ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

MANAGEMENTUL SUSTINUT SI CONSERVAREA BIOLOGICA

A REZERVATIEI NATURALE CEAHLAU

-PROIECT DE LICENTA-

-VERSIUNE PROVIZORIE-

Profesori coordonatori:Florina Bran

Toader Moga

Student :Marian Vasile -Marius

Cuprins
 Page
I. Coperta proiectului
II. Localizare pe harta
III. Lista de abrevieri
1. Context 1-1
l.l.Ideea proiectului 1-1
1.2.Semnificaţia problemei mediului inconjurator 1-3
1.3.Cadrul legal 1-4
l .4. Amplasarea instituţionala, identificarea si analiza partenerilor
1-5
1.4.1 .Instituţii publice responsabile de managementul Rezervaţiei
Naturale Ceahlău l -5
1.4.2. Organizaţii neguvernamentale 1-8
1.4.3. Sectorul privat 1-8
l .4.4. Consultanţi locali individuali 1-9
1.4.5. Satele 1-9
1.4.6. Analiza 1-9
1.5. Asistenta sectoriala premergătoare in derulare sau planificata
l -9
2. Definirea intervenţiilor proiectului 2-1
2. l .Obiectivul dezvoltării si indicatorii corespunzători 2-1
2.2.Obiectivul imediat 2-2
2.3.Rezultate, indicatori si activităţi 2-3
2.4.Contribuţii . 2-20
2.5. Asigurări, riscuri si preconditii 2-22
3. Compatibilitatea cu politica D ANCEE si cu programul naţional 3-1
3.1. Domeniile programului prioritar acoperite de proiect 3 -1
3.2.Criteriul programului prioritar 3-1
4. Implementare 4-1
4.1.Planul de implementare a proiectului (PIP) cu fazele sale
4-1
4.2.Organizarea si administrarea 4-1
4.3.Prezentarea, monitorizarea si trecerile in revista 4-2
4.4.Diseminarea rezultatelor proiectului 4-2
4.5.Bugetul . 4-2
4.6.Contabilitate si audit 4-3
 Anexe la proiect
Anexa l : Schiţa de proiect - Faza I
Anexa 2 : Schiţa GIL
Anexa 3 : Propuneri la planul de implementare a proiectului
Anexa 4 : Schiţa de buget
Anexa 5 : Profilul echipei de proiect
Anexa 6 : Schiţa programului de specializare in Danemarca pentru CE si CS
Anexa 7 : Fragmente traduse a legii nr.236 din 4 decembrie 2000.
 1. CONTEXT

1.1 IDEEA PROIECTULUI

Proiectul "Conservarea diversităţii biologice si reconstrucţia biologica a

Rezervaţiei Naturale Ceahlău, România" (in continuare numit Faza I) a fost
semnat pe 4 iulie 1997 si a început imediat după aceea in judeţul Neamţ,
România, sfarsindu-se in ianuarie 2001, cu o campanie şcolara de succes
privind protecţia mediului.
Obiectivul principal al Fazei I a proiectului a fost următorul: Acordarea
de ajutor pentru managementul rezervaţiilor naturale romaneşti.
Obiectivul imediat următor al Fazei I a fost: îmbunătăţirea
managementului Rezervaţiei Naturale Ceahlău in favoarea biodiversitatii
Rezervaţiei Naturale, si pentru optimizarea potenţialului turistic prin
practici suportive de management al mediului si de management
economic.
Motivul pentru care DEPA (Agentia Daneza de Protectie a Mediului ) a
asistat Faza I a proiectului a fost acela ca problema mediului si protecţia
naturii au devenit din ce in ce mai importante, atât pentru opinia publica
romana, cat si pentru partea administrativa. S-a remarcat o motivaţie in
creştere pentru a acţiona in aceste câmpuri, dar resursele financiare limitate
(din tranziţia economica prezenta) au făcut necesar un sprijin extern,
responsabil atât de stabilirea unui cadru care sa acţioneze in aceasta direcţie,
cat si de realizarea unui management suportiv a resurselor naturale si de
creşterea permeabilităţii publicului fata de problema protecţiei mediului.
O scurta, dar coprehensiva lista a realizărilor Fazei I a proiectului este
disponibila in Anexa 1.
Datorita rezultatelor si experienţei primului proiect, opinia
Consultantului este ca aceasta a doua faza sa fie văzuta ca o continuare
logica si necesara a primei faze.
Având in vedere ca Faza I ar putea fi caracterizata ca o reabilitare
bazala a structurilor fizice de pe Ceahlău, alcătuirea unui set principal de
informaţii ca si iniţierea unei conduite de îngrijire a vieţii biologice pe
Ceahlău, aceasta a realizat intr-adevar o cooperare intre instituţiile
guvernamentale si neguvernamentale, ca si intre indivizi. Astfel, proiectul a
devenit nu numai un proiect, ci si un proces. A doua faza ar putea fi văzuta ca
o continuare a acestui proces, cu scopul de a stabili structuri instituţionale
care sa poată asigura îngrijirea rezervaţiei biologice din RNC.
Consultantul prevede ca (a) acest proces isi va găsi forţa motrice (ex: sa
ofere sprijin acestui proces) prin implementarea unui număr definit de
activităţi, si (b) activităţile identificate sunt prin ele insele importante pentru
asigurarea unui management de îngrijire a RNC, si de asemenea sunt
continuări logice ale activităţii implementate de-a lungul Fazei I.
Deoarece Faza I a Proiectului si-a împlinit majoritatea obiectivelor
tehnice, implementarea acestei faze a atras atenţia asupra unui număr de
particularităţi care au fost depreciate ca valoare in dezvoltarea Parcului
National Ceahlău, ca loc de protejare a naturii si de recreere publica.
Prima dintre aceste particularităţi este capacitatea si
responsabilitatea de a conduce.. Derularea Fazei I a fost oarecum limitata de
lipsa de experienţa in cooperarea dintre instituţii la nivel managerial.
Experimentarea Fazei I a întâmpinat de asemenea dificultăţi legate de
serviciile si facilităţile Parcului, si de participarea publica la acestea. Este
necesar ca actualul Serviciu de Salvare Montana (SSM) sa se asigure ca are
capacitatea sa conducă si sa menţină facilităţile RNC. Este necesar ca SSM
sa se autogospodareasca din punct de vedere financiar. Locurile reabilitate
in Faza I trebuie menţinute, iar viitoarele locuri din parc trebuie refăcute
pentru a micşora presiunea dinspre turişti si vizitatori.
Adăposturile pentru animale întâmpina probleme importante in
aprovizionarea cu hrana pentru lunile friguroase ianuarie si februarie. Din
aceasta cauza, animalele vor caută hrana in afara parcului, ceea ce reprezintă
un pericol pentru satele învecinate. Prin urmare, animalele sunt in pericol de
a fi impuscate, după cum s-a întâmplat si iarna trecuta cu doi lupi. Deoarece
sunt anumite specii slab reprezentate (urs, lup, porc mistreţ, si faimoasa
capra neagra pe cale de dispariţie), Proiectul prevede nevoia de a asigura o
suplimentare cu provizii de hrana pentru animale pe timpul iernii.
Faza I a întrevăzut anumite particularităţi ale RNC. Datorita acestui
lucru, este nevoie ca pe viitor sa se realizeze publicitate si materiale
informative speciale legate de speologia si geologia unica a Parcului.
Mai mult, datorita creşterii calităţii facilitaţilor turistice din RNC
(realizata in Faza I), este necesar sa se pregătească si sa se implementeze
un plan turistic naţional (local) si internaţional comprehensiv pentru RNC.
 O alta arie a proiectului a fost identificata ca fiind problema tot mai mare
a insectelor parazite ("mustile negre" in romana), care a obligat Romsilva sa
defrişeze multe regiuni din RNC. Bioindustria romaneasca in cooperare cu
Universitatea Iaşi a realizat cu succes măsurători biologice pentru a opri sau
reduce extinderea paraziţilor. Ar fi potrivit si natural pentru Proiect sa susţină
impreuna cu părţile sus-mentionate acesta munca in RNC.
In final, este nevoie ca grija, participarea si responsabilitatea pentru
RNC sa fie realizate practic, in acord cu Convenţia Aarhus (Capitolul 1.3
Cadrul legal).
Urmând campaniile iniţiale de conştientizare de pe parcursul Fazei I, ar
trebui pregătita si implementata o campanie vasta de conştientizare privind
mediul, care sa se desfăşoare in scoli si universităţi.
Necesităţile expuse mai sus întrevăd o a doua faza de susţinere a RNC.
Principalul punct este văzut ca fiind dezvoltarea unui management efectiv Ia
nivelurile executiv si consultativ, care sa permită punerea in practica a celor
declarate de Convenţia Aarhus.
In continuare sunt prezentate doua cai de punere in practica a
strategiei proiectului. O posibilitate ar fi aceea de a incerca sa se aplice
simultan Convenţia Aarhus in toate laturile ce interesează mediul in
România. A doua, cea invocata aici. este sa se aplice Convenţia in totalitate
intr-o zona pilot cu semnificaţie speciala si care are o intindere buna pentru
dezvoltarea participării publice. RNC este potrivita pentru ambele opţiuni.
Urmând proiectul, exemplul organizării si practicii conducerii care a fost
dezvoltat in RNC va fi dat institutiior si publicului si in alte zone cu interes
pentru mediu din România.
Teoretic, un proiect poate fi propus exclusiv doar pentru
imbunatatirea managementului executiv si consultativ al RNC. Totuşi, acest
punct nu este considerat ca fiind optim in acest caz. In primul rând, nu s-ar fi
menţionat problemele tehnice care necesita atenţia (descrise mai sus), daca
RNC n-ar trebui dezvoltata maximal. In al doilea rând, se considera ca
trainingurile in management din interiorul proiectului nu si-ar atinge scopul
daca proiectul n-ar conţine arii in care noile ablilitati de a conduce nu ar putea
fi puse in practica.
De aceea Proiectul propune ca punct principal dezvoltarea unor
practici si sisteme de a conduce (incluzând si managementul financiar), care
sa răspundă la, si sa incorporeze masuri mai bune pentru participarea si
responsabilizarea populaţiei. In continuare, include planificarea si
implementarea unor servicii necesare in noile structuri manageriale. Cu alte
cuvinte, Proiectul cuprinde atât stabilirea, cat si implementarea unui
management imbunatatit, pentru a oferi RNC toate facilităţile de care are
nevoie.

1.2 SEMNIFICAŢIA PROBLEMEI MEDIULUI

Rezervaţia Naturala Ceahlău a fost stabilita de Consiliul Judeţean Neamţ

prin decizia nr. 15 din 24 decembrie 1994, ca urmare a Ordinului nr. 7 din
ianuarie 1990 de la Ministerul Apelor, Pădurilor si Protecţiei Mediului. Ordinul
nr. 7 specifica ariile protejate din România, incluzând si Rezervaţia Naturala
Ceahlău. Rezervaţia Naturala Ceahlău acoperă mai mult de 20000 ha din
Carpatii Orientali. In interiorul acestei arii, 6000 ha au fost numite ca fiind
strict protejate, inclusiv o rezervaţie forestiera anterioara care se numeşte
Poliţa cu Crini. Trăsătura principala a Rezervaţiei este Muntele Ceahlău (1904
m), care a fost subiectul a numeroase creaţii populare, si care continua sa
aibă semnificaţie religioasa. Masivul Ceahlău oferă o varietate intinsa de
condiţii climatice, iar aria conţine flora si fauna de o mare varietate si de o
bogata biodiversitate.
O mare parte din Rezervaţia Naturala este acoperita de copaci: pin
(24%), fag (28%) si brad (45%). Bogăţia remarcabila a florei este confirmata
de faptul ca au fost identificate aproximativ 2800 de specii de plante in
Rezervaţie. Aceasta reprezintă aproape un sfert din speciile de flora din
România. Dintre cele 17 specii de plante decretate "monumente ale
naturii", 9 pot fi găsite in Masivul Ceahlău. Rezervaţia Naturala are 8 specii
locale de flora pentru Carpatii Orientali si 3 specii locale pentru Masivul
Ceahlău.
Aceasta mare diversitate florala reprezintă un bun important pentru
tara care marchează importanta Rezervaţiei Naturale. O atenţie speciala ar
trebui acordata ariei alpine a Masivului Ceahlău. Vegetaţia naturala din
aceasta arie este ienuparul (Juniperus commune si Juniperus nana sibirica),
jneapanul (Pinus mugo), buruiana (Ericaceae), muşchiul, tufele mici si alte
plante ierboase care protejează solul si au o importanta deosebita pentru
sistemul hidrologic. Acum 35 de ani s-a realizat o defrişare excesiva a
ienuparului, in scopul creşterii suprafeţelor cu păşuni. Apoi, mai târziu, in anii
1990, au fost găsiţi turişti care tăiau vegetaţia. In ambele cazuri a fost
ignorata importanta vegetaţiei in menţinerea eco-sistemului. Consecinţele au
fost secarea izvoarelor naturale si eroziunea solului, cu efecte ecologice
devastatoare. Proiectul care s-a adresat acestor probleme a oprit cu succes
daunele.
 Faza I a imbunatatit considerabil structurile fizice existente si a construit
noi srtucturi pentru turiştii si toţi cei care beneficiază de RNC. Totuşi, aceste
masuri au adus o noua presiune pământului. Aceasta trebuie menţionata,
pentru a se asigura îngrijirea ecologica a RNC.
Pe lângă marea diversitate florala, aceasta arie are o considerabila
diversitate a faunei, care include ursul brun, lupul, rasul, pisica sălbatica si
capra neagra.

1.3 CADRUL LEGAL

Consiliul Judeţean Neamţ a delegat Salvamont-ului (Serviciul/ Corpul de

Salvare Montana = SSM/CSM) autoritatea de a controla si monitoriza
respectarea de către turişti a regulilor si reglementarilor legate de Muntele
Ceahlău. Sectorul Silvic Piatra Neamţ a dat o delegaţie similara Salvamont-
ului, legata de vizitatorii ariei, care era de competenata Sectorlui Silvic
Piatra Neamţ. Astfel, din ambele unghiuri Salvamont are autoritatea de a
obliga si de a sancţiona. Totuşi, amenzile in general sunt foarte mici, iar
sancţionarea fizica este dificila, fiind împiedicata de lipsa facilitaţilor de
transport si de numărul mic de personal.
Indatoririle Salvamont sunt stipulate in Decizia Consiliului Judeţean
Neamţ nr. 457/ 20.10.2000.
In 25 iunie 1998 România a semnat Convenţia Aarhus, la Aarhus,
Danemarca, iar prin Legea nr. 86/10 mai 2000, România a ratificat Convenţia
Aarhus, publicata in Monitorul Oficial nr. 224/22 din 2000. Principalul scop al
Convenţiei este asigurarea accesului liber la informaţii si asigurarea
participării populaţiei in luarea deciziilor, ca si asigurarea accesului populaţiei
la justiţie, in ceea ce priveşte problemele mediului. După cum am mai
menţionat, in timp ce semnarea Convenţiei este semnul unei dezvoltări
binevenite, se considera ca in prezent România are nevoie de experienţa
practica legata de modul in care Convenţia Aarhus poate fi pusa in practica
intr-un mod productiv.
Noua Lege nr. 236 din decembrie 2000 stabileşte modalităţile de
administrare a ariilor protejate. Ea stipulează ca toate planurile de
management trebuie supervizate de Academia Romana de Ştiinţe si
aprobate de Ministerul Mediului. Sunt necesare mai multe informaţii pentru
a şti cum va fi implementata aceasta lege, iacestea urmând a fi obţinute in
Faza de început a noului Proiect. O prezentare a pârtilor centrale ale legii
este ataşata ca Anexa 6. Un aspect cheie al legii este implicarea Comitetului
Ştiinţific in procesul de aprobare a Planului de Management. Aprobarea finala
cade in sarcina Ministerului Mediului.

1.4 AMPLASAREA INSTITUŢIONALA, IDENTIFICAREA SI

ANALIZA PARTENERILOR

1.4.1 Instituţiile publice responsabile de managementul

Rezervaţiei Naturale Ceahlău

Faza II a proiectului are in vedere stabilirea a doua instituţii locale noi

preocupate direct de Rezervaţia Naturala Ceahlău: (a) un Comitet Executiv
(CE), care sa conţină patru membri, si care sa fie sub tutela Consiliului
Judeţean, si (b) un Comitet Consultativ, compus din grupuri de utilizatori si
alte persoane/instituţii cu interes special in Rezervaţie. După cum se ştie, rolul
si responsabilităţile noului Comitet Ştiinţific (CS), specificat in noua lege
(Secţia 1.3) nu sunt inca clare. Dat fiind aceasta stare de fapt, noi propunem
ca membrii Comitetului Ştiinţific sa lucreze mana-in-mana cu Comitetul
Executiv. Aceasta va ajuta sa se menţină la un nivel sensibil numărul si
funcţiunile comitetelor, si totodată sa se creeze legaturi reale de munca intre
comitetele locale ale Rezervaţiei Naturale Ceahlău, Academia de Ştiinţe si
Ministerul Mediului.
In interiorul acestei sructuri, Comitetul Executiv (împreuna cu membri
ai Comitetului Ştiinţific) va stabili un Plan de Management comun (PM) pentru
Rezervaţia Naturala Ceahlău (RNC). Acest plan va include iniţiativele deja
conturate in documentul prezentului proiect, si de asemeni va include orice
iniţiativa provenita de la Comitetul Consultativ, daca aceasta este in
beneficiul mediului si in acord cu legislaţia si daca este posibila din punct
de vedere financiar.
TR ai Comitetelor Executiv, Ştiinţific si Consultativ vor fi discutate si
definite in Faza de început (TR pentru CS pot fi de asemenea conturaţi, in
legătura cu Legea 236).
Planul de Management va fi dezvoltat in viitor după PM schiţat de-a
lungul Fazei I a proiectului, si va fi un PM in derulare pe o perioada de 5
ani, care va suferi modificări datorate atât iniţiativelor venite de la cele trei
Comitete, cat si restricţiilor / suporturilor financiare, sau evaluărilor
iniţiativelor prezente.
Ministerul Mediului (prin intermediul Direcţiei Consenarea Naturii si
Biodiversitatea Biologica) si Academia de Ştiinţe (prin intermediul Protecţiei
Monumentelor Naturale) sunt responsabile in ansamblu pentru Rezervaţia
Naturala Ceahlău, incluzând in aceasta responsabilitate si autoritatea de a
institui reglementari.
Responsabilitatea controlului, de aplicarea a legii si de protecţie a
muntelui, in fata turiştilor este delegata către Salvamont ONG. sub forma
Serviciului de Salvare Montana - un serviciu finanţat de Consiliul Judeţean
Neamţ.
Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) are responsabilitatea de a
controla si de a veghea la aplicarea regulilor si reglementarilor legate de
protecţia mediului.
Rornsilva are responsabilitatea administrării zonelor forestiere si a
controlării zonelor protejate.
Consiliul Judeţean poate iniţia ordine de protejare a speciilor din judeţ
(Ordinul Consiliului Judeţean nr. 15/1994), si de asemenea poate stabili
ordine in ceea ce priveşte zonele protejate din judeţ. O cerere pentru astfel
de ordine poate veni din partea APM, ONG-urilor sau a publicului. Anterior
Fazei I a Proiectului, Consiliul Judeţean avea împuternicirea de a da astfel de
ordine fără întârziere. In consecinţa, potrivit legii, Consiliul Judeţean este
mandatat sa informeze publicul atât care sunt zonele protejate, cat si care
sunt regulile si reglementările in aceste zone.
După Legea nr. 137 a Protecţiei Mediului, din 29 decembrie 1995,
Academia Romana de Ştiinţe trebuie sa notifice toate propunerile de zone
protejate, in timp ce Agenţia de Protecţie Mediului (APM) are responsibilitatea
declarării acestor zone ca fiind protejate. Acest proces va continua in Faza II,
pentru a include RNC in una din categoriile de arii protejate deja stabilite de
Ministerul Mediului.
In Faza II (la fel ca si in Faza I), Consiliul Judeţean va ocupa rolul central
(inclusiv rolul de co-fmantator) ca si partener de cooperare cu DEPA si va-
institui Comitetul Executiv pentru RNC. La începutul Fazei II este de aşteptat
ca Consiliul Judeţean sa aibă deja numit un oficial care sa acţioneze ca liant
intre ceilalţi membri ai Comitetului Executiv. La fel, este de aşteptat ca in
timpul fazei de implementare Consiliul Judeţean sa stabilească un birou si sa
angajeze un funcţionar cu experienţa in problematica mediului (care sa fie
Oficialul de Legătura a Mediului a CJ) si o secretara.
 Managementul zonelor forestiere din judeţul Neamţ revine, după lege,
organizaţiei Direcţia Silvica Piatra Neamţ (ROMSILVA). care este sub tutela,
Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor. Managementul cuprinde
controlul pădurilor in zonele protejate, rezervaţiile naturale si parcurile
naţionale. Responsabilitatea lor este in ceea ce priveşte apa, eroziunea,
insectele parazite ale florei, vânatul si pescuitul. O data cu schimbarea
guvernului in decembrie 2000, Consultantul intelege ca zonele protejate
rămân sub tutela Ministerului Mediului, in timp ce zonele forestiere (si
aspectele legate de ele, care au fost menţionate mai sus) rămân sub tutela
Romsilva, care aparţine de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor.
Romsilva va ocupa un loc central in Faza II si va fi reprezentata in
Comitetul Executiv. Prin intermediul acestui forum, Romsilva va stabili un
Plan de Management comun pentru RNC, va coordona controlul împreuna cu
alţi membri ai CE, si va alinia sistemul sau de penalizări la cele al Consiliului
Judeţean.
Consiliul Judeţean a delegat Salvamont-ului (SSM) autoritatea de a
controla si monitoriza respectarea regulilor si reglementarilor impuse de
Consiliul Judeţean pentru turiştii muntelui Ceahlău. Direcţia Silvica Piatra
Neamţ a delegat de asemenea Salvamont, in mod similar, sa acţioneze in
ceea ce priveşte turiştii, in legătura cu ceea ce cade sub competenta
Direcţia Silvica Piatra Neamţ.
Salvamont este o organizaţie neguvernamentala romana, cu un statut
semi-guvemamental. In prezent, Salvamont lucrează in Rezervaţia Naturala
Ceahlău, si este finanţat de Consiliul Judeţean. Acest serviciu cuprinde 5
persoane specializate in salvarea vieţilor pe munte si 2-3 semi-voluntari.
Personalul specializat este angajat al Consiliului Judeţean. Activităţile
organizaţiei cuprind avertizarea timpurie in caz de viscol, trasarea rutelor
turistice, salverea vieţilor omeneşti, transportarea si oferirea primului ajutor
turiştilor Rezervaţiei Naturale. Pe perioada verii (15 iunie - l octombrie), o
echipa permanenta formata din 3 membri supraveghează zona alpina a
Parcului National. Din 1996, Salvamont este implicat, de asemeni, in
stabilirea legilor, autorizata de Consiliul Judeţean, după cum a fost descris
mai sus. Voluntarii lucrează in principal pentru a merge prin Rezervaţie
vinerea, sâmbăta si duminica, când vin cei rnai mulţi turişti.
In conformitate cu Decizia nr. 45/20.10.2000, principalele responsabilităţi
ale SSM sunt:
• Patrularea, in scop preventiv (a accidentelor, daunelor, incendiilor
etc)
• Căutarea si găsirea turiştilor dispăruţi
 • Acordarea primului ajutor in caz de accidente
• Preluarea operaţiunilor de salvare si transportul la cea mai
apropiata unitate sanitara
• Aranjarea, repararea si curăţirea rutelor si traseelor turistice
• Colaborarea cu Ministerul Apărării, cu Armata, cu pompierii civili
si militari, in cazul operaţiunilor de salvare a vietior omeneşti
• Coordonarea managementului Rezervaţiei
• Asigurarea protecţiei Rezervaţiei impotriva oricărei distrugeri de
flora, fauna sau alte structuri
• Impunerea penalităţilor date instituţiilor sau persoanelor fizice
care incalca legile sau deciziile Consiliului Judeţean in interiorul
Rezervaţiei.
In Faza II, este de aşteptat ca Salvamont sa ocupe rolul central in
implementarea managementului si îngrijirea RÎS'C, si va fi reprezentat ca
membru al Comitetului Executiv.
Agenţia de Protecţia Mediului (APM) care aparţine de Consiliul
Judeţean este biroul regional al Ministerului Mediului. Mandatul APM este
următorul:
Controlarea si ghidarea activităţilor de protecţia mediului, a
resurselor biologice si naturale, si a echilibrului biologic prin intermediul
reglementarilor, legilor, standardelor de calitate si a monitorizării mediului;
Acordarea de consultanta tehnica si performarea unei invastigari
pe arii pentru toate proiectele de investiţii din judeţ;
Aplicarea unei strategii de conservare si de reconstrucţie ecologica.
APM si-a stabilit un sistem de monitorizare in judeţ, in ceea ce
priveşte: sistemul de monitorizare a aerului (54 staţii), calitatea ploii (14
staţii), calitatea apelor de suprafaţa si a celor de adâncime (80 staţii),
calitatea solului (41 staţii), radioactivitatea (25 staţii), supervizarea poluării
sonore (20 staţii). O parte importanta a muncii APM este menita sa
monitorizeze poluarea industriala si sa supervizeze industria poluanta.
APM măsoară continuu radioactivitatea in Rezervaţia Naturala Ceahlău,
prin Staţia Meteorologica de pe Platoul Ceahlău. In prezent lucrează 4
angajaţi la aceste măsurători. Măsurătorile sunt luate prin metoda calibrarii
manuale, iar estimările sunt făcute pe baza datelor meteorologice obţinute
zilnic.
Este de aşteptat ca APM sa ocupe un rol mai central in Faza II, pentru a
ne asigura ca toate iniţiativele (si Planul de Management) sunt controlate si
susţinute de APM - in concordanta cu termenii de responsabilitate ai APM.
Acest nou rol se recunoaşte si prin faptul ca APM va fi membru in Comitetul
Executiv (impreuna cu Consiliul Judeţean, Romsilva si Salvamont).
Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Piatra Neamţ efectuează cercetări in
ceea ce priveşte biodiversitatea regiunii si expune descoperirile prin
intermediul expoziţiilor si activităţilor educative din cadrul muzeului. Muzeul
a fost implicat cu succes pe perioada Fazei I, la fel este văzut a se implica si
in Faza II.
Universitatea Iaşi dispune de o staţie moderna pentru monitorizarea
radioactivităţii, care este legata de staţia meteorologica. Computerele din
institutul universitar înregistrează datele. Faza II a proiectului va prevede
cooperarea cu Universitatea Iaşi in ceea ce priveşte expediţii si specializări
ale studenţilor in RNC.
Staţiunea piscicola de la Durau este sub tutela Direcţia Silvica Piatra
Neamţ si a fost construita ca o staţiune de piscicola foarte moderna in 1962.
Scopul sau este producerea si eliberarea de peşti. Staţia are o capacitate de
70 000 peşti cu vârsta mai mare de un an. Ea a fost implicata in inmultirea
peştilor locali (hucho-hucho). Aceştia, si alte specii locale de peşti, au fost
eliberaţi in râul Martin si in lacuri din judeţ, pe parcursul Fazei I.'

1.4.2 Organizaţii neguvernamentale

Pe parcursul implementării Fazei I, a fost contactat un număr de asociaţii

non-guvernamentale pentru a lua parte la aceasta implementare.
Rezultatele profesionale ale muncii lor au fost foarte diverse. Datorita
acestei experienţe, Consultantul a identificat organizaţii non-guvernamentale
valide (incluzând si unele noi) care sa ia pane la implementare in Faza II.

1.4.3 Sectorul privat

Pe parcursul Fazei I, anumite companii private si semi-private au

cooperat la implementare, in mod particular in ceea ce priveşte reabilitarea
si construirea a trei cabane. Faza II nu mai stabileşte o cooperare viitoare
directa cu aceste companii, dar anticipează sa lucreze strâns cu acestea prin
intermediul organizaţiilor locale turistice, pentru stabilirea unui plan turistic
local si internaţional.
Pe parcursul Fazei I, cabana Izvorul Muntelui si-a schimbat
administratorul, iar acum are o arganizare 100% privata. Celelalte doua
cabane Dochia si Fantanele sunt inca sub tutela Petrotur (o companie semi-
privata, a cărei structura de administrare viitoare este nesigura).
Finanţări posibile care sa vina din partea organizaţiilor turistice vor fi
discutate pe parcursul fazei iniţiale a activităţilor legate de acestea.

1.4.4 Consultanţi locali individuali

Se anticipează sa se folosească in proiect o varietate de experţi

romani. Intre aceştia ar fi incluşi Sorin Bariu si dr. Tatiana Onisei. Pe
parcursul Fazei I ei au fost reprezentanţii instituţiilor lor (Muzeul de ştiinţe
ale naturii si Stejarul), dar amândoi au lucrat mai mult decât strictul necesar
si au făcut expertize foarte competente, dedicandu-se muncii prestate. Se
propune ca aceste doua persoane sa lucreze ca si consultanţi Danagro in
Faza II. CV-urile lor sunt prezentate in Anexa 5.

1.4.5 Satele

Locuitorii satelor invecinate RNC vor fi membri naturale ai

Comitetului Consultativ, iar activităţile vor fi realizate in cooperare cu ei,
pe parcursul Fazei de implemantare a proiectului. Posibilele conflicte de
interes intre manageri si săteni vor fi adresate si rezolvate prin participarea
reprezentanţilor satelor in Comitetul Consultativ.
 1.4.6 Analiza

Faza I a avut un scop vast, si a stabilit contracte de cooperare cu

un număr mare de organizaţii non-guvernamentale locale de mediu (din
judeţ), cu instituţii guvernamentale corespunzătoare, si la fel, cu
administratori de hanuri din zona. Partenerul de cooperare principal a fost
Consiliul Judeţean Neamţ, care a si co-finantat proiectul cu DEPA.
Cel mai important este una dintre lecţiile invatate din Faza I: nevoia
de a institutionaliza viitorul management al Rezervaţiei Naturale Ceahlău,
pentru a optimiza si forma intr-un corp unitar activităţile de susţinere si
management ale instituţiilor manageriale-cheie (Consiliul Judeţean,
Romsilva si Agenţia Romana pentru Protecţia Mediului), dar si pentru a
tine in siguranţa interesele unor diverşi investitori/partide
interesate/folositori ai RNC.

1.5 ASISTENTA SECTORIALA PREMERGĂTOARE, IN

DERULARE SAU PLANIFICATA
După cum s-a explicat in Secţiunea 1.1, proiectul intitulat
"Conservarea diversităţii biologice si reconstrucţia ecologica a Rezervaţiei
Naturale Ceahlău, România" (care a fosp numit in acest document Faza I)
a fost semnat in 4 iulie 1997 si a început imediat după aceea in judeţul
Neamţ, România, sfarsindu-se in ianuarie 2001. cu o campanie şcolara de
succes in ceea ce priveşte grija pentru mediu.
Obiectivul principal al Fazei I a proiectului a fost următorul:
Acordarea de ajutor pentru managementul rezervaţiilor naturale
romaneşti.
Obiectivul imediat următor al Fazei I a fost: îmbunătăţirea
managementului Rezervaţiei Naturale Ceahlău cu scopul îmbunătăţirii
biodiversitatii Rezervaţiei Naturale, si
optimizarea potenţialului turistic prin practici suportive tic
management al mediului si de management economic.
Motivul pentru care DEPA a asistat Faza I a proiectului a fost acela ca
problema mediului si protecţia naturii au devenit din ce in ce mai importante,
atât pentru opinia publica romana, cat si pentru partea administrativa. S-a
remarcat o motivaţie in creştere pentru a acţiona in aceste câmpuri, dar
resursele financiare limitate (din tranziţia economica prezenta) au făcut
necesar un sprijin extern, responsabil atât de stabilirea un cadru care sa
acţioneze in aceasta direcţie, cat si de realizarea unui management suportiv
a resurselor naturale si de creşterea permeabilităţii publicului fata de
problema protecţiei mediului.
S-a acceptat ca asistenta externa (daneza) este necesara in ariile in care
experienţa romaneasca este săraca, incluzând:
• Aspectele de biodiversitate. Pentru managementul rezervaţiei
naturale era nevoie de cunoştinţe specializate in ceea ce priveşte flora si
fauna si funcţionarea ecosistemului si importanta unei baze diversificate
de resurse, pentru a promova grija pentru protecţia mediului in rândurile
publicului si pentru a pune in evidenta managementul resurselor naturale
ale Rezervaţiei.
• Dezvoltarea turismului. Deşi Rezervaţia Naturala Ceahlău a
constituit o atracţie naţionala timp de ani de zile, n-au prea existat servicii
pentru turişti, cum ar fi: postere de interpretare, broşuri, servicii de
informaţie. Aceste servicii ţintesc spre atragerea atât a turiştilor naţionali,
cat si a celor internaţionali, dar si asigura faptul ca turiştii au fost orientaţi
spre zone ale Rezervaţiei Naturale care le sunt potrivite. Acest lucru este
important pentru a minimiza impactul negativ pe care turiştii 1-ar putea
resimţi.
• Cabane prietenoase si atractive, locuri de campare si sisteme
manageriale de prisos.
• Economisirea apei si folosirea apei de ploaie, încălzirea apei prin
panouri solare.
• Cooperarea dintre organizaţii guvernamentale si
iieguvernamentale.
Implementarea Fazei I si-a atins cu succes Obiectivul Imediat, după cum
urmează:
• Infrastructura Parcului: campare, colectarea gunoiului, trasee si
alte facilitaţi, demarcarea graniţelor parcului.
• Reabilitarea si îmbunătăţirea cabanelor cu panouri solare,
incaizire centrala, apa calda, etc.
• Reabilitarea florei si faunei: replantarea pinului pitic, orhideelor
sălbatice, restocarea cu peste.
• Oferirea de informaţii: hârti (de interes ştiinţific si general),
broşuri, postere, video, campanie şcolara.
• Perfecţionări: ornitologie, salvare montana.
• Campanie de îngrijire a mediului.
 • Producerea de broşuri informative legate de mediu.
O scurta, dar coprehensiva lista a realizărilor Fazei I a proiectului este
disponibila in Anexa 1.
Datorita rezultatelor si experienţei primului proiect, opinia
Consultantului este ca aceasta a doua faza sa fie văzuta ca o continuare
logica si necesara a primei faze.
După cum am mai menţiona la inceputul capitolului, Consultantul
considera ca, deoarece Faza I si-a atins majoritatea obiectivelor tehnice
propuse, implementarea acestei faze a atras atenţia asupra unui număr de
particularităţi care au fost depreciate ca valoare in dezvoltarea Parcului
National Ceahlău, ca loc de protejare a naturii si de recreere publica. Faza
II a proiectului ar trebui sa se adreseze acestir probleme.
Pentru o descriere amănunţita a acestor disfunctionalitati se poate
vedea Capitolul 2.3. pe pascursul Fazei I s-au stabilit relaţii strânse
individuale si intre companii, in ceea ce priveşte Danagro (si Coordonatorul
de Proiect al Danagro) si Consiliul Judeţean, la fel ca si intre Danagro si
instituţii, organizaţii si companii. Aceste legaturi stabilite vor da forţa
prevederilor de implementare cu succes a Fazei II.
Banca Mondiala a finanţat proiectul "Biodiversitate, Conservare si
Managementul Proiectului" (acum sub tutela Ministerului Agriculturii si
Pădurilor), care si-a inceput implementarea in mai 2000, Proiectul acoperă
3 zone in România, dintre care una este Rezervaţia Naturala Retezat - o
rezervaţie "impartita" de trei judeţe. Proiectul este pus in practica prin
Romsilva si se focalizează atât pe viata sălbatica, cat si pe turism. 7 agenţi
silvici Romsilva lucrează in fiecare dintre cele trei rezervaţii, plătiţi din
fondurile Băncii Mondiale. Proiectul atinge in anumite puncte aceleaşi
probleme de mediu ca si cele existente in Rezervaţia Naturala Ceahlău;
totuşi, discuţii preliminare cu Coordonatorul National de Proiect din Rezervaţia
Retezat indica dorinţa de apropiere in colaborare si schimb de experienţa
(intre Faza II a proiectului RNC si proiectul Băncii Mondiale). Este nevoie de
mai multe informaţii pentru a studia aceste posibilităţi, informaţii care ar
trebui obţinute pe parcursul Fazei de început. Deja a fost discutata
posibilitatea realizării unor mici si scurte ateliere de discuţii intre cele doua
proiecte.
Banca Mondiala dezvolta un Program de Dezvoltare Forestiera in valoare
de 24 milioane USD, realizat cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor.
Obiectivul acestui proiect este creşterea contribuţiei la economia naţionala
prin intermediul managementului de susţinere a resurselor forestiere
romane. Proiectul va asista Romsilva in (a) stabilirea supervizării efective in
respectarea regulilor si monitorizarea activităţilor silvice prin intarirea
capacităţii instituţionale si dezvoltarea sistemului informaţional, (b)
susţinerea dezvoltării sectorului forestier prin stabilirea dezvoltării sectorului
privat si a serviciilor consultative, îmbunătăţirea eficientei si profitabilităţii
Autorităţii Forestiere Naţionale, susţinerea dezvoltării asociaţiilor de
proprietari forestieri particulari si îmbunătăţirea infrastructurii 'forestiere'; si
(c) construirea suportului si grijii publice pentru folosirea raţionala a
resurselor forestiere. Nu se cunoaşte in prezent daca si când va începe
proiectul. Iarăşi nu se ştie cum vor fi îndeplinite propunerile de mai sus.
Acesta va fi monitorizat.
La final, DEPA are un istoric de ani in protecţia cu succes a mediului,
împreuna cu judeţul Neamţ, si isi menţine poziţia de donator major in judeţ
Exista contracte individuale si instituţionale strânse intre DEPA si Consiliul
Judeţean, la fel exista astfel de contracte intre DEPA si alte companii si
instituţii private/semi-private. Aceste relaţii vor susţine foarte puternic
implementarea cu succes a Fazei II.

2. DEFINIREA INTERVENŢIILOR PROIECTULUI

2.1 OBIECTIVUL DEZVOLTĂRII SI INDICATORI

CORESPUNZĂTORI
 Obiectivul dezvoltării: Oamenii si instituţiile îmbunătăţesc
managementul si utilizarea suportiva a Parcurilor
Naţionale/Rezervaţiilor Naturale din România
IVO: Numărul instituţiilor din alte părţi ale Romanici care
întreprind calatorii de studiu referitoare la managementul si
întreţinerea Rezervaţiei Naturale Ceahlău pana la sfârşitul
proiectului.
Termenii "obiectivul dezvoltării" si "obiectivul imediat" reflecta
impreuna abordarea pilot subliniata in Secţiunea 1.1. Pe scurt, abordarea
sugerata este focalizarea in continuare asupra Rezervaţiei Naturale Ceahlău,
in vederea consolidării realizărilor Fazei I a Parcului pentru a-1 face funcţional
si operaţional si in final de a demonstra un model de succes - Rezervaţia
Naturala Ceahlău - instituţiilor responsabile de alte parcuri si rezervaţii
naturale din România. Astfel, obiectivul dezvoltării se refera la parcurile si
rezervaţiile din întreaga tara, in timp ce obiectivul imediat se refera doar la
Rezervaţia Naturala Ceahlău.
Subiectul obiectivului dezvoltării (oameni si instituţii) tine cont de
faptul ca dezvoltarea prospera a parcurilor si rezervaţiilor depinde in mod
crucial de o viziune comuna intre publicul larg si unele instituţii care vizează
ce anume aşteaptă acest public de la parc sau rezervaţie si modul in care ar
trebui utilizat in beneficiul cat mai multor persoane. Termenul "instituţii" se
refera la instituţiile guvernamentale responsabile de managementul parcului.
De asemenea, se refera la o serie de alte instituţii - ONG-uri, organizaţii din
sectorul privat si, cel mai important, grupuri si instituţii care reprezintă
utilizatorii parcurilor si rezervaţiilor -grupuri de interes public, scoli si
universităţi.
Subiectele obiectivului general (management si utilizare suportiva)
reflecta faptul ca imbunatatirile managementului trebuie direcţionale către
utilizarea rezervelor parcului intr-o maniera suportiva prin creşterea
numărului de utilizatori. Una din funcţiile unui parc sau a unei rezervaţii este
de a proteja natura si mediul înconjurător, iar acest lucru trebuie realizat in
mod elocvent. In acelaşi timp, un parc sau o rezervaţie trebuie sa fie un loc in
care publicul poate cunoaşte si profita de natura si mediu si, prin aceste
experienţe, isi poate dezvolta propriile responsabilităţi pentru protecţia
naturii si mediului. Este nevoie de asemenea masuri de protecţie. Este
important sa se evite impunerea masurilor de protecţie, care exclud accesul
publicului in parcuri si rezervaţii.
IVO este propus pe baza faptului ca dezvoltarea Rezervaţiei Naturale
Ceahlău trebuie sa fie un punct de interes specific in cadrul instituţiilor
responsabile de alte rezervaţii si parcuri din România si se va reflecta in
cererile altor instituţii de a invata modul in care un parc naţional se poate
dezvolta si utiliza.

2.2 OBIECTIVUL IMEDIAT

Obiectivul imediat: Instituţii consolidate au dovedit un şir

complet de servicii susţinute pentru protecţia naturii si recreerea
publicului in Rezervaţia Naturala Ceahlău.
1. IVO: creşterea cu 25% a numărului de vizitatori ai
Rezervaţiei Naturale Ceahlău pana la sfârşitul proiectului.
2. IVO: scăderea cu pana la 75% n abuzurilor si
distrugerilor provocate de vizitatori pana la sfârşitul proiectului.
Conform abordării proiectului-pilot, obiectivul imediat se refera
exclusiv la Rezervaţia Naturala Ceahlău. Subiectul (instituţiile) este
interpretat in acelaşi context ca si in obiectivul dezvoltării, respectiv include
(a) instituţiile direct responsabile de managementul Rezervaţiei Naturale
Ceahlău, (b) instituţiile care reprezintă furnizorii de servicii (ex. organizaţii
de turism) si (c) instituţiile care reprezintă utilizatorii - grupurile de interes
particular si publicul larg.
Adjectivul "consolidat" subliniază faptul ca in prezent aceste instituţii
nu sunt destul de puternice pentru a realiza sarcinile cu uşurinţa, astfel
incat sprijinirea (consolidarea) lor constituind un obiectiv al proiectului.
Referitor la conţinut ("un şir complet de servicii susţinute"), cuvântul
"servicii" include facilitaţi, publicitate si infrastrucutura, atât in cadrul
parcului cat si alte locuri din jurul parcului. Adjectivul "complet" recunoaşte
ca, in timp ce s-a realizat un progres in îmbunătăţirea serviciilor in Etapa I,
exista zone care inca necesita atenţie (după cum sunt elaborate in
Rezultatele proiectului, Secţiunea 2.3). Astfel, rolul proiectului este de a
acoperi aceste lacune in furnizarea serviciilor. Mai mult, este de aşteptat sa
nu mai existe asemenea lacune la finalul proiectului. Cu alte cuvinte, Etapa a
Il-a va conduce la o rezervaţie suportiva - Rezervaţia Naturala Ceahlău - care
nu va mai avea nevoie de sprijin suplimentar pentru dezvoltarea sa
fundamentala.
 Termenii "protecţia naturii" si "recreerea publicului" reflecta functiile-
cheie ale Rezervaţiei Naturale Ceahlău. In orice zona protejata exista un
echilibru intre protecţia naturii si recreerea publicului. Accesul complet al
publicului va duce la degradarea naturii si a mediului. Scopul proiectului este
de a găsi starea in care atât managerii cat si utilizatorii sa inteleaga nevoia
de echilibru intre protecţia naturii si recreere si sa ajungă la un angajament
comun de menţinere a acestui echilibru.
Sunt sugerate 2 IVO. Primul măsoară in termenii creşterii numărului de
turişti, gradul in care un şir complet si atractiv de servicii au fost furnizate. Al
doilea măsoară gradul in care angajamentul comun de a controla accesul
publicului si exploatarea a fost îndeplinit, inregistrandu-se o micşorare
aşteptata a incidentelor privind distrugerea peisajului natural, a florei si faunei
din parc.

Activitatea 1.1 Clarificarea cadrului legal si

reglementator

S-a prevăzut ca reprezentant de vaza al Consiliului Judeţean sa

conducă Comitetul Executiv. Comitetul va cuprinde cate un reprezentant
al Serviciului de Salvare Montana, Romsilva si APM, care va putea sa ia
decizii in numele instituţiilor pe care le reprezintă. Procedura actuala
pentru Romsilva este de a inainta Centrului spre aprobare Planurile lor
(locale) de management. In Faza II, se prevede ca Romsilva sa. grăbească
aceasta procedura sau sa sa renunţe de tot la ea, alaturandu-se celorlalţi.
Daca aceste proceduri sunt similare in cazul APM si a C}, aceleaşi masuri
trebuie luate cat de repede posibil.
Prin prisma noii legi 236 (Secţiunea 1.3) s-ar îmbunătăţi activitatea
Comitetului Executiv si a procesului de aprobare a planului de
management daca un reprezentant al Academiei Romane de Ştiinţa sau al
Comitetului Ştiinţific ar deveni membru al Comitetului Executiv.
Totuşi, primul pas de plecare pentru membrii CE si pentru Proiect
este clarificarea limitelor legale si reglementatoare ale CE.
 Activitatea 1.2 Definirea si aprobarea termenilor de
referinţa (TR) si totalitatea de membri pentru Comitetul
Executiv (CE) - RNC si a Comitetul Ştiinţific (CS) - RNC
După stabilirea cadrului legal, reprezentanţii CE vor defini termenii
de referinţa ai acestui comitet, numărul de membri si procedurile sale
(ca o institutie-pilot), fiind susţinuţi de instituţiile din care fac parte. In
acelaşi timp, reprezentanţii CS vor fi identificaţi de către Academia
Romana de Ştiinţa si aprobaţi de Ministerul Mediului.

Activitatea 1.3 Instruirea Comitetului Executiv - RNC si

Comitetului Ştiinţific -RNC in management si in planificare lucru
Toţi cei patru membri ai CE si pana la doi membri ai CS vor fi
specializaţi in managementul rezervaţiilor naturale (cooperarea instituţiilor
si colaborarea partenerilor de proiect) si in munca de echipa, in
Danemarca (de către Colegiul Forestier Danez) pentru întemeierea unor
condiţii optime de colaborare in cadrul si intre CE, CS si CC. O schiţa a
programului de specilalizare in Danemarca este prezentata in Anexa 6.
După aceasta specializare, CE va fi instruit in abordarea cadrului logic
de lucru in România, împreuna cu membri ai CS si ai CC, in vederea
garantării ca vor utiliza instrumentele corespunzătoare in evaluarea
activităţilor din proiect si a celor din Planul de Management (PM). In final,
cele 2 comitete vor fi specializate/ îndrumate de consultantul in
managementul resurselor naturale pentru proiectarea PM - RNC.

Activitatea 1.4 Pregătire Plan de Management concret de către CE si

CS
In cursu l Fa ze i de Im p lem e nta re , m em brii C E - R N C îm preu na cu m e m b rii C S
aju ta ţi d e con su ltan tu l in PM , vor p re gă ti u n proiect con cre t a P M in v ed erea
lu i in a in
CC.
Acest proiect va fi dezbătut in amănunţime de către CC. Orice
dezacorduri vor fi discutate, iar daca este necesar, CE va pregăti propuneri
revizuite. Pe aceasta baza, cu acordul ambelor comitete (CE si CC), se va
completa un PM.
Conform Legii nr. 236 (Secţiunea 3.1), PM pus astfel de acord va fi
inaintat Academiei de Ştiinţa (AS) pentru recomandări si revizuire, apoi
Ministerului Mediului pentru aprobarea finala. Aceasta procedura poate
necesita mai multe discuţii. Totuşi, odată aprobat, PM - intr-adevar si concret
aprobat de către toţi partenerii, va constitui baza administrativa pentru
conducerea RNC de către CE. Considerarea activităţilor adiţionale din cadrul
PM vor urma aceeaşi procedura, iar PM va fi revizuit anual de toate comitetele
de mai sus.
Datorita faptului ca proiectul constituie un exercitiu-pilot, se va acorda
o atenţie deosebita acordului dintre toţi partenerii precum si procedurii de
pregătire si aprobare a PM celei mai potrivite din punct de vedere tehnic, mai
directe si mai puţin costisitoare dpdv a timpului.

Activitatea 1.5 Implementarea studiului cotelor de nivel

Este foarte inportant ca performanta PM sa fie monitorizata impreuna
cu metodele de implementare a acestuia. Acest lucru este responsabilitatea
CE, utilizând resurse ale CS si eventual ale CC, daca sunt potrivite. In acest
scop Indicatorii de Verificare Obiectiva (IVO) sunt sugeraţi in Fig. 2.1, iar
membrii CE vor fi instruiţi in importanta si măsurarea lor in cadrul abordării
GIL.
Ca urmare, ca parte a pregătirii PM, membrii CE se vor pune de acord
asupra listei finale a IVO, cum urmează aceştia sa fie măsuraţi (tehnica,
interval de înregistrare etc.) si cine va fi responsabil de aceaste măsurări.
Studiul cotelor de nivel reprezintă primul pas in stabilirea acestei sarcini de
monitorizare.
De subliniat ca monitorizarea IVO este, după cum se cuvine, o sarcina
a CE.Personalul proiectului poate si va da sugestii cu privire la realizarea
acestei sarcini cel mai bine. Dar CE trebuie sa găsească timpul si resursele
pentru monitorizare de-a lungul implementării proiectului.

REZULTATUL 2 Instituţiile si publicul creaza si

operează intr-un Comitet Consultativ (CC) al RNC

Etapa I a revelat o nevoie neta a diferiţilor acţionari de a se face auziţi in

proiect. De exemplu, unii acţionari care locuiesc in vecinătatea rezervaţiei au
dorii sa folosească o parte din aceasta pentru păscut. Alţii se simt obligaţi sa
ucidă animalele rătăcite ieşite inafara graniţelor Rezervaţiile in căutare de
hrana. Iar alţii ar putea obţine un mic profit din creşterea controlata si
aprobata a unor plante care se găsesc in Rezervaţiei, daca ar fi permis.
Industria turistica a profitat de frumuseţea naturala a RNC. In prezent,
aceasta industrie are nevoie de o strânsa indrumare si cooperare cu
administraiorii RNC in vederea respectării activităţilor legate de mediu, a
celor financiare si a surselor de venit.
Comunitatea ştiinţifica cum ar fi Muzeul de Ştiinţe Naturale,
Universitatea din Iaşi si altele are interese puternice in utilizarea RNC
pentru vizite de studiu, cursuri si proiecte ştiinţifice datorita bogăţiei
naturale a rezervaţiei.
De asemenea, şcolile au si ele interese in utilizarea RNC ca exemplu
in invatarea elevilor despre mediul inconjurator, despre avantajele sale si
despre responsabilităţi.
Cererile acestora si ale altor acţionari in proiect trebuie luate in
considerare in momentul stabilirii unui PM pentru RNC. Atât utilizatorii cat
si administratorii trebuie sa ştie in ce măsura se pot soluţiona aceste
cereri pentru a nu exista incertitudini in momentul implementării
managementului.
Activităţile identificate de către CC sau CE pot necesita finanţări. In
acest scop, s-a prevăzut un Fond pentru Activităţi constituit din veniturile
din taxele de rezel'vatie colectate de SRSM (Anexa 4, Costuri SRSM). Totuşi,
se aşteaptă prevederea si a altor alternative financiare, fie din resursele
proprii ale acţionarilor, fie din donaţii din surse externe sau sponsorizări
private.
Toate activităţile din cadrul Rezultatului II cu excepţia Activităţii 2.4 se
vor efectua in cursul Fazei de început.

Activitatea 2.1 Clarificarea cadrului legal si

reglenientativ
S-a prevăzut ca membrii CC sa fie reprezentanţi cu experienţa ai
instituţiilor lor si astfel sa poate vorbi in numele acestora.
Similar cu stabilirea CE, primul pas este clarificarea limitelor legale si
reglementative ale Comitetului Consultativ (CC) vis-â-vis de CE si
Convenţia Aarhus. întrucât aceştia nu sunt administratori ai RNC, cadrul lor
legal si reglementativ va fi limitat doar la unele instituţii.

Activitatea 2.2 Definirea si aprobarea termenilor de

referinţa si totalitatea de
membri pentru Comitetul Consultativ (CC) - RNC
 După clarificarea cadrului legal, se vor defini TR pentru CC si
reprezentanţii acestuia, cu îndrumare din partea instituţiilor din care fac
parte.

Activitatea 2.3 Instruirea Comitetului Consultativ in

funcţiile de consultanta si
planificare lucrări
Aceasta activitate se va efectua in acelaşi timp cu Activitatea 1.3.
Toţi membrii CC vor fi instruiţi in funcţiile de consultanta in
managementul resurselor naturale si planificare lucrări in vederea
consolidării capacităţile lor de consultanta, pentru consolidarea echipei de
lucru si pentru a permite dezvoltarea optima a TR pentru CC si PM - RNC.
Activitatea 2.4 Revizuirea si aprobarea PM - RNC de
către CC - RNC
CC va revedea si comenta PM proiectat de CE si CS, după care ii va
inapoia acestora cu recomandările pentru viitoare discuţii. Ideal, aceasta
acţiune ar trebui sa aibă loc in cursul Fazei de început, deşi ar putea sa
necesite o perioada mai mare.
Se preconizează ca revizuirile si comentariile CC se vor baza pe un
dialog activ intre cele 3 comitete pentru a soluţiona potenţialele
contradicţii si diferente de percepţie si pentru asigurarea intelegerii
depline a scopului si modalităţilor PM de către toţi membrii.

REZULTATUL 3 SRSM - RNC furnizează servicii

operaţionale si de întreţinere pe baza recuperării cheltuielilor

Serviciul de Salvare Montana (SSM) a RNC operează in prezent prin

Salvamont ONG, conform unui contract încheiat cu Consiliul Judeţean
Neamţ. Acest serviciu cuprinde un şef si 4 persoane permanente, si l sau 2
voluntari. Serviciul are multiple responsabilităţi. Conform Deciziei nr.
45/20.10.2000, principalele lor responsabilităţi sunt:
• Patrularea pentru prevenirea accidentelor
• Urmărirea si găsirea turiştilor rataciti/disparuti
• Asigurarea primului ajutor in caz de accident
• Efectuarea operaţiunilor de salvare si transport la cel mai
apropiat spital
 • Repararea si curăţarea traseelor turistice
• Colaborarea cu Ministerul Apărării, Armata, Pompierii in
operaţiunile de salvare.
• Coordonarea managementului Rezervaţiei
• Asigurarea protecţiei Rezervaţiei împotriva distrugerii florei,
faunei si structurilor
• Impunerea de amenzi instituţiilor si persoanelor care
incalca legea sau
deciziile/regulamentele CJ pe teritoriul RNC
In prezent acest serviciu nu-si p oate îndeplini toate obligaţiile in mod
corespunzător. De fapt, succesul etapei I a crescut ca urmare a activităţii lor
actuale.
Activităţile suplimentare ale SSM, in afara contractului lor actual,
includ acum:
• îndrumarea si informarea turiştilor despre RNC
• îndrumarea si informarea instituţiilor ştiinţifice/utilizatorilor RNC
• Amenajarea de noi trasee turistice si locuri de popas
• Asumarea administrării Cabanei Dochia, incluzând facilităţile
toaletelor
• Păstrarea tuturor structurilor SSM si a liniilor de comunicare si
îmbunătăţirea lor daca
este cazul
«Instruirea voluntarilor
• Amenajarea si întreţinerea structurilor pentru reabilitarea florei
« Amenajarea si întreţinerea structurilor pentru reabilitarea faunei
• Sprijinirea de noi activităţi aprobate de CE
• Controlul asupra eco - căsuţelor de Ia I. Muntelui si Durau
• Efectuarea (cu plata) de excursii cu ghid pentru turişti
• Vânzarea de materiale informative si cârti (realizate in cadrul
ambelor proiecte - Faza I&II)
• Alte activităţi legate de cele sus menţionate
In ciuda faptului ca raportul suprafaţa - ranger este foarte mare in
comparaţie cu alte rezervaţii si luând in considerare topografia foarte dificila
a RNC, care in multe locuri fac accesul/ escaladarea muntelui dificila, nici o
operaţiune de salvare nu a eşuat pana acum si nu au fost decese in rândul
turiştilor. Acest record este unic pentru SSM - KNC.
Totuşi, o situaţie ca fractura de picior in cazul unui ranger este
suficienta pentru a presa mai mult activitatea serviciului. Atât forţa de munca
cat si echipamentul au deficiente si necesita sprijin suplimentar.
 Consiliu! Judeţean este conştient de aceste necesitaţi, fiind informat in
mod regulat de lipsa de personal cu experienţa si de existenta unui
echipamentul uzat si invechit. Totuşi, situaţia financiara a acestui serviciu nu
permite serviciului sa vina in întâmpinarea necesitaţilor de baza.
S-a estimat ca SSM necesita o echipa permanenta de 10 rangeri
complet instruiţi si echipaţi pentru a da RNC si utilizatorilor/turiştilor săi
servicii complete si îngrijire in toate anotimpurile si circumstanţele.
In acest scop, Consultantul sugerează o noua structura in care SSM sa
aibă un statut financiar semi-independent vis-â-vis de CJ. Trecerea la un astfel
de statut va fi suportata de Proiect.

Activitatea 3.1 Redefinirea responsabilităţilor SSM -

RNC

Responsabilităţile SSM vor fi redefinite, luând in considerare aportul in

munca suplimentar, forţa de munca necesara si echipamentul necesar. Se
vor stabili calculatiile de costuri si venituri pentru succesiunea acestor
servicii. S-au identificat si propus surse de venit (Anexa 4, Proiectul de Buget
pentru asumări si venituri estimate), statutul financiar independent al SSM
vis-â-vis de CJ urmând a fi stipulat intr-un nou contract. Se va intocmi un
plan financiar pentru 4 ani, incluzând co-finantarea din partea CJ si DEPA.
Daca taxa obişnuita (taxa rezervaţie) de 5000 lei (2 DKK) de turist pe
noapte in vecinătatea RNC va creste in cursul Fazei de început (sa reflecte
costurile reale de management si întreţinere) si este obţinută direct de SSM,
se prevede ca aceasta sa servească drept element major in fondarea
financiara si controlul Serviciului, permitandu-i desfăşurarea operaţiunilor de
administrare si întreţinere a RNC. Potenţiale surse de venit pentru SSM:
• taxele plătite de turişti
• taxe de la cabanele ecologice din Izvorul Muntelui si Durau
• vânzarea de cârti, harţi si broşuri
• excursii cu ghid pentru turişti
« alte taxe
Pe baza unui angajament contractual intre SSM si CJ, s-a prevăzut ca
Proiectul, intr-o perioada de tranziţie de 3 ani, sa furnizeze salariile pentru
personalul SSM. In primul an, sprijinul va fi complet. In următorii 2 ani,
procentul va fi de 50%. In cel de-al patrulea an, Serviciul isi va desfăşura
activităţile din propriile fonduri.
P e n tru ca d e nu m ire a S S M sa fie p o trivita cu n o ile stru ctu ri si
re spo n sab ilităţi s-a p ro p u s no u l n u m e - S e rv iciu l d e R an g e ri si S alv are
M o n tan a a R N C sau p rescu rta t. S R S M .

Activitatea 3.2 Identificarea si angajarea de

personal suplimentar pentru SRSM -
RNC
Personalul suplimentar (in număr de 5 persoane) va fi
identificat, angajat si instruit depersonalul deja existent al SRSM
.

Activitatea 3.3 Instruirea in management a personalului

SRSM
Pentru ca SRSM sa-si stabilească o unitate independenta din punct de
vedere financiar, sub incidenţa unui contract cu CJ, va avea nevoie de
instruire in management. Personalul selectat al SRSM (3) va fi instruit in
managementul resurselor naturale timp de 10 zile in Danemarca. Se vor
stabili TR pentru instruire.

Activitatea 3.4 Instruirea personalului SRSM in

contabilitate
Pentru a deveni independent financiar, SRSM va necesita de asemenea
instruire in contabilitate. Personalul selectat (3) va fi instruit pentru aceasta
timp de 4 zile in Danemarca, potrivit TR stabiliţi.

Activitatea 3.5 Instruirea personalului SRSM pentru

întreţinere rezervaţie
Ca urmare a noilor TR ai SRSM, întregul personal va fi instruit in
întreţinerea RNC pe durata proiectului. Aceasta se va realiza in principal prin
cursuri interne.

Activitatea 3.6 Furnizare echipament, cazare si utilităţi

pentru SRSM - RNC
In timpul Fazei de început se va intocmi o lista de necesitaţi materiale,
care sa nu depăşească sumele prevăzute in buget, pentru echipament,
cazare si utilităţi, iar rezolvarea acestora se va efectua la momentul
corespunzător.
 REZULTATUL 4 SRSM -RNC reabilitează ecologic
facilităţile selectate, flora si fauna

Mamiferele de pe Ceahlău includ ursul, lupul, mistreţul si faimoasa

capra neagra. Proiectul vizează importanta evitării pe viitor a uciderii
animalelor in zonele învecinate RNC. Pentru evitarea atacării oamenilor
de animale. Proiectul prevede provizii de mâncare pentru ursi, lupi,
mistreţi si capre negre. Aceasta activitate se va realiza in special in
perioada ianuarie- februarie, când temperatura este la cel mai scăzut nivel.
In aceasta perioada hrana este putina iar animalele se îndreaptă spre
zonele învecinate locuite. Aceasta acţiune va permite evitarea unor situaţii
cum ar fi uciderea in acest an a 2 lupi lângă satul Izvorul Alb.
RNC cuprinde peste o treime din totalul speciilor de flora din
România si astfel este una din cele mai bogate zone din tara din punct de
vedere biologic. Totuşi, creşterea numărului de turişti de-a lungul anilor (in
parte datorata primei etape a proiectului) a avut un impact negativ asupra
acestei bogaţii. Aceasta s-a întâmplat mai ales in partea cea mai vizitata
a RNC. In prezent, multe specii se găsesc doar in zone ferite de traseele
montane.
In Faza I a Proiectului s-au reabilitat toate traseele turistice existente,
s-au amenajat locuri de popas si un teren de campare pe platoul Dochia.
Rezultatul a fost o creştere a utilizării de către public a acestor facilitaţi si
de aceea acum exista necesitatea întreţinerii potecilor si a construirii de
noi poteci.

Activitatea 4.1 îmbunătăţirea furnizării de hrana

pentru urs, lup, mistreţ si capra
• neagra
In cadrul proiectului se vor hrăni animalele, folosind soproane
construite de SRSM si amplasate in zonele obişnuite obişnuite de
vânătoare ale animalelor.

Activitatea 4.2 Construirea structurilor pentru

reabilitarea florei
Proiectul va cuprinde extinderea Pinus muga - important din punctul
de vedere al mediului (conserva solul si apa de pe platou) si a unor flori rare
din pepiniera de la Dochia, amenajata in de SRSM in precedenta faza a
proiectului. Mai mult, pepiniera va fi extinsa si imbunatatita. Aceasta va fi
întreprinsa de SRSM. Extinderea florei va fi realizata in cooperare cu
Romsilva si un consultant specialist in flora, intr-o perioada de 3 ani.

Activitatea 4.4 Construirea si reabilitarea scărilor si

altor infrastructuri
SRSM va repara, îmbunătăţi si amenaja noi trasee turistice, locuri de
popas si va întreţine si îmbunătăţi Campingul Dochia. In plus,.in cursul
derulării primei jumătăţi a proiectului, SRSM va sistematiza curăţarea
toaletelor din Campingul Dochia.

REZULTATUL 5 Managementul RNC pregăteşte si incepe

sa pună in aplicare un plan pentru dezvoltare turistica si alte
afaceri

Scopul acestui rezultat este in principal atragerea cat mai multor

turişti străini in Rezervaţia Naturala Ceahlău si Piatra Neamţ.
In cursul Fazei I s-au imbimatatit facilitaţi de baza in cadrul RNC,
incluzând modernizarea celor 3 cabane si inflintarea Centrului de Vizitare
din Durau. Următorul pas este intocmirea unui plan de turism naţional si
internaţional care sa acopere toate hotelurile, cabanele si casele agro-
turistice private in si din zona RNC (inclusiv Piatra Neamţ).
S-a preconizat Activităţile 5.1 - 5.4 sa fie efectuate in timpul celui de-al
doilea si al treilea an al proiectului.

Activitatea 5.1 Evaluarea potenţialului turistic si al

afacerilor
Potenţialul turistic/de afacerii va fi evaluat de un consultant danez cu
experienţa internaţionala in turism si de către un consultant local, in cursul
celui de-al doilea an al proiectului. Ei vor prelua informaţiile de la
birourile/organizaţiile de turism existente, de Ia hotelurile locale etc.
Se vor evalua standardele pentru hoteluri si alte facilitaţi, luând in
considerare nevoile turistului vest-european.
 Se va evalua materialul turistic actual, iar consultantul internaţional
va efectua 3 vizite programate in RNC. Consultantul local va efectua
calatorii mai frecvente in interiorul si in vecinătatea rezervaţiei.
Munca consultantului internaţional va include vizite/contacte cu
birouri si agenţii de turism din tarile europene (Danemarca, Germania si
Austria) care au deja au contacte cu ecoturismul din România.

Activitatea 5.2 Pregătirea planului detaliat pentru

turism/afaceri
Având la baza informaţiile din Activitatea 5.1, se va întocmi un Plan
Turistic in engleza si romana, care va fi discutat cu organizaţiile/asociaţiile
de turism locale. După ce s-au primit sugestiile se va pregăti un Plan
Turistic final in vederea implementării sale in comunitatea afacerilor
turistice.

Activitatea 5.3 Pregătirea si realizarea materialelor

publicitare
Materialele pentru birourile de turism si agenţiile de călătorie, in
romana, engleza si germana vor fi realizate pe baza Planului Turistic final.
In plus, se va tipări Ghidul realizat in Faza I in versiunea engleza.
Activitatea 5.4 Realizarea unei pagini pe Internet
pentru RNC
Pe baza recomandărilor Planului Turistic final si a întregului material
adunat, un specialist local in web-site va realiza un site pe Internet engleza
si romana,
S-a anticipat ca acest web-site pentru RNC sa fie accesat de la Centrul
de Vizitare Durau si sa fie administrat de SRSM.

REZULTATUL 6 Publicul si instituţiile partenere devin

mai conştiente si incep sa se implice mai atent in RNC
De-a lungul desfăşurării Fazei I, diferite mesaje de conştientizare a
mediului au fost lansate de către ONG-uri (ex. "Poliţa cu Crini" ONG),
acţionarii in proiect si campanii specifice (ex. campania şcolara a SSM).
Consultantul considera aceasta activitate de o importanta majora
pentru ca Faza II sa poată fi încununata de succes. In acelaşi timp, acum
este necesara o nbordare mai sistematica pentru a genera o înţelegere mai
profunda a mediului de către public si diferitele instituţii partenere.
 Experienţa din Faza I a demonstrat anumite dificultăţi in obţinerea
materialului corespunzător si a forţei de munca specializata. De asemenea,
au existat unele instituţii implicate care au fost împinse de la spate. O
abordare mai sistematica a conştientizării mediului cuprinde următoarele
activităţi care vor fi implementate (cu sprijin financiar) de-a lungul primilor
3 ani ai proiectului.

Activitatea 6.1 Pregătirea si implementarea

campaniilor in scoli pentru conştientizarea mediului.
Pe baza aportului specialistului local, a experienţei si sugestiilor din
campaniile şcolare ale Fazei I si a profesorilor interesaţi, se vor desemna 2
sau 3 grupuri (pentru vârste diferite) care vor realiza campanii in şcolile din
Piatra Neamţ si satele din împrejurimile RNC.
SRSM va efectua campanii şcolare pe toata durata proiectului si va
stabili contacte cu şcolile interesate in vizite cu însoţitor in RNC. S-a
prevăzut utilizarea facilitaţilor de la Centrul de Vizitare si a serviciilor
pentru excursii cu ghid ale SRSM pentru elevi.

Activitatea 6.2 Pregătirea si implementarea campaniilor pentru

universităţi
Se vor iniţia (in primul an al proiectului) si implementa (de-a lungul
derulării lui) contacte regulate si sistematice cu departamente ale
Academiei Romane de Ştiinţa, Universitatea Iaşi precum si alte universităţi
sau instituţii ştiinţifice.
In colaborare cu Universitatea Iaşi, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii,
SRSM si Dr. Onisei vor intocmi programele corespunzătoare ale vizitelor
ştiinţifice pe teren efectuate de studenţi si vor examina posibilitatea
includerii managementului resurselor naturale ca parte integrala in studiile
lor.
Pentru aceste activităţi se vor folosi facilităţile Centrului de Vizitare
din Durau. S-a anticipat ca aceasta activitate sa fie condusa de un
coordonator local tehnico-stiintific - Dr. Tatiana Onisei - in anii 2 si 3.

REZULTATUL 7 CE -RNC si partenerii pregătesc si

realizează pachetele de informaţii turistice/publice cu privire
la geologia si speologia RNC
 De-a lungul Fazei I s-au publicat diverse tipuri de materiale turistice si
educaţionale. Cu toate acestea, nu s-au acoperit 2 zone importante-
speologia si geologia.
Se considera ca publicarea unor materiale specifice despre peisajele
naturale ale RNC, despre peşterile si formaţiunile geologice are o mare
importanta. In prezent, informaţiile sunt puţine. Dar ce s-a identificat pana
acum este de mare interes pentru turiştii naţionali si internaţionali cat si
pentru vizitatorii locali.
Scopul general al acestei Activităţi este protecţia peisajului natural al
RNC prin educarea potenţialilor turişti si a comunităţilor locale.
Munca pentru Rezulatul 7 va fi efectuata de "Amonit" ONG, condusa
de specialistul in geologie si speologie Sorin Baciu. Se va colabora cu SRSM
si cu Coordonatorul proiectului.

Activitatea 7.1 Pregătire si publicare carte despre geologie &

speologie
Va fi identificat echipamentul necesar, care se va achiziţiona in Anul 2.
Prin vizite pe teren efectuate de specialistul in geologie & speologie si
personalul sau se vor identifica, clasifica si fotografia peisajele naturale ale
RNC pe parcursul Anilor 2 si 3.
Editarea si publicarea pachetelor de informatii/carti (in engleza si
romana) cu privire la geologie si speologie specifica RNC va avea loc in Anul
3.
Personalul specialist va pregăti broşuri (engleza si romana) cu
diferitele trasee turistice in care sunt localizate peşterile si formaţiunile
geologice de interes. Acestea se vor baza pe principiile de evaluare a
educaţiei (teste si chestionare efectuate după vizite turiştilor si
comunităţilor locale). Activitatea se va desfăşura in Anul 2 & 3.
In fine, in Anul 2 & 3 se vor fotografia peşterile si formaţiunile
geologice din RNC. Acestea se vor utiliza pentru realizarea unor vederi care
vor fi vândute turiştilor si pentru realizarea de postere si materiale
educaţionale folosite la campaniile şcolare.
S-a prevăzut ca materialele publicate si vederile sa fie vândute de către
SRSM la punctele lor si la Centrul de Vizitare, profitul fiind utilizat pentru
acoperirea costurilor de producere a acestora.
 La sfârşitul proiectului echipamentul se va transfera la "Amonit" ONG,
care este implementează aceasta parte a proiectului.

Activitatea 7,2 Implementarea seminarului naţional pe

teme ştiinţifice si seminariilor locale cu informaţii despre
geologie si speologie
Pe baza cârtii si altor materiale informative despre geologie si
speologie, se va organiza un seminar ştiinţific naţional la Centrul de Vizitare,
la finele Anului 3. Participanţii vor fi cei din comunitatea ştiinţifica si din
serviciile altor parcuri naţionale, seminarul având scopul promovării si
discutării materialelor informativedezvoltate de Proiect.
Se vor organiza 4 - 5 seminarii cu comunităţile locale. Se vor utiliza
principiile testelor si chestionarelor pentru transmiterea de mesaje optime in
vederea protecţiei peisajelor naturale.

Activitatea 7.3 Instruirea personalului SRSM in

caracteristicile speciale ale peşterilor si in formaţiunile
geologice
Amonit va efectua un curs de instruire si educaţie de 10 zile pentru
SRSM si Romsilva asupra protecţiei peisajelor naturale (identificare,
monitorizare si management) in Anul 3, la Centrul de Vizitare si pe teren.

Activitatea 7.4 Compilare baze de date despre flora

'fauna si formaţiuni geologice
Pe baza informaţiilor culese din teren (Activitatea 7.1) se va realiza o
baza de date (Anul 2 &i 3) in Word Access care va cuprinde documentaţia
asupra peisajelor naturale ale rezervaţiei. Aceasta va fi efectuata de un
specialist local in baze de date si Amonit.

Activitatea 7.5 Compilare web-side despre flora/fauna

si formaţiuni geologice
Informaţiile privind peşterile si formaţiunile geologice obţinute in timpul
proiectului (ca si informaţiile despre flora si fauna din etapa I) vor fi
promovate prin realizarea unei conexiuni intre baza de date si un web-site in
vederea stabilirii de legaturi cu părţile interesate din Europa si nu numai.
Pagina de web va fi realizata de un specialist local in Anul 3 al proiectului.
Aceasta se va afla sub auspiciile SRSM la Centrul de Vizitare.
 REZULTATUL 8 Managementul îmbunătăţirii protecţiei faunei si florei
Studiile efectuate in cadrul RNC cuprind informaţii despre plante rare
(orhidee, specii endemice si relicte, plante medicinale si aromatice) si
animale (insecte, pasări). Suplimentar s-a iniţiat si o monitorizare a acestora.
Unele informaţii din cele colectate au fost publicate.
In legătura strânsa cu implementarea unei dorite conservări a
biodiversitatii, este necesar sa se continue inventarierea deja inceputa, dar de
asemenea sa fie extinsa si la alte grupuri de plante si animale. Pentru a face
cererile de informaţii operaţionale este nevoie ca părţile implicate sa aibă un
acces rapid la informaţii relevante, care poate ti stabilit printr-o baza de
date biologice, realizata si îmbunătăţită printr-o colaborarea
interdisciplinara, care sa includă specialişti din diferite instituţii ştiinţifice
naţionale si internaţionale.
Unele dintre speciile analizate (ca de ex. orhideele) sunt rare si
vulnerabile. Este necesar a imbunatatirea condiţiilor pentru aceste specii in
unele zone, de ex. prin modificarea managementului pastoritului (Rezultatul
9) sau prin masuri de protecţie suplimentare.
Sunt necesare experimente realizate pe teren pentru a testa diferite
posibilităţi, incluzând zonele deschise precum si cele forestiere. O atenţie
speciala trebuie acordata testării pesticidelor in silvicultura, mai ales in
cazul insectei "musca neagra" care distruge zone însemnate de păduri in
RNC.
Sunt necesare informaţii suplimentare pentru dezvoltarea activităţilor
umane si a evoluţiei peisajului datorata proceselor naturale.

Activitatea 8.1 Realizare baza de date cu flora si fauna

rezervaţiei
In colaborare cu instituţiile relevante (Academia Romana de Ştiinţe,
Universităţile Iaşi si Bucureşti, Muzeul de Ştiinţe Naturale, Gradina Botanica
din Bucureşti, Romsilva sa) toate informaţiile despre rarităţile faunei si florei
vor fi colectate 51 listate. Aceasta lista va constitui fundamentul pentru o
baza de date.
Rezultatele Activităţii 8.4 vor furniza un inventar recent ai rarităţilor
florei si faunei. Aceasta activitate se va efectua pe toata durata proiectului.

Activitatea 8.2 Reabilitarea zonelor impostante

selectate
 Specialistul botanic va face deplasări pe teren in RNC si in comunităţile
agricole adiacente (in Anul 1) si va efectua de asemenea scurte vizite in
zonele si locurile selectate (de-a lungul derulării proiectului). Primul pas in
Anul l ii constituie identificarea zonelor importante din punct de vedere
biologic.
Se va încheia un acord cu CE pentru reabilitarea zonelor selectate.
Aceasta Activitate va incepe din Anul l si se va derula pe durata proiectului.
Reabilitarea propriu-zisa va incepe in Anul 2.
Activitatea 8.3 Instruire in protecţia faunei si
florei
Pe baza informaţiilor din Activităţile 8.2 si 8.3 se va efectua instaiirea
corespunzătoare asupra aspectelor relevante, in vederea creşterii
conştientizării autorităţilor responsabile de managementul rezervaţiei (CE).
Aceste exerciţii de instruire/conştientizare se vor desfăşura imediat după
obţinerea informaţiilor, mai exact in Anul 2 si după.

Activitatea 8.4 Cercetare si dezvoltare pentru

protecţia si utilizarea RNC
Activităţile experimentale (ex. managementul pasunatului) in cadrul
rezervaţiei vor fi concentrate pentru îmbunătăţirea condiţiilor pentru
speciile florale rare. Un raport care sa cuprindă regimul unui pasunat
corespunzător va fi propus din Anul 2 si după. Se vor testa potenţiale
îmbunătăţiri in combaterea insectelor dăunătoare (in special musca
neagra) prin mijloace biologice, de către entomologi st i locali si
internaţionali, acestea urmând a fi predate CE începând cu Anul 2.

REZULTATUL 9 Dezvoltarea utilizării resurselor susţinute in zonele

adiacente RNC
Scopul este de\a sprijini comunităţile locale in dezvoltarea si
diversificarea activităţilor aducătoare de profit prin implementarea unei
politici ecologice (organice) in zonele adiacente rezervaţiei, încercarea se va
baza pe creşterea conştientizării si pe schimbarea atitudinii.
Un aspect important este testarea posibilităţilor de îmbunătăţire a
păşunilor de lângă sate pentru a se reduce nevoia de păstorit in
rezervaţie. Vor fi studiaţi 2 factori importanţi: (a) varietatea speciilor
planteloKde pe păşuni si (b) eficienta îngrăşămintelor pentru plante.
Se aşteaptă ca introducerea varietăţilor îmbunătăţite de plante (ex.
specii de trifoi) in păşunile naturale sa sporească producerea\iomasei si
deci a capacităţii de pasunat. Un producător de seminţe danez este activ in
regiune si ar putea fi implicat in aceasta activitate.
Creşterea capacităţii păşunilor ar putea\fi realizata si prin
îmbunătăţirea ingrasamintelor. In România si nu numai exista bio-produse
Ciţre au un efect pozitiv asupra asimilării nutritive a plantelor si ar trebui
testate.

Activitatea 9.1 îmbunătăţirea zonelor de paşunat

selectate
Prin colaborare cu comunităţile locale se vor colecta imbrmatiile
asupra activităţilor actuale de pasunat pentru identificarea limitărilor
producţiei păsurilor, care forţează fermierii sa isi pasca animalele in
interiorul RNC. Aceasta Activitate se va reiliza in Anul 1.
Pe baza acestor informaţii se vor recomanda posibilităţi de
îmbunătăţire a producţiei păşunilor ce vor fi testate pe teren.
Locuri pentru desfăşurarea loturilor experimentale vor fi selectate in
colaborare cu fermierii si consultanţii agricoli.
Aceste activităţi vor fi efectuate in Anul l & 2.
Unul din mijloacele de îmbunătăţire a producţiei păşunilor ii reprezintă
insamintarea de varietăţi îmbunătăţite de plante (ex. trifoi) pe păşunile
existente. Un alt factor important pentru producerea biomasei ii constituie
ingrasamintele. Pe plan local exista bio-produse care pot îmbunătăţi
asimilarea nutritiva si care vor fi testate pe terenurile fermierilor incepand cu
primul an (in funcţie de anotimp).
Rezultatele acestor experimente vor fi analizate împreuna cu părţile
implicate, iar recomandările, bazate pe concluzii, vor fi aduse la cunoştinţa
tuturor potenţialilor utilizatori, CE si agenţilor agricoli, incepand din Anul 2.

Activitatea 9.2 Implementarea experimentelor pe teren in

zonele adiacent
Vezi mai sus.
 Activitatea 9.3 Instruirea fermierilor din zonele adiacente
Pe baza rezultatelor experimentelor din teren si după dialogul
cu fermierii, CE si agenţii agricoli, un material extins vafi
elaborat,de către specialistul local incepand cu Anul 2.Acesta va fi
înaintata si zonelor cu probleme similare.
2.4 APORTURI/ CONTRIBUŢII
Pentru prezentarea generala vezi Capitolul 5 - Proiectul de
Buget si notele aferente. Aportuî Consiliului Judeţean:
Aportul aşteptat din partea Consiliului Judeţean se bazează pe
principiile co-finantarii din Faza I a Proiectului - 30% CJ: 70% DEPA.
Aportul C J poate fi rezumat după cum urmează:
• întrucât vor exista 10 membri ai SRSM (Serviciul de
Rangeri si Salvare Montana), angajaţi inca din Anul l, se presupune
ca platirea acestor salariaţi va fi acoperita 100% din bugetul normal
al CJ (cheltuieli cu personalul) in Anul l de proiect; in Anul 2 si 3
doar 5 membri vor fi plătiţi din bugetul normal al CJ (cheltuieli cu
personalul), iar in ultimul an nici un membru nu va mai fi plătit
astfel. Acoperirea salariilor a 5 membri si apoi a tuturormembrilor
(in Anul 4) se va realiza din taxele de rezervaţie, conform
contractului CJ cu SRSM care se incheie la inceputul Anului 1.
• Asigurarea Biroului pentru Proiect, cu mijloace de
comunicaţie (telefon, fax, PC) la Casa de Oaspeţi a CJN din Piatra
Neamţ (ca si in Faza I).
• Un secretar de proiect bilingv (engleza) care va asista
proiectul, comitetele acestuia si va îndeplini si alte sarcini
practice/organizationale in cadrul proiectului.
• Sala de şedinţe a Comitetelor Executiv, Ştiinţific si Consultativ va
fi la Casa de Oaspeţi a CJN, daca nu, la Centrul de Vizitare din Durau.
• Preşedinte CE (aprox. 25% din timpul sau afectat proiectului).
• Taxa de rezervaţie de 5000 lei/turist/zi transferata de către C J
la SRSM conform contractului din Faza de început a Anului 1. Sunt
prevăzute aprobările pentru creşterea imediata a taxei la 10.000 lei in
Anul 2 si la IS.ooo lei in Anul 3.
• Transferul formal a echipamentului actual - calculatoare,
imprimante, autovehicul etc., primit in Faza I a Proiectului - de la SSM la
noul serviciu: SRSM.
• Acoperirea costurilor curente - electricitate, încălzire si apa - Ia
cele 3 staţii de rangeri.
Aport Romsilva:
 • Membru CE (aprox. 25% din timp)
Aport APM:
• Membru CE (aprox. 25% din timp)

2.5 ASIGURĂRI, RISCURI SI PRECONDITII

Asigurările si riscurile sunt listate in Fig. 2.1. La nivelul "Obiectivului
Dezvoltării", validitatea proiectului si abordarea sa pilot depind de un
angajament naţional real si puternic asupra protecţiei mediului si
conservării naturii. Se intenţionează ca implementarea proiectului ca si
publicitatea aferenta sa contribuie la acest angajament. Totuşi, s-a admis
faptul ca menţinerea acestui angajament este in afara controlului
Proiectului. De aceea dezvoltările trebuie monitorizate atent.
Reuşita "Obiectivului Imediat" De la Rezultatele I si 2 depinde de
dorinţa, interesul si motivaţia instituţiilor si reprezentanţilor lor de a
adopta modalităţi practice de colaborare in sesiuni comune, mai exact in
cadrul comitetelor. Unul din obiectivele proiectului ii constituie facilitarea
dezvoltărilor care promovează asemenea colaborări (ex. instruirea in
managementul colaborării). In acelaşi timp, nivelul actual de colaborare
depinde substanţial de abordările care trebuie adoptate de către
parteneri, iar acestea nu sunt determinate in totalitate de Proiect.
Asigurările pentru Rezultatele 3-9 (Fig. 2.1) se explica de la sine.
O asigurare suplimentara se refera la cercetarea si aprobarea Planului
de Management al RNC (Activitatea 1.4). După cum s-a stipulat in
Secţiunea 2.3, Planul de Management nu poate-fi aplicabil decât după
aprobarea de către Ministerul Mediului. Pentru ca MM sa facă acest lucru,
s-a hotărât ca planul sa fie cercetat si aprobat de Academia de Ştiinţa.
Deoarece aceasta decizie este recenta, exista posibilitatea ca procesul sa
fie întârziat. Propunem reducerea acestui risc prin includerea membrilor
Academiei de Ştiinţa in CE - RNC. Astfel, comitetul va putea lua in
considerare punctele de vedere si sugestiile Academiei in momentul
consultării planului.

3 COMPATIBILITATEA CU POLITICA DANCEE SI CU

PROGRAMUL NATIONAL
 2.1. DOMENIILE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI ACOPERITE DE
PROIECT

Suportul pentru resursele naturale si pentru mediul înconjurător

precum si dezvoltarea instituţionala sunt priorităţile programului pentru
fondurile DANCEE.

3.2. CRITERIUL PROGRAMULUI PRIORITAR

Având semnătura din partea romana a Convenţiei AArhus si ratificarea
intr-o legislaţie naţionala, precum si exprimarea influentei problemei
mediului înconjurător in ceea ce priveşte Rezervaţia Naturala Ceahlău de
diferite obstacole - experimentate de consultant in timpul fazei I a proiectului
- consultantul crede ca a întâlnit criteriul programului prioritar DANCEE.

4. IMPLEMENTARE
 4.1. PLANUL DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI (PIP)

Datorita cerinţelor fundamentale pentru stabilirea Comitetului Executiv,

Comitetului Ştiinţific si Comitetului Consultativ aşa cum s-a stabilit noua
structura a Serviciului de salvare montana si rangeri, cel mai posibil in
proiect, s-a considerat cel mai apropiat pentru a se concentra asupra
activităţilor asociate lor in timpul fazei de început si se doreşte o
implementare constanta a activităţilor ramase. Deşi, un nivel suficient al
activităţilor logice constante a fost stabilita pentru acest punct. Mai multe
detalii vor fi posibile in raportul de început.
PIP este impartit in 2 faze : o faza de inceput si o faza de implementare.
Planul (PIP) este descris in Anexa 3.

4.2. ORGANIZARE SI ADMINISTRARE

Organizarea proiectului va avea ca persoana de contact pe

Consultantul Coordonatorului de Proiect. El va avea de efectuat de 2 ori pe
luna vizite la locul unde se desfăşoară proiectul - (in timpul primilor 2 ani de
desfăşurare a proiectului) având un aport de timp suplimentar in timpul
fazei de inceput, datorita "congestiei" activităţilor care au inceput.
In timpul ultimilor 2 ani de desfăşurare a proiectului, Coordonatorul de
Proiect va avea un aport mult mai limitat - efectuând vizite la fiecare 4 luni.
Coordonatorul de Proiect si proiectul vor fi susţinute in plan local de un
coordonator de proiect local - vorbitor de limba engleza. El va lucra 10 zile
pe luna, la proiect, in timpul primilor 2 ani si aportul lui va fi impartit la 5 zile
pe luna in timpul ultimilor 2 am.
Se aşteaptă ca un secretar de proiect sa fie disponibil pentru echipa de
coordonare a proiectului prin proiect - similar pentru structura de conducere
(management) a fazei I a proiectului.
Toate plăţile vor fi făcute de către Coordonatorul de Proiect (PC) si daca
este necesar de Cordonatorul Local de Proiect, la cererea coordonatorului de
proiect.
Coordonatorul de proiect va participa la întrunirile Comitetului
executiv si ale Comitetului de sfat. Coordonatorul de proiect va participa la
toate şedinţele Comitetului executiv pana ce primul plan de management se
aproba.
 In timp ce reprezentanţii Comitetului de sfat vor răspunde către
organizaţiile/instituţiile lor proprii, Comitetul executiv va răspunde către
Comitetul de sfat si către organizaţiile proprii.
Este prevăzut ca programul de întruniri a Comitetului Executiv sa fie de
doua ori pe luna in timpul primului an. După ce se va stabili Comitetul
executiv, programul de intruniri poate fi mai lejer.
Este prevăzut ca programul de intalniri ale Comitetului de sfat sa fie
lunar in primul an, cu scopul de a avea timp timp suficient sa suporte
dezvoltarea planului de management pentru Rezervaţia Naturala Ceahlău.

4.3. RAPORTAREA, MONITORIZAREA SI DERULĂRI (TRECERI IN

REVISTA)

Raportul va fi următorul :
S* raportul de inceput (după 6 luni de la implementarea
proiectului) > raporturi de progres după 6 luni (primul raport la
sfârşitul primului an) > raportul final (la sfârşitul anului 4 de
proiect)
Monitorizarea va fi făcuta de către Consultantul Coordonatorului de
proiect bilunar in timpul primului si celui de-al doilea an si la 4 luni in anul 3 si
4, deci consultantul nu va fi nevoit sa părăsească tara pentru o lunga
perioada de timp stabilita in proiect.
Deşi, Consultantul Coordonatorul local de proiect va fi legat de proiect
si, va lucra 10 zile pe luna in timpul primilor 2 ani si 5 zile pe luna in timpul
anilor 3 si 4.
O perioada de mijloc se va derula in timpul anului 3 si este aşteptata sa
fie iniţiata de către DEPA cu întregul suport al consultantului, daca acest lucru
se cere.

4.4. DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

 Cele mai multe dintre activităţile acestui proiect sunt implicate in
diseminarea rezultatelor sale către toate părţile implicate aşa cum poate fi
citit in Cap. 2.3.

4.5. BUGETUL
Bugetul detaliat care urmăreşte ieşirile si activităţile asociate lor a
fost făcut incluzând note. Acesta poate fi făcut in fig.4.2. si in Anexa 4.
Consultantul sugerează o plata pe loc de 30% din costul total al
proiectului si scăzuta din plata pe 6 luni in timpul perioadei proiectului.

4.6. CONTABILITATE SI AUDIT

Conturile externe audite vor fi înaintate către DEPA de către
consultant o data la 6 luni.Auditul anual extern al proiectului de buget va
fi inaintat către DEPA. Un audit final va fi Ia sfârşitul programului.

. -
ANEXA 7

EXTRASE TRADUSE DIN LEGEA 236/ 4 DECEMBRIE 2000, CU

PRIVIRE LA ARIILE PROTEJATE
Art. l f), g), h):A ceasta lege stabileşte reguli pentru toate ariile
protejate, in vederea conservării si
protecţiei naturii, a speciilor sălbatice de plante si animale, precum si a
peisajelor
Art. 5 a): Toate ariile protejate declarate de interes naţional si
internaţional sunt incluse intr-o reţea naţionala de arii protejate.
Art. 8 Ariile naturale pot fi declarate protejate de către:
• Lege (in Parlament)
• Hotărâre de Guvern
• Decizii a consiilor localecând
- aria face parte dintr-un
teritoriu privat sau estepatrimoniu local
Art. 10Administraţia ariilor protejate (AP) va lua in calcul interesele
comunităţilor locale.
Participarea locuitorilor va fi facilitata, in vederea implicării
lor in
protecţia naturii si comunicare.
Tradiţiile locale sunt încurajate in beneficiul comunităţii locale.
Art. II Pentru a fi declarata protejata, o arie naturala de interes trebuie
sa fie subiectul:
• Unui studiu ştiinţific
• Unei harţi cu toate graniţele si locurile sale importante
• Unei analize a formei legale a proprietăţilor teritoriului
împreuna cu o declaraţieariilor
a ariilor care confirma ca aparţin
unei zone protejate.
• Supervizării de către Academia RomanaŞtiin de ţa (AS)
Art. 13Ariile deja declarate protejate (de diferite alte decizii ca o lege),
isi menţin statutul dar isi
reanalizezacategoria(rezervaţie naturala, rezervaţie ştiinţifica, parc
naţional, parc natural etc.). Ele vor
fi declarate protejate de Ministerul Mediului (MM) cu supervizarea
Academiei Romane de Ştiinţa.
Art. 16Coordonarea managementului reţelei naţionale de AP este
responsabilitatea MM si AS.
Art. 17 Responsabilitatea pentru stabilirea modalităţilor de
administrare porneşte de la:
a) MM impreuna cu AS pentru acele arii protejate declarate
p rin lege sau
hotărâri guvernamentale
b) Consilii locale sau judeţene pentru acele AP declarate prin deciziile
lor.
Art. 18a) Modalităţile de administrare trebuie sa tina seama de:
b) Categoria APsi de suprafaţa cererilor specifice si de situaţia
terenurilor care aparţin comunităţilor locale sau localnicilor.
c) Posibitati de a sprijini
(dpdv tehnic si financiar) administrarea
AP
d) Capacitatea si interesul instituţiilor ştiinţifice, ONG-lor, etc. in
asumarea si asigurarea sprijinului ppprivind manopera si echipamentul
neccesare pentruu administrare sub controlul MM. 1. Administrarea unei
AP poate fi făcuta de :
• O unitate administrativa speciala
• O instituţie de ex. companie naţionala, o companie de
consultanta (ca Romsilva), o companie privata, locala,
administrativa sau de servicii guvernamentale in teritoriu (ex.
APM)
 • O instituţie ştiinţifica/ de cercetare/ de educaţie, un muzeu (ca
MSN) ori ONG
• O persoana (in situaţii speciale)

2. O unitate administrativa speciala trebuie sa fie organizata

pentru parcuri naţionale si naturale, biosfera, rezervaţie etc.
3. Unitatea administrativa (U A) este reprezentata de:
• Conducerea administrativa a rezervaţiei trebuie sa fie
organizata cu persoane calificate. special angajate care vor
pune in practica Planul de Management si toate
reglementările si regulile de organizare a AP, aprobata de
MM.
• Conducerea consultativa va ajuta conducerea administrativa
a AP. Conducerea
consultativa este reprezenatata de diferitele instituţii,
companii economice, administraţie locala care deţin
proprietăţi de terenuri in AP, si care trebuiesc implicate in
protecţia, conservarea si dezvoltarea suportiva a AP.
4. Membrii conducerii administrative sunt nominalizaţi de MM si
sunt finanţaţi din bugetul saltului in limita bugetului aprobat
pentru AP, de companii economice numite "administrator" daca
pot sa demonstreze resurse financiare si tehnice si daca vor
aplica PM aprobat de MM.
5. Conducerea consultativa este organizata sub controlul MM
care ii aproba membrii si responasabilitatile.
6. Conducerea administrativa va fi de altfel asistata de
Comitetul Ştiinţific (CS) responsabil de toate activităţile
ştiinţifice legate de AP.
7. Propunerile de la CS trebuiesc înaintate către AS si aprobate
de MM.
8. CS va evalua cel puţin o data pe an cum planul managerial a
fost aplicat si va informa MM despre asta prin recomandările,
propunerile si observaţiile sale.
Art. 19 Planurile manageriale trebuiesc realizate de conducerea
administrativa a AP, împreuna cu
CS. Ele trebuiesc aprobate de MM, după ce aii fost evaluate si
supervizate de AS.
Art. 20
2. Pentru acele AP care necesita propria lor conducere
administrativa, administraţia ar putea fi alcătuita dintr-o persoana, o
organizaţie sau o instituţie (aici este o lista lunga) care doovedeste
ca are calităţi profesionale si posibilitatea sa asigure conservarea si
protecţia in zona 3 & 4 Contactul dintre administrator si MM trebuie
sa ţie supervizat de AS.
5. Controlul administratorului va fi făcut de MM si AS.
6. Pentru rezultate speciale administratorul poate fi felicitat
sau plătit.
Art. 22
1. Construcţiile sau alte echipamente tehnioce care deja
exista in AP vor fi utilizate in scop
ştiinţific si administrativ.
3. Când activitatea de agro/eco turism este dezvoltata,
construcţiile ar putea fi utilizate in scop educaţional, de
asemenea.
Art. 23
Pentru un ajutor financiar mai mare, un sistem special de taxe
(bilete, etc) trebuie sa fie stabilit si aprobat de MM.
Art. 39 MM are următoarele responsabilităţi:
a) Sa elaboreze si sa aplice câteva obiective de strategie
naţionala, precum si un plan naţional -de acţiune pentru
conservarea bio-diversitatii.
a) sa organizeze o reţea naţionala a AP, sa stabilească
modalităţile sale de administrare si sa controleze cum este
administrata reţeaua.
b) Sa aprobe planurile manageriale a AP (după
recomanadarile AS)

k) Sa promoveze si sa finanţeze diferite programe de cercetare

ştiinţifica (in special evaluări a
situaţieiexistenţi'• .. •
n) sa organizeze sistemul naţional de informaţii, precum si schimbul
de informaţii cu alte tari
p) sa promoveze si sa preia proiecte speciale in vederea conservării
speciilor in pericol
s) sa stabilească si sa aprobe un sistem sistemul de taxe si cum sa fie
 utilizaţi banii pentai
administrarea rezervaţiei.
t) sa aplice convenţia si alte acorduri internaţionale cu privire la
protejarea naturii, sa participediferite
la parteneriate internaţionale.
Art. 40 In teritoriu (judeţe), reprezentatul MM este Agenţia de
Protyectie a Mediului (APM),
care va coopera cu conducerea administrativa a AP, Romsilva si
administraţia locala.
Art. 41AS trebuie sa:
a) Sa supervizeze planurile manageriale
e) Sa supervizeze membrii comitetului ştiinţific (CS) si
coordonatorul unităţii administrative
f) Sa colaboreze cu mm pentru a elabora lista speciilor plantelor in
pericol
g) Sa iniţieze si sa promoveze programe de cercetare in AP
h) Sa elaboreze si sa promoveze proiecte speciale privind
conservarea biodiversitatii, sa refacă
zone distruse, sa re-populeze habitatele, etc.
j) Sa analizeze si sa supervizeze acele activităţi care ar putea
avea un impact de risc in AP
k) Sa promoveze si sa ajute diferite studii de evaluare in AP
1) Sa participe la organizarea sistemului naţional de informaţii
privind AP
m) Sa fie beneficiarul rezultatelor obţinute in ap, pentru a le
utiliza la prezentări si schimburi de
informaţii internaţionale.
Art. 44 Controlul aplicării legii trebuie sa fie exercitat de
•Ministerul Mediului (MM)
•Agenţia de Protecţie a Mediului (APM)
•Conducerea administrativa a Ariei Protejate (AP)
•Romsilva
•Consiliile Judeţene (locale) (CJ)
Art. 45 Comitetul Ştiinţific (CS) este decis de AS.
Art. 52 Controlul si administraţia locala, companiile naţionale
precum si cele private trebuie sa aplice aceasta lege si sa acţioneze
pentru administrarea cu succes a AP.