 A aduce apă după ce s-a stins focul.

 A aduna nuiele pentru spinarea sa.

 A ajunge cuțitul la os. (Orice răbdare are un sfârșit)
 A arăta pumnul sub batistă. (Amenințare îmbrăcată în cuvinte
frumoase)
 A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
 A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
 A avea ac de cojocul cuiva. (Amenințare spusă cuiva care se
încăpățâneză)
 A avea de-a face cu cineva. (Amenințare)
 A avea mai mult noroc decât minte.
 A băga mâna in foc pentru cineva.
 A bate apa-n piuă
 A bate calul care trage. (A fi nedrept)
 A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
 A bate fierul cât e cald.
 A bate găina cu lanțul.
 A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
 A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
 A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
 A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie
proprie)
 A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
 Aceași Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
 A da bir cu fugiții.(A pleca în mod rușinos)
 A da ortul popii. (A muri)
 A da peste noroc.
 A da portocale la porci.
 A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)
 A despica firul în patru. (A analiza un lucru)
 A duce cu preșul. (A păcăli)
 Adevărul este întotdeauna la mijloc.
 Adevărul se spune la despărțire.
 Adevărul stă scris printre rânduri.
 A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.
 A face bortă în apă.
 A face cinste. (A da de băut)
 A face cruce în tavan. (De bucurie)
 A face cuiva hatârul. (A împlini dorința)
 A face cuiva ochi dulci. (A linguși)
 A face cum îl taie capul.
 A face din cal măgar și din țânțar armăsar. (A exagera)
 A face ochi dulci cuiva.
 A face pe cineva cu ou și cu oțet. (A face cuiva morală foarte
aspră)
 A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte
aspră)
 A face treaba în doi peri. (De mântuială)
 A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
 A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.
 A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
 A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
 A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereușită de a înșela pe
cineva)
 Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
 Ai carte ai parte.
 Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
 Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
 A-i fi frică și de umbra sa.
 A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
 A înghițit gălușca și a tăcut chitic.
 A îngrășa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în
ultimul moment)
 Ai pus degetul unde mă doare. (In discuție s-a atins un lucru
esențial)
 A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenție un secret)
 A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
 A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreț)
 A lăsa baltå un lucru. (A părăsi ceva neterminat)
 A lua partea leului. (Împărțire nedreaptă)
 A lua plasă (A fi păcălit)
 A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
 A lucra din plin. (Repede și cu spor)
 A mânca coliva cuiva. (Amenințare)
 A-nțărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuți pe cineva care nu
merită)
 A nu face față. (Ceva care depășește capacitatea cuiva)
 A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
 A păli pe cineva. (A lovi)
 A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
 Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec și totul rămâne ca-
nainte)
 A peria pe cineva. (A linguși)
 A pica din senin. (Pe neașteptate)
 A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
 A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acțiune)
 A pleca la vânătoare fără pușcă.
 A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
 A prinde cu mâța-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
 A pune bețe-n roate. (A pune piedici cuiva)
 A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
 A pune paie pe foc. (A înteți o ceartă)
 A pune țara la cale. (O discuție lungă și fără rost)
 A rânji fasolea. (peiorativ - Cineva care râde necuviincios)
 Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu
pretenții minore într-o împrejurare mult mai importantă)
 Are balta pește. (Cineva care este îndestulat)
 Are limba despicată. (E șiret ca șarpele)
 Are limba înveninată. (Vorbește de rău)
 Are minte de găină.(E fraier, ușor de păcălit)
 Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul.
 Are o zi lucrătoare și una sărbătoare.
 Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
 Are suflet de câine.
 Așa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reușească)
 A sări în ochi. (Un lucru cert)
 A sări peste cal. (a exagera)
 Așchia nu sare departe de trunchi.
 A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un
lucru ca printr-o minune)
 A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minți)
 Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.
 A se culca odată cu găinile. (Devreme)
 A se da de ceasul morții. (A fi frământat la maximum de un
gând)
 A se da de ceasul morții. (A se strădui în zadar)
 A se da de gol. (A-si dezvălui o intenție ascunsă)
 A se da peste cap pentru a face un lucru.
 A se dezbrăca de caracter. (A-și pierde cumpătul și trece la
vorbe/fapte urâte)
 A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
 A se face luntre și punte. (A face tot posibilul)
 A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
 A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
 A se uita ca curca în fântână.
 A se uita ca curca-n crăci.
 A se uita ca mâța-n calendar.
 A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
 A-și băga mințile-n cap. (A-și îndreapta purtarea)
 A-și bate singur cuie-n talpă. (A-și crea necazuri)
 A-și da arama pe față. (A-și dezvălui intenții rele)
 A-și da cu părerea.
 A-și da în petic. (A-și da pe față, fără voie, anumite cusururi)
 A-și da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
 A-și face singur bube-n cap.
 A-și ieși din fire. (A se supăra, a-și pierde cumpătul)
 A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)
 A sta călare pe noroc.
 A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
 A sta cu burta la soare.
 A sta cu burta pe carte.
  A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină.
 A strica orzul pe gâște. (A da cuiva care nu prețuiește ce
primește)
 A strica prietenia cu cineva.
 A trage la șaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)
 A trăncăni vrute și nevrute.
 A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
 A uita de la mână până la gură.
 A umbla cu capul in nori. (Visător)
 A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înșele)
 A umbla hai-hui. (Fără rost)
 A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
 A vedea roșu înaintea ochilor. (Mânie)
 A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
 A veni pe nepusă masă. (Pe neașteptate)
 A vorbi cu tâlc. (Cu subînțeles)
 A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
 A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
 A zburat puiu cu ața. (Ai pierdut ocazia)

 Bacșișul este inclus dar nu este exclus.

 Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
 Bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de
arhierei.
 Banii fac bani și păduchii tot păduchi.
 Banul e ochiul dracului.
 Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.
 Banul face din om neom.
 Banul la ban trage.
 Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.
 Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de
bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
 Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educația copiilor)
 Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
  Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
 Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
 Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
 Bine faci, bine găsești.
 Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.
 Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
 Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuiești
îndelung e sortit să nu reușească)
 Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.
 Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-și face
cinste)
 Buba cap nu face până nu se coace.
 Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
 Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.
 Burta plină nu învață bine.
 Buturuga mică răstoarnă carul mare.

 Capra bese și oaia trage rușinea.

 Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
 Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând,
exagerează)
 Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un
lucru)
 Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).
 Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
 Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)
 Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)
 Căpățână cinci oca. (Se spune cuiva încăpățânat)
 Câinele care latră nu mușcâ.
 Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
 Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
 Câinii latră, caravana trece.
 Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăbovești când
întreprinzi ceva)
 Calicia pierde omenia.
 Calul de dar nu se caută la dinți.
 Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.
 Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.
 Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.
 Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
 Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
 Când mori nu iei nimic cu tine.
 Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
 Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.
 Când omul cade, îi piere și umbra.
 Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.
 Când se duce parcă vine și când vine parcă stă (Cineva care nu
face nimic)
 Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
 Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
 Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
 Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are reteta ei)
 Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
 Ce-am avut și ce-am pierdut? Caprele tot șapte sunt.
 Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
 Ce are-n gușă - și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și
nevrute)
 Ce are sula cu prefectura? (Asociație nepotrivită de idei)
 Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.
 Cerul e mai negru ca dracul.
 Ce dai, aia primești.
 Ce e-n gușă, și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
 Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
 Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
 Ce omul face, nici dracul nu desface.
 Ce-i al tău e pus deoparte.
 Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai
primit/moștenit ceva netrebuitor)
 Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
 Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință.
 Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.
 Ce-i prea mult strică.
 Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige.
 Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
 Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
 Ce omul face, nici dracul nu desface.
 Ce știe tot satul, nu știe bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că
nevasta îl înșeală)
 Ce-ți dorești tu ție să-mi dea Dumnezeu mie.
 Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
 Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus. (Fiecare om are o soartă, un
destin)
 Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.
 Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
 Ceva care se petrece din an în paște. (foarte rar)
 Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
 Ceva de care s-a ales praful.
 Ceva care nu se cade. (O vorbå sau o faptă ne la locul ei)
 Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care
functioneazå perfect)
 Ce vine de la Domnul e bun venit.
 Chelului îi trebuie tichie de mårgåritar. (Își doreste ce nu-i då
mâna)
 Cilivizația e diferența dintre ogor și maidan.
 Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
 Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu -
Materialuri folcloristice (1900)]
 Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge
filozof.
 Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
 Cine are urechi de auzit, să audă!
 Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
 Cine e harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și
chiuleste are tot asa.
 Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.
 Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
 Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge
ministru.
 Cine-mparte, parte-și face.
 Cine muncește n-are timp să facă bani.
 Cine naiba a mai văzut brânză friptă la grătar domnișoară pe
măgar.
 Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.
 Cine nu crede în el însuși nu crede în nimic.
 Cine nu munceste, nu mănâncă.
 Cine nu voiește când poate nu va mai putea când va voi.
 Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
 Cine râde la urmă râde mai bine.
 Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.
 Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
 Cine seamănă vânt culege furtună.
 Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George
Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
 Cine se aseamănă, se adună.
 Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
 Cine se scuză se acuză.
 Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
 Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.
 Cine umblă pe drum cu gândul acasă își pierde căciula în târg.
 Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
 Cineva care are capul baniță de carte.
 Cineva care are gura spucată. (Prevede ceva neplăcut)
 Cineva care are fitilul scurt. (Certăreț)
 Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)
 Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care
asuprește lumea)
 Cineva care este turnător. (Spioneazå și dezvăluie)
 Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubește nespus)
 Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).
 Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât
înainte de a-i tăia)
 Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreț)
 Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină.
(hrăpăreț)
 Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la
treabă)
 Cineva care nu-și vede lungul nasului. (Îngâmfat și cam
obraznic)
 Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.
 Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogățit)
 Cineva care se mișcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
 Cineva care "și-a băut mințile". (Din cauza băuturii face lucruri
nechibzuite)
 Cioară mândră și flămândă.
 Colac peste pupăză. (Ceva care vine să inrăutățească o situație
deja precară)
 Copacii mor în picioare.
 Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
 Copilul cu douǎ moașe rǎmâne cu buricul netǎiat.
 Corb la corb nu scoate ochii.
 Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.
 Cu cât înveti mai mult, cu atât știi mai puțin.
 Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.
 Cui pe cui se scoate.
 Cuiva îi lipsește o doagă. (Nu e întreg la minte)
 Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat.
 Cum a venit, așa s-a dus. (Ce se câștigă ușor, se pierde repede)
 Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui care e cu
Cerul împăcat.
 Cum e tocul - și pistolul.
 Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu -
Materialuri folcloristice (1900)]
 Cu mintea zurlie și cu privirea șașie. (Cineva pe care nu se poate
conta)
  Cum îți așterni, așa dormi.
 Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.
 Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.
 Cum se duce parcă vine, și când merge parcă stă. (Ceva care nu
functioneză)
 Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.
 Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.
 Cu o floare nu se face primăvară.
 Cu răbdarea treci și marea.
 Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
 Curățenia este mama sănătății.
 Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)
 Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.

 Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.

 Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziție
improbabilă)
 Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea
să se intoarcă pe spinarea ta.
 Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc. (Amenințare)
 Dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul.
 Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.
 Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.
(Treabă făcută pe dos)
 Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă
parcă se-neca.
 Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
 Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
 Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
 Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină.
(Se spune la fete)
 Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.
 Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
 Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.
 Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
 Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
 Dar din dar se face rai.
 Darul cel târziu nu are putere de dar.
 Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.
 Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește.
 Dă ce te lasă inima.
 Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.
 Dă Doamne sănătate, că belele curg.
 Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe
încercări nereușite, o idee bună)
 De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
 De când era lupul cățel și măgarul vițel.
 De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
 Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.
 Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.
 Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de
noroc.
 Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
 Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine
mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.
 Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
 Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
 Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.
 Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.
 De ce îți este frică, de aia nu scapi.
 De ce nu-ți pasă nu-i al tău.
 De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.
 De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!
 De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate. (Lucrurile
nu sunt așa cum par la prima vedere)
 De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat ușor se
pierde repede)
 De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
 De unde iei trebuie să și pui.
 De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
 De urâtă nu-i frumoasă, da'i desteaptă, proastă dracu.
 Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să
zăbovești.
 Despre morți, numai de bine.
 Deștept de-i crapă capul. (E prost)
 Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din
greșelile lui.
 Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.
 Din greșeli înveți.
 Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.
 "Doamne ferește!" pân' te nimerește.
 Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocrație)
 Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în
zadar și fără cap)
 Domnia și prostia se plătesc.
 Domnul a dat, Domnul a luat!
 Două, și cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
 Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
 Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.
 Dragă dragă pân' ți-o bagă. (Face curte la început)
 Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.
 Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri
neplăcute)
 Drumul cunoscut e cel mai scurt.
 Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
 Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii. (Nici un
lucru nu-i perfect)
 Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.
 Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e
pedepsit, dar nu fizic)
 Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
 După faptă și răsplată.
 După furtună vine și vreme bună. (Omul speră la necaz)
  După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalți)
 După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ți-e rău și te doare
capul)
 După război mulți viteji se arată.
 După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.
 Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut. (Lit. De la război
morții erau aduși pe scut)
 Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)

 E bun să-l trimiți după moarte.

 E ca măgarul între oi.
 E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreț)
 E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
 E "gură spartă". (Vorbește vrute și nevrute)
 E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.
 E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
 E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)
 E pe bune. (Nu e glumă)
 E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face
neom)
 E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
 E scump la tărâțe și ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
 E spurcat la gură. (Vorbește urât).
 Ești cam într-o ureche. (Zăpăcit)
 Ești cam "Lasă-mă să te las". (Leneș, inactiv)
 Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.
 Ești o belea pe capul omului.
 Ești un drac împielițat. (Ești năzbâtios - Se spune la copii)
 Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
 E un om dintr-o bucată. (Pe care te poți bizui)
 E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
  Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia. (Când cineva
vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol)
 Exemplele rele strică moravurile bune.
 Exemplele sunt făcute pentru proști.

 Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.

 Face planul ca țiganul. (Un plan cam naiv și nereușit)
 Face un lucru cum îl duce capul.
 Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.
 Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
 Fă-ti iarna car si vara sanie.
 Femeia care e rea de muscă. (Își înșeală bărbatul cu oricine)
 Femeia care face pe mironosita. (Alintată și nevinovată)
 Femeia care zboră ca cioara din par în par.
 Femeia este un rău necesar.
 Femeia nebătută e ca moara neferecată.
 Femeia te ridică, femeia te coboară.
 Femeia "usoară" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rău plătesti..."
 Femeia vede unde bărbatul abia zărește.
 Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc
singur.
 Ferește-te de câine mut / și de om tăcut.
 Fiecare cioară își laudă puiul.
 Fiecare pasăre pe limba ei piere.
 Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea.
 Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.
 Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
 Foamea te scoate afară din casă.
 Frate ca frate, da' brânza-i pe bani bărbate.
 Frica păzeste bostănăria.
 Fricosul roade osul.
  Fricosul se sperie și de umbra lui.
 Frumoasă parcă e ruptă din rai.
 Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.
 Fuge de mănâncă pământul.
 Fuge de rupe pământul.
 Fuge de-i sfârâie călcâiele.
 Fugi de cel ce pupă în bot, / că îți ia din pungă tot.

 Găina bătrână face zeama bună.

 Găina vecinului face ouă mai mari.
 Gând la gând cu bucurie.
 Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.
 Ghinioanele se tin lanț.
 Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.
 Ghinionul nu vine niciodată singur.
 Graba strică treaba.
 Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.
 Greu la deal cu boii mici.
 Gura bate curul.
 Gura copilului adevăr grăiește.
 Gura lumii-i slobodă.
 Gura lumii n-o astupă nici pământul.
 Gura păcătosului adevăr grăiește.

 Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acțiune riscantă)

 Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.
  Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
 Hopa Mitică - cade-n cap și se ridică.
 Hoțul de la hoț învață.
 Hoțul jură și iar fură.
 Hoțul neprins e negustor cinstit.
 Hoțului de hoț îi e frică.
 Hoțul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.

 Iarna n-au mâncat-o lupii.

 Inima de vânzător e venin otrăvitor.
 Interesul poartă fesul.
 Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tau. //proverb marinăresc

 Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)

 Îi sare țandăra. (Se supără repede)
 Îi trăznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești. (Unul cu idei
năstrușnice)
 Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
 Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau
cu haine de pomană).
 Înainte de a porunci învață a te supune.
 Încalecă și fute, descalecă și du-te. (Fă-ți interesul fără să-ți pese
de altcineva)
 În coadă la arat, în față la adunat.* În țara orbilor, chiorul este
împărat.
 Întrebarea / Trece marea.
  Intri bou (la școală) și ieși vacă. (Cineva de care "nu s-a prins
cartea")
 Învață de la alții, dar fă cum știi tu.
 Învață pe alții, ca să fii învățat și tu.
 În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt
lupi e bine să fii leu.
 În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora.
 În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și
"împinge".
 Îți dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitatea)
 Îți fac buzunar la burtă! (Amenințare cu cuțitul).
 Îți faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te
decavează)
 Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă.
 Îți tai craca de sub tine.

 Jocul greșeala așteaptă.

 Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură.
 Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțîie.
 Jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul.

 La balega subțire puținică apă trebuie.

 La balega udă nu-i trebuie multă apă.
 La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
 La bulboană se adună peștii. (Lumea se adună unde se întâmplă
ceva)
 Lacomia strica omenia
 Lac sa fie,ca broaste-s destule.
 Lada la mine, cheia la tine.
 La disperare omul nu mai judecă.
 La nevasta jucăușă stă gunoiul după usă.
 La omul sǎrac nici boii nu trag.
 La osul cu multă carne trag ciorile.
 La plăcinte înainte, la război înapoi.
 La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
 La unul mumă, la altul ciumă.
 Lasă pe mâine ce poți face azi că poate mâine nu mai este
nevoie.
 Las-o baltă/moartă. (O discuție/acțiune care nu duce nicăieri)
 Las-o jos, că măcăne. (Se spune cuiva care încearcă să
păcălească).
 Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susține ceva nesigur)
 Lauda de sine nu miroase-a bine.
 Laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură.
 La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
 La unul mumă și la altul ciumă.
 Le muți de la Ana la Caiafa. (Muți lucruri dintr-un loc în altul
dar nu la-ndemână)
 Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
 Lenesul adoarme din picioare.
 Leneșul la toate zice că nu poate.
 Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubeste.
 Leneșului îi pute pământul sub el.
 Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
 Lucrul amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situatie
neclară)
 Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea
ieftin.
 Lume-lume, nu e glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i
leopardul/ Șapte muzici - trei! (Laudă mincinoasă)
 Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.
M

 Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!

 Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.
 Mai mare daraua decât ocaua.
 Mai treacă-meargă...(Ce ai făcut până acum ~~ dar de acum
înainte...)
 Mama proștilor e mereu gravidă.
 Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!
 Măsoară de două ori și taie odată.
 Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")
 Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.
 Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef)
 Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelunga răbdare.
 Mânia de seară să o lași pe dimineață.
 Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
 Mâța blândă zgârie rău.
 Meseria este brǎțarǎ de aur.
 Meseria nu se învață, se fură.
 Mielul blând suge la două oi.
 Minciuna are picioare scurte.
 Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.
 Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
 Mintea ta a mai fost la un fes de babă.
 Minte de îngheață apele.
 Moartea a fost așa sigură de victorie încât ne-a dat o viață avans.
 Mort a fost și-a-nviat. (Cineva care s-a însănătoșit repede)
 Morții cu morții și vii cu viile.
 Mortul al dracului și banul al popii. (Preot hrăpăreț)
 Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu
mă sperii de ghinion)
 Mulți văd, puțini cunosc.
 Mulți văd puțini înțeleg.
 Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
  Munceste ca câinele la umbră.
 Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.
 Mută mortul la ușa altuia.
 Mutul tace dar le face.

 N-aduce anul ce aduce ceasul.

 N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv și negativ)
 Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
 Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)
 Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi
singur.
 Ne-avem bine ca cățelul cu purcelul.
 Ne-avem ca câinele cu pisica.
 Nebunia e soră cu prostia.
 Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe
altul)
 Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se
înrăutățesc.
 Negustorul fricos nu face câștig.
 Nemulțumitului i se ia darul.
 Nevasta bună e o comoară la casa omului.
 Nevoia e mama născocirilor.
 Nevoia învață pe om.
 Nici acum și nici aiurea. (Niciodată)
 Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
 Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
 Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.
 Nici în căruță, nici teleguță. (Ceva nedecis)
 Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el. (Ardeal)
 Nici laie, nici bălaie. (O discuție fără concluzii)
 Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.
 Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
 Nici nu știi de unde sare iepurile.
 Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!
 Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).
 Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci.
 Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
 Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile
așa cum le primești)
 Nici turc, nici turleac la un fleac.
 Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.
 Nimeni n-a moștenit pământul.
 Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
 Nimeni nu-i profet in tara lui.
 Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.
 Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.
 Nimeni nu s-a născut învătat.
 Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să
poruncească.
 Nimic nu e nou sub soare.
 Noaptea e cel mai bun sfetnic.
 Noapte bună găină că ți-e gușa plină.
 Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...(Secara)
 Nor mare - ploaie mică.
 Noroc noroc și cu nasu-n troc.
 Norocu-i după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din
senin)
 Norocul e de partea celor curajoși.
 Norocul vine când nici cu gândul nu gândești.
 Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.
 Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
 Nu căra apă cu ciurul.
 Nu căra apă la fântână.
 Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi.(Eminescu?)
 Nu cere ce nu ți se poate da.
 Nu da sfaturi - Prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de
sfătuitori. Dă soluții in loc de sfaturi!
 Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
 Nu e locul ci e dobitocul.
 Nu e nici cal, nici măgar.
 Nu e pentru cine se pregătește/ E pentru cine se nimerește!
 Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fară să te
sprijini.
 Nu ești în toate mințile. (Ești nebun)
 Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există
și lichele)
 Nu face pe prostul că așa rămâi. (Lumea te consideră după
impresia pe care o lași)
 Nu face purici mulți pe aici. (Are de gând să plece)
 Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
 Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
 Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
 Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.
 Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
 Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
 Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
 Nu învăța găina să facă ouă.
 Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.
 Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
 Nu face azi ce poți lăsa pe mâine. (Ironic)
 Numai c-o lovitură copacul nu cade.
 Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
 Nu mai poate de bucurie.
 Nu mai umbla brambura.
 Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
 Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
 Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
 Nu mor caii când vor câinii.
 Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum
se cuvine.
 Nu persista in prostie.
 Nu poți să faci din rahat bici și sǎ și pocneascǎ.
 Nu pune cal de curse să tragă la plug.
 Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
 Nu pune paie pe foc.
 Nu râde de necazul altuia.
 Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
 Nu se știe ca pământul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine
norocul)
 Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).
 Nu spune "hop" până n-ai sărit.
 Nu sta, că-ți stă norocul.
 Nu știe nimeni când îi bate ceasul.
 Nu știe stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
 Nu știi de unde sare iepurele.
 Nu știi pe ce lume trăiești. (Ești desprins de realitate)
 Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se
înverșunează, ca focul când îl zgândări.
 Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.
 Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. (Nu-ți da cu părerea la ce nu te
pricepi)
 Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
 Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.
 Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
 Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.
 Nu te pune la mintea nebunului.
 Nu te pune la mintea nebunului.
 Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
 Nu te râde că te-ajunge!
 Nu te râde că te-ajunge.
 Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.
 Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
 Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.
 Nu-ți bate singur cuie in talpă.
 Nu-ți da arama pe fată!
 Nu-ți da în petic. (Nu face gafe.)
  Nu-ți lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poți duce la bun
sfârșit)
 Nu-ți lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depășește)
 Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.
 Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile
chiar așa cum ți se dau)
 Nu tot ce luceste e diamant.
 Nu tot ce zboară se mănâncă.
 Nu toti ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din
căcat iti vor binele.
 Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
 Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
 Nu vede pădurea de copaci.
 Nu vezi pădurea de copaci.
 Nu vinde castraveti la grădinar.

 O femeie care este urâtă ca muma pădurii.

 O femeie care e rea de muscă. (E curvă)
 Obiceiul ușurează povara.
 Obraznicul mănâncă praznicul.
 Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
 Ochii care nu se văd, se uită.
 Ochii sunt oglinda sufletului.
 Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e așa mult de lucru cum
pare)
 Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
 Ochiul stăpânului ingrasă vaca.
 O mână spală pe alta și amândouă obrazul.
 O mie de vorbe doi bani nu fac.
 Omul blând ca apa lină.
 Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
  Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
 Omul care-i prost / N-are nici un rost.
 Omul cât îl lași atâta se întinde.
 Omul cât trăiește învață.
 Omul caută leac unde simte că îl doare.
 Omul cu rude nu piere.
 Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
 Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.
 Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
 Omul înțelept își face vara sanie și iarna o pune pe foc.
 Omul învață cât trăiește și când moare tot prost este.
 Omul la mânie, cade-n nebunie.
 Omul nu e niciodată mulțumit - de ce are mai mult, de aia vrea
mai mult.
 Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
 Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.
 Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.
 Omul sfinteste locul.
 O persoană care este "Ușă de biserică". (Cinstită, fără pată)
 Oricând e loc de mai rău.
 Orice cal ajunge gloabă.
 Orice învăț iși are și dezvăț.
 Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.
 Orice lucru este bun la timpul său.
 Orice minune nu ține decât trei zile.
 Orice naș își are nașul. (Cine face rău va fi pedepsit)
 Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.
 Or la bal, or la spital.
 O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.

 P...a bună - în bălării. (Femeia săracă e iubăreață)

 Păcala însurat și femeia nebună.
 Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.
 Pădurea dă coadă securei.
 Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.
 Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
 Până la Dumnezeu te mănâncă / omoară sfinții.
 Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții! (E greu să-ți faci
dreptate)
 Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrăștie)
 Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
 Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.
 P..a nu știe carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă
după femei)
 Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
 Parcă ți-a iesit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înțelept.)
 Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții.
(Părinții fac greșeli, copiii trag ponoasele.)
 Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.
 Patru ochi văd mai bine decât doi.
 Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.
 Paza bună trece primejdia rea.
 Paza mică trece primejdia mare.
 Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e
glume! Șapte muzici - trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)
 Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui,
când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
 Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
 Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
 Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.
 Peștele de la cap se împute (dar se curăță de la coadă).
 Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.
 Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
 Pisica are nouă vieti.
 Pisica cu clopoței nu prinde șoricei.
 Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
 Pisica râzgâiată nu prinde șoareci niciodată.
 Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.
 Ploaia din mai face mălai.
 Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au
mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
 Pofta vine mâncând.
 Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.
 Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
 Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.
 Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
 Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te
poticnești.
 Prea mulți bucătari strică supa.
 Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
 Prietenul la bani se cunoaște.
 Prieteni noi să-ți faci,dar de cei bătrâni să nu te lași.
 Prieteni să ai puțini, dar buni.
 Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.
 Primăvara e bătaia peștelui.
 Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.
 Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns și nu poate
fi pedepsit)
 Prin muncă și staruință,vei ajunge la dorință.
 Printre flori cresc și buruieni.
 Printre grâu, mălura crește.
 Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
 Prost, prost, da-i al nost'.
 Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
 Ρrostul cere și deșteptul adună.
 Prostul face ce vede si ce aude crede.
 Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.
 Prostul nu le stie, dar le nimereste.
 Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.
 Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!
 Pune punctul pe "i". (Vorbește la obiect)
 Pune țara la cale. (A vorbi politică)
R

 Racul nu-și schimbă mersul.

 Rădăcina e amară dar roadele dulci.
 Râd curcile de tine.
 Râde ciob de oală spartă.
 Râde ciocanul de nicovală.
 Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
 Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.
 Râde, râde dar surâde.
 Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
 Rana veche ușor sângerează.
 Râsul e frate cu plânsul.
 Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
 Răul se face mai lesne decât binele.
 Răzbunarea e arma prostului.
 Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.
 Rușinosul / Roade osul.

 S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)

 S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
 S-a dus pe apa Sâmbetei.
 S-a făcut o apă și-un pământ. (A dispărut)
 S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.
 S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.
 Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.
 Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
 Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
 Să mai fie și un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepție)
 Să ai "cei șapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinții
înainte de a începe școala)
 Să dai cum te lasă inima.
 Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
 Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău,
pentru a te apăra.)
 Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.
 Să fii om de omenie!
 Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
 Să vezi și să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
 Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de
urechi.
 Să-i fie țărâna ușoară. (Se spune la mort)
 Să împaci capra cu varza.
 Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de
stăpân)
 Sângele apă nu se face. (O persoană care iubește, favorizează sau
apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
 Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretențios)
 Să nu faci lucru de mântuială.
 Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
 Să nu fii a cincea roată la căruță.
 Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
 Să nu fii vaca pe care o mulg alții.
 Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuși slugă își
asuprește sluga)
 Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
 Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.
 Să nu pierzi vremea.
 Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
 Să nu știe stânga ce face dreapta. (Taină mare)
 Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău
ca stăpân)
 Să nu-ți crezi ochilor.
 Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
 Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcălești)
 Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
 Să nu umbli haihui. (Fără rost)
 Să nu vinzi castraveți la grădinar.
 Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
 Sărac cu duhul.
 Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
 Sărac - lipit pământului.
 Sărbătorile învrednicesc putorile.
 Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
 S-a sculat cu dosu-n sus.
 S-a sculat cu noaptea-n cap.
 S-a sculat odată cu găinile.
 Să se ducă învârtindu-se. (Când dorești să scapi de cineva foarte
repede.)
 Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.
 Să-ți pleznească obrazul de rușine.
 Să-ți ții vorba-n gură. (Să nu vorbești când nu trebuie)
 Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Se spune la
nuntă)
 Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Urare. Se spune
la căsătorie, la nuntă)
 Să vezi si să nu crezi!
 Se dă cu capul de ceasul morții. (Îl frământă o chestiune
arzătoare)
 Se linge pe buze de poftă.
 Se mișcă ca ochii mortului. (E puturos)
 Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
 Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
 Se ține bățos. (De neînduplecat)
 Se ține de om ca păduchele de câine.
 Se ține scai de capul omului.
 Seamănă ca două picături de apă.
 Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot
nu t-ei mai face.
 Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
  Speranța moare ultima.
 Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.
 Stai tot timpul cu frica-n sân.
 Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.
 Strânge bani albi pentru zile negre.
 Strici orzul pe gâște.
 Supăratului i se taie nasul.
 Surdul nu le aude, dar le potrivește.

 Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.

 Și-a găsit dracu căpacu.
 Și-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
 Și-așa-i bine, și-așa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e
rău)
 Și cu buzele unse si cu slănina in pod.
 Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.
 Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate.
 Și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă.
 Și lupul de foame iese din pădure afară.

 Tace si le face.
 Taie frunză la câini.
 Te-ai dus bou și te-ai întors vacă. (Nu ai învățat/priceput nimic.)
  Te-ai făcut de cacao. (De rușine)
 Te-a prins cu mâța-n traistă. (Ai mințit)
 Te-a prins cu ocaua mică. (Ești necinstit)
 Te ard de nu te vezi. (Amenințare cu o pedeapsă gravă)
 Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
 Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă
râsul lumii.
 Te roade sărăcia precum rugina fierul.
 Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.
 Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
 Toamna se alege pleava de grâu.
 Toamna se numără bobocii.
 Toate la vremea lor.
 Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
 Tot pățitu-i priceput.
 Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
 Trag feciorii la frumoase ca muștele la ... dulceață. (eufemism)
 Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
 Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
 Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.
 Tu le faci, tu să le tragi.
 Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?

 Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să

muncești.
 Țara arde și baba se piaptănă.
 Țigările sunt cuie de coșciug.
 Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.
 Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură.
 Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.
U

 Uită de la mână pân-la gură.

 Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
 Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau
periculos)
 Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde
trebuie.
 Una dreaptă și zece strâmbe.
 Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.
 Un arbore nu face pădure.
 Una vorbim, bașca ne-nțelegem.
 Un bogat când moare, săracul fluieră.
 Un bordei să ai, numai să fie al tău.
 Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
 Unde a fost are să mai fie.
 Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei
anterioare)
 Unde dai și unde crapă. (O actiune cu efect neașteptat)
 Unde e minte multă e și nebunie multă.
 Unde e sărăcie e și ceartă.
 Unde e una, se strâng mai multe.
 Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.
 Unde-i banul, acolo-i și mintea.
 Unde-i lege nu-i tocmeală.
 Unde nu faci foc, nu iese fum.
 Unde nu-i cap e vai de picioare.
 Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
 Unde nu merge suta, merge mia.
 Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
 Unde sare si unde te loveste.
 Unde-s doi puterea crește. (Dacă amândoi trag in aceeasi parte)
 Unde sunt doi soldați unul ia comanda.
 Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.
  Unde-ți umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieșite din
comun)
 Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
 Unii au cap ca să le plouă în gât.
 Un om prost are cap zevzec.
 Un prieten nu se pierde.
 Un tăntălău mai mare nici că se poate.
 Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
 Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
 Unul care trage spuză pe turta lui. (Care își asumă meritele
altora)

 Vânzătorul care trage la cântar.

 * Varianta: Țara arde și nebunul își pârlește ciomagul.
 Vezi că-i albă și zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
 Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
 Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.
 Viață-viață legată cu ață. S-a rupt ața, s-a dus viața!
 Vinde făina cu ocaua mică.
 Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
 Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
 Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.
 Vorba dulce e ca sarea în bucate.
 Vorba dulce mult aduce.
 Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.
 Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
 Vorba multă - sărăcia omului.
 Vorbele trec, faptele rămân.
 Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
 Vorbești de lup și lupul la ușă.
 Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
 Vrea să facă din c...t bici. (Lucru imposibil)
 Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.
 Vulturul nu prinde muște.