Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENTA

RESURSELE DE APA ALE VAII DUNARII

SI UTILIZAREA ACESTORA IN
ALIMENTAREA CU APA A
MUNICIPIULUI DROBETA – TURNU
SEVERIN;
POSIBILITATI DE AMENAJARE
TURISTICA.

COORDONATOR ABSOLVENT:
Lector Dr. Ioan SARBU Piciorus Marti

Bucuresti 2009
 Cuprins

- Introducere………………………………………………………………………4

Partea I. PROBLEME GENERALE

Cap. 1 Pozitia georgrafica………………………………………………………….6

Cap. 2 Principalele etape ale dezvoltarii orasului………………………………...7
2.1 Severinul istoric………………………………………………………….7
2.2 Severinul modern ……………………………………………………….12
Cap. 3 Scurt istoric al cercetarilor………………………………………………...14

Partea II. PRINCIPALELE TRASATURI ALE ELEMENTELOR CADRULUI

NATURAL SI SOCIAL ECONOMIC

Cap. 4 Conditii geologice…………………………………………………………...15

Cap. 5 Caracteristicile morfologice si morfometrice ale reliefului………………16
Cap. 6 Conditiile climatice…………………………………………………………17
Cap. 7 Caracteristici biopedogeografice…………………………………………..18
7.1 Caracteristici ale invelisului vegetal si fauna...…………………………..18
7.2 Caracteristici ale invelisului edafic………………………………………19
Cap. 8 Principalele trasaturi ale cadrului social – economic…………………….20
8.1 Aspecte legate de populatie……………………………………………...20
8.2 Profil economic…………………………………………………………..23

Partea III. RESURSELE DE APA SI CALITATEA LOR

Cap. 9 Apele curgatoare si caracteristicile lor hidrologice………………….…...25

Cap. 10 Apele subterane…………………………………………………………....30
Cap. 11 Calitatea apelor……………………………………………………………32

2
Partea IV. GESTIONAREA APEI IN MUNICIPIUL
DROBETA – TURNU SEVERIN

Cap. 12 Determinarea necesarului si a cerintelor de apa……………………….34

12.1 Necesarul de apa pentru consumatori………………………………….35
12.2 Cerinta de apa …………………………………………………………36
Cap. 13 Alimentarea cu apa……………………………………………………….37
13.1 Generalitati…………………………………………………….…….....39
13.2 Captarea…………………………………………………….…………..41
13.3 Aductiunea…………………………………………………….………..43
13.4 Statia de tratare…………………………………………………….…...45
13.4.1 Gospodaria chimica de reactivi……………………….……………...46
13.4.2 Statia de clorinare……………………….…………….……….……..47
13.4.3 Deserviri…………………….………………………….…………….49
13.4.4 Inmagazinarea…………………….………………………….……….50
13.4.5 Statia de pompare treapta II(repompare) …………………….……....52
13.5 Reteaua de distributie………….………………………….……………54
13.6 Dispecerat…….………………………….……………….……….…....66
Cap. 14 Gestionarea apelor uzate. Reteaua de canalizare……………….………68
14.1 Descrierea amplasamentului gurilor de descarcare si a tronsonului
de retea preluata………………………………………………………...70
14.2 Volume de apa uzata evacuate…………………………………………69

Partea V. POSIBILITATI DE AMENAJARE TURISTICA

Cap. 15 Tipuri de turism.……………………………………… ………………….50

Cap. 16 Amenajari turistice existente…………………………………………......55

CONCLUZII…………………………………………………………...……..……..60
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………...….……63
ANEXE…………………………………………………………...…………....…….65

3
 Partea I. PROBLEME GENERALE

Cap. 1 Pozitia georgrafica

Stemă Amplasare

Orasul Drobeta Turnu-Severin, resedinta judetului Mehedinti, este asezat in

partea cea mai vestica a Olteniei, cu centrul plasat pe coordonatele 22 grade 33'
longitudine estica si 44 grade 38' latitudine nordica.
Orasul este situat pe malul stang al Dunarii, actual mal stang al lacului Portile
de Fier II, la iesirea fluviului din defileu,in zona km fluviali 935 – 927 in depresiunea
subcarpatica a Topolnitei, la contactul cu flancul sud-vestic al Piemontului Cosustei,
pe drumul european 70, la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de
Craiova. Ca vecini are in partea sudica Dunarea si Republica Serbia
Din punct de vedere geostructural zona municipiului este plasata in Avanfosa
Carpatica. Contactul tectonic cu Orogenul Carpatic reprezentat de Podisul Mehedinti
se gaseste in zona localitatii Gura Vaii, la limita nord – vestica a municipiului.
Drobeta – Turnu Severin este punct de întâlnire al Culoarului Timis-Cerna, al
Podisului Mehedintiului si al depresiunii Subcarpatilor Oltenesti cu Câmpia Olteniei.
Severinul este înconjurat de o centura de dealuri: dealul Varanic la nord-vest,
dealul Curile, dealul Gardanul si dealul Balota la est. Suprafata municipiului este de
aproximatix 11km2.
    Planul orasului este un dreptunghi cu latura mare de le est spre vest, dispus pe
un platou inclinat usor, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras,

4
altitudinea este de 104 metri, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde
altitudinea este de 48,75 metri fata de nivelul marii.
În amonte, Dunarea leaga Severinul de Belgrad, de Budapesta si de Viena, iar
în aval de Marea Neagra, Severinul are deschisa fereastra spre toate orizonturile.

Cap. 2 Principalele etape ale dezvoltarii orasului

2.1 Severinul istoric

Drobeta Turnu Severin este cel mai frumos oras de la Dunarea tarii noastre,
gratie asezarii lui pe cea mai etansata terasa dunareana, un amfiteatru arhitectonic
armonios, aproape muzical, placut echilibrului. Privit pe harta terestra, locul este
marcat dintotdeauna prin asa-numita cotitura a Dunarii, un curriculum strabatator inca
de la intrarea sa in defileul montan.
Vadurile Dunarii, care scalda sudul
intregului judet Mehedinti, tocmai in acest
spatiu s-au "dedat" la o aventura extraordinara
cu stancile, cu malurile. Intrand in defileu,
Dunarea parca urca asaltand muntele, apoi se adanceste si se arcuieste pana la Portile
de Fier, continuandu-si intrandul, nerazgandindu-se, pana ridica pe trepte inalte terasa
din dreptul Drobetei Severinene. Apoi, respira rectiliniu, asa cum o primeste campia,
fara capricii, leganand un debit de 5.430 mc/secunda, insa mai jos, cu o ultima
zvacnire bucla se intoarce privind mirabil spre malul celalalt.
Turnu Severin, la data infiintarii sale din 23 aprilie 1833 botezat Noul Oras
Severinul a fost un dar al momentului istoric numit Pacea de la Adrianopol din 1829
prin care s-a edictat libertatea navigatiei pe Dunare si a relatiilor comerciale. De-acum
Severinul va deveni port si poarta de legatura intre Europa Centrala si Dunarea de jos,
intre Europa si Orientul Apropiat. O incercare de a cladi aici un oras o avusesera si
austriecii, dar cum administratia lor asupra Olteniei a durat putin (1718-1739)
proiectul a cazut. Turcii au revenit iar un moment prielnic nu s-a mai ivit decat abia
dupa un secol.

5
 Mehedintiul nu avea oras la Dunare, fostele cetati Drobeta si Cetatea
Severinului disparusera cu secole in urma, oamenii se retrasesera mai la adapost din
calea pradatorilor turci, astfel ca dorinta locuitorilor din Cerneti (capitala de atunci a
judetului) era acum una de revendicare, sa se construiasca un oras alaturi de fostele
cetati, care avusesera candva o istorie teribila. Locul era marcat prin vestigiile
Castrului roman Drobeta, Podului lui Traian si Turnului lui Sever, care s e vad si
astazi semne emblematice pe harta istoriei.
DROBETA (Drubeta in limba getilor, drub=despicatura, dupa cum arata Dunarea in
fata Insulei Simian) a fost o re-descoperire a legiunilor romane in deambularile
imperiului dupa noi spatii, ca pentru o "globalizare" a lumii de atunci, prin strategii
inttrucatva reeditate si astazi, cei ce nu dialogau urmand sa fie cuceriti pe calea
razboiului. Dacii au fost cuceriti dupa trei razboaie, ultimele doua castigate cu greu de
imparatul Traian in anii 101-106. Si a urmat romanizarea, un program care echivala
cu un proces de civilizare occidentala. Samanta latina a rodit precumpanitor, rezultand
o etnogeneza daco-romana ce a rezistat nu in veacuri cat peste veacuri, incat urmasii
de mai tarziu si-au revendicat chiar numele amintitor de Roma, de romani.
Drobeta a fost prima cetate din piatra
ridicata in Dacia (103-105), un castru roman de
aparare, initial pentru a adaposti 500 de soldati
care asigurau paza podului. Se vad si azi fundatiile
(refacute de Constantin cel Mare) pe o suprafata
de 2 hectare, cu cele patru porti laterale, cu locuinte, cazarmi, depozite de arme, strazi
si in centrul castrului cladirea pretorului (comandantului) unde a poposit insusi
imparatul Traian in iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunarii se vad
ruinele bailor (therme) romane, in ziduri s-au gasit caramizi cu stampila legiunii a V-a
Macedonica, semnd de datare a construirii bailor o data cu lucrarile castrului si
podului.
PODUL LUI TRAIAN, construit in numai trei
ani (103-105) dupa planurile aceluiasi celebru arhitect,
Apolodor din Damasc, a fost cea mai indrazneata lucrare
inginereasca a antichitatii romane. Opera in premiera de
mare complexitate tehnologica (nici astazi nu i se cunosc
in intregime formulele tehnice), acest pod a fost ridicxat
pe 20 de pile(piloni) din blocuri de piatra, era lung de

6
1.135 m, lat de 14,55 m si inalt de 18,60 m, la capete cate un portal monument, din
care relicve pe verticala se vad si azi pe ambele maluri ale Dunarii. Pentru partea
lemnoasa a constructiei s-au folosit stejarii de pe 200 de hectare de padure.
Suprastructura podului a fost daramata din ordinul imparatului Adrian pentru a
impiedica trecerea Dunarii de catre barbarii nesupusi. Acest colos facut pentru o
durata in timp, ca liant intre civilizatii, in alte conditii istorice devenise incomod, o
temere pentru oameni, caci nu timpul se teme de eternitate.
Drobeta, dintr-un punct strategic initial, devenise un oras civilizat si de
rascruce a drumurilor pe uscat si pe apa, care duceau in tara si peste Dunare. Devenise
primul centru urban din Oltenia romana si al treilea din Dacia, dupa Sarmisegetuza si
Apullum. In timpul lui Hadrian (117-138) orasul a fost declarat municipium (121),
cand populatia atinsese 14.000 de locuitori, iar in timpul lui Septimiu Sever (193-211)
a fost ridicat la rangul de colonia (193) ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi
egale cu cetatenii Romei. O colonia era un oras prosper, cu temple, basilici, un teatru,
un forum, un port, bresle de mestesugari. Drobeta pe la mijlocul sec. III se intinsese
pe o suprafata de 60 de hectare si avea o populatie de aproape 40.000 de locuitori.
Imparatii romani chiar si in timpul scindarii imperiului au continuat sa refaca si sa
intretina cetatile de la Dunare, devastate cateva secole la rand de popoarele migrante.
Ultimul imparat care mai adusese acvilele romane la Dunare a fost Justinian (527-
565), a adaugat si el un turn Drobetei, cu el incheindu-se istoria antica a cetatii,
ramasa apoi prada devastatorilor.
Zona fostei cetati va mai purta interes
peste alte veacuri, o data cu formarea regatului
ungar si a voievodatelor valahe, care se vor lupta
cu Imperiul Otoman ce aparuse pe harta politica a
Dunarii si a Balcanilor.In acest context cetatile de
pe malurile fluviului din din zona Portilor de Fier
si pana la Calafat au inceput sa fie refacute. Andrei al II-lea al Ungariei in apararea
regatului sau a organizat Banatul de Severin, primul ban de Severin, Luca, fiind
mentionat in 1233. Asadar anul 1233 poate fi luat ca data de nastere a unei noi cetati
peste ruinele Drobetei, locul regasindu-se de acum sub numele de Severin
(Severinopolis) iar de aici Banatul de Severin, Terra Zeurino, Tara Severinului.
Numele de Severin poate ca a fost preluat in amintirea imparatului Septimiu Sever
care ridicase Drobeta la rangul de colonia. ln 1247 regatul ungar i-a adus in tara pe

7
Cavalerii Ioaniti dandu-le resedinta aici la Severin, unde vor construi CETATEA
MEDIEVALA A SEVERINULUI (Castrul Zeurini mentionat in Diploma Ioanitilor
din 1247), puternica fortareata, in incinta careia a fost construita si o biserica gotica,
probabil sediul episcopiei catolice de la Severin care a durat pana in 1502. Cavalerii
se vor retrage in 1259, cetatea ramanand in bataia tunurilor tuturor: a turcilor,
bulgarilor si tatarilor care voiau sa treaca Dunarea spre unguri, a ungurilor care
antrenau si pe valahi, acestia in aparare si de unii si de altii.
Cetatea Severinului era cea mai
importanta reduta strategica de pe Dunare, cine
o cucerea acela isi asigura un cap de pod
impotriva celorlalti si posibilitate inaintarii
spre noi cuceriri. La sfarsitul sec. XIII regele
Stefan al Ungariei a purtat cinci razboaie cu taratul bulgar pentru apararea Cetatii
Severinului. Ducii si voievozii romani si-au disputat si ei intaietatea asupra redutabilei
cetati cucerind-o sau revendicand-o in rastimpuri. Pentru ea a murit Litovoi iar
Basarab I il va umili pe Carol Robert la Posada (1330), de acum Tara Severinului
(Oltenia) alipindu-se Munteniei. Mircea cel Batran a infiintat Bania Severinului iar in
1406 incheia un tratat de alianta cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Dupa
moartea lui Mircea, Sigismund va elibera Cetatea Severinului ocupata de turci si va
face chiar unele concesii manastirilor Vodita si Tismana, protejandu-le. Regina
Elisabeta a incredintat apoi Banatul de Severin lui Iancu de Hunedoara care a intarit
toate cetatile de la Dunare. Dupa caderea Constantinopolului (1453) atacurile asupra
cetatilor dunarene s-au intetit, Bania se va muta la Strehaia, ulterior la Craiova,
populatia Severinului va migra catre Cerneti, sat la 6 km spre nord, ce va deveni
capitala districtului Mehedinti. In 1524, dupa ce un atac devastator al turcilor lui
Soliman Magnificul, din cetatea Severinului a mai ramas vertical doar un turn, de
unde mehedintenii vor numi locul Turnul lui Sever. Timp de aproape 300 de ani
trupul cetatii fusese rezidit de tot atatea ori cate batalii s-au dat aici pentru apararea
inimii Tarii Romanesti, pentru nepatrunderea ungurilor spre sud si pentru
nepatrunderea turcilor spre centrul Europei. Fosta Drobeta renascuse (s-au descoperit
mai tarziu chiar si monumente drobetane incastrate in zidurile noii cetati), semn in
habitatul noii asezari in aceasta perioada de trei secole fiind functionarea a doua
biserici crestine, catolica si ortodoxa, semn de "dialog" in lumile Schismei ce
impartise Europa in doua.

8
 Cu aceasta istorie la temelie si cu ferestrele unui prezent prosper, nou oras Tr.
Severin intra in epoca moderna cu fata spre Dunare. Peste cativa ani in acest loc cu
efigii istorice devenea pentru a doua oara via regia. Pe aici intrase Traian pentru a
aduce Europa peste Dunare, pe aici intra acum (8 mai 1866) printul Carol pentru a
indrepta Romania spre Europa. Traian a semnat actul de nastere al poporului roman,
Carol a semnat actul de nastere al Romaniei moderne. La Tr. Severin Carol I va
mai reveni cu placerea amintirii si cu folosul de obste, sprijinind initiativele
severinenilor pentru ridicarea primului nou oras european al Romaniei de atunci.Era
gandit si croit europeneste inca de ctitorii sai: generalul P.Kisselef, domnitorul
Al.Ghica, arhitectul Xavier Villacrose,inginerul Moritz von Ott, domnitorul Barbu
Stirbei. Era locuit de la inceput de oameni cu vederi progresiste, multi straini:
austrieci, nemti(vezi cartierul nemtesc si astazi), italieni, sarbi, evrei, francezi, unguri,
greci, armeni, bulgari, pana in 1900 orasul fiind populat 85% de straini, care s-au
severinizat si au trasat impreuna liniile definitorii acestei asezari cu personalitate.
In 1841 Severinul a devenit capitala de judet iar in 1851 municipiu.
Era un orasel cochet, cu frumoase cladiri, firme,
strazi pavate, iluminat, parcuri, fantani. Principal
port la Dunare in conditiile libertatii comertului a
facilitat patrunderea capitalului austriac si
schimbul de valori materiale necesare dezvoltarii
economice. Pana in 1900 fusesera construite: soseaua nationala, calea ferata,
bulevardele Carol si Elisabeta, Navigatia Fluviala Romaneasca, Atelierele CFR,
Santierul Naval (care in 1914 devenise cel mai mare din tara), Hala "Radu Negru",
Palatul Municipal, trei biserici, doua spitale, doua scoli germane, una greceasca, scoli
si gimnazii romanesti, in 1892 Liceul "Traian" care in secolul nostru va deveni o
scoala moderna de prestigiu national.
In 1914 a fost inaugurat Castelul de Apa, monument
emblematic pentru severineni, opera de stil si de tinuta
civilizatoare, care si astazi da identitate orasului prin
asezarea sa giratorie in axul principal al asezarii.
In perioada interbelica, municipiul Tr. Severin, desi inca
tanar, reusise sa ajunga in primele 18 mari centre urbane ale
Romaniei. Oras civilizat cu frumoase achizitii occidentale,
Severinul devenise o metropola a culturii prin initiativele

9
Liceului "Traian" si a institutiilor ce functionau in saloanele impozante ale Palatului
Culturii: biblioteca, muzeu, teatru, cinematograf, Ansamblul coral "Doina", Societatea
"Lumina", Universitatea Libera, acestea continuand in virtutea inertiei si in regimul
comunist.
In perioada fostului regim s-a construit mai putin in cartierele centrale,
scapand astfel de demolare arhitecturi specifice orasului. Din edificiile mai reusite in
aceasta perioada: Hotel "Parc", resedinta SHN Portile de Fier, Palatul Administrativ si
blocurile colaterale, Casa Tineretului, magazinul "Decebal", Casa Sindicatelor,
fantana cinetica din fata Palatului Cultural. In 1969 Tr. Severin a redevenit capitala de
judet iar in 1972 municipiu, adaugandu-i-se la nume si pe cel antic Drobeta.

2.2 Severinul modern

10
 In acesti ani postcomunisti
Severinul continua cu fervoare sa-si
recapete tinuta de oras european:
casele tip vila, palatele unor institutii,
infiintarea de noi institutii, printre
care de invatamand doua Colegii si
doua Universitati, nenumarate spatii
comerciale, modernizarea parcurilor,
piatetelor si strazilor pornind din centrul
civic, trasarea unui nou cartier supermodern
(Alunis), alte cateva proiecte in derulare de
mare importanta pentru oras: aductiunea apei potabile, aductiunea gazelor naturale,
construirea statiei de epurare, amenajarea falezei.
O dezvoltare rapida in acesti ani cunoaste mass-media, libertatea cuvantului
fiind primul castig postcomunist. Cotidianul Datina, saptamanalele Obiectiv
Mehedintean, Gazeta de Severin, Radical, Severpress, studiourile TV Terra Sat si

Datina, Radio Galaxy, revistele de cultura Amfitrion, Rastimp, Caligraf, Vitralii,

editurile Prier, Radical, Lumina, Decebal si inca destule manifestari ale cuvantului.
Dupa 1990 s-a reluat traditia, intrerupta in anii fostului regim, de a sarbatori
Zilele Severinului in fiecare an, o data cu patronul spiritual al orasului, Sf. Mare
Mucenic Gheorghe (23 aprilie), sarbatoare la care sunt invitati prieteni din orasele
dunarene si europene infratite cu acesta.
Severinenii au cult pentru statui si gradini. Numai Parcul Rozelor se intinde
pe o suprafata de 12 ha, apoi Gradina "General Dragalina" (cu Cetatea Severinului) si
parucl complexului arheologic Drobeta, Toate trei etalandu-se pe taluzul terasei
Dunarii, cu elegante alei si arbusti, cu randuri de castani de-a lungul bulevardului
Carol I. Parcul central (stil englezesc) cu monumente, fantana arteziana, ecleraj. In
partea nordica a orasului se intinde pe 13 ha Parcul natural Crihala, iar in partea
vestica, intrarea in oras este
agrementata de un parc cu
bazine de apa, arbori si alei.
Pentru ceea ce
exprima de regula, un oras de

11
margine, Severinul este o exceptie. El nu margineste, ci dezmargineste. Fluviul a fost
mai totdeauna o invitatie intre cele doua maluri. Severinenii au stiut sa "treaca
Dunarea" chiar si in timpul restrictiilor din fostul regim comunist. Severinul a crescut
in cultul libertatii, dovada relatiile cu vestul in toate epocile. Moda venea aici de la
Viena si Paris. In timpul din urma, al estizarii comuniste, severinenii au cultivat
relatiile cu Timisoara. Era si mai aproape decat Bucurestiul. Multi studenti alegeau
orasul de pe Bega, ca si astazidealtfel.
Drobeta Turnu Severin este prin nastere un oras modern de tinuta europeana.
Reintegrarea sa in Europa depinde acum mai mult de Europa.

Cap. 3 Scurt istoric al cercetarilor

In evolutia cunoasterii geografice a sectorului romanesc al vaii Dunarii se pot

separa mai multe etape, strans legate de etapele istorico – economice prin care a trecut
regiunea strabatuta de fluviu inaintea varsarii in Marea Neagra.
Deosebim astfel o faza a antichitatii, cand dezvoltarea economica si politica a
statului geto – dac pe de o parte, si cea economica si politica a Imperiului Roman pe o
larga intindere la nordul vaii Dunarii pe de alta, au dat prilejul unor istorici si geografi
ai antichitatii sa cunoasca si sa descrie infatisarea fluviului, indeletnicirea locuitorilor
si aspectul oraselor si satelor.
In perioada antica, Dunarea era mentionata in documente si inscriptii sub
denumiri dupa sectoare: in cursul inferior, dupa iesirea din defileul carpatic, era
cunoscuta sub denumirile traco – getice Histros, Hister, Ister, pe cand la vest de
defileu se folosea mai mult denumirea de origine celtica: Danubius. Pe sectorul
inferior al fluviului mai exista o denumire, de origine daco – moesica, Donaris, din
care pare sa fi derivat denumirea romaneasca actuala, Dunarea.
Din perioada veche avem insemnarile lui Hecanteu din Milet(546 – 472 a.c)
care a cercetat si tarmul Marii Negre aratand ca Dunarea isi are izvoarele departe in
vest. Mult mai pretioase date au ramas de la Herodot(484 – 423 a.c) care a colindat
mai multi ani de-a randul zona de varsare a fluviului, despre care afirma ca “este cel

12
mai important dintre toate fluviile pe care le-am vazut”, relatand despre cele 5 brate
ale deltei si despre populatia locala a getilor, ocupatiile si asezarile acestora.
Ceva mai tarziu, Strabon(58 a.c) da mai multe amanunte despre zona de
varsare a Dunarii, mentionand sapte guri si o insula mare in apropiere, numita Peuce.
Trecand peste relatarile altor carturati ai antichitatii care au lasat insemnari
despre cursul Dunarii din partile geto – dace(Pliniu cel Batran, Ovidiu, Adrian) mai
trebuie mentionata contributia valoroasa a lui Ptolomeu(90-160 e.n), geograf si
cartograf, care fixeaza in texte si harti un mare numar de notiuni in legatura cu
Dunarea inferioara si afluentii sai.
A doua faza de relatari asupra Dunarii Inferioare, din perioada migratiilor,
este, prin contrast, relativ saraca in informatii.Cele mai multe provin tot din sursa
romana, apoi bizantina, intrucat chiar dupa parasirea Daciei de catre trupele romane
conducatorii imperiului s-au preocupat indeaproape de provinciile de la nord de
Dunare, unde si-au pastrat numeroase capete de pod, iar Dobrogea a ramas sub
stapanirea lor inca multe veacuri.
Unele relatari despre tinuturile Dunarii inferioare apar si in lucrarile istoricilor
arabi: ex Edrisi si Abul Feda. Ultimul dintre acestia mentioneaza in lucrarea sa din
1316 ca Dunarea “este un fluviu mai mare decat Tigrul si Eufratul impreuna”, dand
unele relatari despre cursul fluviului si populatiile regiunilor strabatute de acesta.
In secolul al XVIII – lea documentele cartografice se inmultesc, devin tot mai
exacte si dau mai multe amanunte pe baza carora se pot urmari evolutiv unele
schimbari climatice. In anul 1700, stolnicul Constantin Cantacuzino intocmeste harta
Tarii Romanesti care a fost tiparita la Padova, lucrare ce a stat la baza intocmirii
multor documente cartografice ale vremii.
Astfel se trece la perioada cercetarilor stiintifice din vremurile noastre,
perioada care incepe prin aparitia unor studii inca din ultimele doua decenii ale
secolului al XIX – lea. Una din primele lucrari din aceasta serie este cea a lui St.
Hepites din 1882 privitoare la epocile inghetului Dunarii.
Una din lucrarile cu caracter mai larg este cea a lui A. Penck din 1891, in care
se aduc interesante contributii utile si pentru studiul de fata. In legatura cu cursul
transversal al Dunarii prin Carpati, el arata ca “valea ei este un canal de scurgere
stravechi, care a supravietuit ridicarii acelor inaltimi(muntii), ca si scufundarii
bazinelor despartite de ele”, fapt sustinut si de catre Emm. De Martonne initial in
lucrarea La Valachie(1902). Acesta indica apoi in 1907, in lucrarea asupra Alpilor

13
Transilvaniei, si posibilitatea scurgerii apelor lacului panonic prin defileu la sfarsitul
pleistocenului, ca urmare a inaltarii nivelului acestuia.
In anii urmatori, un loc de seama il ocupa studiile lui R. Sevastos privitoare la
problema teraselor Dunarii, pe baza carora incearca sa stabileasca varsta
defileului(1903), urmand ca in 1905 sa pulice un studiu de sinteza asupra vaii Dunarii
inferioare.
In 1910 apare lucrarea lui Al. Dumitrescu – Aldem privitoare la
geomorfologia vaii Dunarii dintre Tr. Severin si Braila, in care se incearca rezolvarea
unor probleme esentiale legate de geneza si evolutia acesteia.
Un rol insemnat in elucidarea problemelor de geomorfologie a vaii Dunarii si
Campiei Romane l-a avut si G. Valsan.
Importante sunt deasemenea si studiile lui Vintila Mihailescu, S.
Athanasiu(1930) in legatura cu deplasarea spre sud a cursului Dunarii.
In perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial se adauga o serie de noi
lucrari, ca si contributie la cunoasterea vaii Dunarii. Dintre cele mai importante sunt
de mentionat lucrarile privind regimurile nivelurilor fluviului in zona defileului(I.
Pisota, V. Trufas si Gh. Ciumpileac,1965), cea a hidrogeologiei aceleiasi zone(V.
Trufas 1966), a lacurilor in lungul Dunarii(P. Gastescu 1964 si 1966). S-a reluat
deasemenea analiza geomorfologica in vederea elucidarii problemei trecerii Dunarii
pe la Portile de Fier(P. Cotet, 1954; Gr. Posea si colab., 1963; Gr. Posea 1964 ),
nedepasindu – se nivelul vechilor ipoteze.
O deosebit de insemnata contributie la lamurirea problemei vaii transversale a
Dunarii o aduce N. Orghidan prin contributia la ipoteza antecedentei printr-un studiu
din 1965 si in lucrarea sa aparuta postuma asupra vailor din Carpati(1969).
Pentru procesele de versant si indeosebi in legatura cu procesele sufozionale
din malurile de loess ale Dunarii pot fi mentionate lucrarile lui V. Tufescu (1963), T.
Morariu si V. Tufescu(1964), intre cele referitoare la geografia istorica mentionam
lucrarea lui I. Conea referitoare la zona “baltilor” Dunarii(1956) si cea a lui Dragos
Buga(1968) asupra luncii dintre gura Oltului si cea a Vedei.
In privinta asezarilor omenesti si a populatiei mentionam lucrarile lui V.
Tufescu asupra marimii mijlocii a satelor(1957), Constanta Rusenescu(1968) etc.
Mentionam deasemenea lucrarile cu caracter mai general in care se analizeaza si
probleme legate direct de valea Dunarii (I. Usvari, 1959; P. Cotet 1957; P. Gastescu,
1964, etc.).

14
 O lucrare de amploare care m-a ajutat in strangerea de date privind aceasta
lucrare de licenta este “Geografia vaii Dunarii Romanesti”, aparuta in 1969 la editura
Academiei Republicii Socialiste Romania sub coordonarea prof . dr.-doc. Vintila
Mihailescu, din colectivul de redactie facand parte V. Ianovici si T. Morariu(membrii
corespondenti ai Academiei Romane), V.Tufescu, M.Iancu si C. Grumazescu, lucrare
ce se intinde pe nu mai putin de 800 pagini, abordand valea Dunarii si cele 4
subunitati alea acesteia din toate punctele de vedere.

Cap. 7 Caracteristici biobedogeografice

7.1 Caracteristici ale invelisului vegetal si fauna

Severinul este un oras cald si luminos gratie si climatului mediteraneean, cu

veri insorite si ierni blande, care ofera conditii pentru dezvoltarea unor vegetatii
specifice. Severinul este patria migdalului, smochinului, liliacului, teiului si
castanului. Arbori exotici: magnolia, nucul caucazian, Gingko biloba, cea mai veche
specie de pe glob.

15
Cap. 8 Principalele trasaturi ale cadrului
social – economic

8.1 Aspecte legate de populatie

Metamorfoza istorica, politica, social-economica si bineinteles demografica,

influentata de factori specifici de natura fizico-geografica, a generat in limitele
judetului Mehedinti o puternica varietate de forme si mod de locuire, ascendente sau
descendente in ritmurile procesului de populare.
Judetul Mehedinti a fost cunoscut in trecut printr-un ritm accentuat de crestere
a populatiei. Pozitionarea sa la iesirea din vestitul defileu, la raspantia a numeroase
drumuri, acest teritoriu a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Exista urme materiale
ale inaintasilor nostri inca din paleolitic si neolitic in numeroase locuri situate mai
ales dealungul Dunarii, cum sunt cele din Clisura Cazanelor, Ostroavele Banului,
Simianului, Corbului, Ostrovul Mare, Garla mare si altele.
Primul recensamant din tara noastra, respective cel din 1859-1860, consemna
pentru judetul Mehedinti o
populatie de 185.731
locuitori. Dupa 75 de ani,
respectiv in anul 1935,
populatia se dubleaza. In

16
limitele actuale, in urma masurilor de imbunatatire a conditiilor materiale si spirituale,
populatia a

Evoluţia populaţiei(1912-2002) in Municipiul Drobeta – Turnu Severin

sporit de la 303.878 in anul 1970 la 323.361 de locuitori la 1 iulie 1978, ceea ce

reprezinta 1,5% din intreaga populatie a tarii. Prin aceasta cifra se exprima o densitate
a populatiei mult sub media pe tara, respectiv 66 loc./km 2 fata de 92 loc./km 2,
inscriind judetul de-abia pe locul al 34-lea in categoria de marime demografica a
judetelor tarii.
Densitatea populatiei, in intervalul 1966-1978, a crescut doar cu 2,7 loc/km 2,
fata de 11,6 loc./km2 cat a crescut la nivelul tarii.
In ultimele decenii, judetul Mehedinti inregistreaza fluctuatii puternice in
evolutia indicatorilor demografici. Fata de situatia prezenta la recensamantul din
1966, populatia a crescut in 1979 cu 4,3%, inregistrand un ritm anual de numai 0,35%
fata de 1,1% ritmul mediu pe tara. Evident ca la o asemenea evolutie contribuie in
primul rand natalitatea, care in aceasta perioada oscileaza intre 10 si 30 o/oo .
Natalitatea in anul 1978 era de numai 17,6‰ fata de 24,7‰ in anul 1968, iar
mortalitatea de 12,4‰, realizand deci un spor natural de numai 5.2‰. Indicele
natalitatii este superior fata de media pe tara in mediul urban – 19,8‰(pe tara
17,9‰), iar cel din mediul rural de 16,1‰(fata de 20,1‰ pe tara).
Evolutia principalilor indicatori demografici se diferentiaza puternic in profil
territorial. In ceea ce priveste mortalitatea, valorile mari sunt caracteristice prioritar
asezarilor din zonele de podis(Ilovita, Ilovat, Ciresu-Podeni).Asadar, in ultimele
decenii, evolutia numarului de locuitori desi se mentine pe o linie in general
ascendenta ritmul de crestere este destul de lent, situatie ce solicita o sporire a
natalitatii, crearea conditiilor necesare cresterii sporului total, asigurarea stabilitatii
populatiei si a unor raporturi corespunzatoare intre mediile rural si urban. Ultimii ani
arata ca numarul locuitorilor unor sate scade in favoarea mediilor urbane si in special
a municipiului Drobeta-Turnu Severin, care, datorita ritmurilor sale ridicate de
dezvoltare economica a devenit un important centru de gravitatie a populatiei.
Dezvoltarea social – economica a impulsionat o concentrare mai accentuata a
populatiei in orasele Drobeta-Turnu Severin si Orsova. Drobeta-Turnu Severin

17
cunoaste o crestere a populatiei, in perioada 1966-1978 de la 50.806 locuitori la
80.200 de locuitori, iar Orsova de la 10.173 locuitori la 14.344 de locuitori.
Evolutia numarului de locuitori releva diferentieri vizibile indeosebi la sate. Pe
aceasta linie se disting asezari care inregistreaza o crestere continua a numarului de
locuitori, mai ales acelea care sunt situate in zona periurbana a municipiului Drobeta-
Turnu Severin(Izvoru Barzii, Breznita-Ocol, Simian,etc.). Asemenea situatie este
specifica asezarilor din zona de gravitatie a oraselor mari.
O crestere constant ascendenta a numarului de locuitori o inregistreaza marea
majoritate a localitatilor din sudul judetului. Aceste asezari de marimi mijlocii si mai
mari, cu profil agricol-cerealier si de crestere a animalelor, asigura o viabilitate
trainica, o stabilitate permanenta a populatiei si ca urmare o natalitate sporita. Din
aceasta categorie fac parte asezari ca : Patulele, Oprisor, Salcia, Darvari,Jiana Mare,
Gogosu, Cujmir, Balacita etc.
Exista un numar insemnat de asezari a caror populatie are o evolutie ce se
mentine aproape constanta. Acestea sunt asezari din zona Nordica, din podisul
Mehedinti, care in ultimii ani incearca o redresare economica, dar se mentin inca la un
nivel inalt d.p.d.v al surplusului fortei de munca. Asemenea situatii sunt caracteristice
pentru asezari ca : Ilovita, Bahna, Calinestii de sus si jos, Balvanesti, Siroca, Marga,
satele comunelor Ponoarele si Isverna. Inregistrarile ultimelor 4 decenii urmaresc
deasemenea o descrestere accentuate a populatiei pentru un numar destul de insemnat
de asezari, indeosebi pentru satele de la contactul cu zona de campie.
Conform datelor preluate de la Institutul National de Statistica, in 2006 situatia
era urmatoarea: numarul total de locuitori era de 301.515, din care : Drobeta-Turnu
Severin : 109134, Orsova: 13353, Baia de Arama : 5819, Strehaia : 11973, Vanju
Mare 6635, rezultand o densitate de 62,2 loc/km2.
Din punct de vedere al mediilor, 48,7% din populatie este situata in mediul
urban, respectiv 51,3% in mediul rural. Raportul sexelor este unul echilibrat, ambele
situatii situandu-se in jurul valorii de 50% cu un numar de 153.292 femei si 148.223
barbati, diferenta fiind mai pronuntata in mediul urban : 71352 barbati in comparatie
cu numarul femeilor care se ridica la 75562. Din acestea se remarca o pondere mare a
persoanelor mature in raport cu populatia tanara si imbatranita.
In ceea ce priveste sporul natural, analizand datele din anul 2006 de la
Institutul National de Statistica rezulta in cazul judetului Mehedinti avem un numar

18
de 2504 nascuti vii si 4146 decese, deci un minus de 1642 persoane, transpus intr-o
pondere a sporului natural de -5.4‰.
Rata de fertilitate a judetului Mehedinti este de 33.3%, cu o pondere ridicata
intre 20-29 ani, varful - 73,8 fiind caracteristic grupei de varsta 20-24 ani, fiind sub
media nationala de 39,5.
Speranta de viata este una relativ buna, 71,62 ani fata de o medie de 72,2 ani
pe tara, diferentierile dintre cele doua sexe fiind substantiale: 68,93 ani pentru barbati
fata de 74,34 ani pentru sexul feminin.
Din punct de vedere al migratiei, in anul 2006 avem un numar de 84 de
emigranti si 29 de imigranti, ce se transpune intr-un spor migratoriu negativ pentru
judet, situatie similara cu cea a tarii, fiind cunoscut faptul ca munca este mai bine
platita in tarile europene decat in Romania.
Structura etnica, anul 2003:

Romani 103600
Rromi 586
Maghiari 102
Germani 75
Sarbi 51
Turci 39
Greci 15
Cehi 14

Impartirea pe culte, an 2003:

Ortodocsi 103049
Romano-Catolici 445
Baptisti 244
Penticostali 178
Greco-Catolici 77
Reformati 52

8.2 Profil economic

Datoram existenta orasului

modern Turnu-Severin in primul rand

19
unor necesitati economice. Inceperea navigatiei pe Dunare facea necesara existenta
unui oras unde apele fluviului sa dispuna de un port. Acest oras a fost sa fie Turnu-
Severin.
Portul Turnu Severin
In 1863, ca o recunoastere a importantei portului si dezvoltarii economice a
orasului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscriptie comerciala. Prin
pozitia sa in apropierea Canalului Portile de Fier si pe calea ferata
Bucuresti-Craiova-Timisoara, portul si orasul devin un puternic nod al cailor de
comunicatie de tranzit, aici formandu-se convoaiele pe Dunare, in amonte si
aval.

In 1882 apar Atelierele si Depoul C.F.R. Lor li se adauga morile de pe malul

Dunarii, sau, din 1876, Moara de foc, Fabrica de bere (1856-1858), Fabrica de
spirt (1891) de la Banovita.
Dupa 1900 au aparut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de
tabacarie a fratilor Damianoff (1906), fabricile de paine si de lapte.
Peisajul economic al orasului se completeaza dupa 1960 cu un Combinat de
prelucrare a lemnului, unul de celuloza si hartie, iar in ultimele decenii ale
secolului XX apar, pe platforma NE, Combinatul de apa grea (ROMAG) si
Termocentrala (Sucursala Romag-TERMO).
Dezvoltarea economica s-a reflectat si in aparitia institutiilor bancare:
Sucursala Bancii Nationale (1892), Banca Mehedinti (1899), Banca Severinului
(1904), Banca Comerciala.

20
Banca Comercială Română

In continuare am prezentat principalele unitati economice:

Santierul naval
S-a creat in 1858 fiind printre cele mai importante infiintate in Romania. Timp
de un secol si jumatate avea sa constituie cea mai importanta industrie a orasului.
Santierul naval care va ajunge in 1914 cel mai insemnat din Romania si unul dintre
cele mai importante santiere de pe Dunare.
Dupa 1989 Santierul Naval a intrat intr-o criza mai accentuata dar in ultimii
ani productia santierului a inceput sa creasca.
Santierul naval care va ajunge in 1914 cel mai insemnat din Romania si unul dintre
cele mai importante santiere de pe Dunare.

Santierul Naval

Industria moraritului si panificatiei

A fost printre cele mai prospere din orasul Turnu-Severin. In 1914 functionau
in Turnu-Severin morile "Graf", "Moara de foc", "Sabetay" si "Schwart".In 1940 a

21
intrat in functie prima fabrica de paine. In 1990 fabrica de paine ia denumirea de S.C.
AURORA S.A.

Fabrica de pâine Aurora

Productia de spirt si bere

Prima fabrica de bere s-a construit intre anii 1856-1858-Fabrica Traian. Dupa
1989 fabrica de bere "Traian" a reusit sa isi mentina productia anterioara iar la unele
produse chiar a crescut. In 1991 fabrica a devenit societate pe actiuni iar in 1996 s-a
privatizat total.
Uzina de vagoane
Initial atelierele CFR au fost infiintate in 1882. In 1956 s-au realizat primele
vagoane. Incepand cu 1991 Uzina de Vagoane a luat denumirea de S.C. MEVA S.A.
Productia fabricii este asigurata de 1450 de salariati. In 1998 gradul de privatizare a
acesteia sa apropie de 30 la suta.

Fabrica de vagoane MEVA

FORSEV
Este o societate pe actiuni cu capital majoritar american,privatizata in iunie
1998 avand o indelungata experienta in forjarea libera si forjarea in matrita. FORSEV
isi desfasoara activitatea pe o suprafata de 116.208 m2,pe malul stang al Dunarii, in

22
Drobeta Turnu Severin, la 340 km. sud-vest de Bucuresti. In fabrica se poate realiza o
gama larga de produse utilizate in industria constructoare de autovehicule, industria
de masini-unelte, industria petroliera , industria energetica si miniera,industria de
transport pe caile ferate si metrou,etc.
Prelucrarea lemnului si productia de mobila
In 1936 s-a infiintat intreprinderea forestiera Closani. Prelucrarea lemnului a
inceput abia in 1943. Incepand cu 1960 ia fiinta Combinatul De Industrializare a
Lemnului (CIL). Dupa 1990 ia denumirea de CILDRO. In prezent intreprinderea are
2700 de angajati.
Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie "Portile de Fier"
In 1956 Romania si Yugoslavia au incheiat un acord asupra posibilitatii
utilizarii potentialului hidroenergetic din sectorul Portile de Fier. Inaugurarea
lucrarilor a avut loc la 7 septembrie 1964 iar la 16 mai 1972 s-a sarbatorit terminarea
lucrarilor.Puterea hidroenergetica instalata este de 2100 MW din care jumatate revine
partii romanesti.

Fabrica de anvelope
A fost pusa in functiune in perioada 1979-1984. Productia maxima s-a realixat
in 1985. Dupa 1990 intreprinderea s-a constituit in societate pe actiuni luand
Denumirea de ROTRAS S.A.
Combinatul de celuloza si hartie
Decizia de infiintare s-a luat in 1969 iar capacitatile de productie vor intra pe
rand in functiune intre 1972-1975. Pana in 1990 CCH a functionat in pierdere dar
inceoand cu acest an dupa ce se renunta la fabricarea celulozei si a cartoanelor trece
pe profit. Tot in acest an se reorganizeaza ca societate pe actiuni lunadu-si denumirea
de CELROM.
Combinatul de apa grea ROMAG

23
 Constructia amplasata la nord de Drobeta Turnu-Severin s-a realizat inte 1982-
1988. La 17 iulie 1988 a inceput producerea apei grele cu primul modul.
Evenimentele politice de la sfarsitul anului 1989 au dus la productia apei grele pentru
doi ani. ROMAG si-a reluat productia in octombrie 1992. In prezent ROMAG are o
capacitate de productie de 360 de tone pe an si asigura apa grea necesara centralei
nulcearo-electrice de la CernaVoda.
Fabrica de bomboane
S-a infiintat in 1902 si la inceput avea denumirea de Mercur. In 1958 fabrica a
luat denumirea de "Cerna". In 1990 Societatea Comerciala Cerna s-a constituit ca
societate pe actiuni. In 1996 societatea este complet privatizata si a demarat un proces
de retehnologizare.
Industria carnii
A cunoscut o dezvoltare timpurie fiind legat de puternicul export de animale.
In 1880 se construieste o fabrica mica. In 1910 se pun bazele unui abator in Turnu-
Severin. Dupa 1990 productia s-a dezorganizat an de an ajungand in 1998 practic in
cadrul falimentului. In schimb initiativa a fost preluata de de domeniul privat.

Partea III. RESURSELE DE APA SI CALITATEA

LOR

Cap. 10 Apele subterane

În subsolul judeţului au fost identificate importante resurse de ape subterane

localizate dupăforma de relief:
• în zona de munte şi podiş resursele de apă se găsesc înmagazinate în depozitele de
alterarede la suprafaţa rocilor stâncoase, în reţeaua de fisuri şi crăpături, apărând la zi
sub formă dezone umede sau izvoare, la baza versanţilor. Prin captarea izvoarelor cât
şi a zonelor umede,prin drenuri, pot constitui surse importante de apă potabilă la
alimentarea cu apă în sistem centralizat a localităţilor din zonă;
• în zona de deal şi de câmpie înaltă, apele subterane sunt cantonate în straturi
acvifere situate la adâncimi de 20-80 m care se descarcă limitat la baza versanţilor,

24
văilor unde eroziunea a interceptat aceste strate. Orizonturile acvifere pot fi
interceptate şi prin foraje executate în zona de platou.
Atât prin foraje cât şi prin captarea izvoarelor localităţile din această zonă pot fi
alimentate cu apă potabilă în sistem centralizat;
• în zona de câmpie din sudul judeţului apele sunt cantonate în strate de nisipuri şi
pietrişuri la adâncimi diferite, funcţie de altitudine: Lunca Dunării 0-2 m, terasa I 2-8
m, terasa a II-a 8-12m, trasa a III-a 12-20 m, terasa a IV-a mai mică de 20 m.
Tot în zona de câmpie, la limita dintre două terase, apar izvoare de terasă cu debite
mari care pot fi captate pentru alimentarea cu apă a localităţilor (sat Gruia, Gârla
Mare, Obârşia de Câmp şi altele).
În baza forajelor hidrogeologice de cercetare, explorare, exploatare executate
de societăţi specializate, în judeţul Mehedinţi au fost identificate şi conturate bazine
hidrogeologice cu importante rezerve exploatabile de apă potabilă subterană: bazin
Strehaia, Poiana Gruii, Jiana Mare-Vânju Mare,iar cu apă minerală şi termală, bazin
Schela Cladovei-Gura Văii, Bala-Crainici.
Izvoare sau iviri cu ape minerale necercetate au fost identificate în localităţile:
Colibaşi, Lupşa,Baia de Aramă, Balta, Vârciorova.

Partea IV. GESTIONAREA APEI IN MUNICIPIUL

DROBETA – TURNU SEVERIN

Cap. 12 Determinarea necesarului si a cerintelor de apa

12.1 Necesarul de apa pentru consumatori

Structura necesarului de apa (N) pentru centrul populat este:
N = Ng + Np + Ns + Nim + Ninc
unde:
Ng = necesarul de apa pentru nevoi gospodaresti(mc/zi);
Np = necesarul de apa pentru nevoi publice(mc/zi);
Ns = necesarul de apa pentru stropit strazi, spatii verzi(mc/zi);
Nim = necesarul de apa pentru industria mica(mc/zi);

25
Ninc= necesarul de apa pentru refacerea rezervei de incendiu(mc/zi).

Necesarul de apa pentru populatie = 35.653,2 mc/zi conform tabel 1.

Necesarul de apa pentru agentii economici mari = 8.457,5 mc/zi.
Necesarul de apa pentru refacerea rezervei de incendiu = 6.000 mc/zi.

Kzi = coef. de neuniformitate zilnica 1,1; 1,2.

Qzi med = 35.653,2 + 8.457,5 + 6000 = 50.110,7 mc/zi(580 l/s).
Qzi max = Kzi x Qzi med = 32.049,1 x 1,1 + 3.604,1 x 1,2 + 8.457,5 + 6000 =
= 54.036,43 mc/zi (625 l/s).

Nr. De Nevoi Nevoi Stropit/spalat Nevoi ind. Total

locuitori gospodaresti publice spatii verzi mica
in zona de l/om mc/zi l/om mc/zi l/om mc/zi l/om mc/zi mc/zi
confort
Nr. Loc. 280 22.157,5 100 7913,4 20 1582,6 5 395,6 32.049,1
In blocuri
cu
locuinte
~79.134
Nr. Loc. 140 1781,2 30 381,6 10 127,2 2 25,4 2.315,4
in loc.
indiv.
Dotate =
12723
Nr. Loc. 80 845,1 30 316,9 10 105,6 2 21,1 1.288,7
cu
cismele in
curte =
10.564
Total 24.783,8 8.611,9 1815,4 442,1 35.653,2
mc/zi

Tabel: 1. Necesarul de apa pentru populatie

12.2 Cerinta de apa

Cerinta : Qs = Kp x Ks x N, unde:
Ks = coeficient pentru nevoi tehnologice = 1,08

26
 Kp = coeficient pentru pierderi in sistem = 1,18
Qs zi med. = 50.110,7 x 1,08 x 1,18 = 63.861 mc/zi (739,13 l/s).
Qs zi max. = 54.036,43 x 1,08 x 1,18 = 68.864 mc/zi (797 l/s).
Debitul cerintei este asigurat la sursa.

Cap. 13 Alimentarea cu apa

13.1 Generalitati
Sistemul de alimentare cu apa este alcatuit din totalitatea constructiilor si
instalatiilor necesare pentru satisfacecerea cerintelor de apa ale tuturor folosintelor din
centrele populate si industriale.
Un sistem de alimentare cu apa poate cuprinde:
- constructii de captare dintr-o sursa naturala
- statii de pompare, care au rolul de a asigura presiunea si distributia apei
- conducte magistrale(apeducte) de transport intre diferitele obiective ale
sistemului
- statii de tratare, destinate potabilizarii apei(aducerea apei la calitatea
impusa de utilizator)
- rezervoare de inmagazinare
- reteaua de transport si distributia exterioara

13.2 Captarea
Captarea cuprinde totalitatea constructiilor si instalatiilor necesare pentru
derivarea apei din sursa naturala si strangerea acesteia intr-un singur loc. Captarea
difera ca alcatuire de la o sursa la alta dar nu poate lipsi din nici o schema de
alimentare cu apa.
Pentru municipiul Drobeta – Turnu Severin sursa de alimentare cu apa, in
prezent este fluviul Dunarea, sursa aflata la aproximativ 2 km de statia de tratare a
apei. Debitul proiectat a se preleva, la capacitatea sa maxima este de 1350l/s.
Captarea din fluviul Dunarea se realizeaza prin doua statii de pompare si
anume:

27
a. prima statie de pompare, cea mai veche pusa in functiune in anul 1960, echipata cu:
- 3 pompe de tip 12NDS cu urmatoarele caracteristici: debit proiectat
Qn=1150 m3/h; H=58MH2O; P=1X250KW; 1X350KW; 1X320KW;
n=1500rot/min; Ørotor=430mm, echipate cu motoare tip MAB.6000V
asincron in scurt circuit.
- doua criburi de fund si doua conducte de aspiratie Dn=600mm avand o
lungime de 136m, inaltimea apei variaza intre 4-7m.
- pe fiecare conducta la intrarea in statia de pompare sunt montate vane
plate, in camine vizitabile cu Dn=600mm.
- pe conductele de aspiratie si refulare a fiecarei pompe sunt montate vane
cu Dn=400mm.
b. a doua statie de pompare pusa in functiune in 1980 si echipata cu:
- 3 pompe de tip 18NDS cu urmatoarele caracteristici: debit proiectat
Qn=2550m3/h; H=66MH2O; P=2X630KW; n=987rot/min;
Ørotor=700mm, echipate cu motoare tip MAB.6000V asincron in scurt
circuit.
- doua criburi de fund si doua conducte de aspiratie Dn=1000mm avand o
lungime de 137m, inaltimea apei variaza intre 4-7m.
- pe fiecare conducta la intrare in cheson sunt montate vane plate cu
reductor cu Dn=1000mm, in camine vizitabile.
- pe conducta de refulare a fiecarei pompe s-a montat cate o vana fluture
actionata electric cu Dn=600mm.
- pe conducta de refulare colectoare legata la conducta colectoare de
aspiratie in scopul spalarii acesteia, s-au prevazut 3 vane fluture actionate
electric cu Dn=800mm, 2 vane fluture cu D n=800mm actionate manual si
doua vane fluture cu Dn=1000mm actionate manual.
Am atasat mai jos graficul si tabelul cu prelevarile de apa din perioada 2002 – 2008,
efectuate de S.C Secom S.A, firma care este responsabila cu alimentarea apei in
Municipiul Drobeta – Turnu Severin.

28
 S.C. SECOM S.A. Dr.Tr. Severin - prelevari de apa 2002 - 2008

mil mc

25,000.0 Populatie

Industrie

20,000.0
Total

15,000.0

10,000.0

5,000.0

0.0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Anul

Grafic 1: Prelevari de apa in perioada 2002 - 2008

Anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Populatie 12,201.00 10,414.00 10,624.00 9,882.00 9,707.00 9,550.00 9,691.00
Industrie 7,988.00 7,713.00 6,727.0 6,090.00 5,858.00 5,880.00 5,664.00
Total(mil
mc) 20,189.00 18,127.00 17,351.00 15,972.00 15,565.00 15,430.00 15,355.00

13.3 Aductiunea
Conductele de aductiune apa bruta(refulare) de la cele doua statii de pompare
la statia de tratare sunt compuse din 3 fire paralele: Dn 400mm din otel; Dn 600mm
din otel si 60% + 40% tuburi PREMO; Dn 1000mm din otel (377ml) + tuburi
PREMO (1585ml).
Aductiunea are o lungime totala de 1962 m. Intre conducta de aductiune Dn
600mm si conducta de aductiune Dn 1000mm s-a prevazut o bretea de legatura la
captare si o bretea de legatura in amonte de statia de tratare.
Pe aductiunile Dn 400mm, Dn 600mm, Dn 1000mm si bretelele de legatura
sunt prevazute vane de sparare. De asemenea pe aductiune sunt prevazute camine cu
ventil de aerisire, subtraversare de drum national si de cale ferata.

29
13.4 Statia de tratare
Statia de tratare se compune din: camine sau camere de amestec, bazine de
reactie, conducte de transport, filtre, statia de clorinare, rezervoare de compensare
orara, statie de pompare, gospodaria chimica de reactivi.
Apa bruta transportata prin cele 3 conducte se separa la intrarea in statia de
tratare pe doua linii, in care se injecteaza separat solutia de coagulant:
A) Linia decantorilor orizontali cu debit proiectat de 550l/s
B) Linia decantorilor suspensionali acceleratori cu debit proiectat de 800 l/s.
Intre cele doua linii exista bretele de legatura inainte si dupa fiecare treapta de
tratare.
A-linia decantorilor orizontali se compune din urmatoarele:

1. Un camin de debusare alimentat prin doua conducte de φ=400mm si

φ=600mm, prevazut cu doua buzunare care alimenteaza fiecare cate un bazin de
reactie. Nivelul buzunarelor este diferit pe intaltime, pentru a putea prelua un debit
diferential, functie de volumul fiecarui bazin de reactie.
2. Din caminul de debusare apa trece la cele doua bazine de reactie, tip
floctrol: unul este compus din 3 camere cu un volum total de 167 m 3 si unul compus
din 6 camere cu un volum total de 960 m3.
3. De la bazinele de reactie, apa cu coagulantul floculat este colectata intr – un
canal dreptunghiular, cu sectiunea proiectata, ca la un debit maxim sa nu depaseasca
viteza de curgere de 5mm/s, pentru a nu distruge floconii formati.
4. Din acest canal se alimenteaza cei 3 decantori orizontali, prin cate o
conducta cu deflectori φ=600mm. Fiecare decantor are lungimea de 50m, latimea 10m
si un volum de 1500 m3.
5. Apa decantata este colectata in cate un buzunar la capatul fiecarui decantor
si printr-o conducta comuna cu φ=600mm este transportata la statia de filtre rapida.
6. Statia de filtre prevazuta pentru aceasta linie se compune din 8 cuve de
filtrare cu nivel liber cu o suprafata de 300 m2(5 x 24m2 + 3 x 60 m2 ).
7. Conducta de colectare apa filtrata cu φ=600mm.
8. Linie de clorinare.
9. Rezervor de acumulare 5000 m3.

30
 10. Linie de pompare treapta II.
B- Linia decantorilor suspensionali acceleratori este formata din:

1. Camin de distributie apa bruta.

Apa bruta amestecata cu reactivi in amonte de statia de tratare ajunge in caminul de
distributie spre decantori. Caminul se compune din:
- o camera de primire, linistire si distributie egala a apei spre cele doua
decantoare prin care apa intra printr-o conducta cu φ=1000mm;
- din camera de primire apa deverseaza prin deversoare liniare(reglate l
debit egal pe ml de deversor) in cele doua camere verticale
corespunzatoare celor doua decantoare;
- de la camerele verticale este alimentat cu apa bruta fiecare decantor prin
cate o conducta φ=800mm prevazuta cu vane manevrate manual dintr-un
camin de vizitare lipit de caminul de distributie;
- in caminul de vane este cuprinsa si o instalatie dotata cu vane φ=100mm
pentru golirea camerei de primire si a camerelor verticale.
2. Doi decantori de tipul coagulator cu accelerarea procesului de formare a
floconilor intro camera centrala de reactie. Decantorul respectiv are 3 zone
functionale:
- corpul central de acces al apei brute de amestec si contact cu reactivi (sulfat
de aluminiu, carbune activ, silice activa);
- zona intermediara de reactie;
- zona periferica de decantare suspensionala propriu – zisa de limpezire.
Pentru functionarea optima a decantorului s-au prevazut:
- instalatiile actionate electric de agitare a apei din corpul central constituite
din o turbina de recirculare si un agitator, centrate pe un ax comun, cu
turatii diferite si inverse una fata de cealalta;
- instalatia mecanica cu pod raclor pentru dirijarea namolului spre cele 3
guri de evacuare plasate la 1200 pe fundul rigolei de colectare a namolului
depus in decantor;
- instalatia de conducte perforate pentru colectarea apei decantate;
- trei conducte pentru colectarea namolului de la cele trei guri de colectare
amplasate pe fundul rigolei decantorului, maturate de lama podului raclor;

31
 - doua conducte de aer la cele doua inele circulare perforate pentru
debitarea aerului cu functionare iarna, in vederea preintampinarii
inghetarii apei in zona superficiala limitata de decantor;
- conducte de silice activa prevazuta a imbunatatii eficienta decantorului in
perioada de inghet;
- o conducta de protectie pentru cablurile electrice de comanda a
motoarelor de actionare a podului raclor, a turbinelor de agitare si
cablurilor de actionare a electroventilelor instalatiei pneumatice a vanelor
de pe conducte.
3. Camin de namol
Caminul de namol deserveste celor doua decantoare si cuprinde armaturile si
instalatiile de actionare si manevra necesare procesului tehnologic de decantare si
anume:
- vana actionata manual pe conducta de silice activa spre decantor;
- vane actionate pneumatic de pe cele 3 conducte de colectare a namolului
de la decantor, dublate cu cele 3 vane manuale de siguranta;
- instalatia electrica pentru actionarea electroventilelor de aer care
actioneaza pneumatic vanele de pe conductele de namol;
- conducta cu aer comprimat care alimenteaza vanele pneumatice de pe
conductele de namol;
- conducta de aer cu vane manuale de distributie spre inelele de aer din
decantor, contra inghetului apei. Caminul este o constructie cu doua
compartimente amplasate pe verticala.
- compartimentul superior este utilizat pentru reglarea cantitatii de namol
evacuata in functie de continutul in suspensii a apei brute;
- compartimentul inferior al instalatiei.
Accesul la camin se face printr-o trapa direct in compartimentul superior de unde se
coboara pe o scara.
4. Statia de filtre
Statia de filtre de pe linia decantorilor orizontali cuprinde 4 cuve de 60m 2
realizate in subetapa I si cuve de filtrare pe al doilea rand, realizate in subetapa II.
Hala filtrelor cuprinde:
- cuvele de filtrare;

32
 - galeria de conducte si armaturi ce deservesc cuvele filtrante, fiind
amplasata transversala pe cuvele de filtrare(in lungul halei de filtre);
- galeria de conducte si armaturi amplasata intre hala de filtre de pe linia
decantorilor orizontali si cea de pe linia decantorilor suspensionali;
- galeria de apa filtrata amplasata sub galeria de conducte;
- canal comun amplasat la capatul cuvelor de filtrare pentru alimentare cu
apa decantata. Canalul este un compartiment separat in doua printr-un
perete longitudinal prevazut cu deversari pentru a distribui debite egale.
Cuvele de filtrare sunt formate din doua compartimente separate printr-un
canal format din 3 etaje: deasupra un jgheab de colectare a apei de spalare, la mijloc
se introduce aerul de spalare, la partea inferioara se introduce apa de spalare si se
colecteaza apa filtrata in timpul functionarii.
La peretii laterali ai filtrelor sunt prevazute jgheaburi de evacuare a apei de
spalare.
Cele trei jgheaburi de colectare a apei de spalare dirijeaza apele murdare spre
canalul de ape de spalare amplasat sub canalul de distributie a apei decantate de la
capatul amonte al filtrelor.
Filtrele au un strat filtrant de nisip cuartos cu granulatia 0,5 – 2,5mm si
inaltimea de 90 – 100cm sustinut de un planseu din placi prefabricate cu crepine de
filtrare montate pe suporti de beton armat.
Sub fundul, drenat cu crepine exista un spatiu de colectare a apei filtrate sau
de introducere a aerului si a apei de spalare, distribuite din canalul central.
Admisia apei decantate in filtre se realizeaza prin doua vane de perete de tip B
cu φ=400mm, actionate pneumatic.
Apa intra in cuva, parcurge pe verticala un strat de 59cm si de 90-100mm
nisip, trece prin crepine in spatiul de apa filtrata, apoi in canalul central de colectare a
apei. De aici prin intermediul unor conducte φ=500mm si φ=300mm , este condusa in
canalul de apa filtrata sub galeria de conducte.
Pe conducta de apa filtrata φ=300mm este montat un robinet fluture actionat
pneumatic si o clapeta fluture(inclinata la 600) actionata hidraulic si care are rolul de
reglare a nivelului apei in filtre printr-un dispozitiv de nivel constant, montat in
buzunarul cuvei de filtrare.
Aerul si apa necesara spalarii unei cuve de filtrare sunt asigurate de suflantele
si pompele existente in statia de pompare pe linia decantorilor orizontali.

33
13.4.1 Gospodaria chimica de reactivi
Gospodaria de reactivi prevazuta in procesul de tratare cuprinde:
- statia de coagulant dimensionata pentru o doza medie de 40mg/l, care
consta in :
- a) bazinele de depozitare umeda de aluminiu, o constructie subterana
compartimentata, amplasata in apropierea bazinelor de pe linia
decantorilor orizontali(pe acelasi aliment cu golire de conducte). La
capatul acestora exista o galerie de conducte si armaturi.
Bazinele de pe linia decantorilor orizontali au fost transformate in bazine de
depozitare umeda, in bazine de consum, in care se prepara solutia diluata cu
concentratia de 4-10%, captusite cu material antiacid.
- b) electropompe de tip PCH 150-32 – 2 bucati(1F + 1R) avand
Q=180m3/h, H=31,5m, N=30 kw, n=1500 rot/min(amplasate in galeria
bazinelor de depozitare umeda) pentru recircularea solutiei concentrate de
coagulant. Cu ajutorul acestor pompe se face si transportul solutiei dintr-
un bazin in altul in vederea spalarii, precum si transportul solutiei la
bazinele de solutie diluata de coagulant(5 – 10%).
- c) instalatia de dozare a solutiei diluate de coagulant compusa din 4
pompe PCH(2F + 2R) si conducte prevazute cu posibilitati de curgere
libera cu orificii calibrate si reglabil pentru fiecare linie de dozare.
- d) gospodaria de silice activa.
Instalatia de silice activa este dimensionata pentru a asigura la capacitatea
maxima proiectata o doza de silice activa de 3-5 mg/l.
Pentru transportul si dozarea silicei active este prevazuta o pompa dozatoare
DOFIN 125 x 60-2/100 cu doua capete avand Q=0 – 4380l/h, H= 30mH20, N= 3 kw.
Statia de carbune activ s-a dimensionat pentru o doza medie de 10 – 12 mg/l si
se compune din:
- un depozit de saci de carbune activ cu o instalatie de aspiratie , furtun de
aspiratie;
- o hala de preparare si dozare umeda a prafului de carbune activ constand
din:

34
 • instalatia hidrofor cu functionare alternativa de vacuum si de
presiune, constand din doua pompe MIL 252 cu Q = 25 m3/h, H =
100mmAg, N= 1,5 kW, n=3000 rot/min;
• un recipient de vacuum de 1600 l;
• un recipient de apa de 160 l(separator de apa);
• doi recipienti de preparare de 4m3 fiecare, cu agitatoare de 1,5 kW si
doua pompe(1F + 1R) tip DOFIN 125 x 60-2/100 cu doua capete
avand Q= 0-4380 l/h, H=30 mH20, N= 3 kW, pentru pomparea solutiei
de carbune activ in afluentul de apa bruta;
• conductele si armaturile necesare prepararii si dozarii prafului de
carbune.

13.4.2 Statia de clorinare

Incaperea destinata aparatelor de clor este dotata cu 5 buc. aparate de clor
indigene, furnizate de I.I.L Ramnicu Valcea cu o capacitate maxima de dozare de 20
kg Cl/h. Aparatele sunt repartizate pentru cele doua linii de tratare - 3buc. pentru linia
decantorilor suspensionali si 2 buc. pentru linia decantorilor orizontali. Datorita
subdimensionarii aparatelor urmarirea dozarii clorului se face prin cantarire, la fel si
determinarea clorului rezidual liber din apa potabila.
Statia de clorinare mai cuprinde:
- o incapere destinata materialelor de protectie;
- depozitul pentru butoaiele de clor cu capacitatea de 950 kg si 1550 kg
greutate totala, care se manevreaza cu ajutorul podului rulant de 2t;
- doua cantare bascula de 2000kg;
- o cuva in pardoseala cu capacitatea de 3 m 3 pentru prepararea si dozarea
tiosulfatului de sodiu in cazul aparitiei unei avarii;
- instalatie de pompare si pulverizare a solutiei de tiosulfat de sodiu
echipata cu o electropompa tip SADU 565 x 46 avand Q = 25 m3/h, H =
30 mH20, N = 7,5 kW, n = 3000 rot/min; instalatia de pulverizare montata
pe planseu.
13.4.3 Deserviri
In incinta statiei de tratare s-au prevazut urmatoarele:
- conducte de legatura intre obiecte: apa bruta, decantata, filtrata, potabila;
- conducta de apa potabila;

35
 - conducte de reactivi si aer, sulfat de aluminiu, carbune activ, silice activa
si clor;
- canal tehnologic pentru golire si preaplin a obiectivelor racordate cu
descarcare intr-o vale naturala;
- canal menajer care colecteaza apele menajere de la grupurile sanitare si
prin intermediul unei fose septice le descarca in canalul tehnologic;
- retele de utilitati din incinta statiei de tratare(electrice, termice).
13.4.4 Inmagazinarea
Apa filtrata provenita de la cele doua linii tehnologice in care se injecteaza
solutia de clor pentru sterilizare este dirijata prin doua conducte φ = 800mm si φ =
600mm la trei rezervoare de inmagazinare 2 x 10.000 m3 si 1 x 5.000 m3.
Intre conducta φ = 800mm si φ = 600mm exista o bretea de legatura pentru
echilibrarea debitului provenit de la cele doua linii tehnologice.
Rezervoarele de acumulare sunt deservite fiecare de cate o camera de vane
dotate fiecare cu instalatiile hidraulice de actionare.
Intre rezervorul cu capacitate de 5.000 m3 si cele doua rezervoare cu
capacitatea de 10.000 m3 exista o conducta de legatura cu φ = 600mm prevazuta cu o
vana fluture de φ = 600mm pentru separatie.

13.4.5 Statia de pompare treapta II(repompare)

Apa de la rezervoarele de inmagazinare este trimisa in oras prin intermediul
statiei de pompare.
Statia de pompare treapta II s-a dezvoltat si ea pe etape pentru cele doua linii
si cuprinde doua hale: in prima hala sunt montate 4 electropompe tip 12 NDS cu un
debit de 1.100 m3/h fiecare, H = 58 m H20, N = 315 kW, n = 1500 rot/min, echipate cu
electromotoare asincrone trifazate in scurtcircuit tip MAB 6000 VIP23.
A doua hala este echipata cu 3 electropompe tip 18 NDS cu un debit proiectat
de 2550 m3/h fiecare cu NVB = 630 kW la 970 rot/min, H = 62 m H20 , echipate cu
electromotoare tip MAB-6000 V cu rotor in scurtcircuit IP 23.
Intre conducta de refulare cu φ = 600mm ce porneste din prima hala si
conducta cu φ = 1000mm ce porneste din cea de-a doua hala exista un bay – pass cu
φ = 600mm prevazut cu o vana fluture φ = 600mm.

36
 De asemenea, intre conductele φ = 300mm, φ = 400mm si φ = 600mm ce
pornesc din prima hala exista conducte de interconectare prevazute cu vane,
amplasate in fata statiei de repompare.
13.5 Reteaua de distributie
Reteaua de distributie spre oras se compune din urmatoarele conducte:
- 2 conducte φ = 1000mm ce pleaca spre partea de NV a orasului(str.
Bacovia si str. Toamnei);
- o conducta φ = 600mm ce traverseaza ogasul Alunis si prin str. 30
Decembrie – Calomfirescu - alimenteaza B-dul Tudor Vladimirescu;
- o conducta φ = 600mm ce se bifurca intr-un inel ce alimenteaza zona
industriala de SV;
- o conducta φ = 400mm ce alimenteaza zona centrala a orasului(str. 30
Decembrie - Traian);
- o conducta φ = 300mm ce traverseaza U.M 01050 si alimenteaza str.
Adrian;
- o conducta φ = 200mm ce alimenteaza cartierul Schela Cladovei.
Pe traseele retelelor sunt prevazute:
- camine de golire;
- camine de vane;
- camine de aerisire;
- subtraversari CF si drumuri.
13.6 Dispecerat
Dispeceratul sistemului de alimentare cu apa a municipiului Drobeta – Turnu
Severin este centralizat la statia de tratare in corpul de exploatare.
La dispecerat se centralizeaza urmatoarele elemente caracteristice ale
sistemului;
- debite captate, tratate, distribuite;
- presiunea in reteaua de distributie;
- prelevarea apei brute din Dunare;
- date privind urmarirea procesului de decantare si tratare cu reactivi;
- elementele principale privind functionarea statiei de filtrare, pompare
treptele I si II;
- nivelele apei in rezervoare.

37
Cap. 14 Gestionarea apelor uzate. Reteaua de canalizare

Apa uzata rezultata de la consumatorii municipiului Drobeta – Turnu Severin

este colectata prin sistemul centralizat de canalizare,sistem unitar, de unde ajunge in
Dunare, fara a fi epurata in prealabil datorita lipsei statiei de epurare a apelor uzate.
Evacuarea se face printr-un canal colector principal cu diametrul 1500mm, la
confluenta raului Topolnita cu Fluviul Dunarea si 8 guri de descarcare numerotate
din amonte in aval. Caracterul apelor uzate este de tip menajer.
Urmarirea concentratiilor si a parametrilor apei uzate, precum si evidentierea
acestora se face de catre S.G.A – A.N. Apele Romane Drobeta – Turnu Severin prin
laboratorul de specialitate. S.C. Secom S.A nu dispune de un laborator propriu pentru
controlul apelor uzate.

14.1 Descrierea amplasamentului gurilor de descarcare si a

tronsonului de retea preluata
Cele 8 guri de descarcare sunt urmatoarele:
• Gura de descarcare nr. 1 – Portul Comercial preia apele uzate din zona sud
vestica a municipiului, si de la urmatorii agenti economici: S.C Meva S.A., S.C.
Romcereal S.A.(siloz), S.C. Forsev S.A., S.C. Secom S.A., S.C. Electrica Sector
exterior, Portul comercial si apale pluviale din Ogasul Craiovita si de pe platforma
industriala de SV a municipiului.
• Gura de descarcare nr. 2 intre S.C. Rotras si S.C. Lambro. Caseta vizitabila este
amplasata intre Bd. Alunis si punctul de descarcare. Preia apele uzate din zona sud
vestica a municipiului, partial de pe platforma sudica si de la agentii economici: S.C.
Rotras S.A., S.C. Lambro S.A., Depoul CFR, Directia Generala a Muncii, Spitalul
CFR, Grupul Scolar Auto, Unitatile Militare din zona si apele pluviale de pe strada
Gh. Anghel si Bd. Alunis serpentina Rosiori.
• Gura de descarcare nr. 3 – Portul de Calatori. Este constituita dintr-o conducta
de φ = 1200 mm care preia apele uzate din zona centrala a municipiului si de la
urmatorii agenti economici: S.C Drumuri si Lucrari Publice S.A., S.C. Severnav S.A.-

38
sector II, S.C. Drobeta Continental S.A(Hotel Parc), S.C. Gorjanul S.R.L., Statiile
PECO din strazile Cicero si V. Alecsandri, Spitalul Grecescu, Jandarmeria, Grupul de
Pompieri, S.C. Aurora S.A – brutaria Turnu, APDF Suc. Drobeta – Turnu Severin.
• Gura de descarcare nr. 4 – Prelungirea Smardan – preia apele uzate din Calea
Traian, zona Smardan, Maternitate si apele pluviale aferente acestei zone.
• Gura de descarcare nr. 5 – Liceul Traian – Preia apele menajere uzate din
cartierul Crihala, strada Cicero partea de nord si urmatorii agenti economici si
institutii: Inspectoratul Judetean de Politie, hotelul Severin, Directia Generala a
Agriculturii, S.C Cicero S.A. Descarcarea se realizeaza pe o conducta metalica φ =
1200 mm inainte de malul Dunarii in curtea Liceului Traian. Este necesara
prelungirea conductei de debusare cu circa inca 100m pana la caseta de sub calea
ferata care dirijeaza apele in Dunare la limita aval a platformei portului de calatori, in
zona punctului de transfer produse petroliere a S.C Petroleul Trans Naval S.R.L.
• Gura de descarcare nr. 6 – Independentei – preia apele menajere din cartierul
Independentei, din partea de sud a Bd. Tudor Vladimirescu, din zona de locuinte
Calea Traian si apele pluviale din aceeasi zona. Deversarea se realizeaza printr-o
conducta φ = 1000 mm langa piciorul podului Traian.
• Gura de descarcare nr. 7 – Colector Topolnitei – preia apele menajere din
cartierele Independentei la nord si sud de Bd. Tudor Vladimirescu, Kiseleff, strazile
Topolnitei, Pandurului, Grigorescu si de la agentii economici: S.C Severconf S.A.,
PECO Crihala, Spitalul Judetean, Stadionul Municipal, S.C Porexim S.R.L -
Carmangerie, si apele pluviale din zona. Deversarea se realizeaza printr-o conducta
metalica φ=1200mm.
• Gura de descarcare nr. 8 – este ultima gura de descarcare pozitionata pe viitorul
amplasament al statiei de epurare. Apele uzate sunt deversate in raul Topolnita printr-
un colector de tip clopot prin statia de preepurare a CCH. Preia apele uzate de la
agentii economici de pe platforma industriala de sud est: S.C. Celrom S.A., S.C.
Cildro S.A., S.C. Industria Laptelui Mehedinti S.A., S.C. Mehedinti S.A., PECO
Calea Craiovei, S.C Mesacons S.A. Tot in zona de sud est functioneaza statia de
preepurare a S.C. Celrom S.A. care deverseaza apele partial epurate pe un alt traseu.
• Apele din zona de SV – cartier Schela Cladovei, sunt colectate intr – un bazin
colector, prevazut cu o statie de ape uzate echipata cu 3 electromotoare cu ax vertical
tip MV – 303 cu un debit de 600 m/h fiecare si max 35m H2O echipate fiecare cu

39
electromotoare tip MEB – 380V; N = 160 kW si n = 1500 rot/min. amplasate la
intersectia strazilor Merilor cu Calea Timisoarei. Pompele functioneaza intermitent, in
functie de volumul de apa acumulat in bazinul de colectare.

14.2 Volume de apa uzata evacuate

Qs zi med. ev. = 80%(50.110,7 – 6000) x 1,08 x 1,18 = 44.971,7 mc/zi (520,5

l /s)
Qs zi max. ev. = 80%(54.036,43 – 6000) x 1,08 x 1,18 = 48.974,1 mc/zi
(568,83 l /s)
Qo. max. ex. = (48.974,1/24) x 1,2 = 2.448,7 mc/h (680,19 l/s).

40
 Partea V. POSIBILITATI DE AMENAJARE
TURISTICA

Cap. 15 Tipuri de turism

Turismul ştiinţific
A aparut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor localităţi din
regiune, pe ambele maluri ale Defileului Dunarii  a numeroase situri cu structuri
geologice sau cu fauna fosila care au trezit interesul geologilor si
paleontologilor, elemente vii de flora si fauna endemica sau rara care au intrat in sfera
de atentie a botanistilor, en tomologilor, zoologilor,  urme de locuire preistorică,
antică sau feudală ceea ce a atras in zona istorici si arheologi.

Turismul cultural
Este o forma de turism care se adreseaza unei sfere mult mai largi de turisti si
se realizeaza prin vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice,
monumente, edificii religioase, muzee etnografice si de obiective de tehnica
populara), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole
folclorice, de muzica, dans, sarbatori traditionale, expozitii).
Astfel, pot fi vizitate obiective arheologice din perioada  antica (cetatile dacice
de la Divici si Stenca Liubcova, Castrul roman si piciorul Podului lui Apolodor), evul
mediu (ruinele cetatilor Sf. Ladislau, Drencova, Tricule), si istoria moderna (Pestera
Veterani, Complexul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I)   
In perimetrul municipiului Drobeta – Turnu Severin regasim Palatul Cultural
Theodor Costescu, Muzeul de Arta adapostit intr-o cladire de mare valoare

41
arhitecturala(baroc), cu o importanta colectie de picture si sculptura, Biblioteca
Bibicescu cu o valoroasa colectie de carti rare.
Teritoriul la care facem referire detine si
monumente importante pentru identitatea
nationala a romanilor (tabula Traiana, bustul
regelui Decebal). Foarte importante pentru
turismul cultural sunt edificiile religioase cum ar
fi: manastirea Sirinia, Mraconia, Sf. Ana,
Vodita, obiective care pastreaza vie principala religie a populatiei de pe cele doua
maluri ale Dunarii, dar nu pot fi negijate nici bisericile catolice din Berzasca,
Eibenthal.
O forma particulara, derivata din turismul cultural, o reprezinta turismul
industrial si/sau tehnic adica vizitarea de obiective economice industriale,
ansambluri arhitectonice, elemente sau edificii de tehnica moderna sau traditionala
(Complexul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, morile de apa, instalatii
traditionale de pescuit).

Turism Educational:
Existent: (tabere pentru scolari, elevi de liceu, studenti, de instruire, pentu pictura,
sculptura, arte literare,stiinte, activitati sportive si de orientare, cercetasi,
artizanat,etnografie,etc.) Tabara de la Mraconia, Tabara de la Drobeta Turnu Severin;
Cu potential de dezvoltare: Statiunea de cercetari a Facultatii de Geografie a
Universitatii Bucuresti cu posibilitati de instruire a studentilor romani si straini,
simpozioane nationale si internationale,tabere pentru studenti.

Turism de Afaceri (hoteluri, transport, catering, serie complexa de servicii

specifice organizarii profesioniste de conferinte, programe motivationale, intruniri):
Hotel Continental Parc Drobeta Turnu Severin, Hotel Traian Drobeta Turnu Severin,
Motel Gura Vaii, Pensiuni:Clipa, Europa, Tropical, Ass Turist, Big Mic.

Turism Montan:
Existent: (hoteluri, pensiuni, domenii, schiabile, alte obiective) cu potential de
dezvoltare (spre exemplu domeni schiabile, posibilitati de practicare a altor sporturi
montane, peisaje naturale deosebite):Peisaje montane deosebite in M-tii Mehedinti

42
accesibile pe soseaua modernizata Baia de Arama - Baile Herculane si in M-tii
Almajului, Muntele Domogled.

Turism Sportiv: (alpinism si escalada, vanatoare si pescuit, cicloturism,

rafting, bungeejumping, deltaplanorism, caiac-canoe, etc.)
Existent: de pescuit si vanatoare; fondul de vanatoare pentru mistret, caprioare in
padure de deal si campie, pescuitul pe Dunare;
Cu potential de dezvoltare: si in ape de munte.

Pescuitul sportiv
Este o forma de turism care se adreseaza
tuturor categoriilor de varsta si care poate fi
practicata pe toata lungimea Dunarii si a
afluentilor sai de pe ambele maluri. Persoanele
care nu agreaza in mod deosebit miscarea, dar
care sunt inarmate cu multa rabdare isi pot petrece in mod foarte placut timpul liber,
chiar daca marimea capturilor nu este intotdeauna pe masura timpului in care s-au
aflat pe malul apei.

Cicloturismul
Este o forma tot mai raspindita de turism
activ si care poate aduce mari beneficii cu minime
eforturi de investitii, organizare si promovare, fiind
totodata o activitate cu impact redus asupra
mediului inconjurator. Oportunitatea de a evita
sedentarismul face ca cicloturismul sa fie o forma
de turism spotiv in plina expansiune, agreat si datorita posibilitatilor de deplasare
relativ rapida intre obiective turistice diferite realizata cu costuri extrem de reduse,
accesibile practic oricui.
            In cele doua parcuri cicloturismul este, de asemenea in plina dezvoltare, tot
mai multe agentii de turism dorind extinderea acestuia si in aceasta zona a Defileului
Dunarii.
         

43
   Mountaine-bike 
Este o forma de turism sportiv inrudita cu
cicloturismul dar care este aplicata pe trasee
speciale, de munte, cu biciclete echipate
corespunzator. Aceasta forma de turism are un mai
pronuntat caracter de aventura datorita riscurilor pe
care amatorii si le asuma si este mai prohibitiv
datorita costurilor destul de ridicate ale echipamentelor.
             In parcurile de pe malurile Dunarii aceasta forma de turism sportiv poate fi
practicata deja pe mai multe trasee. Se are in vedere dezvoltarea retelei traseelor de
mountain-bike ca alternativa a sporturilor cu masini si motociclete tot-teren.
Ecoturismul
Reprezinta vizitarea unei zone relativ
neafectate de activitatile umane, cu un impact redus
asupra mediului, care are o importanta componenta
educationala si care ofera un beneficiu economic
direct economiei si populatiei locale.
  Inrudit oarecum datorita componentei
educative cu turismul cultural, ecoturismul se adreseaza, totusi, persoanelor interesate
de natura si de interactiunea acesteia cu activitatile umane traditionale care nu au
alterat caracterul natural al habitatelor ci doar le-au transformat in interesul
comunitatilor inlocuind diversitatea biologica naturala cu om diversitate biologica
dirijata dar in care legitatile naturale sunt totusi prezente. 

Birdwatching-ul

Este o forma de turism care se adreseaza celor pasionati de fotografierea si

urmarirea comportamentului hranirii, cuibaririi si zborului speciilor de pasari.
Birdwatching-ul poate fi practicat fie din amenajari speciale cum ar fi turnurile sau
observatoarele de pasari, fie direct, in habitatele caracteristice, fara amenajari speciale.
Aceasta forma de turism poate fi practicata in zonele umede din parcurile de pe cele doua
maluri ale Defileului Dunarii, unde exista si doua observatoare de pasari amenajate in
acest sens 

44
 Silvoturismul
Este forma de turism care pune in valoare
frumusetea peisajelor padurilor, cu binecunoscuta
varietate a structurilor, formelor si coloritului.
Silvoturismul este practicat avand ca baza cabanele si
contoanele silvice special amenajate in acest sens si se
poate desfasura in siguranta sub indrumarea personalului
de teren al ocoalelor silvice sau a agentilor de teren
(rangeri) de la parcurile naturale si nationale coordonate de
Regia Nationala a Padurilor Romsilva. Silvoturismul are
ca forme inrudite turismul cinegetic si pescuitul sportiv.

  Turismul ecumenic sau monastic

A aparut inca din evul mediu si s-a

dezvoltat foarte puternic in special in timpurile
moderne. Pelerinajul a condus la construirea de
drumuri si asezari, a facut sa infloreasca comertul si
industriile, a popularizat aspectele culturale ale
acestora (arhitectura, pictura, muzica). Dupa 1989,
odata cu redobandirea libertatii de credinta, si in zona noastra s-a manifestat o crestere
a interesului pentru spiritualitatea religioasa materializata prin vizitarea unor
asezaminte ca Manastirea Sf.Ana, Manastirea Vodita, Catedrala Catolica din Orsova,
etc.
Turism Balnear:
Existent: (hoteluri, resurse balneare-ape minerale, ape de zacamant, lacuri sarate,
namoluri sapropelice, gaze mofetice, terme, etc.): Strand Schela Cladovei, Drobeta
Turnu Severin-baza de agrement si tratament;
Cu potential de dezvoltare: (ape minerale, ape de zacamant, lacuri sarate, namoluri
sapropelice, gaze mofetice,terme, etc.) Statiunea Bala(ape meteotermale si minerale,
namol sapropelic cu valoare terapeutica apreciabila in tratarea maladiilor reumatice),
extinderea strandului si a bazei de agrement Schela Cladovei.

45
 Turismul de odihnă şi recreere
Cadrul natural al zonei oferă condiţii propice
pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cu atat
mai mult cu cat aceasta forma de turism este si cea
mai putin costisitoare, adresandu-se, practic tuturor
categoriilor de turisti, indiferent de preocupari,
pregatire, varsta, religie sau marime a portofelului. In functie de modalitatea de
practicare, caracteristice acestei forme de turism, sunt drumetia si turismul balnear. 
Drumetia este o forma de turism pentru odihna
si recreere, cu traditii in teritoriului la care se face
referire. Nevoia de repaus si recreere devine din ce in
mai importanta in conditiile ritmului de viata stresant
contemporan. Practicarea acesteia este accesibila unei
categorii largi de populatie
care dispune de diferite niveluri ale venitului si care
apartine aproape tuturor grupelor de varsta. Orice forma
de relief permite practicarea drumetiei, la noi in tara cel
mai popular tip de drumetie este cel practicat in
perimetrul montan darpoate fi intalnit oriunde turistii
cauta locuri fara aglomeratie, peisaje incantatoare si preturi mai mici.
 Avand in vedere ca Parcul Natural Portile de Fier este un parc al carui
principal obiectiv este conservarea peisajului, drumetia este o forma de turism care
poate fi practicata in intreg spatiul parcului valorificandu-se astfel integral intregul
potential turistic, intregul patrimoniu natural, etnocultural si peisagistic.   
           Cel mai spectaculos peisaj de pe intreg cursul Dunarii este acela al Cazanelor
Mari si Cazanelor Mici. Se spune ca aceste locuri se
numesc asa pentru ca Iovan Iorgovan, echivalentul lui
Heracles din mitologia greaca si a lui Hercules din cea
romana, isi facuse salas in varful Ciucarului Mare unde
astepta corabiile cu marfuri pentru a le cere plata ca sa
le treaca in siguranta prin stramtoare. Cand i se facea
foame cobora in pesterile despre care se zice ca s-ar gasi pe sub cursul Dunarii unde
facea focul pentru a incalzi apa si a fierbe pestele cu care se hranea. Pestele pe care
nu-l putea manca plutea odata cu apa calda pana in cazanele mici unde era pescuit de

46
localnicii pe care ii ajuta astfel sa traiasca. De la apa care parea ca fierbe se trage
denumirea de Cazane.

Speoturismul

Este una dintre formele de turism care poate

valorifica potentialul geologic, speofaunistic si
speopeisagistic al acestei zone. Cele mai cunoscute si
vizitate pesteri sunt: Ponicova, Gaura cu Musca,
Pestera cu Apa din Valea Polevii, Zamonita, Veterani,
fiecare dintre acestea avand propriile legende despre
animale fantastice, haiduci sau batalii
intre cei care au stapanit de-a lungul timpului aceste
meleaguri.
 

Turismul rural - agroturism

Se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul
rural. Aceasta forma de turism este motivata de dorinta
de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale
si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma
sau pensiune agroturistica ) sau intr-o pensiune. Turistul
poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile
traditionale ale respectivei zone sau gospodarii. Astfel,
el poate participa la recoltarea fructelor, mulsul oilor,
pescuit, etc. Pentru a fi favorabile agroturismului,
localitatile rurale trebuie sa fie situate intr-un mediu fara factori poluanti, detinatoare
a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a
altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si personalizate,
satisfacand motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vanatoare, pescuit,
artizanat, muzee si case memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii
traditionale, pastorit, viticultura, pomicultura, apicultura etc.) care, in afara functiilor
administrative economice si culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si
strainatate.  In functie de caracteristicile geografice ale zonelor, satele turistice se

47
grupeaza in: etnofolclorice, de creatie artistica si artizanala, peisagistice si climatice,
viti-pomicole, pescaresti si de interes vanatoresc, pastorale, pentru practicarea
sporturilor de iarna.
Existent: pensiuni in comuna Ponoare, cu potential de dezvoltare: in comuna Svinita,
Eselnita, Dubova, Ciresu, pentru turism rural si agroturism: Hinova, Ostova Corbului,
Ostrovu Mare.   

Turismul nautic
Este una dintre formele de turism cu cel
mai mare impact, datorita existentei lacului de
acumulare Portile de Fier I, lac care permite
desfasurarea tuturor formelor de turism sportive
sau de agreement.
          Sporturile cu vasle (kaiac, canoe, canotaj) au
deja o traditie prin infiintarea Bazei Nautice de la Orsova, in ultimii ani existand si
perspectiva dezvoltarii sporturilor cu motor, mai putin recomandate, si a windsurfing-
ului.
           Navigatia de agrement este intr-o evidenta expansiune, de la navigatia cu barci
pana la cea cu marile nave de pasageri care leaga Germania si Austria de Delta
Dunarii. Si inotul poate fi practicat in aceasta zona atat in apele Dunarii cat si in cele
ale afluentilor sai. Nu este, totusi, recomandat inotul in Dunare sau in alte zone care
nu sunt dotate cu servicii de salvare, ci numai in bazine special amenajate.

48
 Bibliografie

• (1969): “Geografia Vaii Dunarii Romanesti”. Institutul de Geologie si

Geografie, Ed. Academiei, Bucuresti.
• “Ghid Cultural-Turistic ROMANIA-MEHEDINTI” si “Dictionar Enciclopedic
al Judetului Mehedinti”.
• (2005): Functionarea si exploatarea sistemului de alimentare cu apa al
Municipiului Drobeta – Turnu Severin (S.C SECOM S.A).
• Planul urban de management de mediu al municipiului Drobeta – Turnu
Severin 2008 – 2014 .
• (2000):Bãltenu. D., Alexe, R. -“Hazarde Naturale si Antropogene”,Ed.
Corint, Bucuresti .
• (2006): Grecu. F.-“Hazarde si Riscuri Naturale” , Ed.Universitara, Bucuresti.
• (1974): Bancila I. “Investigatie geologico – tehnica pentru sistemul
hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier”. Natura, an XVI, nr.5, Bucuresti.
• (1966): Trufas V. “Hidrologia regiunii Bazias – Tr. Severin ”
• “Hidrotehnica”, vol. XI, nr.12, Bucuresti.
• www.apmmh.ro
• www.primariadts.ro

49