Aprobat

la şedinţa Catedrei Relaţii Internaţionale

din______________201___, proces-verbal__

Lista subiectelor
Examen de stat la disciplina
“Istoria şi Teoria Relaţiilor Internaţionale”

(2010-2011)

1. Decretul despre pace şi bazele conceptuale ale politicii externe sovietice.

2. Cele «14 puncte ale lui W. Wilson» – reconceptualizarea ordinii internaţionale (mondiale) de
după primul război mondial.
3. Esenţa şi contradicţiile Sistemului de la Versailles-Washington.
4. Liga Naţiunilor: structură, funcţionalitate şi eficienţă politică.
5. Sistemul securităţii colective în Europa în anii ’30 ai sec. al XX-lea. Concepţiile despre
securitatea colectivă a lui L. Barthou, M. Litvinov, N. Titulescu.
6. Politica externă a marilor puteri în perioada 1933-1938 şi consecinţele cîrdăşiei de la München.
7. Pactul Molotov-Ribbentrop: cauze, alternative, consecinţe.
8. Crearea coaliţiei antihitleriste şi problema deschiderii celui de-al doilea front.
9. Cauzele, esenţa şi manifestările „războiului rece” (1945-1962). Criza Caraibilor şi învăţămintele
acesteia.
10. Politica externă a preşedintelui Ch. de Gaulle şi a cancelarului R.F.G. V. Brandt ca precursoare a
Destinderii.
11. Sfârşitul „războiului rece” şi impactul destrămării U.R.S.S. asupra relaţiilor internaţionale.
12. Interesele marilor puteri în spaţiul postsovietic şi perspectivele colaborării lor cu statele C.S.I.
13. Interesele marilor puteri în Extremul Orient la sf. sec. al XX-lea – înc. sec. al XXI-lea.
14. Colaborarea ruso-americană în domeniul asigurării securităţii nucleare şi poziţia altor mari puteri.
15. Relaţiile S.U.A. cu aliaţii europeni la sf. sec. al XX-lea – înc. sec. al XXI-lea şi perspectivele
dezvoltării acestora.
16. Colaborarea şi concurenţa marilor puteri în Orientul Apropiat la sf. sec. al XX-lea – înc. sec. al
XXI-lea.
17. Problema revizuirii dreptului internaţional la sf. sec. al XX-lea – înc. sec al XXI-lea şi
perspectivele evoluţiei relaţiilor internaţionale.
18. Problemele ordinii mondiale postbelice la conferinţele de la Teheran, Yalta şi Potsdam.
19. Concurenţa şi colaborarea marilor centre economice ale lumii ( S.U.A, U.E., Japonia) la etapa
actuală.
20. Problema germană la întrunirile celor ,,trei mari” în anii celui de-al II război mondial.
21. Evoluţia relaţiilor internaţionale în perioada ,,post război rece” din perspectiva ştiiţei politice
contemporane.
22. Terorismul internaţional în relaţiile internaţionale contemporane.
23. Politica externă a Indiei în perioada contemporană
24. Revoluţia islamică din Iran şi impactul ei asupra relaţiilor internaţionale contemporane.
25. Politica externă a Turciei la sfîrşitul secolului al XX-lea - începutul sec. al XXI-lea.
26. Problemele politicii externe ale ţărilor în curs de dezvoltare din Asia şi Africa la etapa
contemporană.

27. Organizaţii internaţionale: definiţii, abordări şi criterii de clasificare.

28. Instituţionalizarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi problema reformării acesteia la etapa actuală.
Rolul O.N.U în soluţionarea conflictelor internaţionale.
29. Consiliul Europei: abordare instituţional-funcţională. Cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul
Europei (1992-2011).
30. Procesul de instituţionalizare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O.S.C.E.).
Problema eficienţei şi reformarea O.S.C.E. la etapa actuală.
31. Structura şi funcţiile Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Problema extinderii N.A.T.O.
spre Est: cauze, manifestări, consecinţe.
32. Uniunea Europeană: organizaţie internaţională, confederaţie, federaţie sau sui generis.
33. Instituţionalizarea şi perspectivele evoluţiei Comunităţii Statelor Independente.
34. Structura şi funcţiile organizaţiilor internaţionale regionale noneuropene: Liga Arabă, Organizaţia
Unităţii Africane, Uniunea Africană şi Organizaţia Statelor Americane.
35. Structura şi funcţionalitatea Organizaţiei pentru Cooperare Economică în bazinul Mării Negre.
36. Sistemul internaţional: noţiune, esenţă şi particularităţi.
37. Mediul sistemului internaţional. Problema tipologizării mediului sistemului internaţional.
38. Schemele conceptuale de cercetare şi mecanismul funcţionării sistemului internaţional în
construcţiile teoretice ale lui M. Kaplan.
39. Esenţa şi particularităţile sistemului internaţional în viziunea lui R. Rossencrance.
40. Bazele conceptuale şi mecanismul funcţionării sistemului internaţional în concepţiile lui R. Aron.
41. Geneza şi afirmarea în continuare a securităţii în relaţiile interstatale la începutul perioadei
moderne.Trăsăturile caracteristice ale sistemului balanţei de forţe din sec. XVII-XVIII.
42. Esenţa şi trsăturile caracteristice ale sistemului Wienez (1815-1871). Particularităţile modelului
securităţii interstatale în perioada “Concertului European”.
43. Evoluţia sistemului internaţional de la 1878 pînă la începutul primului război mondial.
44. Izvoarele şi evoluţia conceptual-teoretică a modelului securităţii colective.
45. Sistemul de securitate colectivă din prioada interbelică ca sistem politic internaţional.
46. Esenţa, trăsăturile caracteristice şi evoluţia sistemului bipolar.
47. Evoluţia securităţii internaţionale în perioada bipolarismului.
48. Şcoala geopolitică germană (R. Kjellen, F. Ratzel şi K. Haushofer).
49. Şcoala geopolitica anglo-saxonă (A. Mahan, H. Mackinder şi N. Spykman).
50. Conceptul hegemoniei globale a S.U.A în teoriile lui S. Straus-Huppe, H. Kissinger şi Zb.
Brzezinski.
51. Şcoala rusă de geopolitică. Concepţiile eurasiatice şi cele occidentaliste în geopolitica rusă
contemporană.
52. Teoriile atlantismului şi mondialismului în geopolitica contemporană.
53. Şcoala geopolitică franceză între posibilism (V. de la Blach) şi regionalism (Yves Lacoste).
54. Problema frontierelor şi panismelor în geopolitica contemporană.
55. Ciocnirea civilizatiilor şi refacerea ordinii mondiale în concepţiile lui S.Huntington.
56. Esenţa şi specificul realismului politic după lucrarea lui Hans Morghenthau „Relaţiile politice
dintre naţiuni. Lupta pentru putere şi pace”.
57. Conceptul de interdependenţă în teoria şi practica relaţiilor internaţionale.
58. Actorii internaţionali: noţiune, clasificare, abordări, definiţii.
59. Paradigma marxistă şi neomarxistă în teoria relaţiilor internaţionale.
60. Dreptul internaţional în reglementarea relaţiilor internaţionale contemporane.
61. Conceptele de putere, forţă şi influenţă în teoria relaţiilor internaţionale.
62. Abordarea teoretică a noţiunii de „ordine mondială”. Tipurile istorice ale ordinii mondiale.
63. Metodologia relaţiilor internaţionale. Clasificarea şi caracteristica principalelor metode de
cercetare.
64. Transnaţionalismul în teoria relaţiilor internaţionale (J.Nay, R.Koehen, J. Rosenau).
65. Abordarea conceptual-teoretică a noţiunilor „strategie”, „scop” şi „mijloace” în relaţiile
internaţionale.
66. Problema ordinii internaţionale în aboradrea istorico-sociologică din teoria relaţiilor
internaţionale.
67. Securitatea internaţională: concept, definiţii şi dimensiuni.
68. Conceptul de interes naţional în teoria relaţiilor internaţionale (M. Kaplan, K. Walferce, H.
Morghenthau).
69. Impactul globalizării asupra dinamicii şi conţinutului problemelor globale.
70. Securitatea naţională, internaţională şi globală: conexiuni şi contradicţii.
71. Problema terorismului internaţional din perspectiva conceptului „ciocnirii civilizaţiilor”.
72. Problema păcii şi dezarmării în politica mondilă în condiţiile globalizării.
73. Problema neuniformităţii dezvoltării socio-economice a statelor lumii şi impactul acesteia asupra
asigurării securităţii globale.
74. Factorul demografic în problema deficitului de resurse energetice, alimentare, funciare etc.
75. Practica reglementării problemelor globale ale contemporaneităţii şi problema căilor de
eficientizare a soluţionării lor în condiţiile noii ordini mondiale.
76. Analiza comparată între Acordul de Parteneriat şi Colaborare R.M. – U.E. şi Acordurile de
asociere ale U.E.
77. Planul Individual de Acţiuni RM – UE în contextul concepţiei ,,Politica Europeană de Vecinătate”
a UE: realităţi şi perspective.
78. Teoriile clasice ale integrării europene (federalism, funcţionalism, neofuncţionalism şi
interguvernamentalism).
79. Procesul de extindere al Uniunii Europene în anii 1970-2011.
80. Tratatul de la Maastricht şi crearea Uniunii Europene. Esenţa şi specificul noii formaţiuni.
81. Conceptul ,,Politica Europeană de vecinătate”: conţinut, forme de manifestare şi perspective.
82. Cauzele, specificul şi etapele colaborării statelor membre ale U.E. în cadrul celui de-al doilea
pilon „Justiţia şi afaceri interne”.
83. Specificul şi etapele instituirii uniunii economice şi monetare a Uniunii Europene.
84. Politica Externă şi de Securitate Comună în contextul extinderii Uniunii Europene.
85. Evoluţia relaţiilor dintre UE şi Ţările Europei de Sud-Est în perioada 1990-2011.
86. Relaţiile dintre Uniunea Europenă şi NATO în domeniul asigurării securităţii europene.
87. Relaţiile Uniunii Europene cu ţările din Balcanii de Vest şi Europa de Est.
88. Relaţiile Uniunii Europene cu statele din regiunea mediteraniană.
89. Evoluţia, particularităţile şi perspectivele politicii regionale în Uniunea Europeană.
90. Spaţiul caucazian în politica externă a Uniunii europene.