As Sociala in Penitenciar

Asisten social în penitenciar Cursul nr.

2 Reglement ri interna ionale i europene privind tratamentul de inu ilor Declara ia Universal a Drepturilor Omului adoptat în 1948 de Adunarea General a Na iunilor Unite. prin acest document care recunoa te demnitatea i egalitatea ca drepturi inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane ca fundament al libert ii, justi iei i p cii în lume , s-a realizat pentru prima dat în dreptul interna ional o legitimitate a preocup rii pentru tratamentul aplicat unei persoane chiar i în a fara grani elor statului al c rui cet ean este. Consiliul Europei În 1949 se înfiin eaz Consiliul Europei ca organism interguvernamental, menit s apere drepturile omului i domnia legii. În 1953 intr în vigoare Conven ia European a Drepturilor Omului care preia i dezvolt o serie de prevederi ce au ca obiectdrepturile civile, politice, economice, sociale i culturale ale omului. Cele mai importante drepturi ce au relevan direct asupra resocializ rii i reintegrarii sociale a de inu ilor sunt: art. 3 interzicerea torturii, a pedepselor i tratamentelor inumane ori degradante; art. 4 interzicerea muncii for ate; art. 5 dreptul la libertate i siguran ; art.6 dreptul la un proces echitabil i art. 8 - dreptul la via privat , familie, domiciliu i coresponden . România a ratificat Conven ia European a Drepturilor Omului prin Legea nr 30 din 18 mai 1994. La art. 20 din Costitu ie se arat c , în cazul unui conflict între dreptul intern i cel interna ional în materia drepturilor om ului, cel din urm prevaleaz , recunoscundu-se astfel principiul self executing în aplicarea Conven iei. Mecanism de implementare Spre deosebire de ONU, Conven ia dispune de un mecanism care asigur implementarea acesteia în statele membre, format din trei p r i: Comisia European a Drepturilor Omului (înfiin at în 1954 i abolit în 1999), Curtea European a Drepturilor Omului (nfiin at în 1959) i Comitetul de Mini tri a Consiliului Europei, î format din mini trii de externe ai rilor membre. Cel mai eficient mecanism de realizare a drepturilor omului, în general, i a drepturilor de inu ilor, în special, este celbazat pe activitatea Cur ii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. CEDO Curtea este instan a care asigur protec ia drepturilor omului prin interpretarea creativ a Conven iei. Unul din principiile importante ce stau la baza activit ii Cur ii este cel a subsidiarit ii. Acest principiu prevede c petentul se poate adresa Cur ii numai dup ce l a epuizat toate c ile de atac în fa a instan elor na ionale. Deciziile Cur ii sunt opozabile statului i, deci, obligatorii. Un alt aspect important de remarcat din practica Cur ii este acela c prin interpretarea i contextualizarea Conven iei la condi iile concrete, Conven ia devine un instrument viu (Murdoch, 2006, p. 23). A a se explic c CEDO poate decide c aceea i fapt este tortur într-o ar i rele tratamente aplicate de inutului în cealalt ar . Decizia se fundamenteaz pe diferen a dintre standardele de via din rile respective. Critica CEDO Una din criticile aduse activit ii Cur ii este c activitatea sa se bazeaz pe plângeri individuale i n are ca scop o ac iune proactiv în promovarea drepturilor u omului. Se tie c , de multe ori, peten ii au de a teptat foarte mult pân la epuizarea c ilor de atac na ionale când se potadresa Cur ii. De asemenea, a a cum sa întâmplat în cazul Cotle vs. România (2003) de inu ii pot fi intimida i i chiar opri i s scrie la CEDO de c tre autorit ile penitenciare .  
Hot rârile CEDO pentru România pot fi g site pe site-ul Biroului de Informare al Consiliului Europei în România ( www.coe.ro /jurisprudenta.html ) TEMA pentru seminar Vizitati site-ul CoE si identificati cauzele in care detinuti romani au chemat in judecata statul roman. CPT Pentru a dep i aceast limit i pentru a promova i alte c i non-judiciare de prevenire a torturii i relelor tratamente, Consiliul Europei a înaintat în 1987 spre ratificare Conven ia European pentru Prevenirea Torturii, a Pedepselor i Tratamentelor Inumane i Degradante. România a ratificat Conven ia i cele dou protocoale adi ionale prin Legea nr. 80 / 1994. CPT Pornind de la principiul conform c ruia protec ia persoanelor private de libertate este mai eficient prin dialog i discu iiîntre autorit ile na ionale i un organism multidisciplinar independent, format din exper i, Conven ia, înc de la primul articol, prevede înfiin areaComitetului european pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, denumit pe scurt CPT. Principalul mijloc de ac iune al CPT-ului este ar tat un aliniat mai jos: Prin intermediul vizitelor, comitetul examineaza tratamentul persoanelor private de libertate in vederea intaririi, daca este cazul, a protectiei lor impotriva torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. (art. 1 alin. 2) CPT cale de implementare În urma acestor vizite, Comitetul întocme te un raport pe care îl transmite autorit ilor na ionale, împreun cu o serie de recomand ri. În cazul în care autorit ile na ionale refuz s ia m suri pentru îndreptarea aspectelor deficitare, Comitetul poate publica un comunicat în care sunt ar tate public aspectele negative identificate. Acest mijloc nu mai este la fel de eficace ca în trecut, deoarece în ultima vreme toate rapoartele de vizit au fost publicate. De altfel, acest mijloc de coerci ie nu a fost utilizat decât de patru ori (de dou ori pentru Federa ia Rus i de dou oripentru Turcia).  Rapoartele CPT-ului pot fi g site în rapoartele anuale ale CPT-ului publicate pe site-ul: www.cpt.coe.int Interdependen a instrumentelor CE Dup cum se poate observa, mijloacele de monitorizare i implementare a Conven iei Europeane pentru Prevenirea Torturii, a Pedepselor i Tratamentelor Inumane i Degradante par a fi limitate, îns toate instrumentele Consiliului Europei, Uniunii Europene i Organiza iei Na iu nilor Unite trebuie privite ca fiind interconectate i în interdependen . Spre exemplu, o modalitate prin care CPT poate fi eficient în protec ia drepturilor persoanelor private de libertate este prin utilizarea rapoartelor sale de c tre Curtea European a Drepturilor Omului. Pe rolul acestei instan e au fost deja cazuri în care Curtea a emis decizii citând din rapoartele periodice sau din standardele CPT-ului (ex. Dougoz vs. Grecia). Dac Conven ia European a Drepturilor Omului, Regulile Penitenciare Europene etc. cuprind reglemet ri generale, uneori chiarimprecise, standardele CPT au meritul de a fi extrem de precise. Spre exemplu, acestea merg uneori pân la detalii ca de inu ii trebuie s desf oare o ac tivitate util în afara celulei timp de cel pu in 8 ore pe zi . Ansamblul regulilor minime de tratament al de inu ilor Ansamblul regulilor minime de tratament al de inu ilor adoptat în 1955 de c tre Organiza ia Na iunilor Unite a reprezentat, la momentul respectiv, un progres semnificativ în sensul umaniz rii condi iilor de deten ie. Este, de asemenea, pentru prima dat când sunt stipulate explicit drepturile de inutului. Se stabilesc, astfel, condi iile de primire a de inu ilor, de repartizare i tratament individualizat, drepturile de vizit , coresponden , pachete, asisten medical i sunt identificate modalit ile de disciplinare i recompensare. Îns , din punct de vedere al abord rii activit ii de resocializare / reabilitare, documentul are limite serioase, bazându pe principiul scoaterii individului -se disfunc ional din sistemul social, repararea lui în laboratoarele penitenciarului i, apoi, redarea sa societ ii.

Izolarea individului de restul societ ii este v zut ca fiind esen a pedepsei, iar vizitele, coresponden a i alte drepturicare in de leg tura cu exteriorul sunt considerate favoruri sau recompense. Mai mult, acordarea acestor privilegii este condi ionat de posibilit ile practice ale penitenciarelor. Recomandarea Consiliului Europei nr. (87) 3 asupra Regulilor Europene privind Penitenciarele Filosofia exprimat de Ansamblul regulilor minime (ONU, 1955) a fost corectat de Recomandarea Consiliului Europei nr. (87) 3 privind regulile penitenciare europene, din 12 februarie 1987, care, la regula 64 accentueaz ideea c închisoarea, prin privarea de libertate pe care o p resupune, este pedeapsa în sine . Într-o asemenea formulare, mesajul c tre de inut este c e ti condamnat la închisoare ca pedeaps i nu pentru a fi pedepsit . Regimul penitenciar Urm toarea regul define te i mai clar obiectivele regimului penitenciar: Regula 65: Toate eforturile trebuie depuse pentru a se asigura c regimurile institu iilor sunt orientate spre: a se asigura c condi iile din penitenciar sunt compatibile cu demnitatea uman i sunt la standarde acceptabile în comunitat ; e s minimalizeze efectele negative ale încarcer rii i diferen ele dintre via a de penitenciar i cea din libertate care au tendin a de a dimi ua respectul de sine i n sim ul r spunderii personale la de inu i; s sus in i s consolideze acele leg turi cu rudele sau cu comunitatea care vor fi în interesul de inu ilor i familiilor acestora; s ofere oportunit i de inu ilor s - i dezvolte abilit ile i aptitudinile care îi vor ajuta s se reintegreze cu succes dup liberare . Abordarea general Filosofia pedepsei cu închisoarea s-a schimbat radical, conceptul central fiind al normaliz rii vie ii de inutului. Închisoarea reprezint , în economia drepturil r o suspendate (Foucault, 1997), o privare a persoanei de dreptul la libertate, celelalte drepturi civile i politice compatibile cu aceast stare, fiind exercitate în , continuare. Conceptul central exprimat de noua filosofie a pedepsei cu închisoarea este custodie pozitiv în care accentul cade asupracondi iilor umane de deten ie. Principalul obiectiv al tratamentului este de a diminua efectele distructive ale încarcer rii prin încurajarea contactelor cu exteriorul penitenciarlui, prineduca ie i dezvoltarea resurselor în vederea reintegr rii sociale a de inutului. Hirst v. UK (2004) mentinerea drepturilor compatibile cu starea de privare de libertate dr. la vot De inutul ca cet ean activ Individul nu mai este izolat de societate, ci este ancorat în continuare în via a comunit ii i a familiei din care face pare. De inutul r mâne, astfel, un cet ean t responsabil în cadrul comunit ii: Regula 43 Li se va permite de inu ilor s comunice cu familiile lor i, în func ie de nevoile de tratament i securitate, cu reprezenta i ai organiza iilor din comunitate. Li se va n permite , de asemenea, s fie vizita i de c tre ace tia cât mai des posibil. Pentru a încuraja contactul cu lumea exterioar trebuie s existe un sistem de concedii penitenciare, în concordan cu obiectivele de tratament ar tate la Regula 65. Regula 66 se va asigura c activit ile vor fi organizate în a a fel încât s dezvolte contactele de inu ilor cu oportunit ile din comunitate, în vederea cre terii posibilit ilor de reintegrare social dup liberare. Planificarea execut rii pedepsei O alt contribu ie semnificativ a Regulilor Penitenciare Europene la regimul de tratament al de inu ilor este planificarea execut rii pedepsei. Conceptul, ca atare, nu apare în textul recomand rii, îns procedeul este descris în mai multe reguli: Regula 10 1. Imediat dup recep ia celor condamna i, va fi preg tit i aprobat de c tre director un raport cu informa ii relevante despre situa ia persoanei i programele de preg tire la care vor participa to i de inu ii condamna i la închisoare pe un termen rezonabil. Scopul acestui raport este de preg tire pentru liberare. 3.Rapoartele i informa iile despre de inu i vor fi p strate individual, actualizate regulat i se va respecta confiden ialitatea informa iilor. Regula 68 Imediat dup recep ia de inu ilor i dup evaluarea personalit ii fiec rui de inut, va fi preg tit un program de tratament în func ie de informa iile ob inute despre nevoile individuale, capacit ile i resursele acestuia i având în vedere, în mod special, proximitatea fa de rude. Critici Principala critic adus Recomand rii Consiliului Europei nr. (87) 3 are ca int limbajul oarecum imprecis al acestui document. Murdoch (op. cit. p. 34-35) identific cel pu in dou categorii de formul ri eronate. În primul rând, documentul abund în formul ri vagi (ex. un anumit principiu trebuie respectat pe cât posibil ). În al doilea rând, în textul Recomand rii apar formul ri evaluative susceptibile de interpretare i implementare d iferite de la stat la stat (ex. formule de tipul adecvat , normal , dezirabil etc.). O alt critic se refer la abordarea documentului axat în special pe normalizarea condi iilor de deten ie în raport cu condi iile din societatea liber inu pe resocializarea i reintegrare social a de inu ilor (a se vedea aici principalul obiectiv al tratamentului). Recomandarea Consiliului Europei nr. (2006) 2 asupra Regulilor Europene privind Penitenciarele Pentru a reorienta filosofia execu ional penal spre scopul reintegr rii sociale a fostului de inut, precum i pentru a încorpora progresele sociale i practica CEDO i a CPT-ului, în 2006, Consiliul de Mini tri al Consiliului Europei a adoptat un nou setde reguli penitenciare europene. Principii Noua orientare spre reabilitare i reintegare se poate desprinde înc din enun area principiilor de baz ale documentului: toate persoanele private de libertate trebuie tratate în sensul respect rii drepturilor omului; persoanele private de libertate î i p streaz toate drepturile ce nu le-au fost suspendate prin hot râre judec toreasc ori prin încarcerarea lor; restric iile aplicate persoanelor private de libertate trebuie s fie minime i propor ionale cu obiectivul legitim al sentin ei; condi iilor de deten ie care au impact asupra drepturilor omului nu pot fi justificate prin lipsa resurselor; via a în penitenciar trebuie s se apropie cât mai mult cu putin de via a din comunitate; deten ia trebuie organizat în a a fel încât s faciliteze reintegrarea indivizilor în societatea liber ; cooperarea cu serviciile din lumea exterioar i cu societatea civil trebuie încurajat cât mai mult; personalul de penitenciar desf oar un serviciu public important i, prin urmare, recrutarea, preg tirea i condi iile de lucru trebuie s fie de a a natur încât s poat men ine standarde înalte ale serviciilor acordate de inu ilor; toate penitenciarele trebuie s fac obiectul unor inspec ii regulate i a unei monitoriz ri independente. Noua abordare Obiectivul central al regimului nu mai este reprezentat de diminuarea efectelor distructive ale încarcer rii, ci de ... scopul de a sus ine persoanele condamnate spre a duce o via în concordan cu legea (Regula nr. 102.1). În aplicarea regimului, un rol important revine procesului de planificare a sentin ei, proces ce este de ast dat denumit explicit i descris în câteva reguli succesive. Ca o metod nou de resocializare, de inu ii pot fi inclu i în programe de justi ie restaurativ i de repara ii aduse victimelor. Leg tura cu exteriorul Sistemul de concedii penitenciare face parte din regim i nu din aparatul de recompense ce pot fi acordate de inu ilor meritu i. o De asemenea, leg tura de inu ilor cu tot ceea ce înseamn lumea experioar are o bun reprezentare în textul Recomand rii. De inu ii trebuie s fie repartiza i s î i execute pedeapsa cât mai aproape de domiciliul lor i trebuie s fie consulta i atunci când se pune în discu ie transf rarea lor (Regulile nr. 17.1, 17.2). e Vizitele în penitenciar au scopul de a men ine leg turile de inutului cu familia i trebuie organizate în condi ii cât mai n ormale . (Regula nr. 24.4). Alte aspecte Recomandarea nr. R (2006) 2 acord o aten ie deosebit femeilor, copiilor, persoanelor de inute cu tulbur ri mentale, precum i celor care au tr it experien e de abuz fizic, psihic sau sexual.

Desistarea si GLM Abord ri specifice anilor 70-90: (dup Bonta. XIX explozia tiin elor umaniste dup cel de-al II lea r zboi mondial Nothing works Martinson. Acupunctur Terapia prin respira ie 6 sesiuni de oxigenare a tuturor celulelor Terapia prin animale Terapia prin diet aten ie la lapte. 2. Lipsey (anii 70. teatru. 2.Concluzii Func iile penitenciarului au fost reechilibrate în sensul orient rii penitenciarului i spre scopuri umaniste. 2004) Observa ie general - interven iile se bazau pe sim ul comun: Terapii prin muzic . 3. Asistenta sociala in penitenciar What works si Desistare Cursul nr. 2. 3. 80) Controlul grupurilor cu risc What Works revalorificarea cercet rilor cu privire la impactul programelor de interven ie asupra infractorilor 6. salvarea sufletelor începutul sec.reintegratoare. Principiul riscului Principiul nevoilor criminogene Principiul receptivit ii / responsivitatii Principiul riscului FRECVEN A I INTENSITATEA PROGRAMELOR DE INTERVEN IE TREBUIE S FIIE CORESPUNZ TOARE NIVELULUI DE RISC Experimentul din Newfoundland: -infractorii împ r i i în dou categorii: cu risc i f r risc - Infractorii expu i la dou categorii de programe: unul minimal i unul intensiv (4 sesiuni program c-c / saptamana) Rezultate: 1. Infractorii f r risc de recidiv supu i unui program minimal recidiv 15 % Infractorii f r risc de recidiv supu i la un program intensiv recidiv 32 % . siguran i resocializare sunt prezentate ca fiind deopotriv importante i în strâns interdependen . 6. 5. horticultur . zah r sau piper Îmbr carea b rba ilor ca femei SUA (1993) buget de ¾ milioane de dolari Vision training concentrarea pe litere What Works Principii ale unei interven ii eficiente: 1. Cele trei obiective centrale ale penitenciarului securitate. 9 Review din Metode si tehnici in probatiune Evolu ia în timp a abord rilor privind reintegrarea infractorilor 1. 4.

gânduri i cele ale altora. Coeziunea grupului etc. nu în eleg complexitatea rela iilor sociale. Câteva caracteristici ale infractorilor: - Orienta i pe aici i acum Orienta i pe concret Înva mai u or prin ac iune decât prin ascultare sau observa ie Impulsivi Cu probleme de management al emo iilor Cu slabe abilit i sociale Terapia prin cuvinte (consiliere.3. Principiul nevoilor criminogene intele interven iei ar trebui s vizeze nevoile criminogene ale persoanei i nu starea de bine sau func ionalitatea persoane în mod necesar. Principiul receptivit ii Prezum ia este c cele mai eficiente interven ii sunt cele care in de stilul de înv are al subiec ilor. tr irea în prezent aici i acum etc. gândire simplist . percep ii superficiale sau eronate.) nu conduce la schimbare comportamental . i Sunt recunoscute ca nevoi criminogene: - Atitudinile pro-infrac ionale Prietenii cu activitate infrac ional Personalitate anti-social Lipsa locului de munc . gândire necritic sau cu distorsiuni. Infractori cu risc de recidiv participan i la un program minimal 51 % recidiv Infractori cu risc crescut de recidiv expu i la un program intensiv 32 % recidiv într-un an. gândire inflexibil gândire egocentric i inadaptat . psihanaliz etc. a calific rii Lipsa studiilor Lipsa oportunit ilor de petrecere a timpului liber în mod constructiv Nu sunt nevoi criminogene: - Stima de sine. . Buna aplicare a acestui principiu poate determina o reducere cu 10 % a recidivei. Sentimentele de oboseal sau depresie. îngust i ilogic . nu face distinc ie între propriile sentimente. Cea mai eficient paradigma cognitiv comportamentalist Alte caracteristici ale infractorilor: Ross i Fabiano (1985 ) au avansat chiar ipoteza unei gândiri infrac ionale caracterizat prin: impulsivitate. 4.

m. su Oferirea unor modele pro-sociale se realizeaz cu prioritate prin persoana asistentului social. Cel care utilizeaz un astfel de model este un educator care evalueaz procesele cognitive ale persoanei i apoi organizeaz experien e de înv are care corespund proceselor inadaptate i. complex de inferioritate resim it ca un sentiment de insuficien sau de incapacitate personal .tendin a de a fluctua emo ional sau de a fi capricios. personalit i care pot fi invitate s discute cu membrii grupului et . Important de subliniat este c acest model nu neag importan a factorilor de mediu. pot fi utilizate alte mijloace cum ar fi: filmul. Ace ti factori chiar au o influen semnificativ asupra gândirii umane: s r cia. în special atunci când interesele personale sunt puse în primejdie. educa ie inadecvat . Ce crede i c . era ora 10 p. în etiologia comportamentului infrac ional. Prezum ia de la care porne te este c gândirea infrac ional . Jocul de rol const în imaginarea i jucarea unor situa ii cât mai apropiate de realitate. pentru ob inerea unor rezultate imediate. Distorsiuni cognitive Cele mai întâlnite distorsiuni cognitive întâlnite la infractori sunt: - suprageneraliz rile (ex. sensibilitate deosebit duplicitatea comportamentului imaturitate intelectual imaturitate afectiv descris ca pe o imposibilitate a individului de a prevedea pe termen lung consecin ele faptelor sale. i la repetarea diverselor exerci ii pân când abilit ile vizate vor fi bine în ite. 2. Aceste scenarii se pot referi chiar la defic ele pe care ien consilierul le-a identificat împreun cu clientul în faza de evaluare. Un alt principiu al eficien ei Implicarea infractorului în programe comunitare de reintegrare social Paradigma cognitiv comportamentalist Nu se bazeaz pe abilit ile verbale ale subiec ilor i vizeaz dezvoltarea abilit ilor practice i sociale. egocentrism tendin a individului de a se considera cel mai important. lipsa oportunit ilor de stimulare intelectual . 3. Aceste distorsiuni trebuie identificate i puse în discu ie într-un mod suportiv. implicit. Acest model nu este un model explicativ al comportamentului infrac ional. de a raporta totul la el însu i. de asemenea. indiferen afectiv incapacitatea individului de a în elege nevoile sau suferin ele celorlal i etc. De remarcat c în cadrul jocului de rol sun eviden iate nu numai abilit i sau t strategii personale de rezolvare a problemelor dar i emo iile asociate acestora. abilit ile acestora de a rezolva probleme etc. situa ionali etc. Sunt un om terminat ). nu mai este nimic de f cut. ra ionamentele care exclud unii factori importan i ( ex. au un rol important în dezvoltarea unui comportament infrac ional. accese de plâns sau râs etc. modul cum infractorii privesc lumea. era singur în bar i era îmbr cat provocator. mediul ostil sau nefavorabil unei dezvolt ri cognitive depline etc. datorat unei educa ii insuficiente i unui mediu criminogen. De asemenea. caracterizat prin reac ii dispropor ionate. Metode de schimbare comportamental 1.. Antrenarea se refer . frustrare resim it ca o stare de criz . agresivitatea ca r spuns tipic la situa iile nepl cute.i dorea ? ) abordarea catastrofic (ex. pot duce la un deficit cognitiv. nimic nu-mi merge bine !). jucând rolul de cet ean corect. culturali. emo iilor asociate acestora. lipsa modelelor pro-sociale.Alte caracteristici comune infractorilor Butoi (2001) sintetizeaz câteva caracteristici comune ale infractorilor: instabilitate emo iv-ac ional inadaptare social descris ca fiind o instabilitate a ac iunilor i a st rilor de spirit. c Paradigma desistarii . sociali. ci unul de preven ie i reabilitare. el planific în tain comiterea de fapte penale. Antrenarea este o variant a jocului de rol cu deosebirea c presupune i existen a unor antrenori / consilieri care pot sf tui protagon tii în diversele i situa ii. labilitatea .

Dup ce a studiat 199 de clien i ai serviciilor de prob iune. La acest concluzie au ajuns i Sampson i Laub (1993) care au demostrat c cei mai importan i factori ai desist rii sunt locul de munc teoria controlului social informal. nu de c tre specialist. i mariajul Desistarea este un proces ce urmeaz unele etape i se poate relua. Maruna (2001) identific trei perspective teoretice ale desist rii: 1. Red infractorului responsabilitatea pentru faptele sale i îl încurajeaz s ia decizii. Secundar subiectul i-a schimbat imaginea de sine (nu se mai gânde te la sine ca la un infractor). Porne te de la punctele tari ale infractorului. Farrell (2002) a constatat c ceea ce i-a ajutat pe infractori s se desiste a fost ob inerea a unui loc de munc i refacerea rela iei cu familia. 2001) Paradigma desist rii Concluzie Se inspir din domeniul adic iei. Specialistul joac rolul de suporter. 1969). Întoarcerea la tradi ionalul casework în care rela ia cu clientul este principalul instrument al consilierului de proba iune (Davies. (Maruna.Farrell constat c cei mai mul i infractori se desist ca urmare a unor evenimente din via a personal care nu au nicio leg tur cu serviciile de proba iune. Desistarea este rezultatul motiva iei i al contextului social i personal. Tot ceea ce pot face aceste servicii este s ofere ajutor practic acestor infractori ceea ce ar putea dezvolta motiva ia de schimbare a acestora. Structura studiului Studiul are dou p r i:   prima parte în care este determinat pozi ia asistentului social în acest moment a doua parte în care aceast pozi ie este ameliorat prin raportare la reglement ri legale na ion ale i la standarde i reguli penitenciare europene Va fi prezentat doar prima parte a studiului!!   Strategia de cercetare întrebarea de baz : cum se pozi ioneaz ocupa ional asistentului social în context penitenciar? . Teoria leg turilor sociale familie. 2. Interven ia corec ional este mai realist : deciziile sunt luate de c tre client. Desistare asistat . Desistarea poate fi: ± ± Primar subiectul nu comite infrac iuni pentru o vreme.  Asistentul social din penitenciar Un profil ocupa ional Asisten a social in penitenciar Cursul nr. Teoria narativ schimbarea identit ii proprii. iar pe ofi erul de proba iune l-au descris ca fiind implicat i profesionist . 3     Introducere Studiul de fa a fost prilejuit de preg tirea suportului de curs la disciplina A sisten social penitenciar . Reforma maturit ii. a imaginii de sine. 3. Procesul de reintegrare în cazul celor cu succes a fost caracterizat ca fiind activ i participativ . Importan a rela iei cu clientul: Rex (1999) constat c cei mai mul i clien i care s-au desistat au caracterizat rela ia cu ofi erul de proba iune ca fiind just i rezonabil . loc de munc . Cei care se desist sunt cei care au cel mai mult de pierdut în urma infrac iunii. educa ie. Are o abordare mai constructiv . Prin urmare solu ia pare a fi dezvoltarea capacit ilor individuale i a oportunit ilor sociale (incluziune i participare social ). Are loc a a numitul proces de construc ie narativ subiectiv a sinelui .

1979 apud Chopart. acceptarea i deschiderea. 85 %. 15 subiec i au ar tat ca valori specifice i variante de r spuns: schimbarea. probabil. ). Ace ti doi speciali ti. indic specificul asisten ei sociale în penitenciar. c cea din urm valoare nu a fost indicat decât de doi asisten i sociali. atribu iile. încrederea.    Interviul Interviul a fost utilizat cu doi asisten i sociali pentru a detalia i aprofunda anumite teme exprimate în cadrul chestionaru lui. Aceast abordare a facilitat determinarea unui profil ocupa ional prin pozi ionare a relativ a acestuia în raport cu profesiile proxime din context penitenciar (educator i psiholog). one stitatea. i unul din partea Direc iei de interven ii psihosociale d in ANP. Prelucarea i intepretarea datelor Asistentul social. îns ace tia nu au fost cuprin i în studiu. împreun cu asistentul social formeaz serviciu l de interven ie psihosocial al fiec rui penitenciar. 25 dintre asisten ii sociali au fost recruta i dup anul 2004. Rata de r spuns a fost de cca. cuno tin ele i mijloacele de evaluare a activit ii asistentului social din penitenciar. Äprevenirea recidivei prin participarea la programe´etc. r spunsurile subiec ilor s -au polarizat asupra conceptelor de reabilitare i tratament (Äcorectarea deficitelor de socializare´. Trebuie men ionat. prevenirea. Chestionarul Chestionarul a fost autoadministrat de c tre asisten ii sociali din sistemul penitenciar angaja i înainte de anul 2007 (27 subiec i).   Filosofie i valori To i asisten ii sociali care au completat chestionarul transmis au indicat ca valori esen iale ale asistentului social în pen itenciar: nediscriminarea. Metode culegere a datelor ancheta sociologic prin administrarea unui chestionar interviul. Prin pozi ionare am în eles: rolul. justi ia i contr olul. Func ia penitenciarului func ia penitenciarului la care r spunde asistentul social. Rol i atribu ii Diversitate de r spunsuri: refac Äfunc ionalitatea cel pu in una din urm toarele        . Un profil demografic  Cei mai mul i asisten i sociali din penitenciarele române ti sunt de sex feminin (22) i cu vârsta c uprins între 30 i 40 ani. Abordare a cum   Pentru a r spunde la aceast întrebare am optat pentru o abordare specific interac ionismului simbolic în care actorii sociali î i definesc rolurile ca urmare a unei dramarturgii a întâlnirii interindividuale (Bourdieu. (27 din 30 de asisten i sociali) Chestionarul a fost transmis prin sistemul de circuit închis al Administra iei Na ionale a Penit enciarelor. confiden ialitatea. R spunsurile primite ne pot îndrept i s consider m c acestea au fost cât se poate de sincere i animate de dorin a de a Äface lumin ´ în determinarea profilului ociupa ional al asistentului social. Ca un element ce. cu dou vârfuri: 2004 i 2006. Scopul chestionarului a fost de a determina modul în care asistentul social se pozi ioneaz în raport            cu func iile penitencia rului. Ca o sintez a tuturor r spunsurilor se poate afirma c rolul asistentului social în penitenciar este de a sus ine de inutul s î i social ´ (un subiect). (focus group) interviul a mai fost utilizat cu doi directori de penitenciar pentru a surprinde modul în care asistentul socia l este pozi ionat în economia rolurilor din penitenciar de c tre angajator. Clasa de vârst imediat urm toare este cea cuprins între 25 i 30 ani. cu activitatea educatorului i cu cea a psihologului. totu i. abilit ile. 2002).      la 1 aprilie 2007 au mai fost angaja i 10 asisten i socia li. a sunt acestea percepute de c tre acesta. îns au fost înso ite de dou mesaje de sus inere a r spunsurilor sincere: unul din partea cercet torului.

în cazul asisten ilor sociali. În câteva cazuri subiec ii au sugerat ca mijloacele necesare pentru îndeplinirea atribu iilor s fie explicit formulate. suicid. Psihologul este privit ca intervenind Äpunctual´ .  Cei doi asisten i sociali intervieva i au fost angaja i în sistemul penitenciar în 1996 i î i desf oar activitatea în dou penitenciare diferite. num rul de subiec i cuprin i în programe. Discu ie ! Un alt rol important al asistentului social se refer la reabilitarea comportamental a de inutului. cele mai multe op iuni de r spuns se concentreaz asupra rolului asistentului social în refacerea. ONG -uri etc. depresii. Interviul cu asisten ii sociali (2) ca metod de colectare a informa iilor. asistentul social are rolul de a facilita leg tura penitenciarul ± cu sistemul de suport al de inutului Autoplasarea în raport cu rolul educatorului Educatorul este specialistul care organizeaz i desf oar programe cultural-educative i de timp liber . Evaluarea activit ii asistentului social Cei mai mul i subiec i au sugerat ca indicatori de performan în activitatea asistentului social: num rul de Äprobleme socia le´ rezolvate. violen excesiv etc. Äîn situa ii de criz ´ sau pentru a Äîmbun t i statutul psiho -somatic al de inutului´. interviul a fost folosit pentru a compensa o tendin natural a subiec ilor de a oferi r spunsuri a tepta te sau dezirabile în scris i de a nu r spunde complet la anumite întreb ri. social în penitenciar i:       Aceste abateri de la media r spunsurilor pot fi interpretate ca fiind semnalul unei identit i profesionale înc confuze a asistentului social. În acest se ns. Aceast ipotez este confirmat i de câteva r spunsuri. în scopul prelu rii de inutului dup momentul liber rii. Momentul interven iei Abilit ile i cuno tin ele necesare asistentului social din penitenciar abilitatea de comunicare ca fiind cea mai important . asistentul social asigur leg tura de inutului cu serviciile de proba iune i cu alte institu ii care pot contribui la o întoarcere cu succes a de inut ului în comunitate. Nu e ste înc clar dac asistentul social are sau nu dreptul de a lua leg tura cu familia la vizite sau la domiciliul acesteia. Dac psihologul are rolul de a lucra cu de inutul în raport cu el însu i. de psihologie comportamental i de criminologie. În al doilea rând. Urm toarele cuno tin e necesare au fost indicate î n ordine cele de asisten social . Autoplasarea rolului asistentului social în raport cu psihologul i educatorul Rolul i atrib u iile asistentului social au fost i mai bine developate prin raportare la rolul i atribu iile psihologului i educatorului speciali ti ai sectorului de tratament i interven ie p9 Autoplasarea în raport cu rolul psihologului rolul psihol ogului în penitenciar a fost cantonat de c tre cei mai mul i subiec i la tulbur rile mintale (ex. a u mai fost prezentate ca abilit i importante capacitatea de negociere. Izolat.). Ca i în c azul psihologului. din dou motive principale: i codul de inutului cu exteriorul (ceilal i doi                     În primul rând. Un alt mijloc de evaluare frecvent întâlnit în r spunsurile subiec ilor a fost m sura în care asistentul social respect stan dardele de practic deontologic. pentru a explora i dezvolta anumite aspecte ce au rezultat din analiza r spunsurilor l a chestionar. capacitatea de advocacy a asistentului social este crucial pentru reîntoarcerea cu succes a de inutului în comunitate Observa ie Pe lâng aceste roluri exprimate de c tre marea majoritatea a subiec ilor. cum ar fi: Ärolul asistentului social este pluralist´ sau Äasistentul social face de toate´. atribu ia referitoare la refacerea. diferen ele între rolul i atribu iile asistentului social în acest moment i rolul i atribu iile acestuia. Tot educatorul este cel care men ine leg tura cu cadrele didactice i cu cele care organizeaz cursurile de calificare. Prin urmare. facilitarea particip rii de inu ilor la cursuri de c alificare etc. au mai fost prezentate ca roluri ale asistentului organizarea unor evenimente culturale sau educative. precum i calitatea acestora. a a cum Äar trebui´ acestea s fie în viziunea subiec ilor sunt uneori mari. men inerea i consolidarea rela iilor de inutului cu familia este lipsit de mijloacele instrumentale necesare. urmat de abilitatea de a rela iona i de a rezolva probleme. Din acest punct de vedere. Discu ie ! Un alt rol ce se reg se te în multe dintre r spunsurile subiec ilor este cel de preg tire pentru liberare a de inutului i de rela ionare a asistentului social cu alte institu ii. cuno tin ele necesare exercit rii profesiei de asistent social în penitenciar: cuno tin ele juridice specifice mediului penitenciar i sistemului de protec ie social ca fiind cuno tin e esen iale. educatorul î i concentreaz aten ia asupra dezvolt rii capacit ilor de inutului pe durata execut rii pedepsei. Mai mult decât atât. . a fost utilizat. Eforturile asistentului social vizeaz cu prioritate reintegrarea social a de inutului dup momentul liber rii . de formare a echipei i de lucru în parten eriat. men inerea sau consolidarea rela iilor de inutului cu familia i asupra rezolv rii problemelor sociale de inu ilor.

Oricare dintre ei se poate ocupa de califi carea de inutului. asistentul social ini iaz un demers cu scopul protec iei Äorfanilor justi iei ´ victime ale a a numitului Äabuz institu ional asupra copilului´ (Shaw. R spunsurile oferite de c tre cei doi subiec i au înt rit în mare parte concluziile rezultate în urma analizei chest ionarelor i au eviden iat câteva dificult i în definirea clar a profilului ocupa ional al asistentului social. Aceast ipotez a fost conf irmat par ial: asistentul social într -un penitencar de femei nu are neaparat alte atribu ii. Men inerea rela iei de inutelor cu copiii are ca finalitate nu reintegrarea social a condamnatelor. sunt deja cunoscute principalele dimensiuni ale r olului i locului acestuia în contextul carceral. Ambii subiec i au subliniat c mijloacele instrumentale de realizare a acestei atribu ii sunt n eclare i.  De observat este c angajatorii intervieva i valorizeaz mai ridicat rolul asistentului social decât o fac ei în i i. Din descrierile realizate de c tre subiec i. Câteva observa ii finale Claude Dubar (2002) : Ä. Interviurile cu directorii de penitenciar Scopul interviurilor a fost de a determina cum sunt pozi iona i asisten ii sociali de c tr e angajatori.i însu i rolurile de mam . i dezvoltarea  Spre sfâr itul perioadei de deten ie. cum s-a constat c se întâmpl în cazul de fa . asistentul social ar pute a propune conducerii penitenciarului ce cursuri de calificare s organizeze astfel încât ansele de ocupare a unui loc de munc dup liberare s creasc . rolul psihologului pare mai structurat. directorii peniten ciarelor a teapt din partea acestora o contribu ie mai important la dezvoltarea institu ional a penitenciarului i la coordonarea particip rii penitenciarului la via a comunit ii. Tot în privin a copiilor de in utelor. Nimic eronat pân aici.                  Pe durata deten iei. îns . asistentul social are ca scop diminuarea efectelor negative ale custodiei asupra captivilor resurselelor prosociale personale i familiale ale subiec ilor. asistentul social faciliteaz rela ia de inutului cu exteriorul penitenciarului. Subiec ii celor dou interviuri au fost doi directori de penitenciar: unul de penitenciar de b rba i i femei i unul d e penitenciar de femei. în cazul pe nitenciarului de femei. Acest grup este segmentat i are frontiere nedecise. Ambele dificult i eviden iate în timpul interviurilor vor fi reluate în cadrul focus -grupurilor ce urmeaz a fi realizate cu asisten ii sociali i cu reprezentan ii Administra iei Na ionale a Penitenciarelor. În primul rând. Ghidul de interviu a urmat structura chestionarului. 42). Ambii subiec i au insistat ca asistentul social s motiveze i s dezvolte capacitatea de inutului de a munci. subiec ii nu au fost încuraja i s î i contureze profilul ocupa ional sau aria de expertiz . referindu -se la rolul i atribu iile asistentului social i la raportarea acestora la rolur ile i atribu iile psihologului i educatorului. Unul dintre subiec i chiar a subliniat explicit c : Äasisten ii sociali trebuie s se sit ueza corect în spa iul institu iei (organiza iei) penitenciare pentru a contribui vizibil la realizarea sarcinilor majore ale unit ii i abia în al doilea rând la rezolvarea problemelor de inu ilor !´ Este posibil ca aceast a teptare din partea angajatorului s creeze un conflict de valori în activitatea asis tentului social. exter iorul este reprezentat cu preponderen de copiii femeilor de inute. ci au fost îndruma i s adopte p rincipiul activit ii în echip . îns cele ale asistentului social i educat orului par a fi juxtapuse. de a duce o Ä via moral ´ i de Äa . ci alte priorit i.. rezult c în practic se aplic principiul lucrului în dev lm ie i nu a lucrului în echip . r spunsurile au fost notate pe hârtie în timpul interviului. 1958). uneori. Motivul pentru care a fost intervievat un director de penitenciar de femei a pornit de la ipoteza c într -un penitenciar de femei asistentul social are alte atribu ii decât într-un penitenciar de b rba i. ci diminuarea suferin elor încarcer rii (Sykes. îns lucrul în echip se bazeaz pe complementaritatea rolurilor i nu pe supr apunerea lor.   . 1987 apud Liebling i Maruna.. cet ean etc´. Au loc aici lupte de clasare i jocuri de putere i de limbaj .. Dincolo de atribu iile asistentului social în raport cu de inu ii.. În continuare. Cele dou interviuri au fost înregistrate audio i apoi transcrise pe hârtie. În acest dev lm ie. Concluzii preliminarii Chiar dac profilul ocup a ional al asistentului social în penitenciar nu este delimitat în detaliu.´ ( p. a a cum oricare dintre ei poate facilita rela ia de inutului cu exteriorul penitenciarului. contradictorii. O poten ial surs de dileme etice este determinat de dorin a directorilor de penitenciar de a a eza nevoile penitenciarului înaintea nevoilor de inu ilor în activitatea asistentului social. tat . asistentul social este cel care sesizeaz direc iile de asisten social i protec ie a drepturilor copilului în caz ul în care constat c un copil a r mas f r îngrijire ca urmare a încarcer rii mamei. În acest sens. La solicitarea subiec ilor. ambii directori de penitenciar percep asistentul social ca jucând un rol cheie ± de manager de caz ± care s coordoneze toate inputurile celorlal i speciali ti din sectorul de interven ie psihosocial . O a doua dificultate major eviden iat în cadrul interviului a fost modul în care rela ia de inutului cu familia poate fi men inut sau dezvolt at cu ajutorul asistentului social. În acest sens. lucr torii sociali formeaz un grup profesional bazat pe punerea în act al politicilor sociale. asistentul social intensific demersurile în vederea preg tirii pentru reîntoarcerea în comunitate i preluarea clientului de c tre agen ii din sfera serviciilor sociale sau de proba iune. 2005) Un alt aspect ridicat de c tre unul dintre cei doi subiec i intervieva i a fost acela c asistentu l social ar avea un rol i în schi area strategiilor de calificare a de inu ilor în func ie de voca ia acestora i nevoile de pe pia a for ei de munc . Av nd în vedere faptul c asistentul social ac ioneaz pe toat durata deten iei i face leg tura penitenciarului cu exterior ul. Principalele atribu ii ale asistentului social din penitenciar par a fi legate d e dezvoltarea capacit ilor individuale i a oportunit ilor comunitare de natur s faciliteze reintegrarea social a persoanelor condamnate. adic de c tre directorii de penitenciare.

5. Vârsta. Prin urmare. func iile manifeste i latente ale peni tenciarului. Plângerea la judec torul delegat. eful serviciului socio -educativ. 275 / 2006 privind executarea pedepselor i a m surilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal . legi i regulamente ce reglementeaz activitatea penitenciar etc. Sunt ar tate în mod distinct dre pturile i obliga iile de inu ilor. Modul de desf urare a activit ilor . 4. Regimul închis. dar i o component flexibil . Pedeapsa aplicat . Înfiin eaz în fieca re penitenciar o comisie pentru individualizarea regimului de executare a pedepsei. psiholog i educator. Regimul de executare a pedespei Regimul reprezint ansamblul de reguli care stau la baza execut rii pedepsei. Starea de s n tate i . dup evaluarea serviciului socio -educativ. Regimul semideschis Regimul deschis. 2.). ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Comisia de individualizare a execut rii pedepsei Compus din: directorul penitenciarlui. f r îndoial . Enumer o serie de principii deosebit de importante în stabilirea cadrului general de executare a pedepselor (ex. printre care a aminti: profilul general al asistentului social. Se întrune te imediat dup depunerea de inutului. format din roluri stabile.Reprezint o revenire a legisla iei execu ional penale la valorile exprimate în Legea din 1929. Rolul asistentului social din penitenciar este. conjunctura l . Conduita. nr. dictat de condi iile sociojuridice existente la un moment dat în societatea românesc . Se prevede revenirea la regimul progresiv i regresiv de executare a pedepsei. directorul adjunct. medicul.  ‡ Asisten social penitenciar Individualizarea regimului de executare ± Lg. Personalitatea. 275/2006 ‡ ‡ Cursul nr. consilier de proba iune. acest profil poate prezen a un nucleu dur. Condi iile de deten ie. ‡ ‡ ‡ Regimul se diferen iaz în raport cu: Gradul de limitare a libert ii. Un alt rol: propunerea pentru liberarea condi ionat Individualizarea regimului de executare ine seama de urm toarele aspecte: 1. interzicerea torturii i a relelor tratamente etc. respect pen tru demnitatea uman . nevoile beneficiarilor. 3. deci. Re revizuie te la fiecare 6 luni. rezultatul unei interac iuni dintre mai mul i factori st ructurali sau func ionali. 8 Legea nr. Regimurile de executare sunt: ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Regimul de maxim siguran .

culturale. Vizite conjugale. Leg tura cu exteriorul Coresponden Vizite. Formarea profesional . Scopul execut rii pedepselor privative de libertate (1) Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop asistarea persoanelor private de libertate. terapeutice. Nu sunt prevederi referitoare la asisten a postpenal . colarizare. urmând ca aceasta s fie detaliat Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275 / 2006 ART. Fiecare de inut are un plan de evaluare i interven ie educativ !!! Programele de resocializare: Sunt realizate de c tre serviciile de educa ie. educa ie. Pentru instruirea colar . de consiliere psihologic Bibliotec . b) instruire scolar si formare profesional . Permisii. e) asisten a psihologic . Scopul individualiz rii: Repartizarea pe grupuri de de inu i Pentru repartizarea la programe i activit i de consiliere. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Posibilit ile de integrare în societate. i asisten social . Pentru formarea profesional . Activitatea de resocializare i reintegrare social este expediat în 3 articole de lege.6. c) activit i educative si recreative. i asisten social . asisten social . Aceasta cuprinde urm toarele arii de interven ie: a) adaptarea la condi iile priv rii de libertate. i a voluntarilor Reeducarea Activit i educative. Critici cu privire la rela ia cu exteriorul Permisiile sunt prev zute ca recompense. d) asisten a social . consiliere psihologic Cu participarea consilierilor de proba iune. ART. . în vederea reintegr rii lor so ciale si a prevenirii s vârsirii de noi infrac iuni. i pachete. 174 ‡ Con inutul activit ilor de educa ie si interven ie psihosocial (1) Activitatea de educa ie si interven ie psihosocial se face în baza planific rii execut rii pedepsei si are drept scop asisten a în vederea reintegr rii sociale a persoanelor private de libertate. 6 în legisla i a secundar . f) asisten a religioas .

Ästructurile distructive nu au nevoie de persoane r u inten ionate pentru a aplica tratamente traumatizante celor afla i în g rija lor´ ci Är ul´ se na te din structurile profunde ale închisorii. este obligat s organizeze activit i de educa ie si interven ie psihosocial . sub semn tur . Vezi lista de programe. istoricul infrac ional. conduita. în interiorul sau în exteriorul locului de de inere. pe module educa ionale. 14 din Lege elaboreaz si aprob . 176 Activit i în perioada de carantin si observare Programele derulate în perioada de carantin si observare au ca scop cunoasterea normelor privind ordinea. durata priv rii de libertate. Programele de tip obligatoriu desf surate cu persoanele private de libertate se stabilesc de c tre comisia prev zut de lege. acord ându-se o aten ie special categoriilor vulnerabile. în urma evalu rii si identific rii necesit ilor individuale ale persoanei private de libertate si în func ie de posibilit ile institu iei. vârst .   .g) preg tirea pentru liberare. voluntari si reprezentan i ai societ ii civile. regimul de executare. ‡ ‡ Modul de organizare a activit ii de educa ie ART. informa ii despre mediul de provenien . Din lege i din regulament rezult în mod clar care sunt activit ile de asisten social ? Asisten social penitenciar 275 / 2006 ?  Despre lumea captivilor sau Efectele încarcer rii Cursul nr 10   Argument Interven ia asistentului social nu într -un mediu abstract. ci dominat de ³structuri i for e sociale´ ce pot determina reac ii independente de personalitatea participan ilor ± experimentele Zimbardo i Milgram. ‡ ‡ ‡ Întreb ri: Crede i c exist o coeren între scopul declarat al închisorii i activit ile descrise în Regulamentul de aplicare al Legii nr. în calitate de colaboratori. . persoanei Planul de evaluare i interven ie (3) Planul de evaluare si interven ie educativ cuprinde date biografice. disciplina. ‡ ART. În func ie de acestea se stabilesc ariile de interven ie individualizat . (5) La activit i pot participa. inând cont de natura infrac iunii comise. care este adus la cunostin private de libertate. (2) Comisia prev zut în art. op ional sau facultativ. stare de s n tate fizic si mintal . planul individualizat de evaluare si interven ie educativ . gradul de risc. consilieri de proba iune. date despre nivelul de instruire scolar si profesional . (3) Aceste activit i se desf soar individual sau în grup. (4) Planul se adapteaz la regimul de executare a pedepselor. date psihologice de interes general sau profilul psihologic. rela iile cu alte persoane si cuprind activit i individuale sau colective desf surate de administra ia locului de de inere. 175 Planul de evaluare si interven ie educativ (1) Administra ia locului de de inere. pe baza ofertei de activit i. fiind structurate de regul în programe de tip obligatoriu. în condi ii cât mai apropiate de via a din comunitate. ‡ ‡ Carantina ART. 183 Modul de desf surare a activit ii de educa ie si interven ie psihosocial Activit ile de educa ie si interven ie psihosocial se desf soar individual sau colectiv. (2) Pentru fiecare persoan privat de libertate se întocmeste un plan de evaluare si interven ie educativ .

18) între grupul de institu ionaliza i i personalul de supraveghere. 11). A a se na te un paradox al puterii conform c ruia gardienii pot men ine domina ia numai dac se las corup i. Interac iunile sociale stabilite între de inu i i între de inu i i gardieni dau na tere unei ordinii absolute pe care încearc s o instituie regulamentele i gardienii. Gardienii reprezint ultima falang a sistemului represiv care are contact direct cu de inu ii. Delimitarea de exterior este dublat de o Äsepara ie fund amental ´ (Goffman. Aceste practici. num rarea periodic a de inu ilor. dar fac în continuare parte din arsenalul de ceremonii specific închisorii. dar nu simt obliga ia de a se supune acestora. sub autoritatea aceleai i institu ii. p. se va na te o ordine social unic ´ (p. cel din urm lipse te. desp r i i de restul societ ii pentru o perioad de timp apreciabil i care duc împreun o via strict delimitat . în schimbul subord n rii. acesta acord semioficial anumite privilegii. toate aceste aspecte se desf oar în acela i loc. În cazul închisorii. iar autoritatea prezint cel pu in dou elemente: legitimitatea de a emite ordine i sim ul datoriei. ofer institu ionalizatului sentimentul c este în continuare st pânul propriilor d ecizii. Pe ace st fond. Adaptarea secundar . De i are la îndemân un sistem de recompense i pedepse.    Existen a unei subculuri carcerale care se opune de obicei influien ei autorit ilor. Modul de re alizare a activit ilor este clar prescris prin regulamente impuse Äde sus ´.închisoarea ca pe o instiu ie total . gardianul nu se poate sustrage principiului reciprocit ii conform c ruia.Goffman demonstraz aceea i tendin a institu ionalizatului de a ob ine satisfac ii interzise sau satisfac ii permise dar prin mijloace interzise. verificarea gratiilor etc. adic de restr ngere sau chiar interzicere a interac iunilor sociale dintre institu ionaliza i i lumea exterioar . Puterea În opinia lui Sykes (op. este posibil controlul comunic rii între captivi i gardieni (viziune diferit de a lui Sykes). Performan ele acestora sunt m surate în func ie de ordinea pe care reu esc s o men in în rândul grupului de de inu i de care r spund. În cazul de inu ilor. Viziunea sociologic : Sykes i Goffman Goffman (1961) . Fiecare activitate din cadrul acestor faze se desf oar în imediata vecin tate a unui num r mare de participan i. iar ace tia sunt trata i identic. Sykes (1958) Caracteristicile închisorii ca institu ie total pot crea mitul unui control absolut al gardienilor asupra masei de de inu i. reglementat oficial de c tre institu ie´ (p.  Demersurile de prevenire a evad rii includ tactici sau ritualuri precum perchezi ia. Multe dintre acestea s -au transformat în a a numite Ä ritualuri ira ionale´ deoarece nu s-au dovedit eficiente practic. recunoscute ca fiind Ä secrete ale cunosc torilor´ sau Ä mecherii´. adic Ädrept un loc în care î i desf oar via a i activitatea un num r mare de indi vizi cu statut similar. de i are protec ia regulementelor. culturi penitenciare proprii care se opune în bun m sur                       . paza din turn. 1. de a negocia i de a cump ra obedien a în unele aspec te pentru a trece cu vederea nesubordonarea în alte aspecte.) puterea se bazeaz pe autoritate. De inu ii pot recunoa te legitimitatea emit erii ordinelor de c tre administra ie. Dup ce a studiat timp de trei ani în tr-o închisoare de maxim securitate din Statele Unite (Trenton Prison). sentiment deosebit de important în conservarea sentimentului identit ii personale. Acesta este primul dintre Ädefectele puterii´ la care se refer Sykes ± absen a sentimentului de datorie Alte defecte ale puterii Precaritatea mecanismului de recompens e-pedepse precum i de imposibilitatea utiliz rii for ei fizice de c tre gardieni. D r marea grani elor Caracteristic important a institu iei totale este d râmarea grani elor care separ cele mai importante sfere ale vie ii: odihna. Separa ia dintre cele dou grupuri are la baz o serie de stereotipuri antagonice ce împiedic o comunicare autentic .64).  închisoarea are tendin e delimitatorii . recreerea i munca. Insubordonarea de inu ilor este interpetat ca fiind incompeten a gardianului de a men ine ordinea. Sykes (1958) avanseaz ideea conform c reia Ädac plasezi împreun mai mul i indivizi care au acelea i probleme într -un mediu izolat i restrictiv. Prin urmare. gardianul este în situa ia de a f ace târguri. cit.

i controla aspectul fizic exterior. Uneori atât gardienii. Aceast stratificare semi -oficial a institu ionaliza ilor are la baz accesul diferen ial la produse. obiceiurile i cultura general a închisorii. cum ar fi: boboc. Izolarea este dubl : o dat captivii sunt izola i de lumea exterioar .). Imediat dup depunerea în penitenciar. despre care vorbe te Sykes (op. de inutul nu are voie s fie vizitat. iar ace tia nu mai sunt defini dup calit ile lor personale . Jiang i Winfree. Pentru a supravie ui psihologic acestei respingeri.     . A a se explic de ce cei mai mul i de inu i deplâng calitatea actului de justi ie sau legitimitatea unor institu ii. au acc es la anumite bunuri ce au c utare în sistemul pie ei neoficiale a închisorii. p. prin car e de inu ii preiau într -o m sur mai mare sau mai mic folclorul. Opinia public solicit condi ii grele de deten ie pentru cei care au înc lcat ordinea social . ci         Infractorii devin fiin e ce merit sprijin i compasiune. are loc o Ädezv are´ care îl face pe individ temporar incapabil s se descurce în anumite aspecte ale vie ii cotidiene dup liberare. iar a doua oar sunt izola i în celule chiar în interiorul închisorii. op. Apare atunci un sentiment de nedreptate i de ostilitate la adresa lumii de afar ce solidarizeaz captivii într -o subcultur proprie Sykes ± subcultura carceral Construc ia unei subculturi carcerale poate fi considerat i o solu ie par ial la priva iunile la care sunt supu i captivii.. p. cit. Clemmer (apud. pifan etc.65). s ia leg tura cu exteriorul. Percep ia ini ial a noului venit în penitenciar cu privire la ceilal i infractori se schimb . atunci cel pu in acesta va fi denumit dup numele mic. Potrivit acestei teorii. De obicei. Din perspectiva suferin elor resim ite de c tre de inu i.27) prin care i se arat situa jalnic în care se afl . apud. dup o edere îndelungat în institu ie.cit) în care rol ul cel mai important revine procesului de Ä înjosire a eu-lui´. 1961). Exemplu: a a numita Ästratificare de buc t rie´. ca form rudimentar de stratificare social . Dac nu i se repartizeaz în loc de nume un num r. la atelierul mecanic al închisorii etc. În a ceast situa ie. Principalele tehnici utilizate în acest sens sunt relativ standardizate în institu iile totale i au ca scop deposedarea de roluri i distrugerea eu -lui civil. de inutul trebuie s î i constru iasc un mecanism de respingere a celor care l -au respins. cei care lucreaz la buc t rie. Efectele psihologice ale încarcer rii au fost descrise i prin conceptul de Ä decultura ie´ (Sommer.Goffman Fiind obliga i la intimitate i la un tratament egal. 1958. între institu ionaliza i se na te un sentiment de fraternitate (Goffman. De inutul pierde dreptul de a . de inutul e ste deposedat de cel mai important lucru din punct de vedere simbolic ± numele întreg. Goffman. See Prison scenes admission Clochwork Privarea de bunuri i servicii Închisorile sunt menite s între in o atmosfer spartan . Noii veni i au uneori i denumiri înjositoare.cit. cât i ceilal i de inu i îi aplic noului venit a a numita Äurare de bun venit´ (Goffman. R. 2006) vorbea despre procesul de prizonificare ca form de socializare a adul ilor. cit.               În carantin . de cele mai multe ori nepotrivit ca m rime. i se repartizeaz o uniform anonim . iar din formula de adresare lipse te de obicei pronumel e de polite e. Ceea ce agraveaz i mai mult aceast priva iune este aceea c Äînchiderea infractorului reprezint o respingere moral deliberat a acestuia de c tre comunitatea liber ´ (Sykes. iar respingerea lor de c tre societate î i pierde din legitimitate.. captivii sunt introdu i în celule a ezate de -alungul unor coridoare identice.58) ce marcheaz un moment important în cariera moral a i nstitu ionalizatului. op. Fraternitate . captivii î i pierd nu doar libertatea dar i rela iile de suport emo ional. de inutul este supus unei Ä proceduri de internare´ (Goffman. pedepsele corporale aplicate înaintea secolului XVII pot fi asem na te cu suferi n ele încarcer rii secolului XX. ia    În continuare. i dup infrac iunile comise. ³Suferin ele încarcer rii´ ± Sykes (1958) Privarea de libertate Privarea de bunuri i servicii Privarea de rela ii heterosexuale Privarea de autonomie Privarea de securitate Privarea de libertate Din lumea liber . este uneori ras în cap. Accesul lor la aceste bunuri rare le confer un stat us ridicat în ierarhia captivilor. p. op.

mai ascunde i o alt suferin . Acest de inut va fi privit de c tre ceilal i de inu i ca fiind Äciripitor´ sau Äsifon´ pentru c nota dominant a p ercep iei sale va fi de Äom al gardienilor´. stoic. c ci nu oricine este dispus s se resemneze la un trai comun cu indivizi care populeaz de obicei închisorile. Aglomerea de inu ilor în celule i sec ii prezint numeroase consecin e. Aceast retragere mai este numit i Äpsihoza de deten ie´. Strategii de ap rare În fa a acestor adev rat e atacuri psihologice. Toate aceste demersuri mai mult sau mai pu in voluntare duc la ceea ce Goff man numea Ämoartea civil ´ a de inutului.                       . disputele legate de putere i influen etc. precum i absen a femeii creaz dificult i serioase b rbatului în a defini masculinitatea. Adunarea la un loc a sute sau mii de infractori nu poate s nu pun probleme de securitate cu toate m surile autorit ilor. Pierderea autonomiei Via a în penitenciar este condus dup reguli impuse.) identific patru strategi i principale de adaptare personal la presiunile încarcer rii. De inutul pierde dreptul de a dispune de bani. pe lâng chinul priva iunii de libertate. Ordinele sunt doar comunicate i nu explicate. diminuare a stimei de sine. afirma într -unul din romanele sale: ÄAm în eles mai târziu c via a în temni . Absen a contrastului las b rbatul în imposibilitatea de a avea un element de compara ie. de inutului nu îi r mân decât câteva mijloace de ap rare. pragmatic. Privarea de rela ii heterosexuale Izolarea de so ie sau de prieten i încarcerea pe termen lung pot produce efecte psihologice i fiziologice deosebit de grav e. Convie uire silnic întâlne ti. dup cu m urmeaz : depersonalizare. rivalit ile . se pot u or transforma în violen e i chiar crime. Mul i dintre de inu i ajung chiar s afirme c le este mai bine în penitenciar decât în lumea liber . care a avut personal experien a închisorii în Siberia. Principalele efe cte psihologice despre care vorbe te literatura de specialitate ca urmare a priv rii de autonomie pot fi sintetizate. Sykes a observat c singura solu ie a acestora este de a diminua sufe rin ele încarcer rii prin anumite paternuri de interac iune social între ei. Sykes. Maslow ( apud. În acest context. Colectivism vs. de a se prezenta în instan în cauze civile. R zboi Sykes de inu ii nu pot elimina complet efectele încarcer rii. deresponsabilizare. a sim it acest chin ´ (Dostoievski [1861](1997) p. i anume: convie uirea silnic . Goffman (op.) dar i o contaminare moral datorat contactului interpersonal for at. Dincolo de aceast atmosfer . 1958) afirm chiar c aceste situa ii ext rem de frustante sunt adev rate atacuri psihologice comparabile cu supliciile despre care vorbea Foucault (1975). i în alte locuri. moralist i dis ciplinat.      ÄCastrarea figurativ a celibatului involuntar ´ (Sykes. p. desigur. Un ultim model de adaptare la institu ia total identificat de Goffman este Ä convertirea´ în care individul joac rolul unui institu ionalizat perfect..70). dar nic ieri nu -i atât de groaznic ca într -o temni . 36). Crewe ± stiluri de adaptare: entuziast. De inu ii nu au dreptul s ia decizii personale sau s aleag . iar uneori pierde dreptul de a v ota etc. cit. al muncii silnice etc. poate chiar f r s î i de -a seama. Ca element definitoriu pentru aceast tactic este necooperarea cu personalul închisorii. în baza maximiz rii satisfac iilor institu ionale. impurificarea obiectelor identificate cu eu -l de inutului etc. Acest tratament dezumanizeaz adul ii i îi regreseaz la stadiul de copil. În societatea modern ceea ce posed individul face parte din imaginea de sine. Prima tactic este cea a Ä retragerii situa ionale ´ în care institu i onalizatul se retrage din orice fel de interac iune social . Aceasta poate fi fizic (murd rirea. î i construie te o existen stabil i mul umitoare. anularea ini iativei etc. retras si jucator. Privarea de securitate Paradox: reducerea criminalit ii se realizeaz prin for area infractorilor s se asocieze pe termen lung cu mii de al i infractori. Interac iunile între de inu i nu pot fi controlate în cele mai mici detalii i nici permanent. Rela iile homosexuale ocazionale sau de conjunctur pot det ermina sentimente de vin voluntar sau involuntar . De aceea pier derea posesiei duce la sc derea încrederii de sine i la anxietate. de inutul este dec zul din pozi ia sa economic . fie depus spre p strare pentru dup momentul liber rii. Un alt model de adaptare o reprezint Ä colonizarea´ în care individul. A doua strategie este Ätactica inflexibil ´ în care institu ionalizatul provoac în mod inten ionat institu ia. Dostoievski. care poate e mult mai chinuitoare i mai insuportabil decât toate celelalte. sunt pe deplin încredin at c orice întemni at. iar tot ceea ce posed el este fie confiscat. Goffman sesizeaz problema contamirii.

studiile psihologice asupra efectelor încarcer rii s -au focalizat asupra modalit ilor sau strategiilor de adaptare a de i nu ilor la via a în deten ie. Oricât de eficiente ar fi aceste mecanisme de ap rare în interiorul penitenciarului. I -a sp lat r nile cu ulei i vin apoi l -a bandajat. fostul de inut r mâne prizonierul acestor mecanisme care ac ioneaz în sens opus integr rii s ociale sau familiale. În anii 80. absen i. Omul era incon tient i neajutorat. depresii cronice. A. prin urmare. Deep freeze O nou abordare asupra efectelor psihologice ale încarcer rii asupra de inutului vine din perspectiva psihologiei dezvolt rii . fie nu voiau s se implic e. 2005) au pus în eviden existen a sindromului post-traumatic la mul i dintre fo tii de inu i. R. ta ii. 1992). l -a b tut i apoi l -a l sat pe jum tate mort. Roger Shaw (1987) define te aceste efecte asupra copiilor ca fiind forme Ä ale abuzului institu ionalizat asupra copilului ´ i îi nume te pe ace tia Äorfani ai justi iei´ i ignorate d up                   Evaluarea ini ial a de inutului Cursul nr. via a cotidian într -o închisoare poate fi descris într -un punct variabil de pe continuumul între orientarea Äcolectivist ´ i cea Äde r zboi a tuturor împotriva tuturor´ . urmând ca ele s fie reluate dup ce individul va fi liberat. Alte cercet ri au pus în leg tur trauma de separare cu agresivitatea. Zamble i Porporino (1988) avanseaz ipoteza conform c rei a de inutul trece printr -un proces de Äînghe are profund ´ (deep freeze) în care toate înclina iile. iritabilitate. Sindromul post traumatic psihiatrii (Grounds. Acestei orient ri i se opune orientarea Ä r zboi al tuturor împotriva tuturor ´ ce caracterizeaz uneori via a unei închisori. Interesant este c studiile realizate din aceast perspectiv subliniau succesul mecanismelor de adaptare a individului la condi iile de dete n ie prin activarea unor mecanisme de retragere. fie le era fric în cazul în care tâlharul ar fi revenit. . Fabrici de handicapa i psihosociali Gallo i Ruggiero afirm c închisorile sunt adev rate Ä fabrici de handicapa i psihosociali ´. co maruri. din partea celor care sus in c traumele tr ite în penitenciar nu pot fi puse în parantez liberare. Cele mai multe so ii sau copii nu î i mai recunosc s o ii i. i Jamieson. incapacitate de a se implica în rela ii umane etc. ele devin contra-productive dup liberare. incapabili s î i exprime sentimentele i s rela ioneze . Ace tia sunt descri i ca fiind neimplica i. somn agitat. În acest sens. neîncrederea i comportamentul violent al acestor copii. loialitate i opozi ie fa de oficiali orentarea colectivist . Cel mai frecvent model de int erac iune social a acestora poate fi caracterizat prin ajutor reciproc. Tot psihiatrii au avansat ideia c de inu ii sufer o transformare for at de personalitate ceea ce le afecteaz în mod direc t sentimentul identit ii de sine. interes sc zut. închisorile fiind locurile în care domin ca frecven agresivitatea i depresia. Acesta se manifest prin nivel înalt de anxietate. interesele etc. deta are. comportament de e vitare a situa iilor care amintesc de traum . concluziile erau cât se poate de optimiste: cei mai mul i de inu i î i dezvolt strategii defensive care îi ajut s treac peste aceast experien . Pe lâng el au trecut multe persoane dar erau fie prea ocupate. studiile psihologice au introdus un nou concept în interpretarea mecanismelor sau strategiilor defensive ale de inu ilor. Efecte psihologice Experimentul lui Zimbardo: Evolu ia cercet rilor psihologice asupra efectelor încarcer rii ±       Pentru mult timp. Dar Bunul Samaritean a venit spre el i i s -a f cut mil de cel de jos. Chiar i dup executarea pedepsei privative de liberate. Aceast teorie suport multe critici. i anume cel de coping (de a face fa ). Efectele asupra copiilor Cercet ri extinse au demonstrat existen a traumei de separare sau pierdere în rândul copiilor de inu ilor (Richards. respect. blocarea amintirilor legate de exteriorul penitenciarului i evitarea planific rilor pentru viitor. în special. 6 Parabola Bunului Samaritean Un b rbat venea dinspre Ierusalim când a c zut victim unui tâlhar care l-a jefuit. simulare. Nici un sistem social nu poate rezista la extreme i. multe cupluri care au rezistat pe durata deten iei se destram dup momentul liber rii din cauza dificult ilor psihologice sau emo ionale ale fostului de inut. respectiv. sunt suspendate pe durata execut rii pedepsei. Drept urmare.

cele mai multe dintre aceste studii au ar tat c nevoile de inu ilor pot fi grupate pe categorii. atitudinea fa de victim stima de sine.Ceea ce a f cut Bunul Samaritean se poate numi interven ie primar . ci au un caracter dinamic. i eligibilitatea clientului sau beneficiarului pentru un anumit program. A cestea sunt primele etape ale unui plan de interven ie sau plan de ac iune. .momentul procedural în care se afl de inutul etc.aplicare i monitorizare . keyworker ). Ea are dou scopuri: de a culege infor ma ii relevante despre client i problema sa i de a orienta interven ia de resocializare i reabilitare. De asemenea. Tinerii încarcera i par a fi mai preocupa i de cum î i vor controla comportamentul în penitenciar sau cum vor reu i s se în eleag cu ceilal i de inu i. a  Procesul în asisten a social Orice demers ra ional are. urm toarele faze principale: . Aten ie ! La primul contact cu clientul nu este recomandat s se înceap cu evaluarea ini ial într -o manier sistematic a clientului. a folosit din propriile resurse financiare. abilit ile cognitive.dimensiuni În ceea ce îi prive te pe de inu i. Caddle i White (1994) au ar tat c cele mai multe femei î i exprim îngrijorarea fa de aranjamentele de îngrijire a copiilor de vreme ce cei mai mul i b rba i au l sat îngrijirea copiilor pe seama so iilor sau a p rin ilor. Aceast rela ie este elementul esen ial i suportul interven iei profesionale. Apoi l-a ridicat i l -a dus la un han din apropiere. abilit ile sociale. Particularit i: i infrac iune. Astfel.  Evaluarea ini ial Evaluarea ini ial a clientului este una din fazele de început ale fiec rui proces de asisten social . responsabilitatea fa de cele comise. Primul contact este de obicei rezervat prezent rii rolului asistentului social i creerii unei rela ii profesionale de încredere. Ä The welfare needs of unconvicted prisoners ´.evaluare final . . l -a transportat pe evreu la un han din apropiere. comportamentul. Acolo l-a îngrijit i a doua zi i -a dat hangiului doi argin i.contact ini ial . deci. evaluarea ini ial are urm toarele obiective:          locul de munc locuin a. i -i voi da înapoi când m voi întoarce´. în caz de urgen : o scurt evaluare i un prim ajutor.sex. În continuare. a finan at apoi un alt lucr tor ( elaborat un plan pentru viitor i a anun at c va monitori za i evalua impactul interven iei sale în drumul de întoarcere. consumul de alcool sau drog sau ob inerea unui loc de munc dup liberare. b rba ii indicau ca probleme principale tulbur rile de comportament. s n tatea mental etc.vârst . Aceste faze nu sunt statice. În studiul lor. . spunându -i ³ Ai grij de acest om i dac vei cheltui mai mul i bani. în func ie de: . În schimb. evaluarea ini ial verific  Evaluarea ini ial a de inutului . i calificarea într -o meserie.evaluare ini ial .planificare i contract .

asistentul social poate trece la identificarea resurselor pe care de inutul le poate mobiliza dup       resursele proprii pentru procurarea unei loc uin e. cei aresta i preventiv au ca probleme particulare: ob iner ea judec rii în libertate. în situa ia în care clientul va locui c u p rin ii. observa ia. sp lat etc. S implice pe deplin beneficiarul.  Exigen e O bun evaluare ini ial trebuie s r spund urm toarelor exigen e:          S înceap f r prejudec i din partea asistentului social. În acest sens. resursele comunit ii (ex. problemele asociate cu situa ia locuirii etc. competen ele de g tit. Verific validitatea ipotezelor împreun cu clientul. de asemenea. se disting dou situa ii: una în care cel asistat nu are preg tirea sau calificarea necesar pentru ocuparea unui loc de munc una în care clientul nu p oate s p streze locul de munc . Tehnici i instrumente Cele mai importante i mai eficace tehnici de evaluare sunt interviul. locuin ele sau ad posturile care s -ar putea afla la dispozi ia clientului dup liberare (vezi Anexa 3). Problema celor care nu au 8 clase. A eaz informa iile în context. Ca ghid de evaluare a de inutului se pot utiliza. liste de verificare sau inventare de probleme ca cel prezentat la Anexa 1. Locuin a liberare.  Locuin a Evaluarea situa iei locuirii trebuie s urm reasc :  istoria locuin elor anterioare. resursele familiei l rgite sau ale prietenilor. S analizeze modul în care clientul percepe problema. Dup aplicarea unor chestionare simple (cum este ce l de la Anexa 6) pute i constata dac de inutul prezint simptome de depresie. abilit ile i competen ele practice necesare fiec rui tip de locuin . costurile comparative corespunz toare fiec rei op iuni (vezi Anexa 4). ad posturi oferite de organiza ii neguvernamentale) prevederile legale cu privire la eventuale ajutoare în caz de urgen de la Guvern sau Prim rie etc. (a se vedea Anexa 2).  Ocuparea . Exploreaz modul cum s-a ajuns la acea problem . Pentru o bun în elegere a istoriei i a experien ei de lucru a de inutului este recomandabil utilizarea unui chestionar ca c el din Anexa 7. sentimente de singur tate sau abandon. testul i chestionarul. locuin e sociale. adaptarea la mediul penitenciar i p strarea locului de munc . nu sunt esen iale. Acestea trebuie explorate. S înceap de la situa ia în care se afl clientul. resursele proprii pentru închirierea unei locuin e. spre deosebire de condamna ii definitiv. Spre exemplu. de vreme ce dac acesta va locui singur aceste competen e in de supravie uirea persoanei (vezi Anexa 5). depresii. i În identificarea motivelor care stau la baza situa iei de omer a de inutului trebuia s se înceap cu evaluarea atitudinii i a sentimentelor asociate cu locul de munc . neîncredere în abilit ile sale de ob inere a unui loc de munc sau chiar tulbur ri emo ionale. pot fi identificate motivele p r sirii acelo r locuin e.Acela i studiu a ar tat c . neîncredere în sine. Se pot avea în vedere:     În c utarea unei locuin e. S colecteze numai datele relevante. Ocuparea În ceea ce îi prive te pe de inu i. în elese i discutate în cadrul e valu rii.

. cum ? În cazul în care se inten ioneaz m surarea gradului în care o anumit abilitate este dezvoltat se pot utiliza scale cu 5 variabile. 2 -slab. 3.stilul de via destul de nestructurat care îi caracterizeaz sau . La ce probleme te a tep i în viitorul apropiat ? 1. Acest obiectiv pote fi atins fie prin intermediul interviurilor. Exemplu: Ce ai face dac ai g si un portofel ? ________________________________________________________________ Toate instrumentele sau exemplele prezentate mai sus sau la anex sunt doar sugestii. Absen a unei stabilit i la locul de munc poate fi uneori explicat prin: . 3. În func ie de obiectivele urm rite.În situa ia în care pe parcursul evalu rii se constat c d e inutul a schimbat frecvent locul de munc se impune acordarea unei aten ii deosebite în vederea identific rii motivelor care stau la baza acestui fapt.  Dependen a de alcool Un alt aspect important pe care asistentul social di n penitenciar trebuie s -l aprecieze este gradul în care consumul de alcool sau drog se asociaz cu comiterea de infrac iuni. Cambs i Slaby ( 1977 ) defineau abilit ile sociale ca ³ acele abilit i de a interac iona cu al ii într -un context social specific. 5-foarte bine). Un alt instrument util în evaluarea abilit ilor cognitive sau verbale este chestionarul cu întreb ri deschise. 3-mediu.prin anumite dificult i în stabilirea rela iilor cu colegii sau cu autoritatea. ««««««««««««. 2. fiecare asist ent social poate elabora propriul lui chestionar. ««««««««««««.. într -o manier acceptat social ´. ««««««««««««. 3. Exemplu : Cum stabile te contactul vizual cu interlocutorul ? (unde 1-foarte slab. 4-bine. a analizelor anamnezic e sau prin utilizarea unor scale sau ghiduri de intreviu.  Instrumente Abilit ile sociale pot fi evaluate fie prin intermediul unor inventare de verificare sau chestionare ca cele prezentate la anexele 12 i 13. Care au fost problemele tale în rela iile cu ceilal i din ultima s pt mân ? 1.de dependen de alcool al beneficiarului. Într-o accep iune mai larg . ««««««««««««. 1 2 3 4 5  Observa ie Prezentarea unor situa ii imaginare sau reale i exersarea acestora în cadrul unor jocuri de rol are avantajul c eviden iaz unele aspecte emo ionale sau afective. Un punct de pornire l -ar putea reprezenta chestionarul prezentat la Anexa 11. Exemplu: 1. în sistemul abilit ilor sociale pot fi incluse i abilit ile de auto -ajutorare. Exist un aspect pe care vrei s -l schimbi în ceea ce prive te rela iile tale cu ceilal i ? Dac da ... ««««««««««««. 2. 2. .. Aceste situa ii pot fi corelate cu contextul comiterii infrac iunii.. ««««««««««««.  Evaluarea abilit ilor sociale Abilit ile social e sau competen ele sociale sunt acele deprinderi sau aptitudini care conduc spre succes social.

Negocierea i planificarea interven iei. Î n acest mod pot fi identificate anumite patternuri. Alternativ sau în comple tarea exerci iului de mai sus.  Integrarea instrumentelor în proces Utilitatea testelor. . rezultate. Astfel. Cele dou componente ale acestei evalu ri sunt : . mine sau pe teri în care erau închi i cei care î i a teptau pedeapsa.  Instrumente: dup o serie de întreb ri Analiza comportamental poate s înceap cu un exerci iu simplu ca cel de la Anexa 17 în care de inutul este rugat s descrie antecedentele sale penale. chestionarelor sau scalelor prezentate în acest capitol trebuie privit în urm torul proces:         Asisten Curs Aplicarea chestionarului/ scalei / testului. poate fi utilizat i pentru evaluarea motiva iei de schimbare.  Principiu Un principiu cheie în evaluarea comportamentului infrac ional este ± comportamentul trecut este un bun predictor al comportamentului viitor. Aceste exerci ii structureaz descrierea infrac iunilor dup mai multe dimensiuni : temporar. Dup completarea exerci iului. astfel încât s se ob in imagine cât mai cuprinz toare a faptelor. anumite circumstan e favorizante sau victime preferate. evaluare. de inutul poate fi rugat s de -a o not de la 1 la 5 pentru fiecare argument (unde 1 reprezint cel mai pu in semnificativ i 5 foarte semnificativ). de inutul consider c trebuie s se desiste de la cariera infrac ional i vice versa.Comportamentul trecut. Interviu de definire a problemei. în Egiptul antic. atitudinal. De asemenea. circumtan ial i ca mod de ac iune. social penitenciar Prelegerea 1 ³Na terea închisorii´ Înaintea secolului XVIII închisorile luau forma unor gropi. spa ial.  Evaluarea comportamentului in frac ional Evaluarea comportamentului infrac ional este un proces prin care sunt colectate informa ii relevante din trecutul i prezentu l celui condamnat. Aten ie ! Despre probleme ale dependen ei putem discuta dup ce avem deja o rela ie de încredere cu clientul nostru. descris la Anexa 18.e. Este important de men ionat c administrarea acestui chestionar reprezint doar prima etap în definirea gradului de apropiere dintre cele dou variabile co mparate. dac suma de pe coloana pierderi este mai mare decât suma de pe coloana câ tiguri. Acesta este motivul pentru care conduita din trecut trebuie evaluat i descris de c tre subiect în cât mai multe detalii.Evaluarea riscului de recidiv . potrivit lui Peters (1995). Prevenirea recidivei. Prin c ompararea sumei rezultate pe fiecare coloan se poate dete rmina dac de inutul se simte motivat pentru schimbare sau nu.n . terapie. Exerci iul ÄCe am câ tigat i ce am pierdut comi ând fapta ?´ (vezi Anexa 19) exploreaz modul în care de inutul apreciaz beneficiile i pierde rile pe care comiterea unei fapte penale le are pentru sine. poten ialelor victime i a posibilelor constante de comportament. Ac iune ± interven ie. Stadiul pre -contemplare ( vezi stadiile lui Prochaska ) ± educa ie. poate fi utilizat i tehnica 4H -W. înc din 2050 î.  Instrument La Anexa 14 vom prezenta un chestionar care care vizeaz tocmai rela ia dintre consumul de alcool i comiterea infrac iunii . Cea mai veche închisoare de acest tip se pare c a existat. Interviu despre ce se poate face ± propunerea de solu ii. Contemplare ± interviu despre motiva ie. circumstan elor.

cu mâinile legate. 2002. ci. muta accentul din sfera public spre cea privat . În 1778. iar cei cu care se întâlnea îi r spundeau Äs fii iertat!´« ´ (Olteanu. pg. dintr -un turn central. dezbr cat pân la brâu . Închisoarea reprezenta. un moment de tranzi ie spre modalit i de pedepsire descrise de Foucault (1975) ca suplicii. Revolu ia industrial a stimulat f r îndoial folosirea la munc a celor care se f ceau vi nova i de comiterea unor infrac iuni.- închisoarea nu era o pedeaps în sine. Anacronismul închisorii Între timp. care aveau nevoie de for de munc ieftin . o sta ie de a teptare a procesului sau a execu iei. amenin area cu pierderea libert ii a început s fie privit ca un factor important în preven irea infrac ionalit ii.Marea Neagr . - Cele mai populare pedepse erau acelea care presupuneau un adev rat ritual de executare ce avea ca int corpul uman. pe spate. Jeremy Bentham propunea un sistem de închisoare in edit ± panopticum ± care facilita supravegherea permanent a de inu ilor. Exista obiceiul ca acel dus la spânzur toare s strige cu voce tare Äierta i -m fra ilor!´. Ideile sale umaniste au condus la o reform radical a sistemului de pedepse. deportarea devine cea mai atr g toare pedeaps în rile vest -europene. deci. iar altul îl lovea pe condamnat. Iluminismul Iluminismul cu to i reprezentan ii s i de seam a f cut primii pa i de desprindere a pedepselor de corpul uman . tras de un arn ut. În aceast perioad . Sevilia sau Paris. de mai multe ori. America i Australia. Cesare Beccaria (1764) a fost unul dintre cei care au insistat asupra înlocuirii pedepsei capitale. XVIII S-a înregistrat un declin al pedepselor corporale administrate în public i o cre tere a pedepselor care. iar România este bine familiarizat cu aplica iile acestuia în locuri precum Canalul Dun re . Deportarea Insula diavolului ± Noua Guinee Vezi Papillon ± pana la 1. 1948). re eaua de Internet a intrat în via a milioanelor de locuitori ai P mântului. voin a i înclina iile individului´ . Regula t cerii i izolatorul de pedeaps sunt câteva exemple de acest fel. execu ia era precedat de Ä datul prin târg´. Finalitatea Finalul pedepsei putea apoi varia pe un continuum. ce a culminat cu adoptarea Declara iei Universale a Drepturilor Omului (ONU. cu pedepse predictibile i propor ionale cu gravitatea faptei . f r ca supraveghetorii s poat fi v zu i de c tre captivi. În acest context. A ap rut astfel conceptul de munc penal . la fiecare r spântie de drumu ri. de la simpla admonestare public . nicidecum pedeapsa propriu -zis . Un moment important era cel al adun rii în pia a public unde justi ia se înf ptuia în v zul tuturor i mul imea prezent primea o lec ie de moral . Dup sec. În ora e ca Londra. . vagabonzi i prostituate care urm reau o reformare a infractorilor prin desf urarea de munci uti le.33 min. cu hot rârea de condamnare atârnat de gât. Suplicii Vezi folderul Tortura din IPhoto În Bucure ti un loc preferat pentru execu ii era Târgul Mo ilor: Äpentru a avea un efect mai mare la public. Se nasc i primele case de corec ie pentru infractorii m run i. Panopticum Alte influen e Mi carea drepturilor omului. procesiunea începea cu o parad a condamnatului pe str zi i anun area faptelor. îns ped eapsa închisoarii a r mas în principiu aceea i. care are un efect deconst ructiv. ceea ce l -a f cut pe Foucault (1997) s califice închisorile drept Ävestigii ale tr ecutului´. mai degrab . Destina iile obi nuite erau noile colonii. omenirea a c lcat pe lun . În aceea i perioad au fost inovate regulamente i reguli de executare a pedepsei cu închisoarea. biciuire sau r stignire a condamnatului uciderea gradual sau instan tanee a nefericitului. pe un stâlp pân la mutilarea ori inta pedepsei nu mai co nstituia trupul. ci Ä gândirea.37). a dus la o a ccentuare a drepturilor i libert ilor fundamentale. a a cum observa Fouca ult (1997).

necesare serviciului economic al închis oarei´ (Cavaroc. Secu etc. 2001). asis ten i sociali. Închisorile au fost astfel împ r ite pe dou categorii: de preven ie i de osând .. Înainte de Unire Sub influen a iluminismul ui exprimat în justi ie de Cesare Beccaria. Snagov. destina ia sa a fost de închisoare de munc silnic i ad postea 250 -300 de de inu i.. organizeaz pentru prima dat locurile de deten ie sub vornicul temni elor. în Dacia Felix s -a aplicat dreptul roman i în ceea ce prive te sistemul pedepselor. Gala i i Doftana. ´ . Obiceiul p mântului Pân în secolul XVIII nu s-a putut vorbi despre o legisla ie a pedepselor în Principatele Române. Astfel de m n tiri Äpopular e´ ca loc de executare a Äosândelor´ erau schitul Cernica. Cinci sute de ani în urm închideam oamenii a a cum o facem i ast zi.76 Na terea închisorilor în Rom nia Dup cucerirea roman . penitenciarul avea forma unei potcoave i ad postea Äînchisori celulare cu ateliere de lucru i celelalte dependin e. se instituie munca ca fiind obligatorie pentru to i încarcera ii i se organizeaz penitenciarele pe mai multe tipuri de închisoare. 2 Regulile penitenciare europ ene Rec. pentru a solu iona modern problema închisorilor. Regulamentul temni elor. a fost elaborat i adoptat în acela i an Legea asupra regimului închisorilor . când Prim Ministru i Ministru de Interne era Lasc r Catargi.´ p. R (87) 3 a Consiliului Europei La Regula 57 se men ioneaz : ÄPe cât mai mult posibil. r spunz tori îns de manifest rile celor elibera i´ (ibidem. Progresul nu a înaintat atât de repede în penitenciare ca în alte domenii. iar pedepsele aplicabile de inu ilor au fost stabilite în detaliu. instructori de educa ie fizic i sport. bazat pe Regulamentele Organice (1831. 10). p. Ini ial. reprezentantul Ministerului de Justi ie din Fran a. Principalele pedepse aplicate în acea vreme erau pedeapsa cu moartea i trimiterea la cariere de piatr sau în ocne ca Ädamnati ad metala´ (Ciuceanu. Fiind construit pe sistem auburnian. Pantelimon. Cei care gre eau sau se r zvr teau împotriva domniei erau fie executa i. a fost construit dup multe eforturi în 1895.Lundstrom (1992) citeaz pe un membru al personalului unei închisori din Suedia care încapsuleaz foarte exact i sintetic an acronismul acestei institu ii: Ä. Dup acest model au fost contruite trei penitenciare: Craiova. regimul auburnian prevede un regim mixt de executare: pe timp de zi la comun. profesori. personalul trebuie s includ un num r suficient de speciali ti cum ar fi psihiatri. Pe scurt. regulementele celor dou Principate se unesc în Regulementul pentru organizarea serviciului stabil imentelor penitenciare i cele de binefacere din România.. Un merit deosebit al acestei legi a fost stabilirea regimului auburnian ca regim de executare a ped epsei.. Jeremy Bentham i al ii. fie închi i pe termen nelimitat în m n stiri sau schituri. Penitenciarul Doftana Rolul asistentului social în penitenciar Cursul nr. Prin acest nou regulemant. iar pe timp de noapte în izolare individual . 1832). prevede tipurile de recompense i sanc iuni ce puteau fi aplicate de inu ilor e tc. p. se înfiin eaz în fiecare închisoare un corp pe paznici de temni . 9).Coordonare i integrare în m odele de management transparent . Dar nici nu am investit în închisori a a cum am investit în alte sectoare . psihologi. Ferdinand Dodun În 1874 este chemat în România Ferdinand Dodun de P errieres. 2001. (Ciuceanu. Sub îndrumarea acestui expert. domnitorii Principatelor Române au introdus recluziunea ca san iune penal în sine. Cel din urm . 1932). Printre cei care s -au aplecat asupra problemelor deten iei a fost i Mihail u u care cerea Departamen tului Criminalionului s fie informat în fiecare zi de sâmb t asupra st rii celor închi i. Dup Unirea Principatelor Dup unirea Principatelor. Ho ii de vite sau ho ii m run i puteau fi judeca i chiar de înal i ierarhi sau egumeni ai m n stirilor. Acela i domnitor a introdus în 1780 eliberarea condi ionat a Äcondamna ilor care urmau s fie chez ui i de oameni liberi. ci despre un obicei al p mântului . lege ce a rezistat pân în anul 1929.

Aceast perspectiv are numeroase beneficii atât pentru diminuarea efectelor negative ale încarcer rii asupra victimelor indirecte (so i/so ii. pân la vizite la domiciliu i dezvoltarea programului de vizite al penitenciarului.(Regulile 70. revine asistentului social în cazul decesului. Tratamentul de inu ilor trebuie s accentueze apartenen a individului la comunitate i nu excluderea social . îmboln virilor sau a transferurilor . prin intermediul concediilor penitenciare . Bondenson (2001). dar cel care cunoa te cel mai bine situa ia de inutului în ceea ce prive te rela ia cu familia este totu i asistentul so cial. În acela i timp. i în preg tirea comunit ii în vederea integr rii individului. În acest mod. Sindromul încarcer rii Regulile penitenciare europene Rec. pe cât posibil.i rezolve toate problemele urgente (Regula 9). ´ Rolul asistentului social: Unul dintre rolurile asistentului social este deja sugerat în textul acestei reguli: leg tura de inu ilor cu exteriorul spa iului de de inere. Asistentul social trebuie s sesizeze institu iile i org aniza iile în drept pentru a interveni în astfel de situa ii. a transferului etc. Regulile penitenciare europene Rec. imediat dup primirea în penitenciar. Ace tia trebuie sprijini i de c tre asistentul social s in leg tura cu ambasadele. 87. R (87) 3 a Consiliului Europei ÄPreg tirea pentru liberare a de inu ilor trebuie s înceap imediat dup recep ia acestora în institu ia penal . Acesta poate informa conducerea penitenciarului cu privire la producerea uneia din s itua iile ar tate mai sus i poate propune cele mai eficiente modalit i de informare a celor interesa i. timp liber etc. asistentul social trebuie s se sigure c viitoarea mam este preg tit i are informa iile necesare pentru cre terea copilului. acel liant secret al tuturor organiza iilor. Rolul asistentului social se afl aici corelat cu cel al altor instit u ii i organiza ii din extra muros care pot contribui la rezolvarea crizei de dup liberare: protec ie social . prin condamnarea la închisoare a persoanei au r mas în libertate copii sau persoane dependente de de inut f r s prijin. depersonalizarea i dezvoltarea sentimentului de d ependen de via a institu ional . R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: acela i rol de consolidare a rela iei de inutului cu lum ea exterioar este subliniat i cu privire la de inu ii cu cet enie str in . R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: s consolideze rela iile de inu ilor cu familiile acestora i cu persoane sau institu ii relevante. asisten tul social are o palet larg de op iuni care pot varia de la sprijin în vederea rezolv rii unor conflicte dintre de inut i membrii familiei sale. loc de munc . . inculcarea valorilor autoritare. asistentul social devine garantul continu rii rolului activ al de inutului în cadrul familiei sale i a comunit ii din care face parte. în spitale din afara penitenciarului. 89). Regulile penitenciare e uropene insist ca na terea s aib loc. Un rol deosebit îi revi ne asistentului social în cazul concediilor penitenciare. s . îmboln virii. 88. Efectele negative ale încarcer rii: Conservarea drepturilor i obliga ilor cet ene ti compatibile cu starea de privare de libertate poate contribui la dezvoltarea sentimentului de datorie (Sykes. (Regulile 45. cea mai frecvent situa ie este atunci când. (Regula 43) un rol corelat cu cel de m ai sus. cu alte persoane i agen ii sociale. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: asistarea de inutului ca. prin informarea directorilor sau comandan ilor cu privire la nevoile particulare ale acestora. Cre terea i educarea copilulu i trebuie s se desf oare în condi ii cât mai apropiate de cele din libertate. iar faptul c na terea pe durata deten iei nu trebu ie s apar în certificatul de na tere (Regula 28). într-un studiu realizat într -un penitenciar de maxim siguran .Regulile penitenciare europene Rec. asistentului social îi revine un rol cheie pentru reintroducerea gradual a acestuia în societate. Printre acestea cele mai importante sunt: negarea autonomiei.) cât i asupra de inu ilor. asisten tul social poate contribui la respectarea drepturilor culturale i religioase ale acestora. consulatele rilor lor sau cu membrii familiilor. 47) în preg tirea pentru liberare a de inutului. În acest sens. ad pos t. Agen iile comunitare i asisten ii sociali trebuie implica i în m sura posibilului în procesul de reabilitare social a de inu ilor prin men inerea i îmbun t irea rela iilor acestora cu familia. (Regula 49) Regulile penitenciare europene Rec. Regulile penitenciare europene atribuie comandantului sau directorului spa iului de de inere rolul de a notifica rudele sau persoanele desemnate de de inut în cazul decesului. a constatat existen a unor schimb ri de per sonalitate care apar dup primele dou s pt mâni de la momentul arest rii. 46 . Astfel. degradarea respectului de sine. în practic . în cazul na terilor pe durata deten iei. copii etc. Opinia acestuia cu privire la riscul de evadare sau de comitere a n oi infrac iuni este esen ial în aprecierea oportunit ii aprob rii unor astfel de concedii.1962).

astfel. Jarvi s (1995 ) enumer ca roluri cheie ale ofi erilor de proba iune din penitenciar (de cele mai multe ori asisten i sociali ca pr eg tire) urm toarele: s ofere ajutor practic pentru consolidarea rela iilor cu comunitatea. Thomas Mathiesen (1974) identifica rolul asistentului social ca fiind unul umanitar. locul asistentului social este bine definit în cadrul Äechipei tehnice ´ de elaborare a Äprogramului de exe cutare a m surii´. pg. administra ia poate oricând Ädemonstra´ preocuparea fa de respectarea standardelor accept ate în comunitate. Limite: Carlen (1983) observa c penitenciarele izoleaz lucru ´ (ibidem. Regulile penitenciare europene Rec. 56). dependen i eroziune a ini iativei´ (Stone. pg. 209). R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: Un poten ial pentru practica asistentului social în penitenciar a fost identificat de Nigel Stone (1985) în ceea ce el numea Äsurvival help´ (ajutor de supravie uire). concediu penitenciar sau liberare condi ionat . Limite: În exercitarea acestor roluri. asistentul social a fost privit de cele mai multe ori cu suspiciune de c tre celelalte categor ii de personal din penitenciar. aflat în mod necesar într -o pozi ie critic i protestatar fa de administra ia penitenciar . s asigure o asisten a de inutului centrat nu numai pe acoperirea nevoilor de asisten social sau de reabilitare comportamental .i tr iasc Äsentimentele i emo iile generate de experien a deten iei ´ (ibidem. Rolul asistentului social în penitenciar . de asemenea . statutul asistentului social în penitenciar s -a asem nat cu cel al medicului. 56). pg. În acest sens. prin dou mecanisme: încorporarea ± celui nou ve nit i se permite accesul la început într -o m sur redus . i disciplineaz o popula ie Äs rac . gestiunea resurselor externe. la t cere. gestiunea documentelor. f r loc de munc sau f r posibilitatea de a g si de Închisorile î i extrag. În aceast aparent tensiune. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri În sistemul spa niol. diminuând în acest mod Ä sentimentul de neputin . având urm toarele atribu ii: diagnosticul situa iei socio -familiale. s participe în procesul de planificare a execut rii sentin ei. un alt set de roluri poate s viz eze adaptarea individului la mediul carceral i utilizarea tuturor oportunit ilor existente în peniten ciar pentru l rgirea anselor de reintegrare social . În multe privin e. popula ia din clasa muncitoare ne productiv pe care o proceseaz Limite i o recicleaz cu ajutorul profesioni tilor în tiin ele umane. de exemplu. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: Informa iile de inute de asistentul social cu privire la mediul social al condamnatului. Prin prezen a lor în penitenciar. oferind mediului carceral o aparen de umanitate i normalitate. Regulile penitenciare europene Rec. dar i de continu are a supravegherii dup liberare. la aspira iile i resursele lui îl recomand . la persoanele semnificative din sist emul acestuia. s întocmeasc rapoarte de fiecare dat când de inu ii sunt considera i pentru liberare provizorie. asista. pe asistentul social ca membru în comisia de planificare a execut rii sentin ei i în comisia de propuneri pentru liberarea condi ionat . asistentul social are capacitatea de a informa. interpreta i media rela ia de inutului cu administra ia penitenciarului. 1985. s asiste de inu ii s î i schimbe co mportamentul. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: În Probation Service Manual. sf tui.i în eleag i s . dezavantajat social. De asemenea. ini ierea ± cel rebel este ini iat în secretele sistemului i redus.Regulile penitenciare europene Rec. astfel. Regulile penitenciare europene Rec. asistentul social poate s asiste de inutul s . Mathiesen prezice absorb ia filosofiei justi iei sociale promovat în asisten a s ocial într-o paradigm autoritar specific mediului penitenciar. Dac rolurile ar tate mai sus sunt concentrate pe leg tura individului cu lumea exterioar . primind în schimb dreptul de a lua parte la via a organiza iei.

´ . în spitale din afara penitenciarului. dar cel care cunoa te cel mai bine situa ia de inutului în ceea ce prive te rela ia cu familia este totu i asistentul social. personalul trebuie s includ un num r suficient de speciali ti cum ar fi psihiatri. în practic . cu alte persoane i agen ii sociale. s . R (87) 3 a Consiliului Europei ÄPreg tirea pentru liberare a de inu ilor trebuie s înceap imediat dup recep ia acestora în institu ia penal . asis ten i sociali. Bondenson (2001). inculcarea valorilor autoritare. într-un studiu realizat într -un penitenciar de maxim siguran . degradarea respectului de sine.Cursul nr. 2 Regulile penitenciare europene Rec. R (87) 3 a Consiliului Europei La Regula 57 se men ioneaz : ÄPe cât mai mult posibil. a constatat existen a unor schimb ri de personalitate care apar dup primele dou s pt mâni de la momentul arest rii.1962). Cre ter ea i educarea copilului trebu ie s se desf oare în condi ii cât mai apropiate de cele din libertate. Regulile penitenciare europene insist ca na terea s aib loc. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: s consolideze rela iile de inu ilor cu familiile acestora i cu persoane sau institu ii relevante. În acest sens. Opinia acestuia cu privire la riscul de evadare sau de comitere a noi infrac iuni este esen ial în aprecierea oportunit ii aprob rii unor astfel de concedii. a transferului etc. cea mai frecvent situa ie este atunci când. Acesta poate informa conducerea penitenciarului cu privire la producerea uneia din situa iile ar tate mai sus i poate propune cele mai eficiente modalit i de informare a celor interesa i. Printre acestea cele mai importante sunt: negarea autonomiei. acel liant secret al tuturor organi za iilor. Un rol deosebit îi revine asistentului social în cazul concediilor penitenciare. (Regula 43) un rol corelat cu cel de mai sus. pân la vizite la domiciliu i dezvoltarea programului de vizite al penitenciarului. Asistentul social trebuie s sesizeze institu iile i organiza iile în drept pentru a interveni în astfel de situa ii. psihologi.) cât i asup ra de inu ilor. Tratamentul de inu ilor trebuie s accentueze apartenen a individului la comunitate i nu excluderea social . Regulile penitenciare europene Rec. în cazul na terilor pe durata deten iei. asistentul social are o palet larg de op iuni care pot varia de la sprijin în vederea rezolv rii unor conflicte dintre de inut i membrii familiei sale. Efectele negative ale încarcer rii: Conservarea drepturilor i obliga ilor cet ene ti compatibile cu starea de privare de libertate poate contribui la dezvoltar ea sentimentului de datorie (Sykes. ´ Rolul asistentului social: Unul dintre rolurile asistentului social este deja sugerat în textul acestei reguli: leg tura de inu ilor cu exteriorul spa iului de de inere. asistentul social trebuie s se sigure c viitoarea mam este preg tit i are informa iile necesare pentru cre terea copilului. Sindromul încarcer rii Regulile penitenciare europene Rec. Regulile penitenciare europene atribuie comandantului sau directorului spa iului de de inere rolul de a notifica rudele sau persoanele desemnate de de inut în cazul decesului. revine asistentului social în cazul decesului. îmboln virilor sau a transferurilor . pe cât posibil. Agen iile comunitare i asisten ii sociali trebuie implica i în m sura posibilului în procesul de reabilitare social a de inu ilor prin men inerea i îmbun t irea rela iilor acestora cu familia. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: asistarea de inutului ca.Coordonare i integrare în m odele de management transparent Regulile penitenciare europene Rec. instructori de educa ie fizic i sport.i rezolve toate problemele urgente (Regula 9). prin condamnarea la închisoare a persoanei au r mas î n libertate copii sau persoane dependente de de inut f r sprijin. În acest mod. depersonalizarea i dezvoltarea sentimentului de dependen de via a institu ional . asistentul social devine garantul continu rii rol ului activ al de inutului în cadrul familiei sale i a comunit ii din care face parte. iar faptul c na terea pe durata deten iei nu trebuie s apar în certificatul de na tere (Regula 28). imediat dup primirea în penitenciar. Aceast perspectiv are numeroase beneficii atât pentru diminuarea efectelor negative ale încarcer rii asupra victimelor indi recte (so i/so ii. profesori. îmboln virii. copii etc. (Regula 49) . Astfel.

Regulile penitenciare europene Rec. Ace tia trebuie sprijini i de c tre asistentul soc ial s in leg tura cu ambasadele. a d post. asistentul social poate s asiste de inutul s . având urm toarele atribu ii: diagnosticul situa iei socio -familiale. De asemenea. . 47) în preg tirea pentru liberare a de inutului. Limite: În exercitarea acestor roluri. loc de munc . Dac rolurile ar tate mai sus sunt concentrate pe leg tura individului cu lumea exterioar . prin informarea directorilor sau comandan ilor cu pri vire la nevoile particulare ale acestora. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: acela i rol de consolidare a rela iei de inutului cu lumea exterioar este subliniat i cu privire la de inu ii cu cet enie str in . f r loc de munc sau f r posibilitatea de a g si de Închisorile î i extrag. În acest sens. Regulile penitenciare europene Rec. asistentului social îi revine un rol cheie pentru reintroducerea gradual a aces tuia în societate. gestiunea documentelor. sf tui. interpreta i media rela ia de inutului cu administra ia penitenciarului. pg. statutul asistentului social în penitenci ar s-a asem nat cu cel al medicului. asistentul social poa te contribui la respectarea drepturilor culturale i religioase ale acestora. În acela i timp. 209). 87. Regulile penitenciare europene Rec. asistentul social a fost privit de cele mai multe ori cu suspiciune de c tre celelalte categor ii de personal din penitenciar. dezavantajat social. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: Informa iile de inute de asistentul social cu privire la mediul social al condamnatului. 46. s asiste de inu ii s î i schimbe comportamentul. (Regulile 45. i disciplineaz o popula ie Äs rac . i în preg tirea comunit ii în vederea integr rii individului. astfel. dependen i eroziune a ini iativei´ (Stone.i în eleag i s . Jarvis (1995 ) enumer ca roluri cheie ale ofi erilor de proba iune din penitenciar (de cele mai multe ori asisten urm toarele: s ofere ajutor practic pentru consolidarea rela iilor cu comunitatea. În multe privin e. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri În sistemul spaniol. asistentul social are capacitatea de a informa. 1985. de exemplu. locul asistentului social este bine definit în cadrul Äechipei tehnice ´ de elaborare a Äpro gramului de executare a m surii´. d ar i de continuare a supravegherii dup liberare. 56). pg. R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: Un poten ial pentru practica asistentului social în penitenciar a fost identificat de Nigel Stone (1985) în ceea ce el numea Äsurvival help´ (ajutor de supravie uire). s întocmeasc rapoarte de fiecare dat când de inu ii sunt considera i pentru liberare provizorie. consulatele rilor lor sau cu membrii familiilor. 56). R (87) 3 a Consiliului Europei Alte roluri: În Probation Servi ce Manual. la persoanele semnificative din sist emul acestuia. 89). 88. oferind mediului carceral o aparen de umanitate i normalitate. prin intermediul concediilor penitenciare . asista.Regulile penitenciare europene Rec.(Regulile 70. de asemenea. Prin prezen a lor în penitenciar. popula ia din clasa muncitoare neproductiv pe care o proceseaz i o recicleaz cu ajutorul profesioni tilor în tiin ele umane. i sociali ca preg tire) s asigure o asisten a de inutului centrat nu numai pe acoperirea nevoilor de asisten social sau de reabilitare comportamental .i tr iasc Äsentimentele i emo iile generate de experien a deten iei ´ (ibidem. Rolul asistentului social se afl aici corelat cu cel al altor institu ii i organiza ii din extra muros care pot contribui la rezolvarea crizei de dup liberare: protec ie social . pe asistentul social ca membru în comisia de planificare a execut rii sentin ei i în comisia de propuneri pentru liberarea condi ionat . Limite: Carlen (1983) observa c penitenciarele izoleaz lucru ´ (ibidem. concediu penitenciar sau liberare condi ionat . un alt set de roluri poate s viz eze adaptarea individului la mediul carceral i utilizarea tuturor oportunit ilor exis tente în penitenciar pentru l rgirea anselor de reintegrare social . administra ia poate oricând Ädemonstra´ preocuparea fa de respectarea standardelor accept ate în comunitate. s participe în procesul de planificare a execut rii sentin ei. timp liber etc. diminuând în acest mod Ä sentimentul de neputin . la aspira iile i resursele lui îl recoma nd . gestiunea resurselor exter ne. pg. Regulile penitenciare europene Rec.

Limite: Thomas Mathiesen (1974) identifica rolul asistentului social ca fiind unul umanitar. Mathiesen prezice absorb ia filosofiei justi iei sociale promovat în asisten a s ocial într-o paradigm autoritar specific mediului penitenciar. la t cere. În aceast aparent tensiune. aflat în mod necesar într -o pozi ie critic i protestatar fa de administra ia penitenciar . astfel. prin dou mecanisme: încorporarea ± celui nou venit i se permite accesul la început într -o m sur redus . primind în schimb dreptul de a lua parte la via a organiza iei. ini ierea ± cel rebel este ini iat în secretele sistemului i redus. Solu ii ??? .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful