1

SC” INTERASIG FOR LIFE” SRL

Student: GIRIGAN MARIUS VASILE

Profesor coordonator: Conf. Dr. CARMEN NASTASE

Page 1
 2

Notiuni introductive

Planul de afaceri pentru infiintarea unei societati comerciale cu activitate in

domeniul brokerajului in asigurari reprezinta documentul ce sintetizeaza rezultatele
activitatilor de cercetare, concepere si dezvoltare a unor proiecte privind crearea
unor noi servicii sau a unei noi societati.

Planul de afaceri proiecteaza in timp obiectivele intreprinzatorului si metodele

cu ajutorul carora acestea se vor realiza. De asemenea, planul de afaceri prezinta,
pentru o anumita perioada de timp, rezultatele anticipate ale respective afaceri.

Prezentul proiect va contine o prezentare detaliata a unor date referitoare la:

 Societatea comerciala ce urmeaza a fi creata

 Noul produs introdus pe piata locala
 Segmentul de piata vizat
 Strategia de marketing ce se aplica pentru promovarea produselor
 Risc si profit.

De asemenea se incearca un raspuns viabil pentru urmatoarele intrebari:

 Este complet pachetul ce prezinta noua afacere?

 Va fi afacerea propusa atractiva pentru potentialii parteneri de afacere?
 Ce sanse de success are afacerea propusa?
 Ce avantaje competitive prezinta pe termen lung afacerea pentru
intreprinzatori? Dar pentru investitori?
 Au piata de desfacere asigurata serviciile create prin noua afacere ?
 Pot fi recuperate in timp relative scurt fondurile financiare investite in noua
societate comerciala?

Prezentul plan de afaceri reprezinta o schema de actiune construita logic si

presupune o gandire de perspectiva asupra afacerii. Pornind de la obiectivele
stabilite, planul de afaceri cuprinde toate etapele si resursele de care

Page 2
 3

intreprinzatorul are nevoie pentru a le realiza pentru o perioada de timp

determinate.

Am intocmit acest plan de afaceri deoarece acesta:

 Permite intreprinzatorilor sa realizeze o imagine de ansamblu asupra intregii

afaceri
 Realizeaza o evaluare a noii idei de afacere. Reprezentand practic un studiu
de fezabilitate
 Constituie un util instrument de proiectare, realizare, conducere, si control al
afacerii
 Faciliteaza mentinerea si dupa caz diversificarea directiilor de actiune
stabilite, permitand intreprinzatorului sa-si concentreze eforturile pentru
atingerea scopului si a obiectivelor propuse.

Acest proiect indeplineste trei functii:

1. Este un instrument de lucru extreme de valoros pentru intreprinzator,

permitandu-I gasirea celor mai eficiente solutii pentru problemele cu care se
poate confrunta, fundamentarea solicitarilor de finantare adresate
potentialilor creditori
2. Este un important dispozitiv de evaluare a schimbarilor ce trebuie efectuate
in cazul unei societati comerciale
3. Reprezinta baza de conducere in cazul noii afaceri.

Page 3
 4

1. Sinteza proiectului pentru planul de afaceri

Sinteza planului de afaceri reprezinta un element esential si se refera la

declararea scopului pentru care respectivul proiect a fost intocmit.

Acest proiect a fost intocmit pentru a estima eficienta infiintarii unei

societati comerciale cu profil de brokeraj in asigurari.

Noua idée de afaceri consta in infiintarea unei societati comerciale pe actiuni

sau cu raspundere limitata, autorizata in conditiile legilor existente in vigoare la
aceasta data, care pentru clientii sai, negociaza sau incheie contracte de asigurare si
acorda alte servicii in legatura cu protectia persoanelor impotriva riscurilor sau cu
regularizarea daunelor de orice natura.

Activitatea in sine este relativ simpla, dar necesita mult timp si activitati intense
pentru prezentarea si intelegerea tipului de servicii potentialilor client.

Prezenta societate comerciala va prezenta pe piata locala serviciile mai multor

societati din domeniul asigurarilor, cum ar fi:

 Asigurari de viata
 Asigurari de persoane, altele decat cele de viata
 Asigurari de autovehicule
 Asigurari fluvial, maritime si de transport terestru
 Asigurari de aviatie
 Asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri
 Asigurari de raspundere civila
 Asigurari de credite si garantii
 Asigurari de pierderi financiare din riscuri asigurate
 Asigurari agricole
 Asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin
accidente de autovehicule

Page 4
 5

Printre societatilor de asigurari pe care societatea comerciala le reprezinta

enumeram:
 INTERAMERICAN
 ASIROM
 ASTRA
 AIG-LIVE
 ALLIANTZ-TIRIAC
 ING-NEDERLANDEN
 ARDAF
 AVIVA
 GENERALI

In urma testelor de fezabilitate, a rezultat existenta unui climat favorabil de afaceri

in Zona Libera Giurgiu, municipiul sau judetul Giurgiu in ceea ce priveste
eventualii beneficiari ai serviciilor noastre.

Perioada de desfasurare este in conformitate cu legislatia in vigoare adica

minimum un an incepand cu data obtinerii autorizatiei de functionare. Ulterior
Comisia Nationala De Supraveghere a Asigurarilor in baza rezultatelor
finaniciare obtinute, urmeaza sa prelungeasca sau sa sisteze functionarea societatii
comerciale.

Page 5
 6

2. Prevederi legale ce reglementeaza activitatea brokerului de

asigurare.

Principalul act normativ care reglementeaza activitatea ce se

desfasoara in domeniul asigurarilor este Legea 32/2000 privind societatile
de asigurare si supravegherea asigurarilor publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr 48 din 10 aprilie 2000.

La art. 2, pct. 6 sunt explicate termenii si expresiile din domeniul

asigurarilor printre care si “brokerul de asigurare”- persoana juridica
romana sau straina, autorizata in conditiile prezentei legi, care, pentru
clientii sai, negociaza sau incheie contracte de asigurare si acorda alte
servicii in legatura cu protectia impotriva riscurilor sau cu regularizarea
daunelor.

Brokerului de asigurare ii este asigurat Capitolul VII din prezenta

lege

CAPITOLUL VII

Art 33-(1) In conditiile prezentei legi intermediarii in asigurari sunt agentii

de asigurare si brokerii de asigurare

Art.35 – (1) O persoana juridical poate desfasura o activitate de broker de

asigurare, daca are o autorizatie de functionare din partea Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor

(2) In vederea obtinerii autorizatiei de functionare solicitantul va

prezenta Comisiei documente din care sa rezulte prev. alin. (5) lit. a-d

(3) Comisia de Supraveghere a asigurarilor va decide cu privire la

eliberarea autorizatiei de functionare in termen de cel mult 30 de zile de la

Page 6
 7

data primirii documentelor din care sa rezulte ca solicitantul va respecta

prevederile alin. (5) lit a-d

(4) Un broker de asigurare nu poate fi inmatriculat in registrul

Comertului fara autorizatia de functionare emisa de Comisia de
Supraveghere a Asigurarilo. Cf prev. aceste legi.

(5) Orice broker de asigurare trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

a) Sa fie persoana juridica

b) Sa aiba un capital social varsat in forma baneasca a carui valoare nu
poate fi mai mica de 15000 RON, aceasta valoare fiind actualizata
prin norme de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor
c) Sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila
profesionala, in concordant cu cerintele prevazute de norme
d) Sa aiba ca obiect de activitate numai activitatea de broker de
asigurare
e) Sa pastreze sis a puna la dispozitie comisiei, la cerere registrele si
inregistrarile contabile care sa evidentieze sis a explice operatiunile
effectuate in timpul desfasurariiactivitatii incluzand informatii asupra
contractelor de asigurare incheiate si asupra intelegerilor cu
asiguratorii
f) Sa se conformeze solicitarilor comisiei in ceea ce priveste raportarile,
precum si activitatile pe care le desfasoara, astfel cum vor fi stabilite
prin norme.

(6) Comisia de Supraveghere a Asigurarilor refuza o cerere de

autorizare de functionare pentru un broker de asigurare, daca
constata ca:
a) Actionarul semnificativ sau persoana semnificativa a
solicitantului are cazier judiciar
b) Conducatorul executive nu indeplineste conditiile privind
pregatirea si experienta pentru a detine aceasta pozitie, in cf.
cu normele elaborate de Comisie

Page 7
 8

c) Numele solicitantului induce in eroare publicul

d) Solicitantul nu respecta conditiile prev la alin. (5)

(7) autorizatia de functionare acordata unui broker de asigurari poate fi

retrasa de comisie daca:

a) Aceasta constata ca brokerul de asigurare se afla in una din situatiile prev.

de alin. (6)
b) Brokerul de asigurare nu a achitat pentru brokerii de asigurare taxele

(8) comisia de Supraveghere a Asigurarilor va publica cel putin o data pe

an in monitorul official lista actualizata cuprinzand brokerii de asigurare
autorizati si orice alte informatii pe care le va considera necesare in aplicarea
prezentei legi.

(9) Un broker de asigurare nu poate fi actionar semnificativ sau persoana

semnificativa a unui asigurator

Art 36

     (1) un broker de asigurare care solicita autorizarea conform art. 35 achita la

depunerea cererii de autorizare o taxa de autorizare de 30.000.000 lei; cuantumul
taxelor de autorizare se actualizeaza periodic prin decizie a comisiei de
supraveghere a asigurarilor, in functie de indicele preturilor comunicat de
comisia nationala pentru statistica.
     (2) in cazul respingerii cererii de autorizare taxa de autorizare nu se restituie.

     (3) brokerii de asigurare achita, din momentul acordarii autorizatiei de

functionare, pe durata valabilitatii acesteia, o taxa de functionare, stabilita anual
de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, de maximum 0,3% din comisioanele
incasate in perioada pentru care sunt datorate.
     (4) brokerii de asigurare achita taxa de functionare la termenul stabilit prin
norme.
     (5) pentru nevirarea la termen a taxei de functionare prevazute la alin. (3) se

Page 8
 9

calculeaza majorari de intarziere, in conformitate cu reglementarile in vigoare

referitoare la sumele nevirate la termen la bugetul de stat.

3.Justificarea Proiectului

Proiectul se va realiza in contextul dezvoltarii ZONEI LIBERE GIURGIU

a municipiului si judetului Giurgiu.

Initial societatea se va deschide in zona libera Giurgiu, ulterior, ca urmare a

extinderii societatii se vor infiinta agentii de lucru in municipiul Giurgiu si orasele
din judet (MIHAILESTI SI BOLINTIN VALE).

Aceasta activitate este necesara deoarece viata a demonstrat ca in procesul de

productie sau pe timpul prestarii unor servicii pot interveni diverse tipuri de
accidente sau alte cause ce influenteaza negativ activitatea, lucru ce se soldeaza cu
pierderi de orice natura: umana, financiara sau a mijloacelor de productie.

In acest context, societatea noastra are rolul de a intermedia cea mai buna oferta a
firmelor de asigurare pentru a se prelua aceste riscuri contra unei sume de bani
numite :”prime de asigurare”.

Principala facilitate oferita de “S.C INTERASIG FOR LIFE” S.R.L este oferta
de produse nou introduce pe piata, in principal in domeniul pensiilor viagere, cat si
pentru celelalte domenii de activitate ce se deruleaza in zona libera.

Un element favorizant il constituie numarul redus de brokeri in acest domeniu si

in special pentru produsele de viata.

Principala constrangere consta in reticenta fata de aceste servicii a unor

manageri.

Principalul obiectiv al societatii il constituie atingerea unui procent de minim

10% din cota de piata a numarului de asigurari din judet, iar ca obiective

Page 9
 10

secundare extinderea afacerii in tot judetul si chiar in municipiul

BUCURESTI.

4. Descrierea unor tipuri de produse

Societatile de asigurare ofera atat asigurari pe viata cat si asigurari generale

dupa cum sunt prezentate in continuare:

ASIGURARI DE VIATA
Orice iti rezerva viata, vrei sa fii sigur ca esti protejat financiar. In
fiecare moment si vrei sa-I protejezi pe cei dragi. Vrei ca evenimentele
nedorite sa nu-ti afecteze viata
Viata ta
Pentru ca tu sa fii sigur ca economiile tale cresc si ca esti protejat financiar de
evenimentele nedorite, societatea iti ofera o asigurare mixta in lei : “Viata ta”

Suma asigurata va fi protejata pe toata durata derularii contractului, rezultatele

fiind garantate pe termen mediu si lung.

 Pensia ta
 Averea ta
 Comaoara ta
 Linistea ta
 Siguranta ta

Asigurari Suplimentare:

Page 10
 11

Asigurare suplimentara de deces- iti suplimenteaza protectia oferita de

asigurarea de baza pentru deces prin asigurarea, in plus fata de returnarea primelor
pentru asigurarea de baza, a unei sume stabilite de tine in cazul decesului.

Asigurare de deces a contractantului- suplimenteaza protectia oferita de

asigurarea de baza pentru deces prin asigurarea, in plus fata de returnarea primelor
pentru asigurarea de baza, a unei sume stabilite de tine in cazul decesului.

Scutirea de plata Primelor datorate Invaliditatii- iti garanteaza continuarea

contractului de asigurare, in cazul in care un accident sau o boala te va impiedica
sa-ti desfasori activitatea profesionala.

Asigurare pentru Incapacitate de munca Permanenta si totala- iti asigura, in

cazul pierderii capacitatii de munca, inlocuirea venitului pierdut pentru o perioada
de 18 luni prin plata esalonata a sumei asigurate stabilite prin contractual de
asigurare.

Asigurare de deces din accident- ofera protectie in caz de deces din accident,
familia ta primind suplimentar o suma stabilita contractual.

Asigurare pentru afectiuni grave-in caz de interventie chirurgicala, infarct,

comotie cerebral, se asigura plata unei sume stabilita prin contractual de asigurare.

Indemnizatia de spitalizare ca urmare a unui accident

Asiguare complexa pentru accident de persoane.

Page 11
 12

5.Descrierea Proiectului

In descrierea proiectului am abordat atat perspectiva initiatorului afacerii cat si a

viitorilor potentiali clienti, astfel:

 Echipa manageriala apreciaza ca dintre serviciile propuse de catre societatea

comerciala, cele mai appreciate vor fi:
 Asigurarile collective-asigurarile impotriva accidentelor si bolilor
profesionale pentru salariati.
 Pensile viagere- acestea vor adduce cel mai mare profit societatii
 Asigurarea spatiilor de productie comerciale sau de depozitare
 Asigurarea de locuinte obligatorie
 In urma studiului de piata efectuat s-a desprins concluzia ca potentialii
clienti (persoane fizice) sunt tentate de urmatoarele servicii
 Pensile viagere (produsul cel mai solicitata)
 Asigurarile de viata pentru copii.

Conducerea societatii si-a propus sa:

 Vanda doar produse de calitate si verificate prin cererea de piata

 Atragerea unui numar cat mai mare de client in special din zona libera
Giurgiu
 Atingerea unei rate de profit cat mai mare( cu un minim de 40%)
 Instruirea permanenta a personalului societatii in vederea cunoasterii celor
mai noi produse ale societatilor pe care le reprezentam
 Apliocarea celor mai noi tehnici de marketing si de vanzare

Page 12
 13

Etapele ce trebuie atinse in derularea proiectului sunt urmatoarele:

 Inregistrarea societatii comerciale la Oficiul Registrului Comertului,

avand ca obiect de activitate “broker de asigurare”
 Solicitarea unui imprumut de 25 ooo RON (banci sau fonduri)
 Inchirierea unui spatiu in Zona Giurgiu
 Intocmirea unui contract de asigurare de raspundere civila
profesionala in concordanta cu cerintele prevazute de legile in vigoare
 Depunerea documentelor de mai sus la Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor in vederea obtinerii autorizatiei de functionare
 Incheierea contractelor de mandat co societatile de asigurare
reprezentate
 Intocmirea unui business-plan al afacerii
 Achizitionarea de mobilier si material de birotica
 Selectia si instruirea personalului
 Mediatizarea activitatii ce o desfasuram, apeland la mass-media
locala*1

1
Publicitate realizata in functie de cei 5 “m”
-misiune (care este scopul campaniei de publicitate:sa informeze, sa convinga sau sa aminteasca grupului tinta de
cumparatori
-mesaj-publicitatea este o risipa de bani daca nu exista mesaj cu adevarat interesant pe care compania sa-l aiba de
spus
-media trebuie sa fim foarte atenti cu cheltuielile de publicitate;daca cheltum prea putin, s-ar putea de fapt sa
cheltum prea mult
-money (bani) bugetul de publicitate trebuie stabilit in functie de obiectivele si scopurile urmarite
-masuratori- compania trebuie sa decida la cati oameni trebuie sa ajunga mesajul ei, cu ce frecventa si cu ce impact
de media

Page 13
 14

6.Echipa manageriala si resursele umane

Toate datele referitoare la managementul societatii comerciale sunt extreme de

importante si utile, ele continand informatii atat pentru partenerii de afaceri
existenti, cat si pentru cei potentiali.

In acest sens orice institutie creditoare, investitori, client, examineaza cu maxima

atentie aptitudinile, calitatile si experienta manageriala a celor ce urmeaza sa
conduca afacerea. O afacere “slaba” condusa de o echipa managerial foarte buna
este mai sigura decat o afacere promitatoare condusa de manageri de mana a doua.

Nr.Cr Numele si Formarea Experienta Functia Perioada

t Prenumele profesionala profesionala actuala de timp
01 Pers 1 Inginer 11 ani Director 2
02 Pers 2 Inginer 10 ani Asociat 1
03 Pers 3 Inginer 10 ani Asociat 1
04 Pers 4 Inginer 10 ani Asociat 1
05 Pers 5 Inginer 10 ani Asociat 1
06 Pers 6 inginer 10 ani Asociat 1

Datele referitoare la organizarea activitatii si resursele umane ale societatii

comerciale:

Structura organizatorica:-ierarhic functionala, matriceala pe produs, functional, pe

divizii, de tip retea, geografica, sau de tip familial.

Numarul total al salariatilor: 20, din care:

 Personal productiv =17

 Personal administrative= 3, din care

Page 14
 15

 Economist= 1
 Functionar =1
 Personal administrativ= 1

Politica societatii comerciale in domeniul managementului resurselor umane:

 Sunt prevazute angajari/concedieri de noi persoane

 Sunt necesare specializari noi ale personalului existent
 Se prevede angajarea de personal specializat pentru constatarea daunelor
 Se aplica un sistem de motivare a angajatilor dupa cum urmeaza:
 Marirea comisioanelor
 Promovarea in alte functii in cadrul companiei (unit manager)
 Lunar celor mai merituosi li se acorda o bonificatie

Sistemul de salarizare practicat in societatea comerciala este:

 Procent din vanzari (comision)

7.Segmentul de Piata vizat si promovarea produselor

Pentru orice plan de afaceri, definirea pietei in scopul fundamentarii judicioase a

starii de spirit marketing, reprezinta componenta cea mai importanta si cel mai
dificil de elaborat. Aceasta trebuie sa ia in considerare urmatoarele elemente:

 “pietele-tinta”
 Concurentii actuali si cei potentiali
 Strategia de marketing
 Principalele avantaje competitive ale poduselor sau serviciilor propuse

Page 15
 16

01.Date si informatii despre “ pietele-tinta”2

Definirea pietei tinta pentru noile servicii ale societatii

Patrunderea pe aceste piete presupune gasirea combinatiei optime a

urmatoarelor variabile ale mixului de marketing:

 Produsul/serviciul, pretul, distributia si promovarea acestuia3

Produsele intermediate de societate vizeaza agentii economici din zona Libera

Giurgiu si persoanele fizice din judetul si municipiul Giurgiu.

02.Date si informatii despre societatile concurente

Motto: “Daca avem aceeasi strategie ca si competitia, nu avem strategie,

daca strategia este diferita, dar usor de copiat, este o strategie slaba”

Pentru a ne putea forma o imagine cat mai edificatoare asupra situatiei tuturor
concurentilor cu care se va confrunta societatea comerciala, este necesara in primul
rand identificarea acestora. In contextual celor mentionate, situatiile concurentiale
ale produselor/seviciilor cu care se poate confrunta societatea sunt:

 Concurenta frontal directa ( cand alte societati vand aceleasi produse)

 Concurenta frontal prin variante (cand si alte societati vizeaza acelasi
4
client si vinde aceleasi produse)

2
Stabilirea segmentului de piata pe care doresti sa fii focusat in functie de numarul segmentelor si mai ales de
caracteristicile acestora se comunica diferit pentru fiecare companie in parte.
3
Afacerea planuita pentru servicii este destinata succesului, o afacere planuita pentru profit este destinata esecului.
Find needs and fill them.
Sunt doua feluri de companii care dau faliment, unele cer prea mult. Preturile trebuie sa fie direct proportionale cu
calitatea produselor si serviciilor oferite.
4
In aceasta situatie, principala sursa de oportunitate de marketing este reprezentata de furnizarea respectivului
produs déjà existent intr-un mod superior.

Page 16
 17

Analiza societatii comerciale fata de actualii concurenti trebuie sa raspunda

urmatoarelor probleme:

A) Determinarea elementelor care determina succesul societatii pe piata

 Metode de masa avansate
 Resurse umane specializate
 Dinamismul echipei de conducere
B) Determinarea principalelor restrictii impuse intreprinderilor concurente:
 O retea de agentii restransa
 Localizarea societatii in raport cu piata

 03. Strategie de marketing5

Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este necesara luarea in

considerare a doua elemente, si anume:

 Pozitia societatii comerciale in mediul in mediul concurential existent si cel

viitor
 Societatea beneficiaza de o dezvoltare relativ redusa a concurentei pe piata
din Zona Libera.
 Perspectivele domeniului de activitate ale societatii comerciale
 Domeniul de activitate este acelasi in permanenta
 Se urmareste diversificarea produselor
 Reactia previzibila a concurentei la aparitia noilor produse
 Scaderea usoara a preturilor de catre concurenta, la noile produse oferite.

04.Principalele avantaje competitive ale produselor oferite:6

5
Trebuie evitat marketingul Neanderthal:
-punerea semnului egal intre marketing si vanzari;
-punerea acceontului pe ce cumpara clientul si nu pe client;
-incercarea de a obtine un profit la fiecare tranzitie in loc de incercarea de a obtine profit prin managerierea valorii
exprimate de un comparator de lunga durata;
-stabilirea de preturi in functie de costuri,si nu de tita urmarita;
-vinderea produsului,fara incercara de a intelege necesitatile relare ale cumparatorului.
6
“Fa-o pur si simplu ..trebuie sa fii rapid,trebuie sa fii primul,trebuie sa fii focusat”
Cand este vorba de construirea unui brand,perceptia este mult mai importanta decat realitatea!
-nu vindem niciodata mai mult decat “absolute necesar”!!!
-asiguram calitatea pe care consumatorii nostril o solicita,astfel incat imaginea lor reflecta imaginea agentiei
noastre!..si totul la o investitie rezonabila!
“daca nu schimbam sensul de mers,este de asteptat sa ajungem de unde am plecat!Kotler

Page 17
 18

Pentru a solutiona aceste probleme, trebuie sa raspundem la urmatoarele intrebari:

 Cui se adreseaza produsele oferite

-societatilor comerciale din zona Giurgiu
 Diferente calitative ale produselor?- diferenta consta in faptul ca se pot alege
mai multe produse care vizeaza acelasi segment de piata
 Diferentele de pret?- in cazul in care se solicita o asigurare de o valoare mai
mare se pot face reduceri de pret.

8.Etica si responsabilitatea in afaceri

Respectarea "regulilor jocului", atunci când acestea sunt rationale si stimulative

este suficienta pentru a defini responsabilitatea în coordonatele "eticii afacerii".
Depasirea limitelor fixate de normele economice si juridice conflictualizeaza
comportamentul si pune în discutie responsabilitatea omului de afaceri. Desigur,
constrângeri sociologice cum ar fi: excesul de fiscalitate, controlul excesiv al
statului, slaba putere de cumparare, voluntarismul, coruptia, etc. pot conduce la
denegarea responsabilitatii.

Stabilirea unui "decalog managerial" inspirat de o filosofie a firmei ce reface

unitatea dintre morala si business pare a fi un demers oportun. Dealtfel, un
asemenea "decalog managerial" au elaborat japonezii.: Principalele principii care
tin de etica afacerilor sunt:

 1). sa contribuie la bunastarea societatii;

 2). sa realizeze armonia si cooperarea în cadrul firmei;

 3). sa-si îmbunatateasca continuu activitatea;
 4). sa manifeste curtoazie si umilinta;
 5). sa realizeze un serviciu national;
 6). sa manifeste onestitate în actiuni si comportament;
 7). sa lupte pentru rezultate din ce în ce mai bune;
 8). sa realizeze corectii si asimilari de noi elemente (inovare);
 9). sa exprime gratitudinea ori de câte ori este cazul;
 10). sa manifeste respect si loialitate pentru firma.
Brandul nostru va avea 2 roluri:
*Sa convinga pe cei din exterior sa cumpere;
*Si pe cei din interior sa creada!

Page 18
 19

În filosofia managementului domina doua conceptii:

a) conceptul acceptabilitatii (la americani);
b) conceptul dezirabilitatii (la japonezi). Aceste doua modele definesc
problematica responsabilitatii în virtutea unor principii si norme specific
inspirate de culturi relativ distincte în matricialitatea lor.
Conceptul acceptabilitatii este prezent (activ si mental) si în domeniul managerial,
fiind caracteristic normativitatii si responsabilitatii în managementul american.

. Etica afacerilor defineste un sistem de principii, valori, norme si coduri de

perceptie si conduita, în baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative
morale inducând obligativitatea exprimarii lor. În buna masura codurile cognitive
si de comportament îsi integreaza valorile morale ca atare, desi, acestea devin
functionale si credibile numai în masura în care sunt asociate obiectivelor
socialmente valide ale afacerii.

Specificul si particularitatile exprimarii valorilor morale în afaceri deriva tocmai

din asumarea, ca principiu si practica, a responsabilitatii fata de succesul firmei.

Într-o afacere care esueaza nu poate fi vorba de responsabilitate, exceptând situatii

limita, cu totul independente de patronat si management.
Refuzul responsabilitatii evacueaza orice referentialitate la principiile si valorile
morale.
În alti termeni, în domeniul afacerii normativitatea morala presupune axiologia
afacerii, adica, definirea valorilor desirabile si a modului/masurii exprimarii lor. În
acest plan, responsabilitatea - ca nucleu dur al eticii afacerii - prezinta o tripla
deschidere/raportare: spre sine, spre subalterni, spre societate/comunitate.
Din aceasta perspectiva, determinarea sociologica a responsabilitatii este un
functor fundamental al eticii afacerii. Neîndoielnic, de-sacralizarea afacerii, în
sensul unei slabe prezente în câmpul gândirii si actiunii a moralei crestine, nu
presupune, în mod conditionat, evacuarea oricarei referinte la normele moralei ca
atare. Dar, asimilarea acestora, inclusiv din perspectiva decalogului crestin, se
produce tinând seama de finalitatea oricarei afaceri -
profitul.

. Pentru ca un mediu ostil afacerii va naste comportamente a-tipice, tulburând

sistemul de valori etice. Birocratia, coruptia, fiscalitatea excesiva penuria de
politici sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai economiei libere.
În efortul de supravietuire actantii business-ului sunt determinati sa abandoneze
codurile de conduita ale deontologiei specifice.

Page 19
 20

Relatia dintre etica afacerii si etica politicii este fundamentala. Asa cum arata un
stralucit sociolog francez-Raymond Pollin, în Etique et politique (1968):
"Guvernul bun ale carui realizari sunt bune, cel care asigura înfaptuirea efectiva
a dreptatii si binelui comun este singurul guvern legitim". Criza de legimitate a
puterii are efecte profunde si de durata asupra crizei eticii în afaceri. De aceea,
sanatatea morala si calitatea valorilor etice ale unei comunitati conditioneaza
calitatea eticii afacerii.

9.Riscul si reusita in afaceri

Motto: “Orice om poate avea afacerea lui, dar iti trebuie incredere, perseverenta
pentru a crea un brand”

Sunt cateva etape care trebuie respectate pentru evitarea esecurilor in afaceri:
 Asumarea riscului
 Disponibilitatea pentru munca
 Sesizarea oportunitatilor
 Spiritul de initiativa
 Perseverenta
 Increderea in propria persoana
 Cautarea certitudinilor
 Atitudinea fata de nou7

10.Analiza financiara a firmei create:

Nr Surse de finantare Val nominal a procent

7
“ Este adevarat ca inovatia poate fi riscanta, dar lipsa ei poate fi fatala”

Page 20
 21

crt finantarii
01 Capital propriu 5000 Ron 25%
02 Credite bancare 10000 Ron 50%
interne
03 Credite internationale 5000Ron 25%
04 Alte surse 0 0%
Total - 20000 ROn 100%

Situatia veniturilor si a cheltuielilor previzionate:

Situatia veniturilor RON An 1 An 2 An 3

Venituri din vanzari 800 900 950
Venituri financiare 1500
Alte venituri 500 100 500
Total venituri 1300 1000 1450
Total +venituri fin - - 1950

Situatia cheltuielilor

Cheltuieli An 1 An 2 An 3

Cheltuieli directe 500 200 250

Cheltuieli materiale 500 200 250

Page 21
 22

Cheltuieli de 0 0 0
manopera directa

Cheltuieli indirecte 680 607 706

Chirii pentru spatiu

Cheltuieli pentru 220 250 300

utilitati

Cheltuieli 500 600 700

administrative

Salariile personalului
Cheltuieli cu dobanzi 240
180 120300 60 350

Cheltuieli de 500 600 700

promovare
Alte cheltuieli a 30000(total)
produselor

Cheltuieli cu 0 0 0
asigurari
TVA 0 0 0

Capital social 15000

Total cheltuieli 730 627 731

Profit 270 373 269

Impozit pe profit 68 130 108

Profit net 102 193 162

Page 22
Profit net cumulat 295 457
 23

Active An 1 An 2 An 3
1000 1000 1000
Active fixe la val ramasa 0 0 0

Active circulante 1000 1000 1000

Disponibil monetar 200 100 50

Alte active circulante 800 900 950

Page 23
 24

Pierderi 0 0 0

Pasiv An 1 An 2 An 3
200 160 120
Capital propriu 50 60 70

Obligatii curente 0 0 0

Credite 150 100 50

Profitul 102 193 162

BIBLIOGRAFIE

 NICOLESCU O, Metodologii manageriale, Editura Tribuna

Economică, Bucureşti, 2001
 Raymond Pollin, “Etique et politique” (1968):
 Surse web

Page 24