Colegiul Economic “ Virgil Madgearu” – Galati

Proiect de specialitate

Taxele vamale in contextul

aderarii Romaniei
la Uniunea Europeana

Profesor indrumator, Absolvent clasa a XII-a B,

Patriche Corina Andronic Nicolae

2011
 Colegiul Economic “ Virgil Madgearu” – Galati

Proiect de specialitate

Taxele vamale in contextul

aderarii Romaniei
la Uniunea Europeana

Profesor indrumator, Absolvent clasa a XII-a B,

Patriche Corina Andronic Nicolae

2011
 CUPRINS
Capitolul I - Taxele vamale………………………………………………………...……………1

1.1 Definitie………………………………………………………………………………………1

1.2 Clasificare taxelor vamale…………………………………………………….………....……1

1.3 Functiile taxelor vamale……………………………………………………....………………3

1.4 Platitorii taxelor vamale………………………………………………………………………4

1.5 Tariful vamal………………………………………………………………….………………4

1.6 Teritoriul vamal…………………………………………………………….…………………5

Capitolul II - Regimul vamal……………………………………………………………….……6

2.1 Punerea in libera circulatie………………………………………………….…………………6

2.2 Tranzitul…………………………………………………………………….…………………6

2.3 Antrepozitarea vamala…………………………………………………………………...……6

2.4 Perfectionarea activa………………………………………………………………….….……7

2.5 Transformarea sub control vamal……………………………………………………..………8

2.6 Admiterea temporara……………………………………………………………………….…9

2.7 Perfectionarea pasiva……………………………………………………………………….…9

2.8 Regimul de import si de export al Romaniei……………………………………………….…9

Capitolul III - Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra taxelor vamale…….12

3.1 Relatiile Romaniei cu Comunitatile Europene………………………………………………12

3.2 Integrarea României cu data de 1 ianuarie 2007 în U.E a necesitat alinierea bugetului si în
domeniul fiscal la legislatia Uniunii…………………………………………………………..…16

Capitolul IV – Studiu de caz…………………………………………………………………....19

Anexe............................................................................................................................................25

Bibliografie...................................................................................................................................32
 Capitolul I

Taxele vamale
1.1 Definitie

Taxele vamale sunt sume banesti incasate de stat, prin organele vamale, pentru importul,
exportul si tranzitul de marfuri. Trasatura esentiala a taxelor vamale este aceea ca ele fac parte
din sistemul veniturilor bugetare. Acest sistem reprezinta totalitatea resurselor banesti instituite
prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale statului.
Taxele vamale au dobandit o importanta deosebita datorita influentei lor pozitive asupra
economiei nationale. Prin intermediul lor se pot stimula exporturile, schimburile economice si
tehnico-stiintifice între tari. Tot taxele vamale au un rol activ in politica de asigurare a
necesarului de materii prime si materiale deficitare.
Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in
comertul international. Aceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua cai:
direct si indirect.
Pe cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor, fie prin reglementarea schimburilor. Interventia directa ridica probleme destul de
delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre state si poate avea efecte paguboase asupra
raporturilor economice in perioadele urmatoare.
Interventia indirect se realizeaza prin taxele vamale, adica prin impozitarea schimburilor
international. Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei
externe.

1.2 Clasificare taxelor vamale

Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si fiecare avand efecte
diferite, pentru a elabora o politica vamala corespunzatoare intereselor generale ale
statului se impune o clasificare a lor. In functie de criteriul folosit, taxele vamale se pot
clasifica astfel:
Dupa scopul lor, taxele vamale sunt:
 Taxe vamale fiscale
 Taxe vamale protectioniste

1
  Taxe vamale preferentiale
Taxele vamale fiscale au ca singur obiectiv procurarea de venituri la bugetul de stat.
Taxele vamale protectioniste au ca scop crearea unei bariere pentru marfurile straine, prin
intermediul careia se urmareste anihilarea concurentei straine pe piata interna.
Taxele vamale preferentiale sunt determinate de negocierile intre guverne si constau intr-o
reducere reciproca a taxelor vamale.

In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:

 Taxe vamale de import
 Taxe vamale de export
 Taxe vamale de transit
Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre
importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. Aceasta taxa
vamala se adauga la pretul de cumparare. In final taxa va fi suportata de consumatorul
individual, ca de altfel, in cazul tuturor impozitelor indirect.
Taxele vamale de export se percep asupra marfurilor de pe piata interna, la exportul acestora.
Exista tari care isi procura principalele resurse valutare din exportul de produse agricole sau ale
industriei extractive si pentru care se folosesc taxele vamale de export ca mijloc de procurare a
veniturilor bugetare. In general, taxele vamale de export sunt folosite ca mijloc de impiedicare a
exportului de materii prime, in vederea prelucrarii lor in tara si apoi valorificarea lor ca produse
finite.
Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaza nici productia,
nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul national, statul impune taxa. Sunt practicate in cazuri
foarte rare deoarece statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obtinand
diverse beneficii de pe urma acestiu lucru.

Dupa modul de fixare taxele vamale pot fi:

 Taxe vamale autonome
 Taxe vamale conventionale

2
Taxele vamale autonome sunt stabilite de stat in mod independent. Ele se incaseaza pentru
importurile pe care o tara le efecteaza din statele cu care nu a incheiat conventii si nu se aplica
“clauza natiunii celei mai favorizate”. Sunt taxele vamale cu nivelul cel mai ridicat.
Taxele vamale conventionale sunt acelea al caror nivel vamal a fost convenit prin intelegeri cu
alte state, pe baza acordurilor comerciale incheiate. Sunt, in general, mai reduse decat cele
autonome.

Dupa modul de percepere al taxei intalnim:

 Taxe vamale ad-valorem
 Taxe vamale specific
 Taxe vamale mixte
Taxele vamale ad-valorem presupun utilizarea unei cote procentuale definite care se aplica
asupra bazei de impozitare. Acest tip de taxe vamale sunt cel mai des intalnite. Utilizarea lor are
avantajul simplitatii, dar prezinta neajunsul fiscal al variatiei randamentului, ca urmare a
modificarilor frecvente a preturilor.
Taxele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea de masura a utilitatii importate.
Taxele vamale mixte sunt percepute in special ca adaos la taxele vamale ad-valorem sau
specifice.

1.3 Functiile taxelor vamale

Principalele functii indeplinite de taxele vamale sunt:
A. Instrument fiscal
Taxa vamala apare ca un important instrument al politicii fiscale, desi astazi acest caracter este
mult atenuat. Ea se constituie in special in calitatea sa de impozit prelevat asupra tranzactiilor cu
produse ce trec frontiera astfel incat perceperea sa este avantajoasa pentru stat deoarece taxa
vamala majoreaza veniturile bugetului de stat.
B. Instrument de politica comerciala

Politica comerciala reprezinta ansamblul masurilor cu caracter administrativ, politic, juridic,

fiscal, valutar si de alta natura cu ajutorul carora se promoveaza relatiile comerciale
internationale.Prin utilizarea taxelor vamale intr-o economie de piata, se produc anumite efecte

3
asupra functionarii economiei. Motivatiile de percepere a taxelor vamale sunt nenumarate. Dintre
acestea, printe cele mai importante se numara:

a) Protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau
economic;
b) Prin taxe vamale se protejeaza forta de munca si locurile de munca din anumite ramuri;
c) Prin reducerea importurilor se stimuleaza productia interna si se majoreaza veniturile
producatorilor.

Taxele vamale se constituie ca instrument de coordonare statala a activitatii de comert exterior.

Prin intermediul resorturilor de politica vamala se pot promova sau nu relatii comerciale cu
anumite piete.

1.4 Platitorii taxelor vamale

Platitori ai taxelor vamale sunt persoanele juridice in a caror obiect de activitate sunt
prevazute operatiuni de import, precum si persoanele fizice autorizate sa efectueze astfel
de operatiuni. Plata taxelor vamale se face de catre importator sau de catre comisionarul
in vama, in contul unitatii care a efectuat vamuirea.

1.5 Tariful vamal

Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii
vamale, precum si taxa vamala perceputa asupra fiecarui produs sau grupa de produse. Ca
regula generala, in acest catalog sunt cuprinse si marfurile scutite de impunere vamala la
importul(exportul) lor pe (de pe) teritoriul vamal al tarii respective.

Tipurile de tarife vamale

a) Tarifele vamale simple sunt cuprinse intr-un catalog care are o singura coloana de
taxe vamale, pentru toate marfurile, indiferent de provenienta lor. De obicei, acestea
sunt taxe conventionale. Acest tip de tarife sunt utilizate de tarile in curs de
dezvoltare.
b) Tarifele vamale compuse sunt acele cataloage ce au doua sau mai multe coloane de
taxe vamale, fiecare aplicandu-se marfurilor care provin din anumite tari. Aceste
tarife sunt cele mai larg raspandite pe plan international.
Tariful vamal comun a fost instituit în 1968, o data cu încheierea procesului de înlaturare
a taxelor vamale între tarile membre UE si formarea uniunii vamale; Tariful Vamal

4
 Comun cuprinde taxele vamale aplicate importurilor din tari terte, în ansamblul Statelor
Membre ale UE, în regimul clauzei nautiunii celei mai favorizate. Taxele respecta
angajamentele asumate de UE în domeniul tarifar, pentru toate Statele Membre, în cadrul
OMC.
Tariful Vamal este comun tuturor Statelor Membre UE, nivelul taxelor vamale diferind
însa de la un produs la altul. Tariful vamal comun se aplica uniform pe întreg teritoriul
UE, având rolul de:
 a evita distorsionarea schimburilor prin intermediul taxelor vamale;
 a evita orientarea schimburilor în functie de nivelul mai scazut al taxelor vamale
în anumite tari;
 a raspunde nevoii de a mentine controlul la frontiera externa, în vederea unei
bune functionari a pietei unice a UE.
Odata cu preluarea Tarifului vamal comun, Statele Membre nu mai au posibilitatea de a
modifica în mod autonom tariful vamal comun sau de a institui în mod unilateral noi taxe
vamale. Competenta în privinta modificarii tarifului extern comun revine Consiliului de
Ministri, la propunerea Comisiei Europene. Aceasta poarta si negocierile cu tarile terte si
cu organismele economice internationale cum este OMC.

1.6 Teritoriul vamal

Teritoriul vamal este acel spatiu geografic in interiorul caruia este in vigoare un anumit
regim vamal, o anumita legislatie vamala.
In general, teritoriul vamal coincide cu teritoriul national al unei tari. Sunt, insa, si cazuri
tot mai frecvente, in special in perioada postbelica, cand teritoriul vamal al unui stat este
mai mare sau mai mic decat teritoriul national. In aceste cazuri, avem de-a face cu
extinderea sau cu restrangerea teritoriului vamal.
Extinderea teritoriului vamal (anexiunea sau includerea vamala) – se produce atunci cand
doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o uniune vamala si, ca urmare,
teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor participante la aceasta uniune.
Tarifele care participa la formarea uniunii vamale desfiinteaza, dintr-o data sau treptat,
barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce, pentru toate produsele sau

5
 numai pentru o parte din produse, iar relatiile cu tertii aplica o politica comerciala
comuna si, in primul rand, un tarif vamal comun.

Capitolul II
Regimul vamal
2.1 Punerea in libera circulatie

Punerea in libera circulatie confera marfurilor straine statutul vamal de marfuri romanesti
si atrage indeplinirea formalitatilor vamale prevazute pentru inportul marfurilor.
In situatia in care ulterior inregistrarii declaratiei vmale, pana la acordarea liberului de
vama, intervin taxe vamale de import reduse, titularul operatiunii comerciale poate solicita
autoritatii vamale aplicarea taxei vamale mai favorabile. Drepturile si obligatiile titularului unui
tratament tarifar favorabil pot fi transferate succesiv unor alte personae care indeplinesc
conditiile prevazute pentru a beneficia de regimul in cauza. Pna la incetarea conditiilorpentru
acordarea tratamentului favorabil, marfurile puse in libera circulatie, care au beneficiat de
drepturi de import reduse raman sub supraveghere vamala.
Marfurile puse in libera circulatie isi pierd statutul vamal de marfuri romanesti cnad
declaratia de punere in libera circulatie este invalidate dupa acordul liberului de vama.

2.2 Tranzitul
Regimul de tranzit permite transportul de la un birou vamal la alt birou vamal al:
 marfurile straine, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor
de politica comerciala;
 marfurilor romanesti, in cazurile si in conditiile prevazute in reglementari
specifice pentru a se evita ca produsele care beneficiaza de masuri special de
export sa eludeze sau sa beneficieze nejustificat de aceste masuri;
Regimul de tranzit se incheie si obligatiile titularului se considera indeplinite cand
marfurile plasate sub acest regim si documentele solicitate au fost prezentate biroului vamal de
destinatie. Autoritatea vamala descarca regimul de tranzit cand este in masura sa stabileasca, pe
baza compararii datelor disponibile la biroul vmal de plecare cu cele disponibile la biroul vmal
de destinatie, ca regimul s-a inchiat in mod corect.

6
2.3 Antrepozitarea vamala
Regimul de antrepozitare vamala permite depozitarea intr-un antrepozit vamal a:
 marfurilor straine, fara ca ele sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de
politica comerciala;
 marfurile romanesti care beneficiaza, pe baza plasarii lor intr-un antrepozit vamal,
de masurile legate de exportul marfurilor;
Antrepozitul vamal reprezinta orice loc aprobat de autoritatea vmala si aflat sub
supravegherea acesteia, unde marfurile pot fi depozitate in conditiile prevazute de lege.
Antrepozitarul este persoana obligata prin declaratia de plasare a marfurilor sub regimul
de antrepozitare vamala, iar detinatorul antrepozitului este persoana autorizata sa gestioneze
antrepozitul vamal.
Detinatorul antrepozitului vamal are urmatoarele raspunderi fata de autoritatea vamala:
 sa asigure supravegherea marfurilor, astfel incat sa nu fie posibila sustragerea
acestora de sub controlul vamal;
 sa indeplineasca obligatiile ce decurg din depozitarea marfurilor aflate in regim de
antrepozitare vamala;
 sa respecte conditiile stabilite in autorizatie;
Drepturile si obligatiile unui detinator de antrepozit pot fi transferate unei alte persoane
numai cu acordul autoritatii vamale.
Autoritatea vamala poate permite ca marfurile plasate sub regimul de antrepozitare
vamala sa fie transferate de la un antrepozit vamal la altul.

2.4 Perfectionarea activa

Regimul de perfectionare activa permite ca anumite marfuri sa fie utilizate pe teritoriul
vamal al Romaniei intruna sau mai multe operatiuni de perfectionare. Aceste marfuri sunt:
 marfurile straine destinate reexportului in afara teritoriului vamal al Romaniei sub
forma produselor compensatoare, fara ca aceste marfuri sa fie supuse drepturilor
de import sau masurilor de politica comerciala;

7
  marfurile puse in libera circulatie, cu rambursarea sau remiterea drepturilor de
import aferente unor asemenea marfuri, daca sunt exportate in afara teritoriului
vamal al Romaniei sub forma de produse compensatoare;
Prin operatiuni de perfectionare se intelege:
 prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte
marfuri;
 transformarea marfurilor;
 repararea marfurilor, inclusiv restaurarea lor;
 utilizarea anumitor marfuri care, desi nu se regasesc in produsele compensatoare,
permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca dispar total sau partial
in cursul folosirii lor;
Autorizatia de perfectionare activa este emisa la cererea persoanei care efectueaza
operatiunile de perfectionare sau carese ocupa de efectuarea lor.

2.5 Transformarea sub control vamal

Regimul de transformare sub control vamal permite ca marfurile straine sa fie utilizate pe
teritoriul vamal al Romaniei pentru a fi supuse unor operatiuni care le modifica natura sau starea,
fara sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Cazurile si
conditiile specifice in care se poate folosi regimul de transformare sub control vamal se stabilesc
prin regulamentul vamal.
Autorizatia pentru transformare sub control vamal se acorda:
 persoanelor stabilite in Romania;
 cand marfurile de import pot fi identificate in produsele transformate;
 cand natura sau starea marfurilor din momentul plasarii lor sub regim nu mai
poate fi reconstituita economic dupa transformare;
 cand utilizarea regimului nu poate avea drept consecinta eludarea efectelor
reglementarilor privind originea si a restrictiilor cantitative aplicabile marfurilor
importate;
 cand sunt indeplinite conditiile necesare ca regimul sa ajute la crearea sau
mentinerea activitatii de transformare a marfurilor in Romania, fara sa aduca

8
 atingere in mod vadit intereselor economice ale producatorilor nationali de
marfuri similare;

2.6 Admiterea temporara

Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei a marfurilor
straine destinate reexportului, fara sa fi suferit vreo modificare in afara deprecierii normale
datorate utilizarii lor.
Autoritatea vamala refuza acordarea regimului de admitere temporara in situatia in care
este imposibil sa se asigure identificarea marfurilor de import. Prin exceptie, autoritatea vamala
poate autoriza utilizareaacestui regim fara asigurarea identificarii marfurilor cand absenta
masurilor de identificare nu poate duce la o folosire abuziva a regimului.
Termenul maxim in care marfurile pot ramane in regimul de admitere temporara este de
24 de luni. Cu acordul persoanei in cauza, autoritatea vamala poate stabili reducerea termenului.

2.7 Perfectionarea pasiva

Regimul de perfectionare pasiva permite ca marfurile romanesti sa fie exportate temporar
de pe teritoriul vamal al Romaniei pentru a fi supuse unor operatiuni de perfectionare, iar
produsele din aceste operatiuni sa fie puse in libera circulatie cu exonerare totala sau partiala de
drepturi de export.
Nu pot fi plasate in regim de perfectionare pasiva marfurile romanesti:
 al caror export implica rambursarea sau remiterea drepturilor de export;
 care, inaintea exportului, au fost puse in libera circulatie cu exonerare totala de
drepturi de import, in functie de destinatia lor finala, atat timp cat conditiile
pentru acordarea unei astfel de exonerari continua sa se aplice;
 al caror export implica acordarea rambursarilor la export sau pentru care se acorda
un alt avantaj financiar decat aceste rambursari;
2.8 Regimul de import si de export al Romaniei
Regimul de export şi de import al României se bazează pe premisa că exportul şi
importul de bunuri din şi în teritoriul vamal al României este liber, fără a fi condiţionat de

9
emiterea în avans a unei licenţe, cu excepţia cazurilor în care anumite produse se află sub
incidenţa uneia din măsurile adoptate în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1526/2003 privind
regimul general de export şi de import, respectiv (art. 2.1 din H.G. nr. 1526/2003):
a) prohibiţiile, restricţiile sau alte măsuri de control, certificare sau autorizare a exportului,
importului sau tranzitului, justificate pe temeiurile: moralităţii publice, politicii sau
securităţii publice, protecţiei sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor sau plantelor,
protecţiei resurselor naturale, protecţiei tezaurelor naţionale de valoare artistică, istorică
sau arheologică, protecţiei proprietăţii intelectuale, industriale sau comerciale,
reglementările referitoare la metale preţioase;

b) măsurile de salvgardare la import;

c) măsurile de monitorizare a exportului sau importului unor produse instituite pentru

aplicarea unor acorduri sau înţelegeri internaţionale;

d) măsurile prevăzute de lege pentru obiectivele organizaţiilor de piaţă pentru produsele

agricole;

e) măsurile de supraveghere statistică a exportului sau importului unor produse în vederea

examinării tendinţelor şi condiţiilor de export sau import; asemenea măsuri de
supraveghere pentru situaţii limitate şi excepţionale, legate de riscul ameninţării cu
prejudiciul grav de piaţă, nu vor constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau o
restricţie deghizată pentru comerţ .

Instituirea şi aplicarea acestor măsuri se poate face cu respectarea regulilor şi procedurilor

cuprinse în prevederile Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a
Comerţului şi ale altor acorduri şi convenţii internaţionale relevante la care România este parte.
Eliberarea instrumentelor pentru administrarea măsurilor prevăzute în H.G. nr. 1526/2003,
respectiv, după caz, licenţierea, certificarea, autorizarea sau avizarea exportului, importului ori
tranzitului, se efectuează de către instituţiile desemnate, pe baza regulilor şi procedurilor
specifice adoptate în acest scop.

10
 H.G. nr. 1527/2003 privind regulile şi procedurile în materie de licenţe de export şi de import
stipulează regulile şi procedurile generale privind licenţele de export şi de import emise de
Direcţia Generală Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.
Ordinul ministrului economiei şi comerţului (OMEC) nr. 391/2003 privind mărfurile supuse
licenţelor automate la export şi import, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
26/13.01.2004, stipulează mărfurile pentru care se eliberează licenţe automate de export de către
Direcţia Generală Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.
În conformitate cu angajamentul asumat faţă de Uniunea Europeană privind Capitolul I –
„Libera circulaţie a mărfurilor”, România a eliminat toate licenţele automate de import, cu scop
statistic, care nu erau conforme cu acquis-ul comunitar. De asemenea, au fost eliminate
majoritatea licenţelor automate de export, cu scop statistic. Corespunzător, au fost abrogate
următoarele prevederi ale OMEC nr. 391/2003:

 prevederile art. 4 şi Anexa nr. 2 din OMEC nr. 391/2003

-în baza art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 505/2004 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la
fabricarea ilicită a drogurilor

 prevederile art. 5 şi Anexa nr. 3 din OMEC nr. 391/2003

-în baza Ordinul ministrului economiei şi comerţului (OMEC) nr. 842/2004
privind unele măsuri pentru eliminarea licenţelor pentru unele produse radioactive,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1217 din 17.12.2004

 prevederile art. 11 din OMEC nr. 391/2003

-în baza Ordinului ministrului economiei şi comerţului (OMEC) nr. 529/2005,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860/23.09.2005, pentru
modificarea OMEC nr. 391/2003
În prezent, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1526/2003, H.G. nr. 1527/2003 şi
Ordinul ministrului economiei şi comerţului (OMEC) nr. 391/2003, ca măsură de supraveghere
statistică a exportului unor produse privind provenienţa licită a acestora şi în vederea examinării
tendinţelor şi condiţiilor de export, Direcţia Generală Politici Comerciale din cadrul Ministerului

11
Economiei şi Comerţului eliberează licenţe automate de export, cu scop statistic, numai pentru
următoarele mărfuri prevăzute în Anexa nr. 1 la OMEC nr.391/2003: minereuri de neferoase şi
de metale preţioase; cenuşi şi reziduuri de metale neferoase; metale preţioase si bunuri cu
conţinut de metale preţioase; piei brute de ovine, bovine, caprine şi porcine ; lemn brut ;
cherestele ; deşeuri reciclabile din hârtie, carton, metale feroase şi neferoase.
Capitolul III
Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra taxelor vamale

3.1 Relatiile Romaniei cu Comunitatile Europene

Relatiile comerciale si de cooperare economica si tehnico-stiintifica dintre Romania si
Comunitatile Europene se deruleaza pe baza acordurilor si aranjamentelor incheiate cu acestea in
perioada 1970-1992. De la documente cu o sfera limitata de aplicare, cum au fost aranjamentele
tehnice privind preturile minime la exportul unor produse agroalimentare romanesti in Piata
comuna (1970), s-a trecut apoi la negocierea unor acorduri sectoriale. Este vorba de Acordul
privind comertul cu produse textile (1977), Aranjamentul privind comertul cu produse
siderurgice (1978) si Acordul privind comertul cu produse industriale, altele decat textile si
siderurgice (1981). O data cu acest din urma acord, a mai fost incheiat si un altul privind crearea
comisiei mixte Romania-C.E.E. Tara noastra si-a exprimat disponibilitatea negocierii unui acord
si mai cuprinzator cu C.E.E., vizand comertul si cooperarea comerciala si economica dintre cele
doua parti (1982), si a participat la mai multe runde de negocieri exploratorii la nivel de experti
cu privire la continutul acordului. Negocierile au fost reluate si finalizate , dupa ce fusesera o
vreme suspendate, iar acordul respectiv a fost semnat (1990) si pus in aplicare (1991).
Dupa admiterea tarii noastre in „grupul celor 77”, Romania a facut demersuri pe langa
Comunitatile Europene sa-i recunoasca statutul de tara in curs de dezvoltare si, pe aceasta baza,
sa fie inscrisa pe lista beneficiarilor de preferinte vamale generalizate. Ca urmare, o serie de
produse romanesti (din 1974) au fost acceptate la import in Piata comuna in scutire totala sau
partiala de taxe vamale. Chiar daca regimul preferintelor vamale generalizate rezervat Romaniei
a fost mai restrans decat cel acordat altor tari in curs de dezvoltare, cu un grad de dezvoltare
apropiat totusi, acesta a favorizat largirea schimburilor comerciale romano-comunitare. Este de
spus ca, in perioada 1981-1991, volumul schimburilor comerciale dintre tara noastra si C.E.E. a
depasit 35 miliarde de dolari, din care exporturile au totalizat 25 miliarde, iar importurile 10.

12
 O perspectiva mai larga deschide tarii noastre intrarea in vigoare de la 1 februarie 1995 a
Acordului de asociere a Romaniei la Comunitatile Europene. Partile contractante isi propun sa ia
masuri menite sa asigure: circulatia libera a marfurilor si serviciilor, a lucratorilor si a
capitalurilor; amplasarea de intreprinderi de catre o parte pe teritoriul celeilate parti; concurenta
loiala; armonizarea legislatiei; cooperarea economica, culturala si financiara a partilor.
In ceea ce priveste libera circulatie a marfurilor, se prevede crearea graduala, in decursul
perioadei de tranzitie , a unei zoce de liber schimb, bazata pe obligatii reciproce echilibrate.

Astfel, la produsele industriale originare din Romania, taxele vamale de import aplicate
in Comunitate urmeaza sa fie abolite progresiv, dupa un calendar care prevede:
 la o prima categorie de produse, taxele vamale vor fi abolite la data intrarii in
vigoare a Acordului;
 la a doua categorie de produse, la data intrarii in vigoare a Acordului, fiecare taxa
vamala va fi redusa cu 50%, iar un an mai tarziu, taxele vamale care mai raman
vor fi eliminate;
 la a treia categorie de produse, taxele vamale vor fi reduse progresiv, de la
intrarea in vigoare a Acordului, prin reduceri anulae de 20% din taxa de baza,
astfel incat sa se ajunga la abolirea lor totalapana la sfarsitul celui de-al patrulea
an de la data intrarii in vigoare a Acordului;
 la cea de-a patra si ultima categorie de produce, taxele vamale la import vor fi
suspendate in limita unor contingente sau plafoane tarifare anuale ale Comunitatii
care vor creste progresiv astfel incat sa se ajunga la abolirea totala a taxelor
vamale la importul produselor respective cel mai tarziu la sfarsitul celui de-al
cincilea an. In acelasi timp, taxele vamale la import nu se vor aplica dupa ce
contingentele vor fi epuizate sau dupa ce nivelul taxelor vamale a fost reintrodus
la produsele cuprinse in plafoanele tarifare, vor fi eliminate progresiv, de la
intrarea in vigoare a Acordului, prin reduceri anuale de 15% din taxa de baza.
Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an, taxele vamale remanente vor fi abolite.

La importul in Romania al produselor industriale originare din Comunitate, eliminarea

restrictiilor tarifare si cantitative se va face tot in mod treptat, pe baza unui grafic, esalonat astfel:

13
  la o prima categorie de produse, taxele vor fi abolite la data intrarii in vigoare a
Acordului;

 la a doua categorie de produse, taxele vor fi reduse progresiv, si anume: la 80% la

data intrarii in vigoare a Acordului; la 40% dupa 3 ani, si la 0% dupa cinci ani;

 la a treia categorie de produse, taxele vor fi reduse in decurs de 9 ani;

 la a patra categorie de produse, taxele vamale vor fi suspendate in limitele unor

contingente anuale care vor fi majorate progresiv, iar taxele aplicabile cantitatilor
care depasesc contingentele vor fi si ele reduse in mod treptat.

Angajamente reciproce de reducere treptata pana la completa eliminare a taxelor vamale

de import,partile contractante si-au luat si cu privire la produsele textile,protocolul nr.1 cu privire
la comertul cu produse textile si imbracaminte, si la produsele carbonifere si din otel,protocolul
nr.2 privind produsele C.E.C.O.

La produsele agricole,partile au convenit: sa-si acorde reciproc anumite concesii tarifare;

sa aboleasca restrictiile cantitative la intrarea in vigoare a Acordului; Comunitatea sa acorde o
reducere de prelevari sau de taxe vamale, dupa caz,la produsele originare din
Romania.Comunitatea si Romania sa-si acorde anumite concesii pe o baza armonioasa si
reciproca. Asadar datorita sensibilitatii deosebite a sectorului agricol,regimul rezervat produselor
agricole este mai restrictiv decat cel stabilit pentru produsele industriale. La o serie de produse
agricole originare din tara noastra,Comunitatea pastreaza contingente,pe care urmeaza al le
majora de la un an la altul.
In spiritul reglementarilor cuprinse in Acordul General pentru Tarife Vamale si
Comert,partile s-au angajat ca, de la data intrarii in vogoare a Acordului, in comertul dintre ele sa
nu se introduca noi taxe vamale la import sau la export sau taxe cu efect echivalent si nici
restrictii cantitative sau restrictii cu efect echivalent si a se abtina de la orice masuri sau practici
de natura fiscala interna care ar introduce, direct sau indirect,intre produsele unei parti si

14
produsele similare din teritoriu celeilalte parti.Produsele exportate din teritorio uneia din cele
doua parti sa nu beneficieze de rambursarea taxelor interne peste suma taxelor directe sau
indirecte care le-au fost aplicate.
Cu titlu derogatoriu, Articolul prevedea posibilitatea luarii, de catre tara noastra, a unor
masuri exceptionale, de durata limitata, constand in majorarea taxelor vamale de import. Aceste
masuri pot viza numai industriile nou aparute, anumite sectoare aflate in curs de restructurare sau
care se comfrunta cu serioase dificultati generatoare de importante probleme sociale. Ca nivel,
taxele vamale la import, avand caracterul unor masuri exceptionale, nu pot depasii 25% si vor
mentine un element de preferinta pentru produsele originare din Comunitate. Valoarea totala a
importurilor supuse la asemenea taxe nu pot depasi 15% din totalul importurilor de produse
industriale din Comunitate, iar perioada de aplicare a acestor masuri nu va depasii 5 ani. Nici o
astfel de masura nu se poate introduce pentru un produs, daca au trecut mai mult de trei ani de la
eliminarea tuturor taxelor, a restrictiilor cantitative, a altor impuneri sau masuri cu efect
echivalent,referitoare la acel produs.
In cazul in care una dintre parti constata ca se practica dumping in comert cu cealalta
parte, aceasta poate adopta masuri adecvate impotriva acestei practice, in concordanta cu
prevederile Acordului General pentru Tarife Vamale si Comert, cu legislatia interna si cu
procedurile convenite. De asemenea,in cazul in care un produs a fost importat in cantitati atat de
mari si in asemenea conditii incat cauzeaza sau ameninta sa cauzeze un prejudiciu serios
producatorilor nationali de produse similare sau direct concurente, pe teritoriu uneia din parti,
sau perturbari serioase in orice sector al economiei, ori dificultati care ar putea conduce la o
serioasa deteriorare a situatiei economice a unei regiuni, partea lezata poate adopta masuri
adecvate.

Alaturi de circulatia libera a marfurilor, circulatia lucratorilor intre Comunitate si tara

noastra ocupa un loc important in cadrul Acordului. Partile s-au angajat sa aplice reciproc un
tratament nediscriminatoriu, bazat pe nationalitate, lucratorilor legal angajati pe teritoriul lor, in
ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau concedierea, in comparative cu proprii lor
cetateni. Acordul prevede de asemenea circulatia libera a capitalului.
Din cele de mai sus rezulta ca in conditiile asocierii Romaniei la Comunitatile Europene,
tara noastra va beneficia de un tratament mai favorabil din partea acestora decat in trecut. Taxele

15
vamale, alte taxe cu efect echivalent si restrictii cantitative,vor fi reduse treptat pana la completa
lor eliminare, pentru a favoriza schimburile comerciale si cooperarea economica dintre partile
contractante. La produsele originare din Romania, la care se mentin contingente sau plafoane
tarifare, ca in sistemul preferintelor vamale generalizate, se vor opera majorari anuale ale
cantitatilor importate in Comunitate in scutire de taxe vamale, concomitant cu reducerea taxelor
vamale aplicate cantitatilor remanente.
Tinand seama de faptul ca Romania este o tara in curs de dezvoltare, aflata in perioada
de tranzitie spre economia de piata si ca este confruntata cu numeroase dezechilibre si dificultati,
calendarele dupa care vor fi puse in aplicare facilitatile ce le acorda partile contractante au un
character asimetric, in sensul ca Romania va reduce taxele vamale si alte taxe intr-un ritm ceva
mai lent decat o va face Comunitatea. Pentru reusita asocierii, se prevad masuri menite sa asigure
o larga cooperare economica si financiara intre parti.

3.2 Integrarea României cu data de 1 ianuarie 2007 în U.E a necesitat alinierea

bugetului si în domeniul fiscal la legislatia Uniunii.

Ministerul Economiei si Finantelor prin organe centrale si locale a depus eforturi pentru
implementarea legislatiei armonizate care a avut consecintã favorizarea crearii mediului ambiant
pentru afaceri cu repercusiuni favorabile asupra bugetului general consolidat.
Aspectul cu cea mai mare vizibilitate este tariful vamal comun. Nivelul actual al taxelor
vamale este, in ansamblu, mai redus fata de nivelul din anii precedenti al taxelor vamale aplicate
de Romania. Aceasta in conditiile in care aproape 70% din importurile si exporturile Romaniei
sunt cu state membre ale UE. Schimburile comerciale ale Romaniei se realizeaza in mare parte
in cadrul Acordurilor de comert liber (circa 83,91% din exporturi si 70,56% din importuri). Ca
pondere a schimburilor comerciale romanesti in cadrul acestor acorduri, in intervalul ianuarie -
octombrie 2007, pe primul loc se afla Uniunea Europeana (67,8% din valoarea exportului si
74,6% din totalul importului). Printre acordurile de comert liber incheiate de Uniunea
Europeana, care au fost aplicate si de Romania, ca stat membru, se numara acordurile cu tarile
mediteraneene, Mexic, Chile, Africa de Sud, Acordurile de Stabilizare si Asociere cu statele din
zona Balcanilor de Vest.

16
 Incepand cu anul 2007 Romania aplica politica comerciala comuna a UE, respectiv:
tariful vamal comun; schema de preferinte generalizate (SGP) a UE; masurile de aparare
comerciala; acordurile preferentiale comerciale si de cooperare incheiate cu tarile terte;
angajamentele comerciale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).
Tariful vamal comun aplicabil importurilor din tarile terte a fost instituit in 1968, o data
cu incheierea procesului de inlaturare a taxelor vamale intre tarile membre UE si formarea
uniunii vamale.
Asadar, tariful vamal este comun tuturor statelor membre UE. Ceea ce difera este nivelul
acestuia, taxele vamale diferind de la un produs la altul.
Tariful vamal comun se aplica uniform pe intreg teritoriul UE, avand rolul de a evita
distorsionarea schimburilor prin intermediul taxelor vamale. Totodata, se evita orientarea
schimburilor in functie de nivelul mai scazut al taxelor vamale in anumite tari. Nu in ultimul
rand, aceasta masura raspunde nevoii de a mentine controlul la frontiera externa a Uniunii
Europene.

Acest instrument al politicii comerciale al UE are doua componente: taxele vamale si

nomenclatorul tarifar. Aplicarea tarifului vamal comun se face fara adoptarea unei legislatii
nationale specifice. Preluarea tarifului vamal comun a inceput sa conduca incepand cu 1 ianuarie
2007, la obtinerea, pentru operatorii economici romani, a unor conditii de acces la marfurile din
import, similare celor din UE.
Circa 75 la suta din taxele vamale colectate de Vama Romana se vireaza catre bugetul
Uniunii Europene, diferenta de 25 la suta revenind statului roman, drept cheltuieli de
administrare, conform noilor reglementari aplicate odata ce Romania a devenit membra a UE, a
declarat vicepresedintele ANAF si seful Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV), Gelu Stefan
Diaconu, citat de Rompres.

De la 1 ianuarie 2007, numarul operatiunilor pentru taxele vamale s-au redus la circa 30
la suta fata de cele din perioada de preaderare, insa volumul acestor taxe este mai mare cu 46 la
suta, ca urmare a unui nivelul mai ridicat de taxare vamala pentru marfurile originare din tarile
care nu sunt membre ale Uniunii_Europene.

17
 Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Autoritatea Nationala a Vamilor
(ANV) si unitatile din subordine sunt profund schimbate fata de perioada anterioara, datorita
aplicarii acquis-ului comunitar. Principala modificare in activitatea vamala s-a realizat asupra
modului de colectare si distributie a taxelor vamale. Astfel, s-au eliminat taxele vamale asupra
produselor importate din statele UE.
In prezent, taxe vamale se aplica doar marfurilor originare din tarile extracomunitare, acestea
fiind stabilite de Comisia Europeana, pe baza Acordurilor comerciale dintre UE si tarile non-UE.
ANV colecteaza si accizele aferente produselor importate din tarile non-UE, de la 1 ianuarie
2007 eliminandu-se accizarea produselor care provin din statele UE. De asemenea, ANV
colecteaza si comisionul vamal pentru importurile care provin din tarile extracomunitare.
Activitatea vamala se mai evidentiaza prin colectarea taxei pe valoarea adaugata (TVA)
pentru operatiunile de import pentru persoanele neinregistrate in scop de TVA, de la 1 ianuarie
2007 fiind eliminate procedurile de aplicare a TVA in vama pentru achizitiile care provin din
statele UE, deoarece aceasta taxare se realizeaza la consumatorul final, conform reglementarilor
Comisiei Europene.

18
 Capitolul IV
Studiu de caz

Taxele vamale percepute de autoritatea vamala se pot clasifica in:

- taxe vamale de baza;
- taxe vamale preferentiale.

Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale Romaniei si/sau acordurilor
internationale la care Romania este parte semnatara (Acordul privind aplicarea art.VII al
Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT), parte integranta a Acordului de la
Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romania il aplica
fara rezerve, ratificat prin Legea nr.133/1994).
Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb incheiate de Romania cu
tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea Europeana - UE, Asociatia
Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.) pentru unele marfuri sau categorii de
marfuri.
Pentru a se putea aplica o taxa preferentiala este necesara prezentarea si depunerea unui certificat
de circulatie a marfurilor valid impreuna cu declaratia vamala de import si a celorlalte
documente prevazute de art. 45 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei,
aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001.
Atat taxele vamale de baza cat si taxele vamale preferentiale sunt stabilite pe fel de marfa a carei
clasificare se face in functie de regulile generale si notele explicative de interpretare a
nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei, specifice Conventiei
Internationale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la
Bruxelles la 14-06-1983, la care Romania este parte.
Potrivit art. 68 din Codul Vamal al Romaniei, adoptat prin Legea nr. 141/1997 unele categorii de
marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia

19
lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la care
Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o exceptare de
drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.
De asemenea art. 69 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca prin lege se stabilesc cazurile in
care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri
(Exemplu: un autovehicul special echipat pentru interventii medicale - ambulanta, care este
donat unei institutii medicale de profil este scutit de drepturi de import conform prevederilor
O.G. nr. 26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import al Romaniei, cu modificarile si
completarile ulterioare, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993, aprobata prin Legea nr.
102/1994).
In momentul depunerii unei declaratii vamale de import autoritatea vamala calculeaza si
incaseaza, atunci cand este cazul, si alte drepturi cuvenite bugetului de stat. Acestea sunt formate
din:
Comision vamal - reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001 privind reglementarea
unor probleme financiare, comisionul perceput pentru prestarea serviciilor vamale si care
constituie venit cu destinatie speciala al bugetului de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1994
privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor
de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale, cu modificarile si
completarile ulterioare. In conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind
constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de
control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale se excepteaza de la plata
comisionului bunurile care fac obiectul importului in baza acordurilor de credit extern, a
acordurilor privind programe de asistenta economica nerambursabila acordata Romaniei de catre
tarile membre ale Grupului "Celor 24" si organismele economice internationale, inclusiv ajutoare
umanitare, incheiate intre Guvernul Romaniei si guvernele altor tari.
Accize - sau taxe speciale de consum astfel cum sunt ele definite de O.U.G. nr. 158/2001
aprobata cu modificarile ulterioare prin Legea nr. 523/2002. Accizele sunt stabilite pe produse
sau grupe de produse in cote fixe (de exemplu cafea verde 850 EURO/tona) sau cote procentuale
(de exemplu autovehicule 0-18% in functie de tipul motorizarii - benzina sau diesel - si gradul de
poluare).

20
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) - reprezinta, potrivit Legii nr. 345/2002 privind taxa pe
valoarea adaugata, acel impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat inclusiv la importul
de marfuri. Categoriile de bunuri si servicii scutite de la plata acestui impozit indirect sunt
reglementate prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata si prin HG. nr. 598/2002
pentru aprobarea Normelor de aplicare ale Legii nr. 345/2002 privind taxa pe
valoarea adaugata.

**Exemplu orientativ a modalitatii de calcul a drepturilor vamale de import pentru un

autovehicul care urmeaza sa fie importat in Romania. Exemplu de calcul al drepturilor vamale de
import ce trebuie platite pentru un autovehicul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor
benzina, grad normal de poluare, care se importa in Romania.

CAZUL I- aplicarea regimului tarifar de baza

Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama)

Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111 din H.G. nr.
1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei,
transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de
Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata
saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

Cursul de schimb = 4 RON/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in
Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:
5000 EURO x 4 RON = 20000 RON (Vv lei = Valoarea in vama transformata in lei)

Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei coloana de
baza este 30%.
20000 RON x 30% = 6000 RON (Txv = Taxa vamala de import calculata si datorata)

21
Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului transformata in lei
la cursul BNR.
20000 RON x 0,5% = 100 RON (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)

Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor benzina,
grad normal de poluare este 6% baza de calcul pentru calcularea accizei este constituita din:
Vv lei + Txv + Cv = 20000 RON + 6000 RON + 100 RON = 26100 RON

Deci calculul efectiv al accizei este:

26100 RON x 6% = 1566 RON (Acc = Acciza calculata si datorata)

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 24% baza de calcul
pentru calcularea TVA este constituita din:
Vv lei + Txv + Cv + Acc = 20000 RON + 6000 RON + 100 RON + 1566 RON = 27666 RON

Deci calculul efectiv al TVA este:

27666 RON x 24% = 6639.84 RON (Tvac = TVA calculat si datorat)

TOTALUL DREPTURILOR VAMALE DE PLATIT PENTRU AUTOVEHICULUL

IMPORTAT:
Txv + Cv + Acc + Tvac = 6000 RON + 100 RON + 1566 RON + 6639.84 RON = 14305.84RON

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa in Romania
autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este de
14305.84 RON.

CAZUL II-aplicarea Regimului Tarifar Preferential pe baza depunerii unui certificat de

circulatie a marfurilor valid

Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama)

22
Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111 din H.G. nr.
1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei,
transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de
Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata
saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

Cursul de schimb = 4 RON/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in
Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:
5000 EURO x 4 RON = 20000 RON (Vv lei = Valoarea in vama transformata in lei)

Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei coloana taxe
vamale preferentiale UE este ex. (exceptat).
20000 RONx ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si datorata)

Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului transformata in lei

la cursul BNR. In acest caz, potrivit celor mentionate mai sus la calcularea si incasarea altor
drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul vamal nu se datoreaza.
20000 RON x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)

Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor benzina,
grad normal de poluare este 6% baza de calcul pentru calcularea accizei este constituita din:
Vv lei + Txv + Cv = 20000 RON + 0 RON + 0 RON = 20000 RON

Deci calculul efectiv al accizei este:

20000 RON x 6% = 1200 RON (Acc = Acciza calculata si datorata)

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 24% baza de calcul
pentru calcularea TVA este constituita din:

23
Vv lei + Txv + Cv + Acc = 20000 RON + 0 RON + 0 RON + 1200 RON = 21200 RON

Deci calculul efectiv al TVA este:

21200 RON x 24% = 5088 RON (Tvac = TVA calculat si datorat)

TOTAL DREPTURILOR VAMALE DE PLATIT PENTRU AUTOVEHICULUL IMPORTAT

Txv + Cv + Acc + Tvac = 0 RON + 0 RON + 1200 RON + 5088 RON = 6288 RON

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa in Romania
autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare si care
beneficiaza de Regimul Tarifar Preferential pe baza depunerii unui certificat de circulatie a
marfurilor valid este de 6288 RON.

24
Anexe

25
 COMUNITATEA EUROPEANĂ
MODEL

Cerere de autorizaţie pentru utilizarea unui regim vamal cu impact/destinaţie economică

Notă: Pentru completarea acestui formular se va consulta nota explicativă corespunzătoare

Original

1. Solicitant Rezervat pentru vamă

2. Regim vamal/regimuri vamale 3. Tip de cerere 4. Formulare de continuare

5. Locul şi tipul de conturi/evidenţe

6. Termenul de valabilitate a autorizaţiei

a b
7. Mărfuri de plasat sub regim vamal

Codul NC Descriere Cantitate Valoare

8. Produse compensatoare sau transformate

Codul NC Descriere Rata rentabilităţii

9. Detalii despre activităţile planificate

10. Condiţii economice

11. Birou vamal/birouri vamale

a de intrare
b de încheiere
c birou/birouri de supraveghere
12. Identificare 13. Termen de încheiere 14. Proceduri simplificate 15. Transfer
(luni)
a b
16. Informaţii suplimentare

26
 17.

Semnătura ........................................................................ Data .....................................................................

Numele ...........................................................................

COMUNITATEA EUROPEANĂ
MODEL

Cerere de autorizare pentru funcţionarea unui antrepozit vamal sau pentru utilizarea
regimului vamal într-un antrepozit de tip E
Formular de continuare
Original

18. Tip de antrepozit

19. Antrepozit sau depozit (tip E)

20. Data-limită pentru depunerea inventarului mărfurilor

21. Rata pierderilor

22. Depozitarea mărfurilor în afara regimului de antrepriză

Codul NC Descriere Categoria / regimul vamal

23. Forme standard de manipulare

24. Îndepărtare temporară. Scop:

25. Informaţii suplimentare

26.

Semnătura ............................................................. Data .......................................................................

Numele ...................................................................

27
 COMUNITATEA EUROPEANĂ
MODEL

Cerere de autorizare pentru utilizarea perfecţionării active

Formular de continuare
Original

18. Mărfuri echivalente

Codul NC Descrierea

19. Export anticipat

20. Punere în liberă circulaţie fără declaraţie vamală?

21. Informaţii suplimentare

22.

Semnătura ..............................................................
Data ......................................................................
Numele ....................................................................

28
 COMUNITATEA EUROPEANĂ
MODEL

Cerere de autorizaţie pentru utilizarea perfecţionării pasive

Formular de continuare
Original

18. Sistem

19. Produse de substituţie

Codul NC Descriere

20. Articolul 147 alineatul (2) din Cod

21. Articolul 586 alineatul (2)

22. Informaţii suplimentare

23.

Semnătura ................................................................. Data ..........................................................................

Numele .....................................................................

29
 FORMULAR DE INREGISTRARE A NUMARULUI DE IDENTIFICARE

Societăţii comerciale i se permite declararea mărfurilor în procedura de tranzit în calitate de principal obligat
NR. IDENTIFICARE AGENT ECONOMIC: (1)

COD UNIC DE INREGISTRARE:

NUME:

ADRESA:

COD POSTAL:

ORAS:

TARA:

TELEFON:

FAX:

E-MAIL:

REPREZENTANT:

TIP SOCIETATE

COMISIONAR ÎN VAMĂ

DECLARANT BENEFICIAR AL PROCEDURII.............

TRANSPORTATOR

AVIZAT BIROUL VAMAL

SOCIETATE:

Semnătura: Ştampila:

APROBAT:

Semnătura: Ştampila:
AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR

30
 ROMANIA - MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA

FORMULAR DE INREGISTRARE IN NCTS

(*) = se completeaza de către A.N.V., restul câmpurilor fiind obligatoriu de completat

31
NUMAR DE IDENTIFICARE AGENT ECONOMIC(TIN) (*)

COD UNIC DE INREGISTRARE**

NUME
SA
FORMĂ SOCIETATE SRL
ALTE
ADRESĂ
COD POŞTAL (ZIP)
ORAŞ/LOCALITATE
SECTOR /JUDEŢ
ŢARĂ ROMÂNIA
TELEFON
FAX
E-MAIL
NUME REPREZENTANT LEGAL
PRINCIPAL OBLIGAT
TIP SOCIETATE
EXPEDITOR AGREAT
DESTINATAR AGREAT
DATA INTRODUCERII ÎN NCTS (*)
DATA IESIRII DIN NCTS (*)
SOCIETATE AUTORITATEA NAŢIONALĂ A VĂMILOR

SEMNĂTURĂ ŞTAMPILĂ SEMNĂTURĂ ŞTAMPILĂ

** Se preia din CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE

Bibliografie

 Codul Vamal al Romaniei

 Codul Fiscal al Romaniei
32
 Departamentul pentru Comert Exterior (www.dce.gov.ro)
 Autoritatea Nationala a Vamilor (www.customs.ro)
 Vasile Juravle, Georgeta Vintila: „Metode si tehnici fiscale”
 Saguna D.D. :”Drept financiar si fiscal”
 www.avocatnet.ro
 www.avocatura.com

33