Curs de Monedă

3. Creditul şi dobânda
3.1.Formele creditului şi particularităţi în România;

3.2.Dobânda şi calculul dobânzii;

3.3.Factori determinanţi ai ratei de dobândă.

3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (1)

Creditul reprezintă schimbul unei valori monetare

actuale contra unei valori monetare viitoare.

Pentru definirea creditului, este necesară

prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la
acest concept, respectiv:

• creditul ca încredere;

• creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire;

• creditul ca formă a relaţiilor de schimb.

3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (2)

• creditul ca încredere este o concepţie care plasează la baza

relaţiilor de credit ideea de încredere între creditor şi debitor, de unde rezultă caracterul
subiectiv al acestor relaţii. Termenul “credit” îşi are originea în cuvintele latine „creditum”,
„de credere” care desemnează încrederea în ceva sau cineva;

• creditul ca expresie a relaţiilor de

redistribuire presupune transferul unei părţi din produsul social de la unii din
participanţii la circuitul economic către alţi participanţi la acest circuit. Spre deosebire de alte
forme ale relaţiilor de redistribuire a veniturilor, ca de exemplu impozitele şi taxele, care au
caracter definitiv, creditul este o formă particulară a acestor relaţii, prin caracterul temporar al
transferului din economie;

• creditul ca formă a relaţiilor de schimb reprezintă

un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul
unei promisiuni de plată viitoare.
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (3)

Funcţiile creditului:

- de repartiţie
- de control
- de emisiune.

Elementele incluse în relaţiile de credit:

- participanţii la raportul de credit;
- promisiunea de rambursare
- garantarea;
- scadenţa;
- dobânda (preţul creditului).
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (4)

Formele creditului:
Cea mai importantă clasificare în funcţie de
care se disting formele creditului este
următoarea:

►după natura economică şi participanţii la relaţia de

creditare, se remarcă:

- creditul comercial;
- creditul bancar;
- creditul de consum;
- creditul obligatar;
- creditul ipotecar.
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (5)

A. Creditul comercial se caracterizează prin următoarele:

♦ reprezintă creditul pe care şi-l acordă agenţii economici la vânzarea mărfii sub forma
amânării plăţilor;

♦ avantajul acestei forme de credit constă în faptul că întreprinzătorii îşi pot desface producţia
fără să aştepte momentul în care cumpărătorii vor deţine bani. Se apreciază, astfel, că se
accelerează circuitul capitalului real;

♦ creditul comercial prezintă unele limite, în sensul că orice întreprinzător va putea vinde
marfa pe credit în măsura în care acesta deţine rezerve de capital care să îi permită continuarea
activităţii. De asemenea, creditul comercial este limitat în funcţie de regularitatea încasării
contravalorii mărfurilor;

♦ o limită a creditului comercial derivă din destinaţia mărfurilor vândute prin acest tip de
credit, respectiv cei doi participanţi la raportul de credit trebuie să aparţină aceluiaşi sector de
activitate.
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (6)

B. Creditul bancar

♦ Creditul bancar prezintă avantajul unei mai mari flexibilităţi comparativ cu cel
comercial, întrucât sumele disponibile pot fi orientate către diferite forme de activitate
economică.

♦ Între creditul comercial şi cel bancar există o puternică legătură, în sensul că uneori
creditul comercial se poate transforma în credit bancar, sau acesta poate constitui suport al
acordării unui credit comercial.

C. Creditul de consum
♦ reprezintă vânzarea cu plata în rate a unor bunuri de consum personal, de folosinţă
îndelungată şi de mare valoare (mobilă, autoturisme, articole de uz casnic);

♦ pentru plata în rate, comercianţii recurg la credite bancare.

3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (7)

D. Creditul obligatar
♦ Reprezintă resursele mobilizate de cei care au nevoie de lichidităţi prin emisiunea de
obligaţiuni (titluri de valoare cu scadenţă mai mare de 1 an) şi plasarea acestora pe piaţa
primară de capital.

♦ În calitate de debitor (emitent) pot să apară:

- statul (pentru acoperirea deficitelor bugetare);
- administraţiile locale pentru finanţarea unor obiective locale (emit obligaţiuni
municipale);
- societăţile comerciale (emit obligaţiuni corporative);

E. Creditul ipotecar

♦ reprezintă un credit garantat cu proprietăţi imobiliare sub forma clădirilor (în special în
mediul urban) sau de natura terenurilor.
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (8)

Particularităţi ale creditului în România

Indicatori ai dezvoltării financiare

Sursa: www.bnro.ro

Cum explicaţi diferenţa dintre gradul de dezvoltare financiară în România şi

în celelalte ţări analizate?
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (9)

Particularităţi ale creditului în România

Evoluţia indicatorilor de dezvoltare financiară în România

Sursa: www.bnro.ro

Identificaţi momentul în care indicatorii de dezvoltare financiară incep să

se înscrie pe un trend ascendent
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (10)

Creditul total şi creditul neguvernamental

Cum explicaţi evoluţia creditului total şi a celui neguvernamental în

perioada 2000 - 2006?
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (11)

Evoluţia creditului neguvernamental pe valute

Cum explicaţi creşterea preferinţei populaţiei pentru creditele denominate

în lei în perioada recentă?
3. Creditul şi dobânda
3.1. Formele creditului şi particularităţi în România (12)

Evoluţia componentelor creditului neguvernamental

Care componentă a creditului neguvernamental (credite acordate populaţiei

sau companiilor) a înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere în perioada
analizată?
3. Creditul şi dobânda

3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (1)

Dobânda poate fi privită ca un cost al capitalului

împrumutat.

Rata de dobândă este una dintre variabilele cele mai importante ale unei economii.
Informaţiile furnizate de rata de dobândă determină agenţii economici să se decidă asupra
consumului sau economiilor, asupra investiţiei în active reale sau financiare.

Clarificând conţinutul conceptului de rată a dobânzii, vom arăta că există de fapt mai
multe rate ale dobânzii şi mai multe măsuri ale ratelor de dobândă. Pentru a înţelege
comportamentul ratelor de dobândă este necesar să înţelegem interacţiunile existente între
cerere şi ofertă pe piaţa instrumentelor de credit, în particular pe piaţa de obligaţiuni.

O influenţă majoră asupra ratelor de dobândă îi revine riscului şi maturităţii. Ce este

riscul şi cum se măsoară acesta, cum depinde rata de dobândă de maturitate şi cum se explică
această dependenţă? Sunt întrebări pentru care sunt necesare concepte precum structura
riscului şi structura la termen a ratelor de dobândă.
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (2)

Valoarea timp a banilor

Timpul are valoare: preferăm să consumăm acum, decât mai târziu. Acceptăm o reducere a
consumului prezent, numai dacă aceasta este compensată de o creştere a consumului viitor.

Valoarea pe care o are acum o unitate monetară pe care urmează să o primim imediat este mai
mare decât cea a unei unităţi monetare pentru care trebuie să mai aşteptăm.

Timpul influenţează decisiv valoarea instrumentelor financiare. Orice instrument financiar

implică existenţa unui şir de plăţi viitoare, în anumite momente de timp. Deoarece creditul
permite transferarea intertemporală a consumului, rata dobânzii exprimă legătura între valoarea
actualizată şi cea viitoare a sumei împrumutate. Fiecare plată viitoare a unui instrument
financiar este expresia unui transfer de consum din prezent în viitor. Preţul unui instrument
financiar este dat de consumul la care se renunţă în momentul cumpărării acestuia pentru a se
asigura consumuri viitoare egale cu plăţile viitoare.
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (3)

Definiţie: Suma la care se renunţă în prezent pentru a se obţine

o sumă viitoare mai mare se numeşte valoare prezentă sau valoare
actualizată.

Dacă rata de dobândă este r , atunci valoarea prezentă a unei unităţi

monetare ce urmează să fie primită peste un an este 1 .
1+ r
Conceptul de valoare actualizată permite evaluarea unui instrument financiar
la o rată simplă a dobânzii prin adunarea valorilor actualizate individuale ale
fluxurilor monetare viitoare pe care acest instrument le generează.
Definiţie: Calcularea valorii actualizate a unui instrument
financiar se numeşte actualizare, iar rata de dobândă utilizată pentru
calcularea valorii actualizate se numeşte rată de actualizare (discount
rate).
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (4)

Valoarea prezentă

Dacă rata de dobândă este r = 8%, atunci valoarea prezentă (PV) a unei
sume în valoare de 100 ron ce urmează să fie primită peste un an este:

PV = 1+100
0.08 = 92.59ron

Valoarea prezentă (PV) a unei sume în valoare de 100 ron ce urmează să fie
primită peste doi ani este:
PV = 100
(1+ 0.08) 2
= 85.73ron

Valoarea prezentă (PV) a unei sume în valoare de 100 ron ce urmează să fie
primită peste t ani este:
PV = 100
(1+ 0.08) t
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (5)

Relaţia dintre valoarea prezentă a unei sume şi momentul în

care se primeşte suma respectivă

Sursa: Matthew Chambers, Lectures Notes for Money and Banking, 2005
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (6)

Relaţia dintre valoarea prezentă a unei sume şi rata la care se

face actualizarea

Sursa: Matthew Chambers, Lectures Notes for Money and Banking, 2005
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (7)

Relaţia dintre valoarea prezentă şi suma care se actualizează

Sursa: Matthew Chambers, Lectures Notes for Money and Banking, 2005
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (8)

După modul de aşezare în timp - scadenţă - a plăţilor, există

patru tipuri de bază de instrumente de credit:

• împrumutul simplu: creditorul îi furnizează debitorului o sumă de bani care

trebuie returnată la scadenţă împreună cu dobânda aferentă.
• împrumut cu rambursarea în anuităţi egale: returnarea creditului se face
în tranşe egale pentru fiecare perioadă, o plată incluzând rambursarea unei plăţi din
suma împrumutată şi dobânda aferentă perioadei pentru care se face plata.
• obligaţiune cu cupoane: posesorul primeşte la sfârşitul fiecarei perioade o
plată fixă, numită cupon, iar la scadenţă primeşte şi o valoare specificată, numită
valoare nominală (face value). O obligaţiune cu cupoane se identifică prin: emitent,
valoarea nominală, rata cuponului şi maturitate, durata de timp până la scadenţă.
• obligaţiune zero-cupon, numită şi obligaţiune cu discount: este o
obligaţiune pentru care rata cuponului este zero, fiind cumpărată la un preţ mai mic
decât valoarea nominală.
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (9)

Cele patru tipuri de instrumente de credit presupun fluxuri financiare

la momente diferite şi de valori diferite. Pentru a le compara (evalua) există
două posibilităţi:

1. se utilizează conceptul de valoare actualizată;

2. se utilizează ratele de dobândă aferente instrumentele respective.

3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (10)

1. Evaluarea instrumentelor de credit folosind valoarea lor

actualizată
• împrumutul simplu:
Pentru un împrumut simplu, a cărui sumă de rambursat este S , iar rata de
actualizare este r , valoarea prezentă PV este:
S
PV = .
1+ r
• împrumut cu rambursarea în anuităţi egale:
Valoarea prezentă (PV) a unui şir de anuităţi egale cu FP, cu scadenţa T şi pentru care
rata de actualizare este r este:
T
FP FP FP 1
PV = + + ... + = FP ∑ ;
1 + r (1 + r )2
(1 + r )T
k =1 (1 + r )k

FP ⎡ 1 ⎤
PV = ⎢1 − ⎥.
r ⎣ (1 + r )T ⎦
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (11)

1. Evaluarea instrumentelor de credit folosind valoarea lor

actualizată
• obligaţiune cu cupoane :
Valoarea prezentă (PV) a unei obligaţiuni cu valoarea nominală F , cuponul C=cF,
unde c este rata cuponului, maturitatea T şi pentru care rata de actualizare este r este:
C C C F
PV = + + ... + + ;
1 + r (1 + r )2 (1 + r ) (1 + r )
T T

⎡ T 1 1 ⎤ ⎧⎪ c ⎡ 1 ⎤ 1 ⎫⎪
PV = F ⎢c ∑ + ⎥; PV = F ⎨ ⎢1 − ⎥+ ⎬.
⎣ k =1 (1 + r ) (1 + r )T ⎪⎩ r ⎣ (1 + r ) ⎦ (1 + r )
k T T
⎦ ⎪⎭

Formula de mai sus admite un caz special atunci când obligaţiunea cu cupoane nu are
maturitate, ceea ce implică T → ∞ .O obligaţiune care plăteşte nedefinit un cupon anual
se numeşte perpetuitate sau obligaţiune consol. Valoarea prezentă a unei perpetuităţi
este: c
PV = F .
r
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (12)

1. Evaluarea instrumentelor de credit folosind valoarea lor

actualizată

• obligaţiune zero-cupon
Valoarea prezentăa unei obligaţiuni zero-cupon este:

F
PV = ,
(1 + r )T

unde F este valoarea nominală a obligaţiunii zero-cupon, T este scadenţa, iar r

este rata de actualizare.
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (13)

2. Evaluarea instrumentelor de credit folosind rata de dobândă

Există mai multe măsuri ale ratelor de dobândă. De obicei, atunci când se
cunoaşte preţul instrumentului de credit (P), ceea ce se înţelege prin rată de dobândă
reprezintă de fapt randamentul la maturitate.
Randamentul la maturitate este rata de dobândă pentru care preţul unui
instrument financiar este egal cu valoarea sa prezentă. Vom nota randamentul la
maturitate cu y.

• împrumutul simplu
S
y= − 1,
P

unde S este suma de rambursat în împrumutul simplu, iar P este preţul acestuia, de
fapt suma împrumutată iniţial.
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (17)

2. Evaluarea instrumentelor de credit folosind rata de dobândă

• împrumut cu rambursarea în anuităţi egale

Randamentul la maturitate al unui împrumut cu rambursarea în anuităţi egale este
soluţia ecuaţiei:
1 − (1 + y )
−T
P = FP .
y
Deoarece pentru T > 4 nu există o soluţie algebrică generală a unei astfel de ecuaţii,
y se determină numeric sau se aproximează. Deducerea unor valori aproximative
pentru randamentul implicit al unui şir de anuităţi date şi pentru randamentul la
maturitate al unei obligaţiuni cu cupoane are o istorie intelectuală de patru sute de ani
(Hawawini şi Ashok,1982).
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (15)

2. Evaluarea instrumentelor de credit folosind rata de dobândă

• obligaţiune cu cupoane
Randamentul la maturitate al unei obligaţiuni cu cupoane este soluţia ecuaţiei:
⎧⎪ c ⎡ 1 ⎤ 1 ⎫⎪
P = F ⎨ ⎢1 − ⎥ + ⎬.
⎪⎩ y ⎣ (1 + y ) ⎦ (1 + y )
T T
⎪⎭
Se utilizează des următoarea formulă care aproximează randamentul la maturitate:

C + FT− P
y= F +P
.
2

Formula de mai sus aproximează randamentul la maturitate al unei obligaţiuni cu

cupoane prin raportul dintre câştigul mediu anual, format din valoarea cuponului şi
diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare, şi media aritmetică a celor
două preţuri.
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (16)

2. Evaluarea instrumentelor de credit folosind rata de dobândă

• obligaţiunea zero-cupon

Randamentul la maturitate al unei obligaţiuni zero-cupon este:

⎛F⎞ T

y = ⎜ ⎟ −1
⎝P⎠

Pentru toate tipurile de instrumente de credit există o relaţie inversă

între preţul de piaţă al instrumentului şi randamentul la maturitate (rata de
dobândă).
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (17)

Relaţia dintre preţul instrumentului de credit şi randamentul la

maturitate (rata de dobândă).

Randamentul la maturitate pentru o obligaţiune emisă pe 10 ani, rata

cuponului 5% şi valoarea nominală 1000$.

Preţul obligaţiunii Randamentul la maturitate (%)

1200 7.13
1100 8.48
1000 10.00
900 11.75
800 13.81
3. Creditul şi dobânda
3.2. Dobânda şi calculul dobânzii (18)

2. Evaluarea instrumentelor de credit folosind rata de dobândă

O altă măsură pentru rata dobânzii, mai puţin exactă decât randamentul la maturitate,
este randamentul curent, care se calculează după următoarea formulă:

C
yc = ,
P
unde C este valore cuponului, iar P este preţul obligaţiunii.

Se observă şi în acest caz relaţia inversă între preţul instrumentului de credit

şi rata de dobândă (randamentul curent).