

~S

i..,...-------------,---

Legatura ilumlnarii cu intensitatea luminoasa. Aceasta se obtine calculind iluminarea directa pe care Fig. 1.8. Legatura Iluminarfi cu intensitatea luo da 0 surs[, punc tiforma 0 (de exemminoasa pentru 0 sursa punctif'orrna. plu un corp de iluminat incandescent) in tr-un punct P (fig. 1.8). Se alege ill jurul punctului P 0 suprafata foarte mica, IlS. Aceasta este ilurninata de un flux IlQ trimis de sursa 0 in unghiul solid Iln, aflat sub 0 inclinare Ct. fata de axa sursei. Se mai u tilizeaza I" intensitatea distanta unghiul dintre Inotatiile: luminoasa pe di rec tia :;(, trirnisa (OP); de sursa catre punctul P;

e-

de la sursa la punctul

raza de lumina OP si nor mala (ng) Ia suprafata

IlS.

Deoarece suprafata IlS s-a ales foarte mica, toate punctele din aceasta vor avea aceeasi iluminare. Deci iluminareain punctul P, dupa r elatia (1.21) este Ep = 1l(J)/IlS. Utilizind relatiile (1.7), (1.9), (1..10) si notatiile de mai sus, rezulta: I alln Ep = -Il-S-

= IlS

Ia

-1-2 -

IlSn

= -...',S-

I C.l

IlS cos ---=--1-2--

I rxcos 12

(1. 13)

Pentru cazul particular in care Ct. = e (axa corpului de iluminat este perpendiculara pe pla nul in care se afla punctul P), relatia (1.13) se scrie: Ep =- _I" cos Ct. _::__ __ 12

I" cos3 Ct.

h"

( 1.14)

unde h este distarrta de la corpul de iluminat Ia planul punctului P (fig. 1.8). I" se va determina folosind curba fotometr ica si rela.tia (1.11). Daca sursa de lumina este liniara (de exemplu un corp de iluminat fluorescent), relatia dintre iluminarea in punctul P (fig. 1.9) si intensitatea luminoasa este:

Fig.

1.9. Legatura Huminarii cu intensitatea minoasa pentru 0 sursa Iiniara,

lu-

Ep

i,»
a2

2Ct.

+ sin
41L

2Ct.

+ h2

( 1.15)

Relatia (1.15) se utilizeaza numai pentru pozi tia par ticulara a punctului P desenata in figura 1.9. Punctul P trebuie sa se afle intr-un plan orizontal H si pe dreapta care rezulta din intersectia planului H cu un plan vertical V, dus prin tr-unul din capetele sursei (capatul A in fig. 1.9). Notatiilc Iolosite au urrnatoarele sernnifica.tii : h este distan ta de la sursa AB la planul orizontal H (It = AA'); a - distanta dintre P ~i A'; tg _':_(din rr iunghiul dreptunghic APA') II jata intensitatea Iuminoasa (Ie) catre punctul P; l t. - lungimea corpului de iluminat AB;
to

= arc

este unghiul

dupa care este diri-

o.

= arc

tg

se vede din punctul P sursa de lumina. In cazul real, punctul P se ana. intr-una din pozititle desenate in figura 1.10. In prima situatie (figurile 1.10, al, si 1.10, bl), ilurninarea in P se determina ca fiind diferen ta dintre iluminar ile date de sursele ipotetice M B = 11 ~i MA = 12; EP = hh

\a2

+ ha

lL

(din

triunghiul

dreptunghic

APB)

este

unghiul

sub

care

a"

+ h2

(2"'1 + sin 2"'1_ 2"'2 + sin 20':2).

41L 41L

(1.'16)

Iv)

I,

lA' <>-- __

I, AB

U(N'
I

12 A'(A'
11

a
p

BfB ?

it

I,

elL

~ 'I

lJ

lz

-I

"

AfA'}
I

NfN'} a P

BfB'}

H)

I
(V)
Fig.

[fH /

b,
1.10. Pozttiile reale ale punctului P in raport cu sursa Iiniara ; at> a2 vederi in spatiu; b1• b2 - vederi in plan.

unde

€,

a, h, l au semnificat iile cunoscute,

iar

"1

si

"2

sint: (1. 17)

fiind

In a doua situatie (figurile I.lO, a2 si 1. LO, b2), iluminarea in P se determina suma dintre ilurninarile date de sursele ipoteticeNB = 11 si NA = 12; , . Ep = Ieh a2

ea

+ h2,'

'I

i(2&1 + sin 2"1

41L

+ 20: +
2

sin 20:2

41L

( US}

unde, s, a, h si IL isi pastreaza semnificatiile si '" si <Xc. se deterrnina cu relati ile (1.17). In figura L 10, b sint aratate aceleasi pozi tii ale '[lUnctului P in rapor t cu corpul de iluminat, desenate insa in plan. Trebuie observat ca numai marirnile a, 11>12 si h'se' vad in adevarata marime, celelalte trebuie calculate cu relatiile corespunzatoare. I1uminarea directa medie(Emed}. Fluxul luminos trim is de 0 sur sa 0 (fig. L II) ,Pe o suprafata intinsil S nu este uniform distri buit , Snprafata S se imparte in n suprafe te egale /::;,.S= Sin. Cu cit n umar ul n se alege mai mare, cu at it calculul va fi rnai exact, deoarece suprafetele /::;,.S vor fi at it de mid incit pe fiecare din ele se poate aprecia ca fluxul cade uniform. Fluxul pe 0 astfel de suprafata va fi:
/::;,.<Pi = Ei

/::;,.S, /::;,.S. Fhrxul total

(1.19) trim is

unde Ei este iluminarea pe suprafa ta 5 va fi:

calculata

in cent rul Pi ai suprafetei

;,

<D
Inlocuind pe /::;,.S Sjn si Iluxul eu

b
i~l

/::;,.!Jli=

~
i~l

E,6S. E"",lS rezult a :

(L20}

<I> cu produsul
n

EmeriS

i~l

S E,n

.-

i=.l ---,

Ei n

" I,E;
i~l

(I.2!~

ri

Fig.

I. II.

Calculul Iluminar ii dirccte o suprafara Intinsa.

medii

pe

10

Deci , iluminarea di recta medie pe 0 suprafata intinsa, 5 este media ar itrrietica a iluminarilor calculate In centrele unor suprafete egale. Pentru calculele practice ale ilurniriar ii directe medii, se vor folosi relat iile (1.13), (1.14). (1.16) si (1.18), in care termenul din dreapta se va inmulti cu un coeficient /:; [coeficientul de depreciere ). Valorile coeficierrtului de depreciere sint indicate in Normativul FE 136 (acestea indica faptul ca ihiminarea scade din cauza dcgajarilor de praf din lncapere?i scaderi i fluxului luminos 301 surselor de lumina in timp datorita imbMrinirii). Iluminarea ref'lectata medie. Fluxul luminos (<1lcl 301corpurilor de iluminat dintr-o tncapere se irnparte in doua parti (fig. 1.12): <Dd - fluxul ce este trimis direct pe planul ce Fig 1.12. Distributia fluxului trebuie iluminat si pe care se desfasoara 0 actiminos intr-o Incapere. vitate utila (numit plan util); <1lr- fluxul ce este trimis initial pe peretii si tavanul indl.perii.

II
J

lu-

Fluxul <1lr va fi reflectat de peretii si tavanul incaperii in propor tie Pm <1lr, unde Pm este coeficieniul mediu de reflexie 301peretilor ~i tavanului. Acest flux Pm <1lrretrimis in incaperc este dirijat astfel : 0 parte pe planul util : y(pm<1lr); - restul, adica (1 -Y) pm <Dr din nou peretii si tavanul incaperii. Prin y s-a notat proportia din fluxul reflectat de peretii ~i tavanul lncil.perii care ajunge pe planul uti!. Fluxul (1- y)pm<Dr va urrna acelasi drum ca:;;i fluxul <1lr, a~acumrezulta din tabelul 1.1. Pe planul util va ajunge fluxul <DR:

TAl1ELUL Caleulul f1uxului ee determini componenta rerJectati pe planu) util

1.1

.. Flux ce ajunge pe planul -util

J
~

Flux retlecte t doe pereti si tavan

Flux ce cade pe perethi tavau

.Flux absorbit de per eli ~i la van'

..--YPm <l>r
,

pm<1>r

..----

----.. .

. (1 - Y) pm<Dr-....._.
22

<Dr -------.

I
(1 - pm) tl>r Pm(l-pm}(l-y)<Dr . p;;'(1- Pm)p - y)2<Ilr ;

2 ;--(l-y)p;.q>r~, y)pm<Dr (1 - y)2p~'<l>r~ y( 1- y)-p~.<1)r .

((1 -

(1 - Y) Pmg>r~ (1y)\:l~I<1>r

Q'

.
y(l• y)II-1p~ltI>r';--.: (1 - y}n-Ip::'-l(I~I' (1 - y)"-1 p:;' <1>rll" ~ • ~1y)np~(l.Jr

fl:~-I(1-Pm}(1-y)"-1<I)r

..

· ·
(1.22)

+),(1

_1)'I-lp~<Dr

+ ...= __

Y,,-,Pc.:m:.:.<1>_r 1 - Pm(1 - y)

11

1nlocuind

fluxul

<Dr cu:

e,

<1>c -

<1>a

e,

(1-

<1>a)

lDc

=~ <Dc=

;.:.'1. ·I)N" <D1,

(1.23)

unde cu ~ s-a notat difererita din paranteza, cu ,1 - coeficientnl de depreciere al fluxului din incapere, cu "1) - randamentul cor pulu i de ilurninat , cu N - numarul de corpuri de ilurninat din Incapere , CU n - numanul de lampi cu care se echipeaza un corp de iluminat ~i CU <1>1 - fluxul Iuminos al u nei lampi ~i inlocuind (1.23) in (1.22) si irnpar ti nd la aria planului uti I (S), rezulta iluminarea reflectata medie :

.lYr:m~nNnlDl
[l - pm(1 Pentru Pm si y se pot ut iliza relariile : y)]Sa

(L24}

(U5) un de Pp 9i PI sint coeficien tii de reflexie ariile: -pentru pereti 9i respectiv tavan, iar Sp si S

(1.26)
unde Sa, Sp 9i St sint ar iile deja cunoscute. Pentru calculul lui ~, fluxul direct <1>a se dercrmina <1>a unde Emcd ararat in csre iluminarea directa paragraful anterior.

CU

relatia : ( 1.27)

EmedSa, ut il , care se calculcaza

rnedie pe planul

asa cum

s-a

c. Calculul fotometric

al instalatfilor

de iluminat

interior

Acesta se poate referi la dimensionarea instala tiei de iluminat sau la uerificarea instalatiei de ilurninat. Dimensioriarea presupune determinarea Iluxului necesar unei instalatii de ilumiria t astfel ca aceasta sa realizeze un ariumit nivel de iluminare pe pla.n ul u til , in tirnp ce verificarea consta in calculul iluminarii medii pe care 0 poate realiza instalatia pe planul u t il si compararea acesteia cu valoarea recomandata de norrne. Cele mai utilizate rnetode sint : - pentru dimensionare: metoda factorului de utilieare ; - peritru verificare: metoda punct cu punct . • Metoda factorului de utilizare. Fluxul necesar unei. instalatii de ilumina t se determi na cu relatia Em Sa 'Vnec=---- , n
11",

(U8}

unde: Em este iluminarea medie ce trebuie realizata pe planul util; Sa aria planului util; u factorul de utilizare al instala.tiei de iluminat. Pentru 0 incaper e a carei destina tie si geometrie se cunosc, Em si Sa se pot afla cu u surin ta. Pentru valoarea lui u, se Iolosesc tabele din care acosta se deterrnina in func tie de urmatoarele caracteristici iotometrice si geometrice: - tipul corpului de iluminat, care hctarasre tabelul din care se determina valoarea factorului de utilizare *;

* 12

Se vor utijiza

Cataloagcle

de corpuri

de iluminat,

Ieaza -

coeficientii

de reflexie

pp ~i PI, care depind" de zugravcala prin indicele

pereti lor si tavanului se calcu-

geometria incaperii, cu rei a tia :

care este apreciata

de local i. Acesta

i=---h(a unde:

ab

+ b)

(1.29)

a este lungimea
b It latimea distauta

incaperi i : Incaperii de la planul

0

corpurilor

de iluminat

la planul metoda

uti\. factorului de utilizare fati!.

Pentru a dimensiona este necesar sa se treaca

instalatie de iluminat prin prin urrnatoarele etape:

- se alege nivelul de iluminare necesar pe planul uti I si inal timca acestuia de pardoseala hu (tintnd seama de recornandarile din Normatiuul PE-136); se stabilesc coeficientii de reflexie pen tr n pere ti si tavan;

- se alege tipul corpului de iluminat si inaltimea de amplasare fata de plafon ha' Corpurile de iluminat 'lor trebui astfel arnplasate, incH distanta de la corp la pardoscala sa fie mai mare de 2,5 m (Iacexceptie numai corpurile de iluminat din locuin te si corpurile fixate pe pereti}: din se calculeaza indicele localului cu relatia factorului (1.28). larnpii (deci puterea Iampii) (1.28); de utilizare - se deterrnina (interpolind) valoarea cataloagele corpurilor de iluminat;

u, utilizind

datele

data cunoscut fluxul necesar, se deterrnina fluxul ce trebuie montata in tr-unul din corpuri , cu relatia :

se afla

fluxul

necesar

cu rela.tia

(1.30)
unde n este nurnarul de lampi cu care sc echipeaza corpul de iluminat si N numarul corlluri ce se alege peutru. a forma iu'OtalaV.. . a Se poate proceda si invers, determinind nurnarul N de corpuri ce trebuie com puna instalatia daca se alege lampa cu care se echipeaza corpul (se alege <Dd: N= de sa

<Dn.,c
n<Di

( 1.30')

Numarul N rezultat din caleul se rotunjeste pina la 0 valoare ce trebuie sa convina, astfel ca instalatia sa se poata amplasa si metric si uniform pe plafon. Cind acest lucru nu este posibil, se modifica n sau <1>1 (sau ambele), ptna se obti ne 0 solu tie avan tajoasa . • Metoda punct eu punet consta in a determina ilurninarea medie pe planul util: (UI) Em,d 9i Ru sint ilumi nari le medii, directa si reflectata, Pentru acestea se 'lor folosi rela tiile (1.21) si (1.24). Este necesara o b serva tia di. in rela tia (1.21) iluminarea E; trebuie sa fie iluminarea direct a in punetul i, data de toate eorpurile de iluminat din incapere (care se obtine prin insumarea ilumin arilor date de fiecare dintre corpurile de iluminat). o instalatie de iluminat seapreciaza ea este buna, dad. valoarea Em este egala sau mai mare (in limita a 10 %) decit valoarea recornandata pentru activitatea ce se desfasoara in incapcre si daca uniformitatea ilumiriar ii pe pia nul util este mai mare de 0,65. Uniformitatea iluminar ii este exprimata prin coeficientul de uniformitaie: unde
Cu

Emin Em

~ 0,65

(1.32)

unde

Emi"

este

ilurninarea

minima

ce se realizeaza

pe planul

uti!".

13

d. Arnplasarea corpurilor de iluminat

Nu exista norme care sa fixeze un mod obligatoriu de amplasare a corpurilor de iluminat. In cele ce urmeaza se vor indica numai citeva reguli simple de amplasare a corpurilor de iluminat, acceptate in tehnica ilumina tului : - amplasarea simetrica (fig. 1.13) se adopta cind numarul de corpuri de iluminat este mare, arhitectura plafonului permite aceasta si cind suprafata ferestrelor este sub 30% din suprafata peretelui pe care acestea se gasesc. Distanta dintre corpurile de iluminat este dubla fata de distanta dintre ultimul rind de corpuri de iluminat si perete (pe ambele directii}: - amplasarea asimetrica (fig. 1.14) se adopta cind unul din pereti este mult vitrat. Asimetria va fi nurnai pe 0 directie : tot cimpul de corpuri de iluminat se apropie de peretele vitrat, astfel ca distanta dintre acesta si primul sir de corpuri de iluminat sa nu fie mai mare de 0,8-1 m. Daca incaperea are doi pereti perpendiculari mult vitrati, asimetria se va extinde pe ambele directii :

r.-f.-._.+---+---+--iii i 0--+----+---+---+.- '" j iii '-'+--~-+--'-+---+''_I'"

!
!
!

t::J

t::J

t::J

Ift::J

b
Fig.

2b

2b

2b

1b
I

1. 13. Amplasarea

simetr'ica a corpurilor de iluminat.

Fig.

1.14. Amplasarea asimetrica corpurilor de iluminat.

_.

,
\

I I
'I
-_.

d;
c::,
1

EO

'"
0

I'
v

I
b

b
"

( 3- 5 J Fig.

1
f'luo-

Fig. riIor

1.15. Amplasarea corpude iIuminat fiuorescente in incaperiIe de lucru.

1.16. Amplasarea corpurilor de iluminat rescente pe culoare.

14

- amplasarea corpurilor de iluminat fluorescente: - in inca peri le de lucru se amplaseaza de regula, cu axa longitudinala paralela cu peretele vitrat (fig. 1.15); - pe culoare se amplaseaza cu axa longitudinala perpendiculara pe axa acestora (fig. l. 16).

2. intocmirea

schemelor ~i planurilor lnstalatltlor de iluminat ~i prize*

a. Clasificare

Instala tiile electrice pen tru ilumina t din tr-o cladire se clasifica astfel: - instalatia electrica pentru iluminat normal, care serveste pentru alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat care asigura desfasurarea activitatii normale in cladire : - instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta, care serveste pentru alimentarea cu energie electrica a unor corpuri de iluminat in cazul defectarii instalatiei electrice pentru iluminatul normal. Iluminatul de siguranta, la rindul lui, po ate fi: - pentru continuarea lucrului, care se prevede in incaperile unde functioneaza receptoare electrice de categorie zero (de exemplu sali de operatii, de reanimare, studiouri de radio, de televiziune etc.); - pentru euacuarea personalului din cl;idire, care se prevede in incaperile si pe caile de circulatie din cladire cind in si pe acestea se afla mai mult de 50 de persoane simultan (se prevedc practic in toatc cladirile industriale !?i social-administrative); - contra panicii, care se prevede in incaperile cu aglomerari mari de de persoane: peste 400 persoane (de exemplu in salile de teatru, cinematograf etc.) ; - pentru circulaiie, care. se prevede in incaperile cu aglomerari de persoane si cu multe obstacole pe caile de evacuare (de exemplu in marile magazine comerciale, hale industriale etc.); - pentru veghe, care se prevede in incaperile in care pe timpul noptii se ef'ectueaza serviciul de supraveghere (de exemplu, in dormitoare din crese, camere de bolnavi etc.); - pentru marc area hidrantilor, care se prevede pentru a permite identificarea usoara a pozitiei hidrantilor pe timpul noptii : - de pazii, care se prevede in cladiri sau in incintele acestora, pentru a le asigura mai u~or securitatea.·
b. Condi~ii pentru alimentarea corpurilor de iluminat ,i prizelor

Alimentarea corpurilor de iluminat si prizelor se face prin circuite electrice de la tablourile secundare de lumina. Pentru formarea circuitelor electrice, trebuie respect ate prevederile normativului 1-7-78 (privind proiectarea
,.. Este necesar sa se revada cunostirrtele Invatate in manualul de c1asa a XI-a.

15

, 1;'i executarea instala,~iilor electrice la eOnsilmaiJori, cu tensiurii pinti la 1000 V). Cele mai ~mpor-tan tee din tr e acestea sint: - corpurile de iluminat sint receptoare rnonojaza te care 5e leaga, Ia ,0 conducta, de faza, dupa ce-it; prealabil accasta a trecu t prin iutrerup tor ~i 1? c<:inductil. de 'nul de lncru. Par tea rnetalica a corpului ~cleilumina t se l(;a~a la condncta de nul de proteetie nurnai 111cazurile ih care corpul de ilurninat S8 nrouteazii 1", rnaiputin de 2 ill de la pa'l'do~e,\la san se rnonteazii in ir-o indrpere cu pericole de electr ocutare : - corpurile de iluminatfluorescenfc lie mon teaza nnmaj en condensa toare pentrn arneliorarea factorului de pu.ter e, astfel ca montajul sa aiba factorul de putero e0S If -=- 0,95; . ._ corpnrile de iluminat si prizclc electr-ice nil Be 111011teaza pc matet;iale combustiliile: - clispozjtiveIe de pril1dete a eorpurilor de ilurninat se vor proied:a ~i executa astfel lJlcit sa rezistn Ia de 5 ori gren~atea ccrpului de iluminat, elar Gel putin il. 10 kgf (100 N). Nu este admis ca ~9spcndare.a corpurilor de- ilumina l: s~ se fad. de oonductele clitdrice de alimen tare; _. in treruptoarele fleD tr u action'area corpurilor de ilumina t se monteaza pe pereti la 1,5 m de Ia pardoseala ~i la 0,8 m de clemente sail instalatii metalice aflate in contact direct cu solul (tevi pentru apt rece , pen tru inc'ilzire etc.); - prizele electr'ice se rnonteaza : - 1~ 1,5 III de Ia pardoseala In camerele l)cntru copii din crese, gl'.i:idinite, spitale ~i camine ; la 2,0 m d.~ la pardoseala in clasele din ~c:oli; - la 0,1 ill de la pardoseala in loouintc, inst ittrti], cl~did socialadrnmistrativo ; -- la i:na.1timea necesara din. punct dtr vedcre Iunctional in indushie, in Iaboratoarele din iNva\'amint, cercetare etc. ; -- in. pardoseala, in incaperile cu 5upraiet,e marl ~i undc este .rrecesara racordarea unui numar marc de recep tcare (in atelierele de proiectaro, in industrie). 1:n aceste casuri 50 prevad obligat0rlu prize cugradul normal de protectie IF 5.4 ""~irezistente la lovituri mecanice: - prizele se pre~'a,d obligatoriu cu contact de proteetie (ee se va lega Ia conducta de nul de protecfie) ill incaperile en pardoseala hflIl;i. conducatoarede clectricita te ; -- cind se-monteaea. pe acelasi pe:rete mai rmilte apar ate elech,ice-, ordinea de asez ar e a lor de sus in jos este : .._ hltrerul)toare, comu ta toare, bu toane pen tru lumina; - bu toane pentru sonerii ; - prize pentru lumina : --- "prize pentru telef oane, antena colectiva, difuzoare ; - to grupuril-e sanitsre prevazute numai eu laveare , Hc·pot menta nurnai il1tremptoar'e $i prize speciale pentru racorda t masina electrica.de barhi~rit. Nuse lnontea>"a prize electrice obisnuite : - 'in grupuri~e sanitarecu du~, baie etc. nil i>ernon tep_za nir i un tel de aparat electric. De asemenea nu se prevad circrrite electrice cu alta destina.t,ie ~i doze; - corpurile de ilurninat se aliinen.teaza in paralel JW circuite electrioc. Fe ,\:111 astlel de circuit monotaZ'~t se pot menta pina la 30 de corpnri de

Vezi capitolul

6.

iluminat, dar care nu d.epi1~easc,<1. V4ierca d~ 3 k\V. Pe un circuit trifaza t so poi: mon ta piri;:i la 30 de corpuri de iluminat pe fa22i, (lor tare sa nu deprL~easc5.- puterea total:, de'S kvV. in locnin \G, pe un cirerrit se pgt menta pina: 1al2 corpuri de ilumina.t, dar care sa nu depaseascapu toroa [Ie 1 000 W, h. spa tiil_c comune din claclidle de 1ocuir , pc un circurtse pot manta 15 COTpUJ] de ilumina t cu puterea plnrt la 1000 \V, in practica, circuitele de Iuininarm se incarca p1l1.a 1a puterea ma,ximtt. Pe u n circuit se prevad corpurile de iluminat din 2-3 incaperi alaturato. Dad, 111ca.perea este f oarte importantfl ca destinatie (cum siut clasele, laboratoarele din scoli etc.) coqmril€ de il U In in a t a in, ca sa scarii sin t alimcata te 1:1 n clrctr! t separa t (de r,eg-uEt aeesta face parte din ilumina tul de, sigurantA), ca si corpurile de ilurnina t de pc: culoarele principale din cladi.re (rnai ales- a tunci dud pe aceste culoare se afli'i. /li tablourile electrice) : - prizele electrice se alimcnteaza pe circui te separa te de cele pcn Iru corpurile de i.lurnina t. Pe LIn circni t de prjz;5. se pot rnonta pln-.l._ Ia 15 j!)I'!ze s-imple sau dl1ble 1-ncladirile social-(l_dmipislHti.v~ $i opt 111 Iecuintc. Putcrea de ciilrul pccntru un asttel de circuit este de 800 \IV, Dil,Ca. se cuncaste purerea rcceptorulu i racordat 13:p_riz,a (cum cste G0:zn1 to indnstrie sau in laboratoareIe d~n rnvatatllint), aceasta Sf: ia in calcnl, in locuintc, })uterea maxim'~l la care se poate utiJill:acircui_tul de priz<1, fara a-J dcteriora, este de 2000 \V. Pentru receptoarele cu putere mai mare (cum SlJ;l.t sobele, plitele ~i boilerele electrice) trebnio prcvZ:tzu te circuite separa te (mouo- sau tri£a?::=JA.e) ; - intr-un tub de pJ'oteC\le se introduc numai cOHciuckJe ce aTJart_lil unni srngur circuit.

sa

de iluminat din accasta so :I)f(cv;).d pc un singur circuit. De asernenea. corpurile

v~

c. EtapeJe

·int:ocmir-ji schemelor de- Hurninat

_~i planurilor si pnize

instaJatiilo-r-

Cunoscind pr ovederile de mai sus pen tr u intocrnrrea scheraelor rilor instalatiei de ilumlnat.xi prize, se procedeaza astfcl:

~i planu-

• Pe planul de arhiteetura
corpurile

at constructiei

(fig. 1.17) se amplaseaza :

de ihirnina.t (cele fluorescente la scars planului) j'Dtrernr)toare1e de a.ct-ionare ate acestora ~i prizele (indicindu-se dadl sint cu sau f5.1'8. contact de pro tee ti_e, si.IJ11)1-ean duhle ). s 10 rigura 1.17 se cia ca exernplu planul de par ter al nnui rnic institut de proiectare. Se va ccfrsidera d:i acesta este format din subsol, parter $1 C101.1~1 etaje. Fiesare incapere de la parter a lost nurneretata si i s-a indicat desfinatia. Nirmarul de corpuri de ihrrninat , tipul corpului, sursa (sursele) cu care se ecnipeaza, inaltirnea de rnontare, in trcruptotul 91 circuitul electric Ifl care se racordeaza sint indicate pentru IiecareIncapere in parte .astfel :

tipul corpului

puterea

HimjiJii (sau

!lmnarul de

de i1uminat
COT'-

ouri de ihaminat \ _ fig, 1.17) numarul circuitului electric

nurnarul de' lid"mpi, pn terea ~i culoarea ia fluon:sr:cnt)

itlal time a de rnon-

ta] de 'la p"'rd~se~hl

umnsrul in treruptorului care le ac,

'Foneaza

17

r
teo

'"' <3 "'_ ~ c, '" c'S

L_

w
~'j

Cl> c.,

1
.<::J

t
It: li'\.Iia

~I
.

,co

-r:,i

'lu Si:;
<0

l~ r.,

-r

.-Q

-cs ,

.0'«>
0"

.1

__,

0:;.0 ~o

.o,?

I
.t:)

<:::>

"'-

'"

I,__
'-'

'" ~ «:

is

'Q_

~1

x-

X~

<:>

""l:

f'

c,

• Se stahilesc grupele de corpuri de ilumina t care var fi alimen.tate pc acolasi circuit. Asem~in5.iJor se FFoddcaza en prizele electrice, Cu aceste date se intocmests schema secundara a tahloului electric de nivel. ' In exemplul dat s-a .intocmit Selle-ma tabloniui de lumina parter TLP (fig .. 1. .1'8). Se poate obscrva circuitul ? (e7) asi:guri); alimen iarea celor ~ase corpuri de iruminat F lA(;-240/'2 din incapereu Po1 (biroH ide proiectare). Puterea circui tului este de 600 W '" si actionarea 5C f~ace d€ 1a Jntr~rupt()TUl dublu 7. In mod asemana tor, pot Ii urmari te si celel;:t1te circuite. Prizele din inca.perile Po1 .. ' Po6 se aHa pe ci:rcllitu19 (C9), ia:r celelalte pe cireuitul 10 ~C10). In tablon s-a prevazu t si un, circui t de reZen~~l (C 17) ell pn ter'ea de 840 \V. Cele 77 circuite au fost, distribuite pe cele tr ei faze (J?, S ~i T), astfel inc-it puterea pe f iecare sa fie aproximativ acccasi si tabloul J"LP sa poata fi considerat tn calcul ca, un receptor trifaza t echilibrat. Pnterea -instalata a taljloului estc de 7,9 k\V. Factorul de putere poate fi considerat cos (9 == 0,95,' deoarece corpurile de iluminat [luorcscente pr edornina. . Ca iluminat desiguranta s-a -PLeVa,z,ut nurnai ilurninat pentru avacuarea din cBidire, Corpurile de iluminat sirrt aplice din aminoplast oblice (AAO), ell becuri de 40 \V. Sin t amplasatc astfel lflCHsa marcheze u~or calea de evacuate din cladire (in casa scarii ~i la, iesireadin cladire). Toate aceste corJ!lm:i sint pc un singur circnit ~i Slut actioria.te de la intreruptorul 74. IntretU!Htoml este manevrat de perSQnalul de Jllg,rijire Ia lasarea intunGricului~i corpurile de ilnmina t VOT sta aprinse cit timp e-xjsti personal in dadire.

ca

'_IlL (R,S,I ) 'rl-. LFi 25./!,_A AFYZx?,5 mlr/i IN) 5

TN'

)I
.

f! 159 I

fa
'r-J-.

circuit receo:
=r-; v

111'. [I

fir,

p,IV

R W

S VI

T. Ii;

Desifna!iq

~LFi 15/!' A AH2"!,5 mmflp YIS I~ . ~/ "A...-I-.U,ZJ1!,;!AFv2>:25mmPfI,PYIS

7' '.'

set
U!

600 '
800

500

Po! Biro/J prClieclo~e BOO /1)2 Daclilogrole

C2

'-

,./
/

r" LH25/I,A AFYb25mm7[P'I75 I 1 ,,,-+.JFj5/;.11. AFY}l:}.:Vmm'f!PYJS X ~.':e7

"

r ir;;!.'3
I'
.

iI

[3

sci
6[! SCI

BOD
i2DD 360 .,

BOD

f/3~FiZ515A AFY2x2,5mril'/PYI5 A Hb2,5 mml;JP'IIE

Po] p I,

Contab/li/afe stooo prolectare

)( [I,
[5

I ~LF/25/fA

.'

f20D 360

Pa5AJetie/l machete PIlE

tutoar

ce
[7
C8

au
J[1 BCI liP

709
180 180 :

700

ffllJJiifet
Po~£diiif!
Po9 Ease sciirii

H
iJ;
II

II

.'r::>
-J_

'./"

.LFl?5//,f.· J; FV2~2,5mml;JPvr5,./ ;. l'.:B '/ :~

=-'--

820

B20

ti :5§{niSI!5J. AFY2x!,mm'fFYz5mm
.....+-.

LFi2S/lbA AP'Y2-4mm~FYlS mm
" /PYI8 f?Y78

~i~ ,R;:l?v~OI'
PpL.J'o5

PolO S{!Cf'etcr,;'ol

y.

[9
'[10

80G

800

iI

9P

800, 800

P07) PoB, PolO___.Po12

.....+-.~{j' .'F-'
_____

CI7 RezerviJ B4D BW ,Rezer:vD IP25A . ~S>lAFYI,~10rJlml.FYSfTIm2' Eotoono de 7900 2620 262[) 2650 (;/imN!! or e _._._._.~ 0, ". lPYJ2
--J-

25 -

iosi-D,95

Pi = /Igew
Fig.
J_ 18. Schclna

secundllrii.

a tabloului

de lumina

(parter)

TI.l?

• In calculul J.daugi!. si pnterca. ~a de 65 W.

puterii, in caw! lii.I'Hpilor, f~uorescente, la puterea flOBlina:_lll.. _a'ce;tom se a balastnlui can: este de 10 W pe';Itru I{,mplle de 20 'it 40 "\\1 ';'1 1.) ~', pen.tru

19

I
{

_; -0

ii;

~o

L_

0..

co

ex

.~
1.1':-

~·1~·
e-, ",-,'

">

-+-~.i

".:I~
~

~""

L,

OJ -C u

'"
o

~~

~~ ~
C~

'" ~ ~

" '"

-~1~ P
COo;
~ r'\,j-

'.s:. ~l"~
'"
Q'-'

"
(:;

/
/

"
~

:g
L:!"

ea

'" '" ~-

t
~'" t:;:i
l)

'" ~ ~ ~ w
0 Q

i',
X e.,

"
'\

i"
-.__

-->

'" It,

~L
._,

r'
--- __

",,;!
Q_

<.3-

J
r, '"
l~ "5.[-

" ,':
v
c, Q.

Q)

'" ~, , i5
:>

4:'-'
<0

t:ii

_~

......_.

~"

"i>

\ \

<i'

\, :K

~IE a' 0
,J

-o

~1 M-"
::!'"

J,
;"

","u

I.I

'"

I.n m<bd asemanator se intocmcsc schemcle secundare si pentru celelal te tablouri de lumins din cljidire. In exernplul ales acestea Slut tablf)uri'le de lumina de la subsol (TLS), etajul1 (ILl) ~i etajul 2 (TL2) . • Dups intccmirea schernelor secundare ,de distributiese stabileste schema ge.n~:r;ala. e distributie pentru Iluminat si prize. Pentru exernplificare, d in figura 1.19 este aratata 0 astfel de s<)lema pen.tru constructia aleasa. in figllra -1, 19, aeste indicata schema generaEi de principin din care rezulta pozitia 111 cla(bre a taHoQrilo1" secundare. a tabloului gener'al (TGL) 91 a coiretulu) la bransament (C B) pe verticala cladirii ~i modul CUm se face alimentarea acestora ; de la cofret Ia TeI prinh-o- coi:9al)a generali -,?i de la TGL Ia tablourile secundar e pr ih coloane individuale. Schema aleasa este L schema de distributie radialii simpla, In figura '1.19, b S8 arata schema TGo din care j·eiulti1: destinatia coloanelor, puterea instalata pe fict.are coloana ~i madill cum ace.;tsta este rcpartizata pe cele~ hei faze, putsrea instalata pe coloana generaEi ~i repartizarea ei pc :faze, cil ~i <lJJaratcJ;e ce sc prevad pe TGL -\,1in cofrerul de br ansamsnt. • Se trece. apoi la transpunerea in planuri a schemelor elaborate, Pe accleasi planuri pc care s-au iarnplasa t corpurile de ililminat, in trerup toarele si prizele, se arnplaseaza tablourile electrice, se traseaza circuitele ~i coloanele electrice. ,Circuitele electtice se pot dnce: - aparent pe elernentele de constructie (fjg. 1.20). Tr aseele acesrora urrnaresc elementele de constructie (pereti, tavan, grinzi, stilpi.) iar dozel« se pre"ad ln Iccurile -in care este necesara tragetea sat! rarnificarea conductelor electrice : ---ingrop,,[ in clerncntele tie constructie (,fig. k2-t), jn placa plafonul ui (sau peste ace asta in pardoseala nivelului superior), -111 pereti S(1U- in pardo-

De fa doze [JZ

Pig,

-1.22.. Detail-ill

dozei' ])1

seals _ In acest caz uu ~email~re--v~ddozepefiQcarecircuTitinparle..ci dMC cMwurM pentrn 111aimulte eircuite. Deaceea, inainte 'de tr asarea propriuzisa a circuitelor >learnplaseazs; acestc d0ze (no tale cvi.D'l ... D5 :in figura 1.21). Pozitia lor se alfJ>ge ln a~a tel, incH disrarrta dinire ele ~i de la dozri la corpu1 de iluminat san priz:a sa lie de 6---9 m. Pe trassul, ales, tubnl d(: protectie trebuie sa nu Hidi mai. rnul t de trei coturiIa 90°, pcntru "a perrnite tcagc[ca u~oa;ra a couduc telor in rubnri. Pen trn a mTelege mar lls;or rolul acestor doze cornune (se rnai numesc 9i do::e centrali::atc), in figura Lb2 SOl ara ta. modul CUm S8 executa lega tnrile electrice lP_inter iorul d.OZE--j I) 7. Pentrri cirnijtele C8 ~i C70, doza 1)1 este ('Ie trecere de Ia doza D2 Cl1tFC doza Do (nnCJ:e 51" ramifidi.)~ Fa,.z--a_circuj~tului C/'este l-{Cgata I:? !ntrcrup-tOlol:ll.dubhl 7: de la care SOSGS_C in doza: doua conduste: una lea:.ga m paralel trei corpurr de iluminat (cele notate en a}~i a doua pe celelalte tH:r (cde ;)ilotate cu 0). Conducta de nul de Iucru se distribute la reate cele ~ast'_ corpuri pe ilurninat. Cirt.tritele C2 ~i C3 asigm;l aJi_m_tntarea a patru ~i respecriv a dona corpuri de iluminat intr-un mod asemanator, Faza cireui tului C5 este adusa 1;1. intreruptorul 6' (prin dozclc D2 9i DJ) ~i lega-ta la oele doua corpuri de iluminat de pe culoar. Nulul circ-uitului C5 s-a dist:ribujt direct corpurilor tIe ,ilull1ina t. In figura 1.23 s-a desenat schema desfa~ur-a'fa a circuitului pentrn ilu-minatuI'de siguranfi'i; de evacuate. F'aza: -~i nulul PQP1C.'lC de la tabloul de 'sigumnta, care s-a imagi.nat la .subsol, In doza A sufe!"~i_0 T<\mificare: faza :?tri\.bate prin subsol, distarrta pilla la vertioal a lntreruptortllui. 74 (care se -ami la parter), impreuna en rmlul de IUCTt! necesar corpuluide iluminat notat in sCgema CU 1 (afl~t 1a part.sf I?en~r~ marcarea ie~ir.ii din cladire), Aceste aom .. conducte urea pe vertu;ala pma la doza E (din parter). De .aici, faz a es·te dusa la intreruptorul 14 ~i readusa in doza, de unde 5e .rarni_fica la corpul de iluminat -; ~i la corpurils de i.lujnirra t 2 ... 7. -PClItru a ajunge Ia acestea din \.irma; conducta este tras;'j_ plna in doza A prin acelasi tub de protectie prin care au fost aduse conductele de £aza si nul ill doza E. Din -doza A_ Iaza (care a test trecuta prin intl'eTuptoml 14) impreuna eu _unIu!

de

E-ttij

(10)

SUiJsoi

Fig.

1.23. Schema:

desfasuIllv.l. a circuitului . de sigUTanfil..

peutru

iluminatul.

24

de luoru ,urdl p~ verticala, treclDJl prln dczele B, C ~i D. in acestea sufcra ramifidir.i la corpurile de ilumirtat notate ell .3, ;/··--5 9i 6-7;- corpurile 3, ·5 ~i 7 s-au i.magina t in casa ~Gihji, iar 4 ~J 6 pe culoarele eta jelor 1 -$i 2,. in "fat~d th~ii care 8,SiglU;\ accesul pe scara. Din doza A S-;L le-gat ~1'corpul de iluminar 2, imagina t la subsol .penfru tn stabilirea traseelor citcuitelor eledricc S8 tine seama ca acestea .sa nn stri'ibat5- cleinontelc de reziste.np .. ale oonstr uctiei, Gum sint gril.1zile sau stIJpii. Totodats, de trebuie s~ise gaseasdi 1;)'anumite distante de conductelc indicate i'n Normaiiuu] J-7~78. de alimonrare a TLP vine de Ia subsol (nolle este l)J:ev;)?;lll TGL). Coloa,nele pcntru tablourile TLJ ~i 1L2 strabu_t placa peste subsol ~i i~_i continua traseul pc verticala, ni mind sa sc opreasca una la dajul J si miinill:lCSlnt Coloana

a marca scara.

me talice pentru

apii rece, apa calda, lncaLzire; gaze e tc., ale carer valori

a doua .Ia etajul 2, Cotretul de 1)ra.u;;amelJ.l este prevazut llng;a intrarea TeL.
Din acesta, coboara

menta

tele exterior.

'spre subsol colo ana .gcnera,13.

principala,

ce va ali-

r;c pere-

3. Dlrnensionarea elementelor instalat1ei de lumina ~j prize

Dimcnsionarea toare :
-

ele ctrfce

instalatiei de lumina ~ipriz{l const~ in: dim en sion. area. circUlielor din tre tablourile deduce secundarc

~l

FC:C~"p-

- ,cl£mensl:0J1,arca COlO}11'li31o·y secundare dim tre 1"GL~i tabJourile secundare ; -- dimensiouarea coloanoi generale dintre cof re tul de_ lrrarrsament {salt nn -post de transfor mare) ~i TGL Iu toate aceste cazuri se "determina secj.iunea .condiictelor electrice. a tubud-lor de 'ProteC\:je~i a aparatelor necesare p,,'ntru actionare, protectie sau .mas ilrd: . • Dimensionarea circuitelnr se face in functie de curenrul nominal al circuitului. Dac~l cirelli tul este mouofazat, acesta se ddermina en. reJa~ia :

1" == ----- Pi .. - , Uf cos cp

( 1.33)

unde

P, este pu terea instalata pe circuit, U, = 220 V este teusiunea d@ faza a re~elej $i CO'S <:? factorul de pu tere al circurtului, 'Puterea instalata se determina prin adunarea puterilor ruturor .recep toarelor alimen tate pc circuit. Bad circuitul este trif azat, ctircntul nominal se dcktmi-n;i cu relaria : In
uncle U
=

Pi

,/"3u

oos-p.

( 1.34)

= 380 V este tensiunea de linie a retelei, In funct~c de valoarea acostui curent se de terrnina sig1M'a?vja ju:zibiHf _PfJ-nt:nt protce/ie la S1tpxasa)'cina ,~iseurtcircuit. Trebuie arnintit crL signranta fllzibila se carac terizeaza prin curentul fnzibilalui * IF' Sc pU'llE' conditia ca.:

(1. 35)
,. _Va:.lorjJe acest W<i;51!)! date- III ta belul 3.2 din in~n ualulde clasa a XI:a.

25

~i se stabileste valoaroa lui If'- Ap0i se alege siguranta Iuzibila (cu J:egaturi infata LF, eli legaturi: in fat}\_ hp industrial LF;, san en mare pu tere de rupere IV] P R_). . Dupa dimensionarea sign.rantd iuzibj1e -S~ cakule.aza secf,£urnea concluc"telor c]utrice: Pentru aceasta .trebuie ~ti_u.tctii unei conducte sau unui.cablu electric Ii corespunde un curen t (numit i'fl;iensitate maxima a;dmis'i[)iiil I rna) pe eare il poate 'supor'ta un timp -infinit fara ca izolatia ~a 5e 'indtlzeasdi peste 0 ~imitd admisihiJa. Valoarea .intensi t-atii curentului Ima depinde de: _. tipul_ condur tei san 'cablului ; -_' tCU)}Jcratura mediului arnbiant : - sectiunea ,conduct01:ului: - numarul deconducte active (par-curse de' curent) ce se monteaza hupr.eunii 'In tubul d~ protectic. Valor ile curen tului 1m"; au fest stabil ite pe cale cxperimeritala. Sectiunea conductorului elecbic trebuie sase a1eaga de cea rnai midl dimenshine pentru care s:e respecta relatia :
l)~'a'~

0,8'

IF _,

( 1.36)

Dl'lpa ce a Iost s,t;HJiJitil. ~ectjQn-e<l- c·Ol)Ci-t.).ctclOl:, se alege dii:nells£utl.ea tubuhtl: de protec,#e pl?nti'u conducte, Pentrn aceasta, se a1ege natura tllblllui de protee tie , in f unctie de conditiile de rnontare, iar diametrul san nominal S6 alege 'in functie de nnmaTul '~isectiunea- conductelor ce tr;ebnie'montate''l)1,e1. • Dimensionarea coloanelor secundare se face in functic de.-ourentc! nominal prin acestea. Relatiile de oalcu'l srh'L (1.33:) Kind coloana este monofazata (cum cste cazul coloanelor pentru t.abloudle din apartament) si ({,,34,) cind. coloana €stc trifa~a'tr~, ill care P ·rp.prezinU puterea illstalat~\ pecoloana , PeD tru alegerca siguranto"j: Iuzibile se pune aceeasi condi t:ie (( .35) la care S8 ad,!'u,g{t urrnatoarea 'regul~: IF trebuie' s~afie mai 'rnare ell eel, pn-tin dOl'la 'tre-pte (din gama de valori Ii') dedt valoarea maxima IF prcv{\zuta pc circl'litele tabloului. De exemplu, data pe un tablou de lumina siguran:ta maxim (pentru circuite) este de 1.0 A, este necesar ea pc coloana acestiti ta.blOJl sa se pr evada a sigm ant,zt rnai mare sau eel putin egaUi en 20 A. Pentru alegerea secti unij si a tubului de l)t"otec~i.e S(~ procedeaz{l. La .fel ca Ia dinrensionar ea circui telor. Pe coloanele ser.undare, tn mod obisnuit se prevad ~irntreruptoare electrke. Aces tea sin t caracterizate prin : - curentul nominal [II;:' cureutnl pC' caTcil poate supor ta in regifn permanerit f8r;1 ca pil.rri din Intre.rnptoT s;'J.se supraincalzeasca sau 5;1:Sy d'jstrug&; - cureri tul de ru pere In CHIen in] lye cars il Roa te S.Uj1oFta Ia l'i1c-lJi:dere sau desC:l1.iclen'~ (atunci cind, s.e Iorrneaza arc electric) J;na .~rlsc deterij)rezc, In gener2J, curenf.u] de rupore., este en mult mai marc' decit curentul norriinal ~\_de aceea c()ndi~ia care ~epune pe'ntrn alegerbt i'nlreruptom;-elor este: l"f ~ L; 2.6 ( 157)

pel'1tn1 care

Fac exceptie de Ia aceasta regu1ain(ren1ptoarele manuale 1, < I jar conditia de -aJegere a lor este :
11j,

tip pirghie, (1.38)

• Dimensionarea coloanei generale se face in funotie de curentul nominal al acesteia, care se deterrnina ell rclatia: I"
=

'1'3 U cos q>

~J:_" __ ,

( 1.39)

Acesta se .ia pen tru :

_. cladiri

unde [7, cos cp ~i Pi au semnif.ica.tiile cunoscn te, iar C1 este (Joepdwhtl de simultaneiiat» .f.n functioJ1.are a receptoarelor de lumina~i prizelor din cladire.

- cladiri administrative si de invatamint: o.s. - spi tale (mai putin g.rulml operator}: 0,65; ,",crese : 0,6; - cornplexe comerciale : 1,0;
depozite : 0,,5;

industriale

: 0,8;

- blocuri de Iocui t ell

2- 4 apartarnenre: 1,0: 5- I) apartamonte : 0,78.: 10-14 apar tarnente : 0,63; 15-19 apartamente : 0,53;

peste 20 apar tamente : 0,49. in continuars, siguranta f uzibila. sectiunea conductoarelor, tubul de protectie si intreruptorul se determina la Iel ca pcn tru coloanele secundare. Daca TGL este un tahlou mare (din punctul.ds vedere a l pu terii instalate, numarului de coloane ce pleacii din tablou si al impor tantei constructiei). pe acesta se pot prevedea urmiitoarele aparate de masurat *: - voltrnetru eli cheie voltmetrica, pentru a. se putea masura tensiunea pe Iiecare Iaza si intre faze. Acesta so protejeaza Ia scnrtcircuit cu sigur ante cu IF = 6 A; . -- ampermctre de 0-5 A, moritate pe fiecare ta.z~iprin intermediul cite unui redactor de curent. Rcductoarele se executa in urrna toar ea gama de curenti primari (tipul CIS): 7,5; 10; 15; 20; 30; 10; 50; 75: 100; 150; 200; 400; 600; 750; I 000; I 500; 2000; :) 000 A. In secundar curentul maxim este de ? A in toate cazurile : - contor de energie activa (monofazat CA,M-6; trif'azat CA-J2, sau CA -43) care' 56 leaga tot prin inrerrnediul r ednctoarelor de curerrt, ca ~i arnpcrmetrele. Dupa dimensionarea Intregii instalatii eledrice de lumina, aceasta se vcrifidi. la pie,l'derea de tensiune **.Normativcle in vigoare Limitea,za aoeasfa pisrdere astfel: - de la cofretnl de bransament p'ina la eel mai lnd~I)a.ttat corp de iluminat

run

cl5.djrc:

~U% ,~ 3%.;

- de Ia postul de transformare minat din cladire : I1U% ~ 8%.

pina Ia eel mai indepartat

corp de ilu-

• Sc vor revedca notiunilc in v(tl'a.tc in _man ualnl dc clasa a XI,a (veei capi.tolul J) . .... Calculul !a Pt~rdere de tensiune s-a. f(kut ~n .manualul de clasa a. XI-a., la cap'itolul 7.

27

Exernplu

de

calcul

pen.tru

dimensionar de _lumina

ea elerncntelnr ~i prize"

instlllajiei

electtice

• Calculul ctrcuitelor
(1.33)

So alcge peutru re7:uJta;:

calcul 'circo irul

C1_ (iluJ fig. 1. l8J eu l?~

t2()O 202'0,95
C'",

i_

LOO \V. Aplioind relat ia

In
RespecVnd ranlA [uzibil1i Aplicind

= 5,7

A. 6 A si sa alege a sigu-

co nditia (1.:3 .5)l rezult<l, tip LF, 25/6 .·:L relatia (1.36) rezulta :

ren LuI Iuzi hi 1ul ui 1p

J_p
O,X

= _i_
O,S

= 7,.5 A_

Se aleg couducte dill ahrrni rriu , izalate cu PV-C (.4FY). Din ))oTmat;'Jull~7-73 rezulti!, 0 sectiune a couductoarelor dr 2,5 mm", dcoarcce lOla :;;- 18 A> 7,:) A (s-a ut.ilizat coloana corespunzazoare lui A FY '':It numarului 2 de conductc ill tubul de prorectie}. Dcoarccc insf:alat.ia· 5(; monteaza !ng'ropat, Sf': aLege un tu b de proter.tie de lip IP}'Din norrnativ rczu.lt~ pen tr u s = 2,.') "WI" P 2 conduotc, u n tub II'Y 16, Deoarece celelalte ci rcuire au putcr ca inszalata ma'i mica dedi a acestuia, toate -se 'TO,r aLe-ge conducre: .4.FY/2 x 2,5mmo in tnb If'Y 16 ;;;i $ig:llrante rcspecrc conditia (1..3.5) , . pell t HI care ,sa

Observaric, Dooarece in _prize esre posihil sit sr .int'odllr." recopronre de putcre mare (pe"l'~ puter-ea de SOO \V, care es+e 0 purere inedie de C,d.t;;l1J), :p'mtru acestea se auopr:t ,~OlJst'TUCti'J conducte Ai'Y 2 X 'I mrn" + FY 2,5 n.lln",rJP1· 18 si si.gur<1n\e Iuzibile 1_F;2.",/16 A • Calculul coloaner TLP , Fo]os;nd ,p.I:tJia (1,:3'4) rezult;!,: I n ~'.
,_
~~~f'_ _

79()()

";3 U pas ij)

\iJ. 38.0 ·0,95

12,6A•.

Rb;-_pectlJJ.O condiria (l.35), -ar rez ulta \1l1 fUli!>;! 1;: 16 A, valoare ce esteegaJa eu cea a fuzibilului de P<' c;,irClJji.u1 de pxi:d, Dec aceca se' alcge 11" ="' 25 A (cu doua rrep+e peste 'T<.\Joilreo. de Iii A), Sigurant AJ!l.idnd a fu'l.ibiia rela tia a coloanci (LJ6} rczul ta : va Ii LFi .25/25 A_

IF ~,-=
0,8

2)

1,25 A.

O,~

Se alcge pen tru ()(,]oana TLf' 1'0(' o conducta ATY Din normat iv re.znltil secti\lnea d-e 1'0 I1nn2, peutru care 'l'}JIt - 33 A:. esrc tllai DJ~are de(~it :1l.25 A (~-ll. ucil i.zaf coloaua. pel)T::ru Ftl.Lru conductc;\._ J:{e;oui'tiL sec tiuuea coloanei : AEY '{ X 10 mm' 1- Fs" () mm7, Tltbnl (1e pmtectoie va, fJ TPY- 32,
=

Perrtru .lut're'r'upt-oruI TJ'e'"[czu-t pe. coloa.na (J.ip J)Jrgbiel~:J ?,t. a.h~g:e valoa .rea ~1j l = 2j A, deej I.P 2'5 L1 CC<1;~~e "'_,spect"- ccndrtia 1.25, deoarece I,. = 16 A> 12,6 A)_
Ell Cakulul ·ce,kanc-i IGL J. pliclnd reb tia (1_39), Tezuj_tii:

/1 . .180·0,95

O,R· 36000

= -j6, t

A__

~~ In calcul, .se ",'.:_t consult.a. si folosi J.V-o)'ntatoiv'ul pe'nt'yu i"ls.'a,iofi'iZD) e.ltr./;'ii~ S1.!b .1 000 V (nom:a1i:!t\! T-7-78).

/l;·,...()"r:lJct{~re-a:~i e xecutarca

Deci I.F = 50. A, iar e a $igUl:a-D~e; LFIi' 6D/50, A (p.e Q!)ire:(uJ de bransame.nt prevcdea sjguran rele cu uoua trepte .rnai rnari : I.·1'i JOO/80 A). Inlo.cubid in, rela tia (1.36) rezulta.: ..

5e

VOl

IF

0,8

=- .. =
(\,8

50

. . 62,S A,

ceea a: conduce Ia a.legi\rea de cortducte A.FY (3 X .35 mnI2.'-h JEi lllrn~) FY 10 m! in tub PEL 42 (ditncllojunea maxima a tubufqj 'IP}' .1'9 fiin,j insufieicnra]. InJrcwptonu SG <lIege tip pirghic I P 63 A [pcnrru care Ir = 4..8A > 46,1 A;).. Pe c!'llo<lrlJi.:s.ei mui prcvad ampermetre de [0 -.5 AL. legate prin tednctoare de curent CIS de 50j.5 A (50 > 46,1 A) ~i un contor de enr-l'gie achY!:\. CA~-·l3, legat to·t ptill hei rednctoare CIS' 50/5 A.lloltmetrlll de 0-- '100 V este legat prin 'cheia voltmet·dci1 ell .5,i csre protejar la scurtcircuit de siguran tele 1J'; 2?/6 A.

Se vorface referrri numai Ja instalatiile eledr:ice pentru alimentarea In0toarelor electrice asincrone care sint cele mai reprezen tative dintre instala_t,_iile e f (\ r ta. . d .

1. intocmirea

schemelor

-~i planur llor instatati,ei

de forta

Pozrtia]n plan, a motoarelor electrice esre hot5.iila, de pozitia masinii san ut.ilajului pe care-l antrensaza. Accstea se amplaseaza La 0 disranta suf'icienta 1:ntte ole, sau int re de, ~i perete, pentru a perrnite manevrarea 11~oarala montare .sau la demontare, pen tru ainlesni accesul user in timpul verlfic;il.ri1or si Intretinerii. Fiecare motor trebuie sa fie alirnen tat pe un circuit electric propriu ~i sa fie prevazH t, en : -- relee tcrrnice pen tru protectie la suprasarcina :

@@®,
'"
3
-t38QV '-(2201f 1/1kW 7,tkW 1,1kW

75kWfii'. VE!t),
I

7,5kW@
FUN

ct

TfRHI£

"i24V

;;:; ~ ~

®®(~~
Fig. I.2A. Pozj[ia receptoarclor de,for1ii

~'

TF1

dintr-o

tnc:i'per.e.

28

J,ikW

~5kW

s.A..!

tto 5MJ
(IJ

7,SkW

f";jg, 1.4.5_ Schema

de -i1\,~trib\l!ie

pentru.

TF1.

- S:iguTan~e fuzibile pentru protectie la scunlcircuit : - un aparat _dco\ aclj(mi:lre (manual san automat). Pentru a limita Gurentt.i rnari ce sint absorbiti din retea Ia pornire (care provoaca d_de-r,! de tensiune pe linia de alimentare). rnotoarele cu putersa rnai mare de 5,5 k\V trebnie pornite in stea. In felul acesta, curcritul de "p<Jrn'i1;"ee rnicsoreaza de hei orj cfa_Fl' de por nirea prin legare directa 1a retea s (le~.ar0a in t-r.iu~ghi). In cadrul instalariilor d~ f.o~ti)_sint, cuprinse si it:Ista-latiile pentru prizele elsctrice de f0rta, mono- :;'1 trifazate, de cur ent continuu san de tcmiuncTcdusa. Pentru 0 iden.tificare 1l:;0<l'ra, atnnci cind astfel de prize se gasesc ifupreuna, ele se executa de forme difcrrte san de oulori diferite ¥i sint prevazute cu plac1-lte, pe C(U'~ este inscrisa tensiunea de utilizare. Pentju ln tocmirea schemelor si plannrilor, instalatiei de fort.a se procedeaza Ia fel ca in cazul instalatiilor de lumina, adica : ' • Se stabilG~te pozijia fiedi;ui receptor de fortii (motor sau priza) in planul d'c arhitectura. Ip figura 1.21 este exemplificat acest Iucru pentru un punet terrnic. Caracteristicile motoarelor 'lint determinate de conditiils tehnologice, i>ax car acteristinile prizelor se sta bilesc ast1"~l ca la acestea sa pcata fi aeordate unele receptoaJ:e portabilc necesare reparatiilor, ~r~tretinerii, cum ar ii: arm'ate de -sudare, masini de g:anrit, polizaare, lampi portahile la tensiune r edusa (24 V) etc. . • S'~ intocmeste schema de distnibutie a fie'c<1rui tablou de fo_rta din Gladir',e. Tabloulcle fotta se prevede pentru alimentarea unui gr-up de receptoare care se afl5. intr-o unitatc f unctionala, cum an fi, de exernplu, receptcarele dintr-un punct terrnic (fig. 1.25), dintr-o static de hidrofor, dintr-o cen trala termica, dintr-un Iaborator de incercari, diutr-un atelier rriecanie- etc. Nurnarul' de -receptoare ee pot fi alimentate dintr-un tablou de-for ta este variabil, El este Iimitat de regula de dimeusiunile pc care Ie pcate avea tabloul electric. De aceea, tablourile de forta I}-at avea puterea instalata de valori de la c}iii:va k\\r pi_na la zeci si chiar sute de kW. ln figura 1.25 s-a desenat schema de xlistribntie atablo'tlllli de forta TFI dill fjgura 1.24. Aceasta cuprinde noua circuite peptru motoare (~a,pte cu pornire directa si doua en pornire stea-triunghi ". un circuit de p['iZ8' trifazice cu pu terea de 5 k\OV,un circuit de prize monofazice en puterea de 1,5 k\V, lin circuit trifazat de rezerva 011 puterea de 3 k\V ~i un circuit de tensiune redHsa (21 V), legat in Iata inl.rerup torului general (pentru a ii_ utilizat ~-i. in cazul in care este deschis intreruptorul}, de putere foarte mica (1:00 VA) pen tru lampi por'tabile. Caracteristicile electrice ale motoarelor Slut date in tabelul 1.2.
TAB.EiUL Caracterrsticile d'Cctr.ke. ale motoarelor din TTl
I Pnterea jTlS,t~!.a1.j. TUr'.at.'h [rqliminj

1,2

I
Randarnunt
'1]

P,

ut

R.1.~Drl\'11

(kWj

I
I

I
I
I

Fnctor-ul Ce put.ere '! , cos,~

Jl1;j

11>
6
6

1.1 1,5
2,2

II

1500 1500
1000 1500

0,7-3
0,76

7,.~

i
r
-

0,78 0,79

0.77
0,855

0.71 0,,8'4

5.~

6.5

• I]J este curentul de pornire al l1lot~l"u],uj;cladl acesta este corieotat • $0 vor revedea no(:i:U.llilc IDv1'i)ta,te in capitolele

(j_irel;t la reteaua electrica

I

2 :;;i 3 dill rnariualul

de clasa

a Xl-a.

31

Tahloul, electric TF7 arc 0 IDutore instala'ta de 35,3 kvV . • Se intocmesre schema generaUi de distribufie a .instalatiei de forti. Act<;lsta se intocmeste (jura <H:eJ(-'a~i plindpii (:<l-~i sc_hx~mage.lleraHi H instalatiei de Lumina, motiv lJentrll C3.rc- s-a cousiderat do: nu este necesara 0 cxcmplificarc 8._ aecs-tcia." • S'ICtrcce apoi la transpunerea in planuri a schemelor elaborate, Circuitele de for,ta sint' mnlt mai simplu de trasa t dedi cele de lumina. deoarece pe- UJ1_ circuit se aHa un singur motor, jar circuitelo de prize nu ,difedi de cole de pri2l3. din instalatia de lUlnina. Citc-uitele se pot exeolta: - apa.r_erl~, pc clemcntele de constructie. Aceasta este solu tia cd ma) des adoptata-,mOJlhll;Ca circuitelor fadjldu--~e pe- poretii hlCrlpt'ru. Dcoarece tuhurile de protectis sint mul.t mai expusE' la lovi tur i meoanice, in as,tfel de incaperi acestea se executa de regula din metal (PEL san teava); . - i1'I{!,rop.ttt III elemF1'1te1e ik constr I1ctiF. Sohi(ia lngrqj5Mi :s-ealcge {oartF~ des oind rnotoarele se ana depar te de peretii incaper ii, san cind distantele de 1a rablou la acestea clc=a lungul pcretilor este. de asernenea marc. in astfcl de situatii, circuitele electrice. se monteaza ingropat in pardoseula incaper ii, fie direct in pardoscaHi. (la tel putin 1,5 em de supr.afata ace$t(~ia..), fie in canale special facute ~i ;,l,cciperile ell tal)la sLliat~. Canalele pentlll r;iTClljk~e de fort5. trebuie srt fie prevazHte cu sisteme de scurgere ~i ev acuare a apei (eu panta c8:trc sifoanc de pardoscala, speci al mon ta t;e p(_~traseul Ior ). tn_ Iigura 1.26 e~te desE:[\2lt planul instalatie: de forp_ din punctu! terrnic din fig:ura L2':!, 0 p;nte din circuits este dn,,?] aJ~aFC/nt pc pcretii indj.leri-i~ jar 0 alta parte este dusa fngropat'in pardoseala. Pentru motoarcle tnl ... '111,3' tubur'il« de pnJ.tcG(:ie ies din _pardost-'aHi chiar I1nga {ul1da(~i'a (postame_ntul) acestora. Peritru r~st:ul motoarelor. tuburile de protectie tree de pe pere te pc pardoseala si apoi S~ ridica pc fund?-tia -lJiotoardor, Pe pertiunca de la

Fig. L?:6. Plan,ul fn$taJatiei de

fo'r(a

pentru ~eulrala

tcr_mi(::;j.

32

perete Ia tundatie aoeste 'tuburi sini protejate eu tevi din otel. In cazul in care pe Hngaper'cte_ se circuli in mod frccven t, tubtrtile de proie<::tie se ;ingroapa In pardoseala, Ca .'?i In cazul circuitelor pen tru instalatia de ilurninat, circuitele de fortfr nn trebuie sa'stTabata elcmentele de rezistenfa aleconstructiei si trebuie Sa se gasfiasca la distante corespunzatoarc de ce1~lAlte condude' met:alice pentru apa rece, cama., pentru in calzi r e·, gaze etc. Coloanele de legaturii, atit ccle secundare (dintre tabloul general de iorta TGF si tablourile secundare TF) cit si cea gencl-aU'L (din tre C B -- sau P T ~ YGF), se VOl' elucepe drumul eel Dl~i scur t dintre punctele pe care Ie UDeSc, in oonditiile respcctarii distantelor minirne admise 1n1.1e elementele ins talatiei electrice ~i elernentele alter 'insialatij san clemente de constructie (1V01'maiM) I~7~78).

2. Dimensiorrarea

elernentelor

instaJatiei electnlce d'eforta

Calculul prezinUi. citeva particularitati fai;.H de eel pentru ilurninat, at'it da;torita naturii receptoarelor, cit '~i numarului marc de aparate de act ion are ;;>1protectie ce 5e prevad .
• Calculu~ circuitelor cnprinde : dcterrninarea sectiunii conductelor de faza ~i a tubului de pro alegerea contactorului pentru actionare : alegerea TeJeutui termic pentrn pro+ectie la suprasarcinii ; aJegerca ;:;igurantelo-r Iuzibilc pen tru protectie In. scur tcircui L drcuitului nominal p'cntru poririrea al motorului I
11

tee tie:

Calculului

(Ureda

a rnotorului,

Detf'r1?1,tnarea secpium:i condudclor

oileaz3._ curentnl

de jaxIY ~i a tub1A,lt~i depyotectie.

ell tela

ti a:

Se cal-

= .----p_:-./3[}cljcos<p
..

( 1.40)

unde U ='" 380 V cste tensiunea de Iinie, Pi este plltElrea irrstalaLa a moterului (il1VV'), cos? este factorul de putere 31 motorului iar .fj' r andarnentnl electric al acestuia. Caracteristicile 'fJ~i cos 9 se aleg in Iunctie _deputerea P, ~i de turatja motorului din STAS 1764-74_ Sectiunea de- fa·za se det ermind din conditia : (1.4 ~) unde 1m. este enrentul maxim adrnisibil al sectiul1ii alese. Sectiuneaaleasa :5e verifica la densitatea, de curent Ia pomir-e(J trebuie Srl fie:

rJ,

care

Jp :( J:P ~

20 --

rnm"
A

pentru

aluminiu

(1.12)

i15 ----2 pentrn

rom

cupru, 33

Densitatea

de curent

1&

l_lon'liJ;8

se calculeazacu

relatia : (1• 4' \ .:J)

.11)

Ip =_~(J1'i' •
S
S

uncle fa'PQrtul KJ = 1,."/1,,este dat ill STl\S 1764_~74. Dad C onditia (1. ':t2) nu est:e Indeplini t~" Ski maro~tc sectiunea
ace as+a este satisfacu t5. tlcf,'£on!uc(iJ circui(uh{i

pina_ ce

Alegerea
conditia

coniaciorului pentru

se :f'~Lce .respectind

(114\ J In, ~ t, ~. unde l11c este curentul ncrrrinal al oontactorului. A lC/;,crea r'eiMLlIrl termic pe:n.iiru. pYotcctie la S1lp·rasaJ'Ci11'!'r. Rekele tcrrnice tritaz.ate utilizate i'n wed cur ent slnt releele tip ISA. Acestea sint caracter isate pr in cnrentul nominal ;;.1echiparnentului (1"h'!: si curentul de S8rviciu (I,J' Relclll Lennie se Gchipeaz.'i en un grup de 1:1'(;1 birnetale, care cores'pund unui anumit ourenf de serviciu. Prir; constructie, releul terrnic pennite un reglaj al cnrentului intre (0,6-1,0) To. . Alegerea releului termic consta in alegerea cnrentului c13.: 0;6 1, <; III .s; L" de ser viciu, astfel (1.45)

deoarece releu] se Tegleaza ulterior la valoarea curen tului nominal ce trebuie supravegheat §i evident, acosta trebuie S3 se afle in dorneniul dere.g:1aj, Relenl ales se exprimi; prin denurnirea lui~i maritbea _clJrenltUu-i de serviciu, de exemplu: TSA 10 A (If =.3,-3 A); TSA 32 P(1" = 10 A) etc. /1legerC&1 sigu.ranjeZoy ju;:ibil.e ,i)cJttnt protc,c/:I:c l a scuricircuit . Valoare a fuziHilului (I j,)rezn Ha din coudi tiil«: . IF ~ I".,
] '>. p.'-;;:'----_._,'

If> 2·,5 . (IFb ( 1.46)

1F

>
~

IF ~ (l"hT'
1F
'unde In" 1
7ft"

3 Tmu.,

!7i II! au semniticatiile cunoscute, iar (IF)c '~i (lp)RT slnt- valorile maxime ale fuzibilului care prctejeaz a coutactorul si releul tennic de ',eurentul de srnnteircui t (in sensul ca si,gunm;~a'fuzibiHi se topeste mal repede . decit ii este necesar curentului de scurtcircnit sa cJ-is_truga aparatele). Valo'rile (lp)t ~:i (Il')zl'i sint date in Catdloagelc de aparate (_a1e intreprinderii
-constructoar e} in Iunctie de curentul nominal 'cnrentnJ de ser viciu al releuhri terrnic.
Exemplu Folosmd de calcul datele pentru circnitul
moj orului

al contac torului

~i respectiv

de 2,,2 kW~ curent ul '_110m; nal :

dill ta.belul

1.2 ~i r elatia

(1.10) rezulf;\

t; =-'"

-~3.380'0,74.

2200

0:71 5,9 A,

Al@gind.- cO.Il.d"cte: _,cry si stiind- (:5. cil:c\1itul ,'tzulta 0 sC'cjiune S = 2,5' mrn"; decarece J rna 1)cnslt<;l,tea de curent la pornire esre :

a.r

e trei couducte 16 A > 5,9 A,

!\

active,

din normariv

I_p
.

.K11n = --;S

=--_2,)

5,:5 - 5,9

13 _:..--

uiln2

<

20 ------nln'!~

d"'ci circuit.nl de "lime-mare va Ji AT)' 3 :0-: 2,5 mrn" FY 1,5 mm~ prut.ejat En tub P:EL 13,5Sc alege un coritactor TCA 6A [deoarece 6h > 5,9 A) pentl'u caFe' relllltA (IFlo= =-20.'\ __ Sc atcgc tnt releu TSA lO ,\ (Is = 8 A:i [deoarece curen tul nominal de. 5,9 A esse cuprins in d0ll16ni,,1 ill care se poate regla <[;llrerltL)l releului tcrmic : 0,6,8 = 11,8 ,t pilla Ia 1· S =BA) penrru care rezuWL (hJR'1' = 25 A. Peutru sigur.an ta fuzibila se
pUll

condi ti.ile
---+

(1.16):

IF>

1"

= 5,9 A

IF ~ 6 A;
13 A_ ~

II, ~

IF 2.5

= -2,5

-5,5 '5,9

--_

h' ~

16 A;

h ._,,;:~, (Il~)~I:r
h <: :; 1""0.

IF ~ (lpj·c = 20

i\_ -.

1[' ~ 20_A;

25.A -, IF <, 2') A;

= :; ·16 = 18 A _, lp ~35

A.

.Din. s;·jsternul de !ne·galitiiti de. rnai sws n~'7.ultr\.. IF = ~6 AJ de~i se ~,~legt_t~i sig~_1Tante' fllZi'oilc LFi 26116 A_

Calcnlnl clrcuitului pentru pornirea Y/il a motorului. in figura_ -1.27 este desenat (:It;sfa~urat circuitul principal al motornlui de 1,5 kvV care P()llHo?te en cornutator Y/I'1, Rezulta C~L pc por tiunea dintre barele tabloul,ui~,i pornitor curentul este I" (calcular cu relat;ia lAO), iar hareporni tor -?i IlIO lor curentul este I,,//3. - Curentul I", conduce la determinarea unci sectiurri 3], iar curentul 1 ,/vi3 13 0 sectiune
7

52

La densitatea de CUHmt nurnai sectiunea mica s29i

pent-n.l cazul

mairnica dedt ditiei (1.41).

Sl'

prjn r espectarea
SI?

(011-

va verifica rslatia (l.4J)·

por nirii Y/1'1 devine:

»E 1)

e
,e
)-

J K; . J-p=----o=_--' 1--= .----.-,T; In

Is}}

.1'2

3·S2

3,'S2

( L47}1

n
~i

i7J

.unde I PX este cur en tul de pornire

in stea, care est(~ de trei ori mai mic declt .curentui 18. pornirea directa (L{!.), Contactoarele se vor alege din condi tia: 171[,

1.
;;;.

1-3 '

(l.48)

iar cureuiul xle diu conditia :

j;'ig, L27_ Circultul moturuhri ]>etftru porntre stea,tr;'Ulghi',

SerVIClU

al rclenl tri

terrnic
(lA9)

0,61, ~

.,ry; ;;; 1~.

I"

35

Pentru

..

siguranta Iuzibila, relatiile (L :t6) devin : IF ?- In,

111.1-- ~ _ KJn II." ?- --.- ~ ---Ll} - ---

2-

J - 2,

'J

(1.5.0)

IF
If' IF

< (I},,)}

<.
~

(I 1');,~]~, 3
II1<02 S2'

unde Ir"a2 este curentul

Exemplu Folosiud datele

maxim

adinisibil corespunza tor sectiunii

perrtru ruotorul de 7.5 k\l,'+ cnrcntul

de calcul ta.belul

diu

1.2~i

rela.tia (1.10) re~\llta

7600

nominal.:

I"
Imar

~3,380,0,81,
9,2 A

0,855 -

13,9 A. rczult[ aoeeasi,

$1

Peubru «orrducta din alnmirriu = 16 A > 15,9 A. Ctircntul

AFY, din uorrnat.iv

conduce la

= 2,5 nU1l2, deoarece

I.l..;T

= 15,9

i .,,/3"=

sectiunc

se

= 2,5 mIn"

(Ima~=1m(n = 16 A), Inlocuiud in, rdatla

(1.17),

rczu[t.[

densitatea
0

de curent: _
<;

Jp

= --------

.KIln
'lI2

6,,5 '15,9 =. -~----- ~ D," --- A 3 '2,5-

rum"

2 --mrn?

deci circuital de alirnentare va Ii format din: AFY 3 x 2,5 mm,2 + FY 1,3 mm" intre barele tablcuhri si poruitor (tn interiorul {'ablouIu;) .~; diu AFY :) X 2:,5 mm:!L -+- FY t,5 mIll~/PEL 13,5 +- ATY :> x 2,5 In.m~/?ET 11 inhe poruitor ~i motor, Se alcge un coutactor 'TeA 10 A (cc- indepliueste, couditia 1.. 48: 10 A > 9,2 Ai, pcn tru eire rezulUt (h')e ~~ 3.'5A, I Se alege un releu Lennie T5;A 10 A (Is = 10 A) (ee- indeplincstc coudiria L19-: 0,6 -10 A < 9,2 A < 1 ,10 i\) pentru C:JTe. rezul ta {lJ»J/T = .15 A, Condi.tiile (1.50) devil)' ' 11' ,;;:J" ,,~ 15,9 A
IF:;'
->

11<' ;,

16 A;

2-= 3'--2-= -IF ~, (IFle

IE ~

Ipy

R,In.

6)

'15,')

6 I1"~' 35 A;

= 35 A_,

(IJ!h.lT = 35.A _, IF ~. 35 A; J, Hi ,= -i8 A

-'.>

IF ~ 3 Imaa=

Ip ~

35 A,

• Calculul coloanelor secundare ell pr inde : deterrninarea secri unii conductelor de Iazii alegerea intrcruptorului; alegerea slRurantelor; alegerea. aparatelor de masurat.
'" 'Se vot corrsulta ~; _f_olosi Normtttioul

~l

tubului

de protectie;

.1-7-78 si Cataloagele de('J.pa~a.fe_

-.. Determinarea
t:.alctd,eaza curentul

sectiunii oonductelor de faza si tu bulbi deprotectie. ~e nominal al coloanei ell relatia : . ccPj J (1.51)
n'S::::'

.... ,!3U cos

,-,

(jlm

unde U ~i P, all scmnificatiile cunoscute, c; este coef icientul de cerere al pu terii pe. coloans si cos q:>m .factorul de J)U tere medin al tabloului, Coejicientul de cerere se calculeaza en relatia :
C,CI Cc=--'

'tjrYJm

(L52)

, unde c, estc cocjiciet],tul de sjmultane£tate

=..:d!_

~i reprezi n t~" raportul

N

= bPi
_1

"

PT

f
1

PI
~;j .P'I'

(1,53)

de receptoare In Iunctiune simnltana si N - numiirul total al receptoarclor alimentate de tablou (rnotoare, prize etc.): Valoarea lui n se apreciaza de catre rehnologul instalatiei prin analiza atent5. a procesului de

i:mde Pj" este pu terea In Iunctiune

n - numarul

simultana

pu terea totala instalata,

productie.
C.j

este

In fel.ul acesta coeficientul c; se poate deterrnina: coeficientul de Judrcare al receptoarelor, caeficient ce se poate deterrnina, numai daca se cunoaste modul concret cum a Iost dimensiona t ficcare receptor in vade. Cum aceasta este gre.tl

'I), )lm

de stiut, pentru calculcle practice se adopta 0; = 0,95-0,96; randarnen tul retelei, care are valori de O,98-l,O; randarnentnl mediual rrrotoarelor in functiune simultana , Cunoscind cele ri motoare 111 f unctiune [}jJ)_' defini't.ia .randameritulu i r ezulta : ,. - -, .

(1,54)

Factoral de pli tere rnediu cos q:>'ln se detetmina adunind Iazcrial curentii I"r '" In", (in functiune simultana). defazati fat~L de tensiunea de labor.ne ell

llf).glliurile .<fir», 9" (unglriuri ce rezulta din valorilc factorilor de putere cos (jlr "» COSy.,,), In Iigura 1.28 se ana ta
rnodnl de insurnare fazoriala pen tru doi curerrti 1"1 ~-i In2, defaz ati fata de tensiune ell unghiurile zp; si CP2' Utilizind regula paralelogramului se dcterrnina ellrentul rezultant I, care se obtine din rezolvarea triunghiulu.i OC = I,

occ.

Fig.

1.28,

Aduna.rea Cuten~i.

faz.·orialtl a

doi'

37

activ~t).

oe'

= fa

(cornponerrta

activa

a curentului)

~i OC"==

1, (componenta

Dar OC' = OA' A 'C' = (j"l)a (L"2) (surna componentelor <\ctive ale cur'entilor 1"1 si ["2)' Analog CC'- OC" =(I,J))r (L"Z)r (suma cornponentelor Teachvej. _

re-.

In2 sin

Cum

(1-71]:)0

1,,),cos
COS

"jl];

(Lol)r
w),

q:;~ rezlllt_~\ :

Ln1 sin 91; (I"~),,, =

'P2,

1n2 cos

Cfl2.:

(I.2)r

='

L, = 1"1
Tal- curentul

+I

COS

~i' I, = Tn1 sin

<:Pl

["2

sin

92

rezultant

estc :
=

1
.Factorul

= ~/~ I

-I-

I;'

.,/(1"1 ,COS 'fit

+- 11>2 cos
, h
I "

Cfl2F

+ (I'tjsin
dec':

'ill

J'\2

sin

tP2)2.

d.e pll tere mediu

rezuW''i. tot din triunghiul

cos 0_,,=-' Generalizlnd

-rezuIta: relatia

de mal sus pentru

11 curent i in [unctiurre

simultana

cos l:Ym

;-:=

~,_====~

V ( 1"i cp,r + (t I",sin 9~r

C05
.. ~

l~ 1
1

1I_i

(~OS<p-,:
., _. ... :

( 1.55)

U tilizin d rela ti_il e (1. 53), (1_.54) si (1. S5) si £adn calculcaza curentul. nominal al coloanei. In f unctie _m:i.na secti unea Iazei, r espectinrl condi tia (1.41). Sectiunea coloanei 5e verifica la densitatea de tr ebuie S{t def)~l§easdl valorile impuse de (1.42). d~;termina en relatia:
. 1

d inleonir ile In (1. 51) se de acost cnren t se detercurent Ia pornirc, care nu Densitatea de curent se

Jp=~.--'

1(~ max:

(1.56)

uncle L, "'O'~. cste CU.rUl tu! maxim pe coloana la pornire , Acosta se deterrnina in ipoteza 'in care (11 --- 1) dintre rnotoarele 'ill functinne simultan.i sint in .Iunctiune In reg-;m nominal si al ,n-Iea (tel care are eel mai mare cur-cut de ~p0rijjre I1}mnz din cele nJ pornesre. ~

AJeg,t;rca irrtrerrrptorulu.i se Tace tot ttl ftj_lJctie de £1rrent\ll nominal In) astfel : - daca. llltreruptorul este manual, tip p.irghie, s'e va ;-espeda conditia

(1.38) ;
- dadi irrtreruptorul conditia (1.37); - daca intrernptonrl tia (1.44); este manual,

tip rotativ

(PACO),

se va respecta

este automat,

tip contactor,

so va respecta condi-

- - dad intreruptorul est-e au tomat, ,eli relee termice, se vor resp ecta conditiilc (1.44) )ii (1,45); -- dad intreruptorul este automat, en rolec tenmice ~i rel ee electr ornagnotice (REJ1), se vor r~specUl conditiile (1.4,1), (1.45), Ia care se a daugd: J /IBM :? 1, 2
111I::M

Ic-")W"~'

(1.58)

:C 4,5

I'MI

conditii nccesare stnbilhii dimensiunii releclor clectromagnetice. Alegetea sigurantelor fuzihiIe so face punind condif iile:

IF ~ t;
(L59) Ip
~

3 t;

dod iutrerup torul automat nu este prevazut ell REM, Dad intreruptorul. automat are REJ11, sigurantclc Iuzibile se a1eg ell dOUZL trepte mai mar i decit valoarca curentului de reglaj al REM stabilita ell relatiile (1.58), Alegerea aparatelor de masurat seIace la fel ca la instalatiile pentru ilnminat si prize, eli observatia instalatiile de forFi fiind -echilibra.te, pentru de cste suf'icienta morrtar ea unui singur amp ermetru.

ca

Exe mplu
JJ)
(.';:,.] Cl.)

de calcul

penlru

coloana

tablouhii date

de

faia

1'1' I"
nece-sare i'll

tabelnl 1.3 all lost 1\11 coloaanei ,

g1""p<Lte principalele

.a.le.. receptoarelor

Cara.cter isticil e receptoarelor

aecesare

calcidului

colocnei

1'F 1

s(~"I)resl~In:HH3
l,"S

~i

flO

e}\ urma.toarele rI:"~c:eptoa,.re ftl_ucl;iQnea/z~ :sil'nnltn..n: 1JZ.1JHl:Z' nt!l, (n = 6), Rezul Ui. coeficientul de simulraneit.ate, conform rela tici (1,53;:

1116).

c,' =--_=
13

:L Pi II

,,_I_-_: _ _7_:_,5_' +_1_,5_",_' ___:.1>_1 _

_J__~

2,2 -~, 5,0 __ 0,52,

J5,3

39'

Apl.idnd tani1.:

rela.tiu o

(1.54), rczufta

randamentul

merlin

al receproarelor

III func tiune

5Llnul-

Ep
-I

-----

LI 1, t

+-

1,1

7,5

1,5 + 2,211,5 2,2

-. +--+--+-.-+- +-- 0,73 0,855 0,76 0,77 0,8 0,73

Se- aleg': codicientll1 de incarcare Cj = 0.;96 ~i randamerit A pi icind rei atia (1.52) rezul ta. coeficieutul de cerere :
C
C~ --

'1, 1

7,5

5,0 -----

.'5,0

=.0,805.

ul retelei

1)f = 0,99.

'f),.'1)m

(,8", = ------. -.- = 0,32'0,96

0,<)<)·0,805

0,63.
(1,55), rolosind

Pentru Q6te,r;ninarea factorului daleje di n tabelu 1 1. 3 :

d€ purere. mediu

se a.plicil. relaria

cos 'P,.

[( 6
~

Tn, cos 9i-

)2 -+-. (6f
+

1"t sin 9,

)T~
1

unde ;

'E
G

1,,;C05

q:>.j-a

2,9· 0,78

2,9' 0,78
!I.O·O,S

15,9·0,81

3,8' 0,79· +

+
~
t

5,9·0,74

+-

= 34,8 A,

In, sin 9i =,. 2,9·0,626

-+- 2,9' -+-

0,G26 -I- 15,9· 0,543 ,! 3,8'0,613-111,9' 0,6 = 25,7 6'L8

5,9'0,.673

c\:

CDS

'Pm

= ,_

\/31,8"

25,7"

= 0,1:10-1:.
A') "L<.-,.

In trodncind. datele calculate in rcla.tia (1.51) rezult:i. curentul nominal:

I" =

,,3 [j cos 9""

tcl\ ,=--,-----

0,63 ___ X 35 300 = -=------'--";'3

380

A. 16 mm2, pe ntru

0,B04

Rezulra pentru conduct a de fa.za. a sectiune care l,,,<> = 13 A > 12 A, jar coloana este : Al-Y J Carcrrtul. ma:;;:im pe coloana

din

aluminiu

A.FY

1(j

rum' -+-

FY 10 mm2JPEL 29. (1.57), in care : 1.1);

se deterrnina

cu relatia

1p -ma» = 59,5 A (al circuit ului f 10 - din

tabelul

~ 1", COS

q1i =

2,9· 0,78 + 2,9·0,78

-+

15,9·0,84

+ 3,8·0,(9 +

+~ In; sin 'Pi

5,9·0,81

= 25,3 A.

+ 2,9·0,62.6 +

2,9' 0,626
-zs:

15,9·0,513

+ 3,8,0,613 +

+ 3,9·0,673
(0

18,6 A,

Rezul.ta : lema", iar .densit atea = ,/(59,5· 0,8

+ 23]j,~ +

(59,5·0.6
este :

18,6)~ = !>O,9 A,

de curerrt pe .coloana

lao pornire

S,e alege uri iniJ:-'1r;uptor manna I tip lilJ"ghic IF

Cataloagcle de: aparate. Sigurantele

100 (apliciud relatia (1.38) ~,i_ utilizhl.d Iuzi bile sint date de reJatia (1.59):

IF

;;:0 1" = 12,0 A ~ I-}. ;;:0 50 A;

h~
11'

Ie ma;z 2

=90,2_
2

= 15,5 A -. 1;;:0 50 A;

-<

3 I_mtL == 3· 13

'f29 A ... IF
=

<:

.125 A.
6Jj 50 A .

D i_ll' ; "eCllati ile de mai su-s reZl.lltli. I p

50 A .~i se alE<g siguran,tele LFi

• Calculul coloanei generale se face in mod identic casi calculul coloanei securidare. Fiecarc din coloauele secundare va fi asimilata la nivelul TGF cu un circuit ai carui parameiri sint cunoscuti,

C: iNTRETINEREA INSTALATIILOR ELj:(nRICE DE JOAS;\ TENSIUNE

INTERIOARE

In timpul exploatarii, instalatiile clectrice trebuie sa Iunctioneze la parametrii pentru care all fost concepute ~i construite. Aceasta nu cste posibil decit in conditiile in cafe instalatiile el.ectr.ice sint sub un permanent control. Controlul este necesar, deoarece, in timp, psrtile components ale unei instalatir electrice 5e u:zea2';ain mod natural _,Totoda,ti il1stalatiile electrice mai pot fi supuse accidental 1a solicirari suplirnentare. Cele mai importaute dintre acestea sint cele : -'fn6canice, datorita specificnlui procesulni tehnologic, datorita vibraliilor elementelor de constructie l:llcare acestea sint inglobate sau p_e care sint fixate, datorita lovir-ii din neatentie etc. ; - termiee, datoritti supraincarcarii 1a care pot fi snpuse receptoarele elec~ trice. Aceasta se poate datora uerespectiirii conditiiler de utilizare a instaIatiilor tehnologice deservite de instalatiile electrice, efectuarii unor manevre incorecte, neglij eurei etc. In urma nzurii naturale ~i a solicitarilor suplimentare in instalatiile electrice apar defccte, Principalele tipuri de defecte care pot aparea Slnt date in' cele cc urrneaza. .
1. Intreruperea clrcultulul
electri'c

Dad. Se' constata ca nu exista tensiune la barele tabloului electric, eauzele pot fi: ~ topirea sigurantei fuzibile dat0rita unui scurtcircuit (Ia lumina si prize €ste posibila ~i 0 snprasarcina). Patronul sigurantei se inlocuieste numai dupa ce este inlaturata cauza care- a provocat topirea. Perrtru aceasta, se

urmareste

circuitul.

Se reface lega.tura

traseul

circui tului electric,

electrica,

C;\U tinduse

10c111uncle s-a pr odns scurrse- schimba si.gurant,a fllZibilil .;;i se

repune sub tcnsitrne. De cele mal multe ori, scur tcircuitul arc loc chiar la bor.nele receptorului, datorita desprindcrii uncia dintr e legatupj ; --- sla~irea unci ~.egaturi eledrice, ex?cutata fie prin l~pire, fie prin s~r~ll gem ell filet, In prrmul caz se. r eface lipitura (de regula acestea se afla 111 doze), jar in al doilea caz se stringe surubul. Depistarea kgaturii desnicute s~ face din Ofproape in .aproape, pornind de Ia tabloul electric ca tre receptor. Pentru aceasta se foloseste cletedoruL de tensinne sau <;J lanipa de control; - scoaterea din funotiune ia receptorului alimentat. In acestcaz se verified rezistenta recepror nlui cu chmmehuls"au, daca este posihil, s~ inoearcii Iunctionarca lui .Ia 0 alta. sursa de ten;;june, Dad esIc defect recsptorul, acesta se inlocnie--?te ~a1_.l repara, in Iunctie de defectjunea pc care a sujcr it-,o . se

2. Defectllllde!izolatie
Ac est clefcc.t 2, pare dc;iori til. imbatrinirli izola~iei' con dude lor electri ~e_ Cele rnai expuse sint condnctcle solicitate la variatii marl de temperatura Defectul ~e izolatie nedepistat La timp conduce la intreruperea circuitului electric, datorita unui scurtcircui t, san poatc provcca electr ocntarea (prin a tingere dir ecta Salt indirect a). hob tia deiecta. se observa Cll ochiul libel- in timpnl verif'icarilor zilnice, sau priri rnasurari ce se efcctueay:a inainte de darea in Iunctiune, dupa ce a avu t IDe 0 intcrventie maijmpor tarrta Ia ins tala [ia elec tr 1ca. Portiunea dejecta se lnlocuie~te.

3. Defectul in tabloul

electric

Aceste def ecte pot Ii da torate UDOl" mul titudini de canze, cum ar fi: supraincarcar i, scurtcircuite prelullgite, Iovituri rnecanice, incendii .e tc. (de rnai f recvente dcfecte care pot apar ea Ia uri tablou electric -siut : --- slabirea unei legaturi electrice dintr-o clema sau borna de,' prindere. 1n aces t caz se string ~UTll burile ; - deteriorarua clemelor de _priIidere" Se inlocu.icsc clemele respective ~i se rcfac Jegatnrile elcctrice: - deteriorarea unor aparate electrice (de comutare, de protectie, semnalizan: e tc.). Se identifica aparatele de-fccte, se desfac din tablou ~i se inlocniesccll al tele noi (san ell aceleasi apaTa.te,d\.lpa ce au lost .reparate) de acelasi tip ~i dimensiune : - deteriorarea izolatoarelor de sustinere a barelor tabloului electric (pot fi spartc, rupte, smulse , sHibite dr-.)_ Aceasta se intimpla numai Ia tablourile geneFale mar i (ale unor sectii din 'intreprinderr, cladiri social-administrative cu pu ter e instalata mare). Toafe izclatearelc deteriorate Se lri.locuiesc. Pentru inlaturaroa defectelor, tabloul electric se aduce In atelierul de spe~ cialitate. Fac cxccptie numai dtrlapurile si panourile electrice, cH si tablourile electr ice mari ee nu ar putea fi 'transportate. 42

4. Defecte

fa

c;:orpurille

.de

lluminat

Defectele pot Ii : -'- arderea lampii, Se inlocnieste ell o.lampa noua ell aceleasi carac terist.ici'. Accas la este valabil atit la iluminatul incandescent (unde inlocnirea eu 0 lampa mai puternica ar duce 1<1 supra inciircarea circuitului, iar eu 0 Iampa mai putin puternica ar provoca inconfort vizual], cit si la iluminatul fluerescen t (unde rnodificarea culoiii lampii ar provoca de asernenea inconfort vizual}. Schimbarea Eimpii S8 va face fara demontarea corpului de Jle pozitie; ----deteriorarea starteruluiIa corpurile deilurninat fluoreseente. Cind aoesta este defect, lampa n11 se aprinde sau desc)'tTCarea nu este stabila. S8 inlocuieste ell unul non de acecasi puter e, 1araa dernonta c01])1.11de iluminat : ~- defectarea balastului Ia corpurile de iluminat fluorescente, In tjmpul functionarji larnpii se aude uri zgomot suparator (ca un bizirt), sail din corpul de iluminat se scurge 0 di.sjnzl sintetk~L Balastul defect trcbuie inloouit en unul non de aceeasi putere ; . - slabirea lcgaturilor in borne sau ill clemele de concxiuni. Acestea se string san. se inlocuiesc d.adl slabirea se da toreste deterior~irii bor-nelor san c1emelor; - spargerea, fisurarea, strapungerea partilor izolatoare. _·\ce:sta se inlocui esc) iar daca nu este posibil in treg corpul de ilurninat se inlccuieste : - Ia oorpurile de iluminat pot sa rnai arari ~i a1te tipuri de defede, cum ar tispargerea sisternului optic, murdarirea suprafctelor ref'lectante, dcteriorarea sisternului 'de prindere etc. In acest cazur i se mtervinc, inlaturind defectele pentrn a nu afec ta starea de confort vizual de la locul de munca san buna functionare din punet de vedere electric a corpului de ilurninat.

5. Defecte [a prize
• Principalele cauze care provoaca def ecte l a prizele monofazice sint : ... .suprainciircarea, pr in racordarea l a acestea a unor receptoare de peste 2000 \V. Cnrentnl mare care trece prin priz~l degaja 0 cantitate de dtldura mai mare decit cea care poate fi evacuata de catre elernentele componente ale prizei. De aceea , 0 parte din caldnra dezvol tata se "acumuleaza in aceste clemente. ducind la deteriorar ea lor (deforrnarea san topirea p'iirtilor izolatoare plastice}; - solicitarea mecanica .repetata datorita introducerii si scoaterii fiselor din priza. Aceasta solicitare atecteaza stabilitatea prizei in doza, care in timp duce ~i la solici tarea mecanica a conrluctelor de alimeutare, favorizind scur tcircui rul . • Aceste solicitari due Ia aparitia urmatoarelor defecte : - distrugerea par~iah'L san totala a prizei (topire, andere). Priza se inlocuieste, iar pe perete, deasupra acesteia, se inscrie puterea maxima Ia care poate fi utilizata priza : - lipsa de stahilitate a prizei in doza, Se string 'suruburile ghearelor de Iixare a prizei in c1oza. Totodata se string $1 suruburilc de Ia borne.

43

6. 'Iilefecte la rnotoarele

electr-lce t.riiazate

asincrone

Utilizarea foarte diverse a acestor tipuri de rcceptcare face ca aUt regimufile de functionare dt ',,?i solicitarile suplimentare Ia care pot fi supuse sa fie deosebit de variate. R(~pa.rarea rnotoarelor clectrice Sf: 'face numai in atelicrcle de instalatii electrice. Fac exceptie motoarele Ioarte mari care ridica problerne de transport. La. acestca, dernontarea, r ernontarea, inlocuirea 1ag'arclor, impregnarea, uscarea, echilibrarea se fac pe pozit5il. de mon taj a rnotorului. Bobinarea sau repararea bobinajului se executa in atelier (v. cap. 5 si : tabelul 5.2).

D. NQRM,E DE PROTECTIE

MUNCII

In tara noastra sint elaborate Normele rep-ublJ:cit'nc de protec(1:e a 11'tlhtcii care cuprind cadr ul general de telmica a securitatii rnuncii ~i .uormele de igiena a muncii. Acestea sin t obliga torii pentru toate rninisterele, t)l)ganele centrale ale administrariei de stat, cooperatiste si obstesti. Sub indrumarea Min:isterului Mtmcii fi~care din aceste departamente" 'au elaborat Norme ilcparta11tMZ:ial-f? de pr,otecJie a munci«, obligatorii pentru toate organizatiile co Ie au in subordine. ' • Personalul care lucrcaza l.a instalatiile totdeauna mijloacele individuale de protectie unii arcului electric. Acestea .sint: eke tr,icc sub tcnsiune va Iolosi impotriva electrocutarii $i acti-

-" mijloace de proteetie izoJa:nte, care au drefit scoJl protejarea ornului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fapt de pami:Il t. Cele mai import an te mijloace de aoest fel sint : clesti ~i prajini eledroizolante [pentru a manipula siguT<lnti:lle ~i separatoarele din instalatiile electrice exterioarejscule co minere electroiz.olante, manusi, ci2me,galo~j, covoare, presnri ;;i platforms electtoizelante : ind.icatoa.re 'mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau Iipsa

tensiunii;
._- garnituri mobile de scurtcircuitare si lega:re la piimSnt pentru ,pmteGtie impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca (datodta conectarilor gresite, tensiunilor indu,sc sau descarcarilor capacitive};

- panouri, par avane , impI'ejmu,iri

Iolosite pentru

~i semnalizarl sau indicatoarc a delirni ta zonele protejate ~i zonele de lucru ;

mobile.

_- pl.adavertizoare

care, au rol :

- de avertizare a pericolulrri pc care 11 prezinta apropierea de elementele iaflate su'h tensiune : - de interziccre.a unor actiuni care ar putea duce 1a accidente : _. de sigllranta, prin car~ 58 aduce Ia cunostintji personalului executant d, au f ost luate unele Itl5.sur-i inainte de inceperea Iucrului ?1 c~ se pot executa annmrte rnanevre si lucriiri (cum ar £i .Scos sle sub tensiunc", "Lucrafi aici !", ,,[jrcdli t» aici!", "Legal la piim'int" otc.}: - de inforrnare en privire la uncle puncte de lueru (cum ar fi :

.Folosit; 'manusiZe de proiectie", "Lucratin1:tmai "F otosiji ce;~tu;a de sig~w.anti;:' etc.). ,

cu. eased de proteciie", ,

44

De- asemenea, la Iocurile de muncs pentru diferitele lucra,ri in instalatiile electrice se vor afisa instructiuni de protectie a muncii, 4-8 acordarea 'primulu] ajrrtor in caz de electrocutaresi de prevenire !?i stingerc a incendiilor.

• Pentru scoaterea aceidentatului de suo tensiune este neccsar sa se cunoasca urrna toarele : - atingerea cu mina a unui conductor aflat sub tensiune provoacii in majoritatea cazurilor 0 coritractare convulsiva amuschilor, in urrna caruia degetele Sto sttlng a tit de tare, incH rniinile nn pot fi desprinse de ope conductor : - eel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu accidentatul ailat sub Iensiune : -prima rnasurii care sc intreprinde este scoat.erea rapida de sub tensiune a, partii diu instalarie ell care acciden tatul a venit in contact. Este necesar ca scoa terea de sn b' tensiune sa fie completata de masuri ca : --- asigura,rca securitatii accidentatului daca acesta se ;caWi 1" in31time; -aslgt1rarea unui ilurninat corespurrzh tor in locul unde s-a prod us iaccidentul, u tilizind 0 al tasllTsZt. de encr gie ; - dad\: deconectarea nu se poate realiza rapid, Be indepar teaza accidentatul de partile af.late sub tensiune, .intrebuintind .materiale izolante bine uscate (0 haina, un par, 0 funic, 0 scindura etc.), Este interzisa utilizarea unor clemente metalice sau a unor ma.teriale umedc. De aceeasc interzice tragerea de picioare san de haine dad .. acestea 1111 sint bine uscate: - pentm tragerea accidenta tului se pot utiliza rnanusi din cauciuc electroizolan t ~i g;;Llo~i din ac e1a91 material; -- accidenta tul se va plasa pc un materia] rau conduca tor (0 pinza uscata, o gram:ada de haine riscate, 0 sclndura retc.}: - pc cit posihil se recornanda a se actiona en 0 singura Hliua; - la ncvoie conductorul' sub tensiune 5e poate t3_ja OJ un topor en coa.da din lemn usca t. Pentru mai multa :siguran~a, opera torul se echipeaza cu galo\>i ~i manusi diu cauciuc;. .
- dadi accidentatul nu ~i-a prerdut curiostinta, dar a stat un timp indelungat sub curent, trebirie sa i se asigure 0 liniste periccta pinrL la venirea mediculu i ~i apoi 2--- 3 ore trebuie sa stea sub observatie : - dad acciden ta t.ul si-a pier du t cunostinta, dar i~i pastreaza respiratia, va £i :intins cornod. I se vor descheia hainele (crava ta, cama~a, cureaua, cordonul etc.) pentrn a se crea un curen t de aCT proaspa t. i se va da sa miroasa arnoniac ,?i i S8 va f'rectiona corpul pentru a se Inciilzi. Medicul va fi chemat de uTgenfL Dad. r espira tia este g.reoaie, i se va face respirati« artifieiala : - dad Iipsesc sernnele de viata (r espira.tic, 'ba taile de inimji, pulsul.), accidenta tul nu trebuie considera t decedat. I se va face irnediat respiratie artifioialii fa.ra Intrerupere . • RcguHle de ef'eetuare a respiratiei artif'iciale sint urrntitoarele: __'___ respiratia artificiala sc aI~licrt numai a tunci cind accidentatul nu respira pc loci sau cind aceasta este Ioar te greoaic ~.i se _inrallt5.te~te in timp : - respiratia artificiala iucepe imediat dupa scoaterea de sub tensiune ~i continua fara Intrerupere, pilla la obtirserea mnui rezultat pozitiv, saupiha apar sernnele de rnoarte reala (pete pe COl)} si intepenirea corpului) ; - inaintc de a incepe respira.tia artificiala, accidents tul este elibera t imediat de hainele ce-i stingheresc respiratia ~i i se- deschide: guta (daca este incle~t:ata, se introduce intre mase-1e 0 sci bdurica , 0 placa rnetalica -sau 0

coada.. de lingura·).

45

Respiratia artifioiala poate fi efectuata in doua feluri : -"-prima metoda se aplka dud eel ce efedueaza respiratia al'tificiala este sin g-ur . Accidentatul se apza cu spatele in sus, cu capul pe 0 mina, eu (aota 1'11lr-O parte, iar cealaltji IDlna,_de-a Iungul capului ; sub ohraz este.binc sa-i se a1;;tea:rna 0 pU1i:a, curata. Pe cit este posibil trcbnie sa i se scoafa Iimba aiara ; far'a a 0 t-ine Cll rnina. Persoana care atorda ajutorul 5C va aseza lin genllnch.i deasupra accidentatului, cu iava sprecapul acestuia, in asa fel incif coapsele accidentutului sa se gasea,sca intrc genundliice1ui care acolldi:i ajutorul Se;a~aza palmele p¢ spinarea accidentatului, pe coastele iuf€lrioare, apucindu-I lateral, Numarind "un11., doi, trei", corpul, persoanei .care da ajutorul se va apleca treptat inainte III asa tel inctt greutatea oorptll1.li s'a se sprijine pe miirrileintinse.vsi. in acest tel, se vox apasa coastele iafcrieare ale accid enta tnlu i (expirati(~ j, F~tra a dezlipi miinile de pe spinarea accidentatului, persoana care cia ajntorul va reveni brusc in pozitia initia-la (inspiratio). Dllpa ce va nurniira "patrtt, 'cinci, sase", persoaua care d~l a_jtllorul se va apleoa din noucu greutatea corpului i'iall pe .miinile intinse numarlnd "nun, doi, tr ei' etc._: _- a doua metoda se utilizeaza dud ajutornl vst» dat de GOUa persoane, Se a9dZ2. accidJcntatlltp~-'1pate,puu'indlI-i-Ee sub omoplati un pache t dehaine , in asa, fel incit capul, sa-i atirne fri<tpoi. Tr ebuie sa _i' se "coat;:;_ Iirnba ;;1 ;>.a i se meli~i-ni'i afaTa, tragind.-o in jos spn; barbie. Una din cele dona persoane se a;;aza in geniJnchi lmga capul accidentatului, a,pudlld-l de rniini 11nga coa te, si $C ia~ri inceti!7or pc partile laterale
ale picptului acestuia (expiratie). "l\'ullJiirlni:l "DUU, doi §i trei", ridid_ mfinile acciderrtatului, ~i i le da peste cap (inspilayi'e). NUlUU_rIpd "patm, cinci, 93se" aFa8~ din lion rniinile pe fliept etc .

• Executarea, exploatarea, Intrerinerca si repararea instalatiilor elcctrice se vor fate numai de catre electricieni calificati, Electricienii cafe trebnie sa execute lUCld:ti ~u'b tensirme vor Ji au toijzati,in mod special de condncerea irrtreprrnd erii, -Persoanele care- deservesc instalatiile electrice rrebuie sa indeplineasca urma.tcarele conditii: '. -- sa. fie sanato{l..se din- punc t de vcdere psihic ; - sa nu sufore de bob, san sa aiNl: infirrnitati care i-ar putea stinjeni ill acrivita tea lor; -~ sa posede cUhG~Jinte pr ofesionale ~j _de tehnica a securitatii muncii F nrevenire si stingere a incendiilor. corespunza teare funcriei ce 0 dc;:.tin; , ----S,l ctl:no{lfdr prccedeele de ~.cc~lteTe·de sub to)SiLWe a persoanelor elecpre'",enll;"e:;;l dingere a incendiilor, de scca tere de sub ten.sil!ne-~i de aeordare a pr imulni ajtitor, personalul muncitor estc: supu se nrmiitoarelcr instructaje : - instructajul introductiv _general, cart se efectueazji Ia angajare (ca $i en uceni_cii, .elevii 9i studentii'h efecttiarea ])Iacticii). Durata acsstuia poate 1'i intre 8 ore ~i 2. zile in JUHctie de spcci;ficlll intreprinderii. Drrpa instructa], se face o vcriticare a cunosrintelor de protcctia muncii al drei rezultat se rnentioncaza in fisa indivi,dlwla de -protectja muncii; -instruct,a.jul la loco1 de munca, care se efectueaza Ia 10<;:1.11 unde a Iost repart.izata persoana 110U incadrat;:;_ (~au iransferata). Durata instrnctajului va fi de eel puVn 8 ore. Verifi'carea ell nostin telor se face de dihel7eful ierarhic
trocn+ate si sa Ie poat;;. acorda prirnnl ajn tor. Pentru 0 buna insusire a cuncstintelor de tehnica securila):ii mu'neii, de

:h~ mod corespunzator

ducatorul

superior

al celui ce a facu t instructajul. NUIUai dn.c3. acestea persoana este admisa la lucru ;

au fast insusite

- instructajul periodic care se efcctueaza la locul de munca de catre conaoestuia. Acesta se efectueazii la terrnenele fixate (0 dat;rl la )6 hirri III f unctie -de n a tura locului de .munca) sail in urrn.itoarele cazuri: - dadt, Iucratorul a~ufeJit 11n accident de munca so1dat PI incapacitate 'ternporarji : - clara Iucra toru] a lipsit mal mult de 40 zile de la locui de rnunca ; - cind se l1lodific~ 'procesul tehn ologic , conditiile de munca, dna se introduc utilaje_ ~i tehnici noi: - dnd s-an rnodifica t Normelo dopartantenfaie dc )?rolec.t·h:: a -muncii si cind se 1':}::ec1Jli'lucriiri speciale, cL\[(~ri1.e de cele pc care l,ucr'~lt6rul I Ie executa in mod obisnuit .

.E.

NORME

DE PREVENIRE

~l

STlNGERE.A

INCENOJILOR

Acti:vitaJma in mediul exploziv obligalaJ.uan::a unor ITl..<ls'(lti care s-a previnii declansarea lwei explozii san a unui incendin. Pentru aceasta, In fu netic de merliu. s-an stabili t o serie de rnasuri suplimcntare ce tr ebuie respectate in mod deosebit. Cele rnai importan te dintre acestea Slut: _. se interzice Iolosirea In stil:re- defecta a ~'nstala~iilOl: electrice si a receptoarelor de energie electr ica de orice fel, precum ~i a celor uzate sau impr oviza te : - se interzice incarcarea instalatiilor electrice (cabluri, conclude, tablour i, transforrnatoare) peste sarcina admisa: , - Sf' interzicc suspcndarea corpurilor de ilurnina t dired de coriductele de alimentare : - se inrerz.ice agat-area SJJ.l introducerea pc/in interiorul panourilor, niselor , tablourilor electrice etc. a obiectelor de orice Tel, precum lli adap6stirea de obiecre san: matcriale in posturile de transforrnare san dis tributie : - se in terzice Iolosirea ins talatiilor eler trrce ueprotejate, 'in raport, en mediul (dan~ Ia praf, la umezeala) : . - se interz.ice ex ecu.tarea Iuerardor de intretinere :;>lreparatii <-\, instalatillor electrice de tre personal necalifica t ~i neautoriaat : r -·:;e in rerzice u tilizarea Iampilor porta bile alimentarc prin corrloane .irnpr ovizafe sat] uzate : , - se inrerzice f.olosirea Ia corpurile de ilummar a Iiltrelor de lumina (abajururi), improviza te di:n ca:r:ton,h'irtie sau alte materialecombustibile : - se iriterz ice intrebuhrtarea radiatoarelor S'L a resonruor electrice in alte locuri dedL cele stabilite ~i,.in condirii Cl:ueprezinta pericol de incendiu: - se i.i1terz.ice- folosirea legHuri.lor pr ovisorii win introducerca conaliZtelor electrice tara fi~;:L, direct in priza ; --- -S0 mterzrce utilizarea rcceptoarelor de energie electrica (hare de ciUcat, resouri, radiatoare, ciocane de lipi;t) fihil luarea masurilor de izolare fa·til de elementele cornbustibile din incaper i : ._ se intcrz.ice asezarea pc motoarele electrice .a rna te:ri.alelor combustibile (cirpa, hirtie, lemn); - se interzice lasa.reo, neizolata a capetelor condnctelor clectrice, in cazul dementarii partiale a unei instalatii.

ca

47

Capitelul 2. INSTALATll EL..ECTRICE 'DE CURENTI StA.BI . ~

~,

A. GENERAUTATI
Prin instalatii de curenti slabi, se intcleg, in gencral,inslalatiilc cleciriee care sini parcwf~e de cu-re:nti'de !l:ntensitate ~eZati~'mica in raporf,.cu ~e.i CCpaYV1_.trg insiala,til:tc de ZUMrij1,a sau deforpr. Intcnsifatea sdizuta a curentulni se datQreste ion special puterii receptoarelor din astfel de instalatii, care este mica. T6hi~j, denumirea este improprie, deoarece si aceste instalatii _pot fi parcurse de cur enti rnari, rnai ales al.u nr.i dllCl sint alimentate ell tensiul1€ redusa. Principalele tipuri de instalatii care sint CnprlI)Se sub aceasta denumire

sirrt:

inslalajdle

instalatiile

__ pent'yu S6}11inal:iz«yi acusiice ~'ioptice (ca excrnple pot fi date: de' soner ii, pentru dlCmarea ~i cautarea de persoane. de averti-

zare a unei -siiua~i_i anorrnale in constructie e tc.) ; --- 1:nstala(iile elecirofonice (ca exemple pot 1i d a tc: ins+ala tiik Ionic. de radioticare. de r adioarnplrficare etc.] ; -- 1:1islalaji.1:Ze de ceasuriclcctrice.

de teIe-

,B. INSTAtATIl

P:ENTRU SEMNAUZARI

ACUSTKE

~I OPTICE

Acestea slnt cele mai raspindite .instalatii de curen ti slabi, Dintre acestea fac parte: " - ins_talatiiZe de son-e,.ii; - ittstalal-iilc pe.ntru~hemarea de jJC1'soaJZc (in 110 telrrri , spitale) ; - .i1'tstalaJiile peniru sGmnalizarea, U1'Nl'£ situ.alii anormale tn construc~ie (aparitia unui incendiu etc.jsau fntr-o instalafJe (depasirea tempera tu rii maxime admjse,depa~irea presiunii .maximc admisc, scadere a temperaturii sau a presin:hii su'b 0 lirnita infcrioara admisa etc.).

Inst-alatii de so:nerii ,
-

mai simpla instala.tie de sonerie (fig. 4.1). este compusa din : de 220 V (san 1:20V) Ia i.ensiunea de 3; 5; 8 V; - clopotulelectric care are rolul de atransforrna acustica msor de percepu t de om;
transtorrnatorul electric, care are rolnl de a reduce

Acestea

an rolul de a produce

un seznnal acnstic

pe cale eleorrica. tensnmea

Cea

retelei

energia electrica in energie

/ ,--r,
220V~I~+-1
~~

/'l

----------'
L-~-- __--------------~----------~

~2~;;-(~8}V
F,ig, 2. L Insta.latie

de sonerle :

1 -- tru.nsforrnator elect;'ic; 2 -.. depot, 3 - bu ton de actionare ; -1 -- siguraute ' Inzibile : 5 -- couducte dec trice de tensiune rednsa: 6 - conducte eledrice 130 rensiunea de 220 V (sau 120 VI,

- bu tonul de actionare, care are r olul, de a inchide circuitul electric al clopotului: - conducte electrice pentru circuit III de tensiune redusa ; - conclude electrice pentrnle:gareala reteaua electrica de 2)0 V (sau 120V). Instalatia de sonerie este prevaz.iUta cu sigllrank fuzibile montate Ve COIlducte;_lyde legate la re~e(l.ua de 220 V (san 120 V), :pentru a asigura protectia Ia scur tcircuit. ' , Instalatia de sonerie astfr-l descrisa se ufilizcaza Irecven i in apartamentele

de locuinte. Alimentarea soneriei seIace dintr-un circuit de priza, Sigurantele fuzibile, transformatorul si dopotul electric se monreaza in apartament pe placa Iablonlui electric (fig. 2.2). Butonul de actionare se monteaza pc perete in exteriorul apartarnentului, Ih1.ga usa de intrare. Conductele electrice plna Ia buton sint C(JIldll(:1f~ din cupru sau aluminiu, izolate en rnasa plastica (TY 0,8). RIe se intrcduc intr-un tub de protectie de masii plastid_ (IVY) care se monteaza tngropat in perete sau in tencuiala acestuia. In cazul in cat.e iu;;talatia. (!e soner!e. se executa 111· 7--/~~_ __(_ 5 tenor instalariei electnee din aparta1 ,-_ merrt, transfor ma torul 91 clopctul se I I 2 g._ tabloul clee.tric pe 0 plamon.teaza lin a ~ ~ 10': d. ~e lcr~ln sau ~1: lr:-ateri al izola tor. ___ _ 0 ~: I ,I Soner ia electrica (fig. 23) ,,,to for'-; ~ mata dl~)tr-unelectromawgnet ?e curent \ 220 v 'If '" alternatJv, care are doua bobine J, un II miez de fier 2, 0 larnela elastica meta/ I' li.di 3 (care are 1<1: Virf1:_D mic ciocanel) /' I! 6 91un clopot me talic 4. Cind electrornag.------j'-----. n~e~u.1es.te par~nrs de curent, lamelae.las.3 ~ bea 3 vibreaza si loveste clopotn14, pro,,:ocin~ un semn~l acus.1:ic.Sun~tnl po~f.e .. h schirnbat ca intensitate pnn rnodifi, ' __ care a distarrtei dintre ciocanelul lamelei 3 ~i clopctul 4. Aceasta se face Fig. 2.2, Montarea Instalatiei de soncrie: 1 .- sigurante fuzibile; 2- - rransformntor : ,prin stringerea sau slabirea surubului 3 - dopt: -1 - buton; 5 - conducte elecde fixate al clopotului, tr icede leg1!.tul'l!.in tabloul electric; 6 - co-nducte electrice- montate in tub de pcotectie Toate aceste piese se monteaza pe
l

0'

.-L

un

supor t de ebonita

5, cafe este pre-

~i h!gropate

in peretc : 7 electric.

placa

tabloului

49

V;lZU icu niste urec hi de prindere 6, Legatur ile electrice la infasurarea electro-

3 5

magndu1ui sc fac Ia lJ'ornele 7. Schema dec hieii monofilara a unci instalatii de soneriede apartament.este ad'i tat5. .in figura 2.1. In cazul Iocuintelor ell !'lU~i111::apartarnente, soncriilc pot fi ac+ionate din dOU{l locuri (fig. 2.5); .de 1a usa de intrare III cladire (uncle p,~0 placa 0;8 a£la toate hutoanele pen tru apads.rnentele din.aceasta) ~ide la u~u, fiecaru-i apartament. Penlru asHel de i_nstalahi care de regula all 0 1ntinde~'e' mid, se'monteaza"u,n siugur transforruator de sene-

rie. Acesta se monteaza

in tabloul de

2
3 1
Fig. 2_3_ SOJJcric

_-

'/

elechir:.ii.

lumina cornun pentrn apartamente. In ultimu1 timp, dopot-ni electric este 1n10cuit in apartamente, ell 0 sonerie mllz icalii . Instalatiile de sonerE se mai utilizeaza frecventin scoli, institute-de illvatarnint superior) dirnjm', interna te etc.
Fi);, 2.4, Schema electtic;i =ifj!aza a uner i.nslala1ii de sonerie de apartament.

rr~---0b']
~"

~~J2

-- L

l.

r>. . ._ ____Tt:::2 J

;~,

"

~ _ _5=?h~"
~
~~

_ii{__~~_,_.__
,~

_~

~8~~

!~

__

.~8S6

_§J
j------+-<.

o
Fig, 2,,~. Schema electrici a unei ins(alatii de SOJ1eri.i .peutru 0 locuin'!a cu sase apartamente: 11 schema multifilara : b - schema unifrlara ; "1 ", h. ~ soneriile din apartamente : bl ... b6 h\ltoai)ele de la intrarea in apartamenre: b' .0, b6' - butoanele <)e La intrarea in cladire (13. U$O> de in't[are,),

50

Haj 1

Eto]

In aoeslt.r: rc~t.zQUlri roate 'slme\riila:c siifd :'tilqinma1tcsumultJrJldkeu1il bJJItCYlil(t~g" 1.69, Acesta "S~ a:mpl~~e;;~za coadnctele p:e [irl~21::0 Y li'N f.;;eC~e,taTa2lte, 'in -ca1ll1m-,,1 _per:ii'(])ll!0Jlu~u"i de ~upla,,'egibl'eTe SiX({ de p:a:za. "[_n 'f~.gd!l.r.a 2_.'lii este IPn-e>&f'Tlta \;;1. 0 'as:tid dj,e _~lit\"i;a.l1a1-ic e!Qt.ru 0 c1:ric1ke en ':iu1b>S-191, !pearter ~ i~~i,eJ,a~~. iPe-ntl"'H {it~'a~;t; ·(fiiill1 p iOim-;ilJt~r de :S'O,lDr€,ll'ie .iill,m,ividIl.it SdJt'Blil1l_,;:J. ",e futli1v,;e~ai{)t;_,-.ii1utati1ne iu cn'e~:,0.~~-StnKtia are o :Ii~'~ tUITildeH-: Jtm:are. PI[,eziuta :i!'Va_@l'lljUJ .c:a *l,"l~~if<OI:nu.a·t:t):a!J'ele '!lcI :fIil)!Jlc'tB'omc;a;rJ't IJ;) "got, ii<ar -con.'d.u:dde ,Gle :;jRi1lIi!1l:eotarol: pe..UiLU 2:)01/ .d-n.~ dimee;silm:i m'llllt m~lIi ·(:"C0ID.cniJJi()C cil'1':dil iu $~ltuJ;!f~iaD.li!l.caH~ t1lli:s.ujhHI~i<a s-ar i-j JfJiChlt ]J)e
te:rn.~uQilea §ce'(~Qlt~;;>-.

,]uUlSell-e ;S!lot pTe ..'-;:;"Z\~rrt;eite c

:Go'mii'$i)O]c:rJJj._ifilt:c;a')"'{'

s<lI"T<Ketrie ste l;,~'t\i;ii;lljit':a:em transe

511-fIlt ~Du;;;t:tlllJiN~«ge 'c:ur:e.n1isfic-a_,f,)!i ij,ecvlt:'"o)'}t 'tl,hhzt\tre 'io}J sjpiJa:1e ~S~ hoteluri, ii:gt~.r"- 1.7 este p,r-e,zltOlJtiitJa. SCilnelilTil. .desf:5:~l!Ir:&tJ;L ,,1 roue] ';\SltJc~&~ ,j'j!l!:italat,rii. R,m t~:ajl])d.e hel,"1 iii?, _2 .~ ;b:f3 '*~-C ,aif'~ un camera :J IMfi!;;;;r, 1it:caJJ;e A~<I- ~S'llJU 'mll t bu;iO)':!il ~Jla::n'~ ,dO'll')Ji Fa t:u:or:i}, ibu ttl{~anea-e·\1/2.], ib2_g :tii",b-2.,J ~f:J:~t: ;.nrn'tT:a _2 etc, I S(9t1lt~rj;a,J1,e ~~ l~mTI~ll~'ee 5iei£m~-aliy',an~.f;l,r. 1}, llt2J de. ~e 'il;f~"@ mOl) it;;)k :h~ ,(j imc~[Yen?:a cl-e s\[up;r,_a¥'c{gh<t':n~ u,!odlce se .a~Ji;i j"l,tS:f:;(j)11.n.;;l_ .C:;:;;lIwi;:nta. Uin1!]llik hf ."1, :11:1.2 'etc. $1;' l)u{Mlte-a:l!:o;iv£ 'O~a'(1):a" t9.B~:;1J1IP'H'l:';lllilll-,(':rf~IGr J" 2 eire. ]imf,taL\"~.u·a-:lla:<lli ( oJ.[~rdillldll(.>, lt1"jl:ock ,dY, ,ti2 care se ga~~e;.c' mvD1ita~t.e Pie ac:el<'t~;i p.:;lUOll 'Cll ~tDn~T..ia fI,o ,:J l:BII;a!p~'t~ M .t, k2,.;J. .h~:sil:al·J.ti;.du1i.~;r.lfF,o,n.l{a'z:;l_ Tn J,t:l·a[ unn:litoL ,cJ,ncl -PCTSDn'1l111.[~ ,S'!N:vociu esrte d\_llll tat" ,se .ap:acsa j!1e 'lJmuJ I~1:n hmtO'itl'ldc ,tl 1.:1 .... _ /)2,[3, 'UG 'cl'eexem_pIM 1b'22 (ll11J"l1>ltl ,eR '-el>t~ .IlililUl:!DJt:211ll (C;'H~~ :2 J~l~il!gii t111 2». A:r;csre i l'T~d_ ~a 'biuJt_iOa'R:es'l:x9.[ mMb~t",efh,<::tLliilJll(!1 ;&illllJlltan ·c~J'llf:.at~,d1" 1-2 ~Ii 2-3 . ..B\<.uftnn~ult h2.2 staibjIe:f;>t'e U fru-a'1'0arde: rc:Ui[cu.i:t!t':.:
tN

51

12(24) V

?2D V

Camera

I
r
I
I

Camera

Fig_ 2.7. Schema

electric-a d"sfii~uratii a une] inslaJatii de persoane di,nt'r.ui:J. spiral,

pentru. '

chernar ea

transformatorul 1l ..- borna B, butonul /).2.2 - borna. 1, butonul b2.2 ~ borna 2, soneria ho - borna 0, soneria -go - borna 'I, siguran ta, fuzibila e2 - borna 1,si'gurant_a iuzibrHl _.- borna 0 si transformatornl j', - borna A; 11-B, b3,2-3 02.2-4, d2-0, d2c1, e2~7 e2-0,11-z.1. Prin realizarea primului circuit se pune sub tensiune sane ria ho care avertizeaza acustic ca s-a facut un apel. Al doilea circuit asigura pUllcrea sub tensiune a releului intermecJiar d.2 care lllchide contactele normal deschise 7d2 ~i 2d2. Primul dintre acestea asigura automentinerea releului d2, iar al doilea asigur:5. f unctionarea lampilor de scmnalizare h2.1 (din camera de supravegherc) si h2.2 (aflata pe coridor, deasupra usii carnerei din care s-a chema t),

52

,:'ifjj!!;i;OU'/

,_

-- ----, --

-ii!!' ,,~" e r'J,j'z,[j·,·,e ,fin c (I.m.e

-----" --

--

1',6

,af.'£' SI(],jP 1't(J'I'!e glf;: ere

---I

if:
~'~

if.

;!_

F;g, .2, 8., _j_()s-r-abjt"~ tPem-

<'.heWil-"Hia

d-c iltnso:me a'nd:F->un IS:piltall .Jl",.1tru p~WjIn :fiec:arG !!'amerJi,

pa,lit'U ca.mc'l''C ,:ell ~~,ei

l-'e.iJi~'~'inclllQ-Sesi '0 -a,'(erti:nZ-!(!'(: '(j)Vil:icl. At:ea'sr:a 'permi1'e (j) ~S(j)air,a .idt;,mi:if~trH? a Er,nc.iitpeu:i"j ,dill~:oar_e s-a !f;!it:im1 ;iilJ-~ehd. '~~~1-u:a ll:,O JllJ»dr;ioJi)_e.J'j~:a :'!Ilil1ma~ aLid. ,limp ~U "Sf: a;tF;Hs,l l~Te Q)!llll,nQ~'liq'b22, lIn d:omp ce J~lItr(pi[:e r~Ri~'i J.-t2-..2 ,I'$illiIililUil li,prcr.ns:e., . deo:a~-ex.:io' tdlr,,~11 d2 es[€ Fa.fLu.rs dIe t;iJjJ~ceJD_:t.d);Olpii lte.zcd'V·a:ua J'lTW.J.uhiip !p,e;r,s·q;lMillril ·ake serv ici U.re vii;!};e I~i1c<'(mE[,-<l de ,$~u_iPr'aveigjhen,; '~iiddDllOch,e.a2'l rdoenl :alA 1ll1e§'tianu , iinsttalat,iti p,eJ!l.Rinl1l_ iUliJjt,JitGtfl '@.iPIie:[alin' ;:j'c-€en'~_i~i)_d5_PN€. if}Zld\. flJe!PJeJt[:<1l\!lITa 'alb:Bcn~~:;_ '(jhn ]ndI)t')r,(,j11
~flo1!1~lie ~11l)ehl!riiCI-iJ'il :!ila he onr,n:en",

ca:wene ~r5m[n iraent,j:{ic;;;>.re:a tr~~pn'dEi~l }GCluj],Qr die ''%l.el.

:de ~ulJ!)g-in'ifrgll;~Te a p:e(son:ailuJmLi ,:s-£ e'fBCt'we21li'",'l 'i!l'rulit!la sau mal m_"J:qJ~iJ e 'ck av>Brlj'!l.mr;e c{lre"s~1~1]_nir.\t(J<ime.aoestor -avr.inse atdil: p'e lP:a!!'~ul Olin l'J1Jca'J}m-e" (.iit ~i Jll1.'.' ,oulw:a1)_·.e" l~e<rJJ:mi~j,flI(jl_

q:cJ,na. 'lh~,r.rmiTfllll,~;TI.]!l",ur1l. i~n~l,iE;g,1llr;a2:7 'sfL 5~ ·tm;!m_ll>!'.el-el!,e Il<&§MKl,ni'lc ,{]]i'lliltir.e ."lp2if)'JlIif!J·e diul ['tg~nil. ;U8, :,)i "a .se :5tabil~\ii~ci, ~~t".nJ.;r,.'l '0k U001'ld~"ct(!);un: &in~n>e .(:lo:n'l'4nt,1tie ,[l'v;cril,izll..-e ;;i 'DdJ:c ,iill.=o:m':'l. ~iit-(!'j~l'X:)l:i_

3-, ~:rn'Stru,ati~ p€lli\itru 'S~imlH'l:ali-z;~:rea lNl!~.i situafii _iilil 'O'OlB'st;r;.ucbi'e sau ·tntr~o in sta1a.tie
.J ' ,

anormale

T~~ mu'He -GJf:l" 'in t:-O:l!lstrue'lii 'S:ilIR iill .'ill:siM"-'llu,,pl'ot;s-a 24Fa_!l~J. Aij_u;.&ii ;aJ1Q0nliltille s ,:w:e1aep:I\:;;i!aJi..e -.J:nltn-~l];Ut im~J :Scilij,:rit, WJot ,sii t:~llIrd ndt la Jl!li<lr.[ p:a'g~l!1b .ma.te-![i;illre, ~ 1-a l;)'J'Yrirc-a F~-'aoc:sllQ(ill_1i de >pir,oQnctic sluncori 'c:him- h. p:ierdei-!i laG ~l,tf~i r;Himce~11~~'5iiJi. AsUel, )1)111'l'lcefiQ]l'l~ TI:e-i1epi'8tart Z~_ii-n J bw['l ,Il"0atte ;S~i. ,C'im:a l'3.d1ish~gtirl"a lC'oJ)mpi,~ta a c:(l)ns:tI;1!lcpi1e-i 01 hil.d:'ElJ:pqUIl'lillrile :OFin aoeasta jpo:ato:e s'5.IJ11[(i)'V'0.aKre 'exlpil0Zlii ere. care,

Depasirea tempera turii admise 'intr-o instala ti e poa te sa duca la depasir ea presiunii normale, pu tlnd provoca explozii, -poa tesa. conduca la degradarea unor produse, 1a accidente de munca etc. Deaceea , pentru buna tlesfa~mare a activiFtp.i dintr-o constructie ~i buna f unctionare a instalatiilor ce deservesc construcjia sau fac par te din diferite fluxur i tehnoloaice acestea sint prevazute 'ell diverse instalatf ,de aver tixare in fuuctie de ~p(~cifjcul lor. Diversita tea instalatiilor pentru semnalizarea situatiilor anorrnale este foarte mare, til momentul de fata, datorita dezvolrarii ;-cmarc;tbile astiin tei ~i tehnicii, se poate aprecia d aproape orice situatie considerata anorrnalii poa teof'i semnalizata (depasir ea temperatunii ~i presiunii unui mediu, aparitia f umului, Iocului, rnodificarea coneentra.tiei unu] gaz, a in tensitatii cnrenttrlu i, a tensiunii, a factorului de pH tete etc .). Toate aceste instalatii pentru scmnalizarca situa.tiilor anorrnale Iunctioneaza duVa schema de principiu din f_igura 2.9. Instalatiile se cornpun dintr-un di'rpozitiv T, numit traductor ce este in miisura sa transforme Ttlil semnal neelec tric (termic, rnecanic, Iurninus etc. in fUl}ctie de sil.uatia urmaxita) intr-un. semnal electric. Semnalul electric este transmis centralei de aver tizare care semnalizeaza situatia anorrnala ant acustic (ell 0 soncrie sau hupii), cit ~i optic (eLI lampi de semnalizare). a. lnstalat.ii de sernnaliza re p-entru]- de·o'hire3.
~ •

'

temneratur-l] r

In aeeste instalatii traductorul este de regulsi. un termometru cu contacte eleetrice (fig. 2.10). Acosta este un terrnometru ell 2_C indica tOT 1, Termornetr'ul rnai cste prev~zut en doua indicatoare fixe (LI pentru limita inferioara $i LS' pcntru Iirnita superioaraa temperaturii); .ljml te ce HU tn,lll1Ie dep';J'9ite pentru a nu crea 0 situatie anormala in. instala.tie. Indicatoarele LI si L$ pot fi fixate dupa dorinta pc scala apara.tnlui. Am indicatoarel« LI ;;j LS. cit ~i arcul indicator mobil 1 au pxevaa;ut. contacte electrice, astfel inoit la a t-ir,J.gerea Iirnitelor ele inelrid nIl circui t electric. Terrnometrele ell contacte au un ranorr] pentr u ag~l1hll a carui temperatura se urmjireste $i un, altul pentru conductele electrice ce se leaga 1a con tac tele terrnometrului. In cazul descris mai sus S111t necesare trei conduc te pentru racordul electric. , In mnHe sittratii indica torul fiK pentrn limita inferioar'.a (LI) poate sIl iipseasdi~i lega tum, electrica se face numai cu dona couduc te electr ice. Schema electricii desH'i~urat5 a unei astfel de in'Stalatii este daH ~n figura 2.11. Con-

A cen! t e-r-mTc----

neelecfricl , /

Semncl J

(~,

0
l'ig. 2.10. Terrnometrn electrice. cu contacte

Fig. 2,9. Scherna de prinC_lpiu a 'HId i:nst;<}a!.ii pentru sen'nal;izarea unci sitUil!ii .anur male,

~---~-= __~~~

f1

ill

F_i,g_

11..

a~_ ·S;"dR.l·~il~

:c~ettri~::~ \~l?'s_[ii.~l\ri!i!.\iKl'n

'Olae.i ).:n.ilt:.ae:a~ii~i ~le ..h'~·e·i"-~izar.:e preot·n'l t'Iep~~'T-b'a _r ~l·UitjJ ..

~J.:.oj)e-

talCitll!Jl 'COHc:tl-1mll1l!z1thtJr ;afiurge1l1Q h'l1Iflli[£ii iJrDif"'jt[!)an'~ a :tmlIP<'(ut[Jl'tr}j .esk lin'(!lic.att _Fd'lll di,pj",r~uq JIDKIn'8J. Igt',,-,c.ihicS ~~\T]);'j,Jft.~~M-Lin 'C0[~.~JHq_n.ldil(Oir ~t'ililgejfi,i lilT11\t·ej ~t:;.f'''f;'.idG)j)le .(1 Itr m'Per.a-.t[uji IP.L~J11 j~. Cinci se ;a'tl:n·ge te1JJjp.6i:d1l!lf'a li1l1~.iita 1muf>eT_j'CtrJ]i' :y; jmchj,d·e cel'"ibd 1'1111,> SrlO J~'1~1'11C )<lUlb 'iell1j"Si~m_i~" 'i'JBa.c((:_";id:. JfrlL, ll'Je'!e:f'll i{i,i't:lflDl.1)ltilli;;;Lor it·7 'ilJlJa 1 ]j),e [iini·a·j. A·( e,!\,~';afn'chiii~e 'C.OLl'~C te[.e 1 iiI ~.hnj.f'J. l) ~i'la3 (li:l1lia 6J. Primul _pi\Uil·e suI..? it_f_-,ra;~il\;l'B:e ~!>ont)fd"i\ Jil·O' llfuY{)ll'Jft'ar-a pe Amia S; ;l~ tfdll!lll ~,.::(e~ti:l h.ce o .pri!lma .a¥-.ejf~i~ilJre S'E .&c-al~.llij:G:a can~ 4~r:'a~·e akl!ll,i.;>i TlCe!l'SO()l.m,ah11u! uk :SHJPq-;;"v;e;g!h.·I'-Te. ]),~C~\ S'(";ne~-,j~l tP.:S[<e -su;p:<1:ra1&J!I.c, IPlrii1ffi a~_~lsar'ea bu tC!!:llilJill.ll'll duhlp ,101 ciHY(';il:Si(:i!j -t~t:e ~_CG1t~rl k 5Mb kllitS1:WllC i .st ·',?(!IT.l!l:aQulh()Cd't\2l.¥,';T_. B7hlt(])u·ul YJd d~\lu.}e t'IDOC(j);{1all'% ,~,~ b t;e_'rrsi-mile :rd':E11Q if..; :02l1r,e .if~'~rnd:ua Imli -:in"Clu~<I<e 'G<DJlI.-tt·;adul '21/.3 ·c.a.\I'e r.eaJLix:c~;d ·~lMt(IJjlMmti::JJIOH.a ~:i'Cl&,~'(:hijid·e' lC01i1jad®fi l,d,J 'c.1J'l" :imt!T-en!p-e \;!il'cJutl'1l1 _:;'C'-l'.l'G:ri·("l _:kiii dhni.;.:;r <lh2.~_:.a ~*;rd\ia loJ.,6r ~l:m {ril:ru] {bl. "C-.GlXrhlc1J!-'1.] 2,(1,7 -;rcefll5z<e:a::za1',mz:-iliil rl~'lre.·a 'Ci1'C'd'lJi.t.lllui !];impii .de f_''Cmn.naliz:mlf€ hJ (pe ]~l]I1i'a l,» care .2_Vt-:rIt~:il:e<Lzi'GP~~'c ,as'UiPlra Zl.it~[lt::gcriii t«rlUlJYc'I:a~tUtljlj :mlfl1iilililoC. $t:iIWliil:al.uil O~~-61;.!.SIC=[1l_~[~~e :a_'(Hdl. ~im:ipl :eli\! ITel enl >d J va i-i lP;,ti!,omT5dj,e 'OJinenit_ Cm(eJlrt u'a ipY.rTIcn :.±0t~ashl ince;to6il2a m!l)EaTj _ d,;;;,c",'i .co.n_tat: t'j>11 f7 se io,e:zchidie, ·dl'~i dI.-&c,a_te.1rrpc'roa6111r,31 ><1 l!J1lc~iPmrt sl1 C;[BllSCU peste \r.\il}(yarea Ij·TtTflit-a :i!'~If1t'Lr1i;'0au'i2i_. Dd!(;:i se a,\:mg'e -1fm[~'Glr.a~u{·ali_miil5. :Sl1'ijJed:D(%Na., se hchj,&e elQ[R tadu.,1112 .~,l ridlf1l1~ d,'2 'E'S[-C -P.11ur-cJl>lIPSd'E' ·cmnC'f'ilt:(l~IIDii_a .. Aoesta :1'1112l chide 'ocmt3!(;iele ·J~ml1~~aR dt\5da.i5:e (ae ;pe ~iIliin,e .. i si '7 (('Nt2 ,:;~ .2:r1'2)., fieltr()U!)li:I'l'!nd ' ~~n~G'~i.on.a1['e<t .!>(mcr<lBii it.o pentrn -<lv.elI'hz-ar~'4 '~vclli;,sfidi f;ioi .~ ~:;f\Wl.p_fi de ,:;emll'Olli~.a:r·e -h.il' ·~5:i.g.\!l.dmll ;;-J\sU:1ren ,,~j BJ;'mn.a.lii7;,we;a 'l!_~~-jjdi_ (;0l'l;10alf£c:e 1';.omJ.~rJi;a ge clehln.ch_~a::idi~~-a~i in ;cailw.l'd_I'l~l'j'i.ot:'.
I

5'5

De fiecare pluti tor estc prinsa 0 sirma Fig. 2.12. Schema d~ principiu a dlpo'7.itivl1lui din ofel 7, trecuta peste un scripcte rnccanic pentru inch ide rea coo tactelor .Ia fix 2, La celalalt capilt al sirrnei sc aila a[ingcrca nivelulul minim, ~i ma.xirn, in.tr-uI) rezervor. o contragreuta te 3, ce tine. sirma foarte bine intinsa. Pe aceast.i slrm~l se afla rnonta ta 0 siera mcblidi 4 prin intermedi111 a doua izola toare 5. Cln.d se atinge nivehrl minim, stera motalica prinsd de plu titorul P7 coboara ~i ajunge lntre contactele metalice 6, prin irupingerea resortului 7. In acest Iel se inchide electric contactul fl din figur.a 2.11, _pt'rmitind sernnalizarea acustica ~i optica a situatiei aparufe (atirigerea nivelul ui minim). Daca se atinge niveIul maxim, stera prinsa de plutitorul P2 include contactnlf2 prin intermediul contactului mobil 6 ~i se semnalizeaza atingerea nivelului maxim.
b. Instalacii de sernnallzare a incendiului

de principiu a acestuia este aTa tata in figura 2.12. Nivelul apei din rezervor este urrnarit de plutiroarele Pl ~i ['2.

In acelasi mod sint concepute ~i de semnalizare Jlen tru depa~irea : - presiurrii Iirnita irrtr-un recipient, Yn locnl termometrului se utilizeaza un manometru cu contacte (pentru presiunea Iimita inferioara superioara ~i pentm acul indicator al presiunii ) : - nivelului limita in tr-un rezcrvor. In acest caz, terrnometrul este inlocui t en ~1D disp ozi til,' mecanic de inchidere a contactelor 17 :;i f2 (fig. 2.11), cind se ,ding ni velurilo lirnitii inferioara ~i respectiv Iimi ta superioara. Schita
ins talatiile

In aceste instalatii , traductorul din figura 2.9 este un detector de incendiu. Detectoarele de incendin se executa in foarte multe tipuri, diterite Intre de a tit prin principiulfizic pc care se bazeaza, cit si prin constructia propriu-zisa. detector de temperatura en fuzibil (fig. 2.'1.3) ce se Iabrica ~i in tara noastra. Se cornpun dintr-o carcasa din rnasa plastid 7 1.11inreriorul careia se afl~ un grup de lamele metalice 2. .3 ~1.1, bornele electrice a, b si c '7i un cilindra din mash plastica 5, de culoare rosie. Lamela 2 este fixata si lcgata.. la contactul b. Lamela mobila 3 este prinsa de Iamcla £ixa 2 prin nitul f uzibil 0 si de larnela mobila 4 prin piesa izolatoare 7. ",ft~
Cilindrul 5 este mentinut in Ca'TCaSa de larnela 4, datorita pozitiei lui ~ a opritorului 8 aflat pc par tea intcrioara a acestuia. In acest Iel. intra bornele a ~i b (legate 1a lamelele 2 si 3) exista continuitate electrica. Circuitul inchis 1.n cele ce urrneaza se va descrie
0

instalatie

de semnalizare

ce utilizeaza

un

de bornele a-b Se nurneste circuit1tl de veghe, iar detectorul se spune di se aHa in stare de veghe (fig. 2.13, a). La cresterea temperaturii din. indipere (55 san 75°C), datorita unui rnceput de incendiu, aerul cald topeste nitul Iuzibil 6 si legatura dintre Iamelele 2 ~i 3 se desface, Se intre.rupe circnitul electrjc stabilit prin a~b si lamela 3 se deplaseaza spre stlnga. 0 data ell aceasta ~i larnela 4 S8 deplaseazji spre stlnga (deoarece este lega ta de Iamela 3 prin piese 7). 56

37

I •.

5
liig. 2.13. Detector de temperat,lIrJ. cu. f'uz.ibi l: a -

in srace de 'legho; b - dup'li dcclansare.

hi Ielul 3J:.estase elibere,tl.z:;i cilindrul 5 care coboara, iesind din cu.tia detectorului (este de culoare rosie pentru :-1. fi usor observat de la distanta), Larnela 4, in acea-sta noua pozi(ie, inchide contactele 9 dintrele larnele 2 ~i 4. Se inchide asHe! cirouitul de avertizare prin bornele b-c (fjg. 2.13, b). 0 data ell declansarea semnalelor acustice ~i optice de aparitie a incendiului escpoate declansa si 0 instalatie de stingere a acestuia (en apa, cu. bioxid de carbon etc.). CilinUT111 e culoare rosie 5, ce Iese din de tector, perrnite :identificarea rapid':i d a locul ui de unde s-a dat .alarma. Dupa in1aturarea pericolului, detectorul 5C pune din nou III stare de veghe prin introducerea cilinclrului 5 in iriteriorul deteotorului si l)[in fixarea lamelelor 2 si 3 cu un DOH nit fuzibil.
Detec roarele de acest tip pot supraveghea fiecare
0

sllpiaf'aV:C de aproxi-

rnativ 10 m2• Se amplaseazii pe plafonul Incaperii, lngtopaL salf aparent pc acesta. Detec toarele ~\nt legate iJl serle, ca in iigtira 2.14. Se pot lega astfel plna la 10 de tectoare , formind 0 huc1ii. Pe fiecare bucla se a:[15. ci te doua relee: pe bucia 1 - releere ell '~i d2, pe bucla 2 -rel~ele rt1' '~i d2' etc. Cit timp detectoar ele se aWi in stare de veghc, contactele a-b ale acestora sin.t iuchise ~i releele d.l-; d.!' etc, sint par-curse cle curent. Acest curent poarta dcrrurnirea de cunni- de l1.lC'J'le. DaC~l: unul din detectoarele de pe bucla 1 a detJan,pt contactul a-b al acestttia se deschide si releul J;1 este seas. de sub

.,
~c~'~~--~I~c~o+!~'----~II-'c~~~I----~ L~j· ~__ J
DeleeioNJI

~ Hue/a I

1--'

:Delec/o(,1l12

oihctorul3
'--"1
I__

___

_j

14-_11''2--t } l1ucla _'

Fig. 2,11. Schema

de lcgare

a detec,toar,elor de. temperatura

cu fuzibi],

57

Se inchide con tactul b-c puld2 sub tensiune releul d2. ~nalog se petrec Inoru rile. dad! cleclanseazji uu detector de pc alta buc1a. In Iigura 2.15 este aratata. schema 2 de semnalizare a inccndiului, Astfel, 3·'---:---Jd-<J"-''__' in starea de veghe, releele d l , ell' etc. L.;-. -----~-t---l-<>-qk>---___i' se aila sub tcnsiurie si d2, d2' etc. nu sint su b tensiune. C~)n tactdc norraal 5 inchise t d t si 2d7, 7d7' si 2d7' etc, sint 6 deschise (deoarece d. 7, . d 7' etc sint parcurse de curent -- curentul de lucru ).7 Dad unul (Entre detectoarele de pe 8 l' ,Tdl' bucla 7 a declansa t, este scos de sub I tensiune r eleul 117 si pus ·s\.1b tensiune 2d1 releul d2. In acest moment contac9._-""O;':~-r-------o-I)o-o-___. (de Jd7 ~i 2dJ revin la pozitia 111ehi5, i()"__--<2~d-'2-_J M iar 1d2 y 2d2 sc Tnchid. Liniile 1, 9 JIT "'---~"-"---1--------"-N si i'i 10 sin t parcurse de cur en t ~i sc realizeaza atit sernnalizarea acustic.i prin hupa 1z1, cit !;ii ce~t optics prin larnpa h2 corespunzatoare buclei J. Pentru ainUi lura sernnalul acustic Fig. 2.15. Schema d'e.', sernnalizare. a (su para tor de regula) se apasa pe bu to- al'arifiei incendiului, folosind detectoare de terrrpcratura en [u;zibiL nul dublubl care pune sub tensiune linia 2 si scoate de sub tensiune linia 1. Pe linia 2 fie -af!;i rcleul d3 care desface contactul 7d3 si lnchide contactele 2d3 :;;i 3d3, Primul din ir-, acestca scoate de sub tensiune hupa dupa revenirea 'butouului bl , contactul 2d3 realiz.eaza autornentinerea releului ss, iar 3d3 pune sub tensiu ne Iinia d, punind in tu.nctiune reietil clipitor d4 cu larnpa h2. Cit timp de tectorul este dcclansa t (pe bucla 1), lampile h3 si h2 sint III functiune. Dupre stingerea incendiului, detectorul se readuce in star.eade veghe, punind din nou sub tensirine releul dl ~.i scotindu-I pe d2. Aceasta face ca larnpa h3 sa se stinga. Lampa hi se. stinge l)rin deblocarea manuala a relsulu] d3, Analog se petrec lucrurile cind declanseaza un detector de pc alta buclil. Va semna.liz a 'hupa si lampa corespu nzii toare buclei de supraveghere. D,l tOI'ita curentultri de_lucru, Instalatia perrnite vs: semnaliz.area u nor defecte ca : «lesfacerea u nei Iegatllri electrice, ruperea UJ1Ui conductor etc. Dupa cum rezul ta, instalatia de supr aveghcre (v. fig. 2.14) este permanent parcursa de curent (cure ntul de Iucru). deci consumii energie electrica. Acesf consurn este justifica t de impor tanta bunurilor rna terrale ce trebuie feri te de un even tual incendiu. teusiune. nindu-se

12[

C INSTALATII ELECTROFONICE
sunetului pe cale electrica ~j anume : - instalatiile de telejOfbie; - i1zstalaIiile de radio(icare:?t radioamplijicare: - in,stalati1:le de (l1np11jt:care a suneielor £l1tr-o tncajere ded'L.1nensiuni mati
(sonorizare) 58 e t G. Sub aceasta denurnire 5C inteleg instalajiile care servesc Ia rransmiterea

1. lnstalatf!

de telefonle

Postul Lclefonic (teleforml) este format dintr-un microfon (dispozitiv ce transforrna undele acustice in sernnale electr.ice pe care 1c transrnite altui post (telef onic}, ~i un difuzor (care transtorma semnalele electrice,pri.m.ite de la un alt post, in uncle acustice ce sirit perceputo de urechea omulni]. Lega'tur a elec tricri lotre doua posturi telefonice se face prin intermediul unei centrale telef onice, ' Centrala teleforiicii pcate fi: - centrala de intreprinderie (manuals san automata) care per-mite legatura numai intLe postirrile telefonice diu infrepr indere ; .. ~ centrala de oras care asignra legatura intre dou a posturi telefonice aflate in afara intrepririderilor. Pentru leg;a.tura .intre don';\. posturi telefonice dip doua in treprinderi diferite estc neccsar sa se apeleze atit la centr alele de intreprindere, eft ~11a centrala de or as. ~ Echipamentele centralolor, ale postnrilor telefonicc :';1ale retelelor de legatura dintreacestea sint executate, exploatate ~j intretinute de. intr eprinderi special profilate (mtreprinderile din sectoml de telecomunicatii). Din 'pllnet de vedere al specialitatii de instalatii , in cadrul acestora se executa tubulatura de protectie a te\:ele1or de distribu tie din 'instalatiile de tclefonic. De exemplu, schema instalatiei de telefonie dintr-o cladir e de 10cuit (en subsol, parter si sapte e tajc '1i en cite cinci apar.tamente pe nivel) arata ca in fignra 2.16. Pen tru execntarea instalatiei de telefonie se prev.att: .-"-doua Iiride " F1 >;i 1'2 in zidarie in casa sdi Iii la e taj de " si .5; i. - doua tubur i de protectie IPY l ftc) c 35,4 mm (unu] dill acestea este de rezerva), montate lllg:wpa t in zidarie intre tll-id.e ~i ill ire fir.ida F 1 ~i subsol ]),l11a La iesirea din tundatie : - tuburi de pro tectie 1PY 14 rmn , rnontate ingropa t ill constructie intre firida ~i Iiecare apartament : - dte d011a con.dude telefonice TY 0,8 111m2 montate in ruburile de protecri« din tre f iride ;;i apar tamente : -- cite 0 regletrt de clerne (peritru execn tarea legaLurilor electrice) In ticIto] care dill cele doni!. firide . Cablnl telefonic coniine cite douji conductoare electrice pentru fiecare -+-----~~--.--post telefonic. Acestea .formeaza ,,0 Subso{ pereche" de conduc toare si sin t mar'-!j/UbUtI de prdeuie. [.005 ,~ cate identic (prin culoarea izolatiei) pentru identificarea usoara , Cablul teleFig. 2.16. Schema Insralutici de telcfon ie fonic patrunde in cl5.clire prin Iundatie, dintr-o ciarlire ~l~ locuil. ------,--• Firidel e (In instalatii
RlOn\;<l;te intr-un

got 11), coustructie.

clectrioc]

stnJ tablcur i electrice

rnai simple

(pe

placa izolatoare)

f.ire textile. Cele dona conducte siut irnpletite ~i se prind de zidarie sau timplar ie eU cuie specials (p1'~\lazute_cu dona r ondele din carton pentru tixarea
corrduo telor).

Hind pr o tcjat de tubul prcvazut special pentru aceasta. In firidaFl cahlul S0 desface: 0 parte din conductoare se leaga la conductele pcsturilor telefonice diuapartamentejirin interrnediul Fc-gJeteide deme (fig. 2.17), restul conductoarelor forrneaza un cablu de dimensiune Inai mica care se introduce in tubul de prorectie catre firida F2. Firidele telefonice, se execu til de doua tipuri: -- de 600 ;X 600 X JOO mift 3, in care se pdt efectua lega-turi pentru eel mult 22 de postnri telefonice : - de 750 X 850 X 100 mm3 in care Fig. 2, (7_ S¢hi.t·)i cu legiHudle electric" 5e pot efectua. ]eo-a_turi pentru eel mult din firida.F1. o 45 posturi telefonice. In cazul instalatiilor de teleforne din tntrcprinderi exi~ta UD cablu eu UQ numa_r mie de circuite, care lea§'t centrala ora:$ttlui de centrala telefonica de tntreprindere. De la centrals: de intreprindere, distributia catre posturile telefoiiice se fac,€ ca _in >Hgura 2.16. Dad postur~le telefonice se g5.SC$C 13: mate .dis-tantaunul de al:tul, se renunta la firidele teleforiice ~i. acestea se)ulocniesc ell reglete telefonice de dimensinni mici, protejate in cutii de tabla. In aceste cazuri, de rnulte 01'1leg:~ltnT-a de Ia regJeta Iapostul te1efonic se executa, aparent, Iolosindu-se conducto din cnpru etl izolatie din cauciur' ~i manta din

2. Instala~ii de radloficare

~i radioamplificare

Aceste instalatii au r olul de a realiza transrniterea programelor de radio saua programelor unei. statii proprii. Se apeleaza la <implifkare or i de cite ori semnalul captat este insuficient de pu ternic. Schema de principiu a nne i -a}itfel de instalatii este ariHati'i in figur<l 2.18. Principalele v@rjgi dintr-o astf'el de instala.tie sint : - produce-rea sunetulni, care se .poate r ealiza de c5,tre un radioreceptor 1, un microfon S, un magnetofon d, san diu pick-up /1. .Instalatiile Slut de radio: ampl1ficurc dnd utilizea.:ia, receptorul radio pentru prodncerea sunetului ~i de Mnpt~j£care cind sunetnl este produs de celelalte aparate : -ampliJicarca sunctiilni, care 5e realizeaza printr-o shltic de amplificare .5. PiU(l la 150 YV se numesc stalii de j}utere, jar peste aceasUi. valoare se numesc stafiii de marc_p·utere. in acest ultim caz , sta}ia trebuie roo_Mata intr-o 'inca·pen'. special dsstinata, cu suprafata intrc 12 si 20 III 2; - controlul sunetului ernisde statia de amplif icare, care seface ell ajutorul

mica

unui difuzor 6;

- distdbu~ia senmalului electric, care ,se face prin interrnediul unor' t-oloane.electrice 7, unorfiride de distributic 8 si UnOT circuite eledrice 9. Coloanele elect-rice si circnitele se executa din d6ua conducte AFY 2,) mm'' sau

60

.20-10 dituzcore

/ 8

lI

\9

Fig., 2.1S,

Schema

de ,principiu

a unei instalaji"

de radi"ampliJic.aT~.

1 mm2, mon ta te in tub IPY (dnel acesta se ingroapa in constructie) salt PEL (c1ml se executa aparent). Firidele slot asemanatoare cu cele de telefonie, dar de dhnensiuni mai mid: 380 X 180 >< 185 (in mm) : _.- redarea semnaluluracustic, prin transforrnarea sernnalului electric in difuzoarele eiRchice 10. Pe un circuit electt-ic se pot menta pinA la 20-30 difuzoare 'in paralel. Racordatea dif uzoarclor se Lice la 0 priza speciala (pfiE!a pCtttru, difu-z-or), en un cordon eledric prevazu.t cu fi~a. Instalatiile de sonorizare a incaperrlor de dimensiuni mari (S:l.1i ,de spectacole, amfi!:eatJ.T, saLi: de sport etc.) constau ill principiu din aceleasi p5Tti componente, cu par tieularita tea cit pozitia difuzoarelor este deterrninatii de
un c alcul complex cetinc se arna de: --- forma geol11etridl a lnc:rlpe:r-ii; - finisajul peretilor ~i plafonului ; -- volurnul salii; - natura sunetului ce t-rebui.ereprodus (vorbire, muzica etc.}.

TY

D. INSTALATII

DE CEASURJ ELECTRICE

Aceste 'instalati i permit indie area orei exacte in Iocurile unde este deosebit de important penrru huna desfasurare a ac.tivitatii: gari, aeroporturi, intreprinderi industriale, cUdiri social-administrative etc, rllstaIa.~iilede acest fel se compun din: - eeasul principal; ~~[- eeasurile secundare ; conductele de legatura intre acestea si ceasul principal. Ceasul 'principal emite la Intervale de timp regulate (0 secunda, un 111iHut etc.) impulsurr electrice cc sint transmise ceasurilor secundare , La unc:eas principal pol Ii' racordate pina: 13.·70 ceasuri .secundare. Peste acest numar este necesar sa se Ioloseasca si o centrala de. €:easuri cu- rolul de. a amplif ica 61

sernnalul ceasului principal. Ceasnl principal estc de reguH tin ceas cu pendul, actionat electric (~i cu 0 rezcrva rnecanicii de .mers normal pentru 12 ore cirid alirnentarea electridi. nu functioneaza}. l"n figura 2.1.9 cste reprezentata schita unui astfel de pendul. Este format dintr-un. pendnl principal greu P ;;i un pendul mult mai u~or P'. De acesta din urrrra este suspendata bobina S aflata in scurtcirouit. De pendulul greu Peste prins magnetul permanen t M.

care in tra eli unu] din capete 'In bobina dulului ceasulu i principal, acrionat cl~,ctric. S~i eli celalalt in bobina.S", On carat al infasurarii bobinei S' este legat Ia contactul a, iar eel de al doilea Ia borna ( - ) a hateriei E 1. Pe pendulul P' se ana corrtactul dublu C ce poate atinge contactele a, ~,i . Contactul b este legat la borna ( - ) a. bateriei E2. Ceasurile b secnndare sint legate in paralel pe Iiniilc L 1 si L2 care sint 1a rindul lor legate la bornele ( +) ale bateriilor E7 ~i r~speGtivC;2. La deplasarea pendului P spre stringa, poliimagnetnlni M illtra in bobinele S ~i S'. In. bobinaS se induce 0 tensiuue electromotoare si prin ea va circula un curent care va crea un flux magnetic ce va timk Srl respinga magne:tul ~~1. Acesta i~i continua insa cursa datoritii inertiei si face COl bobina S sa se deplaseze spre' sUng-a, antrenind si pendulul P'. Se inchide astfel contactul Cl-C, stabilindn-se circu.itul de alirnentare a 'bobinei S': E1: bratul pendulni P'. contactul , a-c. bobina S', - E1. Fluxul magnetic datorat variatiei de curent din bobina S' face ca magnetul JT1 sa fie atras in interiorul acesteia, deplasindu-se In continuare spre stinga, spre punctul de elongatie maxima. In acest tirnp, curentul cl1n bobina S scadc !ji ajnnge la zero cind pendulul P a atins punctulde echilibru. Incepemiscarea pendululni P ~i a magnetului Ai In scm invers spre clreapta. 1.[1bobina S se induce un curen t a] carui cimp magnetic face _sa deplaseze bobina S spre dreapta, dUp~t lll'agnetul !'v!, an trenind ~;_i pendulul, P'. Aceasta face Sa se inchida cont actul b-e si S{l se stabileasca circnitul: E2', linia L2, ceasurile secundare C 7, C2, ... , Iinia L J, bratul pcndulului pi, contactul bC, - E2. In Ielul acesta ceasurile seciindare prirriesc un irnpuls electric care asigura deplasarea indicatoarelcr orare , Aceasta se realizeaza cu un dispozitiv electromagnetic cuplat pri.ntr-nn ~urubm:_elc en rot ile dintate ale rnecanismului celor dona Iimbi indicatoare. Din figura 2.19 se poate deduce si modul de legare a ceasurilor secundare. In practica, acestea se Ieaga ca in figura 2.:40, pentruca traseele de la ceasul 'Princi palla fiecare din ceasurile seoundare sa fie aproximativ egale, Conductele de legatura se calcuIeaza astfel lfl.cit pierderea de tensiune pina 1<). eel mai depart-at CC;{S sa nu depaseasca 10% din tensiunea norninala care poate Ii 12 V, 24 V;

Pig.

2. 19, Principiul

de Functionare

al pen-

Fig. 2.20. Mod.ul de legatea.ceasurilor sccundare.

32 \7, (i0 V. De l'cguHi, se utilizeaza conductele AfT '2,5 mm-.

62

E. EXPl:.OATAREA; TNTRETINEREA $1 R'EPARAREA INSTALATlllOR DE CURENTI SLA'BI

I' ~

in general. instalatiile de curenti slabi stnt parcurse de curenti rnici. De aceea ~i sectiunea conductelor ~i dirnensiunile <!,para.telor de a.ctional'e sau protectie slut mici, Aceasta face ca instalatiile di:; curenti shbi si'cfie usor in.§lobate in. elementele de constructii, iar atunci cllldse executa aparerrt, [HI ridica problerne deosebite pentrri amplasarea lor. • In timpul exploatarii se va urrnari ca instalatia sa-si indeuliueasca in tocmai 1'011.1.1fUllcti01laL' Peritru -aces ta 5e va druia' sa sc re.<::pe·cfepe tot timpul exploa tarii : . - parametrii nominali ai StiL'SelOT de alirnen tare, in special ai bateriilor de acurnulatcare. Periodic, 58 va rnasura tensiunea elerueutelor din bater ia de .acumulatoare ~i,dadi. valoarea acesteia scade sub valoarea _prescrisa, bateria se reincarca ; - trtilizarca instala tiei in scopul pentrn C21Te a Iost proiectafa. Orice modificare a acesteia s;:ise fad\. nurnai ell acordul proiectar.tului de specialitate : -- mauevrarea corecta a aparatelor de acticnare , de ccrnutare ; - scoaterea de sub tensiune a instalatiei Ia clparit,ia :1.1neldefectiuni, a unei f unctionari anorrnale etc.. ' ' Simyli'tatea ~j .robustetea instalatiilor de curenti slabi W}llreaZa mult sarcina porsonalului de cxploatarc. • lritrct'inerea instalatiilor de curen ti slabi presttpune adopt area tuturor l_).).a'SUJilor tehnice ,~l organlzatarice, astfel ca acestea sa fie exploata te tot iimpul cit rnai aproape de paramctr.ii lor nominali. Cele mai impor tante dintre aceste masurl (generate) sint : - conirolu] pe'riodic al }YUnei junc{ioJ1,aria instalaiiei, mai ales 1a instalatiile de avertizare. care. intra In functiune lao intervale rnari de tirnp (instalatiil« de averticare a depasirii temperaturii, presiunii stc.). Pentru acestea se simuleaza atinger ea s~tt;La~ieianormale ·~i se verif ica dadl instalatia realizeaza corect avertizarea. Pentr u celelalte instalatii, sl1jJI'avegherea cnrenta din tirnpul exploa tar:ii este suficien td ; - 1Ifj·Y·fficai'M perioriicif a il1,ieg1'.'ita?ii apaudeZm: d'£n irtsta;la~tiile de cU'Yen;li slabi. Se verifica ])dnderea aparatelor pe soclul de montaj ~i integritatea carcaselor aparatelor , Acolo uncle se constata ca apar atele nu sint bine fixate, se reface prinderea. Daca aparatcle sint deteriorate. datoritii lovirii, san dato1'it;;' efedull1i curentului electric (supratncillziFe, scur.tcircuit]. acestea se inlocuiesc ; - verlficarea exectff~:ei legz:'ilu,y';'Z1JY eledrice La bornele aparateloy..' uncle sec consta til sIrlbirea lega turii,se ~trlng ~llru burile de f ixare. 1H(surile de mai sus $tnt masuri gener-ale ce se pot lua pentru in tretinerea oricarei instala til de crrren ti slabi. Cum rOS~l. aceste ins tala.tii se deosebeso foar te mult intr~ ele a tit constructiv cit ~i functional, se vor adopta ~i masuri specifice Intretinerii f iecareia dinrr« de. ' 1n cazul unci instalatii de semnalizars a incendiului se adop tii masur! (specifice) pentru:

- »erificarea
ver~ficari!a

detectoarelor ;

ceniralei ;

- uerificarea
ve,rificarea

de leg.iitw/d " gtn~ya(i( a 1.ntreg?:~im5tahrtii.

63

sint supuse unui test de baza si unuia, de incercare. In cadrul cornportarea detectorului la diferite influente ale mediului ca : umiditatea, coroziunea, trepidariile, variatia tensiunii de alimentar e. j Il carlrul testului de incercare detectorul este supus (in laborator]

textului

Deicdoarei«

de baza se vcrifica

- vcr iii can: a Iunc tionarii ];:\ pilor de semnalizare ; m __ ver ificarea alarmei sonare. . Cele rnai multe defecte apar Ia baterie datorita descardirii ei in timp. De aceea centr alarnai confine 'instala tii de semnalizare care _pun in cvidenta eventualele de.fecte ce apar la instalatia de sernnalizare a Incendiului. TIerificarrea circuiielor de legatu.ra se executa pentru fiecare detector in parte, la darea 1n functiune ~i prin sondaj la 0 parte din acestea. JlI rimpul contrealclor periodice . Vel'ij£ciir£le f.niregii instala{-1:i se fac simu.lind 0 serie de defecte posibile ·In instalatie si nrrnarind modul de sernnalizare a accstora in cen tralji. Dadi toate semiJ.ali~iirile sint corecte ...insl.alatia se afla in buna stare. Semnaliztirile incorecte dan indicatii asupr a partilor din instala tie cc nu f unctioneaza corect. Toa tc aceste patti din instalatie sint supuse unui control atsrit si reparate. lntreprindereiJe pr cducatoare elaboreaza pentru Hecate tip de instalatie de curenti slabi caiete de sarcini specifics. Acestea trebuie bine insusite ~i r'espec ta t.e de catre perscnalul de exploatare.

in f unctiune si at unci trebuie Srl Iunctioneze ireprosabil, Centrala e~te supusa unor vetifica;iperiodice e~l:e cons tau in : -.- masurarea tensiunii Ia baterie ~i pe fiecare Iinie de avertizare

in Iunctiune, cit ~i in cadrul linen- controale pericdice de intretinere. Ele nu tr ebuie subapreciate, mal ales datorita faptului ca aceste instalatii intra rar
j

ell degajare- puternica de tum> incendiu cu degajare puternica de calciura· ~i incendiu de Iichide cornbus tibile]. Aceste teste so efcctueaza atit Ia punerea

Ia solicitari

reale de incendiu

(incendiu deschis, incendiu rnocnrt, incendiu

STATU DE REDRESARE ~I DE INCA.RCARE A ACUMULATOARELOR ELECTtUCE A. iNSTALATIi INDUSTR!ALE

DE

R.EDRESARE

A CURENTULU.I

ALTERNATIV
Consurnatorii care folosesc energio electrica sub forma- de cureni continuu sin t in continua crestere, 0 data ell dez.voltarea e,coIlomiei nationale , Principalii consurnator i 111 c.c., pc rarnuri economice sint : - III tractiunea electrica: - troleiln;'ze]e ('firobllze) ; - trarnvaiele ; , -- mctroul ; - veh1culele electrice din incinte industriale (electrocarc, clectrostivnitoare); - ill _ industrie : - motoarele electrice de c.c. de autrenat.e a rnecanismelor de rle plasare ~i rotirc : _. ins'taJatjj de electroliza : ----c instalatii galvanotdmice; , - instalatii dectrometalurgice; - -bltrele 'el"ectricc psntru desprilJuitoare; - instalatii de sndare dectridl in c.e.; - bate.rii' de acurnulatoare Bl~ctrice; - ins tala ti i de ilurnina t de siguran t:'t. ; --- instalarii de cornenzi ~i se~naljz~ri; - aq:ionarile in C.€. _~i au tom a tizarile proceselor industriale etc. La SCala industriala , obtinerea curentuluj continuu ~eface prin sta tii de ['(,dresare, care forrneaza fie unitati independente (substafiile de redresare din tractiunea urbana), he unitati ineorpora te in spatjjje cladirilor din perimcb:ul .in trepl:inderilor. Principalele clemente cornponente ale u:n(;i statii sint date 1Il figura. 3,1. Statia de rodresare este racordata intr-ua nod consumator al sisternului (a,ciidi ?c r;arele colectoare ale unei sratii electrice) la tensiunea medic de 6 ... 20 k V. Psntru redllceTea tensiunii, precurnsi pentru obfinerca urrui numar mai mare de faze decit trej" COICSpUlJZa toare sisternului electric. se folosesc grupuri de lnl'Dslormatoare tritazate. cu conexiunile rndicate ~n iigura 2.2, Acestea alirnenteaza cu un numdr n de faze (3, 6, 1.,2etc.) dispoz-itivcle f-f"d,yesou{c; care sint constituite din: elcmente.rerlresoare, insraiatii de comarida Oa celecomaridabile), .instalatii de e4'citatie (Ia unsle tipuri) '~j instalatii racirc (in: spedallro. cele eli vapori de mercur). 1n 1~uele cazuri, deoarece forma

de

65

Au

r, r, ~~----r

I.· .

Fig. 3. I.. Schema: bloc a uncfsta(ii de redresare : S -sistcm electric"; Z'/ - nod,,! consurnator (barcle colectoare ak statici electrice}: T - transformator trifazat ; R _.. rcd resor: F ._ Iiltru electric , C - receptor de C.G.

t ensiunii redresate obtinuta la bornele elernentelor rcdresoare este pulsatorie ~j nu satisface cerintele unor tipuri de receptoare de c.c., se introdnc filtrele de netezire, pentru areduce sub 0 anurnita limiUl componenta alterna:tiva a tensiunii redresate. Elcmentele redresoare sint conectate de regula in punti (mono, hi sau m-fazate) dupa -tipul transformatorului ales (v. fig. 3.2).

1. Ti puri de elernente
Redresorul

red ... soare e

". prin care.encr gia electrica

de c.a. de frecventafse transtcrma In ener gie electrioa. de C.G. (j = 0). Elernentele redresoare liItiliz,ate asi se pot grup<\ in doua mar i cat"g.orii: c,u tuburi:
-- dioda cuvid

face parte din familia rnuta.toarelor

- dioda - trioda

ell ell

gal. (ga'ZottonuI); gaz (tiratronul);

(ke'noJronul);

- tubul eli vapori de mercur

/'polianoq.ic;

~inonoanodic

(ignitronul,

excitronul) ;

.. ;!lil'utatoml este un dispoziftv· care transfonllil. energia cle9(-ricii -de. 0 armmiUi tensiuuii ~J curenbnhri. in energic ch-<cl:ri.cii de alt", forma. fa,~a, D.in procesul acestei C mari -s~ intcrvina 0 fad. intcnne<liaFa ge, trausforrnarc in energic ele: alH, nat

ut"",

for.m,'!.. a transfer-

66

r
72put suri

-i5o~

y
.=t'
~

78 pulsuri

[IJDR
c
~

1----4t-------,
T

T 2~pu/suri

d
Fig.. 3.2. Conexiun.ile practice in blocul transronrnator-rcdresor ; a, - transjormator trifazar cu Gonii illfi).~ur<1ri; b - transformator rr ifazat en trei in£a~urfu'i; C - ,!fTllP de. trei transforrnatoar c trifazatc cu dona in:fa~ura:ri; d - gr\lp de patrn transfonmatoare trifaz.'l.te eli dona infi4ur'ii-ri; T - transformator coboritor : DR - dispoziriv de redrcsare In punte,

67

- cu semiconductoare: - veutil ell ell prosid ;

._- diod a ell selcni u ;

- dioda e1.1 germaniu; - dioda ell siliciu : - tiristorul. . In trecn t, pentru redresar e se utilizau masini ~i grnptlri de masini electrice rotative (mai7ina comu ta toar e, grl1pul convertizor). Astaz.i, datorita performantelor ridica to doblndi teo de diodele cu siliciu ~i de tiristoare·( densita tea de cur en t 100 .f1/cm 2, tensiu nea myers-a maxima 5000 V, tempera tura de lucr u maxima 200 e, randarnentul 99%), acestea t.ind Sri inlocuiasca instalatiile de redresare dota te ell elernente in miscare "'. F~nomenul redresarii este baza t pe caracteristica statica tensiune-curen t a elementului redresor. Din at-est pllnd de vedere se disting ttei tiprui de caracteristici statice tn care pot Fi gruyate toate elementele rerlresoare. Ele sint redate in figura 3.3, atit in Iorma ream, cit si :in cea idealiz_ata (ia = I)
0

La

.A~.-I

T ~-~
l--lic-~

.,Il'

c:

c'

foG

~K

L-.-

10l
._,._j

Jlo

0_

e'

:~tm[J/)11_;j~:-t--r/(
!

I·---'-r-~ a
J-J

_Fig. 3.3. Caracteristlcile staticc ale clemCDtelor rcdresoare: (, - dioda cu vid (real;j.): a' - dioda cu vid (iuealizatit) : 1) - dioda eu gaz [reala}: if ---. dioda cu gaz [idealizaja}: o -- dioda en semi'conciudoare (reala}: c' - dioda (.11 seniicondnctoare {idealizat a) , .. Descrierea elenieutelor ..Pizica" ~\ "Electwt.ehnie;1". redresoare, precum

~i tcoria redresarii.

,'ii':

studiazA 130 disciplinele

68

~', --ttJ
GI, I.
.1{

Jio

'0

,•

JJ Q

.rJ.

..
IlOealila.Ul,):

)lop

b'

rdg.

".3: J .-.. lira tro nul (yeaH',);

d: -tiT,a.tronnl

rornl ('idcaliza.ta!,

'

e ,- tiristcrul

(n,'aJll):

f(

-,,!iris-

I)entrllu,~ < 0 ~i rezistenta

eli zero). De remarcat la tiratron !?i tiristor {elcmente redresoare cutrei dectrozi) dl rolul grilei de comanda este limita.t numai Ia aprindere (inirarea in conductie), stingerea (ie~il'ea din conductiej fttclndu-se 111 mod natural, rind curentul anodic ilL devine nul. '

elementului

redresor

in sensu} cOl1dl:H~\iej egan,

2. Particularitatiie
a

red resarl i la scara industriaH.

redresarii studiat Ia disciplinele "Fizic(l" si "Electrbtehri,ica" in ipotcze sirnplificatoare (redresarea mono ?i dubla alternanti'L, tensiirnea aplicata sinusoidala sarcina reiistiva, indnctiva sau capacitiv'a, redresor necomandabil, circuit monofazat). In situatia reala din statiile de redresars., f'enomenul redresarii este mal complica t, de()art~ce trebuie lua tiin considerate ufmii'tOJii fac tori ee-l influenteaza : - impedantele transformatoarelor coboritoare ~i impedanta sisternului electric; -

Iost prezentat

Fenomsnul

,--- sarcina dc' c.c. a redresorului care oeste consti tuita de regul3. din rez istcnta R, inductivitatea L~i' 0 t.e.m. (fie a uriui motor de C.C., fie a baterie] ole. acurnulatoare puse la incarcat}; - elemen fele de comanda a aprinderri, cant in rroduc notiunea de nnglli de aprindcre (il.9 ,= (,]/a). in care iit rep:rezinta tinrpul, ce SE"scurge. din momontul dud tensiunea la bornele elementului redrssor heel' prin zero in sens 'poz.itiv ~i mo~e'ntul cind g(i1a san poarta (~ll caeul riristorului] prirnesc irnpulsul de 6nnanda (avrinder e) ;

fo

3°

=
L
a
a. -

02

J .J
Fig.

°4

I
b
C,U

Ie-

02

L
!0
'J

04

J0

=Fe
C

1 c

02

T<l4

3_1_ Filtre_ elecb:ice: bcapaci.ta tc ; c> "

cu inductant"';

flltru

coulp1ex.

mcnlajele lnpuofc trifaza.ta s;mpH\. sau in conexiuni serie san paralel a m ai roll] tor pn HtJ trifaza te, alirnenta Ie s,t']3a.ra t prin, diverse secundare ale tr an sfoimatcnrelor cohoritcare ce intrcduc defazaje ale rensiunilor aplicate rnon taje10r ;
- ndinearitatea caracteristicilor elementelor redresoare, De aceea atit tensiunea cit~i curentul la ben-mole consurnatorului de c.c. ali 0 fOJ ondulatorie, ell a tit mai pronunta ta en cit- nurnarul de pnlsuri cste mai mic (puntea m--'fazai5 are 2m plllsuri). Teoretic. _se demonstreaza cit 0 astfcl de Iunctie de timp, rcprezentind

rna

" curentul I san rensrunea, sc poate COIn pcnentii decurent continnu

1 oescompuue (valoarea

pe

. penoaad

2" = .-~
co

intr-o
A

medie a functiei

pc 0 perioadii.)

si 0

mul t.i t11 dille de sinusoide cu o frecventii 11/0, unde ioeste Irecventa tensiunii sinu soidale. aplicate rnontajului (50 Hz la noi in t<rra) , iar n = 2,3, 4, .... 00
dentimirea de armonici de ordsnul n. (fie ale curentuitri, fie ale tensiunii). Pen tru climinarea lor ~i rctinerea nurnai a cornponentei de c.c., 1:11 anumite cazuri, se: utilizeaza f iltre, corupuse din condensatoare si bobine, cum se arata 111 figura 3.4. Privita dinspre rejeaua electrica de c.a, ce 0 alimenteaza, statia de redresar e poate fj cou.siderata ca un constcmaio« pc frecventa de 50 Hz si oa un I!,~nera~ lor pc frecventa arrnonicilor aparu te in prccesulredresarri si. pe care l~ debiteaz~l in reteaua de aJi,mentare care devine astfel polu.atli cu Ctrl1wn·ici. Ele dc-ranjea'l;a functionarea normala a retelei (supraincalzir.i. apaTitia unor rezonante electrice de curent, marirea pierderilor in compcnentele rctelei dectrice etc.) :;;i de: aceea trebuie S3. Se ia rnasuri de a tenuare a lor (folosirca de filtre de annonici, rolosirea transforma toarelor en conexiuni ,~i caracter is.tici (v. 'fig. 3.1). Acc stca poarta

tehriice speciale, marirea numamlni de pulsuri etc.).

3. Echiparnentul

electrre al statiei de redresare

statie de redrcsarcdota.ta en elernentesemiconductoare (cele mai utiliz.ato ast5.zi) se compune din una. saumai multe __ unitati de redresare, ell trans-

Iorrnatcarele respec-tive si aparattlnt de cornutatie, protectie, cornanda si reglare a tensinnii.' Un echipament de redresare consta dintr-un dulap redresor, dicit eli aer san 01 ap:l ~i un transformator racjt cu uIei, 'in Co.nSLfuctie de interior sau exterior, legate lntre de prin bare.
70

general cu transforrnateare

montate in acelasi dulap cu redresorul. Pentru puteri mari ~i medii se foloscet : sistemul monobloc, adica un ansamblu 'transformator-redresor ~in constructie de exterior, care pr:e~irtta urmatoare1e

Instalatiile

de redresare

de tipuscat,

de puteri

mai rnici, sub 100 k\V, se real:izeaza

:in

avantaje : nu ooupaun s-patiu mare, nu necesita Iundatii' pentru dona agregate, barele de 1cgatura sint de lungimi rnici, iar racirea elementului redresor [se

face cu ajutorul nleiului din cuva transformatorului,

tat un tip in constructie monobloc cu caracteristicile

In figLlJ'a 3.5 est(ara.-

seama de utma tbarele considerente: --- obtrnerea unci puteri redresare maxime intr-un volurn 91 cu 0 greutate a redresorului minime; - asjgurarea lnc'arcarii uniforrne a redresoarelor c€ Iunctioneaza in paralel ;

tina

La adoptarea

solutiei constructive

Itc~- 18 kA; Uet -~ 150 V. a unci statii de redJesare trebuie so. se

Fig. redresor ;2-

3,5. 1j:"'emplu de constructie

bloc trausformator-rcdrescr
!'ecl.!:(~so4re;

: de (ll~Ur"QaTe

pUi.ci de cnJ>un i!,olMe: _3; .5 ._ celnle <l celulelor redresoare.

4 -- locurile

71

_ <)..Sigura.rea evacuarii d.Jdnrii d~to~at'ii pierdcrilor (de men~iona_~ c:.~t pierrlerile la transfor rnatoarele ce alimenteaza redresoare sint mai mari dedt fa cslelal te ti pur i 0 bisnuite) ; _ pl otej area echi pamentului impotriv a pral ului salt agentjlOT corosivi : _ asignrarea stabilitatri electrodinamice si termice a echiparnentului 1h regimuri de scurtcircuit in instala tii; , .» _ accesul u~or Ia echiparnen te, care sa perrnita 0 inlocuire rapida in timpul exploatarii : -'neces,itaf:ea, unei supravegheri minirne in exploatare ; - adoptarea -[mOT solutii constructive ell clemente .modulare, eli care s5: se realizeze var iante consb-llcbve. Pentru exernplificare, in figura 3.6 se :;l.Tata schema electridi a unei statii de redresare de tip industrial cu U" = 250 V si I,c = 160 leA, jar In figUTa 3.7 se arata dispunerca cchipatnentului eleotri« ill interiorul 3-tatiei.

Fig-_ 3_6. Exernplu

<Ie- schema

dcctridi

a 1J1_,ei _st.a!ii de Terlr.<iSaTe.:

.3 -

infreT(lpto, InalUl rensiune : 2 - auto+ransformator de rr<glaj cu eornutatorul in trepte ; tra.Hsformato_nll de alrrncn tarc : 1. -- transductoare de. sarcina ; 5 -~ dispozitiv .rcglaj -curent : 6 .._-tra.{h'cto::lre de cnrerrt ; 7 - redresor cu s:iliciu; 8 -.- -separatoare de c.c.; 9 - bare de C_G,

1-

1-

Fig. -3..7. Dispunerca cChipame_rtJuJa.i. decide al $tatiei de redresare: tra.nsformatoTlll de alrmenrare : :2 - dispozi+iv de leglaj al cureutulm-: 3. - separatoare d"cc.; -1 - bare de .c.c , -

B. INSTALATiI . .,

DE !NCA.RCARE A ACUMULATOARELOR ,ELECTHJCE "

t11 cadrul intreprinderilor industriale, ex-ista instalatii de redresare a ca. 1a diverse trepre de tensiuni continue (24, 4:8, 110, 220 V in funche de tensiunile norninalc ale. rsceptoarelor). 1'0 scopul Incarcarii bateriilor de acurnulatoare stationare -';Ii a color transportabile (electrocare, eiectrostivuitoare.etc.). In cazul tipului stationar, redresorul fu-nc·tion~aza in regi;rn de incarcare permanenta, conform scheme: electr ice din figura :>.8. Rec1res01'ul folosit este de tlp1._J] eu serniconductoare, in montaj punte trifazata, alimentat din r-ete::1.11:a de joa~a tensiune a consurnatorului, 'pr'in intermediul unui transformator , prin ale carui prize se regleaz& si tensinnea pe par tea de c.c in anurnit« limite, cu aju'torul comutatorului en ploruri . Bateria de acumulatoare _electricc\ rezultatii prin legarea rnai multor elemcnie in serie pentru a :s~ ajunge la tensiunea dO'f;it{t, este- fie de. tipul en pli.ki de plumb, He alcalin. 1. Acumulatoarele cu p:laci de p'Jumb

• Constructie. Un aeuffililatorcu placi de plumb s.e compune din: 1I10i electrozi, un dedr:oli.t ~i vasul in care acestia stnt a~ezati, denumit bae, Fiecare electrod, ;pozitiv san negativ, oste alcatuit din mai multepUici Uc plumb legate in paralel si distantate Intre ele prin separatoare, constituite din foi de el1o.nit~, materiale sintetice san plansete din lemn. Printr-o preluuar-e speciala, denUll)ita j!)}',)-I'vare, placile de :plnmb :+le dectrodului poZitlv SIft transfor'mate in dioxid vde _plurp.b (P\;i03)' de euloar e

73

BR

8,

82

~ o
I

'< l'
electrice

187

Fig. 3.8. Schema

elcclridl: de inc,hcare

a aoumulatcarclor

de tip sl'a!ionar:'l

AP1,

AP~, redresor

S, - sistemc IJL _.. baterie

d(, incarC:J.re permanenta ; AO - redresor de incar care ocai,liouu.1a; 5]' de bare c.c. (genet'aJe): B,> B2• B, - sisterne de bare de (J.C, (co'l\snmatO,r.i); de acumula toare iLl. iur,c'fi'lrne; BN - lmfeJiie de acumulatoare. iv rezcrva : 1 - intrer nptor,

cafenie, ialf celeale elecrrodului nega:tiv In plumb spongios (pores) de culoare cen u?ie~deschisa. Electrolitul este 0 'solutie de acid sulfuric pur (H2S04) ~i apa distilata. Raportul dintre cle se stabileste functie de greutatea specifica indicata de fabrica (de obicci 1,21 g/cmf. pentru acumnlatoare de tip stationar, la temperatura de 15c.c, ceca ce revine la 316 gil de HzSO 4)' ePrindpiuJ de function are alacumulatorului en placi de plumb este urmar~ul:energia electrica de CUl::Cp t centinuu este inmagazinata lD acnmula tor sub forma decuergie chimica in timpul iildi.rc8.Jii Jlrintr-un proces electrochirnic care are Joe in acumula tor ~i restituita in timpul desc~rd.rii, prin P rocesul electrochimic reversibil.

77

Teoria dublei snlfatari conduce la urrniitoarea

aoumula tor:
d-r::.s,c1rCaI"c

Cu alte ouvinte, prin descarcare, arit dioxidul de plumb cit ~ipluU1bul spongios se tra.nsformil in sulfat de plumb; iar la reincarcare, rnateriile active ale acumulatoarelor revin In starea .initia lii, trecind din !lOU in dioxid de . plumb la elec trodul pozitiv ~i ill plumb ~l~ong:iosh elec trodul negabv. Din reactia de mai sus, se rnai ccnstata dl Ia descarcarc, In 10011 .acidului -sulftrric, in electrolit apare apa, ceea cc face ca densiiatea electyoliiului scad;;'. La incarcare, din cauza consumului rnoieculelor de apa ~i a reforrnarii acidului sulfuric, de11sitaie.a cledrolitului c.re$:te.Aceast~ Vllriatie a densitaFi electrolitului in tirnpul descarcarri si il1dirdirii serveste, in timpul exploattirii, Ia deterrninarea starii de descarcare sau de indiTe-are a acumula.torului ,(Limitele sint

---_
J~!.$c.a£cJ~~

reactie chimiea tatal5. din

sa

indicate de Iabrica). Reactiile electr ochirnicc din acurnulator Slut .insoti te de schiinb de caldur:a, cn exteriorul: Ia descarcare se absoarbe diu mediul incon j urator 0 anumita canrita te de dildura, iar la incarcare se degaja a,ceasta carititate ds di]cltn-il.. De asernenea, in tirripul inca.rcarii se 'pr oduc scapari de ioni de hidrogen (_11 ) ill rnediul 'i-IlconjTrr5.:tor, ceca CG oblig~ Ia rnasirr i specialein proiectarea si cxploa.tarea spatiului in care sint inst:alitte bateriile de acumulatoare (indtpe-

rea s,D:ie separata prirrtr-un spatiu tampon de restul instalatiilor, sa f \'euti-la,tay peretii, podelelesi ferestTelc S~l fie vopsite antiacid, instalatia de .ilurninat

fie

sa fie antiexploziva etc.) . • Tipnr i de aeumulatoare cu. placi de plumb. Acurnulatoarele ell plaC'i de plumb de tip stational' slut de doua ca_tegorii: -- (lcuiJnuhltoare _pel1~tY?..{ escanari 1ni/locii >'i lente, notate eli L, [olosite d

in cazu] dnd descarcarile sefac In timp de :)- 10 h ; -~ acumulaioare _pentru descarcuri raj)ide, notate ell Ls, Iolosite ~j la regimuri de descarcar« cuprinse intre 1-2 h. .Fiecare categoric este urma Hi, In notatii, de un numar cuprins lntre I si 124, care reprezin Ui nrultiplul capaci t~l si ouren til or de descarcare .si tii Illdrcare a tipuhri notat cu. citra 1 tL; sau L 1)' De 'E!xemplu: capacitatea 1I'icurentul de desdlTcare a (ipnlui LSI Ia rcgimul de descarcare de 2 h, slut: 14 Ah !?i 12 A. La tipul Ls., Ia arelasi regim de descsrcare, aceste marirni sint: 18 x 24 = '432 Ah '}1 18 x 12= 216A. • Marimile caracteristice ale acurnulatnarelor cu placi de plumb sint date in (Ode ce urmeaza. M-asa specifica a electrolitului y [_g/cm~], La ucumulatoarele stationare, limitele aproximative de varia vie ale acesteia sint ~ 1,29 g/cm3, cind -acumutatorul est:e indircat si 1,15 g/CT1-'l_3, cind acumulatorul est€ descarcat, 'I'ensiueea electromotoare E LV} reprazinta tensiunea [a bornole acuimulatoruiui, cind circuitul ext-erior al acestula este descnis. Valoarea ei. se poate determina aproxirnativ ell unmatoarea relatie empiri,ca :
r n

E[V]

'=

0,84

+ y[gJc.ni j.
3

Hezulta di aceasta tensiune nu rarnrne constants nrci Ia lncarcarea, nici Ia descarcarea acumulatorujui, deoarecejeste Iegata de masa.specifica a electrolitului 'i, care, dupa cum s-a vazirt, variaza ihtte anumise limite. Accste limite ffind mici sr var iatii le lui E sirrt mici. D~ exemplu : la y -,1,18 cores75

c(J:Z111circu,itului ind.ustriale.

pun de E = 4,02 V, iar la '1= J ,21 corespunde E = 2,05 V. De aici se desprinde urma.toarea regula practid"i: pentru a con,si'ata daca. u,n aowntuldtbr l!stelndi'rcat sa« ilescarcat S6 1;,amaS1f:ra iensiunea fa bomele sale cu. cinut'lul exterior incllis, J,eoarece va-n:a{ia [oarte 11'1£01 (} tM}.siunii eledromatoare E" in

exterior

desc111s,

111{

es~e :,esizal(i' de insty..1t111cl1tele, de masura

Rezistenta intetioat;). totala 1'aCOJ este valearea rezisuentci care se opune la trecerea cnrentu1ui continuu. In general, ea are valori de 0,01-,0.001 D. Rezistenta interioara se miqoreazd in timlc>uJ lndi'rcarii ~i 5C mareste in tirnpul descarcar ii , Valoarea ei rnedie (aproximativa) se poa te de terrnina Cl,~,formula emj)iridL

in care : C e-,~tecap:,citatca acumulatoruhriin Ah, pentru un regim de de~d\'i'care de 10 h, jar n'llffiar;>, torul variaz;i III Ihnitele 0,] ... 0,2 fundie de distanfa intre pl~ci .';>1e concentratia d acidului, ., . Aceas,ta rezistenta vaciaza in timpul functionarii acumnla iorului, da to:rita -ef ectului de polarizare a dt'ci.rozilor. Aceasta polarizare, ~ntiluita_ n~,m,d Ia curerrtii unidirectionali (c.c .). consta In modificarea valci:;;ii PQtct4ia:lelor de electr od fa Fl de valoarea pc care 0 au in cazul starii de echilibru. ElectTozii, al diror potential se modifica prin trecerea curentu 111 i, se nurnesc eledKozi, polan:zaji. Ca efec t, apar e 0 modif icare a valorii terrsiu nii electr ornotoare. Varia tia in plus sau minus a knsiunb electromotoare poate fi exprimata matetnatrc, prin introduce-rea unei rnarirni Ell' denurnita te;!S1:Utle d,;. polati;fMC a elcctroz1)or si cafe' V'ari;1za Iunctie de valoarea curentului ; .de concentra.tia electrolitului, de forma electro;'i1or etc. ' Dadl. se raporteaza aceasta teasiune d~~pola_rizare lavalcarea curentului, rezulta 0 maTime de dirnerrsiunile unei rezistente, denumiJ:2_ reziste_nJa de

po'lar1'zare

Y:l':

In concluzie , rezistsnta din doi termeni :

inrerioara

totala

a unui aoumulator

1'"

se compune

-- 1'67.istenpade poZarizarc 1'1'; - 1'c'zis[e_nt{l oli'mica r, cate este surna tuttrr0r rezistenrelor
sa te de curent (in care nu a_par t .e .rn. de polarizare}, Prm urrnare :

partilor traver-

Tensiunea la hom de acumulatorulni U[V] este +ensiunea Inasurafa borne, ciild circuitul extc:tior este Inchis, fie pe c onsnma tor, fie pe sursa lncarnaTe, Valoarea ei depinde de regirnul de func,tioIIHre al bateriei: - [a·inciircare: U; = E -'\- raIl;

Ia

de

- lor desu'h'Gare: 16

'{J,l

=E

-'~rQl(I"

'1 }.1
2,7 -

25
)

TeAsiuneo rnaxhnii de -'iicarcore- --

2,0

40-.---+1----2r----+3----L~--45--~6~--47----8~;,--~9------f-(n-··~} ~ iE'ig .. 1.9. Caracteris'ika

"
= [(I)

sub curenr constant. la iu{'arcatea~i

rlescar<a're;' ""c(!(u\jlatoruiui.

in care: l , este r.uren tul larncarcare, in A; 1(1 - curen tul de desdl.rcare, In A. RewltrL valoarea aces-tei tensiuni nu este constanta nici la incarcare nici 10. descarcare , Variatia ei depiride de regimul de desd'trca·re ;11 aCl;mu1atorulni (regim de ;) 11, de 10 h etc.), de valorile curentrlor 1<1- escarcare sau d l.tidlI·care, de conceutratia electrol.itului etc. In figura 3.9 .se iIldic~ a'sp~ctl11 calitativ al curbelor U = 'f(t) la curent constant atlt la Indif(~a_re ctt~i la descarcare, ptecum $i influenta inte .. ,;iti'itii u ourentului asupra caracterisficii de desdiICClT€ (en cit curentul creste, ell atit caraUetistica de~dei?te), . La d.escarcare, tensiuneu la hornele acnrrmlatorului nu poate dcpa~i va10<tH~aminima lndie-a-ta de Iabricant, deoarece existii per icolul sdi.d~rii bruste a terrsiunii (porti.1lllea ell' curb.a pimctata pe f1-gur{i'), eu ·eonsecinie gxave abt pentrn consumatori dt ~i pentru acumularor. Capacitatea acumulatoruhii C[Ah] est e cantitatea de elcctricit ate care poate fi obtinut-::\' de Ia acurnulator pr in descarcarea sa ptn{j_ la ,0 anumita tensinne minima admisibila, lJ1lr-un anumit timp (iO: 7, 5; 5; 3; 2; 1 h). Aeeast5 capacitate este ell aUt mai mare ell cit regimu1 de descarcare este mai iildeluIlg;;l,t (de ex.: Cton > C3h).

ca

Eurentul de descarcare IalA] cstc valoarea de curent presupusa constants sub care se descarca acumula torul' in regrmul de doscsrcare ",1es si se obtine din relatia :
Id'c AJ

= -----_ ... -,
t;tl h]

ClA)~J

71

in care: t,i este timpul de descarcare in :h, in regimul de descarcare ales; C - capacita tea a.cn.tnulatbrull1i corespunzator acesrui regim. 'De exernplu, elementul L; are C10 = 36 Ah (r.apacita.tea la un regim de descarcars de 10 ore). Deci
1<110 =

--= 10

C10

-=

36

10

3,J A.

._.

Dad 5e <lIegealt regim de descarcare ment Ll are C5 = 31 Ah. Rezul ta :

mai scurt (tit = 5 ore), acel cle-

Curentul de lncarcare maxim I, ma",i A l este valoarea maxima a oureritului care poate fi lndircat acumula.torul respeotiv. Fabrica indica urmatoarele valori : pentru LSI, 11 A si pentru LJ, 9 A. Pentru al te capacitati se Inrnultesc aceste valor i ell rndicele elementului respectiv. De exempltr: Le va a'vea UI1 crrreut de incarcare maxim Il ma'" = 6 . 9 = 54 A. Curentul de soc ipJA] este valoarea cnrenrului maxim adrnis la d escarcar ea acuniulatorului intr-un regim de descarcare de scurta durata (-< j s}, Elare valoarea de 2,5 ori mai mare dedi a curcntulu i corespunzjitor regimului de descarcare de 1 h (mlmai 1a elernontele 'Is), adica : iw ""'",5 Id1h. 2 De exemplu, penrru acnmulatorul tip Ls5, care are Idlli = 95 A, curentul de soc, iroc -= 2,5 X 95 = 237,54, ._ Tensiunea nu trebuie sa scad5. 1.11 .timpul-socului la 0 valoare sub 78 ~!t>din valoarea Ve care 0 avea in momeritul premerga tor-socului. Randamentul in cantitate de electricitate YJc reprezintii raport ul intre cant itatea de electricitate cedata de acumula.tor Ia descarcare Cd $1 canfitatea (it; electrici ta te primita de acumulatou la ind.reare C I' «aica: ' .
C11

1)" =--

C·
C
j

Itl.td.
Til

Valoarea acestlli randarnent Ia tipurile L de acurnulatoare ell pIaci de plumb este de 85-90 %. Randamentul de .energie al acumnlatorului '1{ reprezint~t rapornul intre energia electrica cedata de acumulator la descareare Wrl i}i cea primita Ia incarcare }V;, adidi:

w~
'{l

J-

w- o, ""'d1jt,,
d· ,-

UrI ~'~dldta

in care: Ud ,"'rf~i U; '1l~:a sint valorile pcctiv la ind'ircare-a acumuiatorului

medijale

tens.it-l-nil6r lEI-descarcarea

res-

la Iimitele arlrnisc de fumizor.

Acest 'r andarnerrt pentru tipul L este de 70-80% . • Un fenomen, de care trebuie tinnt sean,l:;' afit Ia proiect area cit $,i 1<1. exploatarea instalatiilor de c.c. en baterii de acumulatoare en pEki de plum 11, este fen.omenul autodesd:rCihiL

78

Au todescarcarea este pierdeFea nerecuperabilii<lcapacitatii elementului, attt In circui t ex terior dsschis cit $i in circui t inchis, ca l!rmare a unor procese interne ca de exemplu: -reactia secundara dintre electrolit si plata negativa : --- lantul electrochimic al masei active in scurtcircuit, format Ia placa pozi tiva de PbOz eu plurnbul gditarului, in prezerita solutiei de acid sulfuric; ~ f orrnarea unor clemente parasite prin depunere la catod a unor irnpuritati rnetalice. Prin au tcdescarc are, acurnula toarele eu placi de plumb, stationare , pierd zilnic pina, la 0,5-1 % din capacitatea lor.

2. Acumulatoar:ele alcaltne
Acestea sint de doua tipuri principale : en Iero-nichel ~i ell cadrniu-rrichel. Cele cu zinc-niche] introrluse sporadic in uncle taxi -1'\11 au luat 0 dezvoltare

im portanta.

Masa activa la placile pozitive este formata din hidrat lWgTU de nichel Ni(OH)s-; la placile negative ea este fermata din fier amestecat ell putin mercur la acumulatoarele Fe-Ni ~i cadmiu amestecat eli fier la acumnlatoarele Cd-Ni. Electrolitul este 0 -solutic apoasa de potasa caustidi sau-de soda caustica

La cde Fe-Ni se adauga 91un anumit procent de hidrat de litiu.

Fa.fi de cele ell plumb, acurnula toarel e alcaline prezjnta

particulari ta ti :

urrniitoarele

- tensiunea de lucru pe element estc de 1,2 V inloc de 2 V; deci 'per1iru formarca unei baterii sint necesare mai multe elernent« alca1ine dedt en plumb; - function-area in regim de lncarcare perrnanenta este .ingreniata prin diferenta mare a tensiunii finale de descarcare Iata de tensiunea de Incarcare ; -- r~nda.men t ul este mai rnic : .' . - rezistenta interioara este mai ma1'C; - controlul starii de descarcare 5C face prin masurarea l1unJarului de .amper-ore san de watt-ore debitate fap_ de capacita tea completa a acu.mulatorului la l-ef,-'imul de de:)diTcare considera t ; 1111 pot f unctiona sub - 5Co; ~~ Slut mai robuste : --- intretinerea lor este mai usoara : - durata de servicin este mai lunga : - variatia. regimului de descarcare Lannen teaza mai 1JUti n capacitatea acun:)_ulator~11ui ; " -~-au todescarcarea este mai redusa.

3. Dispunerea echlparnerrtului din sta~ja de incarcare a acumulatoarelor 1_1l figtiIa 3.10 este aratat uri exemplu de compartimentare a statiei de incarcare a acurnula to are lor, und« sc disting: - camera redresoarelot, lb, care poa te f'i amplasa t ~i tablouf general -de C.c.;

79

..!

Rd

Fig, 3.10, ExempliI Ccll'jOi\,r i Rd camera

,Ie compartimentase

a statici

de i.llc:lrcat acumularoare

electric,,-:

rcdrcsorului : A ,~- C[l-rller;{ ba teriei , i\:f -_. rnagazia.

de. acumul .... .roare : :S._ sas :

- camera hit teri il or de acurnula toare ; - magazia, 'in care se depoziteaza acidul, apa distilata, soda cau~tica etc.: - sasu1 (camera tampon), prin care se comunica C(1' restul Indiperilor" impus de faptul di. in timpul incardhi-i se .ioTmcaza ,gaze .careprezinta pericol de incendin si de exploz'ie in carneraacumula toarelor ~i care, prin ptescJ:iptii PSI, nu trebuie sa. comunice direct eli spa tiile tehnologice. . , La amenajarea carnerei ba teriilor de acurnula toars trebuie sa se ~illa seama de urmat6arele consideren te . ..:. peretii, planseele si pardoselile trebuie sa fie din ma teriale incombusti. bile, rezistente la actiunea ekctrolitului; -- se reccrnanda vopsirea peretilor , plafonului, 'u~iI0r ~i ferestrelor en vopseaanbacida;

-- fer estrele situate lfl b-ataia soarelu! sa, tie matuite : - 119i1e treL1~ie sa s€ descbida spre ex terror ; - acumulatoarele se monteaza pe pos.tamente protejate contra actiunii electroli'tului. dimensiunile si distarrteleminime Jat{l de p~:retdiindcele indi-

cate de furnjzor ; - pentru Iiecare sir de .elemente trebnie !?i't existe u n coridor de acces ell ]3. tituea de eel plltin OJ8 ~LT,l; _.. conductoarele de JegiHurii la baterii trebuie 5;1 fie ·(onstituite din bare de cupru neizolate, sau din bare de ClJ'pru izolato cu materiale .rezistente la electrolit si nmez€;,aia; - corpnrUe deilmninat trebuie s~ fie arttiexploz.ive, ca ~_i r·esti,r1 instalatiei, intrerup tbarele fiind plasa te 'in exteriorul camerei : _ - temperatura trebuie, rnentinuta cit mai constanta, 111 jin:nl valorilor de woe -- _.1- 15"C. - camera de acumulatoare trebuie bine. vcnfilata (de regulil natural) .. Intrarea aerului proaspat trebuie ;;5.' se f~~ca in apropierea p;'lJ:dot:;d~i, iar iesirea .aerului in partea opusa inrrarii, In apropierea plafoaului, in cazul ventilapei mecanice, motorul si ventrlatorul se arnplaseaza in alara camcrei acumuIatoarelor trebuind s'a fie de, tipul rezistent Ia rrl.IPdi.lll umed ~l corosiv.

80

C. EXPLOATAREA ~-I iNTRETINEREA STATlILOR DE REDRESARE ~I DE iNCARCARE_ A ACUMULATOAR.ELOR ELECTRICE

D,

ft,!

1. Statia de redresare
Hz'arc este Intr:~tillut ~i reparat
-cat in cani tolul • tntretinel'ea • A:l)aratajul de cOIUutatie, cornan.da si semnacIupa cum 's-aexpIi4 din manu alul de clasa a XI--a .

D2

~i epararea transformatorului.din r statia de redresare se face conform color aratate capitolnl 5 din prezen tul manual.

1-' '11' ~egaI.ca • .serre . • jncarca;ma unui element redresor este limitata - 'lg. ".:_. _ I I,n de tensiuncanecesara si de densitatca curent a diodelor vradreseare. aihnisibiEL Se constata Ia leg_ixea in serie a rnai multor elernente, repartitia tensiunii este diferiA:$_ de la element la element, dill cauza caractcrist icilor diferite, astiel ludt variatia maxima a tensiunii este de 30.-_:'W%. Pentru 0 repar tizare uniforma a t~nsjnnii inverse se utilizeaza in paralel pe diode cite 0 l'0'l-isteI\til_ a carei valoareeste aproximativ 1/~3 din rezistenta inversa a diodelor (fig. 3.11). Daca curentul direct si tensiunca inverS~t, care apar ill functionarea norma1a pe elernentele rsdresoare. se men-tin in limite admisibile p'reci-zate in catalog, acestea vor functiona un timp practic. nelimitat, Detectele aparute In exploatare se da toresc IJe de o.parte iiuperfectiunilor tehnologice de fabricaFe a, elernenrelor .redresoare, iar pe de aWL parte supratensiunilor ~i,snprasarcinilor. . ,

to

de

<

SUlwatensiunBe sint provocate de: intreruperea curerrtrriui de magnetizarcal. transformatorului. puncrea acestui transtormator sub tensiune, intreruperea unei sarcini inductive pe par:tea- de c.c. a redresorului , de supratensiunile din reteaua de alimentare etc. In tabc1ui 3.1 Sf: indica natura supra tensinnii ~i mijlocul de protectie impotriva ei.
TABBLUL :..t_a'1H-asupmtensiunti si rn ijlocul de prot ectie itup ot riva .e.i 3.1

Suprate.nsi la-: ~l~::~~':~-:~:~~;la t::i'

ruIni, Supralen"iuri~ Ja i'n_lH~!'llpe_re'a ,_:uxelltului __ d_e_Si>_T_C __ il_,2L_i,,_.l_hl_C_,b_·', Supratensiun.j la cnplar'ea, '5i decuplnrea rransforrn at or ul'ni Ia re.tea., t" gol

Supra,tenSiu:ul

atrriosfcrine

Desdi.rca,tor mint, legate_

I" inrrarea

'" de

t ra.nsfor

rna.tor mici,

to_--,!I,i! -E~c-ra-,n-l-Il-tr-e-p-rj-m-a-t-. -s-e-n-H-'lc-la-.r-, -~-i

Conderisatoare la Jl!t.:'~_~:l-O.-tT
]1(.;

-l-eg-. a,--[-l-a--,r-ii,--

cap~cit:!\.ti

I~----------------~!
I!

-_~

,
1
I,

Cit. cui.t. ~Jiarteil

sciie, lo:gat fll paralel de C,c,

_
saxe-ina, _ de

Cir oaite. RC serie , legat(: ,Ii(, pc partea c.c. fie J,i.\. iut.rarea l'n' redr'esor
J

81

Suprasarcinile se datoresc: scurtcircuitelor pc partea de c.o. sau defectclor pe circuitelc diodclor (He se intre:mpe 0 dipd5. ~i atunci se snpraincarca cele "ramase in Iuncjiune, legate in paralel, fie se ~cmteircuiteaz'a uncle Iaturi, punittd SUTsa in sourtcircuit). , .Pentru proteetia irnpotriva suprasar cinilor se utilizeaza fie clemente Iirnitatoare (inductau1;c pe partea de c.a. rezistente in circuitul de c.c.), fie e16mentetntreruptoare ale oircuitului (intreruptcrare rapide, sigur~p.~e fuzibile). Teare aceste elements de proteotic trebuie sa fie verificate periodic, iar ,cele necorespunzatoare inlocuite,

2. Statia de acumulatoare
• Acmnulatoare ell Pb. Umplerea cu electrolit de densitatea prescrisa • c f ace de catre fabrics producatoare, sau dupa indicatiile date de aceas ta. s Este de mentionat ca rnasa specifica a electroli tului la bateriile transpor-tabile este rnai mare decit la cele stationare. Prepararea electrolitului se face 'prin diluarea acidului sulfuric pur en apa, turnind acid in apa distilata ~i nu in vers, pen tru evi tarea acciden tarii l!riu irnproscare cu acid, da tori Ul degajadi "br usto a lUlei cantiti~i mari de caldur.a, Umplerea acnmulatorulni cu electrolit 5e face au.pa circa doua ore de 1a prcpararea accstuia, iar incarcarea .se poatz; incepe numai b: 2.1. om dupii umplere. Umplerea se face en electrolit avind temperatura maxima +30aC, iaracesta trehuie sa acopero placile .cn peste 15 mm. lnai:nte de pn nerea 1a incarcare a unui acumulator electric, trebuie veri,,1 snrse'i). Prima incarcare se face totdearma in trepte, prima treapta terrniriindu-se dod tensitrnea pe element este de 2,30 ~-2,35 V (degaj area..gazelor). Iritensi tatea de curent maxima Ia incarcare este arata ta_ in ins tructiunile fabrioii oonstructoarc. tn -tot timpnl incarcat'ii se controleazs greutate'a spe;cHid a elecholitnlu.i (mal mica la inceputsi ma: mare Ia sfjr~jt, avind valorile indicate xle fabricant). . In tirnpul Iunctionarii (in special Ia bateriile vtransportabile], trebuie 'urmarit ca sa nu se atinga tensiunca minima de descarcare ('"'-'1.8 V/element); aHiel, se produce je-nome-J14tl de suljura1'e a plii;i:il0'r, ducind la reducerea capacit;i:hi acumulatorului. , • Aeumulatoare alcaline. Ca ~i cele en plumb, Ia acurnulatoarele alcaline dectrolitul este prepa'l"a-t conform instructiundor Iabriciiproducatoare. Incarcar.ea incepe la CiTCi 2 ore dupa umplerea acumulatorului. Iricarcarea Sf: 'face in mal mult« Iaze : la inceputse incai'cji timp de sase ore cu 0 inttmsitate de cnr ent nortnala ~j timp de sase ore eli '1/2 'din i'ntensitatea norrnala. .Apoi se clescarca la intensitatea normala timp de pa tru ore. Se repe tii opera'tiile de rnai sus, a doua de5eal'Care fiind continuata pjcna la 1 V/elelnent Electr oli tul se sccate din bac, se spala vasul cu apa distiJata, se umplerlin non si apoi se repeta operariile de incarcare. Schimbarea electrolitului si spa_ ]are~ sintnecesare pentru i_ndepar+area carbonatilor continuti I'n mas-a a'ctiva. :Minimum 0 daHl:pe an se fate verificarea capacitatii acumulatoarolor. iar cele g,asite ell 0 capacitate de valoare sup 80% din. cea normala se inld[;.uiesc. P s ntru eliminarea actiunii va tam3Jc;are a carbonatilor, eledroli tul acuntulato:a,relor Cd-Ni S8 ~ehiInb2" eel putin 0 data pe an, iar eel al acumulato arelor Fe-N'i de eel putill doua ori pe an. Tensiurie« minima de dcscarcare este de 1 Vlc1ement .
.8.2 f icata polaritate a (polul pozitiv al aoumul atornhristi fie legat 1a pohilpozitiv

Capitolul 4

I NSTALATII DE AMEUORARE A FACTORULUI D'E PUTERE A. GENERALITATI

Este cunoscut din eleclrotehrricii * ca .intre tensiunsa de la bornele unui receptor de curent altsrnativ si cureritul care trcco prin receptor cxisra liD! ddazaj, expr imat prin unghiul <p (fig. 4, 1), Daca unghiul q;= 0, curentul si tensiunea sint in faza-'li receptoarele sirrt resisiioe. Dadi ungJ1iul qi > 0 (s-a ales sonsul pozitiv, sensul trigonometric de parcurgere a nnghiurilor de la fazorul curerrtIa fazorultensiune}, cnren tul se aflalD utm.a tensiunii si receptoarele sint inducf.i·vc. Dad. unghiul cp < 0, curcntul se aJIa inain tea tensiunii ~l rece])toarele sint oa-pacitice: Prill factor de _putere se lntelege v aloarea cosinrrsului ungliiului <:p (cos cp). Din triunghiul pu ter ilor (fig. 4.2), triunglii in care TatuTile slut proportionale en pu terile : activa P, reactiva Q ~j apareuta S, rezul ta : cos rp

=-,5 .

('U)

In Iurictie de pu terea aparen ta S se dimensioneazainstala tiile fur nizorului de energie elec trica (centralele electricesi Iiniile de transport). Pu terea activa P este rputerea pe care recep toarele (sau iustalatiile) de energie elcdrica 0 transformti intr-o alta forma de putere u tilji : rnecanica, luminoasa, chimica si chiar electrica. Pen tru. 0 u tilizare cit mai buna a instalatiilor de Iurnizare a energieielectrice este bine ca raportul PIS sa fie cit rnai ;;.proape de uni ta te. Pentru instalatiile de ftrmizare a energiei elec trice situatia cea mai avantajoasa o reprezinta re.ceptoarele rezistive, deoarece cos q:.> = l , deci P = S. Receptoarele inductive au u n factor de putere cos 'P < 1. Acestea sin].

u
i.p>
;=
~'2!sjr~(Jt
I

U'

~\f

u ..
Q =UIsinr

i 0 u=V2UsinI.JJt

u=VFUsinUJt

= VI J 5 in
b

({Jf -

l' )

I=

V2 J 5 i n I!JJ f c

• '-(; )

I?ig.
!l; -

Dcfazajul cHIltrc tensitjlle ~i c.urcpt pentrn "eceptoar€lc de curerd '1.1rnat;\r: k rezisfive; b - rczistiv-iudncuvc : . C - rezlstiv-capaci tive,

o ·t I.

p
Fi g ,

Ul co

p uteril or : l' - puter'ea acti·~ii.(\V); Q - puterea r eac ti"TiL {Var}; S - p trterea aparenra (VA),

1.2.

s 'f Tr iu.ngbiu1

* Se vor revedea notiurrile irlvatate

la "Ekctrotehni'ca",

8.'3·

dezavaatajoase pentru instalatiile de alimentare en energie elec trica, deoarece absorb de- la retea a tit putere adiva P, Cit ~i putcre tcactiv2- (j valoare :

de

,Q= P tg
Aceste instalatii trebuie

(din triunghiul
pentrn

puterilor
0

).

(4.2)

dimensionate

putere :
CD _.---COS

s=

\1p2

-+- 02
. t-

,/P2

--_--~-

+ }>2 t,,-~
b"

p
Ip

(4,3)

'. Reteptoarek capacitive (I,U do asemenea un Iactor de pnj:ere cos tp <. I darclebite'lza in instalatiile de alimentare putere Teactiva Q (relatia 4.2) Iucru Ia fel de dezavantajos pentru aces-tea, acoarece trcbuie dimensionate la o puterc S > P (rda,tia, 4.3). . Pentru instalatiile de turnizare a energiei electrice este avantajos -co. in consumatorii pe careti alinientcaza p8.. ee _g21sea,<;dLatir recep toare.Jnductive (care absorb _pntc'fe reactiv;)_), cit ~i receptoare capacitive (care dobiteaza putsre reactiva), astfel ca Iac torii de pu torc a i consurnatorilcr so, fie cit mat

apropia

\:i He uni lea te.

'

B. EFECTUL FACTORULUI
iN INSTALATIILE

DE PUTERE SCAZUT ELECTRICE

Pentru a alimenta 'un receptor (consumator) trrfaza t de putere activa P si (Ie factor de pu tere cos <fl' linia electric;)_ tre buie sa transporte un curen t ;:Iechic 1:

P 1=-------.. ·

-/3 T] cos

(4.4)

Rezulta ca 0 data ell scaderea Iaotorului de putere cre~te cure ntul trans'porta t de retea, bine111teles in. ipoteza aceleiasi pu teri active absorbi te. Cresterea curcntulni are dre» t consecinte : ' .- 'nect:sitatea maririi sec ti uni_i condu~toarel0r ce trebuie s~1,tran8porte acest cnrent : --- necesi ta tea supradirnensionarii apara tctjLillli de actionare (Ill treruptoare, contactoare) ~i de protectie (sigmal1(e tuzibile, relee termice), parcurse de acest curen.t. Deci instalatiile In care fac+orul dt;' pu tere este scazu't sint neeconornice, costa scurnp. De exerrrplu, o insralatie care are 0 putere activa de- 40 k\'.l alimentata La terisiunea .3 X J80/220 y! ~i en un factor de putere cos 't'l = 0.95 absoarbe de la retea un cu rent :
I

.1

= --~-----

..,:'3u

COS![ll

= -------~-- ,,/3 ·380 ·0,9-5

<10000

64 ;.\
..

'

altii instalatie care absorbe aceeasi putere de la retsa, dar, eli un factor de puterernai micjcos 'Pn = 0,"10), absoarbe un curent :

I~ =
-

p
Vi 3 U cos 'P2

40000

../3- 380· 0,70 .

-= 87 A,

ceea ce insearnnji cu 33,7% ID?i rnnlt. Primrfl curent ar conduce hi alegerca unei sec.tiuni Eie 'aluminiu A-FY de 25 rnm", iar al doilea La 0 sectiu ne din

acela~i material de :50 mm". Se poate vpdea U~QT influenta pe care care factorulde putcrc (l:'iit asupra curentului absorhit de Ja reteaua eiectrica" cit l}i asupra sectiunii conductoarelor. . Crestereacurentului absorbi t va influent-a nega tiv ~i pierderea de putere din reJ~lele de distributie ~i de transport: '

f..p =

31']2, sal)

f..P - .--------.

rP2

ti» cos? 9

(4.5)

Daror ita eresterii pierderii de pl1tere pee re'[eleleelectrice de dist-rihl!tie ~i de llransport este necesar ca. agregatele din centralele clectrice sa Iie supradilli!2J?sionate peritru a acoper i ~i aoest cons-urn suplimentar, . H.€'zulfa" ea este important ca receptoarele si instalatiile electrice sa Iunct.ions;w cu un factor de puterc cit mai r.idica t.

C. MIJLOACE PENTRU AMELlORAREA

Ac es te.a sin t :

FACTORULU\

DE PUTERE

,-- 'm1:jloace naiuralo

1Jfmil'u

ma·yircYa Jacloruhti
13.Ta instalatii

Iitatca masurrlor ce se potadepta en chel tuieli foal' te mici ;

de p1,dere, care cupriiJ,d totaspeciale, f{l)'a cheH1Jieli, sau

- 1n1:{loac.e artiFciale pe1it1"l£"marir-ea /actorulwl: de. pult'Y(; care cuprind i~Dst;.)_j;.l!:ii special destinate prcducerii eneigiei reactive de compensare , ei\li jlo acele naturale pentru mariI:ea f actorului de putere consta u in: - mo.s1lri organizatOYicc jJri'IJind uiileaarea rc.ceptoa.relor clcctriee. 1:Ybdu,c;t-ive

(motoare elec trice a sincrone , instal", tiiIn cornpcnenta carora un loc important 1J o<:upa Lobinajele electromagnetlce, cuptoarele en inductie san ell arc eleotric, instalatiile de sudare etc.}, Acestca S8 refi;'ra' la org;anizarea procesului de productie, astfcl incH aceste recep toarc sa-l1U functioneze in gol, san timpul d~ 1lmctionare in gol sa fie redus la minimum. Reccptoarele de Ielul acesta ttebuie si'l fUI1ctionez[,: tot timpul la 1)araj11etrii nominali, san cit mai aproape de a'.ce:;;Ua, pentru a avea un factor de pl1tere -ei't mai ridicat. Atunci dud hmcti_c.ti't2.Z2i subincarcate. factoru.l de putcre scade ~j ener,gia ele ct rica. este r3.u n tiliza ta. Subincarcarea se poato evi ta prin or:ganiz,ire a, cit rnai buna a proceslllni de pnJcIuc(ie, sau prin inlocuirea c:u alte motoate de putere 'mai mica. In acest ul tirn en, .se va verifica daea motorul de putere mai mica se wmpmt{l, corespunaator la poruire (adicii dadi poate invinge cUI3]u] rezistent) ,: - 1.1,docil.{j:,,·c,a moioarelor asinoronc ('in special cele de putere mare) 'C;I~ 11rOioarc sincrone de aceeasi [nder«, deoarcct acesteaau un factor de pu tere cos <p = = l . Aceasta -m,55tir{~sc va I)l"~toni'za nurnai atunci cind motorul sincron corespnnde din pond devedere tehnic proceatrlui de productie ; · .;:, t ~. ~ v - di3coneOl'area i?'a12Sj01'11W;OarcI'd cin ' aces-tea sInt HZL-.lt'ke-atc (JU 0 sarcma .OT, sub.3D%) {iin sarcina lwm,inal(,~. Sarcina l"ama:.<;-a es te l)relua til. de alte transferma tGal.'c de pu tere midi (30 % dir; puterea norninals a primelor), care -S0eonecteaza anterior deconcctarii transforrnatoarelor snbincarcate : . -- rej>aTarr:.l1. corccltL a motoarelor-elecirioc, astfel ca .acestea sa-~i pastreze pasarnetrii .initiali, 6> Dintre mijloacele -artif'icialc pentru marirea factorului de putere, eel .mai mult se Iolosesc cond,wsafoarele statice sirb fotma de batc7,i-l:de condensaioare. Bateriile de condensatoare au citcva .avarrtaje foarte irnportante : --'-'au pierdori ele<;:hice rnici si constante in tim p ; - riu .au mecanisme in miscare si.uzura este fO~lrte mi({l;
< . • v

85

rului de putere pentru cos "9 = 1 fad\. ca anterior sa se execute calculul economic asa cum s-a ariirat rnai sus. Pentr u instalatiile noi en puterea mai mare de 50 kvV $i care ar functiorra ca un factor de putere scazut, este obligatorie preve derca unei irrstala til de arneliorare a Iactorului d€ pu tere, as tiel ca 'va loarea acestuia sa fie (:os.'P = 0,93. Aceasta valoare poarta numele de factor de pu;terG neutral,

- se pot monta foar te usor : - intretinerea este deosebit de simpla : - se fabric{tintr-o gama de pu teri destul de larga. Dintre dezavantaje se pot enurnera : -- imposibili ta.tea realizarii unui regJaj fin al f actorului de putere. Reglajnl se face Zmin/m numai in trepte, In functie de rnodul cum se coneoteaza elementele ba teriei ; - spatiul mare pe care 1) ocupa, in special Ia puteri mario Slut nccesare spatii [OS'f special des tina te montarii bateri ilor de 0.8 condensa.toare ~i, cle?i se pot monta pe verticala, de multe ori (in special Ia consuFig. 1. J_ Curba de variatie a cheltuielilor matorii iudustriali), bateriile de condenanuale Z (ld/arr) functic de faetonil de satoare ocupa suprafcte importante din pute rc cos 'P. camera rabloului electric. Bateriile de condensatoare 58 aleg In urma ul)ui calcul tehnic()~er..()nomie, Cheltuielile 2 ce se fae pentru bateriile de condensatoare (chel tuieli de investitii, de exploatare , de intretinere etc.) depind de Iactorul de putere (cos rp) pe care 11 realizeaza acestea. In fjgura 4.3 estc aratat un asUelde grafic al variatiei lui ZiTI. f unctie de cos '+I' Eactorul de puterc pilla la care se face arneIiorarea va .fi eel corespunzii.tor .cheltuielilor min:ime Zrni!,;m' Aceasta valoare S8 numeste factor de jJulcre optim. Din figLlr;L4.3 se observa nsor ca dadi s.ar mari factorul de putcre pj'na la valoarea maxima cos cp = 1, cheltuielile Z ar crests, ceea ce rn; este rational din punct de vedere economic. De aceea, este gTe~it S{l se adopte o instalatic de ameliorare a facto7

hi/on .

'Ii

D. CAlCULUL
Bateria

CAPACI1ATII

BATERIEI DE CONDEN5ATOARE

de conde nsatoare se rnonteazii in paralel ell l:eccptorul (sau .insta-

latia) ce ftmctioneaza acest mod

iti v C1 rva
A

en un factor de ,putere scazut. In figur·a 4.4 se arata (de capacitate a C ~i reactanta capa-

vI)

de legare al condensatorulni 6JC

.

= --_-

la retea curentul Sca7,1.1 t cos 'P l'

Inainte

de montarea

J] si puterea reactiva Ql si functiona eu un factor de pu tere

condensatorului,

receptorul

inductiv

absorbea

de

86

Q2

~
Ll Qt
I ! !

'" Uj=220 V
;.

'Ie
I

Xc
IL

X, L

r
Fig. 4.5. Triunghiurile puterUor Inainte ~i dupa amaliorare,

Fig.

4.1. Montarea condcnsato cului pentru maricea facto.rului de putere.

Dupa rnontarea condensator ului de capacitate de la retea 0 putere reactiva:

C, recsptorul

absoarbe (4.6).

uncle t1Q este puterca reactiva debirata de condensatorul C in retea. in aceasta situatis, receptorul va Iunctiona cu un factor de putere cos rp~ > cos 91 (fig. 4.5). Pu terea activii absorbita de receptor inainte si dupa amoliorarea fac torului de pu tere este aceeasi (P). .Rezulta:

Ql = p tg 9191 Qz'= P tg
lnlocnind (4.7) In (4.6) sc ottine relatia :

tp2'

(4.7).
(4.8),

Puterea reactiva debita

ta

de condensa tor in retea rnai rezult5. din relatia :

(4.9)

uncle:

unde ? = 90 deoarece exprirna defazajul dintre curentuJ ce trece prin conrlensa tor 1 c. Deci : P(tg '+'1 - tg (j!z) = [fflc>
0 ,

tensiunea

de faza U, $j~
(4.10),

J-c -

Ut XC

_ _--

U, -.(i)C
1

CU' I>

Inlocuind

(4.11) in (1.10) rezulta:

P(tg
~l --

tg 'fz)

U;(uC.

(4.12)'

de uncle se pcate deter mina capacitatea C unde

UJ,

rrecesara a condensatorului:
tg qJz) •

P (tg 'PI -

(4..13). cos 92
= COS
<Pfl1)I.im·

wU7
U], P si
1'1

se dau, iar

0/2

rezulta din egalitatea

cos 'i'~ poate fi Jacto..,A de.pl<.tere oplim., sau [aclorul de putefetwtdra).

87

Daca tensiunea Ia bor nele receptorulni ~i a condensatorului este U (~!dicrL tensiunea de Iinie), capaci tatea aces tuia , conform relatiei 4.13 este : C' -::- P(tg 'PI --- tg'P2) .
(VU2

(4.14)

Dad\. in (4.17) se inlo?ui.e»te

C,
'0

cu,/3
,':;oj

tr; rezul tii :

--

1=

P(tCf

:.01
<

tg to?)
,(._, (..:..J,

=- C·,.•
.)

3cvU7

(4.15)

Relatia (4.15) ne arara di valoarea capacitatii legate intre doua fazceste de trei ori mai .mica decit a capacitiitii legate intre fazii. ~i nul, in conditiile debi tarii a.celei;,lsi pH teri reactive in retea. La retelele t~ifazate, bateriile de ~ondcnsatoare sc pot lcga fie in stea, fie in triunghi (fig., 4.6). lIt cazul o-itlll baten:ilc de condensatoare si·ni legate ill siea, relatia (4.12) (levine: (4.16)

eLl
a
Fig. 1.6. Legarea ba !edilor de con dens a toare Ia rejelele h\ triunglri.

b trifa2late:

a - In stca ; b -

88

uncle Cyeste, capacitataa

C
. Y

p@ faza a bateriei.
J 6JUl; r rs

Rezult5.: U·Z
/4.17)

= P(tg- '+\_- tg (jl2)= P(tg?l - tg:f~) .

6}

Dadi bailYliiie 8int legate in trium,gM, relatia I' (t~cpl - tg <Pa)

=

(4.12) se va scrje :
[P,

36JC~

(4.18)

undc C,., este capaci tataa pe faza a bateriei. :Rezulta: Ojl = :?:_(tg q:> I --- tg 92) ,
3(uU~

(4.19)

Ccmparl);:d relatiile (4.17} si (4. 1.9),r:e.tulta d- valoarca nccesara a eapacil.i:l_tii ate.rie.J_, ind Iegarea se face in triunghi, este de trei ori mai mica decitin cazul c i£garii in stea, in conditiile incare ,sedebiteaza'in retea aceeasi puterc reactiva :

c
E. LEGAREA

j;:"=_.

c,
4

(4_20)

BATERliLOR

DE CONDENSATOARE

Bateriile de COn'dE)1)sa.toarc , pentHI amelior area f'astorului de putere se BOt lcga: -~-descentraiizat: --- la oornele fiedirut' receptor de m1:crl puteTo, err in figul'a 4.4, daca acestea sint in numar foar te mare .. Astfd 58 proccdeaza pentru marirea factornlui de 1"\1tere al1atnpilor Iluorescen teo Condensatorul este montat 111 corpul de 'umil1'at$i I(':gat in paralel eli acesta la pornd,e de, alimentare (fig, 1.7).
ran)" condensator, circuitu lIampii flnorescente ar fundion<} en un factor de llrt€we cos 'PI = 0,55. Pentru a aduoe circui hrl acestei lampi la un Iactor (~e Ilt&,re cos C?~ = 0,95, este necesar tin condensator de cCl'l)dci.tate C. Aceasta

poate calcula cu relatia 4_.lS, unde : P =---= 50 W, puterea circuitnlui tampii fLuoresceUle de 40 \!I,' (10 W reprennta puterea hal astului L, necesar functionar.ii lampii) ;
Sf:

tg tg
I.U

tjl J=
'¥2

1,518 (din 0,329 (din

=

cos

(jll =

0,55 rez.l'lHa q> 1

'fl2

oc=

56,610); 18,2"),: re telei};

€OS?2

= 0,95 re;7,lL1Ut

-=

=
=

h!

lO1CTad/s

(unde

= 50 Hz estefrecverita de alimentare).

U!

220 "Ii (tensiunea

de faza arctelei

_= C

50(1.,518 -,0,329) 100·

TC·

2202
=

~--- = .. -

.=' ~"g . 1O~6

3,9 p.F;

- la bornele fie:diYlti receptor de .. are f?1ttere (motor: asincron cup tor

'~:E~5 t
l
. ~~.

'-----.~.---

...........

22V

--~~~---- .~--~------~

Fijl'. 4.7. Montarea condensatorului tn. circui tul unsi lif.mpi ffuorescente.

89

Plf;cori tabtcu

din

~---------+----------~--~ , I

_c~:,
I' I @

b7 DB bg bID biz

'R

1m l-iOJ 0;
Elf
Fig.

82
i.&:
Leg area baterfilor de condensatoarc Ill, harde unui tablou eledric.

electric, ca llJ Hguta 4.6, a sau b. De re,gula, se alege sistemul de legate a bate.riilor de condensatoare .in triunghi, deoarecc acostca au 0 capacitate mai mica. Ba'teriile de condcnsatoate cind sint deconectate de Ia retea (se aila in gol), au 0 tensiune la borne de 380 V (sau220 V Ia legarea in stea]. Pentru ;1 inlatura pericolul de electrocntare, dup.a scoaterea din functiurte a receptoruluise deschide contactorul C7 (fig. 4.6) si se lnchide con tactorul C2 cuplind astiel bateriile de condensa toare pc rez istenjcle electrice R, pin-a cind. acestea S8 descarca : . - oentralizat: la bornele tablourilor elccirice (tablouri generale sau principale) atune} cind adopt-area sisternelor de legaTe a.ratate mal sus esrc costisitoare, in principiu, Iegarea hateriilor de condensatoare Ia barele 'tabloului se face ea in figura 1,8. Cele trei ba teriide coudensatoare Bl B3' se,pot lega la barele- tabloului electric prin inchiderea contactoarelor C7 C:}, utilizind bu toanele bi .... , b6, dupa ce, anterior, i.ntreruptQrul automat z .a fest inchis, Bateriilese leaga 101 retea progresiv, in Iunctie de indicatiile unui cosfirnetru plasat pe barele tabloului electric. Dupa scoaterea din functiune a bateriilor prrn desfacerea contactoarelor C7 ... C3, acestea Sf; descarca pegnlp1).l de rezistenfe R, actionirid contactoarele C4 ... C6 en bu toanele b'i ... b12; - rnoderat centralizat: o parte din baterii 5e lea,ga descentralizat, in parald cu receptcarele electrice ~i altele se leaga cerrtralizat, la harele tabloului generaL F. EXPLOATAREA, INTRETINEREA ~1 REPARAREA lNSTALATIiLOR DE AMEUORARE A FACTORULUI DE PUTERE Inainte de rnontarea coridensatoarelor, !)eveFifidi starea lor. Pentru aceasta se \7exiJidi ca izolatoarele dec trice sa fie intregi 9'i etans fixate pc carcasa conde nsatorului. De asernenea, S8 vcrifiea nu existe scurgeri de ulei pe la inche.

sa

90

i
1

i('loturite carcasci si aceasta sa nu prezinte deforrnari. Condcnsatoarele en defect€' nu se vor monta in cadrul bateriei. Dupa montare ~e executa leg5.turile clectrie« in tre horuele condensa toarelor pentru 'Ior marea ba teriilor, apoi lega turile mtre hatcrii~i In final leg2iturile de 1<1acestea la .barele ta bloului electric (sau bornele receptoruluij, Acestc leg;tturi se executa in bare sau C<l-_bl.uti electri-ce. Inairite xle darea in exploatare, se face 0 proha a,lJateriiloT prin coriectarna la retea de trei OIi, timp de cite cinci minute. Intre conectari se fa(~e o panza. de dolia minute. In timpul fiecihei conectsri pot sa ~p~Ia: ~ sci"nte1: -161 bornele condcnsaioarelor. In acest caz se strlJlg lcg.aturiie electrice : ~ sctwtcircuit . In acest caz se rcfac leg~Lturile electrice sau, daca aces tea. sint bune, se -:inlaJura condensarornl shapuns, veriticindu-se Iiecare element in p(;l.rte: - zgcmot: t'n carcasele {;011de1iSi<.Ltottre.lo·y. Condensatoareie defeclc se irrlocuiesc, DnJ,);L aceste probe de puncrc in [ul.lc(iune, ba teriile de condensaroare se conecteaza Ia -rcte a tirnp de 24 ore. In acest in-terval de timp lie v eri-fidl periodic curentul pe Iiecare faza si temperatura mediului. Dad curentii nu slut egali pc fa'Le, prin masurjiri dina-proape in apr cape se depisteaza elementelo care proline dezechilibrul (acestea se inloqliesc).Ond temperatura mediului ajunge 13. :)O°C(in special var a), baterrile 5e deconecteaza de Ia retca. In prnna Iuna de f.. VnctioU<tre se va efectua, zilnic, de cihe personalul de cxploa tare, un control, vizual privind starea oondensatoarelor. Elemeutele in care se aud zgomote ~i din care aparscurgeri de ulei se inlocuiesc, Teate in Ierventiile 'Ia condensatoare 58 fac numai (hlJJa ce bateriile all fost seoase de sa b tens! une ~i descarcate. Trimestrial, se executa 0 verif.icaregencrala In cadrul careia: _-; se des-fae leg;rtnrile electriGe,~e Cll.fata con tactele ell peria de sinna pin a Ia ohtinsrea Iuciului rne talic, se refac Iegaturile sJettrice slringindu-se - ~~ v~rific5. daca apar atajul de actionare si pro tectie are legatmik electrice binc strinsc si nu prezint;-i deteriorari. Se verified prin incercari func-tianarea circuitului de cornanda. , . In timpul, exploatarii,bateriile elecrrice nu se vor l~sa in gol, incarc(.l.te. Imediat clupa scoaterea din functiunc, ele se l.e:ag~t pe rezistentele de dsscarcare. De cele mai .mul.te ori. acestea sint beouri electrice plasate deasupra steiajului dc sustinere a bateriilor, sauin incinta intreprinderii (pot face parte di:n ilnmrnatnl de paza a1 acesteia). Elementele de condensatoare defede (din care curge uleiul, din care se and zgomotc Ia punerea sub tensiune, care au izolatoarele defects etc.) nu 58 repara In intreprindere, ci in atelierele specialc ale Intreprinderilor (urnizoare de asttel de clemente.

cu atentie :

a d _
u

t' el
1.

n..

ta

e-

EXPLOATARE-A. iNTRETINEREA ~I REPARAI\~4 TRANSFORM.ATOARELOR ~I MA~INcILOR ELECTRICE

A. GENfRALlT"ATI

/.

In cadrul iutreprinderilor Indusfriale, echipamentul electric, prin folosirea Sa, sufera un proces de uzura fizica sub actiunea fadoriloi: mzcanici, terrnici, c)J.im.ici etc. o/i a factorilor naturali. Uzura poate fi : - normal"!, ca 1,lrm;ne a unci exploatiiri de lunga durata a utilajului ; -- de aoarie, ca urmare a unor (J0fcdiuni grave petrecute fie 1",e~hiplm'~nl [ruperea palerelor , ventilatorului, scurtcircurt intre spire etc), He 'in reteana
din zona in care este incorporat acesta, cind intensitatea de uz are, intr-un

timp scud, atingt un asernenea g"tad hidt functicnarea devine: imposibila (desprinderea bobinelor infa~urarilor, indoirea arborelui la masini, distrugerea izolatD3relor la transforrna toare etc., sub efedql elcctrodinarnic a1 curentilor de scurtcrrcuit) .. Cauzcle care condur; Ia rnarir ea gradului de uzura a echipamentului sint : - Dexespectarea regirrtului de exploatare stabilit ; - nerespec tarea regimnlu i de intretinere stabilit in car tea tehnica sau in p:r:esdippile t:~hnice; - executarea lucrarilor de IntretineT<~ sia repar:at.iilor ih .mod superficial; - nerespoctarea graficnllli si a conditiilor tehnice de reparatii : - ncresper.tarea regnlilor de montare ~i instalaro a. aparatajului ;;'1a masinilor electrice : . - defects de constructie ~.i modul grqit de ale'gere si dimensionare a echipamentuJ:ui atit in conditiile norrrrale, dar ina] ales in cele de avarie ale instala.tiei e1ectrice III caTe este -plasat acesta : - .supr asolicitarile electrodinarnice ~i termice, in cazul scnr tcircuitelor din retea-ua clectrica din zona. Pentru a preveni l1Z1I1'a fiz_i_ca excesiva a unei masini, pentru a inlatnra erectele acestei uzuri yi pen tru a-i asigura 0 cit mar buna f unctionare Ia parametrii optimi, in intreprinderi S8 organizeaza un sistem de reparatii 'preventive, planifica te, care consra in luarea unor masur-i nrg,aniz(ttor ice 9i tehnice qe intretinere tehnidi, ;;i reparare a cchipamentului, aplicate in baza. unui plan l)T.estabilit,. in. s(,0pul mentinerii in tirap ct' caracteristicilor f unctionale i?i deci a Tlnei e.xploa ULri rationale a ace stuia.

92

1. Lucrarite de repal"a'~ii
• Clasificare. Lucrarile de .repararii -- revizie tehnica (RT); se clasificKjJ] urmar oarele caregorii:

---reparatii; - rcpa1'u.hz: curenie 1 fRCl) : - yoparatil: curcnte. II (RC2); --- repa-rafii capl:falc (RX).

II

Il1cadrClrea ln eels dona eat:egorii se face in runctie de: - volurnu.l Iucriirilor ce trebtrie ex:cdltatc ~j valoarea de de-viz a -acestora : - ciclul de Iuric tionare a n tilajul ui : - starea fizica a instalatiilor la data opririi .. Ltltrar'ile ce hebuie~ execu ta tc, 1;)0 tipuri de rep8.ra jii St' ,s tabilesc prin nornencla toare de lucrrir i, aprobate de fOTUI tutelar alrntreprmderilor. pentru Hecate tip de irrsialatie. . Revizia tehnica (RT) onprinde ansamblul de oper atii executate 'slstematic (periodic) pentru verificarea, curatarea, ungerea, lnlccuirea UJlOr piese uzate ;,oi oliminaJe.a unor ddeQ.~iuni ce impun hlctari de midi. arnploare, avind ~l scopnl de a constata starea tehnka a utilajelor, inaintea primei ni-pa.ratii plnnificate. , R-evizia te.hnica are drept scop rnentinerea star.ii tehnice corespunzatoare a ntilajului. prevsnirea si eliminarea defectiunilor la parti care au un grad de iia])i1'jt<i't\~Tc(lus (g"rmituri, rulmenti}, cllT{rtirea snprafetelor de schimb de caldu_r~\, verificarea, organelor si'fluidelor din ansamblul de uugerc si inlocuiraa lor dupil C<lZ, verificareasi Imnerea la punct a elernentelor de sigutanta" protectie si au tomatizare. !Re,,:iz.ia tehnica seexecu t{L pc Iocul de Iunctionare a insfitl"tiei, de d. rre ~chiJJ(~ sl_!(!cjaIiza l.e. Ordibea de execu tie 11 Iucrarilor, cu ocazia unei rev izii tehnice, este trrmatcarea : - pregaljn~a echipamen iului pen trn RT; - controlarea cu .ateritie a sUirii de UZ;U(a a Iui, Jlentru a se determina posihili latea -filllcj:ioniiril In, corrtinuare .~i even tualele mici reparatii pentru rcrnedierea uzurilor constatate : -~ exec 11 tare a ope-to,tiilor de reglaj a 1 echi parnen tul u i, L111a t urarea j ocur ilor anor.male. In cazul ln care se eonstata un defeeL ce ar pu tea couduce la scoa terea din iunc"ti_une a echiparnen tului, san dad. pentrn elirninarea defectiunilor consta[ate este nevoie de ll}.locnirea flU01; piese S2.U subansarnble atunci se va executa in continnare'RC necesara, Reparatia curenta (RC) cuprinde. ansamblul de operatii prin care se rernediaza toate defectiunile aparute lnperioada exploatarii, en exceptia acelora ce se efectueaza In cadrul reparatiilor capit-ah~. R8pa_ratiilecurente se pot executa fie fata dernontarea ansamblurilor sau snhansamblurilor. pentru inlocuirea pieselor derecte, fie prin dernontarea lor in scopul rernedier ii sau inlocuirii lor cu altele noi isau reparatc. . In Iunctie de dura ta ciclului de repara~i"i ", de, volumul.Iucriirilor care se executa ~i de valoaroa pieselor ~i a gUhal),sa:r:nNl1_11_!foT reparate, reconditiona te saulnlocult.e, reparatiilecuxente se impart in RCI ~i RCz.
~ CicJnl de repatorii este i n.tor va.lul de tlr'np dintm Ciou;a rep aratii Tn care este inclusa .~i dur ata de execntiC a unci" dintre ele. capitale
{Ii'K)

~uoce5i're.

93

Cu ooazia reparatiilor curente se pot efectua si IUCTati de modernizare si de inibnnatatirea a~umitor p-:irt,i compon ente aiee.chipamcntelor de cat;e echipcle spccializa te .in acest scop. Reviziile tehnicc '(1? T) :;i cele curen te (RC) sc ex ecIlta din fondurile de produotre, Rcparatia capitals (RK) cuprinde ansamblul deoperatii efectua te in scopul readucerii echipamentului cit mai aproapF de caracteristicile tehnicc, construetive si Iunctionalc initiale. Ea- se executa eu dernontarea totala a echiparnentului, reconditionindu-se sau inlocuindu-se subansambluri, care IJU mai pot f unctiona tn cenditii de siguran!3- si de precizie , preeum ~i restabilindu-se dimensiunile normals la elementele cu grad de uzura mai putin avansat. Cu ocaz ia reparatijlor oapitale se pot aduce unele 'imbunatatiri ~i modernizati, en conditia ca valoarea t()taH a reparatiilor capirale S;'l nu dcpa~ea~ca -Iimita valorica maxima stabilita pentru RE respectiva (costul norrnat al reparatiei capitale). Reparatiile cai)itale se executa din Ionduri special alocate si se includ in costul de pr eductie. Costul norma t a1 reparatiei oapitale nupoa Le depa~i 60 % din valoarea de inlocuire a echipameritului respectiv. In caz contrar, el este schimbat.
• Miirimi caracteristice

Ciclul dereparatii. In functie de natura echiparnentului, intervalele de timp la care se efectL,lea~:a diverselc lucrari de reparatii sint Ioar te. diferite. Astfel, reviziile tehnice 13. node masini electrice se executa, 1<120-30 %ile, repar atiile

curente la 3- 6 luni, iar ropara.tiile capi tale Ia intervale de. citiva ani. Transforrnatoarcle de putere au cicluri de reparatii mult rnai lungi. AsHel, reviziile tehnice se executa 0 data ll!t an, repara.tiile curente Ia 5-6 ani, cde
capitals la 10·-- 2;0 ani.

Costul reparatiei reprezinta suma t.uJuTor cheltuielilor r epar atiei. Se determina eu relatia :
i.11 care:

necesare efectuarii (S.l·)

en
1
Cp R

em

este costulrnaterialelor

eostul

lucrarilor

executate

necesare :

manual

~J

pe rnasinile-unelte

costul pieselor de schirnh ;

chel tuieIile de l-egie; cheltuielile diverse.

(manol?('Ta) ;

Durata reparatiei reprezinta inter valul de timp dintre momentul scoaterii (retragerii) din functiunc .a echipamenfnlrri electric~i rnomentul terminarii reparll-tiej. Dur a ta reparatiei sc calculeaza eu rel ati~:B A = K·S- +H
In
s

f f

(5.2)

care:

este dur.ata reparatiei in ore : - uuma:rul de ore de lacatusarie, opcratii clectrice 91 preIucrari pe rnasini-unelre : , - llU11'l:2;rul tuturor ,muncitorilor care Iucreaza Ja repar atii ; K
B

nurnarul de schimburi de cite 8 ore, in care 58 lucreaz{t la reparat.ii; timpul necesar pe'ntru verif icarea _funetion{u_ii echiparnentului dupa reparatie, precurn si timpul necesar vopsirii ~j uscar ii, in ore.

Complexitarea reparatiei e;te t:x:p:-i.mlla p~i!1tr-un coefrcient supraunitar. Structura eiclului de reparatii repmzillta ordjnea diferitelor feluri de reparatii <;LIe echipamen tului respectiv. Spre exemplu, pentfu un motor electric, 5t:rmcillra ciclului de repata._tii es te :

RK - RT-

Rl;-

RT-

He -

RT-

RI'-

RI' - RK.

Stocul de piese de schimbreprexinta cantitatea maxima necesara a pieselor ce trebnie proeura te Gin timp vederea ~sigurarii con tinui Ul\ii _l ucrarilor de reparat.ii si aflate Ia dispoz itia atelierului de reparatii. Pe rnasura ce stocul scade in. urma exeeuthii unor reparatii , el tl'bhuie mereu comple tat, pina la valoarca maxima, netiind admisa scaderea lui pina la limita minima, ce se calculeaza cu rela tia :

in

S=kI·T,
)

(5.3)

in oare : S este stocu l mmrm, l'n buc.: M - norma lunara de .consum de piese de schirnb, 'in bue,it; pieselor de schimb In vederea l' -, durata necesara confectionarii completarii la maximum" III ore" Consurnul de rnateriale TCl-weZiinia cantitatea rnaterialelor ce intra in procesnl rrnei reparatii, stab"ilita pe baza f isei de consta tare, care se intocmeste la dernontarea echipamentului de reparat. '

J1.

.)

2. LucdirHe de intretinere
Intre doua reparat-ilsllccesi-ve are lee procesul de inht'\:inere ce include apliearea r egulilor de exploatare 'a echipamentului respectiv, indicate in prescriptiile tehniee ale f urnizorul tri, precnJ1l ~i elimiuarea la tirnp a defcctiunilor accidentale. Ea coste efectuats de d.:tre _pers0ualnl de exploatare (:in nnitatile energetice : centrale, statii, re tele) sau de catrc personalul de intl"e'tinere: (in scctiile in treprinderilor industriale). Org;:miza.rea activitatii de ihtretinere se baz(,~aZ;l pe cunoasterea Iiabilita tii ficcarei masini in parte, sau, ell aIte cuvinte, pc probabilitatea ca masina sa funetioneze HLr~-ileiect,iuJli In toat8_ perioada de viata utila. _1 ntretinerea operativa a ins talatiilor electrice ~i echiparnen tulu] electric de Re ubbjele indu.striale esre .realizata de 8Hre electxicienii de sxploatare ~i lntrctinere din tura (de schimb] ale carol' a tribu tii sint : - sa ia cun,o~tii'lta de starea si regirnu1 de functionarea intregului echipamen t (tin sectoru I lor de Iuor u 9i de luc.r7i.rile ce tre bll,~e execn ta te in schi Illbul lor; - sa efec tueze personal cQT)trqltlletilipamei1tu1u.i electric, conform prevederilor stabiliteprin instructiunile de scrviciu; 95

:e

11 II

c-

- S4 ia masuri imediate penrrn inlaturarca deranjarnentelor *' produse in schimbul lor : -~ S3 rapor teze ~etlilui imcdia t strperior din schimb deficientele observate ~i s5 Ie consernneze In '!'('_gishul de defecte (pel1hu echipa de repara\oii); - Ia aparitia unsi a varii in instala tia elect,rica, sa .ia masurile necesare pentm restabilireafunctionarij norrnale a echipamentului ; ~~sacontrokz:e starea tehnid a tablourilor electrice. a pupitrelor de comanda, a dispozitivelor de por nine ctc., ell luarea masurilor necssare pre\:'~lZU teo de teh nioa securi Hihi mu ncii. Intretinerea curenta ,~i'supraveghcl'ea zjlnid:t con-tribuie Ia: - functionarea continua ;j_ echipamentului ; ._" asigurarea cil,litatii si iutegritatii prodnselon, inlatur area rebutarilor, miLrirea productivitatiimu ncii ; - preinfimpinarea avariilor ; . - marjrea duj'atpi de functionare a echipamentului intre dOl,l{\. reparatii : - reducsrea opririlor echjpamen~uhli <lioncauz.a rcparatiei.
i •

B. TRANSFORMATOAR.E

DE PUTERE

Transformatoarele de putere coboritoare din do tarea consumatorul.ui.si pe care acestaare drep tul le e.xptoatcze,_prezint-ii nrmafoarele caracterisfici tehnicc "": _. trifazate, en doui't inHi~llrari, eli rniez maggetic en trei coloane : - gama de puteri aparente norninale : S opl'OO .... 1 600 kV'A; - gtnpe.h~ de conexiuni: Y -- Zo ~- 5;1' - Yo --- 12, A 12: --- riicirsa: in ulei, na tur ala : - reglajul tensiuniifara sal"dna 5% : - gama .de tensiuni de :partea prunara: 6 ... 20 k V : - tensiunea E'e par tea de j~asa tensiune : 380/220 V; __::iiistalarea: in box_ele de tr ansformator din postal de transf ormarc al consumatorului (PT); - gamfi tensiunilor procentuale de scurtcircuit : 4." 6%; - gama curentilor procentuali, de tners in gol: 1,7 ... 3, 4-'}o; -- gam a pierderilor la rnersnl In gal: 480 \IV ... 3 500 W; - gamet pier deril or let mersul in scurtcircui t: 2 760 ... 20 2.00-\·V.

sa

Yo -

1.. Exploatar-ea

rransforrnatoarelcr
in paealel

de putere

a. Functionare:a

In tunotie de puterea cernt1\. de consumator, -In postu] de transforrnare funcriona til paralel rnai multe transforrnatoare. fie in mod perrnanent, fie in mod iritermitent, C1JTihde.la barele colectoare nrih dispozitivele de ;:tndai1.~are automate a rezcrvei (AARj, sau prin sistcmuldc reglaj automat a1 puterii tr artsfera te (S'RAP) In tune-tic de curba de sarcina a consmnaiorulujJ' Pentru Iunctionarea lor in pai'alel irehui'e rcspectate urmatoarele cduditii: - grupe de conexiuni cujicelas! indice, nurrreric ; .
~ A se vedea cle.finitia datii. in' mznnalul de elasa a, X]-a f:p, 142). Este vorba de ;1_0~hrnii:i:lsu,~ifc Ia. disc.ipli':ncll\ 'JFi7i.e:.a.") JJElf'.clL~Jt~(~hnica.", electrice". ~-:jc,

pot

96

- rapoarte de transformare eg-ale: . - terrsiuni de scurtcircuit djferilc 011 maxlrnnm ~ 10 % fap. de valoarca medie Ia toate unitatilo ce trebnle sa, f1.1nction.eze in Farale!; ----raportul puierilor norninale : sub 3: 1. Transformatoarele apaTtiIllrrcl fSrupelor de co nexinni ell- indici! numerici 5 si 11 pot Iunctiona in paralel in cazul dnd conexiunils sint tr anspu se in mod corespunza tor.
b, Regimul economic de

func~.ion:a.re

transforrn:a.toarelor

Pu ter ea cerut.i de-receptoarele variaza in cursul a 24 -ore, hind

ii;lU13:.

chfer_ita tn perioada

racer date Ia _postul de transformare uzinal de var~ f<:r_ta d~ cea de

Ihtstrarea grafidi a accs1e·j variarii este da ttl de curbele de sarcina zilnica, redate orienta.tiv ill fig:Lira 5.1. Da-ca In post sint instalate rnai mults transferma toare, nu se mentin toa t.e conectarc in perrnaneTl1;.a., C1.Ia 0 reducere a sarcirrii, 0 parte dintre acestea se deccnec.teaza ; la cresterea sarsinii, din COll tra, ele sc conecteazii . Momentele oonectarri ~i d()cotlect~(ii se stabilese pe baza regiIDuIui economic al(unctiolirnii transfor ma toar elor. Se considcra drept regim economic, acel r(-'gim de lucru la tare pierderilc active 9i reactive de pu(ere ¥i energie dinrtransformatoarc slut rninirne. Dupa cum -St ~tie de La disciplinele "ElectrGtehn_idl" .~i ,,:Ma~inj clectrice", f anctionarea unui transforrna tor in sarcina este insotfta de pierderi de puteri active (in rezistenteleinfasurarilor 9i 11)mlez1.1J transforma torultii) 9i de pierderi de pui:erLreadive (cCJe datorrta magnetizarii miezului si in reactantele induetive ale inL"L~urar:i10r) .. .Piertlerile active in rniezul tr ansforrnatorului ?i cele reactive peon tru maguetizare sint censtan te In raport ell sarcina; celelal te sint varia b il ~ cc1 pa tra tu l sarcinii, Plecind de <la £aptul ()ii un transfotrna tor are +andarnentul maxim la acea sarcina la. care pierderile 18 funcrionare in gol (pierderile active- in miez ~i cele i-eac,tjve p-entru .magn€t~izarel sint eg,de ell pierderile la scurtcircuit (pierderile active in rezistentele Inf~t~uril::rilor ~j cele reactive III l'eactan'~e)?j introducind l):otiunea, de ec7zi~falent Cc"Ono1j~Z:c al j)ut8rii rcacH've H, se- obtinc relajia SA, care arata ,ca 1a 0 incarcare totala > S,este necesar ca la c-de n transfor-

Pc
ikw) Pmax

Pmi()

j__ _

_'__~_-4_~+-~"'__----+-_-+

__

';------< __

--+. __.~.~~~----r-.--- ... .. ~'_'

t (ore;
24

58

iO

Fig. 5.1. Cur~a de sa~ciua la 0 in treprittderc pe tUn" de iarna,

12

II,
CIl

75

/8

20

22

luer ul Jrr trei schimburi,

97

matoare in functiune ~a Sf: conecteze 'indL unul ~ Ia 0 incarcare t.otalii < S ~i Ia 11n nurniir Yb 1 'trans.forma toarc in f unctiune. c~tf necesar 'sa se deconccteze unnl : la 0 iucarcare tutaEl = S, nl,lIflarul de transrorrnatoarc in f unctill_fie ponte fi n san 11 1 (lIl arnbele cazuri pierdfl;lJ.e S111t egale) ;

"

c~ ,.) ~

c'-'''01';

, t:

1F".---- 1) n.(n -I·

I

in care:

6.jS~ ;.1- J(I5.Q . . L KflQ !5..Plie __ '. I"

0 .._ sc

(5.4)

S
n

este incarcarea

S"om- puterca

Po
p'

Q0 Q K

transforma.tor (presupunind dt tr ansforrna toarelc au ptrterea egaL-a.), 'in kVA; numar u.l de transforrna.toare pierderile active ~a funci;jomn'ea III gol, 111 k\V; pierdetile active Ia Iunrtionarea in scur tcircuit. in kW; pierderil« reactive la fun~tiQnar€a ill gol, in kVAl{; pierderife mactivc la lupctionarca in scur tcirou if, in kVAR; echivalentul economic al. puterii reactive, care arata care este pn terea ac tiva ce 5e consuma pe ntru a produce ~i a transporta 1 kyAR ric ptirere reactiv8:, iJ) k\V/kVA-R (,~pre exemplu : K = 0,2 lrlscOimna ca .Fentn~-a produce si transnominala a unui

to tala a postului,

in kVA;

porta

I k?AR de pu tere rc<)cti-va se consume

act iv D..).,

0;2

k\iV de

])IJ tere

c. Reg-lajul tensiunii

in re~ea cu ajutorul ccornutatorului cu ploturi al traosformatorrih.ij

In hg:ura 5,2 este .reprezcntata schematic a:lim~nbrea radiala a unui consumator, cc absoarbe un curent I, eU un factor de purere cos '1>' Dtrpa cum esrecunosout din r.apitolul' 7 aI manualului ,In_st.alatii electrice iridustriale" pentru clasa a XI-a, in ipoteza unci tensiuni constante pc barele de rnedie tensiunc aJe postului de transformare (rnentintrta ell- ajutorul sistemelor dereglare din rctelelc de inalta tensiune), pe barele de joasa tensiune si in punctul C de racord al oonsumatorului tensiunea t'atiaza in rrapor t cu sarcina datorita pierderilor de tensiune din transforrnator ~i Iinie. Pentru a o pastra. III Iimitele adrnisibile (v. manualul de clasa a XI-a) este necesara

Bor-ele de medie /'.ensiUne-

-- ---'-,-)!
Rr)Xr
\

7=.

1 1 ==-=_=_"",=,"=-;_~=-_*=;!o-.;,"="==o!~t-__

B.qrele de jaa sa l ertsiuoe

!,coS'f'
_!:fig, 5.2,

_f--"'c',
simplificat~ tensiunii. pentru

Schema eleet.ridl. rnonufil<tr<l e.xernpl if'icarca regJaj ului

variatia nurnarului de spire ale lnnt~ur5r'ii prirnare *, care se .face cu ajutorul comu ta.torului ell plortrri, ell care este dota t transfor matorul. Din acest punct

de vedere exista

dOU~L

tipuri 'de tran . for matoare: s

- cele Ia care oomu tator ul se poate manevra de Ia disi:aIlt)'t in mice moment, sub s;u6na (la transformatoarele mari ,din statiile electrice}: - ce.le la care cornutatorul se poate manevra numai ell scoater ea lui de sub tensiune, de 1a iaJa .locului (cazul celor din P Tale corrsurna torilor). d. Supraincarcarea transformatoarelor de putere

tn exploatare 5e pra~tica metoda de supraincarcare a transjorma toarclor

pc 0. durara Iimi tata pen tru a face fat·J: unor virfur i de sarcina, perrtru care .nu ar cfi e~()n('jmica cuplarea in paralel a. transforrnatoarelor de rezerva sau in cazul unor strangulari In alimen tarea en energie elec trica a consurnato.rului, cine! apar relrageTi de echiparnente din explca tare. Capaci tutea de supr ai'nciircarc tcmporara ;\.tran",felclh"r_i clepinde de : sarcina init-iala, temperaturile agentilor de racin, valorilc maxirne admisibile ale infa~urarilor.

2.

intretinerea ,

transformatoarelo

r
personalul de ex-

plea tare are obligatia ca in tirnpul fiecarei ture sa fad TIr). control exterior al st5.rii tuturor elcmentelor componente ale transforrnatorului, atit vizual, de 1a distanta minima admisa de tshnioa "ecliritatii, dt~i prin aparatele in-dicatoare {arnpennetre, voltmerre, termometre, iudica toare de nivel ale uleiului etc.). Cons'tat:irile, consernnate III regi~trul de exploafare alstatiei san
postnlui de transformarc, .sint apci analizate ill scopul. luarii deciy..iei dadi trans for rna torul trebnis retras din exploa.tarc, in veder ea rerne dierilor sau i~i poa te con tiriua f unctionarea, ell anumi te restrictii (dirninuarea incardirii prin rnodificarea schemei operative a sta tiei, limitarea .in timp a fune:ti0]\l'irii lui etc.). Prin aoeasta se evitrl aparitia unor defecte majore care fac sa inrre 'ini:\,ctiune protectia prin rele«, deconectind transforma-torul in mod nedorit. Corrtrolul are in vedere : -statea cuvei (d~ic5. nu exista· gau]" i, turtiri, rngina, scurgeri de ulei, calitateaetan9a-,ri1or) ; . -- stares radiatoarelor (analog cHvei,l11 plus starea robinetelor, a dopu- starea indicatorului - starea gradul gradl!l
U"

Pe .paTon·sul Iunctionar

ii transformatorului

etc putere,

rilor) ;

branei si, starea dopulni de aer);

conserva torului de ulei (analog radra toarelor , .in plus starea de nivel al uleiuluij ; expandorului (analog radiatoarelor, in plus integrihte,a mem-

srarea capacului (analog cuvei, 1n plus starsa buloanelor de .stringere); starea hornelor (izola toarelor de treat", de inal ta si j oasii tensiune : de murdar ie spargeri ale portelanului, starea 'prezoane1or, e tanseitatea] ; stare a bornclor (izola toarelor de rrecere de inuIt-a ,:;;j jGfr;S3 tensiune ; de IIItl rdarie, $par geri alep ortelanul ui, starea ptezoanelon, e tansei ta tea) ;
un trausforrna
.'., 11.1-)

• Pentru
'!!::}2

tor
'-'.,

(;U clorrfi ·rn.[(.''L~·.J,rari se 'p(,)at~· ~c r·ie OH apro~ilrIu~t.iG (?'. fig~.5.5) ;

~ = - . w, fund
U1
['.J = CD'". TTl'

numarul

de spu-e elm secundar , iar

_',.

..+

"'1

eel -din prunar. propor rional

ell

Se deduce: Ilunii\rul'd'e

din prC(Il)ar,

w1

Daca

U, = ct si w~ = d,

[12

va;ri'vJ(

iU10TS

99

- starea imtalat.rei d~ tacire (tIl cazul ventilatici artificiale se conrroleaza starea si Iunctionarea tu tUJ:.Or ventila.toarelor: in cazul r;icirii prin circulatie fortata de ulei, se ce-rce.teazii. pcmpele, coloanele deracire, temperatura apei de r;:teire., precum sf temper-at ura uleiului la intrarea si la iesjrea din i·{,cl.tor) ; -- starea <l.l)ar;_~ telor de pc transforms tor (releul ~le g'a;e" sig~~a;ntele de s trapung(~re, termonretrele, torrnosemnalizatoarele}: ~ starea dispozitrvului de actlonaJe a comn tatorului (deteriorarii exterioarc, pierderi de u:lei pe Ia fla1l9d., hlDctionaH~a lui in cazul tr ansjcrmatoarelor en comutare sub sarcina); - starsa circui teloi, secundare (de pratectie, masura, setnnalizare ~i comanda) ale h:a:tJ.sforma torului respectiv ; ._- aparitia sgornotului inadmisfbil in miezul rnagne tic (care preslwune:. slz.hirca presarii Imbinii:rilor, striiptwgerea sau distrugerea garnitutilor izolante in rmbii12Iri). . La aparitia rrntri defect tn interiorul rransforma toruln], lrebuie sa acfione7;e, in Iunctie de tipul defeduhli, protectiile prin Idee cu care este doLat transformatorul, fie prin semllaliiate, 1'1 -depa'7irea .marimilor electrice prescrise 91 care previn personalul de exploa tare i"n. vedere luat;i.i unor ma,sud z)perative (care sa conduca la reintrarea 1)1 re,~imul normal de Iunctionare al tr ansformatormIui), fie prin trirmterea impulsurilor de .com«udQ. 1; bobinelc de €l.0dan~a:re ale intrerup toarelor: deconectind transfortnalorul de pe sisternele.de bare pe care f'unctioneaza. in talJclu15_1 86 indica principalele tipnri (te dd0cte, modul de recunoastere si cauzele lor posibile.

3. Repararea

t.ransforrnatcaretor

1;>ceparaiell transfor matoarelorse efectueaza nurnai dura retragerea lor din exploatare, 1[1 baza foii de rnanevra ~', de catre personalul de exploatare aJ statiei saual postul ui r espectiv. Apoi se eIiber eaz3. au torizatia de lucru echipei de reparatii, prceizindu-se defectele observa te in tirupul exploa tarii, san indiciridu-se tipnriJe de protec~j.f care all ac\iona t 1.a deconectarea transforma-torului. Prooesul tchnologIc al rel)araTij transforrnatorului cuprinde ur matoarole .ia?:e imnortante: ~ jz·olarea. electrica a- transforma.torului de restul instalatiei (verifcarea Lipsei d.e tensiuue la bornele de InaJUi ~i joasa tensiune, ingradirca Iocului de mlUJ(;8. ell benzi colorate pe care 3c ag<L~.ap1acute averfizoare, moritarea panourilor Izolan te, mon tare-a sctn-tcircni toarelor a tit pe parte-a de -inalta tensiune, cit, ~i pe cea de joas8. teusinne) ; - desfacerea lcgatu:rilol: electrice de la borne' ; ~ deplasarea transforma torului din boxa sail celula loa a telierul de repara.t-ii; - demontarea transforrnatorului ; ,- rcpararea partilor compollcn tc defecte (rniez, inf~~\Jr3.rj etc.); . - reiJl.ontarea transformatorului ;

- 11lcercar:i ;

~ reinstalarea transfor matorului in boxa saujrr celuia : - rcfacerea li:igJtur~lor 1a instalatia clectrica : - ridicarea :izol5.rii ; . - cuplarea Ja retea prin executarea opcratiilcr indicate in foaia Iptocmit2. in acest scop.

de. marrevra

10'0