Transcrierea emisiunii Ora de foc, invitat Victor Ponta 08.07.

2010
Postat la 2010-07-09
Adrian Ursu: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Bun găsit la „Ora de foc”, aici unde
facem în această seară un comentariu al meciului care se transmite în direct nu numai în această
seară, ci de câteva zile, Băsescu şi românii. Este un meci în plină desfăşurare şi evoluţiile sunt
spectaculoase, de la oră la oră. Vedem chiar în această seară evoluţii interesante pe acest teren
de confruntare, unde preşedintele lansează noi idei şi noi atacuri. O să vedeţi cine sunt ţintele de
ultimă oră ale şefului statului.
Oana Stancu: A început însă Traian Băsescu prin a dezvălui de ce a lipsit în ultimele zile
de la inundaţii, o să vedeţi care este motivul absenţei. De asemenea, vă vom spune ce le-a
fredonat Radu Berceanu asfaltatorilor, pentru a-i convinge să dea bani pentru sinistraţi.
Adrian Ursu: De asemenea, o să vă arătăm şi care este legătura dintre Mugur Isărescu,
inflaţie şi gravitaţie. Este strânsă, este una care ţine de legi, şi cele ale atracţiei universale şi cele
ale Curţii Constituţionale, o să vedeţi că, pentru prima dată, guvernatorul BNR renunţă la tonul
sobru şi îşi permite nişte aprecieri care pe multă lume s-ar putea să şocheze.
Oana Stancu: Până atunci, la „Ora de foc” Liliana Ruse, jurnalist „Gândul”, bună seara.
Bine aţi venit. Domnul Cornel Nistorescu, director cotidianul.ro. Bună seara, bine aţi venit. De
asemenea, şi lui Andrei Gheorghe bună seara.
Adrian Ursu: Echipa de comentatori de aici, de pe terenul „Orei de foc”, alături de care
vom lua de-a fir a păr afirmaţiile făcute cu puţin timp în urmă la TVR de preşedintele Traian
Băsescu. Din tribuna oficială ni se alătură la acest meci preşedintele Partidului Social Democrat,
domnul Victor Ponta, în studioul Realitatea TV de la Cluj, mai exact. Bună seara, domnul Ponta.
Victor Ponta: Bună seara. Nu prea mai e tribună oficială la Cluj. E acolo, jos, la iarbă.
Adrian Ursu: Dar de acolo au venit oficialii.
Victor Ponta: Din păcate, uneori. Uneori, de bine.
Oana Stancu: În tribuna noastră este şi un invitat special, echipat într-un mod special. Vă
vom spune de ce este aşa de scump echipamentul domnului de lângă mine în partea a doua a
orei de foc.
Adrian Ursu: Până atunci, aşa cum vă anunţam mai devreme, avem câteva afirmaţii
foarte interesante, făcute cu puţin timp în urmă la TVR de şeful statului. O să le vedem imediat.
Cum am spus, am aflat şi misterul dispariţiei preşedintelui Traian Băsescu în primele zile de
inundaţii din România. Ni s-a dezlegat această enigmă şi avem un răspuns foarte precis dat de
Traian Băsescu, o să îl vedem imediat. Şi câteva atacuri dure la adresa Guvernului, coaliţiei de
guvernământ, în acelaşi ton pe care l-am auzit zilele trecute, domnule Ponta, la interviul de la
Radio România Actualităţi, acolo unde şeful statului declara ferm că a fost o greşeală majorarea
TVA şi propunea şi o soluţie alternativă, impozitarea tuturor veniturilor. Domnul Ponta, dacă mă
auziţi.
Victor Ponta: Vă aud foarte bine, dar îl aud şi pe preşedintele Traian Băsescu la fel de
bine şi nu ştiu dacă doar mie, poate şi dumneavoastră vă aduce aminte ce spunea Traian
Băsescu despre Călin Popescu Tăriceanu şi Guvernul Tăriceanu, parcă tot aşa a început, nu? La
început a aruncat nişte săgeţi, după aia a spus că nu îl ascultă. Cam la fel spunea şi primarul
general Traian Băsescu, despre Consiliul General, atunci dânsul voia să facă o groază de lucruri
bune, dar nu îl lăsa Consiliul. Cam la fel spunea ministrul transporturilor Traian Băsescu, despre
primul ministru Ciorbea parcă, şi după aceea Radu Vasile. Nu ştiu pentru cine e o surpriză faptul
că, la un moment dat, Traian Băsescu ne va arăta vinovatul, duşmanul, care probabil că acum va
fi Emil Boc. Cu ce ne va încălzi, sau cu ce va schimba asta? Cu absolut nimic. Vreau să vă spun
opinia mea, şi aveţi în studio oameni poate chiar mai bine informaţi decât mine, eu nu cred că
Emil Boc a luat vreodată vreo decizie fără a-l consulta pe Traian Băsescu, inclusiv cea referitoare
la creşterea TVA, din două motive. Şi cu asta îmi închei intervenţia. În primul rând pentru că s-a
dovedit că această creştere a TVA oricum trebuia făcută, veniturile care urmează să fie încasate
sunt de patru ori mai mari decât ceea ce se economisea prin pensii. Deci aici e foarte clar că
oricum mărea TVA. Şi în al doilea rând, luaţi declaraţia consilierului prezidenţial, domnul
Sebastian Lăzăroiu, făcută înainte de pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale, în care spunea:
dacă va spune Curtea Constituţională că nu putem tăia pensiile, mărim TVA. Îmi aduc aminte că
am şi avut o reacţie poate un pic prea dură, dar era foarte clar că de acolo s-a primit ordinul.
 Oana Stancu: Era mai bună, domnule Ponta, varianta impozitării inclusiv a pensiilor sub
10 milioane de lei, aşa cum a recomandat ieri Traian Băsescu?
Victor Ponta: Nu, doamnă. Era o prostie. Sau o minciună, de fapt. Pentru că nu pot să îl
bănuiesc pe preşedinte neapărat de prostie, îl bănuiesc şi îl dovedesc de minciuni. Impozitarea
pensiilor sub 10 milioane, pentru că celelalte oricum sunt impozitate, poate că a uitat să vă spună
asta preşedintele, impozitarea pensiilor sub 10 milioane ar aduce venituri la bugetul de stat de
cinci ori mai mici decât creşterea TVA, deci în niciun caz nu rezolva o problemă şi i-ar transforma
pe cei care au pensiile cele mai mici din ţară în victime sigure, victime la propriu, nu la figurat.
Soluţia mai bună era impozitarea diferenţiată, aşa cum a fost propusă şi de ministrul de finanţe,
Sebastian Vlădescu şi a fost respinsă în Guvern de domnul Boc şi de domnul Videanu. Dacă e
corectă relatarea pe care am citit-o şi am auzit-o, cu cuvintele: „Ai înnebunit? Vrei să luăm soluţia
PSD?”. Nu a spus numai că e o soluţie proastă, dar avea o gravă problemă impozitarea
diferenţiată. Era soluţia PSD.
Adrian Ursu: Cred că putem să punem o întrebare cuiva care ar putea avea răspunsul,
Andrei Gheorghe de aici, din studioul nostru. S-a discutat, într-adevăr, în Ministerul Finanţelor şi
această soluţie a impozitării progresive, pe vremea când eraţi acolo?
Andrei Gheorghe: Şi sunt nevoit să fiu în situaţia de a spune un no comment. Îmi pare
foarte rău, dar nu pot să intru în aceste teme şi nu ar fi fair, nu ar fi civilizat.
Oana Stancu: De ce? E greu de spus dacă este Sebastian Vlădescu adeptul impozitării
progresive? Pentru că a făcut deja declaraţii publice, care înclinau spre această variantă.
Andrei Gheorghe: E o diferenţă aici. Dacă mă întrebaţi ce se petrece sau se petrecea în
Ministerul Finanţelor sau ceea ce... e o diferenţă. Sebastian Vlădescu, din ceea ce a lăsat să se
înţeleagă, nu ar fi dorit să se ajungă aici. Ar fi preferat să nu ajungem în situaţia respectivă.
Oana Stancu: A majorării TVA.
Andrei Gheorghe: A majorării TVA. Din ceea ce am înţeles, este adeptul primei variante,
cea care a căzut la Curtea Constituţională, având şi suficient de multe argumente în sprijinul
acestei variante.
Adrian Ursu: A spus-o în această seară preşedintele Traian Băsescu la TVR, majorarea
TVA a fost o decizie unanimă a partidelor care susţin în clipa de faţă Guvernul. Haideţi să vedeţi
cine a încercat, totuşi, să se opună acestei variante. Şi nu l-a numit pe Sebastian Vlădescu aici,
şeful statului.

Traian Băsescu: Toţi partenerii de coaliţie au fost pentru soluţia creşterii TVA-ului, inclusiv
liderii PD-L au susţinut...
Ramona Avramescu: Inclusiv Emil Boc.
Traian Băsescu: Da, dar nu singur. Emil Boc încă a mai încercat o discuţie. Acest guvern
trebuie să le corecteze. Cheltuielile cu aparatul bugetar, funcţionărime, plus, şi n-aş vrea de la
utilizarea termenului funcţionărime să se înţeleagă că pun deoparte vreo categorie de bugetari.
Este obligaţia Guvernului să traducă, în realitate, această reducere cu 25%.

Adrian Ursu: Aceasta a fost declaraţia din care înţelegem că doar Emil Boc a mai
încercat cât a putut, Liliana Ruse, să împiedice această decizie în coaliţie, acolo unde, spune
preşedintele, altfel, a existat unanimitate.
Liliana Ruse: Din relatările unor participanţi la şedinţa coaliţiei, Emil Boc nu a fost chiar
atât de virulent, nu s-a agăţat cu dinţii să spună: nu care cumva să creşteţi TVA, haideţi să
impozităm pensiile.
Adrian Ursu: Dar cum s-a manifestat?
Liliana Ruse: Din câte mi s-a relatat, a venit cu această variantă, a susţinut-o destul de
anemic, nu a convins pe nimeni. Nu a avut, în primul rând, acceptul propriului partid. Pentru că,
înainte de şedinţa coaliţiei a fost o şedinţă a conducerii PD-L. Acolo, nimeni, absolut nimeni nu a
susţinut această idee, deşi se ştia foarte clar că vine de la Traian Băsescu. Aici au fost calculate
costurile electorale majore pentru partid. La fel au raţionat liderii celorlalte partide.
Oana Stancu: Ce idee venea de la Traian Băsescu?
Liliana Ruse: Cea cu impozitarea pensiilor. Deci, asta a fost discuţia, impozitarea cu 16%
a pensiilor, inclusiv cele sub 10 milioane, plecând de la şase milioane. Repet, unde apare fisura
în raţionamentul lui Traian Băsescu este momentul în care el a avut posibilitatea să îi cheme pe
liderii coaliţiei la Cotroceni şi să le spună: eu asta vreau. Aşa cum a procedat tura trecută, atunci
când a venit cu pachetul de tăieri de salarii şi de pensii. De data asta, nu a mai făcut la fel. Aici mi
se pare, totuşi, bizar.
Adrian Ursu: S-a întâlnit, totuşi, cu liderii PD-L de două ori în acest interval. E drept, nu
după decizia Curţii Constituţionale.
Liliana Ruse: Nu. Informaţiile mele au fost că a avut, într-adevăr, discuţii cu Emil Boc.
Dar nu a convocat la Cotroceni coaliţia, să încerce să îi convingă pe liderii coaliţiei de importanţa
acestei măsuri şi să o prezinte ca unică soluţie pentru actuala criză.
Oana Stancu: Domnule Nistorescu, s-a speculat mult în ultimele zile în privinţa unei răceli
intervenită în relaţia lui Traian Băsescu cu Emil Boc, cei de la „Gândul” au făcut şi o hartă a
tuturor vizitelor la inundaţii, unde au reuşit să se evite. Credeţi că acum a încercat să îl extragă,
să rămână în conflictul Traian Băsescu-Guvern mai puţin Emil Boc, prin această referire, a
încercat o discuţie?
Cornel Nistorescu: Părerea mea e că afirmaţiile lui Traian Băsescu se încălzesc şi se
răcesc în funcţie de persoană, de nevoi. Dacă e drăguţă doamna care îi ia interviul sau e
altcineva. Deci, au o doză de probabilitate, o doză de confuzie, chiar. Problema de fond, după
părerea mea, în acest moment este care e scopul, ce se întâmplă? De ce facem toate astea? Nu
au trecut două săptămâni de când am adoptat o altă lege. Ce se întâmplă? A început o altă
campanie pentru a demonstra că i-am păcălit pe cei de la FMI? Să schimbăm legea pe care am
adoptat-o în urmă cu nici două săptămâni? O întoarcem, facem din România altceva? Păi s-au
construit, s-au făcut calcule. Încep oamenii să îşi facă socoteli pe TVA-ul crescut, pe impozitele
pe care le au de plătit. Vine Traian Băsescu şi spune: dom'ne, stai un pic, că de la 1 ianuarie s-ar
putea să trecem înapoi la pensii. Cu ce drept, cu ce minte, cu ce logică, cu ce expertiză
economică? S-a întâlnit preşedintele...
Adrian Ursu: Şi nu numai la pensii. O să vedeţi, în această seară a mai înşirat câteva
venituri ce ar putea fi impozitate.
Cornel Nistorescu: La câte îi trec domniei lui prin cap, a spus că are 17 pagini.
Adrian Ursu: 18, vă rog. 18 pagini de scutiri de impozite.
Cornel Nistorescu: Dom'ne, a analizat această poveste? A dezbătut cu cineva, cu
economişti români? Nu numai de la Cotroceni, că are pe acolo, probabil, trei contabili care spun
da la orice, să trăiţi. Nu, dezbateri importante. Ce se întâmplă în România, întoarcem pe dos, o
luăm de la capăt? Vine preşedintele acum şi: băi, ce imbecili au fost ăştia de la Guvern, au
majorat TVA! Am făcut un copil cretin! Eu nu am nicio treabă. Păi până acum a tăcut şi acum vine
şi spune: avem un urmaş cretin, legea cu care vom trăi în perioada următoare, trebuie să îl
omorâm. Intrăm într-o situaţie de confuzie totală, pe care trebuie să şi-o asume. Este o confuzie
generată de prezenţele televizate ale preşedintelui, pentru că dacă nu, dacă nu am televiza
trecerea cu barca, dacă nu am televiza panseurile despre volumul de apă şi despre trecerile pe
pod şi despre TVA şi despre altele, cred că am putea trăi liniştiţi, am putea să construim ceva.
Dar el apare mereu la televizor, schimbă subiectul, introduce altă logică, logica de acum două
săptămâni nu mai e valabilă şi România intră, se adânceşte într-o confuzie pe zi ce trece mai
mare.
Adrian Ursu: Bun. Dar avem un anunţ pe care l-aţi văzut, de altfel, titrat şi pe ecran de
colegii noştri de la ştiri. Traian Băsescu le comunică românilor că are o dificultate în relaţia cu
Guvernul, domnul Ponta. Şi poate că este semnalul despre care vorbeaţi mai devreme, făcând
analogia cu relaţia Băsescu-Tăriceanu din 2005. Haideţi să vedem declaraţia lui Traian Băsescu
în legătură cu acest diferend cu Executivul şi pe urmă să vedem în ce cheie trebuie să o citim.

Traian Băsescu: Guvernul una a spus şi alta a făcut. Şi în aparatul central au crescut
cheltuielile cu salariile, ceea ce motivează, dacă vreţi, o oarecare, să spunem, dificultate a relaţiei
mele cu Guvernul, în ansamblul lui. Nu pot accepta ideea că spunem: reducem personalul,
reducem salariile, reducem, şi când tragem linie după primul trimestru, constatăm creşteri. Nu
este o dificultate a relaţiei între mine şi premierul Emil Boc. Eu am dat Guvernului un termen de
graţie, până la 1 septembrie.

Adrian Ursu: Domnul Ponta, cine de acolo, din Guvern, îi produce această dificultate
domnului Traian Băsescu? Înţelegem că nu domnul Boc este cel ce l-a supărat.
 Victor Ponta: Nu ştiu, domnul Ursu. Şi nu cred că mie trebuie să îmi adresaţi întrebarea.
Eu constat, ca şi dumneavoastră. Sigur, aici nu cred că cineva e fericit de Guvernul actual, dar
parcă noi spuneam că e incompetent, că sunt corupţi, că sunt trădători acolo, care acum stau pe
lângă preşedinte şi înainte erau pe lângă alţii. Dar asta spunem nu de acum, spunem de ceva
luni. Problema pentru noi este... bun, o să îl dea jos pe Boc, ceea ce nu e rău, Doamne fereşte! O
să vină altcineva de care, de asemenea, preşedintele se va plictisi la un moment dat. Dacă
domnul Băsescu a avut o dificultate cu domnul Ciorbea şi cu domnul Radu Vasile şi cu domnul
Tăriceanu şi cu domnul Boc, când era cu PSD. Şi atunci, la un moment dat, era nemulţumit. Şi cu
domnul Boc fără PSD, poate că, totuşi, tragem o concluzie măcar logică, dacă nu politică, că
domnul preşedinte are o problemă cu toată lumea, cu România, în ansamblu. Şi că, într-adevăr,
şi aici sunt de acord cu domnul Nistorescu, cât va fi Traian Băsescu, vom avea toţi o dificultate,
ascultându-l, încercând să îl înţelegem. Şi, de fapt, noi îl înţelegem. Dar, se pare că oamenii nu îl
mai înţeleg şi confuzia aceasta uriaşă nu face decât să agraveze în fiecare zi situaţia reală a
României.
Oana Stancu: Liliana Ruse, au fost mai multe termene pe care Traian Băsescu le-a dat la
ultima întâlnire de la Snagov. Două dintre ele au fost confirmate de reprezentanţi ai PD-L
săptămâna aceasta, la emisiune. Bunăoară, le-a dat patru zile să pună pe site-uri toate facturile
încheiate de Guvernul Boc în ultimul an şi jumătate. Au trecut patru zile, nu s-a întâmplat. S-a
întâmplat însă, reducerea numărului de secretari de stat abia ieri. La expirarea acestui termen, 1
septembrie, termenul de graţie, ce ar urma să se întâmple?
Liliana Ruse: Ne putem aştepta... constituţional, nu are ce să se întâmple, pentru că
preşedintele nu are atribuţii în niciun fel să facă modificări în Guvern. Poate, însă, să îl cheme pe
primul ministru la consultări şi să uzeze, ca până acum, de capacitatea sa de preşedinte de facto
al PD-L şi să încerce să forţeze o schimbare acolo. Însă, din nou mi se pare ciudat ceea ce
spunea Traian Băsescu. Spune că are o dificultate în a comunica cu Guvernul, dar nu cu Emil
Boc. Înseamnă că domnul Boc nu controlează în niciun fel Guvernul pe care îl conduce. Pentru
că domnul Băsescu a fost, la rândul său, ministru. Ştie foarte clar cum decurg lucrurile în Guvern.
Se discută, nu se votează, dar primul ministru are cuvântul hotărâtor. Ce să înţelegem de aici, că
domnul Boc nu e în stare să impună o decizie în Guvernul pe care îl conduce? Sau, ca lider al
coaliţiei, nu are niciun fel de autoritate în faţa partenerilor de guvernare? Sunt nişte lucruri pe
care Traian Băsescu nu le-a explicat. Cred că poate ar trebui să le explice Emil Boc. Am aşteptat
după şedinţa de Guvern ca primul ministru să spună clar de ce nu a optat pentru varianta pe care
a propus-o preşedintele. Sunt nişte lucruri nelămurite. Ori, eu nu înţeleg. Ce deduc de aici...
Adrian Ursu: Ba mai mult, Emil Boc a spus că nu a avut altă alternativă, Andrei
Gheorghe. Nici măcar nu a recunoscut că i s-ar fi dat acest mandat de la Palatul Cotroceni. I-a
răspuns în acest fel lui Traian Băsescu, care îl acuza de greşeală prin majorarea...
Andrei Gheorghe: Ne concentrăm exclusiv pe relaţia Traian Băsescu-Emil Boc.
Surprinzător, vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, Emil Boc deţine mai multă putere
şi exercită mai multă putere decât foarte mulţi dintre noi suntem tentaţi să credem. Dar, puterea
asta e limitată. Paradoxal, este limitată de sistem. Faptul că Traian Băsescu şi Emil Boc, chiar
dacă ar dori să schimbe ceva, nu ar putea. Sistemul este impenetrabil. De fapt, nu vorbim despre
nişte lucruri senzaţional de inteligente. E vorba de, hai să spunem, reducerea cheltuielilor, de
unde faci această reducere a cheltuielilor? Se vorbeşte de o cifră de, să spunem, 300.000. Cum
reduci aceşti 300.000? Şi în momentul în care porneşti această reducere în sistem, sistemul
rezistă extrem de pervers şi extrem de eficace, oricărei tentative.
Adrian Ursu: Unde e rezistenţa mai mare, la vârf, sau la bază?
Andrei Gheorghe: Nu, rezistenţa este întreagă, toată baza. De sus până jos este acelaşi
lucru. Faptul că noi eliminăm doi secretari sau un secretar de stat, asta nu înseamnă nimic. Nu
are niciun fel de relevanţă nici din punct de vedere matematic, nu are niciun fel de sens, dacă nu
facem, într-adevăr, o restructurare. Iar acea restructurare, deşi sună păşunist ceea ce spun
acum, este imposibilă. Pentru că, într-adevăr, nu poţi să dai oamenii afară, pentru că sistemul de
legi nu îţi permite să îi dai afară, pentru că sindicatele nu îţi permit să îi dai afară. Pentru că felul
în care noi am construit şi am îngăduit să fie construit acest sistem, şi acum nu acuz sindicatele
în sine, ci vorbesc de o secvenţialitate continuă. Un exemplu la îndemâna noastră, a tuturor,
pentru că suntem ziarişti, este TVR. Cu orice fel de intenţie ai intra acolo, este imposibil să faci
ceva. Şi atunci, când se vorbeşte de restructurarea statului, de fapt, adevărata restructurare a
statului, tocmai aici se află cheia acestei restructurări, în regândirea întregului sistem. Nu deodată
să spunem că vrem să dăm afară 300.000. Nu o să poţi. Practic, sunt cuvinte goale. Iar în Traian
Băsescu, ceea ce observ este...
Oana Stancu: Dar reducerea cheltuielilor se poate face.
Andrei Gheorghe: Nu se poate face în felul acesta în care funcţionează acum, acest stat.
Oana Stancu: Nu numai cu angajaţii, ci cu achiziţiile prin ministere. S-a discutat despre
un centru unic de achiziţii, iar nu s-a făcut.
Andrei Gheorghe: Atâta vreme cât tu ai un partid care are nevoie de o structură de
putere, care trebuie să asigure nişte datorii ce şi le-a consumat, ce trebuie de asemenea, o dată
la patru ani să gestioneze alte datorii, eşti condamnat la nesfârşit la acest sistem. Cu toată
simpatia pentru domnul Ponta, care este în opoziţie, dar şi domnul Ponta, când va ajunge la
putere, va începe să fie dator aceloraşi structuri. Va trebui să îi răsplătească pe cei care l-au
ajutat, va trebui să dea deal-uri, business-uri unor alţi oameni care au fost...
Adrian Ursu: Simt că vrea să vă dea o replică domnul Ponta, dar suntem nevoiţi să luăm
exact 20 de secunde de publicitate şi îi daţi răspunsul domnului Andrei Gheorghe şi o să vedeţi şi
ce frază interesantă din discursul lui Traian Băsescu şi-a notat domnul Nistorescu acolo. Imediat.
Am revenit în direct. Domnul Ponta, aveaţi o replică pentru domnul Andrei Gheorghe.
Victor Ponta: Nu, nu am atât de mult curaj să îi dau o replică domnului Gheorghe. Dar
vreau, totuşi, să fac două precizări. În primul rând, aş vrea, sau până rezolvăm problemele, dacă
putem să... sau preşedintele ţării, cel care ne reprezintă pe toţi, să ne mintă mai puţin, ar fi un
lucru extraordinar. Pentru că sunt două subiecte atinse de domnul Gheorghe şi la amândouă
vreau să mă refer. Televiziunea Română, nu ştiu ce se poate face, nu sunt specialist în
televiziune, dar ştiu că preşedintele României a vorbit de depolitizare şi a televiziunii şi a
radioului. Un abuz mai mare decât a făcut la televiziune, şi, mai ales la radio, acolo unde, pentru
prima dată în 20 de ani, deşi consiliul de administraţie a votat pe cineva, preşedintele şi PD-L au
spus: nu, trebuie să îl dăm la UDMR, pentru că aşa ne-am înţeles. Nu s-a întâmplat. Deci, măcar
dacă ar putea domnul preşedinte Băsescu să nu ne mai mintă chiar în faţă, să nu ne mai
prostească, ar fi bine. Al doilea lucru, apropo de funcţionărime, că pur şi simplu sunt indignat
când îl aud cum vorbeşte, funcţionărimea, care trebuie redusă. Vreau să spun din nou oamenilor
care, eventual, mai sunt încă prostiţi de Traian Băsescu: între bugetari, pentru că domnul
Băsescu vorbeşte de un milion şi ceva de bugetari, sunt şi cei care zilele trecute şi astăzi, şi
acum, când stăm noi la emisiune, cei de la ISU, cei de la pompieri, cei de la Poliţie, cărora
domnul Băsescu şi domnul Boc le-au tăiat 25% din salariu. Bieţii militari care au murit zilele
trecute şi pe care îi plângeau şi domnul Băsescu şi domnul Boc, tocmai li se tăiaseră 25% şi li se
spusese că au pensii nesimţite, cei mai în vârstă decât ei. Deci, vreau să vă spun, când vorbim
ce înseamnă bugetari, bugetari înseamnă medici, înseamnă profesori, înseamnă poliţiştii şi cei pe
care acum îi duce domnul Băsescu şi le mulţumeşte fariseist pentru munca lor. Nu aş vrea să îi
mai jignim pe oamenii ăştia, aşa încât, iertaţi-mă, nu ştiu dacă am obligaţii, sau o să am obligaţii,
ca să ajung la putere. Dar, da, cred că oamenii ăştia ar trebui trataţi altfel, nu aşa.
Adrian Ursu: Facem o nouă pauză de publicitate, după care vom dezvălui şi misterul
dispariţiei lui Traian Băsescu. Vă spunem unde a fost şi ce a făcut în zilele în care toată lumea se
întreba de ce nu este printre sinistraţi, în zonele calamitate. Am revenit la comentariile legate de
meciul Băsescu şi românii, împreună cu Victor Ponta, preşedintele Partidului Social Democrat,
Andrei Gheorghe, Cornel Nistorescu şi Liliana Ruse, în studioul „Orei de foc”. Vă promiteam
înainte de pauza de publicitate că se rupe misterul. Îl rupe chiar preşedintele Traian Băsescu, cel
care a dezvăluit în această seară unde a fost, sau unde a dispărut în acele zile când toată lumea
se întreba de ce nu este printre sinistraţi. Iată răspunsul lui Traian Băsescu.

Traian Băsescu: Am văzut la începutul inundaţiilor, perioadei, o oarecare agresivitate a

presei, de ce preşedintele nu este la inundaţii, sau ce s-a întâmplat cu preşedintele? Şi cred că
trebuie să dau explicaţie tuturor. Din păcate, acea perioadă a coincis cu momentul promulgării
celor două Coduri de procedură. Şi am considerat că trebuie să dau prioritate promulgării acelor
două legi. De aceea, am dedicat două zile citirii acestor legi şi dialogului cu specialiştii din
Preşedinţie. Deci, de aceea am întârziat - nici pentru că am fost bolnav, nici pentru că nu m-au
interesat efectele inundaţiilor.
 Adrian Ursu: Ce ziceţi, domnul Ponta, de această explicaţie pe care a dat-o Traian
Băsescu? Altfel, plauzibilă, nu? Trebuie studiate nişte legi înainte de a fi promulgate, mai ales
unele importante, cum sunt Codurile.
Victor Ponta: Bun. Dacă şi în acest context îmi permiteţi, totuşi, o glumă. Dacă domnul
preşedinte Băsescu, marinar şi... mă rog, cu şcoala de marină, a reuşit în două zile să citească
perfect cele două Coduri, pentru noi, toţi ceilalţi care ne tocim anii pe la facultăţi, pe la doctorate,
e o palmă pe care o înţeleg. Nu ştiu, cred, totuşi, că îşi bate joc de noi preşedintele. Sau a făcut o
glumă pe care nu am înţeles-o noi. Sunt convins că nu înţelege nimic din cele două Coduri. Sau,
oricum, nu după două zile. Şi sunt convins că a întrebat şi i s-a spus că sunt bune Codurile, dar
că nu există în acest momentul în Ministerul Justiţiei nici suportul financiar, nici pregătirea
necesară pentru implementarea celor două Coduri. Să dea Dumnezeu să reuşim undeva, poate
pe la 1 ianuarie 2012 să le punem în aplicare.
Adrian Ursu: Liliana Ruse.
Liliana Ruse: Mă gândesc cu groază ce se întâmplă când o să primească modificarea la
Codul Fiscal. O să fie... nu ştiu, o săptămână o să lipsească. Este de departe cea mai necredibilă
dintre toate explicaţiile. În primul rând că mi se pare aberant ca un şef de stat să îşi consume
două zile întregi ca să promulge Codurile. Trec peste faptul că are la dispoziţie o perioadă, nu
ştiu exact, 10 zile în care poate promulga o lege.
Victor Ponta: 20.
Liliana Ruse: 20, iată, mai mult. Deci, le putea amâna lejer, pentru săptămâna aceasta,
sau, nu ştiu, sâmbătă, duminică. Era vorba de două sau trei ore, atât petrece la inundaţii, nu
petrece mai mult. Deci, nu cred nici în ruptul capului că de-asta nu a...
Adrian Ursu: Putea fi şi material de studiu în elicopter.
Oana Stancu: Interesant, domnule Nistorescu, că a simţit nevoia Traian Băsescu să dea
acest răspuns, după un şir de zile în care s-a dus, totuşi, în zonele inundate, şi-a arătat interesul.
Acum, vine la TVR să spună: nu am fost...
Cornel Nistorescu: A făcut un spectacol pe seama inundaţiilor, e un pic diferit.
Oana Stancu: E nuanţa dumneavoastră, eu nu mi-am permis acest comentariu.
Cornel Nistorescu: Da, e nuanţa mea.
Oana Stancu: Însă, e important şi că a subliniat: „Nu pentru că am fost bolnav”. Această
discuţie, dacă ţin minte bine, a purtat-o doar Corneliu Vadim Tudor, în legătură cu starea de
sănătate a preşedintelui.
Liliana Ruse: Nu, au mai fost invitaţi la talk-show-uri care au sugerat că preşedintele ar
avea o problemă de sănătate şi că de-asta nu apare.
Cornel Nistorescu: Să îi dea Dumnezeu sănătate! Aş vrea să mă întorc puţin la discuţia
prealabilă, cu somaţia pe care a dat-o Guvernului, până în toamnă, până în septembrie, apoi în
patru zile să rezolve nu ştiu ce cei din Moldova. Luăm mult prea uşor aceste somaţii. Preşedintele
nu poate să someze Guvernul, să îi dea un termen, legat de TVA, de chestiuni economice.
Termenul pe care îl dă preşedintele, e ca şi cum i-aş da eu un termen. Peste două săptămâni vă
daţi demisia, că v-a dat Nistorescu termen. Nu se poate. Are aceeaşi valoare. Nu are nicio
valoare constituţională. El se bagă în seamă, se implică în acest joc. Guvernul ar putea foarte
elegant să îl lase în pace, să îl ignore. Parlamentul poate să îi dea...
Adrian Ursu: Iată că asta şi spune Traian Băsescu, că îl cam ignoră Guvernul.
Cornel Nistorescu: Asta şi trebuie să facă. Pentru că altfel, dacă toată ziua de la
Cotroceni îi mai dă o somaţie la nivelul de înţelegere a economiei, al societăţii româneşti, aruncă
toată instituţia Guvernului într-o aiureală cumplită, cum de altfel, şi este. Preşedintele nu este în
situaţia să dea asemenea termene. Nu are competenţa, nu are acoiperirea în Constituţie, nu are
acoperirea legală. Nu are nici acoperirea morală, pentru că a împins România şi Guvernul de mai
multă vreme în situaţii confuze, schimbând macazurile de la un subiect la altul, de la o direcţie la
alta, de la o garanţie la alta. Azi a garantat că nu vor creşte taxele, sau că nu se va atinge nimeni
de pensii, mâine el e de acord cu, deci toate aceste termene, toate aceste somaţii, toate aceste
implicări în viaţa Guvernului trebuie privite cu mai mult spirit critic şi preşedintele ar trebui trimis în
pătrăţica lui, în litera de Constituţie în care trebuie să existe. Pentru că altfel, preşedintele devine
şi... de la făcutul de mămăligă, la reparatul plombelor în Bucureşti, la podul de pontoane şi aşa
mai departe. Devine un administrator de IAS naţional.
 Oana Stancu: Pe de altă parte, Andrei Gheorghe, domnul Nistorescu spune că Traian
Băsescu trebuie trimis în litera Constituţiei, însă Traian Băsescu cu aceste termene extrem de
fragile, este un alt Traian Băsescu decât ce am văzut noi până acum. Tuna Traian Băsescu când
trebuia să dea un termen Guvernului, nu se plângea, uşor schelălăit, că nu este ascultat. Am avut
un Traian Băsescu care făcea conferinţe de presă pe peluza de la Cotroceni pe puncte, iertaţi-
mă, sănătate, energie.
Cornel Nistorescu: Începe să fie o virtute politică şi patriotică să nu îl mai asculţi.
Andrei Gheorghe: Frustrarea. E ca şi cum şi-ar fi înţeles limitele, şi-ar fi dat seama că,
într-adevăr, se vorbea despre ignorare, despre faptul că Guvernul îl ignoră. Asta este adevărat.
De fapt, Traian Băsescu începe să îşi dea seama că şi promisiunile, şi visurile, şi dorinţele sale,
în realitate, sunt întâmpinate cu o incapacitate teribilă, cu o rezistenţă. Eu nu vorbesc că sunt
bune sau rele, vorbesc de faptul că, într-adevăr, posibilităţile lui Traian Băsescu sunt uluitor de
reduse. Şi tot ceea ce poate şi domnia sa a crezut, poate şi noi am crezut, poate cineva a crezut,
nu există. În realitate, Guvernul face ce vrea. Şi Traian Băsescu începe să îşi dea seama. Iar
pârghiile prin care el poate să modifice societatea, sunt metaforice. Sunt simbolice. Şi puterea lui
Traian Băsescu, într-o foarte mare măsură, a funcţionat tocmai datorită acestei simbolistici din
capul nostru şi din mintea noastră. Dacă acceptăm ideea că Traian Băsescu a dorit să reformeze
societatea românească, atunci, în momentul acesta Traian Băsescu se află confruntat cu
adevărul, faptul că nu poate şi că societatea românească nu dă doi bani pe dorinţa de reformare
a unui cetăţean, fie el chiar şi preşedintele României. Şi că, pentru a o reforma, trebuie să
porneşti din altă parte. E o frustrare.
Cornel Nistorescu: A utilizat în exces discursul de televiziune. Această flecăreală politică
pe seama societăţii româneşti, cu direcţii şi cu indicaţii şi cu cifre, şi cu explicaţii în detaliu, a
minimalizat chiar impactul discursului său şi chiar credibilitatea, pentru că s-a încurcat. De-a
lungul ultimilor doi sau trei ani, putem face o antologie de cel puţin 3-4 de propoziţii contradictorii
cu ele însele, cu el însuşi.
Oana Stancu: Vă dau un exemplu, Andrei Gheorghe, unde Traian Băsescu putea face
ceva. Am avut zilele trecute aici, în emisiune, declaraţia lui Dan Bitman în legătură cu cei care
fură, firmele care fură în România şi sunt filmate, arhivate, îndosariate la Ministerul Finanţelor.
Toţi sunt cunoscuţi, spune Dan Bitman. Dincolo de absenţa unei declaraţii a ministrului de finanţe
în urma celor spuse de fostul său consilier, SRI nu are ca treabă să spună aşa, tocmai, printre
altele, şi economia naţională, ferirea ei de ameninţări, pericole, riscuri, cum erau ele catalogate şi
în strategia asta? Traian Băsescu când vorbeşte de evaziune, nu ar trebui să aibă pe masa
aceea şi lista de care vorbeşte Dan Bitman?
Andrei Gheorghe: Păi hai s-o luăm pe rând, dacă are ce să caute SRI-ul aici - am
rezerve. Doi, că Dan Bittman a făcut această afirmaţie îl felicit, personal nu pot să susţin, nu am
cunoştinţă de aşa ceva, de o listă a unor firme care să fie filmate şi îndosariate. Nu am auzit
niciodată despre aşa ceva. Aş fi mirat dacă ar exista şi cred că o mare pagubă a minţii noastre
este că noi acordăm credit mai mult decât există. Cine este mintea ce poate să îndosarieze,
să...?
Cornel Nistorescu: Staţi, să ne întoarcem la nişte lucruri foarte clare. Ştiu din oamenii
care lucrează în finanţe, în Garda Financiară, că tot domeniul şi toate firmele din domeniul
contrabandei cu legume şi a importului de legume au fost cercetate, îndosariate, pregătite pentru
o mare operaţiune de lichidare a acestei... că este o caracatiţă.
Andrei Gheorghe: Asta-i bine.
Cornel Nistorescu: Imediat după alegeri s-a dat non-combat, s-a suspendat tot. Există
această operaţiune şi tot acest domeniu...
Oana Stancu: ...
Cornel Nistorescu: După alegerea preşedintelui Băsescu s-a oprit totul.
Andrei Gheorghe: Sunteţi naiv. Cu toată simpatia, chiar credeţi că într-adevăr aceşti
oameni sunt în stare să organizeze...?
Cornel Nistorescu: Ştiu mai bine decât ai aflat dumitale în trecere pe la Ministerul
Finanţelor despre ce vorbesc, iartă-mă.
Andrei Gheorghe: Cred că sunteţi naiv şi cred că acordaţi mai mult credit acestor
cetăţeni.
Adrian Ursu: Nu îi credeţi în stare să se organizeze?
 Andrei Gheorghe: Nu, nici măcar în acest fel. Dacă vorbiţi numai de industria tutunului...
nici măcar pe aceasta nu sunt în stare să o privească. Faptul că domnul Nistorescu ştie mai mult
ca mine, îl felicit, dar nu cred. De fapt, la toate etapele şi la toate... la care vă uitaţi, în realitate nu
sunt decât neprofesionişti şi incompetenţi. Ca să faci o asemenea acţiune îţi trebuie o resursă
suficient de inteligentă care să poată să elaboreze un asemenea produs.
Andrei Gheorghe: 20 de secunde de pauză şi ne întoarcem cu altă declaraţie interesantă
a şefului statului, dar şi cu o destăinuire făcută astăzi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu,
pentru un ton surprinzător pentru sobrietatea poziţiei sale oficiale. Am revenit în direct, spuneam
că o declaraţie foarte interesantă, dincolo de cele pe care le-aţi auzit deja ale şefului statului, a
făcut astăzi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia unei vizite pentru presă în Sala
Tezaurului, acolo unde a scos la vedere aurul, Mugur Isărescu făcea o declaraţie ce vine în
prelungirea unei alte afirmaţii făcută ieri la RRA de şeful statului, în legătură cu deciziile Curţii
Constituţionale.

Mugur Isărescu: Unii am văzut că stau de vorbă cu ... cel bătrân pe la TV, dar ei dacă se
duc acasă şi nu au bani, în primul rând vorbesc cu nevasta, cu copiii, băi, n-avem bani. Votul de
la Curtea Constituţională este un vot pentru inflaţie. Ei n-au decât, Curtea Constituţională, să
declare şi legea gravitaţiei că e neconstituţională. Nu mai au decât un pas să spună asta şi au
rezolvat problema.
Reporter: Până la urmă tăierea salariilor a fost acceptată şi a fost pe durată
constituţională. De altfel cei mai mulţi miniştri...

Adrian Ursu: Domnul Ponta, o decizie a Curţii Constituţionale care pe de-o parte
înseamnă un vot pentru inflaţie şi pe de altă parte, spune Mugur Isărescu, Curtea Constituţională
ar putea în curând pe această cale să ajungă şi la legea gravitaţiei pe care s-o declare
neconstituţională.
Victor Ponta: Domnul Ursu, Curtea Constituţională nu este acel organism condus de
fostul deputat PD-L, domnul Zegrean, şi în care au fost numiţi prin nenumărate voturi date până
la două noaptea, prietenii şi oamenii propuşi de domnul preşedinte Traian Băsescu? Dar eu tot
spun, chiar dacă aia e Curtea despre care vorbim, eu tot spun că este absolut anormal ca
preşedintele ţării, ca primul ministru sau moţ acum şi guvernatorul BNR să tot comenteze
deciziile Curţii Constituţionale. Pentru că eu personal şi cei care mă sfătuiesc, eu consider de
multe ori ieşirile oficialilor BNR, nu doar domnul Isărescu, ci şi alţii, ca fiind extrem de criticabile,
ca să nu spun mai mult sau antisociale sau de natură să stârnească panică. Şi totuşi, nu cred că
e treaba mea ca politician să critic Banca Naţională care are un anumit rol privind politica fiscală
a României. Cred că la fel de mult, nici treaba BNR nu este ce face Curtea Constituţională. Iar
dincolo de tot, pe mine mă interesează totuşi cam ce se mai întâmplă cu românii, că înţeleg că cu
inflaţia, cu PIB-ul, cu deficitul, cu balanţa se ocupă altcineva. Dar de ce se întâmplă cu noi se
ocupă cineva? Că dacă s-au ocupat domnul Băsescu sau dacă cumva s-au ocupat şi domnul
Isărescu, vreau să îi anunţ pe amândoi că s-au ocupat foarte prost până acum.
Oana Stancu: În loc să se ia de unde trebuie, se ia de la toată lumea, e grija
guvernatorului, domnule Ponta. Grija dumnealui era inflaţia.
Victor Ponta: Nu, am înţeles, că de-aia e guvernator al BNR, să fie preocupat de inflaţie
sau de ceilalţi coeficienţi şi parametri ai politicii fiscale, dar să ştiţi că nici în America şeful Federal
Reserves, nici într-o ţară europeană, nu guvernatorul Băncii Naţionale candidează în alegeri, a
candidat domnul Băsescu şi cu domnul Boc care au vorbit de ce vor face, de ce pensii, de ce
salarii, de ce politici - faptul că nu sunt în stare să le facă este responsabilitatea lor, iar
guvernatorul BNR chiar dacă critică o Curtea Constituţională numită în mod fraudulos şi ilegal,
după părerea mea, de către Traian Băsescu şi PD-L, tot greşeşte şi nu mă feresc să-i spun acest
lucru.
Oana Stancu: E o frază pe care a spus-o Traian Băsescu în această seară şi în legătură
cu bugetele pe care le-au construit toate partidele şi ce au promis în campanie. Domnul
Nistorescu şi-a notat-o.
Cornel Nistorescu: Eu mi-am notat mai multe, dar discutăm acum despre vocaţia de
băşcălios a guvernatorului BNR. Mă miră, Mugur Isărescu ia la băşcălie Curtea Constituţională.
Un gest nefinanciar şi nepoliticos, ca să nu...
 Adrian Ursu: Pe o chestiune altfel cu implicaţii financiare, într-adevăr.
Cornel Nistorescu: Da, recurgând şi la o formulă absolut comică de prezentare a
tezaurului unor jurnalişti.
Oana Stancu: Vă mărturisesc că nici trimiterea la Cato cel Bătrân n-am înţeles-o, a fost
recunoscut pentru severitatea sa...
Cornel Nistorescu: O secundă, ca să ajung la ceea ce trebuie reţinut. Traian Băsescu
incriminează şi acuză toate partidele politice pentru comerţul cu voturi. Spune aşa: „Bugetul de
stat a fost folosit de partidele politice pentru a cumpăra voturi.” E adevărat, cu bugetul de stat au
fost cumpărate inclusiv voturile cu care dânsul a ajuns preşedinte. PD-L a cumpărat voturi pentru
Traian Băsescu, au fost la Rovinari, în tot felul de bazine, centrale miniere şi din astea, au fost
implicate în fenomenul electoral şi cu contribuţii serioase pentru partidul domnului Băsescu şi
pentru domnul Traian Băsescu. Toate participările de anul trecut la aniversările şi sărbătoririle
locale sunt din bugetul public, din bugetul cetăţenilor, au fost făcute ca să iasă el preşedinte. Asta
spune el, incriminând toate partidele, inclusiv partidul care l-a sprijinit pe el. El vorbeşte despre
asta, de parcă nici gura nu-i miroase şi nici usturoi n-a mâncat.
Adrian Ursu: E un pasaj important în intervenţia de la TVR, dedicat şi PD-L-ului şi
viitorului acestuia în epoca post-Băsescu, Andrei Gheorghe semnala mai devreme că e o
problemă.
Andrei Gheorghe: E o măruntă problemă şi nu vreau să îl contrazic pe domnul Ponta
pentru că are un ...32 şi eu am şi toţi care au 32 nu se pot contrazice.
Adrian Ursu: O fi bine?
Andrei Gheorghe: E de bine, e o maşină drăguţă, e un Golf. Şi nici pe domnul
Nistorescu, care este un ziarist de talent şi un manager de presă. Dar voiam să înţeleg, senzaţia
mea a fost că domnul Isărescu nu era conştient, că aia nu e o declaraţie de presă ce a făcut
acolo şi senzaţia mea este că noi vorbim despre ceva ce nu este. Este aceea o declaraţie de
presă a guvernatorului sau era un off the record?
Liliana Ruse: Dacă te uitai la poziţia guvernatorului, aşa părea, că nu ştie că e înregistrat,
dar pe de altă parte când eşti în funcţia aia te gândeşti foarte clar ce vorbeşti şi te asiguri că
această declaraţie nu va fi transpusă mai departe. Măcar lejeritatea cu care Mugur Isărescu...
Oana Stancu: Cert este că nu sunt cuvinte furate. E clar că acolo există un microfon la
vedere, sunetul este foarte bun, iar Mugur Isărescu era la un dineu cu presa, nu e filmat cu
camera ascunsă.
Adrian Ursu: Spuneam că există un pasaj apropo de ce spunea domnul Nistorescu în
legătură cu partidele politice care au folosit bugetul public pentru a câştiga alegeri, aşa cum
citează din Traian Băsescu. Partidul Democrat Liberal, spune Traian Băsescu, are o mare
problemă dacă nu îşi construieşte o nouă garnitură de lideri pentru epoca post-Băsescu. O
declaraţie pe care nu ştiu dacă mai are rost s-o difuzăm acum, dar care într-un fel e semnul
îngrijorării, ce se va întâmpla cu acest partid pe care dumneavoastră acum două zile îl defineaţi
în nişte culori interzise de legile României, partid fascist.
Cornel Nistorescu: Îi cer scuze domnului Ponta, mi se pare absolut nesemnificativ ce se
întâmplă cu PD-L, să fie sănătoşi. Poate să şi dispară şi poate să ajungă şi de 38%. Problema de
fond din această seară este că Traian Băsescu ne anunţă o Românie falită, care anul viitor în
martie trebuie să încheie un nou angajament cu Fondul Monetar pentru a supravieţui. Aici mi se
pare... cu o seninătate cumplită, pe propriul său exerciţiu politic de 6 ani, preşedintele vine şi ne
spune că suntem într-o situaţie de ţară falită, de faliment. Şi că ne paşte un nou împrumut la FMI.
Ca şi cum el n-are nicio responsabilitate şi nu a făcut nimic, nu are nicio vină în asta, nu are nicio
implicaţie, asta mi se pare cel mai important.
Adrian Ursu: Dar „nu sunt de acord cu un nou acord încheiat cu Fondul Monetar
Internaţional care să ducă spre consum”, mai precizează Traian Băsescu în aceeaşi declaraţie.
Domnul Ponta, vă rog.
Victor Ponta: Şi eu sunt de acord, categoric, dincolo de toate declaraţiile, unele dintre ele
absolut aberante, nici nu vreau să comentez foarte mult, pericolul real pentru România este că
după ce în doi ani de zile - şi aici Traian Băsescu are dreptate - banii, o parte importantă din banii
de la FMI au fost folosiţi de Guvernul Boc pentru realegerea domnului preşedinte Traian Băsescu
în funcţie. Aici are dreptate, aşa s-a întâmplat. Guvernul Boc care a guvernat, până la urmă de-
aia ne-a şi dat afară în ultimele 3 luni, a guvernat înainte de campanie, a cheltuit o mare parte din
bani ca să-l realeagă pe Traian Băsescu. Asta ştim. Problema gravă pentru România sau care
accentuează gravitatea este că dacă rămâne în continuare Guvernul Boc în funcţie ne va mai
îndatora cu încă Dumnezeu ştie câte miliarde, pe care nu le va plăti nici Traian Băsescu, nici PD-
L-ul, pentru că foarte probabil nu prea va mai exista PD-L, ci vom rămâne ăştialalţi, nu ştiu, fraierii
de după Băsescu, să plătim banii cheltuiţi, furaţi, prăpădiţi în toate felurile de către Emil Boc şi
Traian Băsescu. Mie mi se pare aici un pericol uriaş şi mă aşteptam mai degrabă guvernatorul
BNR să spună să nu mai luăm un credit, că n-o să mai avem de unde să-l plătim, decât să
vorbească de Curtea Constituţională. Şi aici mi se pare că este nevoie de un efort foarte mare şi
al nostru politic şi oricine mai poate opri acest lucru. Dacă se poate să nu intrăm şi mai rău în
faliment şi mai rău în datorie, trebuie să oprim acest lucru. Aici chiar e un lucru foarte grav şi
vreau să ne gândim la el. Nu cred că l-a aruncat la întâmplare Traian Băsescu.
Oana Stancu: Ca şef al Guvernului, Emil Boc putea să-şi asume impozitarea pensiilor
printr-o nouă ordonanţă de urgenţă - e o nouă nuanţă din discursul preşedintelui de astăzi, ca un
răspuns la ce discutam aici mai devreme, deci iată că putea Emil Boc, ca şef al Executivului...
Liliana Ruse: Sau avea varianta să demisioneze dacă credea că aceasta este soluţia şi
că ea trebuie aplicată. Prin urmare, preşedintele a revenit la sentimentele reale faţă de Emil Boc
şi a dezvăluit că de fapt premierul este responsabil în egală măsură este solidar cu restul
partenerilor de coaliţie.
Adrian Ursu: Şi atunci ieşirea din această situaţie care este, politic vorbind? Andrei
Gheorghe. Pare un blocaj în care preşedintele are acest conflict, dificultate, cu Guvernul.
Andrei Gheorghe: Dificultate a relaţiei mele cu Guvernul în ansamblul lui. Nu e nicio
ieşire, absolut niciun fel de ieşire. Va continua exact acelaşi lucru, nu se va putea face nimic.
Miniştrii îşi vor proteja coteriile ministeriale, vor continua să facă exact ceea ce doresc. Singurul
fel în care poţi să supravieţuieşti e dacă nu faci nimic.
Oana Stancu: Dar ce doresc?
Andrei Gheorghe: Supravieţuirea, e singurul lucru important pentru un ministru aflat în
funcţie.
Oana Stancu: Supravieţuirea în funcţie?
Andrei Gheorghe: În funcţie. E singurul lucru important. Şi motivul pentru care ei ajung
acolo şi motivul pe care stau acolo. Cinic ne vor spune că societatea nu o să le facă nicio statuie.
Să repet un proverb foarte urâcios pe care i-l spuneam Iulianei în pauză, puşcăria trece, banii
rămân. Ministeriatul nu e un moment în care tu faci un gest pentru ţară, e o cunună pe care o
primeşti şi de care ţii cu dinţii. Nu văd persoane publice în România care să dea dovadă de
altruism, de generozitate, de mândrie, de onoare. Nu văd nimic altceva decât oameni care se
agaţă cu disperare de scaun. Dar aceşti oameni, această non-calitate a lor a ajuns să ne
conducă.
Adrian Ursu: O ieşire din această situaţie?
Cornel Nistorescu: Păi dacă expertul nostru în finanţe nu are, nu vede, eu de unde să
văd?
Adrian Ursu: Măcar din situaţia politică deblocaj, în care preşedintele spune că nu mai e
ascultat de Guvern, primul ministru pare să nu fie ascultat de propriii săi miniştri.
Cornel Nistorescu: Eu cred că suntem într-o situaţie în care confuzia domină scena
politică şi inclusiv societatea românească. Nu ştiu, că nu conduc, nu m-am implicat în politică, nu
am soluţii.
Liliana Ruse: Logic ar fi să încerce preşedintele la 1 septembrie să provoace o criză în
interiorul PD-L, care să conducă la răsturnarea Guvernului, pentru că până la urmă aici e cheia,
la PD-L. Dacă va găsi acea masă critică care să îl răstoarne pe Emil Boc şi garda veche probabil
că o va face la 1 septembrie.
Adrian Ursu: Domnul Victor Ponta, soluţia dinspre opoziţie.
Victor Ponta: E oarecum complementară soluţiei enunţate de doamna Liliana Ruse. Da,
şi eu cred că în septembrie şi noi depunem moţiune de cenzură, nu ne interesează ce vrea
Traian Băsescu sau ce aranjamente face în PD-L, noi vrem să treacă moţiunea de cenzură, să
cadă Guvernul Boc. În primăvara anului următor cel mai târziu trebuie organizate alegeri, o
majoritate serioasă care să guverneze altfel şi care să nu îl mai bage în seamă pe Traian
Băsescu.
Adrian Ursu: Cine va guverna în intervalul respectiv?
 Victor Ponta: Orice soluţie de la Guvernul Boc demis, că au mai guvernat, aţi văzut lucrul
ăsta, până la un Guvern care să organizeze alegeri, orice soluţie poate fi discutată. Situaţi
actuală nu poate continua pentru că lucrurile sunt atât de rupte în interiorul coaliţiei şi sunt atât de
incapabili de a oferi soluţii sau de a se emancipa de sub Traian Băsescu. Şi în primul şi primul
rând şi cel mai grav, nu mai există nicio credibilitate a celor care guvernează. Chiar trebuie
măsuri dure, eu cred lucrul ăsta, şi trebuie măsuri serioase, dar un pacient nu va veni şi nu va
accepta să îl opereze dacă nu îl crede pe medic. Dacă l-a văzut pe medic, în cazul de faţă Boc şi
ai lui, că este incompetent, că îi tremură mâna şi că oricum nu operează nimic decât dacă urlă
directorul spitalului la el. Soluţia este să ai în primul rând credibilitatea celui care guvernează şi
asta nu va fi decât prin alegeri.
Adrian Ursu: Apropo de credibilitate, o declaraţie care văd că revine la dumneavoastră
destul de des şi care aş vrea să înţeleg de ce o folosiţi atât de frecvent, este aceasta cu definirea
PD-L drept partid fascist. De unde această definiţie? Ce vă ajută să o construiţi?
Victor Ponta: Nu e vorba de ajutat aici, e vorba de faptul că toate acţiunile din ultimul
timp, însemnând recunoaşterea unui lider absolut şi vă reamintesc că acele momente penibile în
care toţi cei de la PD-L au votat să fie moţiunea pe 15 iunie, a ieşit Traian Băsescu şi a spus că
nu e bine, şi ei toţi au venit şi au spus: aşa este, suntem nişte proşti, nu am votat bine, mai votăm
o dată. Vrem votarea judecătorului la Curtea Constituţională până la 2 noaptea, obsesia că
Parlamentul este ceva rău, războiul împotriva a tot ce înseamnă autoritate locală, pentru că s-a
vorbit foarte puţin, dar să ştiţi, există un atac uriaş împotriva tuturor aleşilor locali. Nu PSD sau
PNL, împotriva celor de la PD-L, prin faptul că nu li se mai acordă fonduri, prin faptul că totul
trece pe la prefect. Lupta asta nebunească cu presa.
Adrian Ursu: Nu preşedinte seamănă a exterminare, a genocid. Puteaţi să îi faceţi partid
maoist.
Victor Ponta: Este extrema stângă a extremei drepte. Nu poţi să acuzi de extremă
stângă, pot să îi acuz de extremă dreaptă. Un partid care se supune doar unui lider şi acel lider
are o abordare totalitară.
Liliana Ruse: Ştiţi foarte bine că vă jucaţi cu conceptele aici şi...
Victor Ponta: Nu mă joc, doamna Liliana Ruse. M-a întrebat domnul Adrian Ursu.
Liliana Ruse: Daţi un exemplu, de ce de extremă dreapta? A luat măsuri
antidemocratice?
Victor Ponta: Da.
Liliana Ruse: Există ură legată de rase, xenofobie?
Victor Ponta: Da, doamna Liliana Ruse, măsurile prin care revii asupra tuturor voturilor,
nu accepţi niciun fel de idee de opoziţie politică, măsurile prin care vii şi spui şi Traian Băsescu
de fapt spune direct, trebuie să dăm afară, trebuie să îi lăsăm pe toţi să moară, cine se descurcă,
se descurcă. Da, din punctul meu de vedere este un mod fascist de a vedea lucrurile. Ideea cine
nu este cu noi este împotriva noastră, da, este antidemocratic. Un preşedinte care participă la
toate şedinţele de partid şi îi cheamă la Snagov la şedinţă de partid, împotriva Constituţiei, da,
este un preşedinte dictator. Care e problema? E evident lucrul ăsta pentru toată lumea.
Cornel Nistorescu: Haideţi să lămurim un pic lucrurile, între dictatură şi fascism e o
diferenţă. Eu cred că e o mică înţelegere aproximativă sau utilizare excesivă a termenilor. Nu
asta e problema, problema este că domnul Victor Ponta şi PSD toacă acum, într-un fel pe bună
dreptate, PD-L-ul şi preşedintele, simţindu-l în dificultate şi încercând să îl împingă, să îl mişte de
la putere şi încercând să preia puterea cu o majoritate la alegeri de 51% pe cont propriu, fără
niciun fel de alianţă. Şi, aici mi se pare fundamental şi extrem de riscant, fără o ofertă clară, un
model social, un proiect de dezvoltare, o soluţie de ieşire din criză. Toate ofertele PSD sunt doar
acuze foarte grave. Şi întemeiate cele mai multe, sau 99%, sau 95% din ele foarte clare la adresa
partidului lui Traian Băsescu şi a lui Traian Băsescu. Asta mi se pare mie riscant din demersul
PSD, că nu construieşte nimic şi că doar încercă să fructifice această situaţie de dificultate a PD-
L-ului în speranţa că poate câştiga cu 51%, dar fără să garanteze că nu va fi un alt partid decât
PSD de altă dată.
Victor Ponta: Are dreptate domnul Cornel Nistorescu, da, dacă v-aş fi spus... cum a spus
colegul meu de opoziţie, domnul Crin Antonescu, de mâine gata, avem tot programul pregătit, nu
v-aş fi spus adevărul. Într-adevăr în octombrie la consiliul naţional vrem să lansăm oferta de
guvernare cuprinzând toate propunerile şi soluţiile noastre, economice şi sociale, pentru cum
vedem noi scoaterea României din criză. Am prezentat nişte măsuri alternative, erau făcute rapid,
într-o săptămână, în două, fără cifre. E foarte corectă observaţia domnului Cornel Nistorescu. Am
criticat în aceste prime 6 luni, dar în octombrie venim cu oferta de guvernare. Dacă este bună sau
nu este bună, dacă poate fi îmbunătăţită, evident că asta vom face până atunci.
Adrian Ursu: O parte din electoratul dumneavoastră s-ar putea să îi reproşeze că îi lăsaţi
orfani încă nişte luni până veniţi cu acel program.
Victor Ponta: Nu, am încercat să dăm jos Guvernul şi ne-au lipsit 8 voturi, pentru că nu
ne-am apucat să le cumpărăm cum le-a cumpărat PD-L. Am făcut contestaţie la Curtea
Constituţională şi am făcut foarte bine, că în urma contestaţiei noastre nu s-au tăiat pensiile şi mă
mândresc cu acest lucru. Ne-am bătut în Parlament, atât cât am putut, chiar am crezut că domnul
Băsescu vrea independenţa TVR şi a radioului, ne-am lămurit că ne-a minţit încă o dată. Nu stăm
degeaba, dar ca să ai o ofertă de a guverna România peste noapte nu ar fi fost serios şi realist
din partea noastră. În momentul în care am stabilit termenul octombrie daţi-mi voie în octombrie
să o prezint şi dacă nu este bună sau poate nu e suficient de bună o să discutăm. Faptul că nu
staţi zi de zi cu doamna Roberta Anastase şi cu toţi oamenii ăia de prin Parlament, faptul că nu
vă duceţi pe la Manţoc prin Gorj şi pe la ceilalţi vă face mai îngăduitori. Cam aşa erau şi
intelectualii italieni când a venit Musolini. Dar pot să vă arăt, nu neapărat să vă conving, afişele
pe care le-a folosit Hitler împotriva ... erau aproape identice cu cele folosite anul trecut de Traian
Băsescu în campania împotriva Parlamentului. Pot să vă arăt un discurs al domnului consilier
prezidenţial Avramescu, era identic cu cel din perioada 1930. Poate exagerez eu, dar poate că
dumneavoastră staţi prea liniştit când nu e cazul.
Adrian Ursu: Domnul Victor Ponta, pentru că ştiu că sunteţi microbist, îmi permit să vă
pun întrebarea: cine va fi câştigătoarea cupei mondiale în opinia dumneavoastră?

Traian Băsescu: Mi-a plăcut enorm Spania, chiar dacă am ţinut cu Germania ieri. Deci
cred că Spania.

Adrian Ursu: Vedeţi de ce v-am întrebat acest lucru, pentru că un alt preşedinte, al
României, a şi dat un răspuns în această seară, după ce a epuizat temele legate de inundaţii, de
taxe şi impozite, de relaţia cu Guvernul şi de viitorul României condamnată la subdezvoltare dacă
nu face aceste reforme. Daţi şi dumneavoastră pronosticul acum?
Victor Ponta: Iată că am găsit şi un punct comun cu domnul Băsescu, sper să fie
singurul. M-aş bucura pentru Spania şi pentru primul ministru ...
Andrei Gheorghe: Iată fascismul insidios cum se inserează.
Oana Stancu: Nu ştiu dacă ştiu spaniolii şi că Traian Băsescu a prezis data trecută că
bate Germania, aşa că s-ar putea să se fi nenorocit un pic după pronosticul lui Traian Băsescu.
Adrian Ursu: Mulţumim Victor Ponta, Andrei Gheorghe, Liliana Ruse şi Cornel
Nistorescu. Ne întoarcem în foarte scurt timp să vă arătăm şi cum a evoluat într-un toc-show astă
seară Elena Udrea într-o zonă calamitată şi multe alte subiecte interesante.