Alimentatia in etiopatogenia

cariei dentare
Alimentatie gresita, nesanatoasa
  favorizeaza formarea cariei dentare
 nu exista o dieta speciala care previne in
totalitate caria dentara,
 Este foarte greu de intervenit si modificat
obiceiurile alimentare:
– ale unei persoane,
– ale unei familii.
Caria dentara
In ultimii 500 de ani caria si afectiunea
parodontala au devenit afectiunile cele mai
frecvente care interesau cavitatea orala
Aparitia unor concepte moderne de
 terapie si
 preventie
 contribuie la reducerea incidentei cariei
dentare
Recomandari despre igiena alimentatiei
(medic dentist, igienista)
 Recomandari generale pentru o sanatate a
organismului si a dintilor:
 Alimente ce contin celuloza, fibre
 Aport scazut de hidrati de carbon cu masa moleculara redusa
 Mai multe mese dispersate de-a lungul unei zile
 intre mese; fara zahar
 In formarea cariei dentare, hidratii de carbon fermentabili, cum ar fi
zacharoza, fructoza, maltoza, lactoza, amidonul etc vor fi descompuse
de microorganismele cariogene
  
Aprecierea cariogenitatii unui
aliment :
 adesea dificil de apreciat
 depinde de tipul si cantitatea hidratilor de carbon
 Compozitia chimica (proportia de grasimi, poteine)
 Proprietatile fizice (adezivitate, duritate)
 existenta eventual a unor elemente de protectie in
cadrul alimentelor cu continut in zahar (preparate
culinare si bauturi)
 se pare ca produsele ce contin zahar in combinatiei cu
amidon rafinat sunt deosebit de cariogene
Factori ce tin de fiecare individ in
parte:
 Frecventa ingestiei
 Consistenta (Studiul Vipeholm)
 Ordinea ingestiei
 Oral clearance rate (eliminarea per unitate de
timp din cavitatea orala)
 Fluxul salivar
 Pozitia dintilor- (inghesuiti sau cu treme) etc
 Igiena orala
Studiul Vipeholm

- realizat in localitatea Vipeholm (Suedia) intr- o
institutie cu pacienti cu debilitate mintala
 - evaluarea cariogenitatii in functie de
– frecventa si
– consistenta HC
 zaharul a fost inclus in dieta sub forma de
ciocolata, caramele, paine sau sub forma lichida


Cresterea incidentei cariei dentare
 cresterea semnificativa a  Crestere redusa a
incidentei cariei daca: incidentei cariei dentare
 zaharul a fost consumat daca:
– zaharul se consuma cu
– intre mese
ocazia meselor principale
– sub forma lipicioasa, – si sub forma de solutie
aderenta  Chiar la cresterea
consumului de zahar/zi de
la 30 la 330 g /zi
Studiul Vipeholm
Nota: Studiul Vipeholm nu ar fi in acord cu
cerintele moderne, din pct de vedere etic :
– utilizarea unor
• cantitati anormale de zahar si
• forma de prezentare nepotrivita
intervalul de timp/zi
1. intervalul de timp/zi in care in cavitatea orala
exista hidrati de carbon usor metabolizabili- este
decisiv
2. cantitatea minima de zaharoza care duce la
formarea unei cantitati de acid relevante din
punct de vederea stomatologic la nivelul
placii dentare este circa 15 mg.
3. 150-500 mg zaharoza poate forma o cantitate
maximala de acid in cadrul placii dentare.
Recomandari
   Reducerea cantitatii de hidrati de carbon (HC) cu
masa moleculara scazuta, in special zaharoza in
cadrul alimentatiei

 Reducerea frecventei alimentatiei intre mese cu

HC de masa moleculara joasa
 NU:     Alimente cariogene:
 o        Toate dulciurile
 o        Ciocolata, o        Nousnugat
 o        Inghetata
 o        Miere,    Marmelada
 o        Suc de struguri, o        Banane
 o        Conserve cu fructe, o        Fructele uscate
 o        Alte dulciuri lipicioase, deoarec rata de clearance
este indelungata
Recomandari
 Intre mese se recomanda: lapte si produse
lactate: iaurt, brinza de vaci, fructe, legume,
sucuri, nuci, atiti timp cit aceste produse nu sunt
suplimentate cu zahar.
 Chiar si brinzeturile sofisticat preparate contin
zahar . Folositi brinzeturile naturale, deoarece ele
contin si minerale si vitamine
 o        Nota: si aceste alimente daca sunt folosite
cu frecventa mare pot sa fie daunatoare pentru
dinti
Recomandari
 La sfirsitul unei mese: un fruct, sau o leguma
proaspata: telina, morcov, mar sau portocala, care
curata, indepartind o parte din depozitele moi
rezultate dupa masa
   Gume de mestecat
– fara zahar dupa masa pot sa fie de folos,
– Nu - gume de mestecat cu zahar,
• fiecare lama de guma contin o jumatate de lingurita de zahar
  
 Daca se respecta aceste recomandari, cunoscind
teoriile moderne are formarii cariei dentare, atunci
 se limiteaza atacul acid asupra dintilor
 si creste intervalul de timp pentru remineralizare
prin saliva.
  
  
Alimente Continut de zahar in
g/100 g
 
Dulciuri

Bomboane 90
Ciocolata 60
Inghetata 20
Biscuti   20

 
Paine cu:
75
Miere
60
Marmelada
50-60
Nouss-Nougat Crème
 Alimente Continut de zahar in
g/100 g
Conserve de fructe 15-44

Sucuri de fructe indulcite 10-20

Fructe uscate 40-64

Banane proaspete 18

Sucuri Cola 6-11

Ketchup de tomate 28-30

 
ZAHAR SUB FORMA MASCATA
 31% din cantitatea totala de zahar consumata de
adolescenti = zahar sub forma mascata, (lapte,
fructe, brinzeturi, etc)

 Variatii individuale in consumul de zahar:

– consumul e mai mare la sexul masculin
– adolescentii: cei mai mari consumatori de zahar
– 15 – 18 ani la adolescentii de sex masculin
Corelatii intre incidenta cariei
dentare si consumul de zahar.
1. Corelatie intre cresterea consumului de zahar si
cresterea morbiditatii prin carie a populatiei

1. Gustari dulci intre mese, = o combinatie intre

continut crescut in zahar si aport frecvent, sunt
foarte cariogene
 Sunt unele tari unde la acelasi consum
de zahar se constata o scadere a
morbiditatii prin caria dentara-
deoarece greseli in alimentatie sunt
compensate de o serie de masuri de
profilaxie
STABILIREA PERICLITARII
STRUCTURILOR DENTARE PRIN
ALIMENTE
 
 Cariogenitatea alimentelor depinde in primul rind
de continutul in HC de masa moleculara
redusa, usor fermentabili
 Se produc acizi organici , unde responsabilitatea
revine in principal bacteriilor placii dentare
 Alimente cu continut in acizi pot conduce la
leziuni dentare (eroziuni)
Alimente cu continut in acizi:
 pot conduce la leziuni dentare (eroziuni)
 Demineralizare directa a suprafetei dentare
 Trebuie lamurite cu pacientii existenta si a
acestei posibilitati
 Frecventa si intervalul de timp in cavitate
orala este importanta, pentru a permite
salivei sa-si exercite efectul tampon ,
remineralizarea leziunilor de smalt
Alimente cu continut in acizi:
 Sucurile de fructe,
 Preparatele de vitamine,
 alte preparate , considerate a fi alimente
sanatoase,
 pot favoriza in consum excesiv eroziuni
(Hellwig 1995)
o                                             Sucuri    Valoarea pH-ului

o                                             Suc de lamaie o                                          2

o                                             Cola o                                            2,5

o                                        Suc de portocale o                                          3,5

o                                             Suc de mere o                                         3,5

o                                             Buttermilch o                                          4,4

 
o              Apa minerala cu
• Mult acid carbonic 5,2
•putin acid carbonic  6,3
Consilierea referitor la alimentatie

  Anamneza referitor la tipul de alimentatie

 Un un protocol de alimentatie
 Se analizeaza obiceiurile alimentare
 Compozitia alimentelor
 Intr-o sedinta distincta se explica corelatia intre
problemele dentare si si obiceiurile alimentare
 Se explica alimentele cariogene si tipurile de zahar
(glucoza, fructoazxa, zaharoza)
 Se invita pacientul sa propuna modalitati de reducere a
ingestiei de produse zaharoase (cantititativ si ca frecventa)
  
Recomandari ale medicului
stomatolog
 Aportul de zahar intre mese care poate fi inlocuit prin produse
necariogene
 cu produse fara zahar sau
 cu indulcitori necariogeni
 Recomandari specifice pentru gravide
 la copii mici, sugari:
 ingestia frecventa de bauturi si alimente , mai ales in biberon
de plastic duce la copii mici la caria de biberon (distructia
rapida a dintilor de lapte in eruptie)
 chiar si aportul frecvent de lapte din biberon , mai ales in
timpul noptii conduce la asemenea carii
 
in cazul eroziunilor:
 (soft drinks), citrice, alimente
acide, preparate cu vitamine,
medicamente (ASS)
 se exerseaza un periaj mai putin
abraziv 
Renuntarea la zahar
 Primul pas: renuntarea la zaharul intre mese
 Un aport frecvent de zahar creste metabolismul
bacteriilor cariogene in asa fel incit de ex
 500.000 S.mutans produc aceeasi cantitate de acid
cit un numar dublu de bacterii cu activitate
metabolica mai redusa
 La un consum
– crescut de zahar se produce acidul lactic (cariogen) in
timp ce la un consum
– redus de zahar se produce acid acetic (mai putin
cariogen)
Determinarea valorii pH-ului la
nivelul placii bacteriene.
 se determina potentialul cariogen. Astfel daca
– pH-ul placii scade dupa ingestia unui aliment
 (inclusiv bauturi) atunci acel produs este catalogat
potential cariogen.
 Daca pH-ul placii interdentare nu scade sub 5,7 la 30 min
dupa ingestia alimentului aatunci este considerat
carioprotectiv
 Termenul de cariogenitate relativa incearca sa descrie
cit de puternic sau slab cariogen este un aliment.(Hellwig pg 86)
  
Indulcitori calorici si necalorici
Proprietati:
  Un indulcitor (fara zahar, inlocuitor de
zahar):
 va fi descompus incet sau deloc de microorganismele
cariogene
 sa fie aprox la fel de dulce ca si zaharul
 sa nu fie mai scump decit zaharul
 se deosebesc indulcitori calorici si necalorici
Indulcitorii calorici
(inlocuitorii de zahar):
 Manitol, Sorbitol, Xylitol
 Xylitolul:
 in fructe de padure si legume
 industrial se extrage din lemn cum ar fi (mesteacan)
 este partial absorbit in tractul digestiv, de aceea la un consum > 50g/zi provoaca diaree
 = un indulcitor necariogen, avind chiar efecte anticariogene, a caror mecanism este incomplet
elucidat
  
  
  
  
  
  
  
  
  
Sorbitol:

 Componenta multor plante

 Se obtine industrial prin hidrogenarea din glucoza
 Puterea de indulcitor este jumatate din glucoza
 Se absoarbe incet si incomplet in tractul digestiv, provocind la un
aport frecvent diaree
 Este putin metabolizat de tulpinile de streptococii mutans,
 rezultind totusi o scadere redusa a pH-ului, motiv pentru care
dulciurile sunt indulcite cu sorbitol sunt considerate
carioprotective
  
  
  
Indulcitorii necalorici:

 Preparate:
          Zaharina
          Cyclamatul
          Aspartam (Fenilalanina)
          putere ridicata de indulcire, de aceea nu se pot utiliza la
prepararea alimentelor (la copt)
          Nu reduc pH-ul placii interdentare, de aceea sunt
considerati necariogeni
          Controverse referitor la periclitarea starii generale a
sanatatii, de ex. In USA Cyclamatul nu se mai foloseste
  
  
Aport crescut de zahar nu cauzeaza intotdeauna
risc crescut la carii la copii mici in conditiile unei
igiena orale corecte
 Igiena oral deficitara + aport crescut de zahar creste riscul cariei dentare
la copii-
 Pentru dezvoltarea cariei dentare sunt necesare atit
– zaharoza cit si
– placa b.cu microbi cariogeni (deci igiena orala deficitara)
 Combinatia de placa vizibila + aport de dulciuri mai mult de odata/sapt
la virsta de 3 ani a crescut riscul cariei dentare la 70%.
 Administrarea de dulciuri si sucuri cu continut in zahar ar trebui facuta
dupa virsta de 3 ani, iar
 invatarea igienei orale ar trebui sa se inceapa gradat de la o virsta cit
mai mica de preferinta inainte de 2 ani
Community Dent Oral Epidemiol 2001;29:136-141.
 In stadiul actual nu putem interzice total
consumul de zahar
 Consum moderat in timpul sau dupa
mesele principale, urmate de o igiena
orala si cu stimularea fluxului salivar
 Intre mese : alimente fara zahar
  
  
I. lapte, produse □ □ □
lactate
Lapte integral □ □ □
Cacao cu lapte □ □ □
Iaurt natural □ □ □
Iaurt de fructe □ □ □
Brânză cu plante □ □ □
Brânza cu fructe □ □ □
Budincă □ □ □
II. Carne , produse □ □ □
de carne, peşte, ,
carne prăjită, şniţel □ □ □
etc
Pui prăjit □ □ □
cârnaţi □ □ □
Peşte(prăjit, fiert, □ □ □
afumat)
Conserve de peşte □ □ □
III. Produse cereale □ □ □
Chifle □ □ □
Pâine integrală □ □ □
Pâine Mischbrot □ □ □
Aluaturi □ □ □
Orez □ □ □
Fulgide cereale □ □ □
(Musli)
Pâine cu marmeladă, □ □ □
Finetti, cremă de
ciocolată, miere
Cornflakes □ □ □
Prăjituri □ □ □
IV. Fructe, legume □ □ □
Cartofi □ □ □
Legume fierte □ □ □
Legume crude, de □ □ □
ex. sub formă de
salată
Fructe proaspete □ □ □
Conserve de fruncte □ □ □
 O 2 - 3 ori/zi mai mult
dată de 3
V.Băuturi □ □ □
/zi ori/zi
 Cafea, neîndulcită □ □ □
 Cafea îndulcită (cu □ □ □
zahăr)
 Ceai (neîndulcit) □ □ □
 Ceai , înduclit (cu □ □ □
zahăr)
 Limonadă □ □ □
 Băuturi tip cola □ □ □
 Sucuri de fructe □ □ □
 Bere □ □ □
 Vin □ □ □
 Apă minerală □ □ □
 O dată 2 - 3 ori/zi mai mult
/zi de 3 ori/zi
VI. Alimente de □ □ □
mestecat, ronţăit
Nuci □ □ □
Guma de mestecat □ □ □
Gumă de mestecat, □ □ □
fără zahăr
Bomboane, Kojac □ □ □
Ciocolată □ □ □
Îngheţată □ □ □
Napolitane □ □ □
Biscuiţi □ □ □
Fructe uscate □ □ □
Vitamin C, Tooth Decay, and Blood Lead Lev
els,

June 22 99
 high levels of vitamin C in the blood
 is associated with a decreased prevalence of
elevated blood levels of lead,
 and a second study shows that environmental lead
exposure is associated with an increased
prevalence of tooth decay.