ANIMALE $1 PLANTE 221

Medicina veterinar~
Tratarea animalelor a devenit
in ultimii 200 de ani o ramură
respectată a medicinii, care se
ocupâ de animalele de
crescătorie şi cele de com-
panie, şi care contribuie la
prevenirea foametei in lările
aflate in curs de dezvoltare.

stazi, medicii veterinari tratează anima-

A ele de companie rănite sau bolnave,

a r fermierii, pentru care animalele
reprezintă sursa de venit, se bazează şi mai
mult pe aceştia . Peste tot în lume, medicii vet-
erinari sunt profesionişti respectat, care cer
un preţ mare pentru serviciile şi cunoştinţele
lor . Însă nu demult medicina veterinară avea
un statut inferior comparativ cu medicina
umană . De fapt, medicii adesea tratau anima-
lele pe lângă oameni, ca un fel de activitate
secundară . Inca în 1927, de exemplu, Printul
Tării Galilor a chemat un medic pentru a trata
un cal şi un medic veterinar doar pentru "con-
sultare" .

Inceputurile
Cu toate că a devenit mai larg folosită şi mai
respectată relativ recent, medicina veterinară
nu este o ştiintă nouă . Multe texte antice fac
referiri la ea : Codut Babilonian al lui
Hammurabi din jurul anului 2100 î.Hr .,
Papirusul Egiptean din Kahun din jurul anului
1900 î .Hr. şi multe scrieri hinduse dintre 1800
şi 1200 î lr . Primul spital veterinar permanent 0 Boli ale căinilor
a fost construit în India prin 250 îHr ., la şi tratarea lor : o ilus-
ordinul Regelui Asoka (circa 264-238 î.Hr .) . tratie dintr-un docu-
Deloc surprinzător, la început munca vete- ment din secolul al
rinarilor era de obicei concentrată pe animale XIV-lea cunoscut sub
domestice precum măgari şi boi, deoarece numele de
multi oameni aveau nevoie de asemenea ani- Mariuscrisul Iui
male pentru transportul lor şi al poverilor gre- Phoebus. În Evul
le . Animalul cel mai studiat si mai tratat a fost Mediu, tratarea
calul . Grecii şi romanii antici aveau "medici de medicală a anima-
cai", numiti hippiatroi în Grecia si equarius lelor era îngreunată
rnedicinus în Roma . Între anii 300 şi 500 d .Hr. de aceeaşi Iipsă de
au existat de altfel multi veterinari romani, studii ştiintifice care
printre care si "părintele medicinii veterinare ", limita şi medicina
Apsyrtus . Majoritatea erau angajaţi să se de- umană .
plaseze cu armatele Imperiului Roman de Est
(având centrul în oraşul Bizant, astăzi
Istanbul) . În această vreme a fost scrisă şi
Hippiatrika, o lucrare clasică despre bolile cai- 0 Chirurgul veteri-
lor. Romanii ne-au dat şi cuvântul modern de nar francez Claude
"veterinar ", derivat din cuvântul lor veterina- Bourgelat (1712-
.n rlus, care se referă la animale de povară . 99), care a fondat
În Evul Mediu (circa 500-circa1500) medi- prima şcoală euro-
cina veterinară nu era la modă, fiind conside- peană de ştiinte ve-
rată nedemnă de atenţia oamenilor învăţaţi . În terinare la Lyon, în
schimb, tratarea cailor şi a bolilor acestora re- Franca, în 1762 . În
venea potcovarului sau fierarului . Abia în 1800, existau 20 de
1598 a fost publicată Anatornia del Caballo z asemenea şcoli în
(Anatomia calului), prima lucrare modernă se- e Europa.

723
221 MEDICINA VETERINARĂ

ma dintre acestea a fost înfiintată de Claude

Bourgelat în Lyon, Franţa, în 1762 ; după 29 de
ani, unul dintre elevii săi, Charles Vial de St.
Bel, a înfiinţat prima şcoală veterinară din
Marea Britanie la Londra . În 1800 numai în
Europa existau 20 de şcoli veterinare .
Medicina veterinară a căpătat statutul pro-
fesional în Marea Britanie în 1844 sub autori-
tatea Reginei Victoria (1819-1901) . În acelaşi
timp, Colegiul Regal al Chirurgilor Veterinari
a fost întemeiat pentru stabilirea legilor şi a
reglementărilor pentru controlul standardelor
profesionale si pentru asigurarea faptului că
practicantii individuali le respectă . Acest corp
guvernator organiza şi examinări veterinare .
În prezent, majoritatea tărilor lumii au pro-
priile asociatii veterinare, precum Asociatia
o Veterinară Britanică (BVA) şi Asociatia
Medicală Veterinară Americană (AVMA) . In
plus, problemele veterinare de oriunde din
lume sunt rezolvate de Asociatia Veterinară
Internatională (WVA), fondată în 1863 . La mij-
locul anilor 1980 existau peste 200 .000 de
o medici veterinari în întreaga lume .

rioasă în domeniul medicinii veterinare . 0 La o fermă de lapte din Mexic, un chirurg Rolul medicinii veterinare
Autorul era nobilul italian Carlo Ruini (dece- veterinar foloseşte un stetoscop pentru a Medicina veterinară poate fi definită ca fiind
dat în 1598), care lucrase mult pentru a obtine asculta bătăile inimii unei vaci . Medicina prevenirea, tratarea si controlul bolilor de ani-
pentru anatomia veterinară (studiul structurii veterinară are un rol important în ajutarea male . În prezent medicii veterinari pot să pre-
biologice a animalelor) statutul de ştiintă fermierilor din tările în curs de dezvoltare. vină aparitia unor asemenea boli prin vaccina-
legitimă .
Însă abia în secolul al XVIII-lea medicina Injectarea unui
veterinară si-a recăpătat cu adevărat importan- antibiotic în ugerul
ta, când o boală numită rinderpest a lovit unei vaci, pentru
Europa . Numită "pesta bovină ", aceasta este o combaterea unei
boală virală gravă a vitelor, similară cu febra infectii bacteriene .
tifoidă la oameni, care provoacă febră mare şi Infectia se prezintă
diaree . Până la 95% din animalele infectate sub forma unor pete
mot din cauza acestei boli, chiar 5i în prezent negre pe ugere, iri-
- adesea într-o singură săptămână . Se crede că tate şi mai mult de
până la 200 de milioane de vite au murit de cupele de suctiuni
rinderpest în Europa între anii 1710 şi 1760 . utilizate în timpul
mulsului .
Statutul profesional
Partial ca rezultat al epidemiei de rinderpest, O Examinarea unei
învătământul veterinar a devenit prioritar, şi vaci care are mişcări
în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII- necoordonate
lea în Europa s-au înfiintat primele scoli des- tipice "bolii vacii
tinate exclusiv predării ştiinţei veterinare . Pri- nebune " .

te ; ei pot să le trateze cu medicamente şi prin

intervenţii chirurgicale, şi pot să le controleze
prin carantină (izolarea animalelor infectate),
curăţenie şi igienă sporită, şi eutanasie (omo-
rârea fără dureri a animalelor infectate) .
Medicina veterinară este importantă pentru
noi din mai multe motive . În primul rând, este
ceva firesc să dorim să protejăm de durere şi
de suferintă animalele care se află în grija
noastră, în special pe cele cu care împărtim
căminul şi care ne sunt deosebit de apropiate
si dragi . Dar există şi alte două motive pentru
care prevenirea şi tratarea bolilor de animale
are implicatii importante pentru viaţa umană,
anume economia şi sănătatea umană .
Din punct de vedere economic ne bazăm
mult pe animale . Acestea ne asigură alimente
ca brânza, laptele şi carnea, şi materiale pentru
îmbrăcăminte, precum pielea şi lâna . Le folo-
sim şi pentru transport şi ca animale de pova-
ră, şi în unele părţi ale lumii oamenii mai folo-
sesc animale, precum boii şi caii, la tracţiunea
plugurilor grele şi a altor unelte agricole . Alte
animale, precum ogarii, caii de curse şi ani-
malele din grădinile zoologice şi din circuri

72 4

sunt o sursă de distracţie - si câştigă bani pen-
tru proprietarii lot . Dacă s-ar permite ca bolile
de animale să prolifereze si să se răspândeas-
că necontrolat, mulţi oameni ar pierde sume
mari de bani, iar în tările mai sărace, aflate in
curs de dezvoltare, ei ar putea să sufere de
malnutritie sau chiar să moară de foame .
Din cele 200 de boli de animale cunoscute
astăzi, aproximativ jumătate pot fi transmise
oamenilor . Aceste boli, numite zoonoze, cu-
prind salmoneloza, o infectie bacteriană con-
tactată prin consum de carne infectată, si im-
petigo - boală micotică care poate fi contac-
tată prin apropierea de pisici si alte animale .
Evident, este importantă studierea si tratarea
zoonozelor atunci când apar la animale, pen-
tru a reduce riscul ca aceste boli si treacă la
populatia umană . Unii medici veterinari sunt
angajati în industria alimentară, unde contro-
lează produsele lactate, cărnurile si alte produ-
se animaliere, în căutare de agen(i etiologici ai
infectiilor sau de nivele înalte de substan(e
chimice care i-ar putea afecta pe consumatori .
In plus, anumite boli de animale seamănă
mult cu unele boli umane, si studiile pe ani-
male de laborator pot duce la găsirea de reme-
dii pentru aceste boli umane . De exemplu,
virusul imunodeficientei simiene (SIV), care
afectează si ucide macacii din Asia, este foarte
similar cu virusul imunodeficientei umane
(HIV) care poate să provoace SIDA . În mod
similar, virusul imunodeficienţei feline (FIV)
afectează felinele . Aceste două boli de anima-
Ie sunt studiate în speranta că ar putea să ne
ofere indicii pentru a combate în viitor SIDA .
Studii veterinare
Ca si studentii de medicină conventională, stu-
dentii de medicină veterinară trebuie să stu-
dieze o perioadă lungă de timp pentru a se
califica . În majoritatea tărilor, aceasta implică o
perioadă de 4-6 ani de studii universitare si
apoi o perioadă mai scurtă de studiu formal,
stabilit de corpul guvernator profesional, con-
ducând în cele din urmă la calificarea de
Doctor în Medicină Veterinară (DMV) . Ca si în
cazul studiilor medicale conventionale, mate-
riile studiate cuprind anatomia, fiziologia (stu-
diul funcţiei organelor si a sistemelor corpu-
ANIMALE $1 PLANTE 221
lui), histologia (studiul ţesuturilor corpului şi
al funcţiei acestora), farmacologia (studiul me-
dicamentelor şi al efectelor acestora asupra
corpului), microbiologia (studiul organismelor
microscopice precum virusurile şi bacteriile) şi
patologia (studiul originii, al evolutiei şi al na-
turii bolilor) .
Însă medicii veterinari diferă de medicii
umani prin faptul că ei studiază şi tratează o
gamă largă de specii diferite, iar medicii se
concentrează asupra unei singure specii, oa-
menii . Unele categorii de boli şi tulburări eu
care se confruntă medicii, ca bolile psihosoma-
tice (cele produse în corp din cauze mentale),
nu îi privesc pe medicii veterinari . În schimb,
medicii nu se ocupă cu domenii importante
• pentru unii medici veterinari, precum genetica
(trecerea trăsăturilor ereditare de la părinte la
progenitură) şi rolul alimentaţiei în creştere şi
în producerea hranei din animalele de casă .
•
• 0 altă diferentă importantă între medicii
umani şi medicii veterinari constă în ceea ce
încearcă ei să realizeze . De exemplu, medicul
veterinar încearcă pe cât posibil să menţină
• animalul în stare de sănătate, dar dacă acest
lucru este imposibil, el va sugera omorârea
0 0 tânără studentă de medicină animalului pentru a-1 scăpa de dureri si pen-
veterinară, efectuând practica într-un spital tru a-i scăpa pe proprietari de alte cheltuieli
veterinar, învată să facă o sutură (să coasă o zadarnice . Acest lucru ar fi inacceptabil la un
rană sau inciziile chirurgicale), exersând pe o medic! În aceeaşi situaţie, principalul scop, al
bucată de tifon . medicului ar fi să mentină cât mai mult timp
0 Un labrador este
examinat la Staţia
de Carantină pentru
Animale din
Aeroportul
Heathrow din
Londra, înainte de a
fi închis etanş într-o
cuşcă pentru un zbor
spre Noua Zeelandă .
Un medic veteri-
nar taie ghearele
unui cobai . Multi
medici veterinari se
specializează în
tratarea "animalelor
mici "' (de companie).
725
221 MEDICINA VETERINARA
pacientul în viată si să încerce să îi atenueze
suferinţa .
Medicina veterinară s-a schimbat de-a lun-
gul istoriei . Mai demult veterinarii se concen-
trau asupra aninialelor de la ferme şi asupra
cailor folosiţi pentru transport sau pentru
munci agricole, iar cabinetele lor erau în prin-
cipal situate în regiunile rurale . În vremurile
mai recente există specializări în medicina
veterinară . Unii medici veterinari au rămas în
comunităţile rurale, agricole . Altii s-au mutat
în regiuni urbane şi s-au specializat în tratarea
animalelor de companie . Alţii s-au concentrat
asupra tratării animalelor silbatice în mediul
lor natural sau în grădinile zoologice .
Corpuri veterinare
În ultimii ani au apărut societăţi şi asociatii
veterinare, precum Societatea Britanică pentru
Cai, care supraveghează bunăstarea unui anu-
mit tip de animal . În plus, în 1958 s-a înfiinţat
Asociatia Veterinară Internaţională pentru
Animale Mici (WSAVA), pentru îngrijirea ani-
malelor de companie, precum pisicile şi câinii.
Unele grupuri de medici veterinari s-au
concentrat asupra ajutorării oamenilor care nu
au mijloacele necesare pentru a-şi îngriji ani-
malele . Aici sunt incluse organizatii nationale,
precum Dispensarul Popular pentru Animale
Bolnave (PDSA) din Marea Britanie, si grupuri
7 26
mai vezi Animale si plante 218 - ANIMALE DE COMPANIE
z rinari pot să vindece oasele rupte si să efectu-
0 Un medic veterinar investighează o prob-
Iemă dermatologică la un bulldog . Ca şi în
medicina umană, afectiunile întâlnite la ani-
malele de companie sunt adesea dureroase
sau supărătoare, dar nu amenintă viata .
internaţionale, precum VETAID . PDSA a fost
înfiintat in 1917 de Maria Dickin, o tânără fără
pregătire în domeniul veterinar, dar plină de
înţelegere faţă de problemele oamenilor loviti
de sărăcie din zona East End a Londrei . Acest
grup oferă ajutor oamenilor care nu î5i pot
permite să î5i trateze animalele de companie
când acestea sunt bolnave sau rănite . Acest
serviciu efectuează si vaccinări şi castrări .
VETAID implică medici veterinari din tările
in curs de dezvoltare şi îi instruieşte în creşte-
rea, hrănirea şi îngrijirea sănătătii animalelor de
0 0 îndeletnicire periculoasă : un chirurg
veterinar din Africa îşi pune viata în pericol
pentru a administra un medicament în
ochiul unui rinocer alb, în Parcul National
Meru din Kenya .
Planeta Pământ 106 - PRODUSE DIN VITĂ 51 PRODUSE LACTATE
casă . El are programe specifice pentru proble-
mele locale . De exemplu, în sudul Sudanului
are un program de vaccinare pentru stoparea
epidemiei de rinderpest care decimează cire-
zile de vite, iar în Mozambic, estul Africii, con-
duce un program de împrumuturi pentru ca
oamenii rămaşi fără adăpost după războiul civil
să-5i poată refacă cirezile . În cadrul acestui
program, VETAID le împrumută localnicilor
bani pentru a-şi cumpăra animale pe care să le
înmultească, iar în schimb ci îşi cedează pen-
tru VETAID primele şase animale . VETAID,
fondat în 1989, este bazat pe o idee concepută
de studentii din Centrul pentru Medicina Vete-
rinară Tropicală de la Universitatea din
Edinburgh . El ă avut deja un antmiit grad de
succes în ajutarea oamenilor să supravietuiască
si să tină animale productive si sănătoase .
Dezvoltări
Ca si medicina umană, medicina veterinară
s-a dezvoltat mult în ultimii ani . Astăzi multe
tări au spitale veterinare în care chirurgii vete-
eze intervenţii chirurgicale salvatoare, să
0 Un medic veterinar examinează un
huhurez mic, cu ajutorul unui asistent.
Medicii veterinari pot trata animalele
sălbatice care provin din rezervatii sau care
au fost găsite rănite sau bolnave .
ofere consultatii de rutină şi să facă vaccinuri .
De exemplu, în 1995, în Anglia un tânăr câine
de aport (golden retriever) a fost supus unei
operaţii de trei ore pe cord deschis . Chirurgul
veterinar i-a înlocuit o valvă defectă şi a
corectat o alta, îngustată .
Medicii veterinari folosesc chiar lentile de
contact pentru animale ca pisicile şi câinii.
Însă acestea nu sunt folosite pentru corectarea
vederii, ci actionează ca pansamente trans-
parente si ajută la vindecarea ochilor după
operatii delicate . Fără asemenea lentile, pleoa-
pa adesea se lipeste de cornee (învelişul trans-
parent deasupra irisului si al pupilei ochiului),
provocând durere si ducând la orbire . Ca şi în
medicina modernă, dezvoltarea noii tehnologii
face ca realizările medicinii veterinare să nu
cunoască limite .