Structura cromozomilor.

Categorii de cromozomi
Studente:
Tita Elena Alina
Baiasu Andreea Diana
Stoiculescu Corina
 Cromozomii

In 1888 W. Waldeyer introduce in biologie notiunea de

cromozom si precizeaza ca in timpul diviziunii nucleul se
imparte constant in doua entitati egale din punct de vedere al
continutului in aceste structuri. Cromozomii au fost ulterior
identificati ca substrat al informatiei ereditare. Waldeyer
preciza ca un cromozom reprezinta corpusculul colorat,
vizibil in fimpul diviziunii celulare.
 Ce sunt cromozomii?

Cromozomii indiferent de modul de organizare fizica si

moleculara,sunt unitati genetice permanente,care isi conserva
individualitatea,proprietatile structural- functionale si se transmit de-
a lungul generatiilor celulare.
 Diviziunea celulara
Se realizeaza pe doua cai: directa (amitoza) si
indirecta (cariochineza)
Diviziunea cariochinetica este caracteristica celulelor
eucariote, poate fi tipica si alotipica, adica
- mitotica
-meiotica
 Diviziunea mitotica

Mitoza este diviziunea celulara indirecta,

indispensabila proceselor de crestere, diferentiere si reparatie
tisulara, a fost descrisa pentru prima oara de catre Fleming la
animale si de catre Strasburger la plante.
Ciclul celular al diviziunii mitotice cuprinde doua
etape:
-interfaza
-diviziunea propriu-zisa
 Interfaza

In interfaza cromozomii sunt optic

invizibili, zonele eucromatice fiind
despiralizate si hidratate, tocmai pentru a fi
posibile autoreplicarea si transcriptia.
Interfaza reprezinta o perioada
extrem de activa in cadrul ciclului celular si
in consecinta la sfarsitul interfazei fiecare
cromozom este duplicat, adica este
bicromatidic.
Filamentele cromozomiale sunt mai
bine conturate si se observa, destul de clar,
intreaga cromonemata.
 Diviziunea propriu-zisa

Are mai multe etape si anume: profaza,

metafaza, anafaza, telofaza.
• Profaza – in aceasta etapa cromozomii se
delimiteaza tot mai clar, cromatidele devin
vizibile, girii cromatidieni se contureaza si
dau aspect de lant cromomeric.
Centromerul apara in pozitia
caracteristica fiecarui cromozom
divizandu-l in doua brate. Spre sfarsitul
profazei nucleolii dispar si in citoplasma se
delimiteaza un corpuscul fin numit
centrosom, care era divizat inca din
interfaza in doi centrioli care vor migra in
timpul profazei spre cei doi poli ai celulei.
 Metafaza
In metafaza cromozomii sunt bine delimitati si plutesc in
sucul nuclear numit cariolimfa. Metafaza reprezinta stadiul cel mai
potriviit pentru descrierea cromozomilor. In metafaza toti
cromozomii unei celule sunt dispusi in placa ecuatoriala, atasati de
fibrele fusului acromatic.
 Anafaza
Este etapa in care cromatidele incep sa migreze spre cei
doi poli celulari.
 Telofaza
Incheie ciclul diviziunii celulare. Pe parcursul derularii
telofazei cromozomii sufera procese inverse celor din timpul
profazei. Miscarile giratorii ale cromatidelor au loc in sens invers,
favorizand hidratarea. Iau nastere celule fiice cu numar identic de
cromozomi, numar identic cu cel al celulei mama. Dupa toate aceste
procese celula este pregatita pentru o noua diviziune.
 Diviziunea meiotica
(diviziunea reductionala)
Meioza reprezinta tipul de diviziune celulara
caracteristica organismelor cu alternanta de faze. Prin
intermediul meiozei are loc reducerea la jumatate a
numarului de cromozomi al celulei somatice. Meioza este
mai complicata decat mitoza si are o durata mai mare de
timp. Aceasta se compune din doua diviziuni succesive:
diviziunea I meiotica si diviziunea II meiotica.
 Diviziunea I meiotica

Se caracterizeaza prin faptul ca numarul de cromozomi din

celulele fiice se reduce la jumatate, comparativ cu numarul
cromozomilor din celula mama (cea care a intrat in diviziune).
Profaza I. poate dura de la cateva ore la cateva zile. Sub
fazele profazei I sunt: proleptoten, leptoten, zigoten, pachiten,
diploten, diachineza.
Metafaza I. cromozomii se dispun pe fibrele fusului, in zona
ecuatoriala astfel incat centrumerul unui cromozom din complexul
bivalent este orientat spre un pol, iar celalalt spre polul opus.
Anafaza I. fiecare cromozom bicromatidic isi continua
deplasarea spre polul celular spre care s-a orientat inca din matafaza.
Telofaza I. cromozomii bicromatidici au ajuns la fiecare din cei doi
poli.
 Meioza. Diviziunea reductionalã:
a) profaza I;   b) metafaza I;   c) anafaza I;   d) telofaza I.
 Diviziunea II meiotica

Profaza II incepe prin respiralizarea cromozomilor.

Metafaza II cromozomii bicromatidici se ataseaza cu
centromerul la fibrele fusului in planul ecuatorial.
Anafaza II cromatidele surori ale fiecarui cromozom se
impart si se indreapta catre polii celulari, catre polii fusului
celular.
Telofaza II cromozomii monocromatidici odata ajunsi la
polii fusului de diviziune intre intr-un sir de procese in sens
invers celor din profaza (cromozomii se alungesc, se subtiaza si
se hidrateaza puternic).
  Meioza. Diviziunea
ecvationalã:
a) profaza II;   b) metafaza
II;   c) anafaza II;   d)
telofaza II.
 Structura moleculara a
cromozomilor la procariote

Se stie ca procariotele nu au nuclei prevazuti cu o membrana

nucleara, nu se divid prin mitoza si meioza, nu au fus nuclear si nu au un
ciuclu de condensare a cromozomilor. Procariotele au un singur cromozom
alcatuit din ADN sau ARN si deci un singur grup de linkage a genelor.
In prezent, in grupul procariotelor sunt incluse :
-organisme de tip acelular: virusurile si viroizii
-organisme de tip celular : eubacteriile, algele verzi si arhebacteriile
Cromozomul la procariote
Virusurile au genonul reprezentat de un cromozom de forma
circulara sau lineara, in care sunt dispuse genele intr-o anumita ordine.
Cromozomul viral este reprezentat de o macromolecula de ADN sau ARN .
Bacteriile au un singur cromozom de forma circulara reprezentat de o
macromolecula de AND bicatenar
 Structura moleculara a
cromozomilor la eucariote

Materialul genetic este reprezentat dintr-un genom nuclear

şi un genom extranuclear (reprezentat din genomul mitocondrialşi,
în cazul celulelor vegetale,şi din genom cloroplastic).
Genomul nuclear cuprinde un set de molecule lineare de ADN,
fiecare reprezentând uncromozom. Fără excepţie, toate eucariotele
au cel puţin 2 cromozomi care întotdeauna sunt lineari.Singura
variaţie care se înregistrează este cea referitoare la numărul de
cromozomi, care însă nu estecorelată cu caracteristicile biologice sau
cu poziţia evolutivă a organismului respectiv.
Cromozomii eucarioţi sunt separaţi de citoplasmă prin
membrana nuclearăşi, ca urmare,transcriereaşi traducerea sunt
separate în timpşi spaţiu una de cealaltă; în contrast, la procariote,
celedouă procese se de sfăşoară aproximativ simultan.
 Categorii de cromozomi

A. Cromozomi principali. Sunt cromozomii cu cea mai larga

raspandire, altfel spus cromozomii caror prezenta este considerata
normala pentru celulele somatice si pentru cele sexuale normale si sunt
grupati in doua clase : cromozomi A si cromozomi B.
Cromozomii A sunt comozomi tipici, normali ai
complementului cromozomial ce defineste o specie. Ei se comporta
constant atat sub aspect tipologic cat si sub aspect numeric.
Cromozomii B supranumiti si cromozomi accesorii sau
suplimentari, sunt cromozomi aflati in exces, putand fii in numar
variabil atat la plante cat si la animale.
 B. Cromozomii secundari (uriasi) sunt acei cromozomi care
coexista cu cromozomii A si B numai in anumite celule. In aceasta categorie
intra cromozomii uriasi sau politenici din glandele salivare de la Drosophila
melanogaster, Chironomidae, si alte insecte, cromozomii lampbrush (perie de
lampa) prezenti in oocitele vertrebratelor, in profaza meiozei.
Cromozomii uriasi sunt de doua categori :
-cromozomi politenici
-cromozomi in perie de lampa
 Cromozomii politenici

Cromozomii politenici au fost descoperiti de catre E.

Balbiani in 1881 in glandele salivare de Chironomus. Ca
dimensiune ei depasesc de 100-200 ori lungimea cromozomilor
normali. Cromozomii politenici au fost depistati si in unele
celule somatice ale larvelor de diptere (cum ar fi tubul
digestiv), fiind prezenti chiar si la unele plante si la alte specii
de nevertebrate.

Polytene chromosomes alongside

normal mitotic chromosomes.
 Cromozomii lampbrush
(perie de lampa)

Sunt tot cromozomi uriasi. Forma lor se datoreaza conjugarii

cromozomilor omologi intr-un singur complex. Cromozomii sunt
puternic despiralizati si formeaza bucle simetrice cu orientare
perpendiculara bpe axul complexului. Cromozomii de tip lampbrush
sunt prezenti in oocitele amfibienilor, molustelor, echinodernelor,
pestilor, reptilelor, la unele mamifere si chiar la ceapa.

Cromozomi in perie
de lampa la o bucla
marita : 1. Axa
cromozomului, 2.
Fibrele cromozomale,
3. Matrix (ARN si
proteine)
 Cromozomii sexuali

Cromozomii sexuali difera de autozomi si se comporta diferit fata

de acestia.Cromozomii sexuali sunt cromozomi care sunt diferiti la cele
doua sexe si contribuie la determinismul genetic al sexelor si se numesc
heterozomi.Daca exista heterozomi avem un determinism cromozomial al
sexelor. Numarul haploid de cromozomi al speciilor diploide stramosesti au
capatat denumirea de genom si se noteaza cu X. In general numarul de
cromozomi este stabil si caractreristic pentru celulele fiecarei specii. Forma
cromozomilor constituie de asemenea o caracteristica de gen si specie.
 Cromozomii somatici

Acestia poarta numele de autozomi si configuratia lor este

dependenta de pozitia centromerului.Descrierea cromozomilor se
face incepand cu metafaza si sfarsitul profazei.

Somatic chromosomes of Vernonia. 

A: V. aurea,
 B: V. chalybaea. C: V. cincta,
 D: V. cotoneaster, V. platensis,
 F: V. saltensis,