Diversificarea ofertei de produse si servicii a complexului casa „Sc”

Cap. 1. Oferta de marfuri si servicii

Continutul ofertei de marfuri si structura acesteia

Productia realizata în vederea satisfacerii nevoilor de consum se confrunta cu cerintele

societatii, în cadrul pietei, sub forma ofertei de marfuri.

Oferta de marfuri este o categorie a pietei, strâns legata de cererea de marfuri.

Oferta de marfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin

intermediul circulatiei, respectiv, atât bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau
formarii brute a capitalului fix, cât si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei.

Un alt aspect necesar definirii ofertei de marfuri se refera atât la un anumit volum de
bunuri si servicii, cât si la un proces de miscare a acestora de la productie la consum. Drept
urmare, în cadrul ofertei, se disting doua elemente principale:

• fondurile de marfuri aflate în reteaua de distributie în cursul unei perioade spre a fi

realizate - asa-zisa oferta reala sau efectiva.

• stocurile de marfuri existente în diferite verigi ale circuitului economic – asa-zisa

oferta pasiva.

De aici rezulta ca toate produsele care alcatuiesc oferta de marfuri trec inevitabil prin
stadiul de stocaj, îmbracând forma de stoc înainte de a fi vândute definitiv consumatorilor.

„Fondul de marfa” reprezinta cantitatea negociata si primita de comert. De aceea, oferta

totala este compusa din:

• fondul de marfuri negociat si primit de comert;

• stocurile ramase din perioadele anterioare.

Oferta de marfuri mai poate fi definita având în vedere atât productia autohtona, cât si
importul de marfuri.

Un alt aspect important al ofertei de marfuri este legat de dinamica ofertei, care reflecta,
în permanenta, trecerea de la conditiile actuale la posibilitatile viitoare ale productiei, respectiv
trecerea de la oferta reala, la oferta potentiala.

Oferta de marfuri se poate clasifica în functie de mai multe criterii.

Spre exemplu, dupa destinatia produselor în procesul de consum, oferta de marfuri

prezinta urmatoarea structura: produse destinate consumului final („bunuri si servicii de
consum”), care reprezinta ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate pentru
satisfacerea directa a nevoilor umane. Fac exceptie: locuintele, de 242s1824c si sunt realizate
pentru satisfacerea nevoilor individuale, sunt considerate ca investitii neproductive; bunuri si
servicii destinate consumului intermediar („bunuri si servicii productive”), care reprezinta
ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati în actiuni lucrative, pentru
a se consuma în procesul de productie, în vederea realizarii altor bunuri sau servicii. Exemplu:
pielea pentru confectionarea îmbracamintei sau încaltamintei; produse de echipament
cuprinde bunurile utilizate în organizarea si desfasurarea unui proces de productie si a carui
durata de viata este de cel putin un an (utilaje, masini, cladiri).

În functie de durata de viata a diferitelor categorii de produse, avem: bunuri

nedurabile (cuprinde articole de uz curent, de mare difuziune, în general standardizate; se
caracterizeaza printr-o vânzare în masa, adresându-se practic tuturor categoriilor de
consumatori; sunt substituibile în procesul de utilizare; exemplu: marfurile alimentare, ziarele,
detergentii etc.); bunuri durabile (are în vedere produse de folosinta îndelungata, caracterizate
printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate; nu sunt
distruse în timpul consumului, într-un act de consum se uzeaza progresiv, iar dupa perioade
lungi de utilizare ramâne o anumita valoare reziduala (exemplu: articole de îmbracaminte,
automobile, televizoare, aparate casnice)

În functie de criteriul merceologic, avem urmatoarele grupe de produse: grupa

produselor alimentare (cuprinde un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, în special,
consumului final, participând la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor; sunt produse
de uz curent; sunt distruse în timpul consumului; au un grad de perisabilitate mare, având un
anumit termen de garantie, necesitând conditii de pastrare, conservare si au limite de
întrebuintare; producerea si circulatia marfurilor alimentare sunt reglementate în orice tara, prin
acte normative cu caracter de lege; grupa produselor nealimentare (satisfac cerinte foarte
variate, incluzând atât trebuinte de ordin fiziologic, social-cultural si de confort ale populatiei, cât
si trebuinte tinând de consumul intermediar sau de stocurile de investitii; oferta de produse
nealimentare este mult mai mare; piata acestor produse se caracterizeaza printr-o mare
mobilitate, marfurile respective înlocuindu-se în consum cu mai multa usurinta; procesul de
înnoire, în cadrul acestui segment al ofertei este foarte complex, variind în limite foarte largi de
la o grupa la alta de produse; pentru activitatea comerciala este necesara o grupare a
produselor nealimentare, având în vedere criteriul functionalitatii: textile – încaltaminte; metalo-
chimice; electronice si electrotehnice; mobila; materiale de constructie; produse petroliere;
combustibil; articole de librarie; produse farmaceutice etc.

În functie de locul produselor în consumul populatiei si modul de solicitare a

acestora de catre consumatori oferta se grupeaza în bunuri primare de consum, destinate
satisfaceri nevoilor fiziologice ale populatiei: hrana, îmbracaminte, încaltaminte, locuinta etc;
bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor de confort, întretinerea sanatatii,
petrecerea timpului liber etc; bunuri de prisos sau de lux, în majoritatea lor sunt produse cu o
semnificatie mai mult sociala, posesie sau cumpararea lor producând o satisfactie episodica sau
mai putin practica, potentialul de consum devenind astfel nelimitat. Pentru comert, aceasta
grupa are o semnificatie deosebita.

Clasificarea ofertei de marfuri în cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva în:

materii prime, cuprind bunurile ce vor intra ca parte integrata în structura viitoarelor produse;
semifabricate, acele produse care vor deveni o parte a produsului finit, spre deosebire de
materiile prime, ele au suferit un grad mai ridicat de prelucrare; echipament industrial
grupeaza acele produse ce nu devin parte a produsului finit, dar prin folosirea lor asigura
desfasurarea procesului de productie; furnituri, bunuri de utilizare productiva, sunt consumate
continuu: carburanti, materiale pentru curatenie etc.

Înnoirea produselor si diversificarea ofertei de marfuri

Multiplicarea si reînnoirea continua a sortimentului de produse în cadrul pietei, reprezinta

o reflectare a modificarilor profunde care intervin în nevoile de consum, în mecanismul formarii
si satisfacerii lor. La acestea se adauga faptul ca deprecierea fizica, scaderea utilitatii unui
produs este amplificata continuu de deprecierea functionala, în special prin aparitia de noi
produse. Drept urmare, procesul de diversificare a ofertei de marfuri îmbraca doua importante
aspecte:

• largirea continua a gamei sortimentale prin aparitia produselor noi, care se adauga
celor existente si schimbarea structurii sortimentale, prin înlocuirea unora
dintre ele cu produse noi;

• diferentierea si individualizarea ofertei în procesul concurential.

În ceea ce priveste primul aspect al înnoirii si diversificarii produselor, notiunea de

produs nou are în vedere un bun material ce prezinta elemente constructive, functionale,
fiabilitate, valente estetice, ergonomice, comerciale, precum si componente acorporale
deosebite, realizat în vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau a acoperirii
unui spectru mai larg de nevoi.

Un alt aspect, care trebuie avut în vedere în legatura cu înnoirea produselor care apar,
formând oferta de marfuri din cadrul pietei, pot avea o „viata” mai lunga sau mai scurta, fiecare
conturându-si propriul sau „ciclu de viata”.

Notiunea de „ciclu de viata” desemneaza perioada în cadrul careia bunul respectiv

exista pe o anumita piata, respectiv intervalul cuprins între finalizarea produsului de catre
producator si vânzarea sa prin intermediul unui vânzator catre consumatorul final sau
intermediar.

Produsele pot avea o viata mai lunga sau mai scurta, adica pot exista pe o anumita piata
un timp mai lung sau mai scurt. Ciclul de viata al produselor nu trebuie confundat cu durata de
viata fizica sau cu ciclul de utilizare a acestuia, care a re în vedere timpul scurs între faza finala
a fabricatiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de catre consumator.

De la aparitia lui pe piata pâna în momentul disparitiei, un produs parcurge mai multe
etape:

• lansarea pe piata;

• cresterea cererii pentru produsului respectiv si a productiei lui;

• maturitatea, care corespunde etapei în care produsul a atins limitele de saturatie

ale pietei;

• declinul, faza în care produsul este mai putin cerut de consumatori;

• disparitia produsului de pe piata.

Nu trebuie confundata disparitia produsului de pe piata cu disparitia produsului din

consum sau utilizare. Exista o perioada de timp în care, desi produsul a disparut de pe piata, el
se afla totusi în utilizare, în proprietatea consumatorului.

Cunoasterea fazelor ce compun ciclul de viata al produselor este importanta atât pentru
producatori, cât si pentru comercianti. Producatorii pot interveni, ca si comerciantii în vederea
mentinerii produsului într-o anumita faza, pot contribui la prelungirea unor faze din ciclul de viata
sau pot întârzia cât mai mult posibil faza declinului din viata produselor.

Atingerea fazei de declin de catre un produs înseamna uzarea morala prematura a

respectivului produs, ceea ce determina consecinte negative atât pentru producatori cât si
pentru comercianti. Producatorii nu îsi pot recupera cheltuielile generate de cercetarea
produsului, de organizarea fluxului de productie, de organizare a muncii si productiei etc. Iar
comerciantii ramân cu marfuri în stoc, fapt ce genereaza stocurile greu vandabile. Pentru
prevenirea unor astfel de consecinte economice, cercetarea economica asupra lansarii
produselor si directionarea actiunilor de diversificare trebuie sa se faca atât de catre
producatori, cât si de întreprinderile comerciale, în colaborare.

Diferentierea si individualizarea ofertei în procesul concurential se realizeaza prin intermediul

procesului de realizare a produselor; produselor si serviciilor comerciale atasate produsului;
personalului comercial; imaginii de produs, marca sau întreprindere.

Orice diferentiere trebuie sa fie creatoare de valoare atât pentru întreprindere, cât si
pentru piata.

Ca elemente de individualizare si diferentiere a ofertei pot fi amintite:

• functionalitatea produsului;

• performanta prin nivelul rezultatelor obtinute în procesul de utilizare potrivit

functionalitatii specifice fiecarui produs;

• durabilitatea, prin perioada ce caracterizeaza durata de viata sau procesul de

utilizare a fiecarui produs;

• reparabilitatea;

• conformitatea, gradul de respectare de catre produs a specificatiilor stabilite;

• stilul produsului, prin aparenta sa exterioara generatoare de reactii emotive din

partea consumatorilor;

• design-ul produsului;

• sistemul serviciilor comerciale;

• termenele de livrarea sau realizare;

• formarea personalului de exploatare;

• instalarea produsului, ca ansamblul de operatiuni necesare punerii în functiune a

unui produs;

• consilierea cumparatorilor;

• reparatiile etc.
 În cadrul procesului de individualizarea si diferentierea ofertei se pune accent pe
pozitionarea produsului si a imaginii sale în rândul consumatorilor. Comerciantii si producatorii
pot folosi diverse strategii de pozitionare a produsului, si anume: strategii de pozitionare bazate
pe caracteristicile produsului sau ambalajului sau de prezentare; strategii de pozitionare care au
în vedere solutiile pe care le propun consumatorilor produsul respectiv; strategii de pozitionare
care se bazeaza pe prezentarea ocaziilor de utilizare ale produsului; strategii de pozitionare a
produsului prin identificarea diferitelor categorii de utilizatori; strategii de pozitionare a
produsului fata de alte produse; strategii de pozitionare a produsului în functie de utilitatile noi
ale acestora.

În prezent, principala strategie de construire a ofertei este aceea de inovare si

diferentiere. Orice comerciant trebuie sa-si conceapa oferta astfel încât sa fie perceputa de
catre consumatori ca fiind unica.

Cap. 2. Cadrul natural si economico-social în care este amplasat complexul

turistic

Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor, în apropiere de

curbura acestora si cuprinde un teritoriu ce se întinde de pe culmile înalte ale muntilor
pâna în câmpie, pe malurile Ialomitei.

Zestrea naturala a judetului Prahova, varietatea reliefului dispus în amfiteatru, cu

forma ce se succed de la nord la sud, obiectivele cultural istorice si de interes etnografic
si folcloric, salba de statiuni balneare si climaterice, dotarile tehnice pentru transportul
pe cablu în zona montana, potecile si cabanele montane reprezinta un potential turistic
impresionant care determina situarea printre cele mai dezvoltate judete în domeniul
turismului.

Acest judet prezinta o distributie oarecum omogena a obiectivelor turistice, desi

se remarca zone turistice distincte, dupa cum urmeaza:

• Valea superioara a Prahovei si Masivul Bucegi, împreuna cu sirul

statiunilor din lungul Prahovei (Sinaia, Busteni, Valea Ţapului, Breaza);

• Valea Teleajenului cu Masivul Ciucas caruia i se adauga statiunea Slanic;

• Valea Doftanei cu lacul Paltinu, Complexul de la Brebu si statiunea Telega;

• Alte zone turistice sunt Muntii Garbova, Grohotisu si Tataru, zonele

subcarpatice si lacurile din zona de deal si câmpie.

Aflat în zona turistica a Vaii Teleajenului, în aval de pitoreasca localitate Valenii

de Munte si la numai 41 de km de cunoscuta statiune Cheia, complexul „SC” este situat
la 440 de m altitudine, pe dealul „SC”.

Pitorescul deosebit al zonei, relativa apropiere de zonele de mare interes turistic,

cu localitati de renume cum ar fi Slanic, Cheia, Breaza, Sinaia, Busteni, corelat cu o
intensa populare a zonei care lucreaza în sectorul puternic industrializat al unor localitati
ca Ploiesti, Boldesti, Plopeni, Moreni etc., face ca potentialul turistic si aria de atractie a
complexului „SC” sa aiba resurse inepuizabile.

Cap. 3. Prezentarea complexului Casa „SC”

Scurt istoric

Complexul „SC” s-a nascut pe temelia gospodariei boierului Ratiu. În jurul

anului 1966 a devenit sediul fermei „SC”. În anul 1968 au început lucrarile de
modernizare si reconstructie a cladirii, prin constructia de sectii de vinificare si pivnite
siloz pentru învechirea vinurilor. Cu aceasta ocazie a început sa se contureze aspectul
actual al complexului prin amenajarea unor sali pentru mese festive si casa de oaspeti.

Dupa 1989 la initiativa Consiliului de Administratie IAS Valea Calugareasca,

care între timp a devenit S.C. „R” S.A. Valea Calugareasca, casa de oaspeti si celelalte
dependinte au fost transformate în actualul complex de alimentatie publica si cazare, iar
în anul 1991 aceasta unitate a fost inclusa în circuitul turistic al tarii.

Segmentul de consumatori

În cadrul economiilor de piata, locul central îl ocupa cererea de consum, daca

cererea de consum pentru necesitatile fiziologice ale oamenilor este mai usor de
determinat si cuantificat, cererea potentiala trebuie descoperita, cercetata, promovata si
dirijata, în asa fel încât aceasta sa devina o cerere curenta, accesibila unui segment cât
mai larg de consumatori.

Prelungirea duratei vacantelor, dezvoltarea infrastructurilor turistice prin

liberalizarea initiativei particulare, marirea timpului liber la sfârsit de saptamâna al
salariatilor, aparitia unor categorii sociale care dispun de bani si de timp liber, cresterea
numarului de persoane care nu mai desfasoara activitate economica (pensionari,
actionari, patroni), presupune în conditiile concurentiale ale economiei de piata o
analiza mai atenta a cererii de consum, astfel încât productia materiala si prestatiile de
servicii sa se realizeze în conditii de eficienta maxima.

Nici o activitate de productie sau prestatii de servicii nu poate fi realizata eficient

daca nu situeaza în centrul atentiei omul cu necesitatile sale de consum, cautând sa se
raspunda cât mai bine la întrebarile: ce trebuie produs (prestat), cum trebuie produs
(prestat), dar mai ales pentru cine trebuie produs (prestat).

Prin stabilirea corecta a beneficiarului produselor sau prestatiilor de servicii,

agentul economic îsi poate stabili mai corect actiunile manageriale pentru atingerea
telului economic pe care si l-a propus, permitându-i o evaluare mai corecta a pietei, un
studiu mai atent al concurentei, o viziune asupra locului ocupat pe piata, informatii care
sa conduca la optimizarea efortului uman, material si financiar si, în final, la un rezultat
pozitiv.
 Ţinând cont de frecventa cererii de consum formulata de diferite segmente de
consumatori în ultimii trei ani de la includerea complexului „SC” în circuitul turistic,
putem desprinde urmatoarele categorii de consumatori:

• reprezentati ai guvernului pentru întâlniri protocolare;

• reprezentati ai unor ministere pentru dineuri si receptii;

• reprezentanti ai unor întreprinderi din zona cum ar fi: Victoria Foresti,

Upetrom, Combinatul Brazi, Rafinaria Teleajen, Geamuri Scaieni
pentru diferite mese oficiale, protocoale si întâlniri de afaceri, dar si
angajatii acestor societati comerciale pentru mese festive (nunti,
botezuri) sau agrement la sfârsit de saptamâna;

• întreprinzatori români si straini din zona si din Bucuresti pentru întâlniri de

afaceri într-o zona linistita si cu o oferta culinara deosebita;

• turisti straini în tranzit, organizat de ONT si diferite agentii particulare care

includ seri cu specific national, vânatoresc, haiducesc, pescaresc,
ciobanesc sustinute de programe artistice realizate de Ansamblul
Prahova din Ploiesti;

• turisti români aflati în zona Subcarpatica pentru turism cinegetic, contracte

de vânatori sau toata vânatoreasca în colaborare cu ROMSILVA;

• pescari amatori care frecventeaza Balta Pleasa sau pescuit în ape de munte
cu plata, în zona Maneciu – Cheia;

• cluburi sportive pentru cantonamente.

Organizarea administrativa si functionala a complexului

Ca orice societate comerciala destinele S.C. „R” S.A din care face parte
complexul Casa „SC” sunt hotarâte de un Consiliu de Administratie format din:
presedinte – director general, director economic, director comercial, director tehnic,
reprezentanti ai împuternicitilor statului si reprezentanti ai actionarilor, membrii.

Coordonarea serviciilor functionale se realizeaza de catre Comitetul Director,

care asigura conducerea operativa curenta a celor aproximativ 560 de salariati grupati
în servicii, birouri, sectii si ateliere conform organigramei societatii.

Complexul de alimentatie publica Casa „SC” beneficiaza de autonomie în

conducerea si organizarea activitatii, având o contabilitate separata, un buget de
venituri propriu, fiind administrat de doi sefi de complex, care supravegheaza întreaga
activitate de desfacere în saloanele de consumatie si birouri, activitatea de productie
culinara din bucatarie si caramangerie, activitatea de cazare si activitati auxiliare,
specifice gospodariei anexe. Tot acesti sefi coordoneaza si activitatea de întretinere a
complexului.

Activitatea în saloanele de consumatie este coordonata de sefii de sala, care pe

lânga modul de servire si calitatea serviciilor prestat raspund si de obiectele de inventar
pe care le au în gestiune.

Activitatea barurilor si a cramei este coordonata de barmani, ei asigurând si

servirea ospatarilor pentru saloanele de consumatie.

Activitatea de productie culinara se realizeaza de catre bucatarii gestionari.

De asemenea, toata munca legata de productie, întretinere, curatenie (interioara,

în spatii exterioare, în împrejurimile unitatii, în anexe) este efectuata de toti angajatii
complexului, indiferent de functia pe care o ocupa.

Se poate spune astfel ca, în cadrul complexului Casa „SC”, stilul de munca este
unul colectiv, democratic si eficient.

Baza tehnico-materiala

Pozitia dominanta a complexului, arhitectura deosebita realizata de un arhitect

celebru (arhitectul curtii regale) confera o valoare patrimoniala de invidiat. Înca de la
intrarea în complex, vizitatorul este întâmpinat de un parc cu arbusti tineri de coniferi si
foioase, o fântâna arteziana si un parching.

Activitatea de alimentatie publica este deservita de:

• patru saloane, fiecare cu terasa proprie, fiecare cu specific (clasic, national,

pescaresc – vânatoresc, evenimente deosebite: receptii, cocktail-uri,
dineuri) si care, fiecare reprezinta ceva inedit în domeniu prin modul de
decorare;

• o crama de degustare a vinurilor;

• un bar de zi;

• un cafe bar;

• doua terase acoperite;

• o bucatarie bine dotata cu utilaje si spatii de depozitare;

• o caramangerie prevazuta cu afumatoare;

• o microferma cu gospodarie anexa

 Activitatea de cazare dispune de un minihotel de 3 stele cu o capacitate de cazare
de 44 de locuri în garsoniere, duble si apartamente.

Cap. 4. Situatia economico-financiara a complexului

În conditiile mutatiilor structurale care se produc în economia româneasca, în

care vechile structuri centralizate se cauta a fi înlocuite cu autonomia societatilor în
luarea deciziilor si dispunerea independenta de rezultatele activitatii desfasurate,
singurele deziderate care preocupa societatile comerciale sunt starea declinului
productiei si realizarea de profit care sa conduca la relansarea activitatii economice.
Inflatia galopanta, cresterea neprevizibila a preturilor, accentuarea crizei de materii
prime coroborata cu scaderea vertiginoasa a productivitatii muncii, pun probleme din
ce în ce mai grele conducerii firmelor în luarea deciziilor care sa conduca la
optimizarea productiei, diminuarea cheltuielilor materiale si financiare, mentinerea în
activitate a fortei de munca, gasirea surselor de finantare a activitatilor desfasurate si
rentabilizare firmelor prin obtinerea de profituri cât mai mari necesare pentru
modernizarea si reutilarea societatilor.

S.C. „R” S.A. reprezinta un caz fericit în economic nationala, având o cifra de
afaceri în 1997 de circa 50,5 miliarde de lei, reusind sa obtina un beneficiu net de 11,1
miliarde lei pe care i-a folosit în proportie de 35-40% în modernizarea si dezvoltarea
unitatilor din subordine.

Complexul de alimentatie publica „SC” a reusit sa realizeze o cifra de afaceri de

1,43 de miliarde lei, realizând un beneficiu net de circa 180 de milioane lei si investitii
de aproximativ 86 de milioane lei, investitii care au condus la diversificarea activitatii
pentru anul 1998. În anul 1998, programul economic de 1,8 de miliarde de lei a fost
realizat si depasit înca din primele 9 luni ale anului, pâna la sfârsitul anului având
realizarii de 1,97 de miliarde de lei si un beneficiu net de 220 de milioane de lei.

Realizarile complexului Casa „SC” au continuat pâna în prezent. Secretul

realizarilor deosebite consta în politica de preturi relativ scazute fata de alte unitati de
profil în care stabilirea adaosurilor comerciale au un rol determinant.

Daca la adaosurile relativ mici se adauga si faptul ca 90% din materiile prime se
produc în cadrul complexului sau al societatii si sunt aprovizionate la pretul de
productie fara a mai folosi intermediari, se constata ca nivelul accesibil al preturilor
constituie un factor de sporire a încasarilor (veniturilor). Acest fapt corelat cu reducerea
si repartizarea judicioasa a cheltuielilor conduc inevitabil la obtinerea de profit.

Cap. 5. Oferta complexului

Complexul Casa „SC” tinând cont de obiectul de activitate ofera clientilor o

gama variata de produse alimentare produse destinate consumului final („bunuri si
servicii de consum”),
 În functie de durata de viata a diferitelor categorii de produse, complexul Casa „SC”
ofera bunuri nedurabile

În functie de criteriul merceologic, produsele oferite de catre firma fac parte din
grupa produselor alimentare (cuprinde un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, în
special, consumului final, participând la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor; sunt
produse de uz curent; sunt distruse în timpul consumului; au un grad de perisabilitate mare,
având un anumit termen de garantie, necesitând conditii de pastrare, conservare si au limite de
întrebuintare; producerea si circulatia marfurilor alimentare sunt reglementate în orice tara, prin
acte normative cu caracter de lege.

În functie de locul produselor în consumul populatiei si modul de solicitare a

acestora de catre consumatori oferta firmei se grupeaza în bunuri primare de consum,
destinate satisfaceri nevoilor fiziologice ale populatiei si bunuri de lux, în majoritatea lor
produsele oferite de catre firma „SC” fiind produse cu o semnificatie sociala.

Complexul Casa „SC” ofera clientilor atât preparate culinare cât si o gama se
servicii.

Oferta de preparate culinare

În mod obisnuit ordonarea preparatelor în alcatuirea meniului este de mare

importanta. Criteriile generale sunt urmatoarele:

• pentru gust, mai întâi amar sau acid, apoi sarat si, în final, dulce;

• pentru valoarea nutritiva mai întâi preparatele usoare, apoi cele bogate în
substante nutritive: cele foarte bogate si apoi cele mai usoare;

• pentru varietate: gustari reci sau calde, antreuri reci sau calde, preparate de
baza însotite de legume si salate de sezon, dulciuri, desert (fructe,
brânzeturi.)

Oferta de vinuri foarte vechi:

• vin Riesling colectie Valea Calugareasca din 1965;

• vin Merlot colectie Valea Calugareasca din 1967;

• vin Feteasca neagra colectie Valea Calugareasca din 1970;

• vin Cabernet colectie Valea Calugareasca din 1969;

• vin Riesling colectie Pietroasele din 1970;

• vin colectie Grasa de Pietroasele din 1962;

 • vin colectie Busuioaca de Bohotin din 1964;

• vin colectie Tamâioasa de Pietroasele din 1966.

Oferta de comenzi speciale (anticipat pentru minim 15 persoane):

• cap si gât de vitel la test;

• batal la protap;

• purcelus de lapte;

• gâsca umpluta cu rata, la test;

• gâsca la protap;

• rata la protap;

• curcan la test;

• curcan la protap;

• piftie de cocos;

• bibilici umplute;

• paun la cuptor;

• laba de urs;

• iepure haiducesc

Oferta de gustari calde:

• limba de vita cu sos tartar;

• limba de vita cu sos remulad;

• ficat de pui la tigaie;

• ficat de gâsca la tigaie;

• ficat de porc „Lionez”;

 • sote ficat cu ciuperci;

• sote ciuperci;

• ciuperci a la grec;

• creier de vita pane;

• crier de vita în aspic;

• cârnati speciali la tigaie;

• cascaval pane;

• cascaval sufle;

• crochete din cascaval

Oferta de supe, creme, ciorbe:

• consomme;

• supa de cartofi;

• supa Chimion;

• supa de ciuperci;

• supa de rosii cu orez;

• supa de varza;

• supa de galuste;

• supa cu taitei;

• supa poloneza cu rosii;

• supa de rosii cu galuste;

• crema de ciuperci cu crutoane;

• ciorba de burta;
 • ciorba taraneasca de vacuta;

• ciorba de pasare a la grec;

• ciorba de porc a la grec;

• ciorba de perisoare speciala a la „SC”;

• ciorba de miel dreasa;

• ciorba din cap de morun;

• oliviera (otet, mujdei, smântâna)

Oferta de preparate din peste

• file de salau;

• file de crap Meuniere;

• file de crap prahovean a la „SC”;

• crap la gratar;

• morun la gratar;

• scrumbie la gratar;

• pui de balta Meuniere;

• cega la gratar;

• nisetru la gratar;

• somn la gratar;

• somn prajit;

• morun prajit;

• scrumbie prajita;

• nisetru prajit;
 • pastrav prajit;

• stiuca prajita;

• stiuca rasol.

Oferta de preparate din carne de vita:

• sote a la Stroganoff;

• sote din specialitati;

• Turnedou „Carpati”;

• Roostbeef Anglais;

• Rasol de vita cu legume;

• Pfeffersteak;

• Beoufbreze cu ciuperci;

• Chateaubriant;

• Biftec cu ou la gratar;

• Biftec cu sos tartar.

Oferta de preparate din carne de porc

• muschi de porc împanat;

• cotlet de porc Jardinier;

• friptura de porc cu vin la tava;

• medalion de porc cu sos picant;

• sote din specialitati de porc;

• tochitura a la „SC”;

• cotlet prahovean;
 • cotlet de porc cu orez;

• cotlet de porc cu sos picant;

• cârnati Cabanos la gratar;

• Gordon Bleau;

• Cotlet de porc cu pilaf sârbesc;

• Cotlet de porc pane.

Oferta de preparate din vânat

• caprioara la tava;

• porc mistret cu sos de vin;

• fazan la tava;

• iepure cu ciuperci;

• medalion de caprioara cu ciuperci;

• pulpa de caprioara cu sos Burghinion;

• laba de urs;

• cotlet de urs gatit româneste.

Oferta de preparate din oaie si miel

• berbec turcesc;

• miel la tava;

• rulada de batal la tava;

• pastrama de oaie la gratar;

• friptura de oaie.

Oferta de preparate din carne de pasare

 • curcan la tava;

• friptura de pui la tava;

• pulpe de pui la tava;

• ciulama de pui;

• rata cu mazare;

• rata cu varza;

• pui la ceaun.

Oferta de fripturi la gratar

• friptura de caprioara;

• friptura de urs;

• friptura de cerb;

• friptura de porc mistret;

• friptura de oaie;

• muschi de vita la gratar;

• muschi de porc la gratar;

• friptura de pui la gratar;

• mititei la gratar;

• pastrama de vita la gratar;

• pastrama de oaie afumata la gratar;

• cotlet de porc la gratar.

Oferta de garnituri

• cartofi parizieni;
 • cartofi pai;

• cartofi prajiti;

• cartofi sip;

• cartofi Boulange;

• cartofi pai cu parmezan;

• cartofi naturi;

• cartofi natur;

• ciuperci sote;

• legume asortate înabusite;

• mazare sote;

• morcov sote;

• orez sârbesc;

• conopida cu sos de smântâna.

Oferta de salate

• salata de rosii;

• salata de varza alba;

• salata de cruditati asortate;

• salata de vinete extra cu rosii;

• salata din ciuperci a la „SC”;

• salata de ardei copti si rosii;

• salata de castraveti murati;

• salata de gogosari la otet;

 • salata de conopida la otet;

• salata de ghebe a la „SC”;

• salata de ardei capia la otet;

• salata de muraturi asortata.

Oferta de desert

• clatite cu gem;

• clatite cu brânza de vaci si smântâna.

0Oferta de diverse

• brânzeturi

• fructe de sezon.

Oferta specifica Casa „SC”

• gustari a la „SC”: cascaval, cruditati, salam Carpati, salam vânatoresc, babic, ghiuden, pastrama
de caprioara, hering afumat, lamâie, masline;

• gustare vânatoreasca: babic, ghiuden, pastrama vânatoreasca, pastrama de

urs, pastrama de porc mistret, cârnati vânatoresti, salam vânatoresc,
pastrama cerb;

• gustare de mare a la „SC”: icre negre Caviar, cozi de raci, batog de morun,
hering afumat, ceapa, lamâie, masline;

• gustari reci: icre negre Caviar, icre rosii Manciuria, hering afumat cu ceapa,
macrou afumat cu ceapa, salata rosie cu hamsii, cocktail de cozi de raci,
pastrama dec aprioara, pastrama de urs, pastrama de cerb, pastrama de
porc mistret, pastrama de vita, pastrama de oaie afumata, cârnati
speciali de caprioara uscati, salam vânatoresc a la „SC”, ghiuden Casa
„SC”, babic, muschi tiganesc, salam Carpati, chiftelute speciale,
chiftelute semi-vegetariene, brânza telemea de oaie, brânza telemea de
vaca, cascaval afumat special, cascaval Moeciu, cas-dulce, rosii,
castraveti, ceapa verde, ardei gras, usturoi verde, ardei capia, ardei iute
verde;

• gustari calde a la „SC”: sote de ciuperci, bulete de creier pane, ficat de pui
la tava, cascaval pane, castravete marinat;
 • gustari calde – specialitatea casei: cârnaciori speciali, sote de ficat cu
ciuperci, crochete de cascaval, chiftelute semi-vegetariene, castravete
marinat.

Oferta de bauturi:

• aperitive: tuica batrâna, slibovita, votca româneasca, bitter Zarea, bitter Mamaia, vermut alb
Mamaia, vermut rosu Mamaia, aperitiv Carpati, fernet Carpati, rom superior, votca
româneasca, Dubonnet, rom Havana Club, Ricard, fernet Stock, fernet Branca, gin Anglia,
vermut Cinzano alb, vermut Cinzano rosu, vermut Martini alb, vermut Martini rosu, bitter
Campari, bitter Cinzano, lorio Marsala;

• vinuri albe si rosii: Riesling colectie, Muscat Ottonel, Tamâioasa

Pietroasele, Melot colectie, Cabernet Saugvinon, Merlot Murfatlar,
Riesling Murfatlar demisec, Riesling Murfatlar, Chardonnay Murfatlar,
Pinot gris Murfatlar, Cabernet Saugvinon Dealu Mare, Merlot Dealu
Mare, Feteasca neagra Dealu Mare, Merlot Valea Calugareasca,
Cabernet Saugvinion Murfatlar, Pinot Noir Valea Calugareasca,
Busuioaca de Bohotina Pietroasele, Riesling Târnave, Feteasca Târnave,
Riesling Jidvei, Feteasca Jidvei, Riesling Cotesti, Feteasca Cotesti,
Muscat Ottonel Murfatler, Riesling Valea Calugareasca, Feteasca Valea
Calugareasca, Riesling Dealu Mare, Feteasca Dealu Mare, Riesling
Odobesti, Feteasca Odobesti, Riesling stefanesti Arges, Feteasca
stefanesti Arges, Riesling Iasi, Feteasca Iasi, Saugvinion Murfatlar,
Aligote Iasi, Chardonnay Cotnari, Grasa de Cotnari, Feteasca Cotnari;

• sampanie: sampanie Jidvei, sampanie Margaritar, sampanie de import;

• lichioruri: artic, lichior Triple Sec, lichior Cherry Bradby, marasquin,

Cointreau, Gran Marnier, Chartreuse galben Marie Brizard, Chartreuse
verde Marie Brizard, Pipperment;

• bere: bere indigena si bere de import;

• coniacuri: Milcov, Dunarea, Târnave, Murfatlar, Courvoisier, Courvoisier

VSOP, Hennessy, Hennessy VSOP, Martel, Martel VSOP, Metaxa,
Metaxa VSOP, Remy Martin VSOP, Napoleon;

• bauturi nealcoolice: apa minerala, suc de ananas, suc Hellas, suc de

portocale, suc de lamâie, suc de rosii, apa tonica, Pepsi-Cola, ceai, ceai
medicinal, Ness-Caffe, cafea turceasca, suc natural.

Oferta de servicii

Serviciile oferite de complexul Casa „SC” sunt servicii specifice unitatilor de

alimentatie publica si se refera la:
 • primirea clientilor;

• luarea comenzii;

• preluarea produselor;

• servicii la mesele oficiale.

Primirea clientilor se face de catre seful de sala sau de catre ospatarul cel mai
aproape de locul de intrare al clientilor. Dupa salutul de rigoare, clientul este condus la
salonul preferat, mergând înaintea clientului, cu profilul spre client ospatarul se asigura
ca acesta primeste toate informatiile necesare. I se ofera meniul si i se ia comanda dupa
un anumit timp în care clientul se consulta cu ospatarul si se decide asupra a ceea ce va
consuma.

Lucratorul asteapta primirea comenzii într-o pozitie corecta, decenta, pe partea

dreapta a clientului (pozitia dreapta a corpului, capul usor înclinat), cu bloc-notessul în
mâna stânga si pixul în cea dreapta. În acelasi timp ofera informatiile necesare, dar si
cele pe care le solicita clientul. Spre exemplu una din informatiile necesare pe care
trebuie sa le ofera clientului este durata pregatirii unor preparate.

Pe baza comenzii, lucratorul comercial scrie bonul de marcaj si lanseaza

comanda la bucatarie.

Chelnerul preia preparatele de la sectiile de productie pe baza bonului de marcaj,

le transporta în salonul restaurant, le prezinta si le serveste dupa regulile si tehnicile
cunoscute.

Serviciile specifice meselor oficiale se presteaza în functie de natura meselor, de

rangul invitatilor, de numarul acestora si, în cele mai multe cazuri, la indicatia
organelor de protocol. Prestarea propriu-zisa a serviciilor se face în functie de
comanda, meniu, respectând grupele de preparate.

Cap. 6. Cai de diversificare a ofertei de bunuri si servicii a complexului

Modificarilor profunde care intervin în nevoile de consum, în mecanismul formarii si

satisfacerii lor necesita o reînnoirea continua a sortimentului de produse în cadrul
complexului Casa „SC”.

Procesul de diversificare a ofertei de preparate culinare si servicii îmbraca doua

importante aspecte:

• largirea continua a gamei sortimentale prin aparitia de noi preparate culinare, care
se adauga celor existente si schimbarea structurii sortimentale, prin înlocuirea
unora dintre ele cu preparate noi;
 • diferentierea si individualizarea ofertei de preparate culinare si servicii în procesul
concurential.

În ceea ce priveste primul aspect al înnoirii si diversificarii produselor, notiunea de

preparat nou are în vedere realizarea de retete noi, precum si de utilizarea unor componente
acorporale deosebite, realizate în vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau a
acoperirii unui spectru mai larg de nevoi.

Diferentierea si individualizarea ofertei în procesul concurential se poate

realizeaza prin intermediul:

• procesului de realizare a preparatelor culinare si serviciilor comerciale atasate

produsului;

• personalului comercial;

• imaginii de produs, marca sau întreprindere.

Orice diferentiere trebuie sa fie creatoare de valoare atât pentru întreprindere, cât si
pentru piata.

Ca elemente de individualizare si diferentiere a ofertei de preparate culinare si

servicii pot fi amintite:

• conformitatea, gradul de respectare de catre produs a retetelor stabilite;

• stilul produsului culinar, prin aparenta sa exterioara generatoare de reactii emotive

din partea consumatorilor;

• design-ul preparatului culinar;

• sistemul serviciilor prestate;

• durata de realizare a preparatelor culinare, care uneori pot sa fie destul de mare,
fapt ce duce la aparitia insatisfactiei clientului;

• formarea personalului comercial: chelneri, lucratori comerciali etc;

• informarea si chiar consilierea clientilor etc..

În cadrul procesului de individualizarea si diferentierea ofertei se pune accent pe

pozitionarea produsului si a imaginii sale în rândul consumatorilor. În acest sens, complexul
Casa „SC” poate folosi diverse strategii de pozitionare a produsului, si anume:

• strategia de pozitionare bazate pe caracteristicile preparatelor culinare sau a

caracteristicilor materiilor prime care intra în procesul lor de productie,
respectiv în functie de stilul de prezentare a preparatelor;

• strategia de pozitionare care se bazeaza pe prezentarea ocaziilor în care clientii

pot apela la serviciile firmei;
 • strategia de pozitionare a produsului prin identificarea diferitelor categorii de
clienti. Strategie care se pune deja în practica la Casa „SC”;

• strategia de pozitionare a preparatelor culinare fata de alte produse de acelasi

gen.

În prezent, deoarece orice comerciant trebuie sa-si conceapa oferta astfel încât sa
fie perceputa de catre consumatori ca fiind unica, complexul Casa „SC”, conform
ofertei prezentate, unde exista oferta specifica Casa „SC”, se poate spune ca îsi
individualizeaza oferta în procesul concurential si este astfel realizata încât clientii o
percep ca fiind unica. Desigur, la identificarea si perceperea unicitatii ofertei
complexului Casa „SC” contribuie si cadrul natural si economico-social în care este
amplasat complexul turistic care face obiectul acestui proiect.

Concluzii

Se poate spune ca, în actualul context al economiei de piata, complexul Casa

„SC” dispune de resurse necesare înnoirii si diversificarii ofertei sale, astfel încât sa
devina din ce în ce mai competitiva atât pe plan national, cât si international.

Desi oferta firmei este bine individualizata, specifica zonei în care este situat
complexul turistic, aceasta se poate diversifica, mai ales în conditiile în care
globalizarea afacerilor necesita identificarea unui avantaj competitiv pentru toate
firmele indiferent de obiectul de activitate. Avantajul competitiv poate fi obtinut de
catre firma în cauza prin înregistrarea retetelor specifice firmei, sub marca „ a la „SC””.

De asemenea, serviciile prestate pâna în prezent pot fi diversificate, prin

adaugarea unor servicii turistice adecvate.

Concluzionând, se poate spune ca oferta firmei Casa „SC” este bine

fundamentata ceea ce conduce la obtinerea de rezultate foarte bune.

Bibliografie

1. Patriche, D. (coordonator), „Bazele comertului”, Editura Economica, Bucuresti,

1999;

2. Patriche, D., „Tratat de economia comertului”, Editura Eficient, Bucuresti, 1998;

3. Florea, Ctin., „Îndrumar pentru unitatile de alimentatie publica”, Editura Sport-

Turism, Bucuresti, 1988;

4. Nicolescu, R., „Serviciile în turism”, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1988;

5. Petrescu, I., „Management”, Editura Holding – Reporter, Bucuresti, 1991