2 MONOGRAFII
Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Şendriceni
Parohia „Adormirea
Maicii Domnului”
Şendriceni este alcătuită
dintr-un sat denumit
Ghilea şi un cătun
denumit Pascari, care fac
parte din comuna
Şendriceni, judeţul
Botoşani.
După datele arătate de
bătrânii satelor comunei, păs-
trate şi transmise prin viu grai,
denumirea comunei provine de
la numele hatmanului Şendrea,
fost portar al cetăţii de Suceava,
om de încredere al lui Ştefan cel
Mare, însărcinat de acesta cu
asigurarea pazei împotriva
intervenţiei mişeleşti a polonilor
în ţara Moldovei.
Pentru felul cum hat-
manul Şendrea a înţeles să-şi
îndeplinească misiunea dată de
marele voievod, a fost răsplătit
cu o moşie al cărui centru
administrativ a fost stabilit pe
locul unde odinioară era Şcoala
Normală, astăzi transformată în
Grupul Şcolar „Alexandru Vla-
huţă” Şendriceni.
Primii locuitori au fost
argaţii hatmanului, care lucrau
moşia şi se ocupau cu creşterea
animalelor. Satul Ghilea, care
face parte din această parohie,
poartă numele unei îndeletniciri
a băştinaşilor, ghilitul – albitul
pânzei de către femeile argaţilor
de la curte, în apa limpede a
pârâului ce trece şi astăzi prin
mijlocul satului Ghilea.
Satul Ghilea a fost aşezat
pe valea acestui pârâu, înainte
de anul 1900, prin mutarea
argaţilor din jurul conacului, de
către moşierul Ernest Cănănău.
Parohia se învecinează
la est cu municipiul Dorohoi şi
parohia „Sf. Voievozi” Gherghel
/Şendriceni; la vest cu parohia
Pădureni; la sud cu parohia
Lozna şi la nord cu parohia
Trestiana. Satul Ghilea se leagă
de oraşul Dorohoi printr-o şosea
judeţeană, Dorohoi – Dersca, şi
este este situat la o distanţă de
circa 7 km depărtare de oraşul
Dorohoi. Satul are cariere de
piatră şi nisip.
Întrucât locuitorii aces-
tor aşezări erau lipsiţi de bise-
ORTODOXIE I ORTOPRAXIE ÎN ACTUALITATE
Şedinţa lunară a pre-
oţilor desfăşurată la sediul
Protopopiatului în data de 16
mai 2010, a avut ca temă
,,Cum dobândim şi păstrăm
harul'', referent fiind părin-
rică, moşierul Costache Cerchez
şi soţia sa Zoiţa, au hotărât să
construiască această biserică,
care s-a terminat şi s-a sfinţit în
anul 1862. La sfinţire biserica a
căpătat hramul „ Adormirea
Maicii Domnului”.
Biserica este amplasată
pe un pitoresc loc ,anume pe
marginea unui iaz , încadrată de
copaci ornamentali, în imediata
apropiere a Grupului Şcolar
Şendriceni, fiind situată în afara
parohiei, la o distanţă de apro-
ximativ 3 km.
Temelia şi soclul biseri-
cii sunt confecţionate din piatră,
zidul din cărămidă, acoperişul,
iniţial de şindrilă, a fost înlocuit
cu tablă zincată. Din cele relatate
mai sus se poate cunoaşte şi
numele ctitorilor: COSTACHE şi
ZOIŢA CERCHEZ, foşti pro-
prietari ai moşiei pe care s-a
construit acest sfănt locaş de
închinare.
Biserica are formă de
cruce. Pereţii exteriori sunt vă-
ruiţi, culoarea crem, iar soclul
este dat cu spriţ de ciment. Sub
acoperiş, de jur împrejur, se află
un brâu simplu. Acoperişul este
în formă de şarpantă, deasupra
altarului fiind fixată o cruce de
fier ce este fixată întru-n bulb de
tablă. Deasupra pronaosului se
tele Ungureanu Nicolae.
Subiectul a fost abordat într-o
manieră originală, cu o amă-
nunţită şi conştiincioasă do-
cumentare şi a provocat dis-
cuţii aprinse.
află o turlă de formă prismatică,
cu bază pătrată, având patru
geamuri de formă dreptun-
ghiulară şi cu partea superioară
în semicerc. Acoperişul clopot-
niţei este format din patru
triunghiuri, terminându-se cu
un bulb, care este fixată o cruce
de fier cu o semilună la bază.
Deasupra altarului, acoperişul
este stăbătut de un coş; la fel şi
acoperişul pronaosului.
Intrarea în biserică se
face printr-un pridvor situat pe
partea de sud şi având deasupra
o cruce. Uşa pridvorului este din
lemn, în două canate. Pe pereţii
laterali ai pridvorului se află do-
uă geamuri rotunde. Din prid-
vor se pătrunde printr-o uşă din
fier, în două canate, în pronaus.
În pronaus se află cafasul ce este
susţinut de oglindă ale cărei
capete sunt introduse în pereţii
laterali. Cafasul are un grilaj din
lemn, pe care se află pictate în
ulei câteva icoane. Tot în pro-
naus, sub o lespede, se află
osemintele lui Neculai Cerchez,
fiul ctitorului. Lespedea este
împrejmuită cu un grilaj de fier.
În partea de apus a pronausului
se află, construit în zid, un loc
special în care se vărsa apa de la
Botez.
Pronausul are o boltă
* Stelian, a oficiat Sfânta
Joi, 6 mai, în parohia ,,
Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavriil" Ibăneşti un sobor de
preoţi având ca protos pe
Părintele Protopop Ciurciun
Slova creştină
Pictura a fost executată în anul
1937.
Catapeteasma bisericii
este făcută din lemn de tei, fiind
pictată în ulei la o dată necunos-
cută şi de un pictor al cărui nume
este necunoscut. Orânduirea
icoanelor pe catapeteasmă este
cea dupăTipicul clasic al Bisericii
Ortodoxe.
Pe lista de inventar nr.II,
la numărul crt.1-12, se află
înscrise 12 cărţi rituale:
EVANGHELIA, ANTOLOGHI-
ONUL, OCTOIHUL, MINEIUL,
pe 12 luni, OCTOIHUL MIC,
APOSTOLUL, CEASLOVUL,
MOLITFENICUL, TIPICUL,
PENTICOSTARUL , PSALTI-
REA şi TRIODUL.
Pe lista de inventar nr.
III, la numărul crt. 1-41, sunt
trecute 36 icoane, scheletul
catapetesmei, crucea răstignirii,
dou ă uşi diacone ş ti şi una
împărătească.
Biserica nu a fost restaurată, ci a
avut mai multe reparaţii şi
mică în formă de calotă şi se
lucrări de întreţinere: 1937/1938
desparte de naos prin felul lui de
- reacoperită, 1949 - reparaţii de
construcţie: este mai îngust decât
exterior, 1958 - spălarea picturii,
naosul.
1966 - reparaţii exterioare, 1972 -
Naosul bisericii este
reparaţii exterioare şi spălarea
lipsit de abside. Bolta, în formă
picturii, 1980, 1991 - reparaţii
de calotă este mai mare decât cea
exterioare şi vopsirea învelitorii,
a pronaosului. Pe pereţii laterali
1999 - spălarea şi restaurarea
ai naosului se află câte un geam,
picturii, 2002 - reparaţii exterioa-
în formă dreptunghiulară, cu
re, 2008 - reparaţii exterioare,
partea superioară în semicerc.
vopsirea învelitorii şi înlocuirea
Geamurile sunt prevă-
învelitorilor de pe cele două
zute cu gratii de fier. Naosul şi
turle.
pronausul sunt la un nivel mai
Personal clerical de-a
jos decât altarul.
lungul timpului:
Altarul este în formă de
Preot Vasile Isăcescu, cântăreţi:
semicerc, prevăzut cu o boltă de
T. Diaconescu şi C. Nistor.
calotă. În partea de sud se află
Preot Octav V. Isăcescu, cântăreţ
construit, în perete, spălătorul,
C. Sofronia.
iar în partea de nord, tot săpat în
Preot Eugen Saucă – ce slujit şi la
zid, proscomidiarul. Altarul este
Biserica din satul Pădureni,
prevăzut cu un geam la fel ca şi
cântăreţ C. Sofronia.
cele ale naosului şi cu încă alte
Preot Mircea Bălan, cântăreţ
două mai mici. Pe jos, peste tot,
Costică Ignat
biserica este pardosită cu plăci
Preot Aurel Constantinescu,
de marmură. Numele arhitec-
cântăreţ Costică Ignat
tului care a făcut planul şi a
Preot Gheorghe Vieru, cântăreţ
supravegheat executarea lucră-
Costică Ignat şi Constantin
rilor este necunoscut.
Magopeţ.
Pictura murală este exe-
Preot Constantin Bistricianu,
cutată în frescă de către pictorul
cântăreţ Constantin Magopeţ.
Chiribeş Gheorghe, fost profesor
de desen la Şcoala Normală de la
Şendriceni, ajutat de elevii: Fili-
Pr. Constantin BISTRICIANU
pescu, Bărzu, Radinschi şi Aurel
Vasilescu, de la această şcoală.
tanţa lui".
Liturghie. La sfârşitul slujbei
cuvântul de învăţătură a fost Rubrică realizată de
susţinut de părintele Pr. Mihai-Claudiu FOCA
Mândru Cristian cu tema ,,
Hramul Bisericii şi impor-