APLICATII CURS MICROECONOMIE

An I ID

1. Un consumator dispune de un venit de 40 u.m. Stiind că preţurile celor două bunuri pe

care le consumă (x si y) sunt Px = 10u.m. şi Py = 5u.m, ecuatia bugetara ce descrie
restrictiile consumatorului este de forma:
a. 5 x + 10 y = 40
b. 10 x y + 5 x = 40
c. 50 y = 10 x
d. 10 x + 5 y = 40

2. Pentru un consumator cu un venit de 40, ce consuma doua tipuri de bunuri ale caror
preturi sunt Px = 10 şi Py = 5, cantitatile maxime ce pot fi consumate din fiecare bun în parte
în condiţiile cheltuirii integrale a venitului sunt::
a. 5, 10
b. 4,8
c. 3,15
d. nu se pot determina.

3. Dacă îşi cheltuieşte întregul venit, o persoană poate consuma fie 4 unităţi din bunul 1 şi
6 unităţi din bunul 2, fie 12 unităţi din bunul 1 şi 2 unităţi din bunul 2.
Panta dreptei bugetului in acest caz va avea valoarea:
a. 1/3;
b. 2/3;
c. ½ ;
d. 1/12.

4. Dacă îşi cheltuieşte întregul venit, o persoană poate consuma fie 4 unităţi din bunul 1 şi
6 unităţi din bunul 2, fie 12 unităţi din bunul 1 şi 2 din bunul 2.
Cantităţile maxime ce pot fi consumate din fiecare bun sunt , in acest caz:
a. 4 unitati din bunul 1 si 8 din al doilea;
b. 16 unitati din bunul 1 si 8 din al doilea;
c. 10 unitati din bunul 1 si 12 din al doilea;
d. 4 unitati din bunul 1 si 12 din al doilea.

5. Consumul unei persoane este de forma: 3x + 5y . Iniţial, preţul bunului x este dublu faţă
de cel al lui y. Ulterior, venitul consumatorului şi preţul bunului y se dublează. Daca va
consuma tot 5 unitati din bunul y, consumul din bunul x va deveni:
a. 4 unitati;
b. 10 unitati;
c. 6 unitati;
d. 0 unitati.
6. Setul de consum iniţial este (100,50). Dacă preţul celui de-al doilea bun este de 4 u.m.,
iar preţul primului bun creşte de la 2 u.m. la 3 u.m, determinaţi variaţia venitului, astfel încât să
se menţină consumul iniţial :
a. 150
b. 100
c. 200
d. 0

7. Consumul unei persoane este de forma: 3x + 5y .Iniţial, preţul bunului x este triplu faţă de
cel al lui y. Ulterior, venitul consumatorului şi preţul bunului y se dublează. Daca va
consuma in continuare 5 unitati din y, consumul din x va deveni:
a. 4 unitati;
b. 6 unităţi;
c. 10 unitati;
d. 0 unitati.

8. În situaţia în care un consumator îşi cheltuieşte întregul său venit pe două bunuri x şi y,
atunci el poate consuma 8x + 8y sau 10x + 4y. Stiind că preţul bunului x este de 0,5 u.m,
calculaţi valoarea venitului de care dispune consumatorul :
a. 2
b. 25
c. 10
d. 6

9. Fie un consumator care achiziţionează două bunuri, în următoarea proporţie: 50A+20B.

În situaţia în care PA=12 u.m., venitul consumatorului este :
a. 1200
b. 10
c. 150
d. 2000.

10. Fie un consumator care achiziţionează două bunuri, în următoarea proporţie: 30A+20B.
În situaţia în care PA=10 u.m., pretul bunului B este:
a. 20
b. 12
c. 15
d. nu se poate determina

11. Panta dreptei bugetului ce descrie restrictiile bugetare ale unui consumator care
achiziţionează două bunuri în proporţia 50A+20B, in situaţia în care PA=12 u.m., este:
a. 12
b. -2/3
c. ¼
d. -2/5
12. Funcţia de utilitate ce descrie preferinţele unui consumator este de forma
U ( x , y) = x ⋅ y . Venitul disponibil pentru achiziţionarea celor două bunuri este de 400 u.m., iar
preţurile unitare sunt de 4 u.m. şi 10 u.m. Cantităţile optime consumate sunt:
c. 25;40
d. 50;20
e. 20;50
f. 100;27

13. Funcţia de utilitate ce descrie preferinţele unui consumator este de forma

U ( x , y ) = x ⋅ y . Venitul disponibil pentru achiziţionarea celor două bunuri este de 400 u.m., iar
preţurile unitare sunt de 4 u.m. şi 10 u.m. Rata marginală de substituţie este:
a. 2,5
b. 5,2
c. -2/5
d. -3/4

14. Funcţia de utilitate este: U ( x , y ) = 4 x + y . Iniţial, consumatorul consumă 6 unităţi din

bunul x şi 13 din bunul y, iar ulterior doar o unitate din x. Pentru a obţine acelaşi grad de
satisfacţie, precizaţi cât va consuma din bunul y, în noile condiţii:
a. 25
b. 33
c. 45
d. 43

15. Funcţia de utilitate este de forma: U ( x , y ) = x 2 ⋅ y . Consumatorul trebuie sa se incadreze

în limitele unui venit de 180 u.m., în condiţiile în care px = 1 u.m. şi py = 3 u.m. Alegerea
optima in consum va fi :
a. 20;50
b. 125;34
c. 120;20
d. 1;3

16. Funcţia de utilitate ce caracterizează preferinţele unui consumator este de forma

U( x 1 , x 2 ) = ( x 1 + 2)( x 2 + 10) . Ştiind că preţurile bunurilor consumate de acesta sunt p1 şi p2,
iar venitul este m, funcţiile cererii de bunuri x1(p1,p2,m) şi x2(p1,p2,m) sunt de forma:
a. (10p1 – 2p2 + m) / 2p1 si (-10p2 + 2p1 – m) / 2p2
b. (2p1 + 2p2) si (2p1 + m)
c. (100p2 – 2p1) si (2p2 -100 + m)
d. (10p2 – 2p1 + m) / 2p1 si (-10p2 + 2p1 – m) / 2p2

17. Calculaţi funcţiile cererii ce corespund funcţiei de utilitate U( x 1 , x 2 ) = x 1 ⋅ x 22 , considerând

că preţurile celor două bunuri sunt p1 şi p2 şi venitul consumatorului este m:
a. m / 2p1 si m / 2p2
b. 3p2 / 3p1 si 2m / p2
c. m / 3p1 si 2m / 3p2
d. 2m / 3p1 si 3m / 2p2
18. Funcţia de utilitate a consumatorului este de forma U(x,y) = x4y5. Ştiind că venitul este
de 72 u.m., iar preţurile bunurilor sunt de 2 u.m. şi respectiv 3 u.m., care va fi consumul
optim din bunul x?
a. 20
b. 36
c. 24
d. 16

19. Funcţia de utilitate ce descrie preferinţele unui consumator este U( x 1 , x 2 ) = x 1 ⋅ x 2 . Iniţial,

setul de consum este (40,5). Dacă i se oferă consumatorului 15 bunuri de tipul 2 în schimbul
a 25 bunuri de tipul 1, acesta va accepta tranzacţia?
a. nu
b. da
c. depinde de venitul de care dispune consumatorul
d. depinde de preturile bunurilor

20. Funcţia de utilitate ce descrie preferinţele unui consumator este U( x 1 , x 2 ) = x 1 ⋅ x 2 . Iniţial,

setul de consum este (40,5). Care este numărul maxim de bunuri x1 la care consumatorul ar
putea renunta in schimbul a 15 bunuri x2 ?
a. 20
b. 30
c. 10
d. 15

21. Preferinţele unui consumator sunt descrise de funcţia U( x 1 , x 2 ) = x 1 ⋅ x 2 . Presupunem

că, p1 = 4 u.m., p2 = 3 u.m. şi venitul este de 24 u.m. Cat de mult va consuma individul din
cele două bunuri?
a. 5 ; 6
b. 2 ; 4
c. 3 ; 4
d. 2 ; 5

p2 m
22. Pentru m>p2, funcţiile cererii a două bunuri sunt de forma: x 1 = şi x 2 = −1.
p1 p2
Dacă p1 = 1 u.m. şi p2 = 2 u.m. , curba nivelului de trai:
a. este o dreapta paralela cu abscisa
b. este o curba convexa in raport cu originea axelor de coordonate
c. este o dreapta paralela cu ordonata
d. este o curba concava in raport cu originea.
 1 2
23. Funcţia de utilitate : U ( x 1 , x 2 ) =
x3 ⋅x3
. În situaţia în care p1= 2 u.m., p2 = 2 u.m. şi venitul
este de 120 u.m., cererea din fiecare bun este :
m 2m
a. x 1 = ; x2 = ;
3p1 3p 2
b. x1 = x2 = 23,3 bunuri complementare
m − p2 m + p2
c. x1 = ; x2 = ;
2 p1 2 p2
d. imposibil de determinat.

1 2
24. Functia de utilitate : U ( x 1 , x 2 ) = x 3 ⋅ x 3 . În situaţia în care p1= p2 = 2 u.m. şi venitul este
de 140 u.m., cererea din fiecare bun este :

a. x1 = x2 = 25
m 2m
b. x 1 = ; x2 = ;
3p1 3p 2
c. aceeasi pentru oricare dintre bunuri
m − p2 m + p2
d. x1 = ; x2 = ;
2 p1 2 p2

25. Funcţia de utilitate este de forma: U ( x 1x 2 ) = x 1 x 2 . Dacă preţurile bunurilor sunt p1 = 1 şi

p2 = 2, iar dotarea iniţială este de 100 unităţi din bunul 1 şi 200 unităţi din bunul 2, cererea
brută de bunuri a consumatorului este:
a. 200; 100
b. 250; 125
c. 175; 75
d. 0 ; 150

26. Funcţia de utilitate este de forma: U ( x 1x 2 ) = x 1 x 2 . Dacă preţurile bunurilor sunt p1 = 1 şi

p2 = 2, iar dotarea iniţială cu bunuri este de 100 unităţi din bunul 1 şi 200 unităţi din bunul 2,
cererea neta de bunuri a consumatorului este:
a. 100; 200
b. 250; 125
c. 150; -75
d. 0 ; -150

27. Dacă funcţia de utilitate este de forma: U ( x , y) = y ⋅ x 3 , iar dotarea iniţială este de 160
unităţi din bunul x şi 20 unităţi din bunul y, iar preţurile bunurilor sunt de 1 u.m. pentru bunul
x şi 2 u.m. pentru bunul y. Cererea brută de bunuri este:
a. 150; 200
b. 250; 150
c. 100; -10
d. 150; 25
28. Dacă funcţia de utilitate este de forma: U ( x , y) = y ⋅ x 3 , iar dotarea iniţială este de 160
unităţi din bunul x şi 20 unităţi din bunul y, iar preţurile bunurilor sunt de 1 u.m. pentru bunul
x şi 2 u.m. pentru bunul y. Cererea netă de bunuri este:
a. 100; 250
b. -19; 15
c. 100; -10
d. -10; 5

29. Fie funcţia de utilitate ce descrie preferinţele unui consumator de forma: U ( x, y) = xy 2 ,

iar px = 3, py = 1. Dacă dotarea iniţială este dx = 1 si dy = 6 cererea brută de bunuri este:
a. 10; 20
b. 1 ; 6
c. 25;30
d. 10; 5

30. Fie funcţia de utilitate de forma: U ( x, y) = xy 2 , iar px = 3, py = 1. Dacă dotarea iniţială este
dx = 1 si dy = 6, cererea netă de bunuri şi calitatea pe care o are consumatorul în raport cu
fiecare dintre bunuri vor fi:
a. 0;15; cumparator net
b. 15;20;vanzator net
c. 0;0; autoconsum
d. 10;25;vanzator net

31. Funcţia cererii unui bun este dată de relaţia: q( p) = 200 − 6p . Valoarea coeficientului de
elasticitate al cererii la preţ, pentru p = 4 u.m. este:
a. 1,25
b. -0,136
c. -0,5
d. 0

32. Funcţia cererii unui bun este dată de relaţia: q( p) = 200 − 6p . La nivelul pretului p = 4,
bunul are o cerere:
a. de elasticitate unitară
b. inelastică
c. elastică
d. perfect elastică

33. Dacă funcţia cererii agregate este de forma x(p) = 500 - 20p, să se determine la ce preţ,
venitul total al producătorului va fi maxim?
a. 15
b. 15,2
c. 12,5
d. 10
34.Funcţia cererii unui bun este q( p) = 20 − 2p . Valoarea coeficientului de elasticitate al
cererii la preţ, pentru p = 3 u.m., este:
a. -3/7
b. -2/5
c. 0
d. 7/3

35. Funcţia cererii unui bun este q( p) = 20 − 2p . La nivelul pretului p = 3, bunul are o cerere:
a. elastică
b. inelastică
c. de elasticitate unitară
d. 0

36. Dacă funcţia inversă a cererii este p(q ) = 100 − 7q , iar preţul este 23 u.m., coeficientul de
elasticitate este:
a. 5/3
b. -25/37
c. – 23/77
d. -36/15

37. Dacă funcţia inversă a cererii este p(q ) = 100 − 7q , iar preţul este 23 u.m., bunul are o
cerere:
a. inelastică
a. perfect elastică
a. elastică
a. de elasticitate unitară

38. Dacă forma directă a funcţiei cererii unui bun q = 100 p 2 , forma funcţiei inverse a cererii
este:
a. p = 100 q2
b. q = 200 p
q
c. p =
10
d. p = 100 q

39. Funcţia costului total este dată de relaţia: C(y) = 2y2+10. Funcţia costului fix total este:
a. 20
b. 10
c. 250
d. 2y2
40. Funcţia costului total este dată de relaţia: C(y) = 2y2+10. Funcţia costului variabil total
este:
a. 10
b. 2y2
c. 10/y
d. 25

41. Funcţia costului total este dată de relaţia: C(y) = 3y2+15. Funcţia costului fix mediu este:
a. 15
b. 2y2
c. 15/y
d. 3

42. Funcţia costului total este dată de relaţia: C(y) = 3y2+250. Funcţia costului mediu este:
a. 250/y + 3y
b. 250
c. 3y2
d. 25

43. Funcţia costului total este dată de relaţia: C(y) = 2y2+10. Funcţia costului marginal este:
a. 5y
b. 4y
c. 10
d. 2y2

1 3
44. Dacă funcţia de producţie are forma: f (x 1 , x 2 ) = x 12 ⋅ x 22 , atunci tipul de randament de
scară ce caracterizează tehnologia firmei este:
a. constant
b. crescător
c. descrescător
d. infinit elastic

1 3
45. Dacă funcţia de producţie are forma: f (x 1 , x 2 ) = x 12 ⋅ x 22 , atunci RTS a factorilor de
producţie este:

a. x1 / 3 x2
b. x2 / x1
c. 13
d. 3x1 / 2x1

46. Dacă funcţia costului total este C(y) = 4y2 + 16, atunci nivelul producţiei ce minimizează
costul mediu al firmei este:
a. 4
 b. 2
c. 16
d. 0

47. Dacă funcţia costului total este C(y) = 4y2 + 16, atunci nivelul producţiei la care costul
marginal egalează costul variabil mediu este:
a. 2
b. 4
c. 0
d. 20

48. Funcţia cererii totale pe piaţă este C(p) = 40 - p, iar cea a ofertei totale este 0(p) = 10 +
p. Preţul şi cantitatea de echilibru sunt:
a. 17; 26
b. 15; 25
c. 25;10
d. 26;15

49. Oferta şi cererea sunt date de funcţiile: 0(p) = 3p şi C(p) = 100 - 2p. Preţul şi
cantitatea de echilibru sunt:
a. 100; 25
a. 65; 25
a. 20; 60
a. 3; 100

50. O firmă monopolistă se confruntă cu o cerere pe piaţă, dată de funcţia p(y) = 100 - 2y.
Ştiind că firma nu are costuri fixe, ea lucrând cu un cost variabil mediu constant şi egal cu
10, oferta monopolistului care îi maximizează profitul va fi:
a. 20
b. 22,5
c. 15
d. 100

51. Un monopol a cărui funcţie de cost este C(y) = 2y2 + 6, este confruntat cu curba cererii
dată de relaţia: y(p) = 12 - p. Preţul, cantitatea şi profitul monopolistului vor fi:
a. 4; 2; 6
b. 10; 2; 8
c. 2; 6; 10
d. 10;2; 6

52. Funcţia inversă a cererii este: p(y)=100 - 4y, iar funcţia costurilor este de forma: C(y)=2y.
Presupunând că două firme acţionează conform modelului Cournot, care vor fi oferta
fiecărei firme şi preţul de vânzare la nivelul industriei:
a. 20; 100; 25
b. 8,16; 8,16; 34,67
c. 20,16; 34,67; 8
d. 100; 20,16; 8,34
53. Funcţia inversă a cererii este: p(y)=100 - 4y, iar funcţia costurilor de forma: C(y)=2y.
Dacă firmele acţionează conform modelului Stackelberg, care vor fi nivelul producţiei totale
a industriei, nivelul ofertei fiecărei firme şi preţul practicat în acest caz:
a. 18; 37,5; 12; 125
b. 18,375; 12,25; 6,125; 26,5
c. 12,25; 6,235; 18, 25,6
d. 25; 47,5; 12,37; 278