Professional Documents
Culture Documents
Nicolae Popa
•
TEORIA GENERALA A DREPTULUI
Bucure§ti, 2002
Prof. univ. dr. Nicolae Popa
TEORIA GENERALA
A DREPTULUI
© Toate drepturile asupra prezentei edi$ii sunt rezervate
Editurii Universitagii Titu Maiorescu.
Orice reproducere, preluare parpala sau integrals,
prin orice mijloc, a textului este interzisa,
acesta fund proprietatea exclusiva a editorului.
Curs pentruTnvatamantuI la distanja
ISBN 973-86016-0-6
itU' Jftlaiore&cu/
CUPRINS
A. Calendarul cursului 7
B. Introducere 8
C. Cursul 9
1. Introducere 9
2. Prescriere... 9
3. Continut 9
4. Obiectivele cursului..... 9
5. Organlzarea cursului 10
6. Blbliografie 10
D. Evaluate 11
"DATA
Adresa la care poate fi contactat: e-mail unlversitate. Este un studiu al s.tiintei dreptului, care permite
Initierea, darificarea si fundamentarea unor notiuni
de baza ale stiintel dreptului.
4. Obiectivele cursului
PRELEGEREA 1
Introducere
Obiective
- sa i§i configureze mai bine notlunea de drept, dlverselor componente ale realitatii social-umane (politice,
esentiala In studiul dlsciplinelor din planul de invatamant. etice, juridice etc.).
Legile generate ate socletatii umane au anumite
trasaturi care le deosebesc de legile naturii, in primul rand
Continut si tematizare prin aceea ca legile dezvoltaril sociale se manifests in
insa§l activitatea oamenilor; §tiinta dreptului apartine
1. Teoria generald a dreptului ca disciplina distinctd stiintelor despre societate.
• Se abordeaza aici locul teorlei generate a Conform unor autorl, stiintele sociale alcatuiesc
dreptului in sistemul §tiintelor juridice §1 al celor urmatoral tablou:
sociale. a) stiinte nomotetice — au ca obiect activitatile
§tiinta este un sistem de cunostinte despre natura, umane si ca scop stabilirea de leg! §i relatii functionate
societate si gandire, cunostinte obtlnute prin metode corespunzatoare. Se utillzeaza aid observatille
corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, sistematice, experimentale, studiile statistlce etc.;
principil §1 notiuni. §tiinta trebuie inteleasa, mai intai, ca o
mstitutie, adica o organizatie de oameni care indeplinesc
.in societate anumite sarcinl, apoi ca metoda, adica Exempllficatl.
ansamblu de procedee, mijloace prin care se dezvaluie
aspecte si legitati noi ale lumil inconjuratoare, in care se
regasesc si rezlduurl traditionale. b) stiintele istorice - stiinte care isi propun
Ca fenomen social aparte §i ca forma specifica de reconstituirea §1 interpretarea trecutului;
activltate umana, stiinta nu poate fi privita doar ca un c) stiintele normative, care delimiteaza lumea
sistem static de idei, reprezentari, teorii, ci §1 ca sistem dominata de norme, obligatii si atributii, care studiaza
dinamic, care se dezvolta, in care se produc contlnuu noi aspectele normative ale activitatii umane - stiintele
cuno§tinte, valor! spirituale. juridice, etica etc.
De regula, se accepts clasificarea traditionala: d) cercetarea epistemologica a stiintei, ca
stiinfe alenaturii, stiinte despre societate si stiinte despre disciplina filosofica socio-umana.
gdndire. Intre acestea, scopul stiintelor despre'societate
este acela de a cunoaste legile generate ale existentei si ^ Exercitiu: Care este importanta clasificarii sti-
dezvoltarll socletatil, de a stadia formele Istorice de orga- intelor si relevanta pentru tema de discutie.pe care
nizare sociala si modalitatile specifice de manifestare a ne-am propus-o?
16 17
In acest tablou, dreptul ocupa un loc distinct, atat Ca stilnta explicativa, stilnta dreptului studiaza:
prin specificitatea obiectului sau de cercetare - realltatea - naturajuridicului;
juridica, parte components a realitatii sociale -, cat si prin - caracteristicile sale stracturale;
relativa sa autonomie metodologicd. - raporturlle cu alte stlinte;
- legaturile Interne ale sistemului juridic.
§tiinta despre societate,-dreptul este eo ipso stiinta In felul acesta, dreptul, ca §1 celelalte stlinte
social-umana. §tiinta dreptului studiaza juridicul in toate sociale, reprezinta o generallzare a experlentel umane intr-
fomiele sale de manifestare, dar, in primul rand, ca o un anumit sector de activltate si contine o serie de date
dimensiune inalienabila a existentei umane in conditii clarificate si sistematizate, un complex de notiuni,
social-istorice determinate.
categorii, concepte si principii, dar §i un ansamblu
Dimensiunea juridica a socletatil este o realitate metodologic, pe baza caraia fenomenele pot fi studlate,
asupra careia se apleaca — spre a-i cerceta legitatile, investigate.
"regularitatile etc. - atat dreptul, cat si alte componente ale Ca §tiinta cu statut si pozitie specifice, stiinta
sistemului §tilntelor sociale (Istoria, sociologia, etica etc.). dreptului anallzeaza un anumit domeniu al relatiilor si
§tiinta dreptului (stiintele juridice) studiaza legile stracturilor sociale — domeniul partl-ciparii oamenilor la
existentei si ale dezvoltarii statului si dreptului, Institutiile circuitul juridic, ca purtatori de drepturl si obligatii
politice si juridice, formele lor concret-lstorice, corelatla juridice, cu toate consecintele ce decurg de aici.
cu .celelalte componente ale sistemului social, modul in Cooperarea oamenilor in acest domeniu vast al realitatii
care institutiile politico-jurldlce Influenteaza societatea si sociale implica interventia dreptului in scopul conducerii
suporta, la randul lor, influenta sociala. §1 dirijarii comportamentelor, impunandu-le reguli
Fiind determinat de scopuri care se impun actiunii, normative, modele, prograrnandu-le, intr-un anumit sens,
dreptul - ca fenomen normatlv - repre-zinta o tentativa de actlunile si limitandu-le, in temeiul unor ratiuni ce tin de
disciplinare, de coordonare a relatiilor sociale, in vederea coexistenta libertatilor, dreptul ,,absolut" de manifestare.
promovarli unor valor! larg receptate de societate, cum ar §tlinta dreptului nu se opreste la studiul normel juridice, al
fi: proprietatea, siguranta juridica si securitatea libertatilor jurlspradentei, al contractului etc. (nu se confunda cu o
indivlduale, societatea civila etc. §tiinta dreptului exegeza a textelor normative), ea supune unui amplu
formuleaza principlile generate pe baza carora dreptul isi proces expiicatlv contextul social-cultural in care apar si
structureaza un mecanism adecvat - eficient si adaptat i§i due viata normele si institutiile juridice, colaborand in
permanent la scara omului real, concret - de Influentare a acest proces cu toate stiintele sociale - economia politics,
comportamentului, in temeiul unor cerinte valorlce. sociologia, demografia, statistica. In aceasta lurnina, este
18 19
Defmitia data de Ulpian: ,,§tiinta dreptului este sistemului este alcatuita dintr-un grup de norme, organic
cunoa§terea lucrurilor divine §i umane, §tiinta de a legate, ce reglementeaza o categorie de relatii sociale, pe
deosebi ceea ce e drept §i ceea ce e nedrept". baza aceleiasi metode §i in temeiul unor principii comune.
Partite slstemului stiintelor juridice sunt ^ Exemplu: Dreptul civil reglementeaza relatiile
urmatoarele: sociale cu continut patrimonial (raporturi de
Teoria generala a dreptului; proprietate, raporturi obligationale etc.) printr-o metoda
§tiintele juridice de ramura; specifica, metoda echivalentei (egalitatii) partilor.
§tiintele juridice istorice; §tiinta care studiaza aceasta ramura este stiinta
§tiintele ajutatoare (participative). dreptului civil
a) §tiintele juridice istorice studiaza istoria Relatia intre sistemul stiintei dreptului si
dreptului intr-o anumita tara sau dezvoltarea subsistemul stiintelor juridice de ramura este una dintre
generala a fenomemului juridic (istoria generala a parte si intreg, dar sistemul stiintei.. dreptului nu se
dreptului). epuizeaza prin stiintele juridice de ramura. Totodata,
stiintele juridice de ramura, care alcatuiesc un sistem, nu
/^ Activitate 1: Care credeti ca este importanta cer- se regasesc aidoma in sistemul planului de invatamant
cetarii istoriei dreptului? superior juridic.
c) §tiintele ajutatoare sunt criminalistica, medicina
legala, statistica juridica, logica juridica etc. Fara sa faca
/^ Activitate 2: Comparati cateva diritre doctrinele
rnarilor scoli de drept! parte propriu-zis din sistemul stiintei dreptului, aceste
discipline sunt, in cazuri numeroase, indispensabile
b) §tiintele juridice de ramura. studiaza fenomene cunoasterii unor fenomene de drept sau bunei aplicari a
particulare juridice - ramurile dreptului. normelor juridice. In investigatia unor realitati de drept,
ele utilizeaza mijloace stiintifice specifice altor stiinte
Exemplificati! (chimia, fizica, medicina, matematica etc.).
Teoria dreptului
/^ Exemple: Criminalistica — fotografia judiciara; - analizeaza obiectul sau specific, urmarind
foloseste procedee fizico-chimice, la fel ca in cazul organizarea sa logica in cadrul demersului
ridicarii si conservarii unor probe; statistica juridica explicativ;
foloseste mljloace matematice. - coordoneaza eforturile de cercetare pe care le
depun §tiintele juridice de ramura §i stiintele
juridice istorice;
d) Teoria generala a dreptului; cercetarea - sistematizeaza cuno§tintele in stransa cooperare
fenomenului juridic nu poate ramane nici la nivelul cu limbajul specific al §tiintelor de ramura;
cunoas.terii formelor consecutive de drept (tratarea - cauta sa sesizeze caracterele proprii si per-
istorica), nici la nivelul cunoasterii formelor dreptului manente ale fenomenului juridic, pentra a-1
pozitiv, ale dreptului activ, in vigoare intr-o anumita tara. defini si a-i contura spatiul in cadrul-sistemului
Orice §tiinta aspira spre globalitate, spre cunoa§tere prin social-istoric din care face parte;
ajungere la concept, prin subsumarea fenomenelor - este un demers atat filosofic - prin studiul
particulare si regasirea lor in categorii de maxima necesitatii . §i al posibilitatii principiale a
generalitate — instrumente de gandire cu vocatie de expan- dreptului -, cat si §tiintific - studiaza
siune. Studiul conceptelor, categoriilor, principiilor §i . cauzalitatea, modul istoric determinat . al
notiunilor de baza ale dreptului este realizat de Teoria aparitiei si formelor de manifestare ale
generala a dreptului. fenomenului juridic.
In aceasta lumina, Teoria dreptului este teoria
J/' Exemple de coneepte elaborate In cadrul
generala a acestuia.
Teoriei generale a dreptului: eel de drept, norma
juridica, izvoral de drept, raportul juridic, tehnica
Necesitatea Teoriei generale a dreptului imbraca doua
juridica.
aspecte:
a) teoretic;
^ Intrebare: Care este fundamental acestor con- b) practic.
eepte? Este el exclusiv teoretic, sau este practic?
Merite §i limite ale Teoriei generale a dreptului.
Teoria generala a dreptului este o disciplina de referinta
pentra stiinta dreptului. Scopul Teoriei dreptului este acela
24 25
dreptate, legi). Cuvantui este intalnit si in alte limbi, cu Unele limbi fac distinctie intre dreptul obiectiv si
aceeasi semnificatie: droit — fi\, dritto — it, derecho — eel subiectiv: law - drept obiectiv, iar right - drept
span., recht - germ., right — engl. subiectiv (in engleza).
a. Intx-un prim inteles, cuvantui ,,drept" semnifica Totalitatea normelor juridice In vigoare (active)
§tiinta dreptului — ansamblul de idei, notiuni, concepte si dintr-un stat poarta denumirea de drept pozitiv, un drept
principii care explica dreptul si prin intermediul carora aplicabil imediat si continuu, obligatoriu si susceptibil de a
dreptul poate fi gandit. fi adus.la indeplinire printr-o forta exterioara (coercitiune
Dreptul nu este numai stiinta, el este, in egala statala), ca o indreptatire legitima a'unor instante sociale
masura, tehnica si artd. special abilitate.
c. Drept mai este asociat, ca adjectiv, in aprecierile
Argumentati aceasta afirmatie! de natura morala (de exemplu: om drept, actiune dreapta,
pedeapsa dreapta etc.). In afara termenului de ,,drept", se
foloseste si eel de ,,juridic". Acesta este folosit atat ca
Dreptul Imbina libertatea si necesitatea - adjectiv (norma juridica), cat si intr-o acceptiune ce
necesitatea rezulta cfaiar din scopurile generate ale vietii depaseste notiunea de drept (obiectiv sau subiectiv).
sociale, scopuri prefigurate in ansamblul normelor legale. Juridicul este un fenomen complex care functioneaza
Acest ansamblu alcatuieste dreptul obiectiv. El priveste obiectiv pe un fundal social, constituind unul dintre
acea coordonare imperativa prin nomie despre care modurile de reflectare pe plan social a existentei umane.
vorbeste Max Weber, fund premisa necesara a coexistentei Juridicul are - sistematic vorbind - un caracter unitar,
libertatilor. Regulile stabilite prin norme trebuie sa-si desi are o compunere complexa (psihologica,
gaseasca un cadra minim de legitimitate pentra a putea fi institutionala, relationala). Unicitatea fenomenului juridic
conditia existentei posibile a comunitatii. Dreptul este determind unicitatea §tiintei dreptului, care este o stiinta
principiul de directie, de coeziune sociala, el da societatii explicativ-normativa, ce nu se limiteaza la descrierea si
caracterul de definit, de coerenta. explicarea functionarii unor elemente de tehnicitate si
b. Drept mai semnifica si facultatea unui subiect constractii logice, ci se refera si la caracterul operational al
de a-si valorifica sau de a-si apara impotriva tertilor un conceptelor prin intermediul carora se fundamenteaza
anumit interes, legalniente protejat. Acesta este dreptul ontologia, gnoseologia, axiologia si metodologia juridica.
suhiectiv si implica categoria de lihertate. Romanii faceau Juridicul defineste o parte componenta a realitatii sociale,
distinctie intre norma agendi §\facultas agendi. - alaturi de politic, etic, economic etc.
28 29
ceiului. Exists acum proprietate comuna asupra Realitatea juridica este o dimensiune inalienabila
pSmantului, lipsa unei forte exterioare de constrangere, o
putere sociala ce apartine intregii colectivitati. realitatii sociale In conditii jstorice determinate. Existenta ei
Ginta imbraca doua forme: matriarhald si nu poate fi desprinsa de existenta celorialte parti ale unei
patriarhala, iar trecerea de la o forma la cealalta a fost societati, suportand influenta acestora si exercitand la randu-i
interpretata ca un efect al dezvoltarii ideilor religioase.
Efectul instaurarii patriarhatului a constat In instaurarea influents asupra lor. Realitatea juridica mai este denumita
monogamiei, dar ea este interpretata ca o incalcare a unei uneori si sistem juridic sau suprastructura juridica. In ea este
vechi poranci religioase. cuprins dreptul, dar acesta din urma nu se reduce la realitatea
In realitate, trecerea a avut mai degraba cauze sociale
juridica. Aceasta are drept componente: con§tiinta juridica,
si economice, determinate de schimbari importante produse la
nivelul meste§ugurilor, agriculturii, pastoritului etc. dreptul, relatiile juridice (ordinea de drept). Inainte de a fi o
fnceputul adevarat si prima fundatie a statului realitate normativa, dreptul este o stare de constiinta, in
consta, conform lui Hegel, in familie, care aduce.cu sine sensul ca nevoile schimbatoare ale societatii care isi reclama
proprietatea privata exclusiva, stabilirea dreptului privat si
siguranta satisfacerii trebuintelor. reflectare intr-un sistem de norme nu se transpun tale quale
in limbajul §i in continutul dreptului; ele tree prin constiinta
/^ Exercitiu: Ce este tabuul? Ce este dreptul legiuitorului, urmand un proces de evaluare, valorizare si
societatilor primitive?
valorificare finals prin normele de drept.
Dati exemple de astfel de legiuiri primitive!
Constiinta juridica
B2. Dimensiunea sociala. Dreptul este un produs - este o premisS a dreptului;
complex al societatii, iar normele sale intervin in procesul
- are o functie normativa;
productiv, stabilind reguli generate pentru actul zilnic,
repetat al producerii, repartitiei §i schimbului de produse si - are, de asemenea, o functie cognitiva, actionala
activitati. Abordarea dimensiunilor sociale ale dreptului si cultural-axiologica;
implies analiza locului dreptului si al realitatii juridice in - se structureaza pe doua paliere: unul rational
societate, sistemul legaturilor sale cu celelalte elemente
(realitati) ale societatii. (ideologia juridica) si unul psihic (psihologia
juridicS).
32 33
38 39
F. Definitia dreptului
Definirea dreptului a pus in discutle cfaiar Datura
dreptului. Este acesta o realitate transcendents, care se rolul stiintei si slstemul §tiintelor sociale
impune ratiunii, sau, dimpotrlva, este un ansamblu de stilnta dreptului in slstemul §tiintelor sociale
fenomene sociale perceptibile prin experienta? Raspunsul sisternul stllntelor juridice
la o astfel de intrebare a configurat intreaga evolutie a V stiintele juridice de ramura
filosofiei juridice. stllntele participative
locul §1 rolul teoriel generale a dreptului In
Dreptul este ansamblul regulilor sistemul §tiintelor juridice
asigurate si garantate de cdtre stat care au ca scop semnlficatla notiunii de drept
organizarea si disciplinarea comportamentului uman in dimensiunile dreptului — istorica si sociala
principalele relatii din societate, intr-un climat specific factorl de configurare a dreptului
manifestarii coexistentei libertatilor, apararii drepturilor esenta, continut si forma ale dreptului
esentiale ale omului si statornicirii spiritului de dreptate. tipologia dreptului
definitia dreptului
• /
a Termeni/expresil-cieie
a stilnta
• stilnta sociala
a stilnta dreptului
• conceptul de drept
a metodajuridica
a realitateajurldica
l a normativism
a actiunea sociala
a oblcei, totem, tabu
a slstematizare jurldica
• drept public/drept privat
' a pluralism/monism jurldlc
a tipologie juridica
44
JrKJtiL(iivjJcJ\ii/\ Z
a) Obligatorie
Institutiile statului sunt organizate intr-o forma b3. regimul politic - ansamblul metodelor si
sistematlca §1 constltuie Instrumental de realizare a mljloacelor de conducere a societafii, cu referire imediata
functiilor statului. Modul de functlonare, repartizarea la raporturile dintre stat si Individ, la modul eoncret in care
competentelor, atribuirea unor prerogative specifice sunt un. stat asigura si garanteaza, in volum si intensltate,
contlnute in legi, in Constitute, in legile organice si in •raporturile subiective. . ..
legile subsecvente acestora.
Activltatea institutiilor este reglatd normativ. 5. Principalele functii ale dreptului. Functiile
Normele juridice dimensioneaza competenta organelor de dreptului sunt acele direct!! fundamentale ale actiunii
stat — atat cea materials, cat §1 cea teritoriala sau personals. mecanismului juridic la indeplinlrea carora participa
intregul sistem al dreptului, precum. §1 instantele sociaie
2. Forma statului special abilitate cu atributii in domeniul reallzaril
a. Exprima modul de organizare a continutului dreptului., .
puterii, structure intema si extema a acestui continut. Principalele functii,ale dreptului, intr-o prezentare
b. Laturile componente ale formei de stat sunt: analitica, sunt:
bl. forma de guvernamant — modul de constituire
a organelor centrale ale statului, exercitarea puterii prin a. functia de institutionalizare sau formalizarea
Intermediul acestor organe si impartlrea competentei juridicd a organizarii sodal-politice. Organizarea si
intre ele; functionarea puterilor publice, precum si a institutiilor
politice fundamentale, sunt concepute in maniera juridlca,
y Exercitiu: Pe baza cuno§tintelor dum- iar mecanismul rapbrturilor ce se nasc in procesul
neavoastra generate, dati example de forme de conducerii politice este reglat prin intermediul dreptului;
guvemamani b. functia de conservare, aparare §i garantare a
valorilor fundamentale ale societdtii. Prin aceasta se
b2. structura de stat - state simple sau unitare si implica activ in dezvoltarea sociala, deoarece dreptul, ca
state compuse sau federative; ansamblu de norme, institutii si sanctiuni formallzate,
stabileste principiile de baza ale convietulrii sociaie;
c. functia de conducere a societdtii. Actul normativ
tf Exercitiu: Care sunt avantajele si
juridic este un act de conducere sociala. Legea este forma
dezavantajele statelor federative fata de cele simple?
•jnlversala de exprimare a dezideratelor sociaie majore;
52 53
Oblective
Contlnnt §1 tematlzare
Care este rolul princlplllor dreptului? b) normele juridice - normele juridice au, fata de
Ele au un rol construct™, dar §i unul valorizator principii, o valoare explicatlva mai mica.
pentra sistemul de drept, in sensui ca ele cuprind cerintele c) axlomele juridice - acestea sunt mici sinteze, cu
obiectlve ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile
procesul de constitute a dreptului si in procesul de generate si cu un rol limitat in Interpretarea fenomenului
realizare a sa. juridic.
Introdncere ••••-.'
Obiective
• Continut f i tematizare
H. Normele punitive si normele stimulative - cele Raportul juridic este acea legdtura
care sunt analizate foarte bine si de sociologla juridica, sociala, reglementafd de norma juridica, contindnd un
cuprlnzand sanction! negative si pozitive. sistem de interactiune reciprocd intre participanti
determinati, legdtura ce este susceptibila a fi aparata pe
5. Actiunea norrneijuridice calea coercitiunii statale.
Ea se poate anallza:
a. in timp. Exista trei momente care intereseaza: 8. Trdsdturile caracteristice ale raportului juridic
al. intrarea In vigoare a normel juridice; 1. Este un raport social;
a2. actiunea normei - exceptille de la principiul 2. Este un raport de suprastractura;
neretroactivitatii normei juridice; 3. Este un raport volitional;
a3. iesirea din vigoare a normei juridice. 4. Este un raport valorlc;
5. Este o categoric Istorica.
c. in spatiu §i asupra persoanelor; exceptia
extrateritorialitatii. 9. Subiecteie raportului juridic
A. Conceptul de sublect de drept - sau subiect al
6. • Izvoarele dreptului. Evolutie istorica raportului juridic; se doreste evidentierea relatiei existente
intre calitatea de subiect de drept si capacitatea juridica -
7. Raportnljuridic o categoric ce desemneaza aptitudinea (deci posibilitatea)
Este un raport social care implica mai rnulte de a avea drepturi si obligatii in raporturi juridice concrete.
elemente: B. Capacitatea juridica - premisa a calitatii de
subiect de drept —, stems legata de persoana si
1. premisele raportului juridic - norma juridica, personalltatea omului. Ea poate fi generala si specials.
subiecteie de drept si faptele juridice; C. Clasificarea subiectelor raporturilor juridice:
2. Idei rationale: persoana, obligatie, act juridic, subiecte indlvlduale (persoana) §i subiecte colective
fapt juridic etc.; (statul, organele statului, persoanele juridice).
3. contactul intre subiecte a caror actiune are o
limita: dreptui si obligatia corelativa. /^ Exercltiu: Ce relatie exista Intre
subiecteie Individuale si cele colective din punctul de
vedere al raportului juridic?
68 69
10. Continutul raportuluijuridic notiunea raportului juridic
Aid se reflects legatura. indisolubila intre norma trasaturi ale raportului juridic
agendi - regula de drept ce determina conduita posibila si structura raportului juridic
datorata - §i facultas agendi - dreptul unui participant la continutul si subiectele raportului juridic
raportul juridic.
a
• - - .
ContlHiit § I tematizare
a) Ohligatorie
b) Facultativd
Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,
Braxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit,
Paris, 1985.
Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria
generald a dreptului, Ed. AllBeck, Bucure§ti, 2001.
Giorgio Del Vecchlo, Lectii defilosofie
juridica, Ed. EuropaNova, Bucure§ti, 1995.