INTEGRAREA SOCIO - PROFESIONALA A TINERILOR CE

PARASESC CENTRELE DE PLASAMENT

INTRODUCERE

“Chaque enfant qu’on enseigne est un homme qu’on gagne”

Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câştigăm!

VICTOR HUGO

Acest studiu îşi propune să cerceteze situaţia tinerilor ce părăsesc centrele de plasament:
consecinţele instituţionalizării asupra dezvoltării, formării ca personalitate, resursele ce pot fi
valorificate pentru o integrare reuşită a tinerilor în societate, dar şi pe piaţa muncii. Studiul este
realizat în cadrul Masteratului european de protecţia drepturilor copilului, al Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi şi îşi propune de asemenea să urmărească încălcarea drepturilor
tinerilor în mediul instituţional sau în momentul lansării pe piaţa muncii şi în societate.
Datele pentru cercetare au fost obţinute prin aplicarea unor metode de cercetare calitativă
dar şi prin consultarea şi analiza unor documente, statistici şi alte resurse documentare puse la
dispoziţie de personalul fundaţiei sau instituţiei unde am realizat ancheta de teren.
După o documentare meticuloasă realizată de membrii echipei de cercetare, am ajuns la
creionarea unei problematici generale a sistemului de protecţie a copilului şi a strategiilor şi
politicilor publice din acest domeniu.
Conform ultimelor date prezentate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului, cca. 6436 de tineri cu vârste până în 26 ani urmează o formă de învăţământ şi se află
în continuare în sistemul de protecţie socială(Sursa: Statistici. Situaţia protecţiei copilului), din
care, în instituţii publice 5989 şi 447 în sistemul privat.
Ca şi calificare , cei mai mulţi dintre tinerii din sistemul de protecţie, cu vârste cuprinse
între 14 şi 18 ani, sunt orientaţi cu precădere spre confecţii, tâmplărie, mecanică, construcţii şi
alimentaţie publică(Sursa: ANPDC- Raport de activitate 2005). Astfel pregătirea profesională
poate fi considerată sursă a excluderii sociale şi a marginalizării. Faptul că nu îşi pot găsi un loc
de muncă generează alte probleme: nu-şi pot permite plata unei chirii a locuinţei(deoarece nu au
o casă), nu au mijloace proprii de subzistenţă şi cad adesea victime ale criminalităţii.
În prezent, în Judeţul Iaşi există un număr total de 1686 copii instituţionalizaţi. Dintre aceştia
943 au peste 16 ani, urmând să părăsească sistemul de protecţie începând din 2008. Problemele
ce trebuie rezolvate derivă din nevoile identificate în judeţul Iaşi sunt: nevoia de realizare a unor
strategii comune, de cooperare a instituţiilor publice, ong-urilor şi reprezentanţilor mediului
economic în domeniul incluziunii sociale a tinerilor postinstituţionalizaţi, nevoia de informare a
angajatorilor cu privire la problematica tinerilor care au crescut în mediul instituţionalizat şi cu
privirea la facilităţile acordate prin lege în cazul angajării acestor tineri, nevoia de mobilizare a

1
resurselor comunitare în vederea eficientizării programelor sociale, nevoia de formare a
abilităţilor necesare accesării şi menţinerii unui loc de muncă, nevoia de sprijin a membrilor
grupurilor ţintă în vederea realizării demersului de căutare a unui loc de muncă, nevoia de sprijin
material şi financiar în identificarea şi menţinerea unui spaţiu de locuit, nevoia de sprijin moral a
grupului ţintă, în vederea depăşirii riscului de marginalizare şi excluziune socială cu care se
confruntă.
Instituţionalizarea echivalează în momentul de faţă cu o excludere pe termen lung din
societate, o izolare de viaţa socială.
În felul acesta, copilul odată abandonat într-un leagăn de copii parcurge automat un drum
ce trece prin mai multe instituţii de ocrotire(leagăn, casă de copii preşcolari, casă de copii
şcolari) până la vârsta de 18 ani.
La abandonul mamei sau al familiei se adaugă deci abandonul societăţii, al statului, al
instituţiilor de ocrotire, al specialiştilor şi, în ultima instanţă, al tuturor.
Instituţionalizarea determină o serie de efecte negative în ceea ce priveşte integrarea
socio-profesională. Se ştie că în perioada instituţionalizării copiii şi tinerii dobândesc
comportamente mai puţin valorificate social şi profesional. Sunt „obişnuiţi” să primească totul
de-a gata, nu ştiu de cele mai multe ori să folosescă banii. Referitor la timp şi la alte resurse
materiale, aceşti tineri sunt nesiguri, ajung să deprindă în permanenţă de cineva (educator sau
instructor din centrul de plasament). În planul creativităţii sunt rigizi şi mai greu adaptabili.
După terminarea studiilor şi părăsirea instituţiei aceşti tineri se trezesc în mijlocul unei societăţii
incapabile să le asigure un suport de care au nevoie în perioada de tranzit de la viaţa de instituţie
la viaţa liberă, fapt care îi fac pe cei mai slabi dintre ei să cadă în zona delincvenţei. Chiar dacă
în instituţii, condiţiile de viaţă uneori sunt mai bune decât cele în familie, lipsa părinţilor şi a
susţinerii emoţionale exercitate de aceştia asupra copiilor are efecte greu de compensat pe termen
lung.
Tinerii proveniţi din instituţii de asistenţă socială sunt expuşi unui risc ridicat de a fi
atraşi în lumea delincvenţei, consumului de alcool şi drogurilor, prostituţiei, reţelele de cerşit.
Găşti de cartier sau grupuri de tineri ai străzii. Unii dintre aceştia nu au familie care să le asigure
suport , iar cei mai mulţi nu se pot baza pe ele, datorită perioadei mari de întrerupere a legăturii,
mulţi dintre ei fiind abandonaţi de la naştere.
Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială şi în mod special cei cu dificultăţi reprezintă
un grup vulnerabil, datorită faptului că după ieşirea din sistem care este bruscă şi timpurie(16-19
ani), aceştia sunt lipsiţi de asistenţă acordată în mod normal de către părinţii tinerilor care pleacă
de acasă. Ei sunt lipsiţi de un sprijin social(contact regulat prin telefon, scrisori sau vizite),
emoţional(încurajare, simpatie), consultativ(consiliere, sfaturi practice) şi/sau sprijin finaciar
(bani, cadouri). Tinerii instituţionalizaţi trăiesc într-o stare de incertitudine în legătură cu viitorul
lor.
O altă posibilă cauză a eşecului de integrare socio-profesională a tinerilor cu vârsta
cuprinsă între 18-20 ani se poate datora şi numărului mare de ani petrecuţi în instituţie, la aceasta
adăugându-se şi calitatea îngrijirii oferite de instituţii. Regulile de funcţionare a acestor centre
nu au permis implicarea acestor tineri în activităţi de formare a deprinderilor de viaţă, nu sunt
implicaţi în gospădărirea centrelor(ca de exemplu, aranjarea mesei, strângerea mesei, prepararea,
sub supravegherea adultului, a unui fel de mâncare preferat ş.a). Supra-protecţie poate fi un
element negativ în dezvoltarea adolescenţilor din instituţiile de asistenţă socială: pregătirea şi

2
servirea centralizată a mesei, spălarea hainelor de către personal, împiedică dezvoltarea
autonomiei şi responsabilităţii copilului.
Integrarea sau neintegrarea în colectivul clasei are legătură directă cu dezvoltarea
ulterioară a adolescentului. De cele mai multe ori integrare în colectivul clasei este deficitară şi
este rezultatul marginalizării, etichetării acestora. Aceşti tineri dezvoltă complexe de
inferioritate, teamă şi ruşine în a se prezenta celorlalţi, existând teama etichetării ca fiind „copii
din casa de copii”. Unor asemeni atitudini de respingere li se „răspunde” de către adolescenţi cu
comportamente violente, limbaj agresiv, lipsă de interes faţă de procesul de învăţare, dezvoltarea
unor forme de „apărare”.
De asemenea cei mai mulţi nu ştiu să scrie un CV şi cum să se comporte la un interviu;
nu ştiu unde trebuie să se adreseze pentru căutarea unui loc de muncă. Ceea ce atrage atenţia este
că aceşti tineri au urmat cursuri de formare profesională pentru meserii care nu mai sunt cerute
pe piaţa muncii, fapt care nu îi ajută în găsirea unui loc de muncă. Această dificultate de
integrare profesională este explicată prin lipsa consilierii în momentul orientării profesionale şi
a lipsei alternativelor educţionale, iar cei care ajung la şcoli profesionale sunt cei care nu au
promovat examenul de capacitate şi trebuie să frecventeze orice formă de învăţământ pentru a
putea rămîne în instituţii.

CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC

CENTRELE DE PLASAMENT

Statul Român acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor, fapt garantat
prin Constituţie, care la Articolul 49-Protecţia copiilor şi a tinerilor, prevede:
1. copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea
drepturilor lor.
2. statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav
ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin
lege.

În ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt în dificultate, au fost
adoptate o serie de acte normative care în mod direct sau indirect fac referire la modul în care
Statul, prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini integrarea socio-profesională. Astfel:
1. Legea 272 / 2004
- Copilul beneficiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege, până
la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu;
- Tânărul poate beneficia de prelungirea măsurii de protecţie, în cazul în
care îşi continuă studiile până la vârsta de 26 de ani;
- Tânărul care a terminat o formă de învăţământ şi nu se poate reintegra în
familia de origine, poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o
perioadă de până la 2 ani, cu scopul realizării inserţiei sale socio-
profesionale.
2. Legea nr. 116 / 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
- Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şi
dreptul garantat legal la un loc de muncă;

3
 - Reducerea şomajului în rândul tinerilor cu vârste până în 35 de ani,
persoane supuse riscului de marginalizare;
- Tinerii proveniţi din centrele de plasament, din cadrul serviciilor publice
specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul protecţiei
copilului;
- Tineri singuri cu copii în întreţinere;
- Tineri familişti cu copii în întreţinere;
- Tineri familişti fără copii în întreţinere;
- Tineri familişti care au executat pedepse de libertate.

3. Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă
4. Legea nr. 107 / 2004
În vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj:
- Absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani şi
care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se
încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;
- Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de
minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit
pregătirii profesionale.

5. Ordonanţă nr. 68 din august 2003 privind serviciile sociale

- Servicii specializate ce au scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea
capacităţilor individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unei
situaţii de nevoie specială;
- Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv:.
a) Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile în dificultate;
b) Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o
perioadă determinată, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului;
6. Hotărârea Guvernului nr. 829 privind aprobarea Planului Naţional Antisărăcie şi
Promovare a Incluziunii Sociale

DEFINIREA UNOR CONCEPTE CHEIE CE AU FACILITAT DESFĂŞURAREA CERCETĂRII:

PROTECŢIE SOCIALĂ ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Protecţia socială- ansamblul de măsuri, politici, instituţii, organisme care asigură
sprijinul persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate şi care nu pot să realizeze prin efort propriu
condiţii normale, minime de viaţă. Prin sistemul de protecţie socială se caută posibilităţi de
redistribuire a resurselor materiale şi umane ale colectivităţii către acele persoane şi grupuri

4
aflate în dificultate în vederea eliminării decalajelor mari dintre aceştia şi populaţia majoritară.
Protecţia socială poate fi plasată la niveluri distincte: a) la nivelul întregii colectivităţi; b) la
nivelul diferitelor categorii (copii, vârstnici, handicapaţi, şomeri) şi c) la nivel personal
(rezolvarea unor probleme personale legate de starea individului la un moment dat). Pentru a
asigura o protecţie socială în toate situaţiile de risc pentru persoane sau grupuri în nevoie , sunt
utilizate în principal două tipuri (modalităţi) de sprijin: a. sistemul asigurărilor sociale şi b.
sistemul asistenţei sociale;
Asistenţa socială- ansamblul de instituţii, programe, măsuri, activităţi profesionalizate de
protejare a unor persoane, grupuri, comunităţi cu probleme soaciale, aflate temporar în
dificultate, în criză şi deci vulnerabile. Acestea datorită unor motive personale de natură
economico-financiară, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a se
integra prin mijloace şi eforturi proprii în colectivitate , în limitele unui mod normal, decent de
viaţă. Pentru o anumită perioadă de timp, ele nu pot duce o viaţă activă, auto-suficientă, fără un
ajutor economico-material sau fără un suport fizic, moral, social din exterior. Asistenţa socială
oferă celor în nevoie posibilităţi de cunoaştere şi de acces la srvicii specializate de protecţie
socială, îi orientează către înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială,
mobilizează comunitatea, persoanele şi grupurile în dificultate de a influenţa activ politicile
sociale.Ea furnizează celor în nevoie ajutor finnaciar, material, moral, psihoterapie, consiliere.;
Centru de plasament- reprezintă un grup social permanent constituit, instituţionalizat,
organizat menit să asigure – prin statutul său substitut al familiei – protecţie, ocrotire socială,
şcolarizare completă, asistenţă medicală, psihopedagogică copiilor ocrotiţi, dispune de toate
condiţiile unei dezvoltări optime până la integrarea lor socio-profesională (18-26 ani);

FORME DE EVALUARE A SERVICIILOR ŞI POLITICILOR PUBLICE

Clasificarea tipurilor de evaluare

Evaluarea a posteriori este retrospectivă. După generarea impactului unei politici publice,
analistul încearca să înteleagă ce s-a întamplat şi să elaboreze cunoştinţe privind realitatea.
Identificarea şi măsurarea rezultatelor unei politici publice constituie nucleul dur al întregii
evaluări. Vizează cuantificarea efectelor unei politici, trebuie sa observe datele, să le trateze.
Aprecierea impactului, eficienţei şi eficacităţii unei politici publice se bazează pe întelegerea
procesului de punere în practică a unei politici publice. Factori care cuantifică efectele: nivelul şi
natura mijloacelor angajate; performanţa organismelor însărcinate cu implementarea politicii;
teoria schimbării sociale.
Evaluarea a priori este prospectivă. Este utilizată ca un instrument care să sprijine luarea de
decizii atunci când există mai multe alternative. Tipurile de efecte sunt anunţate în prealabil şi
evaluatorul se limiteaza la a lua în considerare numai efectele comparabile reţinute. Se acordă
prioritate efectelor de tip econ-fin lăsând la o parte cele de de ordin social si politic. Se bazează
pe calcul economic, cost/beneficii. Trebuie să includă: luarea în considerare a experienţei
dobandite, contextul socioeconomic, opţiunile strategice, priorităţile reţinute, cuantificarea
obiectivelor.
Evaluarea intermediară. Determină primele rezultate ale politicii. Furnizează informaţii care
pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea programului aflat în derulare. Consta în a stabili dacă

5
priorităţile reţinute sunt întotdeauna pertinente în raport cu evoluţia contextului şi a analiza
coerenţa dintre nevoi, obiective şi rezultate scontate.

Tipuri de indicatori utilizaţi în evaluare

Indicatori de rezultate şi de impact. Pun în evidenţă volumul produselor şi serviciilor furnizate
de autorităţile publice şi efectele obţinute în urma acestora. Ex: construirea unor centre de
plasament este indicator de rezultate, iar cel de impact e numărul copiilor care sunt luaţi în
ocrotire.
Indicatori de eficacitate. Conţin infmormaţii asupra gradului în care obiectivele politicii sau ale
programelor au fost realizate. Trebuie să conţină informaţii referitoare la gradul în care se
produc efecte neaşteptate asupra populaţiei, efecte pozitive sau negative şi de calitatea serviciilor
prestate în acord cu necesităţile populaţiei.
Indicatori de activitate. Substituie indicatorii de eficacitate deoarece sunt mai uşor de calculat
(nr de ore lucrate, nr de dosare inreg)
Indicatori de eficienţă. Necesari pentru a pune în corelaţie reultatele obţinute cu volumul de
resurse consumate în acest scop.

Categorii de metode şi tehnici de evaluare

Tehnici de planificare şi structurare a evaluării
Tehnici de colectare şi prezentare a datelor
Tehnici de analiza a informaţiilor
Tehnici de realizare a unor judecăţi evaluative.

Condiţiile pentru a asigura succesul implementării unei PP

- obiectivele politicilor să fie clare şi concise

- legislaţia să includă o teorie cauzală adecvată, care să identifice principalii factori
care influenţeaza realizarea obiectivelor
- legislaţia să structureze un proces de implementare, a implementării să se
maximalizeze probabilitatea ca responsabilii cu execuţia să acţioneze conform
aşteptărilor
- responsabilul cu implementarea să posede suficientă susţinere politică şi capacitate de
gestiune pentru a-şi ţndeplini misiunea.
- apariţia PP în condiţii de dificultăţi socioeconomice să nu afecteze obiectivele
prioritare ale acestora.

CERCETARE ACŢIUNE ŞI INTERVENŢIE

Cercetarea acţiune - Kurt Lewin este fondatorul recunoscut al cercetării-acţiune,
căreia îi conferă, în Psychologie dinamique ( PUF, Paris,1959), statutul de ,,activitate de
investigaţie orientată spre acţiune’’, urmată de reflexie şi evaluare.(V.Miftode,Tratat de
asistenţă socială,vol.I, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2003, p.389). Cercetarea acţiune poate
începe printr-o observaţie participativă orientată nu atât spre descriere, constatare, verificare de

6
ipoteze, cât spre înţelegerea faptelor şi a fenomenelor respective în globalitatea lor, pentru a
putea formula măsuri de intervenţie.
Cercetarea acţiune poate fi cu adevărat eficientă numai în condiţiile participării tuturor
celor implicaţi: profesionişti-cercetători, operatori de teren, subiecţi-beneficiari, actori locali,
lideri responsabili.
Este binecunoscut faptul că orice investigaţie ştiinţifică de teren are şi efecte practice,
comunitatea umană reacţionând chiar şi la simpla prezenţă a echipei de cercetare în zona
respectivă.Se poate vorbi de două forme principale ale cercetării acţiune:
1. Cercetarea realizată în asociere cu un beneficiar (întreprindere, instituţie, comunitate
socială, organism de decizie etc.), în care:
- beneficiarul urmăreşte cu prioritate schimbarea comandată;
- echipa de cercetare urmăreşte îndeosebi cunoaşterea problemei.
2. Cercetarea acţiune internă forului ştiinţific, în cazul căreia atât analiza, cât şi schimbarea
sunt vizate de aceeaşi echipă, din aceeaşi instituţie (fiind atît contractant-beneficiar, cât
şi executant ). Este vorba, de exemplu, de cercetări pe probleme de educaţie, de sănătate,
protecţie socială, violenţă, reinserţie socială etc. comandate şi executate în cadrul
aceluiaşi organism social. (V.Miftode, Tratat de asistenţă socială,vol.I, Editura
Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2003, p.389).

Cercetarea Acţiune-Intervenţie presupune implicarea tuturor persoanelor afectate de

probleme. Acestea împreună cu cercetătorul identifică problema reală, o numesc, o definesc, o
analizează şi o soluţionează. Design-ul unei cercetări acţiune- intervenţie încorporează: titlul
temei, introducerea – argument, obiectivele, definirea conceptelor, variabilelelor, indicatorilor,
tehnicile, rezultatele prelucrării informaţiilor culese, comentariile, recomandările, soluţiile aflate,
bibiliografia şi anexele.

SFÂRŞITUL UNEI MĂSURI DE PROTECŢIE(ASPECTE LEGALE, INSTITUŢIONALE, SOCIALE, PSIHOINDIVIDUALE ŞI

FAMILIALE)

Secţiunea a V-a - Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie specială art.

70 din Lege nr. 272/2004.

La încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului în familia sa,

serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor, persoanele cu
atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum şi
direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în cazul sectoarelor municipiului
Bucureşti, de la domiciliul sau, după caz, de la reşedinţa părinţilor au obligaţia de a urmări
evoluţia dezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi
îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil. În acest scop acestea întocmesc rapoarte lunare pe o
perioadă de minimum 3 luni.
La implinirea vârstei de 18 ani legea spune că tinerii care au fost instituţionalizaţi trebuie
să părăsească centrul de plasament, dacă tinerii nu îşi continuă studiile. În situaţia în care un
tânăr alege să îşi termine studiile la o instituţie de stat, acesta va rămâne instituţionalizat până la
finalizarea anilor de învăţământ. În acest timp, le sunt asigurate condiţiile de studiu de către

7
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. O situaţie specială este atunci când
tânărul decide să urmeze şi o a doua facultate sau studii post-universitare, cum ar fi masterul. În
astfel de cazuri se caută colaborări externe pentru obţinerea sprijinului şi sponsorizărilor.
Dacă tânărul nu doreşte să urmeze studii universitare după terminarea liceului, pentru o
perioadă între 6 luni şi un an, acesta este consiliat vocaţional şi se încearcă o integrare socio-
profesională. Dacă tânărul are familie şi dacă doreşte, se încearcă integrarea în mediul familial,
dacă nu vrea să se întoarcă în familie, reprezentanţii DGASPC se preocupă de găsirea unei
locuinţe sociale sau a unei gazde şi apoi de găsirea unui loc de muncă care să corespundă
abilităţilor tânărului. În toată perioada în care sunt instituţionalizaţi, tinerii beneficiază de
consiliere în alegerea unui loc de muncă şi sunt îndrumaţi în acest sens.
Perioada normală de monitorizare este între 3 si 6 luni.

INSTITUŢIONALIZARE ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI. VIOLENŢĂ INSTITUŢIONALĂ

Impactul instituţionalizării asupra copiilor

Dezvoltarea întârziată a acopiilor instituţionalizaţi trebuie înţeleasă nu ca o reacţie la
separarea de părinţi, ci ca un efect al mediului nestimulativ, în special al lipsei oportunităţilor de
interacţiune spontană şi afectuoasă cu adulţii.
Efectele pe termen lung asupra sănătăţii mentale reprezintă nu numai o reacţie la
pierderea părintelui sau a unui substitut al acestuia, ci şi incapacitatea minorului de a trăi – în
casa de copii – experienţa unor relaţii călduroase, apropiate şi de durată cu adulţi în care să poată
avea încredere şi – de multe ori – chiar cu prietenii de aceeaşi vârstă.

1. Îngrijirea fizică

Una dintre principalele cauze ale instituţionalizării este sărăcia. Mulţi părinţi optează
pentru această variantă în ideea că vor asigura astfel măcar supravieţuirea fizică a
copiilor lor. Nivelul îngrijirii fizice în majoritatea instituţiilor se află în jurul
standardelor minime acceptabile.

2. Îngrijirea copilului „ca întreg”

Se înregistrează lipsuri în cunoştinţele despre dezvoltarea copilului şi nevoile sale

psihologice. În numeroase instituţii, atenţia este îndreptată aproape exclusiv către
asigurarea nevoilor fizice ale copilului.
David Tolfree(2000) identifică cinci caracteristici ale instituţiilor care se află la
originea acestei situaţii nesatisfăcătoare:
- Filosofia instituţională
- Calitatea interacţiunii copil-adult
- Nivelul de stimulare oferită copilului
- Regimul instituţional(modelul organizaţional, metodele de menţinere a disciplinii şi
rutină)
- Rolul grupurilor de copii în asigurarea răspunsului la unele nevoi nonmateriale

8
 3. Abuzul instituţional asupra copilului

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului(1989, articolul 19) stabileşte că:

„statele semnatare vor lua măsuri necesare protejării copilului de orice formă de
violenţă fizică, mentală, accident sau abuz, neglijare sau tratament neglijent,
malpraxis, abuz sexual sau exploatare atât timp cât acesta se află în îngrijirea
părintelui⁄părinţilor, tutorelui stabilit de lege sau a oricărei alte persoane care are în
grijă copilului.

Cu toate acestea relatările despre abuzul fizic, emoţional sau sexual asupra copiilor
din instituţii abundă şi nu prezintă doar cazuri izolate.
„Nevoia de stabilitate a instituţiei” şi lipsa de acces la consiliere şi asistenţă juridică a
celor abuzaţi fac ca de cele mai multe ori aceste abuzuri să rămână nepedepsite sau
chiar necunoscute. Ele sunt săvârşite atât de membrii ai personalului de îngrijire, cât
şi de copii mai mari, copii care au fost la rândul lor abuzaţi.
Dincolo de cazurile extreme de abuz fizic sau sexual, tot în categoria abuzului
instituţional, emoţional de această dată, se încadrează deprivarea copilului de
afecţiune şi/sau comfort.

METODE DE LUCRU

Interviul este una din metodele majore de lucru în cercetarea sociologică cea mai utilizată
pentru colectarea datelor în investigaţia calitativă a socioumanului. Această metodă permite
cercetătorului să înţeleagă profund şi nuanţat fiinţa umană, relaţiile ei cu lumea, credinţele şi
comportamentele specifice grupurilor sociale. Oakely(1981, p.41) scrie: ,,interviul este ca şi
căsătoria: toată lumea ştie ce este, foarte mulţi oameni o practică şi cu toate acestea, o mulţime
de secrete se ascund în spatele uşilor închise’’.
La ora actuală, metoda interviului este utilizată pe scară largă în ştiinţele socio-umane, ca
şi practica diferitelor profesii.
Ca raport social – subliniază A.Blanchet şi A.Gotman (1998) -,,interacţiunea
intervievator-intervievat este cea care va hotărî desfăşurarea interviului’’.
Intrerviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite,
dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună întrebări relevante potrivite.
Intervievatorul introduce tema, apoi ghidează discuţia punând întrebări specifice. Interviul de
acest tip este o tehnică atât cantitativă cât şi calitativă destinată să producă atât date statistice cât
şi calitative. Interviul este un important instrument de culegere a datelor referitoare la experienţa
de viaţă a subiecţilor investigaţi şi totodată o formă de interacţiune psihologică şi socială cu
influenţă imediată asupra comportamentului actorilor implicaţi. Interviul ca metodă de
investigare ştiinţifică a universului subiectivităţii umane are câteva caracteristici definitorii prin
care se deosebeşte de alte forme de comunicare precum şi de alte metode de culegere a datelor
verbale cum ar fi ancheta prin chestionar.
Observaţia ştiinţifică este o metodă fundamentală de culegere a datelor empirice utilizată
în ştiinţele socioumane şi în practica asistenţială. Spre deosebire de observaţia spontană folosită

9
în contextul vieţii cotidiene observaţia ştiinţifică este o acţiune planificată, ghidată de scopuri şi
ipoteze, desfăşurată după reguli precise şi îndelung verificate.
Observaţia participativă presupune integrarea observatorului în comunitatea cercetată
pentru o perioadă lungă de timp în scopul unei cunoaşteri în profunzime de tip calitativ.
Studiul de caz este doar una dintre diferitele metode de a efectua cercetări în domeniul
ştiinţelor sociale. Ca strategie de cercetare, studiul de caz este de multe ori folosit pentru a
contribui la cunoştinţele noastre cu privire la indivizi, grupuri, organizaţii, societate, politică şi
alte fenomene înrudite.
Asistentul social cercetător identificăo situaţie problematică de viaţă socioumană cotidiană cu
ajutorul celor implicaţi în ea. El va descrie condiţiile, resursele, valorile, normele, factorii, actorii
înarmându-se cu o orientare sau ipoteză cu care traversează situaţia şi caută să-i surprindă
complexitatea. Aceasta nu înseamnă că nu-şi completează informaţiile din studierea cazului cu
documente oficiale, cu observaţii directe, convorbiri.
Pe scurt, metoda le permite cercetătorilor să extragă caracterisicile evenimentelor din viaţa reală
cum ar fi ciclurile de viaţă individuale, procesele organizaţionale şi manageriale, schimbările din
vecinătăţi, relaţiile internaţionale şi maturizarea industriilor.

PREGĂTIREA TINERILOR PENTRU INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ.

10
CHILDREN ON THE EDGE

SCURT ISTORIC
·1990 Fundaţia The Body Shop International începe în România proiectul The Body Shop
Eastern Europe Relief Drive destinat ameliorării condiţiilor de viaţă ale copiilor
instituţionalizaţi din judeţul Iaşi
·1996 The Body Shop Eastern Europe Relief Drive este înregistrată ca fundaţie cu personalitate
juridical românească
·2000 are loc schimbarea denumirii în Fundatia Children On The Edge(COTE), România
·2007 Fundaţia COTE Români
a acreditată ca furnizor de servicii sociale destinate integrării sociale şi profesionale a tinerilor
(post)instituţionalizaţi.

SERVICII ŞI PROIECTE ÎN DERULARE

SERVICIUL DE INTERVENŢIE PE TERMEN LUNG

·APARTAMENTE DE TIP FAMILIAL – alternativă la instituţiile de tip clasic, oferă condiţii de
viaţă de tip familial pentru tineri instituţionalizaţi.
·APARTAMENTE DE TRANZIŢIE – serviciu de asistenţă şi sprijin de tip rezidenţial destinat
tinerilor postinstituţionalizaţi , facilitează integrarea socială şi profesională a acestora.
·CONTINUARE DE STUDII – asistenţă şi suport pentru tinerii (post)instituţionalizaţi care
doresc să îşi continue studiile liceale sau universitare.

SERVICIUL DE INTERVENŢIE PE TERMEN SCURT

·INTERVENŢIE ÎN SITUAŢIE DE CRIZĂ – furnizarea de măsuri şi acţiuni de intervenţie în
vederea înlăturării situaţiei de criză cu care se confruntă tinerii care au beneficiat de o măsură de
protecţie.

Fundaţia Children On The Edge România este principal furnizor de servicii sociale
destinate integrării sociale şi profesionale a tinerilor postinstituţionalizaţi la nivelul judeţului Iaşi,
oferind servicii în conformitate cu exigenţele impuse de standardele de asistenţă socială şi ţinând
seama de politicile şi strategiile naţionale în domeniu.
Echipa fundaţiei este formată din profesionişti cu studii de specialitate (asistenţă socială,
psihologie). O resursă importantă în derularea activităţilor o constituie voluntarii (în medie
25/an) a căror implicare în activităţi ce vizează dezvoltarea abilităţilor relaţionale, de
comunicare, şi sociale a beneficiarilor este extrem de valoroasă.
Pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale acordate tinerilor
instituţionalizaţi şi postinstituţionalizaţi Fundaţia Children On The Edge România a beneficiat de
finanţare constantă din partea fundaţiei fondatoare, Children ON The Edge UK şi a unor
organizaţii din SUA(Lift The Children, Global Fund for Children), precum şi ale Uniunii
Europene (Phare Societate Civilă 2001, Componenta 4. Acces Social – 20.08.2004).
Experienţa acumulată de specialiştii fundaţiei în management de proiect este valorificată
în implementarea prezentelor proiecte, ca şi a celor ulterioare, iar colaborarea cu instituţiile

11
reprezentative în domeniul oferirii de servicii pentru grupuri vulnerabile asigură un management
eficient.
Prezenta linie de finanţare oferă oportunitatea Fundaţiei COTE România de a dezvolta
serviciile acordate în domeniul incluziunii sociale a tinerilor postinstituţionalizaţi, mai ales în
condiţiile în care în judeţul Iaşi nu există suficiente servicii sociale destinate acestei categorii.
Fundaţia „Children on the Edge UK” a lucrat în România, încă din 1990, cu copiii şi
tinerii din centrele de plasament, dezvoltând în acest timp mai multe programe menite să
imbunătăţească condiţiile de viaţă din centrele de plasament de pe raza judeţului Iaşi. Activitatea
organizaţiei a debutat cu renovarea şi recompartimentarea, sub formă de module de tip familial a
caselor de copii din Hălăuceşti şi Paşcani, a continuat cu Programele „Playscheme” (1990 –
2005) şi „Big Brother Big Sister” (1997-2003) care vizau îmbunătăţirea abilităţilor sociale şi de
comunicare ale copiilor).
Începând din 1996, Fundaţia Children on the Edge România este înregistrată ca fundaţie
cu personalitate juridică românească şi a continuat să dezvolte programe şi servicii destinate
aceleiaşi categorii de beneficiari: copii şi tineri proveniţi din sistemul de stat privind protecţia
copilului. În anul 1996, a fost demarat programul „Absolvent” destinat reintegrării socio-
profesionale a tinerilor postinstituţionalizaţi din judeţul Iaşi. El a fost dezvoltat de Fundaţia
Children on The Edge România într-o perioadă în care tinerii care părăseau instituţiile de
ocrotire nu constituiau un element de interes şi o prioritate pentru legislaţia sau autorităţile în
domeniu, ei ajungând de cele mai multe ori în stradă. Acest program a oferit, începând din 1996,
găzduire temporară în apartamentele aflate în proprietatea fundaţiei, activităşi de formare a
deprinderilor de viaţă independentă, activităţi de socializare, sprijin material şi financiar,
consiliere şi suport emoţional, unui număr de 155 de tineri proveniţi din instituţiile de protecţie a
copilului. Cea mai mare parte dintre ei au fost ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă şi o gazdă.
Unii dintre ei au beneficiat de sprijin şi suport pentru completarea studiilor, fiind susţinuţi la
liceu sau la facultate. Astfel, se poate spune că Programul Absolvent constituie pentru mulţi
dintre aceşti tineri o salvare şi o şansă de a deveni persoane autonome, capabile să se adapteze şi
să se integreze în societate.
În anul 2001, a fost iniţiat Programul „Apartamente de tip familial” (Iaşi Living Units).
Scopul acestui program, localizat în Iaşi, este de a ameliora condiţiile de viaţă a copiilor şi
tinerilor institutionalizaţi prin asigurarea unui mediu de viaţă de tip familial ca a alternativă la
instituţiile de tip clasic. El a apărut ca răspuns la nevoia unei soluţii pentru 35 de copii, băieţi şi
fete, cu vârste cuprinse între 11-17 ani, rezidenţi într-un centru de plasament din oraşul Paşcani,
judeţul Iaşi, care urma să fie închis. Aceşti tineri beneficiază de rezidenţă dar şi de programe
adecvate de consiliere şi suport oferite de profesioniştii fundaţiei, iar traiul într-un mediu de tip
familial, în comunitate au condus la reducerea efectelor instituţionalizării şi la dezvoltarea
autonomiei lor personale şi sociale. Ei primesc asistenţă şi suport din partea fundaţiei şi după ce
măsura de protecţie încetează, până la integrarea socială şi profesională. Serviciile oferite în
cadrul acestui program sunt complementare şi suplimentare celor asigurate de DGASPC Iaşi.
Evaluarea permanentă a reuşitelor, observarea dificultăţilor întâmpinate şi analiza
cauzelor acestora, a dus la adaptarea permanentă a cadrului de intervenţie în cazul acestor tineri.
Acest proiect continuă acţiunile anterioare ale Fundaţiei COTE România în domeniul serviciilor
oferite tinerilor proveniţi din instituţiile de protecţie a copilului, propunând activităţi/ elemente

12
noi care să contribuie semnificativ la reuşita demersului de integrare socială şi profesională a
acestora.
Voluntarii reprezintă o resursă foarte importantă pentru Fundaţia COTE România. Anul
2007 a reprezentat un pas înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea programelor de
voluntariat ale fundaţiei. Au fost iniţiate şase proiecte noi în care au fost implicaţi voluntarii, al
căror număr s-a ridicat în acest an la 44. Principalele activităţi desfăşurate de către aceştia cu
beneficiarii serviciilor oferite de către fundaţie (şi implicit în folosul acestora):
·Activităţi de socializare şi orientare în oraş
·Activităţi educative în grup
·Instruire utilizare PC
·Meditaţii la diferite materii şcolare
·Activităţi sportive
·Cineforum
·Activităţi artistice
·Teatru
·Sensibilizarea tinerei generaţii cu privire la problematica tinerilor din Centrele de Plasament.
Activitatea denumitã „Cineforum” (vizionarea şi discuţiile pe marginea unui film
tematic) a avut cel mai mare succes. Camera în care aceasta s-a desfăşurat s-a dovedit
neîncăpătoare pentru numărul mare de beneficiari care doresc să participe la vizionare şi
dezbateri. Obiectivele principale urmărite sunt: dezvoltarea abilităţilor de comunicare,
consolidarea sistemului de valori, stimularea gândirii critice, dezvoltarea capacităţii de a recepta
cu discernământ informaţiile propagate de mass-media, etc.

POPULAŢIA OCROTITĂ(PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FAMILIILOR ŞI COPIILOR)

BENEFICIARI(Apartamente de Tip Familial): 24 de tineri(13 fete şi 11 băieţi) cu vârste

cuprinse între 17-21 ani proveniţi din CP Paşcani, în prezent asistaţi ai CP Tătăraşi

BENEFICIARI(Apartamente de Tranziţie - ABSOLVENT): 31 de tineri proveniţi din centrele

de servicii comunitare din judeţul Iaşi.
·14 dintre aceştia au fost preluaţi în octombrie 2006 şi au fost susţinuţi până în septembrie 2007
fiind monitorizaţi până la sfârşitul acestui an.
·17 tineri au fost incluşi în septembrie 2007 în ediţia a 11-a a programului, urmând a fi susţinuţi
până în vara anului 2008.
Tinerii care părăsesc instituţiile sunt o categoria extrem de expusă riscului de excluziune
socială. Numărul acestora, la nivel naţional, este de aproximativ 5000 pe an. La nivelul judeţului
Iaşi numărul lor este de aproximativ 150/an. La împlinirea vârstei de 18 ani, dacă nu-şi continuă
studiile, obligaţiile sistemului legal de ocrotire a copilului încetează, tânărul trebuind să-şi asume
responsabilităţile vieţii adulte Marea majoritatea a lor nu găsesc sprijin în familie şi sunt puşi în
situaţia de a-şi asigura singuri toate condiţiile necesare unui trai decent(un spaţiu de locuit,
hrană, îmbrăcăminte, acces la servicii medicale şi la oportuniţăţile de petrecere a timpului liber).
Adesea ei, fie nu ştiu sa practice o meserie, fie au calificări care nu sunt cerute pe piaţa muncii,
fie manifestă o slabă cunoaştere a meseriilor pentru care au fost calificaţi. Experienţa
instituţionalizării îşi pune amprenta asupra structurii lor de personalitate. Insuficienta maturizare
afectivă şi socială creează dificultăţi de, adaptare la cerinţele unui anumit sistem de valori şi

13
norme implicate în procesul de integrare socială. Proiectul ia în considerare dificultăţile cu care
se confruntă membrii grupului ţintă: capacitate redusă de evaluare a potenţialului personal,
dificultăţi în luarea deciziilor, lipsa informaţiilor cu privire la piaţa muncii, drepturi, obligaţii
implicate de statutul de angajat, inexistenţa resurselor financiare necesare căutării unui loc de
muncă(convorbiri telefonice, costuri de transport, costul analizelor medicale), calificare
necorespunzatoare în raport cu piaţa muncii. Intervenţiile realizate prin acest proiect acţionează
asupra acestor dificultăţi şi îşi propun să conducă la reducerea riscului de
marginalizare/excluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de stat privind protecţia
copilului.

RESURSE CE POT FI UTILIZATE ÎN INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR

O hartă a resurselor cuprinde informaţii de orice natură(socială, psihologică, de sănătate,

educaţională, profesională, de istoric) legate de tinerii ale căror problematici sunt reprezentate de
inserţia socio-profesională şi adaptabilitatea la cerinţele societăţii actuale.
Informaţii despre tinerii care provin din instituţiile de protecţie trebuie să fie cât mai clare şi
prezentate complet în cadrul dosarelor sociale, psihologice şi medicale ale fiecărui tânăr în parte.
Discuţiile cu personalul educator sau cu cel auxiliar din cadrul fundaţiei, care cunosc tinerii de
mulţi ani furnizează o serie de informaţii utile pentru obiectivul urmărit. Membrii personalului
au fost cel mai mult în preajma tinerilor, cunoscându-le îndeaproape obiceiurile, preferinţele,
reacţiile, aşteptările, etc.
Pornind de la informaţiile, notele, observaţiile cuprinse în fişele de evaluare/reevaluare în
rapoartele de caz, în planurile de protecţie se desprind intenţii, linii directive sau sugestii ale unor
modalităţi de inserţie în comunitate sau într-o profesie.
Găsirea şi menţinerea unui loc de muncă este una dintre cele mai grave probleme cu care
se confrunta tinerii în dificultate, la părăsirea centrului de plasament. Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi nu dispune de suficiente resurse umane pentru a
realiza pregătirea tinerilor pentru integrarea profesională înainte ca ei să părăsească centrele de
plasament. In şcolile profesionale şi de ucenici lipsesc spaţiile adecvate, dotările necesare
procesului de instruire care să ţină pasul cu nevoile mereu în schimbare ale pieţei forţei de
muncă. Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi oferă servicii tuturor
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi nu dispun de logistică sau resursele umane
suficiente. Direcţia de Asistenţă Comunitară furnizează servicii de asistenţă şi protecţie socială
diferitor categorii de persoane vulnerabile(copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap,
persoane singure, familii sărăce etc.) iar acest lucru face dificilă focalizarea pe nevoile tinerilor
postinstituţionalizaţi.
Volumul mare de muncă şi insuficienţa personalului în cadrul instituţiilor publice fac
dificilă o intervenţie eficienţa şi de calitate, adecvată nevoilor specifice a tinerilor
postinstituţionalizaţi.
Nevoile identificate la nivelul comunităţii:
• Nevoia de realizare a unor strategii comune, de cooperare a instituţiilor publice, ong-
urilor şi reprezentanţilor mediului economic în domeniul incluziunii sociale a tinerilor
postinstituţionalizaţi

14
 • Nevoia de informare a angajatorilor cu privire la problematica tinerilor care au crescut în
mediul instituţionalizat;
• Nevoia de informare a angajatorilor cu privirea la facilităţile acordate prin lege în cazul
angajării tinerilor din grupul ţintă;
• Nevoia de mobilizare a resurselor comunitare în vederea eficientizării programelor
sociale;
• Nevoia de formare a abilităţilor necesare accesării şi menţinerii unui loc de muncă în
rândul tinerilor postinstituţionalizaţi;
• Nevoia de sprijin a grupurilor ţintă, în vederea realizarii demersului de căutare a unui loc
de muncă;
• Nevoia de sprijin material şi financiar în identificarea şi menţinerea unui spaţiu de locuit;
• Nevoia de sprijin în realizarea accesului la servicii de educaţie şi de sănătate;
• Nevoia de sprijin moral a grupului ţintă, în vederea depăşirii riscului de marginalizare si
excluziune social cu care se confruntă;

POTENŢIALUL ŞI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A TINERILOR

Este importantă evaluarea pregătirii profesionale pe care tinerii o urmează sau au urmat-o
şi a calificărilor obţinute în urma absolvirii unei unităţi de învăţământ. Totodată este necesar să
fie identificate abilităţile deosebite, talentele sau preocupările preferenţiale ale tinerilor. Toate
aceste elemente sunt deosebit de importante în procesul de inserţie socioprofesională a
beneficiarilor. Ele vor acţiona ca indicatori de orientare către locurile de muncă potrivite
pregătirii şi abilităţilor tinerilor.
Pot exista situaţii în care după obţinerea unei calificări pentru o anumită profesie, tânărul
să indice că nu doreşte să fie angajat în domeniul de calificare sau că nu are suficiente abilităţi
pentru a urma specializarea studiată.
În aceste situaţii este necesară o reevaluare a potenţialului tânărului, pentru a identifica abilităţile
ce vor înlesni orientarea către o altă specializare. Se poate recurge la urmarea unor cursuri de
recalificare sau la angajarea ca muncitor necalificat cu posibilitate de calificare la locul de
muncă.
Este foarte importantă opinia tânărului asupra vieţii independente şi a domeniului
profesional dorit, ca şi cunoaşterea atitudinii tânărului faţă de eforturile necesare dobândirii
independenţei, a nevoilor şi temerilor sale privind dobândirea independenţei a domeniilor
profesionale preferate de acesta. În contextul unei lipse de spaţii sociale de cazare, precum şi a
unei pieţe a forţei de muncă destul de restrânse şi concurenţiale, este dificilă asigurarea unor
condiţii optime de viaţă şi integrare profesională a tinerilor ce părăsesc instituţia. Din acest
motiv, în procesul de integrare, opiniile, sugestiile, preferinţele şi abilităţile profesionale ale
tinerilor au un rol decisiv.

Aceşti tineri nu au interese conturate, motivaţiile pentru alegerea unei anumite orientări
sunt de ordin material. Alegerile pe care le fac tinerii au character vag şi tranzitoriu, acestea sunt
adesea abandonate în momentul în care apare o altă alternativă, fără a fi evaluate avantajele şi
dezavantajele alegerii, costurile şi beneficiile deciziei. O altă problem care se iveşte adesea este
lipsa asumării responsabilităţilor pe care le presupune un loc de muncă, tânărul abandonându-l

15
imediat ce se confruntă cu un obstacol. Stilul lor decizional nu este unul planificat, de cele mai
multe ori deciziile sunt amânate, tinerii sunt uneori impulsive în luarea unei decizii, alteori sunt
foarte ezitanţi. Nivelul scăzut al stimei de sine determină sentimental de imposibilitate în
efectuarea unei anumite specializări. O caracteristică preponderentă este tendinţa de a urma
trasee scurte şi de a alege profesia care nu necesită o pregătire şcolară de lungă durată. Chiar şi
cei care înregistrează rezultate şcolare bune prefer întreruperea studiilor în favoarea unui loc de
muncăprin intermediul căruia să obţină un venit imediat şi care să le ofere sentimental libertăţii
şi al independenţii. Unii dintre ei reuşesc să plece din ţară cu ajutorul altor tineri din sistem, care
lucrează ilegal peste hotare sau alţi specialişti care se ocupă cu recrutare de forţă de muncă.
Datorită lipsei de informaţii referitoare la condiţiile peste hotare, a lipsei de maturitate şi
responsabilitate pentru propriile decizii, aceşti tineri cedează mirajului lumii de dincolo de
graniţe însă adesea se întorc dezamăgiţi de realitate.
Majoritatea acestor tineri nu pot să îşi planifice cheltuielile în perspectiva unei vieţi
independente, nu pot să îşi ierarhizeze necesităţile.

FAMILIA NATURALĂ SAU EXTINSĂ

Pentru o parte dintre tinerii din instituţii relaţia cu părinţii, fraţii sau cu alţi membri ai familiei
extinse a fost menţinută în perioada de instituţionalizare. Este posibil ca această relaţie să fi fost
încurajată în ultimii ani. Interesul membrilor familiilor naturale sau extinse pentru tinerii aflaţi în
cadrul serviciilor de protecţie poate constitui un punct de plecare pentru inserţia socială a
acestora.
Anexa 2, Interviu CP, Fundaţia COTE
Ai ţinut legătura cu părinţii tăi?
Da.
Şi acum?
Da.
Mergi la ei în vacanţă?
Câteodată, aşa....mai mă duc, da’ mă sună ei.
Ai fraţi, surori?
Da, şase fraţi.
Cum te înţelegi cu ei?
Foarte bine, când au nevoie de mine tre’ să-i ajut pe ei. Când am
şi eu, aşa mă ajută şi ei pe mine.

Există familii pentru care reintegrarea tânărului în cadrul serviciilor reprezintă un lucru
firesc, acceptat şi aşteptat. Acestea sunt familiile ale căror copii necesită educaţie specială şi
pentru care unităţile de învăţământ sunt plasate la distanţe destul de mari de domiciliu, acest fapt
determinând instituţionalizarea tinerilor în cadrul apartamentelor fundaţiei aferent şcolilor
speciale respective.

Atât tinerii cât şi părinţii pot fi orientaţi de către asistenţii sociali către agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă, către diferite alte servicii sociale de sprijin, însă, dobândirea
sprijinului stabil din partea familiei naturale sau extinse este un element deosebit pentru
garantarea unei adaptări comunitar-profesionale a tinerilor. În contextul unui sprijin din partea

16
familiei naturale orice posibil eşec proesional sau de altă natură poate fi depăşit mai uşor. Există
şi familii pentru care reintegrarea poate reprezenta o sarcină dificilă. Adesea, motivul principal al
acestor familii este de ordin material.

Anexa 2, Interviu LC, Fundaţia Children on the edge

Ţi-ar plăcea să fii reintegrat în familie?

În familia mea normală?
Da, în familia ta....
Da, mi-ar plăcea.
Te-ai înţelege bine cu ei?
M-am înţeles oricum, conflictele care le au, ei îmi spun mie, .....dacă eram
lângă ei le explicam altfel......
Ţii legătura cu ei?
Da, ţin, că am stat şi de Crăciun şi de Revelion.
Şi bunicii?
Nu ştiu dacă trăiesc......

Cu toate acestea, tânărul reintegrat în familie poate contribui prin muncă la echilibrarea
lipsurilor materiale. Trebuie să fie luat în considerare întreg sistemul de relaţii de rudenie ca
potenţial sprijin de rudenie pentru tinerii care părăsesc serviciile rezidenţiale de protecţie.

FUNDAŢIA CHILDREN ON THE EDGE SAU ALTE ONG-URI

Poate oferi sprijin tinerilor proveniţi din forme rezidenţiale de protecţie, venind în
întâmpinarea problemelor de integrare socio-profesională specifice acestei categorii de tineri.
După perioada de instuţionalizare, tinerii nu au abilităţile sociale necesare pentru a lua decizii
responsabile, pentru a finaliza demersurile legate de găsirea unui loc de muncă. Astfel, ei solicită
ajutorul ong-urilor în care au încredere. Dorinţa de independenţă ulterioară părăsirii instituţiilor
coexistă cu incapacitatea acestor tineri de a se descurca singuri.
• Susţinerea sesiunilor de informare a tinerilor care se pregătesc să părăsească
sistemul de stat privind protecţia copilului. Această activitate urmăreşte informarea
tinerilor cu privire la modalităţile de inserţie pe piaţa muncii şi familiarizarea lor cu
instituţiile şi serviciile care îi pot ajuta după ce vor părăsi centrele de plasament. Aceste
sesiuni de informare vor fi organizate cu sprijinul DGASPC Iaşi, respectiv prin colaborarea
cu asistenţii sociali de cadrul centrelor de plasament din judetul Iaşi, şi se adresează tinerilor
instituţionalizaţi care urmează să părăsească sistemul de stat privind protecţia copilului
începând cu anul 2008, o dată cu finalizarea unei forme de învăţământ. Această activitate va
fi desfăşurată de 2 asistenţi sociali angajaţi în cadrul proiectului în colaborare cu psihologul
şi cu sprijinul a 2 voluntari. Fiecare sesiune de informare va avea o durată de maxim 1.5 ore,
în care se vor prezenta, într-o maniera atractivă, clară şi concisă, informatii privind: serviciile
oferite in cadrul proiectului si modalitatea de accesare a acestora, demersurile ce trebuie
realizate in vederea angajarii, modalitatile de prevenire a riscului de a deveni victime a
exploatarii prin munca, informatii privind statutul de angajat s.a. Prezentarea informatiilor se
va face pe videoproiector, materialele fiind elaborate in format Power Point. Se va asigura o

17
 maniera interactiva de desfasurare a sesiunii de informare, care sa permita clarificarea
intrebarilor tinerilor cu privire la piata muncii, identificarea nivelului lor de informare si
asteptarile legate de viata profesionala. Aceasta activitate se va desfasura in prima saptamana
din cea de a treia luna si in ultima saptamana din luna a 10 - a proiectului. Al doilea seminar
de informare va prezenta, sub forma unor interviuri filmate, cazuri concrete ale unor tineri
care au beneficiat de serviciile de asistenta si sprijin in vederea insertiei pe piata muncii
oferite de Fundatia COTE Romania in aceasta perioada, precum si rezultatele inregistrate in
urma implementarii proiectului.
• Activităţi derulate pentru susţinerea campaniei de sensibilizare a angajatorilor
asupra problematicii copiilor şi tinerilor institutionalizati.
• Servicii de consiliere profesională şi pregătire a tinerilor în vederea
îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abilităţilor de integrare pe piaţa muncii. Fiecare tanar va
beneficia de sprijin pentru stabilirea unui plan individual de dezvoltare profesionala. Acesta
va cuprinde evaluarea potentialului de integrare profesionala, alcatuirea unui CV, scrisoare
de intentie, completarea dosarului personal de angajare, prezentarea la interviu, analiza
statutului de angajat (program, regulament de ordine interioara, drepturi si obligatii ale
angajatilor, contractul de munca, grila de salarizare, relationarea cu sefii, cu colegii etc).
Aceasta activitate este responsabilitatea asistentului social, si va fi realizata impreuna cu
psihologul. Pregatirea tinerilor in vederea imbunatatirii cunostintelor si abilitatilor cerute pe
piata muncii va fi organizata sub forma unor activitati individuale sau de grup in care vor fi
discutate principalele aspecte legate de procesul de integrare profesionala: cautarea unui loc
de munca (meseria pe care doreste sa o urmeze, calificarea ceruta, oferta pe piata muncii,
modalitatea de informare cu privire la gasirea unui loc de munca), si selectarea ofertelor de
angajare (informatii privind, contractul de munca, programul, locatia, conditiile de munca,
salarizarea, facilitati posibile – cursuri de clarificare, bonuri de masa, prime etc). De
asemenea vor fi incluse teme referitoare la relationare, comunicare si control
comportamental, teme care vor fi responsabilitatea psihologului. Participantii la activitatile
de grup vor fi selectati atat din randul tinerilor care se pregatesc sa paraseasca sistemul de
protectie a copilului care au participat la seminarul de informare, cat si din randul tinerilor
postinstitutionalizati care acceseza serviciile Fundatiei COTE Romania
• Servicii de acompaniament social personalizat tinerilor din grupul ţintă în
vederea încadrării în muncă. Asistentii sociali vor oferi sprijin individualizat, in realizarea
demersurilor de intocmire a dosarului de angajare (analize medicale, alte documente cerute
de angajator). Cei mai multi dintre au cunostinte minime despre functionarea societatii in
ansamblu, cu greu fac distinctie intre diferitele institutii ale statului. Au nevoie de informare
pentru a cunoaste institutiile la care pot apela, au nevoie de indrumare in accesarea acestora
si de suport in depasirea sentimentului lor de neincredere in diferitele institutii si capacitatea
lor de a se descurca singuri. Asistentul social va avea un rol important in depasirea acestor
probleme, implicand activ tanarul in gasirea de solutii precum si in rezolvarea acestora.
• Activităţi de sprijinire a tinerilor postinstituţionalizaţi în dificultate de către
membrii comunităţii din judeţul Iaşi prin construirea unor relaţii bazate pe mentorat în
cadrul firmelor angajatoare. Pentru a creste sansele de acomodare la noul loc de munca si de

18
pastrare a acestuia, asistentul social, impreuna cu psihologul va identifica, cea mai potrivita
persoana, dintre colegii sau sefii directi ai tanarului, de a deveni mentor. Rolul acestei persoane
este de model si sfatuitor. El trebuie sa fie o persoana capabila sa inteleaga si sa empatizeze cu
tanarul, dornica sa initieze o relatie de suport bazata pe respect, suport si incurajare. El va avea
un rol activ in depasirea dificultatilor de acomodare a tanaralui, dar si in asigurarea de noi
oportunitati de relationare. In identificarea si selectarea mentorilor, asistentul social va colabora
cu angajatorul si va tine seama si de opinia si preferintele tanarului. Dupa identificarea
mentorilor se va semna un contract de voluntariat prin care vor fi clar stabilite resonsabilitatile si
obligatiile acestora. Asistentul social va avea un rol activ in sustinerea relatiei de mentorat, prin
intalniri lunare la locul de munca, convorbiri telefonice. In luna a 10-a se va organiza un picnic
al mentorilor. Acest eveniment va constitui atat o modalitate de motivare, de recunoastere si
apreciere a importantei implicarii acestor persoane in actiunile de mentorat, cat si o oportunitate
de intensificare a relatiei intre mentor si tanar, de cunoastere a mentorilor intre ei, de impartasire
a experientei comune dobandite.
Fundaţia Children on the edge a dezvoltat o serie de programe de pregătire a tinerilor
proveniţi din instituţii pentru viaţă independentă. Aceste programe vizează instruirea tinerilor în
scopul dobândirii unor deprinderi necesare unei vieţi independente.

• Deprinderi pentru viaţă cotidiană

• Pregătirea alimentelor pentru hrana zilnică
• Deprinderi de igienă personală
• Purtarea şi întreţinerea hainelor
• Gestionarea banilor
• Deprinderi pentru folosirea resurselor comunităţii
• Cunoaşterea localităţii şi a împrejurimilor
• Deţinerea unei locuinţe proprii
• Modul de accesare a instituţiilor şi serviciilor publice
• Deprinderi pentru viaţa în cadrul societăţii
• Asumarea proprii identităţi
• Familia
• Controlul emoţiilor şi gestionarea conflictelor
• Comunicarea
• Activităţi pentru timpul liber
• Deprinderi pentru viaţa individuală şi pentru muncă
• Deprinderi de gestionare a timpului
• Deprinderi de învăţare
• Deprinderi de muncă

Fundaţia deţine apartamente care sunt oferite tinerilor drept locuinţă pentru o anumită
perioadă de timp. Există o serie de pachete de facilităţi de care tinerii pot beneficia: scutirea
parţială de la plata unor taxe de întreţinere, achitarea unei sume modice pentru chirie, servicii de
asistenţă socială în vederea obţinerii unui loc de muncă şi a păstrării acestuia, servicii de

19
consiliere pe diverse teme. Aceste locaţii sunt extrem de necesare îndeosebi pentru tinerii care nu
pot reveni în familia naturală. Aceste locuinţe sunt concepute pentru maxim 8 tineri. Spaţiile sunt
dotate cu bucătărie şi baie proprii, calculatoare, tinerii fiind sub supravegherea unei mame
sociale.

Anexa 2, LC
Pe ce persoane crezi că poţi să te bazezi?În general....
Mai mult de la Fundaţie, pe Alice, pe Iulian Ghica, care-i director, şi atâta.
Pe cei de la Direcţie?
Nu prea, că nu are rost, că nu comunică.
Tu ai venit aici direct din Centrul de la Paşcani?
Da.
Din 2001 staţi în apartament?
Da.
Vrei să apelezi la un program de-al Fundaţiei?
ABSOLVENT...., după asta să mă bag la o Fundaţie......, asta, Bethany, să fac
nişte cursuri de bucătar.
De recalificare?
Da.

ABSOLVENT
Scopul acestui proiect este de a sprijini integrarea sociala si profesionala a tinerilor
postinstitutionalizati. Acest program este derulat in judetul Iasi de Fundatia Children On The
Edge Romania din anul 1997. El a aparut din ca raspuns la nevoia urgenta a fiecarui tanar care
paraseste sistemul de protectie a copilului de a beneficia de o locuinta de tranzitie pana la
integrarea lui profesionala si sociala. In acest scop au fost achizitionate si dotate 3 apartamente
(2 in municipiul Iasi, 1 in municipiul Pascani) si o casa in satul Goruni, com. Tomesti care a fost
reamenajata si dotata.
In prezent, tinerii postinstituţionalizaţi pot beneficia de găzduire temporară în una dintre
locaţiile aflate în proprietatea fundaţiei: 2 apartamente în Iaşi, în Centrul Goruni, comuna
Tomeşti, care asigură un număr maxim de 20 de locuri de cazare. In cadrul acestui program, pe
lângă găzduire în componenta rezidenţială, tinerii beneficiază şi de programe adecvate de
consiliere şi suport în vederea integrării sociale şi profesionale.
ILU (Iasi Living Units – Apartamente de tip familial)
Scopul acestui program, localizat în Iaşi, este de a oferi ameliora condiţiile de viaţă a
copiilor şi tinerilor institutionalizaţi prin asigurarea unui mediu de viaţă de tip familial ca o
alternativă la instituţiile de tip clasic. Acest program, funcţionează din 15 iunie 2001, data la care
35 de copii baieti si fete, cu varste cuprinse intre 11 – 17 ani, asistati ai Centrului de Plasament
Pascani au fost mutati in Iasi. In septembrie 2001 Centrul de plasament nr. 2 Pascani urma să se
inchida. Pentru derularea programului Apartamente de tip familial, Fundaţia Children on the
Edge Romania a achiziţionat si utilat 6 apartamente, cu 3 si 4 camere situate in Iaşi si le-a pus la
dispozitia DG.A.S.P.C. Iasi pentru desfaşurarea acestui program pentru o perioada de 10 ani. De-
a lungul timpului dinamica evoluţiei situaţiei tinerilor a determinat modificări ale numărului de
beneficiari (reintegrări in familie, transfer in alte institutii, dezinstitutionalizarea odata cu
finalizarea studiilor si implinirea varstei de 18 ani).

20
 Din septembrie 2007 au ramas 19 tineri care locuiesc, pana la finalizare studiilor, in 3
apartamente.
Programul „Apartamente de tip familil” s-a dezvoltat la iniţiativa Fundatiei COTE
Romania şi se derulează în parteneriat cu DGAPSC Iaşi. Serviciile oferite în cadrul acestui
program de Fundaţia Cote sunt suplimentare şi complementare celor asigurate de DGASPC Iaşi
şi constau în:
• plata integrală a utilităţilor în fiecare apartament(întreţinere, gaz,
electricitate, tv, telefon, internet)
• suplimentarea necesarului de alimente
• suplimentarea necesarului de igienă şi curăţenie
• cheltuieli de transport pentru activităţi extraşcolare
• cheltuieli de socializare
• cheltuieli pentru aniversarea zilelor de naştere
• îmbrăcăminte şi încălţăminte
• asistenţă socială şi psihologică susţinute de profesioniştii fundaţiei

Aceste servicii asigură spijinul de care tinerii au nevoie dar constitue şi un element de
pregătire pentru o viaţă independentă. Serviciile reprezintă un element de tranziţie de la viaţa
dependentă din instituţii la viaţa independentă ulterioară perioadei postinstituţionale.
În prezent Fundaţia Children On The Edge România furnizează servicii sociale de
asistenţă şi sprijin în regim rezidenţal pentru tineri instituţionalizaţi(Programul Apartamente de
tip familial) şi postinstituţionalizaţi(Programul Absolvent). Activităţile sunt desfăşurate în
cadrul acestor programe sunt elaborate şi desfăşurate în funcţie de specificul programului,
beneficiarilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui tânăr şi includ:

1. Găzduire
a) găzduire în sistem protejat, pe perioada determinata a 19 tineri peste 18 ani care
beneficază de măsura plasamentului in sistem rezidenţial, in condiţiile legii.
b) gazduire temporara pentru tineri peste 18 ani, postinstinstitutionalizati, in
conditiile legii

2. Activităţi de informare. În cadrul acestei activitati se facilitează accesul tinerilor

institutionalizaţi şi postinstitutionalizaţi la informaţii cu privire la situaţia lor specifică, la
viaţa socială, la drepturile sociale de care poate beneficia şi condiţiile în care le pot
accesa, lista la nivel local a furnizorilor de servicii sociale

3. Asistenţă socială. (demersuri de accesarea a unor drepturi sociale legal prevăzute, de

obţinere a actelor de identitate, demersuri de identificare a familiei biologice sau de
reluare/menţinere a legăturii cu aceasta, mediere şi acompaniament pe piaţa muncii)

4. Activităţi social-educative
a) activităţi de educaţie pentru sănătate(educaţie sexuală şi contraceptivă, educaţie
împotriva fumatului, a consumului de băuturi alcoolice şi de droguri etc.)

21
 b) activităţi de învăţare în grup care facilitează orientarea în mediul social, cunoaşterea şi
folosirea resurselor comunităţii
c) activităţi de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă
d) activităţi de îmbunătăţire a abilităţilor de relaţionare şi comunicare, prin implicarea
voluntarilor

5. Consiliere psihologică, centrată pe autocunoaştere, înţelegerea propriilor sentimente şi

probleme, rezolvarea conflictelor, rezolvare de probleme prin identificarea de noi
soluţii, reducerea problemelor emoţionale sau de comportament, îmbunătăţirea adaptării
la viaţa din apartament, şcoala, locul de munca, in familie, sau în grupul de egali,
îmbunătăţirea stimei de sine, orientare şcolară şi profesională pentru copiii/tinerii care
urmează să-şi aleagă o meserie sau să îşi găsească un loc de muncă

6. Acordare de suport material şi financiar: Sprijin în vederea găsirii unui loc de muncă
a) Sprijin în vederea găsirii unei gazde / menţinerii acesteia
b) Sprijin în vederea soluţionării unor probleme medicale (analize, reţete)
c) Sprijin în vederea înscrierii la cursuri de calificare/recalificare (oferă şanse suplimentare
de găsirea sau de păstrarea unui loc de muncă)
d) Sprijin în vederea asigurării unor nevoi de bază(alimente, produse igiena îmbrăcăminte,
încălţăminte s.a.)

7. Activităţi de evaluare şi monitorizare a cazurilor.

Aceste activităţi constau în: evaluarea nevoilor şi elaborarea planurilor de intervenţie şi
servicii, evaluarea şi monitorizarea evoluţiei fiecărui tânăr pe parcursul intervenţiei şi
postintervenţie.

Fundaţia Bethany oferă gratuit cursuri de recalificare tinerilor ce sunt nemulţumiţi de

specializarea lor.

AGENŢIILE JUDEŢENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

Identificarea unui loc de muncă potrivit pentru tinerii ce părăsesc instituţiile de protecţie este un
proces dificil. Accesarea serviciilor oferite de AJOFM poate fi extrem de utilă în soluţionarea
necesităţii de integrare profesională a candidaţilor. AJOFM nu oferă doar o imagine de ansamblu
asupra bursei locurilor de muncă disponibile, ci un pachet complex de servicii cu o acoperire
foarte largă asupra necesităţilor de angajare:
- Informare, orientare şi consiliere profesională pentru persoanele care sunt în căutarea
unui loc de muncă
- Medierea muncii
- Cursuri de calificare şi recalificare
- Stabilirea şi plata drepturilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă şi a
altor categorii socio-profesionale
- Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţi.

22
SOCIETĂŢI COMERCIALE ANGAJATOARE
Există societăţi care sunt deschise către astfel de programe de angajare. Se încearcă menţinerea
unei bune relaţii cu personalul managerial al acestor societăţi, în vederea sesizării unor
oportunităţi de angajare, care pot fi exploatate în cadrul integrării profesionale a grupurilor de
tineri proveniţi din sistemul de protecţie. Pot fi cunoscute/stabilite persoane de contact din
cadrul firmelor care pot fi contactate periodic în vederea obţinerii informaţiilor cu privire la
posibilităţile de angajare.
• Susţinerea unui seminar de informare a angajatorilor de către COTE. Seminarul
va fi organizat cu sprijinul si participarea directa a AJOFM Iasi. Prin intermediul AJOFM,
pornind de la baza de date cu firmele din Iasi, se vor contacta direct un numar de 20 firme
din diferite domenii de interes pentru tinerii postinstitutionalizati din judetul Iasi, ai caror
reprezentanti vor fi invitati sa participe la un seminar de informare cu privire la problematica
copiilor institutionalizati. Acest seminar se va desfasura in luna a treia, pe parcursul unei zile,
avand o durata de 8 ore. Agenda seminarului, va fi atasata invitatiei, si va fi structurata astfel
incat sa acopere urmatoarele teme: problematica copiilor si tinerilor institutionalizati,
importanta facilitatilor acordate prin lege in cazul angajarii tinerilor din grupul tinta, rolul
activ al comunitatii in reducerea riscului de excluziune sociala. Prima activitate a seminarului
va consta in realizarea a doua focus grupuri. Grupurile vor fi constituite din participantii la
seminar, respectand regulile generale de organizare si utilizare a focus-grupurilor. Utilizarea
acestei metode va permite identificarea convingerilor si atitudinilor fata de problematica
tinerilor institutionalizati, obtinerea unor informatii despre opiniile si atitudinile potentialilor
angajatori privind implicarea lor in sprijinirea incluziunii sociale a membrilor grupului tinta.
Interviurile realizate in cadrul celor doua focus-grupuri vor fi inregistrate cu ajutorul
reportofoanelor pentru analize ulterioare si generarea de noi idei si solutii care sa vina in
sprijinul tinerilor post institutionalizati. Scopul acestui seminar este de a stabili o relatie cu
factorii de decizie din institutiile potential angajatoare si identificarea de angajatori de
insertie care sa manifeste disponibilitate in angajarea tinerilor postinstitutionalizati. Focus-
grupurile, vor fi moderate de asistentul social responsabil de relatia cu angajatorii impreuna
cu supervizorul; temele legate de problematica tinerilor institutionalizati vor fi moderate de
psiholog, iar subiectele legate de facilitatile legislative acordate in cazul angajarii tinerilor
din grupul tinta vor fi expuse de un reprezentant desemnat de AJOFM.

MODALITĂŢI ŞI PROCEDURI DE INSERŢIE SOCIALĂ A TINERILOR PROVENIŢI DIN SISTEMUL DE PROTECŢIE

Pornind de la analiza informaţiilor complexe despre tinerii din grupul ţintă, precum şi de la
identificarea resurselor disponibile se pot contura modalităţi de inserţie fie în
comunitate/societate, fie în forţa de muncă, modalităţi înţelese ca forme-cadru prin care se
urmăreşte scopul menţionat.

1. PRIN INTERMEDIUL FAMILIEI NATURALE

2. PRIN INTERMEDIUL ALTOR MEMBRI AI COMUNITĂŢII

23
Pe parcursul perioadei de instituţionalizare există tineri care dezvoltă relaţii constante cu diferite
persoane sau familii din cadrul comunităţii. Ei petrec cu aceste familii vacanţe, sfârşituri de
săptămână şi diferite alte ocazii. Pentru tineri aceste familii/persoane sunt foarte importante, ei
dorindu-şi ca la finalizarea perioadei de instituţionalizare, să poată fi primiţi în cadrul acestora.
Este nevoie să se dicute cu membrii acestor familii şi să se stabilească dacă au disponibilitatea
pentru a sprijini aceşti tineri pe viitor. Pot fi identificate astfel intenţii favorabile din partea
acestor familii eficiente pentru inserţia comunitară a tinerilor – cazare permanentă sau periodică,
masă, menţinerea unor relaţii de familie, medierea unui loc de muncă, etc. Tinerilor li se poate
solicita participarea la întreţinerea casei, la plata unei părţi a taxelor. Pentru cazare li se poate
percepe o taxă de chirie.

3. PRIN INTERMEDIUL RELAŢIILOR DE PRIETENIE

Există cazuri în care tinerii din centrele de plasament/alte forme rezidenţiale de protecţie au
legat prietenii care au evoluat în relaţii de cuplu cu persoane de sex opus din comunitate. Aceste
relaţii pot să continue şi după încetarea măsurii de protecţie. În aceste situaţii se pot lua în
considerare diferite forme de sprijin pe care persoana din comunitate şi familia acesteia pot/sunt
dispuse să le ofere tânărului/ei care provine din instituţie. În perspectiva unei relaţii serioase
cuplul poate fi ajutat să locuiască împreună, să aibă un spaţiu intim.

Anexa 2, Interviu CP, Fundaţia COTE

Şi alte persoane sprijin?
Sprijin?D-na Irina.
D-na Irina?Cine-i d-na Irina?
Mama mea socială, care şapte ani o stat cu mine, din 2001 până acum 2009.
Dar dintre voluntari?
Din voluntari, nimeni. Numai tu.

4. PRIN ACCESAREA UNOR PROGRAME DE FORMARE DERULATE DE AUTORITĂŢILE LOCALE/ ONG-URI

Tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie trebuie să li se ofere accesul la astfel
de cursuri de pregătire pentru un trai independent, desfăşurate în cadrul autorităţilor locale sau
organizate de ong-uri. Este important ca asistenţii sociali care se ocupă de consilierea grupurilor
de tineri în vederea inserţiei sociale să cunoască programele în curs de desfăşurare, pentru a
putea să integreue grupurile în cadrul acestora.

Participarea la astfel de cursuri favorizează accesul la anumite cunoştinţe şi informaţii necesare

pentru viaţa adultă. Iniţiativa organizării acestor programe este destul de recentă în domeniul
protecţiei sociale.

5. PRIN INTERMEDIUL SERVICIILOR DE CAZARE ŞI ASISTENŢĂ DEZVOLTATE DE ONG

24
 6. PARTENERIATE INTER-INSTITUŢIONALE DE ORIENTARE A TINERILOR ÎN SCOPUL INTEGRĂRII SOCIO-
PROFESIONALE

PROGRAMUL START - Serviciul de asistenţă şi sprijin a integrării socio-profesionale pentru

tineri postinstitutionalizaţi al Fundaţiei Children On The Edge

Obiectivul general al proiectului:

Creşterea incluziunii sociale a tinerilor care părăsesc sistemul de stat privind
protecţia copilului prin facilitarea accesului pe piaţa muncii. Rezolvarea problematicii
specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului constituie o prioritate naţională.
Tinerii proveniţi din instituţiile de ocrotire au dificultăţi majore la angajare, fiind expuşi
şomajului, cei mai mulţi nu au familie sau aceasta nu poate constitui o resursă pentru ei, nu îşi
pot găsi o locuinţă personală, sunt adesea victime ale criminalităţii, vagabondajului, consumului
de droguri, proxenetismului sau altor forme de abuz şi exploatare. Integrarea acestori tineri în
societate prin facilitarea accesului lor pe piaţa muncii reprezintă un element esenţial pentru
reducerea riscului de excluziune socială. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare acţiuni
comune ale diferitilor actori sociali(ong, instituţii publice) implicaţi care să conducă la
responsabilizarea şi determinarea agenţilor economici de a angaja tineri proveniţi din sistemul de
protecţie a copilului.

Obiectivul specific al proiectului:

Dezvoltarea unui serviciu de asistenţă şi sprijin a integrării socio-profesionale a 60 de
tineri postinstituţionalizaţi din judeţul Iaşi pe durata a 12 luni. Acest serviciu va asigura
pregătirea tinerilor care au părăsit sistemul de stat privind protecţia copilului, va oferi asistenţă în
obţinerea efectivă a unui loc de muncă precum şi sprijin pentru menţinerea acestuia. Pentru
integrarea pe piaţa muncii a tinerilor, pe lângă programele de consiliere şi pregătire socio-
profesională, se vor realiza servicii directe de acompaniament social personalizat pentru
identificarea unui loc de muncă, angajare şi menţinerea acestui loc de muncă. De asemenea,
acest proiect contribuie în mod semnificativ la creşterea nivelului de informare, conştientizare şi
implicare a reprezentanţilor mediului economic şi a comunităţii ieşene cu privire la problematica
tânărului instituţionalizat.
Proiectul este în acord cu Strategia naţională de incluziune a tinerilor care părăsesc
sistemul de stat privind protecţia copilului şi raspunde în mod concret Planului de Măsuri de
Incluziune Socială a tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor
legale de protecţie acordată copiilor instituţionalizaţi. Prin activităţile propuse a fi realizate,
proiectul vine în sprijinul autorităţilor locale şi judeţene responsabile de aplicarea măsurilor de
incluziune socială a mebrilor grupului ţintă.
In cadrul acestor servicii, Fundaţia Cote România, încearcă să uşureze tranziţia tinerilor
de la mediul instituţionalizat la viaţa socială activă. Serviciile furnizate includ găzduire
temporară iar intervenţia vizează formarea deprinderilor de viaţă independentă şi dezvoltarea
abilităţilor necesare accesării unui loc de muncă. Experienţa dobândită în lucrul cu tinerii
institutionalizaţi şi postinstitutionalizati a relevat ca o problema majora consta in capacitatea
acestor tineri de accesare dar mai ales de mentinere a unui loc de munca. Cei mai multi dintre ei

25
(un procent de 75%) abandoneaza cu usurinta un loc de munca, la scurt timp dupa angajare, din
motive ce tin atat de lipsa spatiului de locuit si a mijloacelor de subzistenta, cat mai ales din
motive ce tin de configuratia unei personalitati structurate in mediul institutionalizat Acest
proiect, prin activitatile propuse, creeaza cadrul si resursele necesare unei interventii care sa
conduca la o integrare reala, de lunga durata, pe piata muncii a tinerilor postinstitutionalizati.
Un element de noutate pe care îl propune proiectul şi care este foarte important se referă
implicarea activă a reprezentanţilor mediului economic în integrarea profesională a acestor tineri.
Campania de sensibilizare vizează informarea dar şi determinarea unor reprezentanţi ai unor
firme şi companii din judeţul Iaşi de a deveni angajatori de inserţie pentru această categorie de
tineri. Un alt element de noutate îl reprezintă demersurile de iniţierea unor acţiuni voluntare de
sprijinire a tinerilor postinstituţionalizaţi în dificultate de către membrii comunitatii, identificaţi
in rândul colegilor de serviciu şi construirea unor relaţii bazate pe mentorat. Activităţile de
consiliere şi de pregătire a tinerilor prevăzute în proiect, serviciile de mediere şi de
acompaniament social prevăzute pun accentul pe informarea, educarea, responsabilizarea şi
mobilizarea beneficiarilor în acţiunea de a găsi singuri soluţii şi de a le implementa.

CONCLUZII în urma interviurilor

- Beneficiarii provin din familii numeroase, cu mulţi copii

- Dintr-un mediu foarte sărac, din zona rurală
- Reintegrarea in familie: 3 pro, 2 nu
- Legături cu membrii familiei(3 tineri mai ţin legătura cu membrii familiei şi îi vizitează
în timpul vacanţelor)
Pentru unii reintegrarea în familie nu este o opţiune deşi este dorită, cazul tânărului BOC.

BOC, Children on the edge

De ce ai ajuns într-un centru de plasament? Din cauza.......?

Părinţilor, nu au avut posibilităţi să mă crească. Mama a fost şi ea condamnată la
trei ani, şi de asta n-o putut sa mă ţină.
Mai ai fraţi, surori?
Singur.
Părinţii ţin legătura cu tine în momentul acesta?
Am sunat acu’ doi ani, da’ a răspuns altă familie, înseamnă că s-au mutat, dar nu
ştiu, eu n-aş crede…., eu cred că au auzit de Fundaţia COTE, îţi spun eu ….., c-o
schimbat subiectul, i-o minţit, oricum nu cred….
Când a fost ultima oară când ai vorbit cu ei?
2001 de când am venit,….m-am dus cu ăştia de la Fundaţie s-o văd pe mama, ea nu
era acasă, , era internată la spital.
Şi nu ai mai?
Şi de atuncea nu…Am mai fost şi cu o mamă socială, dar n-am găsit blocul, că erau
toate împrăştiate, adresa, nu ştiu cum era…………..

- Sprijin, Persoane-resurse

Fundaţia COTE, mama socială, asistent social din CP, naşii de botez, membri ai familiei

26
 restrânse sau înlărgite

Anexa 2, Interviu AAM, Fundaţia COTE

Ţii legătura cu părinţii tăi?
Da, ţin.
Ai ţinut legătura de-a lungul timpului?
Da,ei mă cunosc, au venit in vizită la cămin când eram eu mică, deci şi acuma mare.
Vara mergi la ei?
Nu, mergeam vara, da acuma nu.
Unde stau ei?
La Sârca.
În afară de prieteni, colegi si cei de la fundaţie ce persoane resurse mai ai?Cu cine mai ţii
legătura?
Mai ţin legatura cu cineva de la Paşcani.
De la centrul de plasament?
Da, da,asistentul, cam atâta...,m-ai ţineam cu naşii mei,dar am pierdut legatura cu ei.
De ce?
Ei...că ei îs pre hoţi şi când ajungeam la ei acasă mă punea..... tot timpul,vorbeam cu naşa
mea.... şi ea e educatoare, ...ştii....,şi îmi spunea că dacă nu iau Bac-ul,nu mai vorbeşte cu
mine,şi eu nu suport morale de-astea...,cu religia lor...şi eu nu-s prea credincioasă.

- Gradul de pregătire – liceu(1), şcoală profesională(4)

- Experienţă pe piaţa muncii

Anexa 2, Interviu LC, Fundaţia COTE

Ai mai lucrat?
Am lucrat în construcţii.
Cum ţi s-a părut?
Greu, dar asta e.................
Ai găsit uşor?
Nu, când te bagă să vezi dacă-i bun, te bagă la pământ şi tre’ să munceşti de
jos în sus.
Ai întâmpinat probleme la locul de muncă?
Nu.
Cu colegii de muncă?
Am avut conflicte, dar i-am lăsat baltă, le-am întors spatele.

Toţi cei 5 au lucrat pe timp de vară însă doar 3 pe calificarea învăţată

- Îşi doresc să plece în străinătate
Anexa 2, Interviu REI, Fundaţia Children on the edge
Îţi cunoşti familia? Ţineţi legătura?
Am fost şi-acasă, îmi fac şi casă.
Vrei să te reintegrezi în familie?
Oricum...... şi chiar dacă nu era Fundaţia, eu mă duceam de bună
voie.
Ţii legătura cu toţi membrii familiei?
Cu toţi.
Cu cineva mai special?
Cu bunica mai mult.

27
 Da?
Şi cu tata care-i plecat în Italia.
Vrei să pleci şi tu?
Logic, unde-i tata

Anexa 2, BOC, COTE

Ce calificare ai terminat?
Finisor Constructor.
Şi-ţi găseşti în domeniul tău?
Da, imi găsesc.
Ai mai lucrat?
Da, am mai lucrat, nu stiu ce a fost în capul meu să plec, regret......
Ai plecat tu?
Era vorba să plec în Grecia şi uite......, m-am lăsat pe mâna lu’ doamna asta de la apartament, ei....c-o
zis că are un prieten de-a ei, şi-o zis că are nevoie de nişte oameni să muncească în Grecia, şi ea s-o
gândit la noi, când colo....maxim peste o săptamână plecaţi.Ei şi.....m-am lăsat de muncă, l-am anunţat
pe şef, i-am zis ca plec în Grecia şi uitaţi............
După aceea nu ai putut să revii la locul de muncă?
Nu, nu.
Nu ai vrut?
Nu de asta, că el ...o dată ce ai plecat, a doua oară nu mai are rost să te mai întorci.
Era bun serviciul?
Da, era bun, ştiţi, că de la colegi învăţăm foarte mult, de la ei, învăţăm meserie, dacă nu ştiai....., dacă
nu înţelegeai o dată de două ori, ei îţi arătau, ziceau ,,mă, decât să stricaţi, mai degrabă îmi
spuneţi,,.Erau băieţi corecţi, îmi plăcea de ei.

Doi dintre tineri îşi doresc să plece în străinătate

- Intenţii de continuare a studiilor
Anexa 2, AAM, COTE
După ce termin liceul unde vrei să dai?
Vreau să dau la Asistenţă Socială.
Vrei să lucrezi în domeniul de asistenţă socială?
Da,eu mai mult vreau să lucrez în domeniul cu copiii,deci eu pentru asta vreau mai
mult...,dacă vroiam dădeam la psihologie, tot aşa....undeva cu educatori,dar e foarte
greu, am obsevat şi nu, nu vreau. Mai degrabă la asistenţă socială unde se comunică cu
copii.
Şi dacă ar fi să nu-ţi gaseşti in domeniu?
Aş face, am făcut nişte cursuri de baby-sitter şi tot în domeniul cu copii aş vrea, nu
contează.

DATELE DE IDENTIFICARE A INSTITUŢIEI

28
Numele:Asociaţia „ARCA POSTEL”
Adresa: sat. SCHINENI
Localitate: com. SĂUCEŞTI
Judeţ: BACĂU
Persoana de contact: Vicepreşedinte MARIA H.HANNEN
Telefon: 0234/215122

Momentul înfiinţării
Asociaţia umanitară „Arca Postel” a fost înfiinţată de un ordin de călugăriţe catolice din
Germania şi a deschis în comuna Săuceşti un centru rezidenţial pentru copii, schimbând în bine
destinele a 16 micuţi preluaţi de stat după ce fuseseră abandonaţi de părinţii iresponsabili sau cu
o situaţie materială precară. Ideea proiectului centrului de plasament a apărut în 1999, când
surorile din Germania colaborau, într-un proiect din judeţul Prahova, cu Iuliana Ciceu, un
asistent social din Bacău. Unitatea s-a deschis în anul 2000 cu patru asistaţi luaţi din sistemul
public de Protecţia Copilului. Era o căsuţă, numită «Sfânta Familie», şi atmosfera era exact ca
într-o familie de la ţară. Cu ajutorul fondurilor din Germania, fără a apela la autorităţile locale,
s-au făcut în următorii trei ani şi celelalte două clădiri, numite «Sfântul Iosif» şi «Bernard
Bosch»".
Asociaţia “Arca Postel” este o instituţie cu o activitate privată şi a fost acreditată conform
deciziei 51/27.10.2006 până la 27.10.2009.

Grupul ţintă - 16 copii, cu vârste cuprinse între 7-18 ani proveniţi din familii sărace, orfani
sau abandonaţi de familie’
Beneficiarii locuiesc câte patru în dormitor;două dormitoare pentru fete şi două pentru
băieţi. Educatorii au şi ei o încăpere, iar voluntarii sunt cazaţi în prima casa, destinată acum
oaspeţilor. Casele au fiecare bucătărie, salon şi băi cu duşuri la fiecare dormitor, plus un hol
mare la intrare cu jucării şi un joc mecanic de fotbal. Copiii şi personalul fac totul împreună:
temele şcolare pentru a doua zi, curaţenie, mîncare, gradinărit sau îngrijirea animalelor de curte.
Familiile de origine, în general cazuri sociale, vin uneori să-i vadă. La preluarea de la Protecţia
Copilului, s-a ţinut cont ca fraţii să nu fie despărţiţi, şi mereu au fost luaţi împreună.
Tipuri de servicii oferite
- Gazduire pe perioada determinata
- Asistenţă medicală şi îngrjire
- Suport emoţional şi consiliere, recuperare şi reabilitare
- Socializare şi petrecere a timpului liber
- Servicii de asigurare a hranei si suplimentelor nutritive ( prepararea, servirea si
distribuirea hranei)

Orientare Profesională cu:

* asistent social
* educator
* psiholog
* personal voluntar
* ingrijitor copii

29
 Asociaţia colaborează cu DGASPC Bacău, DGASPC fiind cea care în urma cererii
Asociaţiei, le incredinţează spre ocrotire şi educare pe benficiari. Pe plan local colaborează cu
şcoala, primaria si poliţia. Asociaţia are legături şi în străinătate preşedintele fiind din Germania.
Fiind o asociatie cu caracter privat fondurile pentru cheltuielile necesare îngrijirii copiilor şi
pentru plata personalului, provin aproape în toatalitate de la persoane fizice şi asociaţii din
străinătate.

RESPONSABILITĂŢI ALE REFERENTULUI SOCIAL LEGATE DE RELAŢIA CU

COPIII

- ajută copiii la pregătirea temelor

- menţine permanent legătura cu şcoala, educatorii, învăţătorii şi profesorii devenind un partener
în instruirea şi educarea copiilor, efectuează vizite regulate la scoală pentru a discuta situaţia
fiecărui copil
- organizează activităţi de grup, în funcţie de propunerile şi preferinţele personale ale copiilor,
stimulând libera exprimare a opiniei, contribuind la educarea spiritului în echipă, la promovarea
întrajutorării, a comunicării între copii
- organizează şi animă activităţile de timp liber: sportive, culturale, gospodăreşti, turiste, jocuri
- identifică şi stimulează individualizat aptitudinile fiecărui copil, colaborând cu animatorii
- comunică cu copiii pentru a stimula dezvoltarea personalităţii
- cunoaşte motivele ocrotirii centrului şi istoria personală a fiecarui copil
- contribuie la dezvoltarea limbajului
- stimuleaza comunicarea intre copii
- crează în relaţiiile cu copiii o atmosferă bazată pe sinceritate, înţelegere, afecţiune şi încredere
reciprocă
- urmăreşte să formeze dezvoltarea caracteristicilor individuale ale copilului
- urmăreste să formeze şi să dezvolte aptitudinile de comunicare
- acţionează pentru asigurarea unui mediu securizant pentru copil
- contribuie la prevenirea îmbolnăvirii copiilor
- formează autonomia copilului în hrănire, gospodărie, igienă
- conştientizează rolul său în echipa multidisciplinară a instituţiei
- colaboreaza cu celelalte categorii de personal ale instituţiei
- stimulează şi ajută copilul să menţină legătura cu familia
- stimulează şi organizează activităţi în comun cu ceilalţi copii din comunitate
- sprijină integrarea copilui în comunitate
- însoţeşte copiii la spectacole, manifestări culturale sportive, distractive, organizate în
comunitate

RESPONABILITĂŢI LEGATE DE CALITATEA DE PROFESIONIST

- cunoaste strategia instituţiei, participă la reuniuni, exprimându-şi opinia cu privire la
eventualele schimbări
- constientizează rolul său în echipa multidisciplinară a instituţiei şi dezvoltă relaţii profesionale
pe verticală şi pe orizontală

30
- colaboreaza cu celelalte categorii de personal ale instituţiei
- apelează la ceilalţi specialişti în orice situaţie profesională
- colaborează cu asistentul social în vederea dezvoltării legăturilor familiale ale copiilor din
centru
- participă la întâlnirile din organizaţie ori de câte ori este chemat

PUNCTE TARI SLABE ALE ORGANIZAŢIEI

Un punct tare al organizaţiei este faptul ca are sponsori străini şi în general nu există
probleme financiare, aceştia trimiţând mereu bani şi alte lucruri necesare pentru buna
desfăşurarea a activităţilor în cadrul instituţiei.
Faptul că directorul general se află în străinătatea poate fi considerat şi punct tare dar şi
punct slab. Punct slab pentru că el nu prea are la cunoştinţă situaţia reală din instituţie, venind
doar de două ori pe an să se intereseze. Necunoscând adevărata situaţie şablonul trimis de ea s-ar
putea să nu corespundă nevoilor copiilor şi să nu aibă bune rezultate.

Studiu de caz

Copilul S L născut la data de 19.03.1994 în loc.Bacău, jud Bacău, fiica lui S L şi a S M,

este ocrotit în cadrul Asociaţiei "Arca Postel" din satul Schineni, com. Săuceşti jud Bacău prin
Hotărârea Comisiei Protecţiei Copilului Bacău nr 523/13.07.2004. În 2003 tatăl a plecat la
muncă în străinătate. În lipsa acestuia mama a părăsit domiciliul din com. Parava jud.Bacău si sa
întors după un an si trei luni. Ea a trăit în această perioadă în concubinaj în Jud.Prahova. S-a
reîntors la domiciliul cu concubinul ei în vârstă de numai 19 ani. Soţul ei înaintează cauza de
divorţ care se soluţionează în august 2004.
S L.are14 ani şi este în clasa a opta la Şcoala cu clasele I-VIII din com. Săuceşti. De când
este în centru a luat mereu premiul întâi. Foarte rar are nevoie de ajutor la efectuarea temelor.
Este o fetiţă silitoare. Are un scris ordonat si curat. Îi place să citească. Manifestă veleităţi
literare şi artistice: compune poezii şi desenează foarte frumos. A învăţat să cânte la fluier intr-un
timp record. Acum studiază chitara cu un voluntar. Învaţă limba germană cu un voluntar şi limba
italiană cu mine. O interesează datorită faptului că tatăl este la muncă în Italia. Este un copil
sociabil, prietenos şi harnic. Are mulţi prieteni din rândul colegilor dar şi din sat pe care îi
vizitează. De asemeni participă la evenimentele legate de viaţa comunităţii, fie laice sau
religioase. Este o fetiţă foarte responsabilă şi are o deosebită grijă de cele două surori mai
mici,care şi ele sunt în centru.
S L nu are probleme de sănătate deosebite. Periodic este consultată de medicul de
familie. Este foarte ataşată de bunica paternă care o vizitează lunar. Mama o vizitează rar dar
menţine legătura telefonic, la fel şi cu tatăl.

Prezentarea problemei:
• Aşa cum este văzută de client
Clientul nu vede o problema faptul ca sta intr-un centru deoarece condiţiile sunt mult mai bune
decât unde locuia cu părinţii ei. Îşi învinovăţeşte însă ambii părinţi pentru eşecul căsătoriei lor.
• Aşa cum este văzută de asistentul social

31
 Din punctul de vedere al asistentului social de la centru datorită faptului că sa îngrijit de
surorile ei pe perioada cât mama a lipsit de la domiciliul, S L intervine mereu în educarea
surorilor ei,intrând dese ori în conflict cu educatorul, asistentul social şi voluntarul.
• Aşa cum este văzută de educator
Din punctul de vedere al educatorului, datorită faptului că a dus lipsuri în perioada cât mama
a fost plecată şi ea a trebuit să se îngrijească de hrana surorilor ei, S L are mereu tendinţa de a
conserva hrana în cameră şi este foarte zgârcită.

Resursele copilului sunt: Asociaţia şi personalul ei, Şcoala, Biserica, familia lărgită.

Puncte tari vs Puncte slabe

Puncte tari Puncte slabe
 Atitudinea faţă de şcoală pozitivă,  Lipsa sprijinului din partea
citeşte mult pentru a-şi îmbogăţi parinţilor
vocabularul  Modul de viaţă neexemplar al
 Se implică la activităţile casei mamei
 Fiind cea mai mare se simte  Atitudine negative faţă de copiii
responsabilă şi îşi ajută surorile rromi din centru
mai mici
 Menţine legatura cu familia prin
scrisori şi telefonic
 Dispoziţia de colaborare cu
voluntarii si dorinţa de a rămâne
în centru
 Participă la activităţile legate de
biserică şi de scoală

P. I . P
Prestaţii :

Instituţia Tipul Detaliere Cuantum Data Perioada

Responsabilă prestaţiei începerii
acordării
Asociaţia Masa zilnică SL 15Ron/ zi 15.03. 04 Pe perioada
“Arca Postel” împreună cu menţinerii
ceilalţi în
beneficiază plasament
de trei mese
pe zi
Asociaţia Pachet Pachetul 30Ron/ lună 15. 03.04 Pe perioada
“Arca Postel” igienico lunar constă menţinerii
sanitary în materiale în
igienico- plasament

32
 sanitare
Asociaţia Îmbrăcăminte -În funcţie 15.03. 04 Pe perioada
“Arca Postel” încălţăminte de necesităţi menţinerii
în
plasament
Asociaţia Pachet Pachetul 10Ron/ lună 15.03. 04 Pe perioada
“Arca Postel” rechizite conţine cele menţinerii
necesare în
pentru plasament
şcoală

Servicii

Tipul Obiective generale Responsabil Perioada

de
acordare
- Plan - Crearea unui climat cât - Coordonator de 3 luni
educaţional mai apropiat de cel proiect
familial în vederea - Responsabilul
dezvoltării optime a educaţional
copilului - Voluntari
- Însuşirea deprinderilor - Îngrijitorul
de igienă
- Pregătirea pentru viaţa
independentă
- Plan social - Socializare prin - Coordonator de 3 luni
participarea la diferite proiect
activităţi specifice vârstei - Îngrijitorul
în comunitatea locală - Voluntari
- Realizarea unor relaţii
bune cu ceilalţi copii din
centru
Plan - Consultaţii psihologice - Psihologul 3 luni
psihologic - Îmbunătăţirea situatie
psiho-sociale a copilului
prin terapie de grup şi
individuală
- Plan - Monitorizarea stării de - Medicul de familie Permanent
medical sănătate din comună

33
 P. I. S
Pe plan educativ:

Obiective pe Obiective pe Obiective pe Responsabili

termen scurt termen mediu termen lung
Dezvoltarea - Perfectionarea - Terminarea - Cordonator de
abilităţilor de limbii germane si anului scolar cu proiect
interelaţionare şi italiene medie mare - Resposabilul
comunicare în grup - Îmbunătăţirea educational
- Creşterea increderii cunoştintelor - Voluntari
in sine generale - Beneficiarul
- Conştientizarea
situaţiei în care se
află

Pe plan familial:
Obiective pe Obiective pe Obiective pe Responsabili
termne scurt termen mediu termen lung
- Creşterea gradului - Informarea - Evaluarea - Coordonator
de interes al familiei cu privire posibilităţilor de proiect
familiei în ceea ce la situaţia şcolară şi reintegrare în - Familie
priveşte situaţia socială a copilului familia naturală - Beneficiar
copilului - Menţinerea şi extinsă. - Voluntari
încurajarea
relaţiilor afective
cu familia extinsă

Modalitatea de ieşire pe care asociaţia insistă este reintegrarea fetiţei S L în familia

lărgită, respectiv bunica paternă. Se ia în calcul şi cazul în care tatăl plecat la muncă în Italia ar
reuşi să strângă suficienţi bani pentru a putea sa ofere condiţii de viaţă decente copilului.În caz
contrar copilul va urma cursurile unui liceu din Bacău iar dacă rezultatele şcolare sunt la fel de
performante ca şi până acum va urma cursurile unei facultăţi dorinţă deja exprimată de copil.
Fiind o asociaţie relativ tânară nu a avut decât un singur caz în care un beneficiar a părăsit
centrul de plasament. Tânărul a reusit să-şi găsească un loc de muncă la o benzinărie şi o chirie
cu ajutorul asociaţiei. Pastrează mereu legătura cu el şi uneori îl ajută cu produse alimentare şi
haine primite de la sponsorii din Germania.

Studiu de caz în care am aplicat observaţia participativă

Fraţii Sebastian 16 ani, Florin 15 ani şi Emil 13 ani se află în momentul de faţă într-un
centru de plasament din Judeţul Bacău. Ei se află în acest centru din anul 2004 în urma unei

34
hotărâri judecătoreşti. Ei s-au născut într-o comună din judeţul Bacău dintr-o familie de ţigani.
Mama lor a decedat în urmă cu 5 ani datorită unui cancer, iar tatăl lor neavând un loc de muncă
nu avea condiţii să-i crească. Serviciul de asistenţă socială din comună în urma anchetei sociale
făcute la domiciliul copiilor, a decis internarea lor înt-un centru de plasament din oraşul Bacău.
De acolo ei au fost transferaţi într-un centru de plasament al unei Asociaţiei Arca Postel condusă
de nişte călugăriţe romano-catolice care îşi au sediul în Germania.
Copiii au fost botezati în Biserica Ortodoxă Sfântul Gheorghe din comuna natală. Odată
cu venirea lor în centru de plasament al acestei asociaţii ei au fost treptat supuşi influenţei
catolice. Orarul zilnic este făcut în aşa fel încât ei să poată participa la practicile religioase
specifice bisericii catolice din localitate. În orarul lor este obligatoriu participarea la 2 slujbe
bisericeşti în timpul săptamânii în localitatea unde se află centru de plasament plus la liturghia
duminicală. În lunile mai si octombrie –luni în care e cinstită în mod deosebit Fecioara Maria în
Biserica romano catolică-orarul e realizat în aşa fel încât copiii să poată merge la biserică pentru
a participa la rugaciunile specifice liturgiei catolice inchinate Sfintei Maria. Acelaşi lucru se
întâmplă deasemenea în posturile dinaintea Crăciunului şi Paştelui catolic. Deasemeni ei fac
zilnic rugăciunea de dimineaţă şi de seară, rugăciune dinaintea meselor şi de după masă.
Cântecele religioase pe care copiii au fost învăţaţi să le cânte în timpul programului spiritual sunt
toate din repertoriul latin al bisericii catolice. Deşi copiii sunt ortodocşi ei fac toate aceste
rugăciuni de rit romano-catolic. Supuşi mereu influenţei catolice aceşti copii după 2 ani de
şedere în acest centru de plasament au trecut la religia romano-catolică. De menţionat că dacă un
copil refuză să facă rugăciunile el este somat că nu va primi hrană sau alte lucruri necesare. Un
alt lucru care trebuie spus este faptul că ei sunt „şantajaţi” să meargă la spovadă pentru
mărturisirea păcatelor. Când copiii nu vor să o facă deoarece nu simt acest lucru li se spune că
aceasta o ajută mult pe mama lor decedată, lucru neadevărat. Mărturisirea păcatelor este
personală şi deci prin urmare îi sunt iertate pacatele celui care face mărturisirea lor, acest lucru
neavând nimic în comun cu morţii.
Personalu angajat trebuie să ţină seamă cu stricteţe de programul spiritual al copiilor,
acest lucru fiind adus la cunoştinţă în momentul angajării. În codul deontologic al angajaţilor
asociaţiei este prevăzut o conduită morală ireproşabilă, acesta fiind şi criteriu de selectare al
angajaţilor.
Voluntarul care este din Germania şi care este de religie protestantă deasemenea trebuie
să facă împreună cu copiii tot rugăciuni catolice, deorece participarea la programul spiritual face
parte din programul său. Copiii nu au mereu starea de spirit de a face aceste rugăciuni catolice,
iar voluntaru a sesizat aceasta, el aflându-se în aceiaşi situaţie. Că în alegerea acestui program
încărcat de rugăciuni si practici de pietate catolice nu s-a ţinut seama “de interesul superior al
copilului” cum spune legea 272/204, se poate vedea prin faptul că atunci când un angajat reduce
programu de rugăciune copiii se bucura foarte mult.
Hotărârea copiilor de a trece la religia romano catolică e clar că a fost influenţatţ de
modu de viaţă care le-a fost impus de personalu care lucrează în acel centru format din călugariţe
romano catolice şi laici de aceiaşi religie. Că aceşti copii au fost ortodocşi se poate vedea clar
prin faptul că în momentul rostirii rugăciunii Slavă Tatălui (rugăciune comună ambelor culte
ortodoxă şi catolică), copiii îşi duc mâna instinctiv să facă semnul Sfintei Cruci, acest gest
neexistând la rostirea acestei rugăciuni în Biserica romano-catolică.

35
 Tatăl copiilor şi-a dat acordul ca fii lui să treacă la religia romano-catolică, dar el este o
persoană iresponsabilă care nu se interesează de situaţia copiilor, iar în acest sens este relevant
faptul că nu i-a vizitat niciodată în această perioada de timp de când copiii se află în acest centru
de plasament.
În cadru asociaţiei lucrează şi personal specializat cum ar fi educatori şi asistent social.
Acesta din urmă ca specialist şi cunoscător al legii fiind romano catolic nu a luat nici o masură
ca acestor copii să nu li se impună un program spiritual de orientare catolică având în vedere ca
fraţii Şerban sunt de religie ortodoxă.
În cazul de faţă legea care a fost încălcată este Legea 272/2004 art.25 dar şi art. 27 având
în vedere ca sunt ţigani. Citez din lege Art.25 alin.4: ”Atunci când copilul beneficiază de
protecţie specială persoanele în îngrijirea cărora se află le sunt interzise orice acţiuni menite să
influenţeze convingerile religioase ale copilului.” Iar mai departe art.27 alin.1:”Copilul
aparţinând unei minorităţi naţionale, entice, religioase sau lingvistice are dreptul la viaţa
culturală proprie, la declararea apartenenţei sale entice, religioase, la practicarea propriei sale
religii, precum şi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alţi membri ai comunităţii din
care face parte.”
Având o bună colaborare cu asistentul social al asociaţiei am avut acces la dosarele
copiilor putând astfel face un studiu real. Participând de dimineaţă până seara la activităţile
zilnice ale copiilor, am putut să fac o observatie atentă a comportamentului copiilor şi a modului
cum sunt educaţi de personal. În final fiind absolventu al Facultăţii de teologie, a fost mai uşor
pentru mine să fac această observaţie, fiind domeniul meu de specialitate.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi

Scurt istoric

36
 Activitatea de protecţie socială a copilului şi familiei în judeţul Iaşi s-a cristalizat la nivel
instituţional începand cu anul 1995 având ca nucleu Centrul de Sprijin Familial şi Ocrotire a
Copilului ca serviciu social descentralizat al Consiliului Judetean Iaşi.
Prin hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr.55/ 24.07.1997 a fost înfiinţată Direcţia
Generală de Protecţie a Drepturilor Copilului ca Serviciu Public Specializat pentru Protecţia
Copilului la nivelul judeţului Iaşi, instituţie care a preluat întreaga activitate de protecţie socială a
copilului .
Un moment important în activitatea DGPDC a fost trecere în subordinea sa, în iulie 1998,
a celor 13 Case de Copii de pe raza judeţului Iaşi aflate până în acel moment în subordinea
Ministerului Învăţământului, care ocroteau, la data preluării un număr de 2176 copii , precum şi
momentul ianuarie 1998. Atunci a fost preluat de la Ministerul Sănătăţii Leaganul de copii Iaşi,
cu cele 4 secţii ale sale, care ocroteau un număr de 354 copii .
Aceste măsuri au fost luate în conformitate cu două acte normative extrem de importante
pentru alinierea activităţii de protecţie a copilului la legislaţia internaţională - O.U.G. 26/1997
respectiv Legea108/1998.
A urmat o perioadă deosebit de complexă în care s-a trecut la transformarea leagănelor şi
Caselor de copii în Centre de Plasament. Aceasta transformare nu a însemnat numai schimbarea
denumirii, reorganizare internă sau o nouă schemă de personal, ci ăn primul rând o schimbare a
principiilor care stau la baza funcţionării instituţiei. Noile principii au determinat schimbări de
structură, de funcţionare, de schema de personal, antrenând ţn mod obligatoriu schimbări în
activitatea personalului, în abordarea problematicii copilului în dificultate şi în mentalitatea celor
implicaţi direct sau indirect în întegrarea /reintegrarea copilului în societate.
În august 2000, Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Iaşi a preluat de
la Inspectoratul Şcolar Judeţean 8 unităţi de învăţământ special, de la Direcţia de Sănătate
Publică, 4 unităţi destinate îngrijirii copiilor distrofici şi cu boli cronice, copiii din Cămin Spital
Hârlău şi Secţia Poieni a Spitalului Sf. Maria , în acest mod protecţia tuturor copiilor aflaţi în
dificultate fiind coordonată de aceeaşi autoritate.
În urma acestor preluări, (peste 2500 copii cu nevoi speciale), numărul de copii ocrotiţi prin
măsuri de tip rezidenţial a crescut, ajungând la 4566 la sfârşitul anului 2000 .

Tabel. Unitati preluate de DGPDC Iaşi în perioada 1998-2000

Număr copii Număr personal
Unităţi preluate în 1998/1999 2309 1680
Unităţi preluate la 01.08.2000 2491 676

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi 208/18.12.2003 a fost înfiinţată Direcţia de

Asistenţă Socială prin unirea celor două servicii specializate existente respectiv Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Iaşi,
instituţie care a preluat întreaga activitate de protecţie socială la nivelul judeţului Iaşi, oferind
servicii pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate, copii sau adulţi.
Direcţia de Asistenţă Socială s-a reorganizat ca Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.193/21.12.2004
Activitatea specialiştilor din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socialp şi Protecţia
Copilului s-a desfăşurat pe baza strategiilor adoptate de Consiliul Judeţean Iaşi , strategii care

37
au vizat implementarea reformei în domeniul asistenţei sociale, răspunzând nevoilor şi cerinţelor
comunităţii locale.
S-a avut în vedere în principal promovarea protecţiei copilului prin alternative de tip
familial, evaluarea copiilor din instituţiile de tip rezidenţial în vederea dezinstituţionalizării,
înfiinţarea de noi servicii în vederea prevenirii abandonului şi reducerii instituţionalizării.
De asementea, strategia DGASPC, prevede ca obiective prioritare reorganizarea
sistemului de protecţie pentru celelalte categorii de beneficiari, respectiv persoane adulte cu
handicap, persoane de vârsta a treia, alte categorii de persoane adulte aflate în dificultate – femei
abuzate, victime ale violenţei în familie, persoane dependente, persoane abuzate emoţional, fizic,
sexual (traficul de persoane), persoane afectate de sărăcie etc, precum şi diversificarea servicilor
de asitenţă socială oferite acestor categorii sociale.
Echipa de profesionisti :
1. Serviciul de Asistentaţă Socială Persoane Adulte : 2 psihologi, 7 asistenţi sociali
2. Comisia de Expertiză Medicală : 10 medici, 1psiholog,1 membru ONG, 1 secretară,
Preşedinte ( medic). Preşedintele Comisiei, psihologul şi secretara sunt angajaţii
DGASPC Iaşi, iar membrii sunt numiti în conformitate cu prevederile O.G. 14/2003
3. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Hârlău :
Compartiment pentru ingrijirea sănătăţii ;
6 medici, 1 farmacist, 1 asistent farmacie, 46 asistenţi medicali, 1 asistent igienă 134 infirmieri ;
Compartiment reabilitare :
1 fizioterapeut,1 kinetoterapeut,2 maseuri, 2 asistenţi medicali fizioterapie ;
Compartiment psihosocial :
4 psihologi, 8 asistenţi sociali ;
Compartiment terapie ocupatională :
1 instructor ergoterapie, 8 instructori practică.
Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane :
2 asistenţi sociali, 2 psihologi, 1 medic, 2 consilieri educaţionali, 1 consilier juridic
Centrul social pentru ocrotirea femeilor victime ale violenţei domestice : 3 asistenţi sociali, 3
psihologi
Serviciul pentru Persoane cu handicap

B. PRESTAŢII SOCIALE
Tipul prestaţiei:
Protecţia specială a persoanelor cu handicap (copii şi adulţi) în condiţiile O.U.G. 102/1999
modificată şi aprobată prin Legea 519/2002 aprobată ulterior prin Legea 343/2004 :
a) Drepturi bănesti :
- alocaţie pentru copii în cuantum majorat de 100% , în condiţiile legii
-alocaţie lunară de hrană pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA ;
-indemnizaţie lunară de 1400000 pentru adulţii cu handicap fără alte venituri, indemnizaţie
pentru salariaţi/pensionari în cuantum de 50% pentru handicap grav , respectiv 30% pentru
handicap accentuat ;
b) Drepturi cu caracter social/facilităţi acordate :
- scutire de la plata abonamentului telefonic cu 100 impulsuri incluse pentru persoanele cu
handicap şi cu 400 impulsuri incluse pentru nevăzători ;

38
- scutire de la plata abonamentului energie electrica nevăzători cu handicap grav ;
- gratuitatea transportului interurban în limita a 12 călătorii dus-întors la alegere pe calea
ferată/auto pentru persoanele cu handicap grav şi însoţitorii/asistenţii personali ai acestora ţi în
limita a 6 călătorii dus-intors pe calea ferată/auto pentru persoanele cu handicap şi pentru
însoţitorii copiilor cu handicap.
- eliberare adeverinţe de scutire pentru gratuitatea la transportul urban care se acordă de către
Primării ;
Localizarea :
Consiliul Judeţean Iaşi - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului –
Asistenţă Socială Persoane Adulte -Serviciul Persoane Adulte cu Handicap ;
Iaşi- str. Vasile Lupu, nr. 57 A .

DESCRIEREA GENERALĂ A SERVICIULUI

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, prin intermediul Biroului

Intervenţie Situaţii de Abuz şi Neglijenţă (înfiinţat la data de 7.03.2001, odată cu funcţionarea
liniei de urgenţă 983) îşi propune sa asigure ajutorul (sprijinul) adecvat copilului abuzat şi/ sau
neglijat prin reţeaua profesională a instituţiei, cât şi printr-o reţea interinstituţională. Linia
telefonica–983-funcţionează în regim non-stop, iar prin intermediul acesteia se preiau toate
sesizările privind cazurile de copii abuzaţi (este deservită de un nr. de 47 asistenţi sociali, 40
psihologi şi 5 şoferi)
• POPULATIA ŢINTĂ
Copilul cu vârsta cuprinsă între 0 – 18 ani victima a abuzului, neglijării, dar şi familia acestuia.
• OBIECTIVE ŞI SERVICII OFERITE
Obiectivele biroului sunt :
• Asigurarea de servicii de asistenţă socialp prin găsirea de strategii pe termen scurt, mediu şi
lung privind prevenirea abuzului/neglijaăii asupra copilului
• Schimbarea mediul generator al maltratării prin intervenţia directp a specialistului (consiliere,
terapie, suport moral, consultanţă juridică, etc) care în cazuri excepţionale propune plasamentul
în regim de urgenţă a victimei.
• Îmbunătăţirea relaţiilor intrafamiliale;
• Micşorarea nivelului conflictual în familie;
• Îmbunătăţirea relaţiei victima –agresor.
Servicii oferite :
• Intervenţia directp în teren, prin care se evaluează durata, gravitatea actului de abuz, contextul
socio- economic şi cultural al familiei
• Consiliere, suport moral, iar în cazuri excepţionale separarea victimei de mediul generator al
maltratării prin plasamentul în regim de urgenţă a copilului.
• Consiliere psihologică şi terapia copilului – agresorului, realizată fie în cadrul cabinetului
psihologic din cadrul DGASPC, fie în cabinetele special amenajate din cadrul centrelor de
plasament, dacă s-a impus separarea copilului de mediul familial
• Monitorizarea cazului pe o perioadă de 3-6 luni

39
Asistenţa juridică asigurată de către juriştii din cadrul DGASPC prin reprezentarea copilului în
faţa instanţei judecătoreşti., dacă se impune decăderea din drepturile părinteşti sau urmărirea
penală a abuzatorului.

SERVICIUL PENTRU PROBLEME DE TIP REZIDENTIAL ALE COPILULUI

are urmatoarele atribuţii:
• supervizeaza modul în care este asigurată securitatea şi integritatea sa fizică şi morală în
instituţiile de tip rezidenţial ale DGASPC;
• supervizeaza respectarea drepturilor copilului şi respectarea standardelor de îngrijire;
• supervizeaza modul cum este asigurat accesul copilului la o măsură permanentă de ocrotire
(reintegrare, adopţie) sau la îngrijirea într-o familie substitut (plasament, încredinţare, asistenţă
maternală);
• supervizeaza modul cum se realizează managementul centrelor de plasament;
• supervizează modul în care se organizează activitatea educativă în centrele de plasament, dacă
sunt respectate planificările şi există documentaţia necesară desfăşurării corespunzătoare a
activităţii educative;
• supervizeaza modul în care sunt asistate persoanele cu capacitate deplină de exercitiu care îşi
continuă studiile şi sunt ocrotiţi în centrele de plasament;
• supervizeaza modul în care sunt aplicate şi respectate hotararile Comisiei pentru Protecţia
Copilului cu privire la copiii instituţionalizaţi în centrele de plasament ale DGASPC;
• supervizeaza activitatea asistenţilor sociali comunitari în instrumentarea cazurilor copiilor
instituţionalizaţi în centrele de plasament ale DGASPC;
• sprijină profesioniştii centrelor de plasament în relaţiile cu autoritatile locale, cu reţeaua de
asistenţă socială comunitară, cu alte instituţii de stat sau private, la nivelul judeţului Iaşi, care
desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului, precum şi cu alte direcţii de protecţie a
copilului sau alte instituţii din ţară;
• sprijină personalul centrelor de plasament în vederea pregătirii continue şi a specializării
pentru creşterea calităţii muncii;
• oferirea de consultanţă specialiştilor din centrele de plasament în probleme de legislaţie în
domeniul protecţiei copilului, metode şi tehnici de lucru în asistenţă socială;
• asigurarea contactului asistenţilor sociali din centrele de plasament cu persoane cheie din
domeniu, pentru promovarea unei relaţii de colaborare între instituţiile de stat sau private, în
interesul superior al copilului;
• consultarea echipei pluridisciplinare a centrului de plasament pentru identificarea nevoilor
copilului institutionalizat, pentru elaborarea proiectelor, stabilirea strategiilor de aplicare şi
implementare a proiectelor la nivelul centrelor de plasament;
• instrumentarea cazurilor de dezinstitutionalizare la nivelul municipiului Iaşi (reintegrare,
plasament în familia largită) prin: întocmirea dosarelor, susţinerea cazului în faţa Comisiei
pentru Protecţia Copilului, urmărirea evoluţiei copilului în familia naturală / de ocrotire şi
întocmirea rapoartelor trimestriale, conform legii;
• sprijinirea materială a familiei, postreintegrare/plasament, în măsura posibilităţilor DGASPC;
• evaluarea psiho-socială a copiilor aflaţi în centrele rezidenţiale ale DGASPC, prin
reactualizarea anchetelor sociale şi completarea fişelor de evaluare psihologică;

40
• identificarea posibilităţilor de reintegrare sau a altor alternative de tip familial pentru copiii
institutionalizaţi;
• introducerea în centrele de plasament nou înfiinţate a instrumentelor de lucru specifice
îngrijirii rezidenţiale: caiet de evidenţă a vizitelor, Caietul Educatorului Specializat, Proiectul
Personalizat şi alte instrumente de lucru;
Serviciul Consiliere şi Sprijin Părinţi este un serviciu în cadrul Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi înfiinţat ca urmare a implementării unui proiect
PHARE, în octombrie 2001. Serviciul Consiliere şi Sprijin Părinţi acordă părinţilor
naturali/substituţi consiliere socială şi psihologică şi suport material necesar pentru a-i asigura
copilului un nivel de viaţă corespunzator dezvoltării sale fizice, mentale, morale şi sociale,
promovând dreptul acestuia la păstrarea relaţiilor familiale.
Beneficiarii acestui tip de serviciu sunt:
• părinţii:
• părinţii cu situaţie socio-economică defavorizată,
• părinţii aflaţi în situaţii critice, fapt care influentează exercitarea responsabilităţilor lor
parentale: divorţaţi, bolnavi cronic, părinţi vitregi, şomeri, asistenţi maternali, părinţi adoptivi,
pprinţi singuri.
• părinţii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale
• părinţii copiilor cu dificultăţi de adaptare şcolară (de învăţare, tulburări de comportament, eşec
şcolar, abandon şcolar)
- părinţii cu un comportament violent.
• părinţii aflaţi în situaţii normale dar care:
• temporar au nevoie de sprijin,
• simt nevoia unei informări periodice,
• au nevoie de perfecţionarea practicilor parentale,
• părinţii cu dificultăţi în relaţia de cuplu
• copiii:
• abuzaţi (fizic, psihic, sexual),
• cu părinţi alcoolici,
• cu risc crescut de abandon şcolar,
• cu deficienţe de comunicare şi relaţionare,
• cu tulburări de comportament,
• cu nevoi speciale.
• aflaţi într-o formă de protecţie şi care au dreptul la pensie de urmaş

Tipuri de servicii oferite:

• Consiliere socială:
• informare, orientare profesională;
- informare asupra cadrului legislativ actual;
- informare cu privire la alternativele la instituţionalizarea copilului: asistenţă maternală, adopţia,
gradiniţele/creşele din comunitatea locală, centrele de zi din judeţ;
• Evaluarea situaţiei socio-familiale prin vizite la domiciliu (echipe formate din asistent social şi
psiholog/psihopedagog).

41
• Informare, îndrumare, referire către instituţiile de sprijin din comunitate (Primării, ONG-uri,
AJOFM , ISJ, CJP).
• Consiliere psihologică individuală (părinţi şi/ copii)
• Consiliere de grup cu părinţii :
• grupuri de suport pe teme de educaţie parentală (sustinerea şi dezvoltarea abilităţilor parentale,
pregătirea pentru rolul de părinte, îmbunăţirea comunicării în familie, disciplina în familie) şi
informare socială.
• Terapie de familie - în cazuri de conflicte intrafamiliale (violenţa domestică, abuz de autoritate
în familie, conflicte/supraîncărcari de rol, neglijenţă).
• Grupuri de suport pentru copii
• Evaluare psihologică( părinţi şi copii).
• Consiliere şcolară în şcolile "Alexandru cel Bun "(sc.13) şi "G. Călinescu " (sc. 39). Se preiau
din aceste şcoli cazuri de copii cu absenteism/eşec şcolar repetat, tulburări de comportament,
copii abuzaţi, copii delincvenţi. La solicitarea cadrelor didactice, specialiştii de la aceste cabinete
oferă sprijin în derularea orelor de dirigenţie şi a şedinţelor cu părinţii.
• Sprijin material temporar acordat familiilor defavorizate
• Sprijin educaţional în efectuarea temelor de către copiii cu risc crescut de eşec şcolar

STUDIU DE CAZ - Reintegrare

1. Date despre beneficiar:
Copil:
Nume şi prenume: B. D.
Data şi locul naşterii: 22.05.1997, Iaşi
Starea de sănătate: bună
Domiciliul: sat/comuna M, judeţul Iaşi
Statut socio – educaţional: elevă în clasa a V - a
Naţionalitate: Română
Religie: ortodoxă
Măsura de protecţie: plasament familial
2. Prezentarea cazului
Cazul minorei B. D. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin referatul
de transfer nr. **/31.10.2008 prin care se solicită evaluarea posibilităţilor de reintegrare familială
a minorei la părinţii B. C. şi I. L.
Doamna I. L. întreţine o relaţie de concubinaj cu domnul B. C. din anul 1982, relaţie din
care au rezultat şapte copii:
1. C. E. – 24 ani, este căsătorită şi are patru copii;
2. B. I. – decedat în 2008 în accident de muncă;
3. B. M. – 18 ani, întreţine o relaţie de concubinaj, locuiesc împreună cu părinţii;
4. B. A. – 16 ani, munceşte şi locuieşte la o familie din comuna ;
5. B. M. – 13 ani, a abandonat şcoala, locuieşte împreună cu părinţii;
6. B. D. – minora în cauză;
7. B. G. – 9 ani, elev în clasa I deoarece a rămas repetent, locuieşte împreună cu
părinţii;

42
 În anul 2005, pentru minora B. D. s-a instituit măsura de plasament familial la familia H.
ca urmare a faptului că părinţii nu aveau condiţii oprime de creştere şi îngrijire a unui copil şi
doreau pentru fiica lor o situaţie mai bună.
În 2008, familia H. a solicitat revocarea măsurii de plasament familial pentru minora B.
D.
Minora şi-a exprimat dorinţa de a locui împreună cu părinţii săi.
În data de 06.11.2008 o echipă din cadrul Serviciului de Reintegrare Familială s-a
deplasat în sat/comuna M în vederea evaluării situaţiei socio-familiale. Părinţii locuiesc întro
casă proprietate personală, formată din două camere mobilate modest. Starea de igienă este
precară. Locuinţa este racordată la reţeaua de curent electric, iar încălzirea se face la sobă.
Veniturile familiei provin din ajutorul social şi alocaţiile copiilor. Familia nu are teren
agricol în proprietate.
Părinţii doresc reintegrarea în familie a minorei, dar nu se pot prezenta în vederea
evaluării psihologice deoarece nu au bani de transport.

3. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Puncte slabe

- menţinerea legăturii cu familia de origine; - lipsa tatălui biologic;
- relaţia cu mama (vizitele periodice); - insuficienţa veniturilor;
- relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii;
- faptul că mama are un loc de munca;
- sprijinul primit din partea familiei;
- prezenţa locuinţei;

4. Plan de protecţie
Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală

Prestaţii
Autoritatea locală Perioada de
Tipul Cuantumul Data de începere
responsabilă acordare
Alocaţie de 90 lei
plasament 17.07.2007 Lunar

D.D.F.S.S Iaşi
200 lei
Alocaţie de stat
Primaria Iaşi

SERVICII PENTRU COPIL

Tipul Institutia Obiective Data de Perioada de Responsabilul

responsabila generale începere desfăşurare de

43
 caz/persoana
responsabilă
Şef Serviciu
Serviciul Monitorizarea 17.07.2007 lunar
Protecţia
Asistenţă măsurii de Asistent
Copilului
Maternală plasament Maternal
Asistent
Cabinet Monitorizarea şi maternal
Sănătate Medical menţinerea 17.07.2007 lunar
Individual stării de sănătate Medic de
familie
Serviciul Dezvoltarea
Socializare şi Asistenţă abilităţilor de 17.07.2007 lunar Asistent
petrecerea Maternală comunicare maternal
timpului liber verbală şi
nonverbală
Menţinerea Serviciul Stabilirea unui
legăturilor cu Asistenţă program de vizite 17.07.2007 lunar Asistent social
familia Maternală copil părinţi
- dobândirea
Serviciul deprinderilor de
Dezvoltarea Asistenţă autoservire 17.07.2007 lunar Asistent
deprinderilor Maternală - formarea de maternal
de viaţă abilităţi de
autonomie
personală
Întrevederi mamă
Serviciul copil
Reintegrare 17.07.2007 periodic Şef Serviciu
Reintegrarea în Familială Pregătirea
familie copilului în
vederea realizării
întrevederilor cu
mama .

SERVICII PENTRU FAMILIE

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Serviciul Consolidarea Asistent social
Asistenţă relaţiei de 17.07.2007 31.12.2008
Protecţia
Maternală ataşament dintre Psiholog
Copilului
copil şi mamă.

44
 Educaţia
formală şi Serviciul Formarea de 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
nonformală Reintegrare abilităţi parentale
/informală Familială
Cabinetul Menţinerea Medic de
individual legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate medicul de
familie
Altele

SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Cunoaşterea Asistent social
Serviciul legislaţiei în 17.07.2007 01.12.2008
Protecţia
Asistenţă vigoare Psiholog
Copilului
Maternală
Educaţia
Îmbunătăţirea 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
formală şi
Serviciul abilităţilor
nonformală
Asistenţă parentale
/informală
Maternală

Menţinerea Medic de
legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate medicul de
familie Asistent
maternal

5. Obiectivele intervenţiei:
1. Obiective pe termen lung:
 crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice;
 menţinerea legăturii cu familia de origine;
 menţinerea minorei în familia naturală;
2. Obiective pe termen mediu:
 sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare;
 crearea unui spaţiu de creştere adecvat;
 reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul;
 motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei;
3. Obiective pe termen scurt:
 îmbunătăţirea relaţiei mamă - copil;

45
  îmbunătăţirea relaţiei cu familia;
 participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi
a încrederii în propriile forţe;
 consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale;
 consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale;
 participarea mamei la cursuri de educaţie parentală;
 reintegrarea minorei în familia naturală;

Plan de acţiune
Nr. Obiective Activităţi Persoane Data
Crt. implicate îndeplinirii
1. Obţinerea unui loc de - identificarea locurilor de mama 3 luni
muncă adecvat; muncă din ziare locale;
- solicitarea unui loc de
muncă la A.J.O.F.M.

2. Dezvoltarea abilităţilor - consiliere în vederea mama 3 luni

parentale; conştientizării calităţii de
părinte;
- conştientizarea rolului de
mamă;
- cursuri de educaţie
parentală;
3. Consolidarea relaţiei mamă - participarea la întâlniri mama 3 luni
– copil; monitorizate cu copilul
aflat în asistenţă maternală;

6. Concluzii:
• Pe perioada măsurii de plasament familial, părinţii au menţinut legătura cu fiica
lor.
• Minora B. D., în vârstă de 11 ani, doreşte să locuiască împreună cu părinţii săi.
• Familia dispune de condiţii materiale necesare reintegrării.

7. Propuneri:

• Revocarea măsurii de plasament familial la familia H. pentru minora B. D. şi

reintegrarea acesteia în familie.

STUDIU DE CAZ - Reintegrare

1. Date despre beneficiar:

Nume şi prenume: G. R.
Data şi locul naşterii : 17.02.2006, Iaşi

46
 Starea de sănătate: aparent bună
Domiciliul: Iaşi
Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală

2. Prezentarea cazului
Cazul minorului G. R. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea
nr. ***/03.10.2008 prin care domnişoara L. A., mama minorului, solicită reintegrarea acestuia în
familie.
Minorul G. R. a fost născut în urma relaţiei nelegalizate dintre L. A. şi G. E. La acea dată
tatăl era elev în clasa a XII-a, iar mama studentă. Ambii părinţi doreau să-şi continue studiile.
Din cauza lipsei de resurse financiare şi a faptului că nici unul dintre părinţi nu aveau
finalizate studiilie au solicitat pentru minorul G. R. plasamentul la un asistent maternal
profesionist.
Pe toată durata plasamentului în regim de asistenţă maternală domnişoara L. A. a
menţinut legătura cu minorul, vizitându-l periodic.
În data de 06.10.2008, a fost efectuată o deplasare la domiciliul familiei L., unde s-au
constatat următoarele: familia locuieşte într-o casă alcătuită din două camere şi o bucătărie. Casa
are un aspect îngrijit, este mobilată corespunzător, familia are combină frigorifică, aragaz,
televizor, calculator. Casa este racordată la reţeaua de curent electric şi gaz.
Locuinţa este proprietatea personală a domnului L. R., bunicul matern al minorului.
Bunicii materni au dat declaraţii conform cărora sunt de acord ca fiica lor L. A. să locuiască la ei
împreună cu fiul ei. Deasemenea bunicii materni au declarat că îi vor acorda fiicei lor sprijin în
creşterea şi educarea minorului G. R.
Tatăl minorului, domnul G. E., a dat o declaraţie înregistrată la D.G.A.S.P.C. Iaşi cu nr.
***/09.10.2008 prin care îşi exprimă acordul cu privire la reintegrarea la mamă a fiului său G. R.
În prezent domnişoara L. A. este angajată cu forme legale ca operator relaţii cu publicul,
conform Contractului Individual de muncă nr.***.
Din punct de vedere psihologic domnişoara L. A. este o persoană cu abilităţi sociale
foarte bine dezvoltate, optimistă, cu capacitate bună de concentrare a atenţiei, motivaţie
intrinsecă şi voinţă puternică, cu încredere în forţele proprii, responsabilă, perseverentă, care se
adaptează uşor la situaţii noi. Domnişoara L. A. prezintă spirit de iniţiativă şi de observaţie,
având o imagine pozitivă şi reală asupra propriei persoane, manifestând, totodată, în situaţii
problematice o uşoară rigiditate şi iritabilitate, teamă de afirmare, interiorizare şi emotivitate.
În urma evaluării psihologice s-a constatat că domnişoara L. A. are abilităţi parentale
optim dezvoltate şi a primit aviz favorabil pentru reintegrarea în familie a fiului său.

Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Puncte slabe

- menţinerea legăturii cu familia de origine; - lipsa tatălui biologic;
- relaţia cu mama (vizitele periodice); - insuficienţa veniturilor;
- relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii;
- faptul că mama are un loc de munca;
- sprijinul primit din partea familiei;

47
- prezenţa locuinţei;

3. Plan de protecţie
Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală
Prestaţii
Autoritatea locală Perioada de
Tipul Cuantumul Data de începere
responsabilă acordare
Alocaţie de 90 lei
plasament 17.07.2007 Lunar

D.D.F.S.S Iaşi
200 lei
Alocaţie de stat
Primaria Iaşi

SERVICII PENTRU COPIL

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Şef Serviciu
Serviciul Monitorizarea 17.07.2007 lunar
Protecţia
Asistenţă măsurii de Asistent
Copilului
Maternală plasament Maternal
Asistent
Cabinet Monitorizarea şi maternal
Sănătate Medical menţinerea 17.07.2007 lunar
Individual stării de sănătate Medic de
familie
Serviciul Dezvoltarea
Socializare şi Asistenţă abilităţilor de 17.07.2007 lunar Asistent
petrecerea Maternală comunicare maternal
timpului liber verbală şi
nonverbală
Menţinerea Serviciul Stabilirea unui
legăturilor cu Asistenţă program de vizite 17.07.2007 lunar Asistent social
familia Maternală copil părinţi
Dezvoltarea - dobândirea
deprinderilor Serviciul deprinderilor de
de viaţă Asistenţă autoservire 17.07.2007 lunar Asistent
Maternală - formarea de maternal
abilităţi de
autonomie

48
 personală
Întrevederi mamă
Serviciul copil
Reintegrare 17.07.2007 periodic Şef Serviciu
Reintegrarea în Familială Pregătirea
familie copilului în
vederea realizării
întrevederilor cu
mama .

SERVICII PENTRU FAMILIE

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Serviciul Consolidarea Asistent social
Asistenţă relaţiei de 17.07.2007 31.12.2008
Protecţia
Maternală ataşament dintre Psiholog
Copilului
copil şi mamă.
Educaţia
formală şi Serviciul Formarea de 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
nonformală Reintegrare abilităţi parentale
/informală Familială
Cabinetul Menţinerea Medic de
individual legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate medicul de
familie
Altele

SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Cunoaşterea Asistent social
Serviciul legislaţiei în 17.07.2007 01.12.2008
Protecţia
Asistenţă vigoare Psiholog
Copilului
Maternală
Educaţia
formală şi Îmbunătăţirea 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
nonformală Serviciul abilităţilor
/informală Asistenţă parentale
Maternală

49
 Menţinerea Medic de
legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate
medicul de Asistent
familie maternal

4. Obiectivele intervenţiei:
1. Obiective pe termen lung:
 crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice;
 menţinerea legăturii cu familia de origine;
 menţinerea minorei în familia naturală;
2. Obiective pe termen mediu:
 sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare;
 crearea unui spaţiu de creştere adecvat;
 reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul;
 motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei;
3. Obiective pe termen scurt:
 îmbunătăţirea relaţiei mamă - copil;
 îmbunătăţirea relaţiei cu familia;
 participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi
a încrederii în propriile forţe;
 consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale;
 consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale;
 participarea mamei la cursuri de educaţie parentală;
 reintegrarea minorei în familia naturală;

Plan de acţiune
Nr. Obiective Activităţi Persoane Data
Crt. implicate îndeplinirii
1. Obţinerea unui loc de - identificarea locurilor de mama 3 luni
muncă adecvat; muncă din ziare locale;
- solicitarea unui loc de
muncă la A.J.O.F.M.

2. Dezvoltarea abilităţilor - consiliere în vederea mama 3 luni

parentale; conştientizării calităţii de
părinte;
- conştientizarea rolului de
mamă;
- cursuri de educaţie

50
 parentală;
3. Consolidarea relaţiei mamă - participarea la întâlniri mama 3 luni
– copil; monitorizate cu copilul
aflat în asistenţă maternală;

Concluzii:
• Pe perioada măsurii de protecţie în regim de asistenţă maternală, mama a
menţinut legătura cu fiul său.
• Bunicii materni constituie persoane resursă, care şi-au manifestat
disponibilitatea de a ocroti şi creşte pe minorul G. R., împreună cu mama
acestuia.
• Familia dispune de condiţii materiale şi financiare necesare reintegrării.

Propuneri:
• Având în vedere faptul că s-au schimbat condiţiile care au dus la instituirea măsurii de
protecţie specială, propunem revocarea măsurii de plasament în regim de asistenţă
maternală pentru minorul G. R. şi reintegrarea acestuia în familie.

STUDIU DE CAZ - Reintegrare

1. Date despre beneficiar:

Copiii
Nume: T.
Prenume: R.
Data şi locul naşterii: 20.01.1999, Iaşi
Situaţia şcolară: elevă în clasa a lI – a
Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală
Domiciliul: Iaşi

Nume: P.
Prenume: A.
Data şi locul naşterii: 28.04.2003, Iaşi
Situaţia şcolară: grădiniţă
Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală
Domiciliul: judeţ Iaşi

2. Prezentarea cazului
Cazul minorilor T. R. şi P. A. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintegrare Familială prin
Cererea nr. ***/16.07.08 prin care mama acestora, T. L., solicită reintegrarea minorilor în
familie. Doamna a declarat că domiciliază efectiv în Italia şi solicită ca reintegrarea să fie făcută
în această locaţie.

51
 Doamna T. L. a avut o relaţie de concubinaj cu domnul P. R., timp de nouă ani, relaţie
din care au rezultat cei doi copii. Deşi poartă numele mamei, fata în vârstă de 9 ani a fost
recunoscută de tată. Doamna T. L. ne-a informat că au locuit cu chirie într-o cameră de cămin
pînă în anul 2005 când, din cauza relaţiilor tensionate din familie (domnul P. R. era gelos şi
foarte agresiv) şi a veniturilor insuficiente, doamna a hotărât să plece la muncă în Italia, motiv
pentru care a solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi
instituirea unei măsuri de protecţie pentru cei doi copii.
Menţionăm că, în prezent, minorii T. R. şi P. A. se află în plasament în regim de asistenţă
maternală deoarece mama copiilor urma a fi evacuată din camera de cămin în care locuia şi nu
mai putea asigura condiţiile corespunzătoare pentru creşterea şi îngrijirea copiilor.
Pe toată durata plasamentului, domnul P. R. nu s-a interesat de situaţia celor doi minori.
Doamna T. L. a menţinut legătura telefonic cu copiii, le-a trimis pachete şi i-a vizitat.
Doamna avocat, reprezentant al doamnei T. L., s-a prezentat la sediul D.G.A.S.P.C. Iaşi
în luna iulie 2008 pentru a aduce documentaţia necesară în scopul reintegrării minorilor în
familie (contract de închiriere a locuinţei, contract individual de muncă, atestat de conformitate a
permisului de şedere pentru cetăţenii Uniunii Europene, declaraţia raportului de muncă
domestică, precum şi confirmarea de înregistrare a acestuia, copie a cărţii de identitate a numitei
T. L. şi copii ale certificatelor de naştere ale minorilor). Conform contractului de închiriere,
doamna locuieşte într-un imobil cu o cameră constând în circa 40 mp. Imobiliul este prevăzut la
intrare cu o uşă din lemn şi cu o mobilă cu patru uşi din sticlă semidublă. Bucătăria e dotată cu
hotă, chiuvetă cu robinet şi cu conexiune la maşina de spălat, instalaţii apă şi canalizare. În spate
se află baia, placată cu faianţă albă, grup sanitar, chiuvetă, duş. Pavimentul este constituit din
cărămidă, piatră şi marmură, iar tencuiala nu prezintă fisuri.
În data de 11.08.2008 doamna T. L. s-a prezentat la sediul D.G.A.S.P.C. Iaşi pentru
realizarea evaluării psihologice şi pentru a aduce cazierul judiciar. Din punct de vedere
psihologic, Doamna T. este o persoană cu abilităţi sociale bine dezvoltate, responsabilă,
optimistă, perseverentă. Doamna prezintă randament cantitativ în muncă şi în activităţile
gospodăreşti, spirit de observaţie, are abilităţi parentale optim dezvoltate şi este ataşată de copii.

3. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Puncte slabe
- menţinerea legăturii cu familia de origine; - lipsa tatălui biologic;
- relaţia cu mama (vizitele periodice); - insuficienţa veniturilor;
- relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii;
- faptul că mama are un loc de munca;
- sprijinul primit din partea familiei;
- prezenţa locuinţei;

4. Plan de protecţie
Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală
Prestaţii

52
 Autoritatea locală Perioada de
Tipul Cuantumul Data de începere
responsabilă acordare
Alocaţie de 90 lei
plasament 17.07.2007 Lunar

D.D.F.S.S Iaşi
200 lei
Alocaţie de stat
Primaria Iaşi

SERVICII PENTRU COPIL

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Şef Serviciu
Serviciul Monitorizarea 17.07.2007 lunar
Protecţia
Asistenţă măsurii de Asistent
Copilului
Maternală plasament Maternal
Asistent
Cabinet Monitorizarea şi maternal
Sănătate Medical menţinerea 17.07.2007 lunar
Individual stării de sănătate Medic de
familie
Serviciul Dezvoltarea
Socializare şi Asistenţă abilităţilor de 17.07.2007 lunar Asistent
petrecerea Maternală comunicare maternal
timpului liber verbală şi
nonverbală
Menţinerea Serviciul Stabilirea unui
legăturilor cu Asistenţă program de vizite 17.07.2007 lunar Asistent social
familia Maternală copil părinţi
- dobândirea
Serviciul deprinderilor de
Dezvoltarea Asistenţă autoservire 17.07.2007 lunar Asistent
deprinderilor Maternală - formarea de maternal
de viaţă abilităţi de
autonomie
personală
Reintegrarea în Întrevederi mamă
familie Serviciul copil
Reintegrare 17.07.2007 periodic Şef Serviciu
Familială Pregătirea

53
 copilului în
vederea realizării
întrevederilor cu
mama .

SERVICII PENTRU FAMILIE

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Serviciul Consolidarea Asistent social
Asistenţă relaţiei de 17.07.2007 31.12.2008
Protecţia
Maternală ataşament dintre Psiholog
Copilului
copil şi mamă.
Educaţia
formală şi Serviciul Formarea de 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
nonformală Reintegrare abilităţi parentale
/informală Familială
Cabinetul Menţinerea Medic de
individual legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate medicul de
familie
Altele

SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Cunoaşterea Asistent social
Serviciul legislaţiei în 17.07.2007 01.12.2008
Protecţia
Asistenţă vigoare Psiholog
Copilului
Maternală
Educaţia
Îmbunătăţirea 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
formală şi
Serviciul abilităţilor
nonformală
Asistenţă parentale
/informală
Maternală

Menţinerea Medic de
Sănătate legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
medicul de
familie Asistent

54
 maternal

5. Obiectivele intervenţiei:
1. Obiective pe termen lung:
 crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice;
 menţinerea legăturii cu familia de origine;
 menţinerea minorei în familia naturală;
2. Obiective pe termen mediu:
 sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare;
 crearea unui spaţiu de creştere adecvat;
 reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul;
 motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei;
3. Obiective pe termen scurt:
 îmbunătăţirea relaţiei mamă - copil;
 îmbunătăţirea relaţiei cu familia;
 participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi
a încrederii în propriile forţe;
 consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale;
 consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale;
 participarea mamei la cursuri de educaţie parentală;
 reintegrarea minorei în familia naturală;

Plan de acţiune
Nr. Obiective Activităţi Persoane Data
Crt. implicate îndeplinirii
1. Obţinerea unui loc de - identificarea locurilor de mama 3 luni
muncă adecvat; muncă din ziare locale;
- solicitarea unui loc de
muncă la A.J.O.F.M.

2. Dezvoltarea abilităţilor - consiliere în vederea mama 3 luni

parentale; conştientizării calităţii de
părinte;
- conştientizarea rolului de
mamă;
- cursuri de educaţie
parentală;
3. Consolidarea relaţiei mamă - participarea la întâlniri mama 3 luni
– copil; monitorizate cu copilul
aflat în asistenţă maternală;

6. Concluzii:
- doamna T. L. doreşte reintegrarea în familie a celor doi minori şi dispune de
resurse financiare necesare traiului zilnic;

55
 - doamna deţine locuinţă adecvată;
- doamna este ataşată de copii şi este aptă din punct de vedere psihologic să se
ocupe de aceştia;

7. Propuneri:
- reintegrarea familială a minorilor T. R. şi P. A.

STUDIU DE CAZ - Reintegrare

1. Date despre beneficiar:

Nume şi prenume: V. A.
Data şi locul naşterii: 08.11.1991, Iaşi
Starea de sănătate: bună
Domiciliul legal: judeţ Iaşi
Statut socio – educaţional: elevă în clasa a XI a
Naţionalitate: Română
Religie: ortodoxă
Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală

2. Prezentarea cazului
Cazul minorei V. A. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea
nr. ***/25.09.2008 prin care doamna V. M., mama minorei, solicită reintegrarea acesteia în
familie.
Doamna V. M. s-a căsătorit cu domnul V. A. în anul 1990, căsătorie din care au rezultat
trei copii:
8. V. A. – 17 ani, elevă în clasa a XI-a, în prezent se află în plasament în regim de
asistenţă maternală;
9. V. A. – 14 ani, elev în clasa a VIII-a, în prezent se află în plasament în regim de
asistenţă maternală;
10. V. P. – 10 ani, elev în clasa a III-a, în prezent se află în plasament în regim de
asistenţă maternală;
Doamna V. M. a absolvit Şcoala Profesională, iar acum urmează cursurile la Liceul Seral.
În anul 2007 cei doi soţi au divorţat, deoarece domnul nu avea ocupaţie, consuma alcool
şi era violent cu soţia şi copiii. După divorţ domnul V. a vândut garsoniera în care locuiau, motiv
pentru care pentru cei trei minori s-a instituit măsura plasamentului în regim de asistenţă
maternală.
Doamna V. M. a locuit împreună cu tatăl său în Iasi, dar acesta nu este de acord cu
reintegrarea în familie a nepoatei sale V. A.. În prezent doamna V. M. locuieşte la familia P. Un
coleg de serviciu. Domnul P. împreună cu soţia sa au dat declaraţii pe propria răspundere
înregistrate la DGASPC. Iaşi precum că sunt de acord să o ia în spaţiu pe doamna V. M. şi pe
fiica acesteia.
În data de 02.10.2008 o echipă din cadrul Serviciului de Reintegrare Familială s-a
deplasat la domiciliu în vederea evaluării situaţiei socio-familiale. Locuinţa este proprietatea

56
domnului P., coleg de serviciu cu doamna V. M., şi este alcătuită din două camere şi o bucătărie,
complet mobilate şi utilate. Casa este racordată la reţeaua de curent electric şi apă curentă, iar
încălzirea se face la sobă.
În prezent doamna V. M. lucrează ca agent de pază, având un salariu de încadrare în
valoare de 625 lei.
Din punct de vedere psihologic, doamna V. M. este o persoană puternică, optimistă,
energică, perseverentă, hotărâtă, responsabilă, cu abilităţi sociale bine dezvoltate. Doamna
prezintă o imagine pozitivă asupra sinelui, valorizându-se prin muncă. Este orientată spre
atingerea scopurilor legate de propriile interese şi manifestă, totodată, oscilaţii ale dispoziţiei în
situaţii conflictuale, rigiditate şi iritabilitate, emotivitate în situaţii frustrante.
În data de 10.10.2008 minora V. A. a dat o declaraţie înregistrată la D.G.A.S.P.C. Iaşi
prin care precizează că nu mai doreşte menţinerea măsurii de plasament în regim de asistenţă
maternală, ci doreşte să locuiască împreună cu mama sa.
Întrucât asistentul maternal profesionist nu doreşte să o mai îngrijească pe minora V. A.,
mama acesteia a solicitat reintegrarea în familie a fiicei sale.
Ceilalţi doi minori, V. A. şi V. P., vor rămâne în plasament în regim de asistenţă
maternală întrucât mama nu are condiţii optime pentru reintegrarea în familie a celot trei minori.

3. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Puncte slabe

- menţinerea legăturii cu familia de origine; - lipsa tatălui biologic;
- relaţia cu mama (vizitele periodice); - insuficienţa veniturilor;
- relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii;
- faptul că mama are un loc de munca;
- sprijinul primit din partea familiei;
- prezenţa locuinţei;

4. Plan de protecţie
Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală
Prestaţii
Autoritatea locală Perioada de
Tipul Cuantumul Data de începere
responsabilă acordare
Alocaţie de 90 lei
plasament 17.07.2007 Lunar

D.D.F.S.S Iaşi
200 lei
Alocaţie de stat
Primaria Iaşi

SERVICII PENTRU COPIL

Tipul Institutia Obiective Data de Perioada de Responsabilul

57
 de
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Şef Serviciu
Serviciul Monitorizarea 17.07.2007 lunar
Protecţia
Asistenţă măsurii de Asistent
Copilului
Maternală plasament Maternal
Asistent
Cabinet Monitorizarea şi maternal
Sănătate Medical menţinerea 17.07.2007 lunar
Individual stării de sănătate Medic de
familie
Serviciul Dezvoltarea
Socializare şi Asistenţă abilităţilor de 17.07.2007 lunar Asistent
petrecerea Maternală comunicare maternal
timpului liber verbală şi
nonverbală
Menţinerea Serviciul Stabilirea unui
legăturilor cu Asistenţă program de vizite 17.07.2007 lunar Asistent social
familia Maternală copil părinţi
- dobândirea
Serviciul deprinderilor de
Dezvoltarea Asistenţă autoservire 17.07.2007 lunar Asistent
deprinderilor Maternală - formarea de maternal
de viaţă abilităţi de
autonomie
personală
Întrevederi mamă
Serviciul copil
Reintegrare 17.07.2007 periodic Şef Serviciu
Reintegrarea în Familială Pregătirea
familie copilului în
vederea realizării
întrevederilor cu
mama .

SERVICII PENTRU FAMILIE

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Serviciul Consolidarea Asistent social
Protecţia Asistenţă relaţiei de 17.07.2007 31.12.2008
Copilului Maternală ataşament dintre Psiholog

58
 copil şi mamă.

Educaţia
formală şi Serviciul Formarea de 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
nonformală Reintegrare abilităţi parentale
/informală Familială
Cabinetul Menţinerea Medic de
individual legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate medicul de
familie
Altele

SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Cunoaşterea Asistent social
Serviciul legislaţiei în 17.07.2007 01.12.2008
Protecţia
Asistenţă vigoare Psiholog
Copilului
Maternală
Educaţia
Îmbunătăţirea 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
formală şi
Serviciul abilităţilor
nonformală
Asistenţă parentale
/informală
Maternală

Menţinerea Medic de
legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate medicul de
familie Asistent
maternal

5. Obiectivele intervenţiei:
1. Obiective pe termen lung:
 crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice;
 menţinerea legăturii cu familia de origine;
 menţinerea minorei în familia naturală;
2. Obiective pe termen mediu:
 sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare;
 crearea unui spaţiu de creştere adecvat;
 reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul;
 motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei;

59
3. Obiective pe termen scurt:
 îmbunătăţirea relaţiei mamă - copil;
 îmbunătăţirea relaţiei cu familia;
 participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi
a încrederii în propriile forţe;
 consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale;
 consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale;
 participarea mamei la cursuri de educaţie parentală;
 reintegrarea minorei în familia naturală;

Plan de acţiune
Nr. Obiective Activităţi Persoane Data
Crt. implicate îndeplinirii
1. Obţinerea unui loc de - identificarea locurilor de mama 3 luni
muncă adecvat; muncă din ziare locale;
- solicitarea unui loc de
muncă la A.J.O.F.M.

2. Dezvoltarea abilităţilor - consiliere în vederea mama 3 luni

parentale; conştientizării calităţii de
părinte;
- conştientizarea rolului de
mamă;
- cursuri de educaţie
parentală;
3. Consolidarea relaţiei mamă - participarea la întâlniri mama 3 luni
– copil; monitorizate cu copilul
aflat în asistenţă maternală;

6. Concluzii:
• Pe perioada măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală, mama a
menţinut legătura cu fiica sa.
• Minora V. A., în vârstă de 17 ani, doreşte să locuiască împreună cu mama sa.
• Familia dispune de condiţii materiale necesare reintegrării.

7. Propuneri:

• Revocarea măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală pentru minora V. A. si

reintegrarea acesteia în familie.

STUDIU DE CAZ - Reintegrare

I. Date despre beneficiar:

60
 Nume şi prenume: L. I.-G.
Data şi locul naşterii: 22.06.2007, Iaşi
Starea de sănătate: bună
Domiciliul: Iaşi
Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală
Hotărâre nr. ***/17.07.2007

II. Prezentarea problemei:

Cazul minorei a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea nr.
***/18.06.2008 prin care mama minorei solicită reintegrarea acesteia în familie.
Copilul L. I.–G. a fost născut în urma unei relaţii întâmplătoare a domnişoarei L. A.–M..
Familia acesteia nu a ştiut nimic despre existenţa sarcinii. Bunica maternă a aflat de situaţia fiicei
sale cu două săptămâni înainte de naştere. Cele două au fost internate în maternitate în aceeaşi
perioadă. Din cauza relaţiilor tensionate cu familia, L. A.–M. a solicitat pentru fiica sa măsura de
protecţie în regim de asistenţă maternală, imediat după naştere.
L. A.–M. nu doreşte să vorbească despre tatăl copilului, a declarat că nu-l cunoaşte
aproape deloc. Cei doi au fost colegi de serviciu, iar relaţia lor a fost foarte scurtă. L. A.–M. şi
tatăl copilului nu s-au mai întâlnit din ianuarie 2007. Acesta nu ştie de existenţa fiicei sale.
Mama, L. A.–M., provine dintr-o familie reorganizată, ca urmare a decesului tatălui său
în anul 1993. Mama sa, C. V., în vârstă de 42 de ani, este implicată într-o relaţie de concubinaj
cu numitul H. D. Cei doi au în întreţinere şase copii, după cum urmează:
1. L. A.–M., mama minorei în cauză
2. C. M.–I., născută la data de 05.11.1990, elevă în clasa a VII
3. C. P.–E., născută la data de 07.04.1992, elevă în clasa a IX
4. C. D.–G., născută la data de 26.04.1994, elevă în clasa a VII–a
5. H. P.–E., născut la data de 04.07.1995, elev în clasa a V
6. H. D.–G., născut la data de 23.06.2007
Bunica maternă şi concubinul acesteia, domnul H. D., au dat declaraţii conform cărora
sunt de acord cu reintegrarea în familie a minorei L. I.-G.
În data de 25.06.2008, a fost efectuată o deplasare la domiciliul familiei C., unde s-au
constatat următoarele: familia locuieşte într-o casă alcătuită din două camere, un hol şi o
bucătărie. Casa are un aspect neîngrijit, dar este mobilată corespunzător, familia are combină
frigorifică, aragaz cu butelie, televizor, calculator. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la o
cişmea din curte. Casa este racordată la reţeaua de curent electric. Pentru această locuinţă familia
plăteşte chirie la stat.
În locuinţă locuiesc opt persoane: L. A.–M., mama acesteia, concubinul acesteia, H. D. şi
încă cinci copii. Venitul familiei provine din salariul domnului H. (650 lei), salariul
doamnişoarei L. A.-M. şi alocaţia celor cinci copii.
Pe tot parcursul măsurii de protecţie specială mama a menţinut legătura cu minora prin
vizite periodice.

III. Evaluare iniţială:

Scopul evaluării: reintegrarea în familia naturală a minorei care, în prezent, se află în plasament
în regim de asistenţă maternală

61
Locul efectuării evaluării: domiciliul familiei C.
Cine a referit cazul: cererea mamei de reintegrare
Date de identificare a copilului: L. I.-G.
Naţionalitate: Română
Religie: Ortodoxă
Etnia: Română
Nu a mai fost în atenţia altor O.N.G-uri.
Starea sănătăţii: aparent bună
Date de identificare a părinţilor: mama (L. A.-M.) – 20 ani, a absolvit opt clase, în prezent
lucrează ca femeie de serviciu la o firmă. A avut o relaţie întâmplătoare cu un coleg de serviciu,
relaţie din care a rezultat minora în cauză. Tânăra a ascuns sarcina, astfel încât familia ei nu a
ştiut nimic. Mama sa a aflat cu două săptămâni înainte de sarcină.
Tata – Natural
IV. Relaţia tinerei cu familia de origine: la început au existat certuri groaznice între tânără şi
mama acesteia, motivul fiind sarcina. Au fost relaţii tensionate deoarece tânăra a ascuns sarcina
şi mama acesteia a fost luată prin surprindere. Relaţia cu tatăl vitreg şi cu fraţii este una destul de
bună. La început, bunica maternă nu a vrut să audă de sarcină, a considerat că fiica sa nu este
suficient de matură şi nu poate creşte singură un copil, motiv pentru care, după naştere, pentru
minoră s-a instituit măsura plasamentului în regim de asistenţă maternală.

V. Nevoile copilului:
1. Nevoi fizice:
 nevoia unei locuinţe care să-i asigure dezvoltarea optimă din punct de vedere fizic, psihic
şi social;
 nevoia de hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi medicamente;
 nevoia de securitate;
2. Nevoi socio-afective:
 nevoia de dragoste părintească;
 nevoia de înţelegere şi sprijin;
 nevoia de apartenenţă la un grup;
 nevoia de a se juca cu copii de seama ei;
 nevoia de a avea lucruri proprii;
 nevoia de a fi în armonie cu cei din jur.
3. Nevoi imediate:
 nevoia de a creşte alături de mama sa naturală;
 nevoia de a fi îngrijită corespunzător;
 nevoia de afectivitate, de dragoste părintească;

VI. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Puncte slabe

- menţinerea legăturii cu familia de origine; - lipsa tatălui biologic;
- relaţia cu mama (vizitele periodice); - insuficienţa veniturilor;

62
- relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii;
- faptul că mama are un loc de munca;
- sprijinul primit din partea familiei;
- prezenţa locuinţei;

VII. Plan de protecţie

Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală
Prestaţii
Autoritatea locală Perioada de
Tipul Cuantumul Data de începere
responsabilă acordare
Alocaţie de 90 lei
plasament 17.07.2007 Lunar

D.D.F.S.S Iaşi
200 lei
Alocaţie de stat
Primaria Iaşi

SERVICII PENTRU COPIL

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Şef Serviciu
Serviciul Monitorizarea 17.07.2007 lunar
Protecţia
Asistenţă măsurii de Asistent
Copilului
Maternală plasament Maternal
Asistent
Cabinet Monitorizarea şi maternal
Sănătate Medical menţinerea 17.07.2007 lunar
Individual stării de sănătate Medic de
familie
Serviciul Dezvoltarea
Socializare şi Asistenţă abilităţilor de 17.07.2007 lunar Asistent
petrecerea Maternală comunicare maternal
timpului liber verbală şi
nonverbală
Menţinerea Serviciul Stabilirea unui
legăturilor cu Asistenţă program de vizite 17.07.2007 lunar Asistent social
familia Maternală copil părinţi
Dezvoltarea - dobândirea
deprinderilor Serviciul deprinderilor de

63
 Asistenţă autoservire 17.07.2007 lunar Asistent
Maternală - formarea de maternal
de viaţă abilităţi de
autonomie
personală
Întrevederi mamă
Serviciul copil
Reintegrare 17.07.2007 periodic Şef Serviciu
Reintegrarea în Familială Pregătirea
familie copilului în
vederea realizării
întrevederilor cu
mama .

SERVICII PENTRU FAMILIE

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Serviciul Consolidarea Asistent social
Asistenţă relaţiei de 17.07.2007 31.12.2008
Protecţia
Maternală ataşament dintre Psiholog
Copilului
copil şi mamă.
Educaţia
formală şi Serviciul Formarea de 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
nonformală Reintegrare abilităţi parentale
/informală Familială
Cabinetul Menţinerea Medic de
individual legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate medicul de
familie
Altele

SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT

Responsabilul
Institutia Obiective Data de Perioada de de
Tipul
responsabila generale începere desfăşurare caz/persoana
responsabilă
Cunoaşterea Asistent social
Serviciul legislaţiei în 17.07.2007 01.12.2008
Protecţia
Asistenţă vigoare Psiholog
Copilului
Maternală

64
 Educaţia
Îmbunătăţirea 17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu
formală şi
Serviciul abilităţilor
nonformală
Asistenţă parentale
/informală
Maternală

Menţinerea Medic de
legăturii cu 17.07.2007 lunar familie
Sănătate medicul de
familie Asistent
maternal

VIII. Obiectivele intervenţiei:

1. Obiective pe termen lung:
 crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice;
 menţinerea legăturii cu familia de origine;
 menţinerea minorei în familia naturală;
2. Obiective pe termen mediu:
 sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare;
 crearea unui spaţiu de creştere adecvat;
 reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul;
 motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei;
3. Obiective pe termen scurt:
 îmbunătăţirea relaţiei mamă - copil;
 îmbunătăţirea relaţiei cu familia;
 participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi
a încrederii în propriile forţe;
 consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale;
 consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale;
 participarea mamei la cursuri de educaţie parentală;
 reintegrarea minorei în familia naturală;

Plan de acţiune
Nr. Obiective Activităţi Persoane Data
Crt. implicate îndeplinirii
1. Obţinerea unui loc de - identificarea locurilor de mama 3 luni
muncă adecvat; muncă din ziare locale;
- solicitarea unui loc de
muncă la A.J.O.F.M.

2. Dezvoltarea abilităţilor - consiliere în vederea mama 3 luni

parentale; conştientizării calităţii de
părinte;

65
 - conştientizarea rolului de
mamă;
- cursuri de educaţie
parentală;
3. Consolidarea relaţiei mamă - participarea la întâlniri mama 3 luni
– copil; monitorizate cu copilul
aflat în asistenţă maternală;

Concluzii: de trei luni minora L. I.-G. este reintegrată în familia naturală. Minora a beneficiat de
măsura plasamentului în regim de asistenţă maternală o perioadă de un an şi patru luni. Minora
era foarte ataşată de asistenta maternală profesionistă pe care o cunoştea drept mama sa. Tânăra
L. A.-M. A fost consiliată de specialişti în vederea dezvoltării abilităţilor parentale, iar pentru
minoră a fost necesară o perioadă de acomodare.
În urma vizitelor de monitorizare post-servicii s-a constatat că minora este sănătoasă, este
bine îngrijită şi iubită, s-a acomodat foarte bine în familia naturală.
În urma reintegrării în familia naturală, tânăra mamă beneficiază de un sprijin din partea
statului constând în acordarea de alimente în valoare de 300Ron pe o perioadă de trei luni.

66
 COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE NR. 2
CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC
CENTRELE DE PLASAMENT (C.A.S.T.P.C.P.)

Cap I. Descrierea Centrului

CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC
CENTRELE DE PLASAMENT- BÂRLAD este o componentă funcţională a Complexului de
Servicii Comunitare nr.2 BÂRLAD, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului Vaslui, care are drept scop diversificarea şi eficientizarea sistemului de
asistenţă socială comunitară prin acordarea asistenţei şi sprijinului în vederea incluziunii sociale
şi profesionale a tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, nu mai continuă nici o formă de
învăţământ şi care până la această vârstă au beneficiat de o măsură de protecţie a copilului în
dificultate prevăzută de lege.
În cadrul Complexului de Servicii Sociale nr. 2 Bârlad funcţionează centrele: etajul I –
CENTRUL DE RECUPERARE ŞI REABILITARE A COPILULUI DELICVENT, etajul II –
CENTRUL DE ÎNGRIJIRE DE ZI, etajul III – CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN
PENTRU TINERII CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT, etajul IV- CENTRUL DE
ASISTENŢĂ ŞI SUPORT PENTRU FEMEIA GRAVIDĂ PREDISPUSĂ LA ABANDONUL
COPILULUI, etajul IV – CENTRUL MATERNAL.

Scurt istoric: CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE

PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT- BÂRLAD a fost înfiinţat în anul 2005, prin
Proiect nr.1- din Programul PHARE 2001 „Coeziune economică şi socială – Schema de investiţii
în servicii sociale” aflat în subordinea Consiliului Judeţean Vaslui.

Locaţia: Centrul de Asistenţă şi sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament
Bârlad dispune de o locaţie accesibilă comunităţii (se află situat în mijlocul municipiului Bârlad,
pe str.Vasile Pârvan nr. 4, în cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr.2 Bârlad , etajul 3,
loc extrem de accesibil membrilor comunităţii din punct de vedere al existenţei mijloacelor de
transport şi de amplasare a celorlalte servicii din comunitate de care pot beneficia copiii), resurse
financiare suficiente şi o bază materială corespunzătoare derulării tuturor activităţilor care se
desfăşoară în centru.

67
 Agenţia Locală Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, este situată în imediata apropiere a
Centrului de Asistenţă şi sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament, astfel
colaborarea cu acest serviciu necesar integrării socio-profesionale fiind mult mai facilă,
A.L.O.F.M. se află pe bulevardul Epureanu nr. 32.

Grup ţintă: Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament
Bârlad este o instituţie de protecţie şi asistenţă socială pentru următoarele categorii de
beneficiari direcţi şi indirecţi:
 Beneficiarii direcţi sunt tineri peste 18 ani ce au beneficiat de o măsură de
protecţie (plasament sau încredinţare) în cadrul centrelor de plasament aflate în
subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui
 Beneficiarii indirecţi sunt tinerii cărora le-a încetat măsura de protecţie din
partea D.G.A.S.P.C. Vaslui, sunt reintegraţi în familie şi nu şi-au găsit un loc de
muncă. familiile tinerilor; comunitatea locală .
Centrul Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad, se
adresează unui număr cât mai mare de tineri din judeţul Vaslui care îndeplinesc următoarele
condiţii:
o tineri care s-au reintegrat în familia naturală sau familia lărgită, dar care sunt în
continuare în dificultate sau în situaţie de risc;
o tineri care la părăsirea centrului de plasament sau a familiei substitutive şi-au găsit un loc
de muncă şi o locuinţă, dar au nevoie în continuare de sprijin de specialitate şi/sau de
suport;
o tineri provenind din centre de plasament care urmează studii superioare, locuiesc în
cămine studenţeşti şi care beneficiază de consiliere şi/sau suport;
o tineri care nu pot fi reintegraţi în familia restrânsă sau lărgită şi nu au nici un alt fel de
sprijin.
o tineri care nu suferă de boli cronice – infecţioase
o tineri care sunt apţi pentru muncă din punct de vedere fizic şi psihic.
Capacitate: 20 locuri.
MISIUNEA
Misiunea Centrului de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de
Plasament Bârlad, este de a oferi posibilitatea tinerilor proveniţi din centrele de plasament din
judeţul Vaslui să beneficieze de consiliere (psihologică, socială, juridică, vocaţională),
îndrumare, suport în căutarea, găsirea şi păstrarea unui loc de muncă.

68
 Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă are drept misiune
crearea, dezvoltarea şi aplicarea unui ansamblu de măsuri şi proceduri menite să ducă la
formarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de viaţă independentă pentru tinerii aflaţi în
evidenţa sistemului de protecţie al copilului.

Misiunea centrului este avizată de către Directorul General al D.G.A.S.P.C.Vaslui,odată cu

celelalte documente de organizare a centrului, putând fi revizuită o dată pe an sau ori de câte ori
este nevoie.
Misiunea este formulată conform:
- Ordinul nr.21/2004 pentru aprobarea S.M.O pentru serviciile de protecţie a copilului/tânărului
de tip rezidenţial;
- Hotărâre nr.1434 - 02/09/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi
funcţionare ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;
- Ordinului nr.1955/1995 pentru aprobarea Normelor de Igienă privind unităţile pentru
ocrotirea,educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor.
- Ordinul nr. 14/2007 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind Serviciul
pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi a ghidului metodologic de
implementare a acestor standarde.

CAP. 2 ORGANIZAREA CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII

CARE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT- BÂRLAD

CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC

CENTRELE DE PLASAMENT - BÂRLAD este o componentă funcţională a Complexului de
Servicii Comunitare nr.2 BÂRLAD, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului Vaslui, care are drept scop diversificarea şi eficientizarea sistemului de
asistenţă socială comunitară prin acordarea asistenţei şi sprijinului în vederea incluziunii sociale
şi profesionale a tinerilor care provin din centre de plasament şi/sau familii aflate în stare de
vulnerabilitate precum şi eliminarea riscurilor de marginalizare socială ale acestora.

Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament are în
componenţa sa:
• birou şef centru;
• cabinet psiholog - psihopedagog;
• birou asistenţă socială ;

69
 • birou consiliere profesională;
• bucătărie pentru prepararea şi servirea hranei ;
• sală de consiliu-în vederea susţinerii întâlnirilor zilnice cu beneficiarii şi personalul de
specialitate. dormitoare - în număr de şapte;
• grup sanitar (duşuri – 6 locuri, toalete – 4 locuri, asigurarea intimităţii tinerilor de
ambele sexe – dotat cu maşini de spălat, uscător etc.)
Reguli privind desfăşurarea activităţilor
Activitatea Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament
este organizată în funcţie de cele două componente:
1.Componenta rezidenţială care presupune :
 asigurarea locuinţei în condiţii de securitate permanent, mediul de viaţă apropiat de cel
familial permiţând dezvoltarea optimă fizică şi mentală a tinerilor ce au rezidenţă în acest
centru;
 asigurarea condiţiilor de auto-îngrijire ( igiena corporală, prepararea hranei şi servirea
mesei).
Componenta rezidenţială este utilată cu aparatură electrocasnică şi electronică(maşini automate
de spălat,uscătoare rufe, T.V,radiocasetofon,video,aparat de fotografiat,reportofon,etc).
În acest sens, în cadrul centrului sunt amenajate şapte dormitoare cu câte 3 paturi dotate cu:
• saltea;
• pernă;
• pătură;
• pilotă;
• două seturi de lenjerie de pat completă;
• noptieră cu oglindă;
• dulap cu 2 uşi;
• veioză;
Fiecare tânăr deţine următoarele obiecte de uz personal:
• farfurie întinsă;
• farfurie adâncă
• farfurie desert;
• lingură;
• linguriţă;

70
• furculiţă;
• pahar;
• cană;
• cuţit;
Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament dispune
de o bucătărie utilată cu trei aragaze cu butelii, chiuvetă inox (1 buc), hote aragaz (4 bucăţi),
dulapuri suspendate (3 bucati) şi fixe (4 bucăţi), pentru păstrarea veselei, unde beneficiarii
centrului pregătesc şi servesc masa în funcţie de activităţile pe care le au, conform Ordinului
nr.1955/1995 pentru aprobarea normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi
instruirea copiilor şi tinerilor.
Dotarea spaţiului special amenajat pentru prepararea hranei şi servirea mesei crează o
atmosferă de veselie şi de dezvoltare a respectului faţă de semenii săi, astfel tinerii sunt încurajaţi
spre deprinderile de autogospodărire.
2. Componenta privind activităţile de consiliere, suport şi îndrumare profesională:
Tinerii - beneficiari ai centrului participă la activităţi specifice ,după cum urmează:
 îngrijire şi întreţinere zilnică într-un cadru de viaţă cât mai asemănător celui din
familie;
 dezbaterea fiecărui caz în reuniune pluridisciplinară;
 educaţie pentru sănătate, pentru învăţarea şi aplicarea deprinderilor de viaţă
independentă referitoare la igiena personală şi la mediul de viaţă;
 stimularea capacităţii de comunicare a tinerilor, prin crearea unui climat de
încredere, de respect reciproc;
 dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la un grup social, familie, sentimentul de
înţelegere şi acceptare a situaţiei în care se află, a propriei istorii;
 dezvoltarea relaţiilor tânărului cu comunitatea prin organizarea de vizite pentru
cunoaşterea oraşului, a instituţiilor şi a serviciilor oferite de acestea;
 activităţi de grup şi programe individualizate pentru fiecare tânăr;
 activităţi de petrecere a timpului liber;
 observare şi evaluare sistemică a evoluţiei tânărului;
GAMA DE SERVICII SOCIALE ACORDATE
 dezbaterea fiecărui caz în reuniune pluridisciplinară;
 evaluare psihologică, socială, juridică;

71
  conceperea unui program de activităţi de consiliere şi psihoterapie a tânărului, de
către echipa pluridisciplinară a centrului;
 implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor, de consultare în stabilirea
planului individual de integrare socio-profesional;
 programe individualizate privind inserţia socio-profesională.
Componenta de tip rezidenţial are menirea să stimuleze participarea tânărului la
autogospodărire, la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la întreţinerea dotărilor existente, precum
şi responsabilizarea tânărului faţă de bunurile şi serviciile de care beneficiază. În cadrul acestei
componente trebuie să se asigure respectare unor reguli de convieţuire şi căpătarea unor
deprinderi sociale de bază, cum ar fi:
-respectarea regulilor de convieţuire civilizată;
-să se interzică fumatul, consumul de băuturi alcoolice şi droguri;
- monitorizarea anturajului tânărului,anturaj care ar putea avea o influenţă nefastă asupra
obiectivului principal, acela de a fi integrat profesional;
-beneficiarii au dreptul să primească în vizită colegi, prieteni, membri ai familiei etc.
-să fie pregătiţi pentru integrarea în comunitate şi cîştigarea autonomiei depline , după expirarea
contractului de servicii.
Componenta de consiliere, informare, suport, evaluare şi monitorizare, ajută practic
fiecare tânăr ajuns la vârsta majoratului şi care este nevoit sa părăsească sistemul de protecţie. În
trimp ce componenta de tip rezidenţial se adresează unui număr destul de limitat de beneficiari,
costurile îngrijirii fiind destul de ridicate, aceasta a doua componentă este deschisă unui număr
mult mai mare de tineri cum ar fi:
 tineri rezidenţi ai acestui serviciu;
 tineri care s-au reintegrat în familia naturală sau în familia lărgită, dar care sunt în
continuare în dificultate sau în situaţie de risc;
 tineri care la părăsirea centrului de plasament sau a familiei substitutive şi-au găsit un
loc de muncă şi o locuinţă, dar au nevoie în continuare de sprijin de specialitate şi/sau
suport;
 tineri provenind din centre de plasament care urmează studii superioare, locuiesc în
cămine studenţeşti şi care beneficiază de consiliere şi/sau suport;
 tineri provenind din familii aflate în dificultate, care au fost în evidenţa unor servicii de
consiliere şi suport şi care continuă să locuiască în familia lor dar se confruntă cu mari
probleme de integrare socială şi profesională;

72
  tineri cu deficienţe sau handicap care au urmat/urmează programe de recuperare în alte
servicii de consiliere, orientare şi suport;
 tineri cu antecedente în sfera delicvenţei (fără responsabilitate penală).

CAP. 3 .ADMITEREA ÎN CADRUL CENTRULUI

Anual, un număr de aproximativ 90 de tineri care au beneficiat de o măsură de protecţie

(plasament sau încredinţare S.P.S.) în cadrul centrelor de plasament aflate în subordinea Direcţiei
Generale pentru Protecţia Copilului Vaslui, dobândesc capacitate deplină de exerciţiu şi sunt
nevoiţi să părăsească centrele de plasament, odată cu împlinirea vârstei de 18 ani şi dacă tânărul
alege să nu îşi continue studiile.
Astfel, ei sunt expuşi riscurilor de devianţă socială şi fenomenelor de marginalizare şi
sunt defavorizaţi în obţinerea unui loc de muncă şi a unei locuinţe.
Identificarea beneficiarilor va fi realizată în urma evaluării situaţiei şcolare, sociale, familiale şi
juridice a tinerilor defavorizaţi cu participare specialiştilor din cadrul D.G.A.S.P.C. VASLUI.
Aceşti tineri beneficiază de componenta rezidenţială ce constă în găzduire, acordare de
servicii sociale specifice nevoilor lor, tineri care nu au nici un sprijin familial, material sau
financiar.
Criterii de admitere:
Pentru a beneficia de serviciile acestui centru, tinerii trebuie să aibă vârsta de 18 ani
împlinită, să fie absolvenţi ai unei forme de învăţământ, trebuie să părăsească instituţia de
ocrotire (centrul de plasament) şi să nu aibă nici un sprijin familial, material ori financiar.
La momentul prezentării tânărului în centru, tânărul este însoţit de către asistentul social
al centrului de plasament respective, cu toată documentaţia - dosarul personal al tânărului,
precum şi Hotărârea de încetarea a măsurii de protecţie, Dispoziţia de rezidenţă în cadrul
centrului.
I se întocmeşte contractul de rezidenţă, pe baza căruia va căpăta statutul de rezident şi va
avea obligaţia să respecte normele centrului, acestea fiind stipulate în contract.
După această primă etapă, tânărului i se vor aduce la cunoştinţă serviciile sociale de care va
beneficia, N.I:F,scopul centrului, asistentul social începând a întocmi documentaţia necesară
îndeplinirii obiectivelor centrate pe nevoile tânărului(instrumente de lucru as soc)
Pentru fiecare tânăr/ă se vor aplica de către echipa multidisciplinară evaluări centrate pe
deprinderi de viaţă independentă, (D.V.I.), planul D.V.I. şi planul de integrare socio-
profesională.
DREPTURILE BENEFICIARILOR

73
  de a fi respectat fără nici o discriminare;
 de a fi informat cu privire la serviciile sociale;
 de a beneficia de condiţii igienico- sanitare corespunztoare;
 de a merge în familia proprie, rude, prieteni, precum şi de a fi vizitat de
aceştia (în afara
programului de activitate din centru);
 de a participa la acţiuni cultural – educative;
 de a fi ascultat şi ajutat în rezolvarea diferitelor probleme personale;
 de a participa la evaluarea periodică;
 asistenţă medicală de urgenţă şi administrare tratament medical;
 sprijin în descoperirea şi dezvoltarea abilităţilor deosebite;
 consiliere în vederea orientării profesionale;
 recreere pentru fiecare tânăr beneficiar al centrului;
 educaţie continuă;
 consiliere psihologică, socială, juridică, vocaţională şi sprijin pentru a
dobândi independenţă (autogospodărire, găsirea unei locuinţe şi a unui
loc de muncă);
CAP. 4 PROCEDURI DE INSERŢIE SOCIO-PROFESIONALĂ
Consilierea tinerilor în vederea integrării lor socio-profesionale, se realizează cu
concursul unui grup de specialişti (psiholog, psihopedagog, asistent social, jurist, consilier de
îndrumare şi orientare profesională).
Se facilitează accesul la informaţie cu caracter practice, prin organizarea unui punct de
informare (panouri de afişaj, standuri cu pliante şi broşuri etc.), se organizează reuniuni de
informare pe teme de interes.
Proiectele personale de orientare, calificare şi integrare socio-profesională vor fi realizate
de personalul angajat în conformitate cu înclinaţiile, aptitudinile şi nevoile fiecărui tânăr. Va
avea loc la un interval de 30 de zile o evaluare şi o monitorizare a evoluţiei în cadrul unităţilor.
Pentru fiecare tânăr se întocmeşte un Proiect de Orientare şi Integrare, având loc o intervenţie
personalizată, individualizată. Va avea loc de asemenea o strânsă colaborare cu comunitatea, cu
societăţile comerciale care pot oferi locuri de muncă, participarea la târgurile pentru locuri de
muncă, pentru pregătirea integrării tinerilor.

74
 Tinerii rezidenţi locuiesc în cadrul centrului şi li se asigură toate condiţiile pentru a-şi
dezvolta independenţa şi autonomia personală. Ei sunt învăţaţi să se autogospodărească, să-şi
procure şi să-şi preapare hrana, să-şi spele hainele, să relaţioneze cu alte persoane etc.
În pregătirea tinerilor pentru o viaţă independentă se urmăresc următoarele subactivităţi:
 consilierea tinerilor în probleme legate de riscurile la care sunt supuşi;
 activităţi de gospodărire: pregătitul mesei, spălatul rufelor, întreţinerea lucrurilor
personale etc;
 informare cu privire la locurile de muncă;
 orientarea şi reorientarea profesională;
 pregătirea pentru susţinerea unui interviu pentru angajare;
 realizarea unui curriculum vitae şi a unei scrisori de intenţie.
Deprinderile de viaţă independentă
Pregătirea pentru viaţa independentă este o formă de educaţie nonformală, participativă,
de stimulare şi dezvoltare personală. Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă este responsabil de asigurarea tuturor condiţiilor de dezvoltare armonioasă a
personalităţii tinerilor, în sfera deprinderilor de viaţă independentă.
Deprinderile pentru viaţa independentă sunt acele abilităţi tehnice şi psihosociale, însuşite
până la automatism, care îi permit individului să ducă o existenţă normală, fără a depinde de
asistenţă din partea societăţii şi folosind oportunităţile pe care societatea i le oferă.
Sintagma “viaţă independentă” nu trebuie să ne creeze impresia că ar fi borba despre
viaţa unui singuratic care duce o existenţă în afara societăţii, fără reguli care trebuie respectate;
dimpotrivă, viaţa independentă reprezintă viaţa de zi cu zi, în societatea modernă, împreună cu
semenii noştri.
Domeniul deprinderilor de viaţă zilnică: nutriţie, planificarea meniului, cumpărarea
alimentelor, prepararea mâncării, comportamentul correct la masă, curăţenia bucătăriei şi
depozitarea mâncării, managementul şi siguranţa casei.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinţei şi folosirea resurselor comunitare:
se referă la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un tânăr să facă o tranziţie pozitivă către
comunitate. Sunt incluse gestiunea locuirii, transportul şi resursele comunitare.
Deprinderi privind managementul banilor: se concentrează pe arii de deprinderi care îi
ajută pe tineri să ia decizii financiare înţelepte; noţiuni despre bani, economii, venituri şi
impozite, operaţiuni bancare, obţinerea de credite, plan de venituri şi cheltuieli (buget personal),
abilităţi de consummator.

75
 Deprinderi privitoare la îngrijirea personală: promovează dezvoltarea fizcă şi
emoţională armonioasă a tânărului prin igiena personală, stil de viaţă sănătos, sexualitate corectă.
Deprinderi vizând dezvoltarea socială: se concentrează asupra modului în care tânărul
relaţionează cu ceilalţi prin dezvoltare personală, conştiinţă culturală, comunicare, relaţii sociale.
Deprinderi pentru integrare profesioanlă: se referă la ariile de deprinderi care îi ajută pe
tineri să îşi finalizeze programele educaţionale şi să urmeze o carieră conform interesului lor.
Acest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei, angajare, luarea deciziilor şi
pregătire prin studiu. Tinerii se lovesc de prejudecăţile unor patroni care nu vor să audă de
angajaţi proveniţi din “casa de copii”. Cei mai mulţi tineri pot să aibă lacune cu privire la
locul/instituţia unde ar putea să se adreseze pentru găsirea unui loc de muncă şi să nu ştie să scrie
un C.V. sau cum să se comporte la un interviu. Chiar dacă au mai lucrat, dar fără contracte de
muncă, nu au suficiente cunoştinţe cu privire la drepturile angajatului şi obligaţiile angajatorilor;
când lucrează undeva, intră uşor în conflicte sau nu reuşesc să facă o impresie bună, trădându-şi
inadaptarea. Adesea generează conflicte, fiind singurul pattern cu care sunt obişnuiţi a trata
autoritatea.
Integrarea profesională a tinerilor
Integrarea profesională are două componente: integrarea profesională în cadrul
domeniilor în care tinerii s-au pregătit sau integrarea tinerilor în cadrul unor locuri de muncă în
firmele locale care au fost conatactate de către comunitatea locală şi în acest sens se va acţiona
pentru o reconversie profesională a tânărului a tânărului.
Stabilirea unei reţele de suport pentru integrarea socio-profesională a tinerilor peste 18
ani afalţi în dificultate va urmări următoarele activităţi:

 stabilirea de contacte cu firmele care pot oferi suport acestor tineri

 realizarea de contacte telefonice cu reprezentanţii oficiali ai firmelor potenţial
angajatoare
 participarea la târgurile pentru locuri de muncă
 realizarea unor activităţi în parteneriat cu firmele contactate (vizite, informări etc)
Există mai multe metode necesare pentru inserţia socio-profesională a tinerilor aflaţi în
dificultate:
 identificarea intereselor profesionale şi a valorilor tinerilor aflaţi în dificultate
(interviu, întrevedere etc)
 identificarea aptitudinilor şi a trăsăturilor de personalitate (stabilirea profilului
psihologic) a tinerilor peste 18 ani ce provin din centrele de plasament

76
  încurajarea autonomiei pesonale şi determinarea unui stil de viaţă independent
(informare, exemple)
 consiliere pentru depăşirea complexelor de origine socială şi personală (complexul
de inferioritate)
 construirea, împreună cu tânărul, a planului vieţii, clarificarea şi precizarea
proiectelor personale în conformitate cu aspiraţiile, interesele şi aptitudinilor sale,
armonizate cu cerinţele de pe piaţa muncii şi cu cele sociale
 facilitarea atragerii tânărului în activităţi de voluntariat care să-l ajute în inserţia
socială
 organizarea unor cursuri (cu caracter practic ) de autoprezentare pentru tinerii care
urmează să se prezinte la selecţii profesionale
 organizarea de cursuri de recalificare pentru tinerii a căror meserie nu este
solicitată pe piaţa muncii.
Integrarea profesională a tinerilor va fi realizată cu ajutorul şi prin colaborarea cu diferite
firme din domenii de activitate, prin informarea firmelor cu privire la intenţiile tinerilor de
angajare, solocitarea organizării de cursuri de pregătire profesională, urmate de perioada de
ucenicie, participarea la târgurile pentru locurile de mnuncă etc.
Pentru găsirea unor persoane de sprijinire a tinerilor, personalul angajat al fiecărui centru
va realiza şedinţe de consiliere, evaluări, discuşii şi întâlniri cu eceste persoane (rude, societăţi
comerciale, persoane interesate) la sediul Direcţiei sau la domiciliul acestora
Pregatirea tinerilor pentru o viaţă independentă are în vedere consilierea tinerilor,
informarea lor cu privire la locurile de muncă, orientarea şi reorientarea lor profesională,
pregătirea pentru susţinerea unui interviu etc.
Reintegrarea tinerilor în familie va fi urmărită prin programe de consiliere atât a
părinţilor cât şi a tinerilor în cadrul cărora specialistul va urmări să realizeze o cunoaştere a
tinerilor de către părinţii lor, de încurajare a vizitelor tânărului în familie, de cunoaştere e
rezultatelor obţinute de către tineri, a diferitelor performanţe, rezultate şcolare, perspective de
viitor.

CAP. 3 PROCEDURI DE ÎNCETARE A REZIDENŢEI

Condiţiile în care tinerii părăsesc centrul sunt:

77
  integrare socio-profesională cu succes (obţinerea contactului de muncă individual)
 reintegrarea în familia de origine sau lărgită (în cazul în care familia manifestă interes
faţă de tânăr)
 nerespectarea regulilor impuse de regulamentul de ordine interioară (actele de
indisciplină repetate pot duce la încetarea rezidenţei)
 declaraţie dată de către tânăr precum că nu doreşte să mai beneficieze de pachetul
complet de servicii oferit de către centru
 tânărul poate refuza până la 3 locuri de muncă, la al- 3- lea încetându-i-se contractul de
rezidenţă, în cazul în care motivele sunt imputabile tânărului
 există şi situaţii când tânărul îşi poate pierde locul de muncă din motive neimputabile lui
(nerespectarea drepturilor salariale, a drepturilor stipulate în contractul individual de
muncă, discriminări de ordin cultural, religios, social etc)

Încetarea contractului de rezidenţă se face în baza unui referat întocmit de către asistentul
social, şeful de centru sau consilierul de îndrumare şi orientare profesională, în funcţie de
motivul pentru care se realizează încetarea, nu i se mai întocmeşte statul de plată prin care
primea o sumă lunară alocată de către D.G.A.S.P.C. Vaslui pentru hrană.
După vizarea referatului de încetare de către directorul general al D.G.A.S.P.C. Vaslui, se
întocmeşte Decizia de încetare a rezidenţei din partea Serviciului Rezidenţial din cadrul
D.G.A.S.P.C. Vaslui, care va fi depusă la dosarul social al tânărului.

CAP. 4 PROCEDURI DE MONITORIZARE POST-SERVICII

După încetarea contractului de rezidenţă a tânărului, există o perioadă de monitorizare
post-servicii de 3 luni.
 În fişa de monitorizare post-servicii se scriu ultimele date, informaţii cu privire la
situaţia profesioanală şi socială a tânărului;
 Se efectuează contacte telefonice cu reprezentanţii firmelor angajatoare pentru a
urmări evoluţia sau involuţia tânărului, în cazul în care se obţinuse contract de
muncă individual;
 Tinerii reintegraţi în familiile de origine sau extinse, sunt monitorizaţi la
domiciliu şi telefonic;

78
  Pentru tinerii care au părăsit centrul la cerere sau din motive disciplinare, în fişa
de monitorizare se vor menţiona ultimele informaţii culese de la apropiaţii
tânărului, persoane care au intrat în contact cu tânărul respective.
Pentru această categorie o monitorizare cât mai exactă este mai dificil de realizat,
informaţiile de multe ori fiind eronate.

CAP. 5 RESURSE UMANE

MANAGEMENT ŞI ADMINISTRARE
ASPECTE PRIVITOARE LA RECRUTARE ŞI ANGAJARE: NUMĂRUL ŞI
STRUCTURA DE PERSONAL: FORMAREA PERSONALULUI
PERSONALUL CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE
PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
Personalul ce lucrează direct în cadrul Centrului de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii
care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad:
 Şef CENTRU – psiholog – inspector de specialitate
 Asistent social - 2 posturi – referent de specialitate
 Jurist 1 post – referent de specialitate - concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului
 Consilier de îndrumare şi orientare profesională - 2 posturi – referent de specialitate
 Supraveghetor de noapte – 1 post - referent
COLABORATORI
În vederea atingerii obiectivelor organizaţionale, centrul dezvoltă o serie de colaborări şi
cu alte instituţii sau organizaţii neguvernamentale. Astfel a fost dezvoltată de-a lungul timpului o
relaţie foarte bună de colaborare cu:
- Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bârlad- care în
permanenţă a susţinut activitatea centrului, fiind derulate acţiuni comune care vizează
integrarea profesională a tinerilor care beneficiază de serviciile centrului; au fost făcute şi
campanii de informare atât în rândul tinerilor cât şi în rândul angajatorilor cu privire la
facilităţile acordate de statul român prin legislaţia în vigoare, în urma angajării unor tineri
din această categorie;
- Inspectoratul Teritorial de Muncă Bârlad- care asigură înregistrarea
contractelor de muncă ale tinerilor care se angajează; prin inspectorii de specialitate, se
urmăreşte apoi modul cum este respectată de către angajatori legislaţia muncii;
- Primăria Bârlad- prin compartimentul de specialitate asigură înregistrarea
dosarelor tinerilor care doresc să obţină o locuinţă socială; se anunţă apoi de câte ori este

79
 posibil ca un tânăr să ocupe o astfel de locuinţă în momentul în care apare o astfel de
oportunitate;
- Poliţia de Proximitate Bârlad- care a iniţiat în permanenţă acţiuni de
informare cu privire la normele de conduită socială, posibilele pericole la care se expun
tinerii în momentul în care intră în diverse anturaje, precum şi alte evenimente care se
derulează la un moment dat;
- Podul Dragostei Bârlad- este un ONG care a derulat acţiuni comune cu centrul
în vederea monitorizării şi integrării socio-profesionale a unor tineri.

Studiu de caz
Rezumatul cazului
În acest caz, este vorba de tânara M.Dana, născută în municipiul Constanţa, absolventă a
Şcolii de Arte şi Meserii “Sf. Ecaterina” Huşi, cu specializarea de zugrav.
Date despre familia naturală
Tânara, în cauză, a fost abandonată încă de la naştere în maternitatea din oraşul Bârlad,
nu a menţinut legătura cu părinţii. Dana îl cunoaşte doar pe fratele său, M.C. în vârstă de 25 de
ani, care locuieşte pe raza municipiului Bârlad. Din discuţiile purtate cu acesta, reiese că nu
poate s-o primească pe Dana în locuinţa proprie, întrucât soţia sa nu este de acord.
În urma, anchetei sociale întocmită de către reprezentanţii autorităţilor locale la domiciliul
mamei naturale, se constată că familia M. nu dispune de condiţii materiale şi garanţii morale
pentru o dezvoltare corespunzătoare. În plus starea de sănătate a mamei s-a înrăutăţit.
Evoluţie
M.Dana are măsura de protecţie încetată din cadrul Centrului de Plasament Huşi,
deoarece are vârsta de 18 ani împlinită şi urmează a deveni beneficiara pachetului complet de
servicii oferit de către Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de
Plasament Bârlad. Pe perioada cât a fost rezidentă în centru, la sugestia personalului, tânăra a
fost de acord să urmeze anumite cursuri de recalificare şi anume de ospătar-bucătar, cursuri
gratuite oferite de către A.J.O.F.M. Bârlad. Tânăra a beneficiat de şedinţe de consiliere socială,
psihologică şi de orientare profesională. Ulterior este angajată la o societate unde presta servicii
ca muncitor necalificat, deoarece domeniul în care era specializată este greu accesibil femeilor.
După o perioadă de 8 luni tânăra a renunţat la locul de muncă respectiv pentru motivul că nu îi
erau respectate drepturile de salariat. Perioada ce a urmat după renunţarea la locul de muncă sus
menţionat, a avut un impact psihologic asupra tinerei, lucru care a necesitat şedinţe repetate de

80
consiliere. I s-a oferit ajutor şi sprijin din partea centrului, fiind găzduită în incinta acestuia până
la găsirea unui loc nou de muncă. M.D. fiind asistată în cadrul acestui centru, primea lunar suma
de 210.00 ron, bani necesari pentru a-şi asigura hrana, sumă de care nu mai beneficiază în
momentul în care obţine contract de muncă ori i se încetează rezidenţa în centru din motive
imputabile sau nu.
Puncte tari
Este o persoană tenace, perseverentă şi cu simţul răspunderii. A fost interesată permanent
de un nou loc de muncă şi de alte perspective ce i s-ar putea oferi. În ceea ce priveşte grupul de
prieteni din care face parte aceasta prezintă dispoziţie afectivă pozitivă, generozitate, sprijin
pentru aceştia; este îndrăgită de ceilalţi beneficiari ai centrului, dar şi de personal.
Puncte slabe
O deprimă lipsa familiei, şi-ar dori să poată ignora sentimentul de abandon familial. M.D.
În ciuda acestui fapt, tânara doreşte să îşi construiască singură viitorul, considerând că este
imperios necesar să ia totul de la capăt. De asemenea, aceasta susţine că şi-ar dori să mai
întâmpine atât de multe greutăţi ca la locul de muncă precedent, patronii adoptând o atitudine de
respingere pe motiv că provine de la casa de copii. Regretabil este faptul, că încă mai există
mentalitatea, precum tinerii proveniţi din centrele de plasament nu fac treabă, fură, nu sunt
capabili să lucreze etc.
Ieşirea din sistem
În cele din urmă, M.Dana se hotărăşte să plece în localitatea Focşani, unde susţine că are
o cunoştinţă, şi care o va ajuta să îşi găsească un loc de muncă. Încercarea tinerei de a pleca a
fost de bun augur, ea integrându-se profesional cu succes, nemaifiind nevoită să apeleze la alte
organizaţii ori societăţi.
Trebuie menţionat faptul că M.D., în cazul în care ar pierde locul de muncă din motive
imputabile sau nu ei, nu mai poate beneficia de pachetul complet de servicii, însă ar putea
beneficia la cerere de componenta de consiliere pentru a putea fi îndrumată şi sfătuită spre alte
oportunităţi.

81
ANEXA 1

GHID DE INTERVIU

I. CONDIŢIILE ÎN CARE COPILUL A INTRAT ÎN SISTEMUL DE OCROTIRE

De cât timp este în Centrul de Plasament

A mai fost instituţionalizat sau s-a mai luat vreo măsură de protecţie înainte de
aceasta
Cine a propus
Cine a luat decizia

II. FAMILIA – MODUL ÎN CARE A CONSIMŢIT INTRAREA ÎN SISTEM

Date despre familie

Situaţia socio-profesională a membrilor familiei
Relaţii in familie: rude, fraţi, surori
Persoane-resurse(prieteni, educatori, voluntari, asistenţi sociali, cadre didactice)
Sprijinul primit(vizite, vacanţe petrecute în familie, aniversări, sprijin material)

III. PARCURSUL COPILULUI ÎN SISTEM ŞI CONDIŢIILE ÎN CARE URMEAZĂ SĂ PĂRĂSEASCĂ DISPOZITIV DE

PROTECŢIE

Gradul de socializare
Contactul cu familia(frecvenţă)
Sprijin din partea ONG, alte instituţii, colaborări cu fundaţii
Şcoala - nivel de educaţie(profesie, meserie)

82
 Gradul de pregătire
Deprinderi de viaţă independentă
Gradul de dependenţă de serviciile sociale

IV. PLANURI DE VIITOR

Intenţii de continuare a studiilor/ integrare profesională

Soluţii alternative găsite de beneficiar
Motivaţia integrării socio-profesionale

ANEXA 2
Interviuri aplicate beneficiarilor din cadrul Fundaţiei Children On The Edge

INTERVIU
(aplicat beneficiarului Bârliba Ovidiu Cristian - COTE )

Povesteşte-mi un pic despre tine, voi ţineţi de Centrul de Plasament din Tătăraşi?
Da, am aparţinut, am un an de când sunt pe cont propru.

Cum e?
Vom vedea....,bani.....,mâncare.

Dar înainte de centrul din Tătăraşi ai mai fost la vre-un centru?

Paşcani.

De ce ai ajuns într-un centru de plasament? Din cauza.......?

Părinţilor, nu au avut posibilităţi să mă crească. Mama a fost şi ea condamnată la trei ani, şi de
asta n-o putut sa mă ţină.

Mai ai fraţi, surori?

Singur.

Părinţii ţin legătura cu tine în momentul acesta?

83
Am sunat acu’ doi ani, da’ a răspuns altă familie, înseamnă că s-au mutat, dar nu ştiu, eu n-aş
crede…., eu cred că au auzit de Fundaţia COTE, îţi spun eu ….., c-o schimbat subiectul, i-o
minţit, oricum nu cred….

Când a fost ultima oară când ai vorbit cu ei?

2001 de când am venit,….m-am dus cu ăştia de la Fundaţie s-o văd pe mama, ea nu era acasă, ,
era internată la spital.

Şi nu ai mai?
Şi de atuncea nu…Am mai fost şi cu o mamă socială, dar n-am găsit blocul, că erau toate
împrăştiate, adresa, nu ştiu cum era…………..

Vouă vă dă adresa? La centru aveţi adresa lor,nu?

Eu am dus-o la mine la Fundaţie, oricum am adresa lor….., nu ştiu, eu m-aş duce să stau…., e
greu…., decât să stau pe drumuri, da’….., chiar dacă m-au abandonat, o ajut pe mama, iî dau şi
ei 2 milioane ca să aibă aşa pentru mâncare, da’ măcar să ştiu că stau la ei, chiar dacă m-o
abandonat, îi înţeleg.

Fundaţia din ce an te-a preluat? Din ce an participi la programele fundaţiei?

De mic.
Înainte ei s-au numit BODY SHOP..........?
Înainte era......, o doamnă, d-na Pascaru, asistent social, ea s-a ocupat de părinţii noştri,
datorită ei am căutat noi părinţii, dacă nu..........., nu ştiu.

În afară de părinţi, bunici sau ceva rude mai ai?

Păi...,mama stă cu părinţii ei.

Şi nici cu ei nu ai ţinut legătura?

Ba da, am fost o data acasă la ei, de Paşti.

În rest, nu te vizitează?
Nu, nu şi pe mătuşa mea, stăteau toţi într-un apartament.

Primeşti vre-un sprijin din altă parte în afara de Fundaţie?

Eu........, nu, sincer........nu.

Poate alte fundaţii?

Nu, nu, asta ar însemna că tre’să fac transfer……….Ştiu că acum…………., o dată ce nu mai am
treabă cu fundaţia, aş putea apela la altă fundaţie.

Eşti mulţumit?
Da.

Cât timp mai durează colaborarea cu ei?

Cu fundaţia? Normal, eu am terminat aşa cu ei………

Cum se numeşte programul în care tu eşti?

Absolvent.

Participi la cercuri făcute de fundaţie, la Cineforum?

Da, da mai particip.

84
Te m-ai duci?
Păi…., acuma nu ştiu, mai ales că mâine tre’ să mă duc să-mi caut, mă duc la interviu.

Deci beneficiezi şi de programul START?

Da, da.

Ce calificare ai terminat?
Finisor Constructor.
Şi-ţi găseşti în domeniul tău?
Da, imi găsesc.

Ai mai lucrat?
Da, am mai lucrat, nu stiu ce a fost în capul meu să plec, regret......

Ai plecat tu?
Era vorba să plec în Grecia şi uite......, m-am lăsat pe mâna lu’ doamna asta de la apartament,
ei....c-o zis că are un prieten de-a ei, şi-o zis că are nevoie de nişte oameni să muncească în
Grecia, şi ea s-o gândit la noi, când colo....maxim peste o săptamână plecaţi.Ei şi.....m-am lăsat
de muncă, l-am anunţat pe şef, i-am zis ca plec în Grecia şi uitaţi............

După aceea nu ai putut să revii la locul de muncă?

Nu, nu.

Nu ai vrut?
Nu de asta, că el ...o dată ce ai plecat, a doua oară nu mai are rost să te mai întorci.

Era bun serviciul?

Da, era bun, ştiţi, că de la colegi învăţăm foarte mult, de la ei, învăţăm meserie, dacă nu
ştiai....., dacă nu înţelegeai o dată de două ori, ei îţi arătau, ziceau ,,mă, decât să stricaţi, mai
degrabă îmi spuneţi,,.Erau băieţi corecţi, îmi plăcea de ei.

Ce vârstă ai?
Am 21.

În mod normal de la 18 ani trebuie să fii pe cont propriu deja?

Da.

Ţi se pare că anii aceştia în centrul de plasament v-au învăţat deprinderi de viaţă independentă?
V-au pregătit?
Nu zic.....da, da ne-au învăţat, de când am venit în Iaşi am învăţat mai multe...

Ţi-a fost mai uşor după aia?

Da, da.

Acum stai aici în apartament?

Am o gazdă în Frumoasa.

Îţi plăteşti singur chiria?

Da, 3mil 300.

85
În cazul în care nu reuşeşti să te angajezi, nu doreşti să faci o recalificare?
Adică cum?

Să înveţi o altă meserie, dacă nu reuşeşti să gaseşti

Nu stiu, mie mi se pare că în construcţii se câştiga bine, şi aş vrea şi eu să am, să-mi fac un
cont, să-mi strâng bani.

Cum te înţelegi cu ceilalţi băieţi de la Fundaţie?

Mă înteleg bine, cu Roberta, uneori aşa ne sfidează.

Roberta, asistentul social?

Da, da, nu-mi place. Mi-o făcut o fază..., ştii....,a venit şi cică.........”caută repede în ziar şi după
asta pleci’’.Vorbeşte aşa în sictir, aşa cu mine şi nu mi-o plăcut.

Cu Maria şi Remus?
Mă înţeleg foarte bine, şi cu Iulian Ghica şi cu Alice. Roberta....nu ştiu... nu-mi place de ea. Am
observat că ea e o persoană prefăcătoare şi nu-mi place. Ea niciodată nu m-o ajutat. Eu dacă
vroiam să-i cer ajutorul, niciodată nu m-o ajutat.

Poate ea e pe alt program?

Nu, eu am terminat cu ea Absolvent, s-o ocupat de mine. În loc să-i cer ei ajutor, îmi zicea du-te
singur şi descurcă-te.

Poate ea vroia să te înveţe cum să fii independent....

Da, da, dacă vroiam măcar aşa oleacă de ajutor, nu vroiam mult.

Prima oară când te-ai angajat ţi-ai găsit uşor de lucru?

Da,mi-am găsit repede.

Din primele anunţuri?

Da, da, cum să nu?Am stat vre-o 3 luni, da n-am mai rezistat 12 ore, era foarte obositor, de luni
până sâmbătă.

Îţi pare că angajatorii fac discriminări între copiii care vin din centrele de plasament şi ceilalţi?
Da, să ştiţi că fac.

Cu şeful tău ai avut probleme de genul acesta?

Da, nu zic, uneori aşa mai râdea de mine şi mă simţeam prost.
Mai exact, ceţi zicea?
Nu ştiu, când ziceam ceva, începea să râdă..... sau dacă nu înţelegeam ceva începea să râdă....
chiar dacă m-o durut, dar eu sincer, nu i-am băgat în seamă.

Dacă ar veni părinţii tăi sa-ţi propună să mergi în familie, ţi-ar plăcea?
Eu m-aş duce, sincer, m-aş duce.

Sunt din Iaşi?

Da, din Iaşi.

Dacă ţi-ar cere să te duci în alt oraş la serviciu, de exemplu, ai putea?

La serviciu?

86
Ai putea să te adaptezi în alt oraş sau localitate?
Nu.....

Dacă ţi se cere să te duci la ţară, de exemplu?

Nu,nu. Eu mă adaptez foarte greu.

Ok. Nu te-ai gândit să urmezi studiile? Să faci facultate?

Da, da, eu aş vrea.La anul aş vrea măcar să fac Seral, după asta...atât.

Ai dat Bacalaureatul?
Nu, eu atâta vreau, să fac Seralul, să am diplomă de liceu, în caz că vreau să plec încolo, să am
diplomă.

Deci tu te gândeşti să pleci?

Da, eu vreau să plec încolo, în Anglia.

Ştii engleză?
Nu ştiu, oleacă mai înţeleg, cât de cât, sau în Spania.

Eşti gata să înveţi ca să pleci?

Încă nu sunt pregătit.

Bine, mulţumesc.

INTERVIU
(aplicat beneficiarului Răţoi Edy Ionuţ - COTE )

Cum te numeşti?
Edy Ionuţ.

Am înţeles că aparţineţi de Centrul de Plasament din Tătăraşi.....

Nu am stat în Tătăraşi.

Unde ai stat?
Primăverii.

Înainte de Primăverii?
Paşcani.

De la ce vârstă?
Mică.

Îţi cunoşti familia? Ţineţi legătura?

Am fost şi-acasă, îmi fac şi casă.

Vrei să te reintegrezi în familie?

Oricum...... şi chiar dacă nu era Fundaţia, eu mă duceam de bună voie.

Ţii legătura cu toţi membrii familiei?

Cu toţi.

87
Cu cineva mai special?
Cu bunica mai mult.

Da?
Şi cu tata care-i plecat în Italia.

Vrei să pleci şi tu?

Logic, unde-i tata.

Ce faci acum?
Finisor constructor.

Ai lucrat în domeniu?vara?
Vile, case, blocuri.

Ţi s-a părut greu să te angajezi?

Pentru mine, nu, depinde de om, dacă-i place munca.

În principiu, vă angajaţi uşor?

Pentru mine, da.

Angajatorii nu au reticienţe faţă de tinerii proveniţi din centre?

Nu, nu, unde m-am dus eu, la patroni mai răi decât am auzit de la băieţi. N-am avut probleme cu
nici unul. Am lucrat şase ani la o firmă belgiană şi una din Olanda, am lucrat.

Eşti mulţumit?
Pentru profesie, da. Mă dau în tâmplărie, pregătesc anumite, ce tre’ să facă un finisor
constructor.

Cu Fundaţia cum ai început să colaborezi?

De mic.

Cu COTE? Children on the Edge?

Da.

Ai participat la multe programe de ale lor?

Nu prea..... eu de felul meu nu prea mă bag la orice fel de programe de ale lor, decât dacă mă
cheamă, nu-mi place mie uneori......

Dintre programele la care ai participat care ţi-a plăcut mai mult?

Calculatoarele.

Informatica? Cursuri de informatică?

Da, da, singur, şi din apartament şi din toţi copiii pe care-i are Fundaţia, singurul care am
făcut....

Alte activităţi?Atelier sau de creaţie?

Atât, altceva nu. Nu-s eu cu d-astea. Mie poate să-mi zică şi mama ,,du-te acolo’’, nu mă duc.
Nu-mi place.

Cum te înţelegi cu cei de la Fundaţie?Asistentul social, psihologi, voluntari?

88
Cu ăştia, voluntarii, aşa şi aşa, cu ăştia de la Fundaţie tot aşa si aşa, şi atât. Nu pot să zic şi
bine şi rău, aşa şi aşa.

În rest, ai prieteni, ieşiţi în oraş?

De la Fundaţie sau din afară?

Nu, din afara Fundaţiei?Cu colegii de apartament?

Cu colegii de apartament mai puţin, mai mult cu cei din familie.

Deci ai legături foarte strânse cu cei din familie?

Cu cei din familie, da.

Ţi se pare că ai putea să faci o recalificare în cazul în care nu găseşti de muncă în domeniul tău?
Da.

Dacă ţi se pare , la un moment dat, că nu mai sunt cereri de angajare în construcţii?

Da, eu zic că mă pot angaja şi în altă parte, depinde de om.

Anul acesta termini, ce vei face după asta? Te-ai gândit?

Păi, ce să fac.....acuma am început să-mi ridic casă.

Vrei să te muţi acolo?

Aicea n-o să stau, pe drumuri sau să dorm ca boschetarii.

Dar dacă te angajezi in Iaşi?

Păi, dacă nu reuşesc în Iaşi, lucrez în Paşcani la termopane.

Deci, vrei să mergi acolo?

Da.

Nu vrei să colaborezi cu nici un program de la Fundaţie? ABSOLVENT?

Ba da, asta da.

Ei îţi oferă un sprijin la un moment dat....

Da, da după aceea?

Te-ai gândit sa faci facultate?Ţi-ar plăcea?

Da, poate doar la informatică.

Nu vrei să urmezi cursuri la Universitate?

Nu, pentru că nu pot.

Trebuie să termini liceul, nu? Dacă lucrezi o perioadă, strângi nişte bănuţi, nu te-ar interesa să
faci studii universitare?
Trebuie să ştii multe chestii acolo, decât la profesională....

E greu într-adevăr, dar sunt bine plătiţi informaticienii.......

Ştiu că sunt plătiţi mai bine, am un neam de-al meu care lucrează pe aşa ceva.

Ai întâmpinat greutăţi în perioada în care ai colaborat cu COTE?

Pentru mine la fel.

89
În perioada asta ai încercat să te întorci în familie?
Am fost, nu ne-a pus nimeni restricţie să nu mă duc.......

Situaţia familiei e mai rea şi de asta a trebuit să rămâi în centru?

Nu, a avut mama nişte chestii şi de-asta, dar acuma că şi primăria a ajutat-o , ne-o dat
casă.................

Ai fraţi, surori?
Da, doi căsătoriţi, eu îs al treilea.

Ţii legătura cu ei şi cu familiile lor?

Da, cum să nu, şi cu socrii lor...........

Mulţumesc.
INTERVIU
(aplicat beneficiarului Luca Cătălin - COTE )

Cum te numeşti?
Cătălin.

Am înţeles că toţi veniţi de la Centrul de Plasament Paşcani. Înainte de Paşcani unde aţi stat?
La Hălăuceşti.

De la ce vârstă?
De la trei ani.

Părinţii tăi au propus să fii dat la Centrul de Plasament?

Da.

Ai mai ţinut legătura cu ei?

Da, ţin şi în continuare.

Mergi în vacanţă? Îi vizitezi?

Da.

Ai fraţi, surori?
Da, dintre care trei surori căsătorite.

Cu cine ţii legătura de la Fundaţie?

Mai mult cu d-na Alice.

Dintre voluntari?
Dintre voluntari, nu prea.

Te înţelegi bine cu băieţii de aici?

Înainte, nu prea. Acum, binişor.

Nu aveţi conflicte?
Conflicte, nu...............

90
Ce faci acum? Eşti la liceu?
Nu, profesională.

Şi ce faci?
Finisor constructor.

Termini anul acesta?

Nu, celălalt.

Ce vrei să faci după asta?

Vreau sa fac nişte cursuri de bucătar, după aia să muncesc.

Cum aşa? E mare diferenţă între finisor constructor şi bucătar.

Dacă nu am şanse mari ca şi constructor............

Crezi că nu ai să ai?
Cam aşa cred.

Băieţii spuneau că în construcţie se găseşte greu loc de muncă.......

Da, sunt unii care te dau afară, nu le place cum munceşti, nu le place aşa....

Crezi că sunt discriminaţi tinerii care vin din Centrele de Plasament la angajare?
Nu, toţi suntem egali.

De-a lungul timpului la ce programe ai participat de la Cote?

Care ţi-au plăcut?
Astea, lucrul cu mărţişoarele, cu activităţi de lucru manual, la iarnă, crăciun, de paşti.

Primiţi sprijin din partea lor?

Acuma nu, am primit.....

Ţi-ar plăcea să faci liceul şi să dai la facultate?

Nu prea.....

Eşti pregătit să fii pe cont propriu după ce termini?

Eu zic că da.

Crezi că ai destule deprinderi de viaţă independentă?

Da.

Ai mai lucrat?
Am lucrat în construcţii.

Cum ţi s-a părut?

Greu, dar asta e.................

Ai găsit uşor?
Nu, când te bagă să vezi dacă-i bun, te bagă la pământ şi tre’ să munceşti de jos în sus.

Ai întâmpinat probleme la locul de muncă?

Nu.

91
Cu colegii de muncă?
Am avut conflicte, dar i-am lăsat baltă, le-am întors spatele.

Ce ţi-ar plăcea să schimbi?

Doar atât, în bucătărie, la mine atâta e.................

Ţi-ar plăcea să fii reintegrat în familie?

În familia mea normală?

Da, în familia ta....

Da, mi-ar plăcea.

Te-ai înţelege bine cu ei?

M-am înţeles oricum, conflictele care le au, ei îmi spun mie, .....dacă eram lângă ei le explicam
altfel......

Ţii legătura cu ei?

Da, ţin, că am stat şi de Crăciun şi de Revelion.

Şi bunicii?
Nu ştiu dacă trăiesc......

Pe ce persoane crezi că poţi să te bazezi?În general....

Mai mult de la Fundaţie, pe Alice, pe Iulian Ghica, care-i director, şi atâta.

Pe cei de la Direcţie?
Nu prea, că nu are rost, că nu comunică.

Tu ai venit aici direct din Centrul de la Paşcani?

Da.

Din 2001 staţi în apartament?

Da.

Vrei să apelezi la un program de-al Fundaţiei?

ABSOLVENT...., după asta să mă bag la o Fundaţie......, asta, Bethany, să fac nişte cursuri de
bucătar.

De recalificare?
Da.

Ok.Mulţumesc mult.

INTERVIU
(aplicat beneficiarului Corodeanu Petronela - COTE )

Cum te numeşti?
Petronela.

92
De când esti în programul Fundaţiei?
La COTE?

Da, la Cote. Ce programe erau pe atunci?

Păi, prima dată ne-am dus la Hălăuceşti, când eram mai mici, şi apoi ne-o dus la Paşcani, Şi
apoi în Iaşi, ne-o mutat aşa.

Ok. De la ce vârsta?
Când am venit în Iaşi?

Nu, când ai fost la Hălăuceşti?

Trei ani, patru.

Ai ţinut legăture cu părinţii tăi?

Da.

Şi acum?
Da.

Mergi la ei în vacanţă?
Câteodată, aşa....mai mă duc, da’ mă sună ei.

Ai fraţi, surori?
Da, şase fraţi.

Numai băieţi?
Numai un băiat avem.

Cum te înţelegi cu ei?

Foarte bine, când au nevoie de mine tre’ să-i ajut pe ei. Când am şi eu, aşa mă ajută şi ei pe
mine.

Sunt mai mari sau mai mici?

Mai mari.

Toţi?
Da.

Sunt şi ei în programele Fundaţiei?

Nu.

Stau acasă?
Da, numai eu sunt în casa de copii.

Ok. Ce sprijin primeşti în afară de sprijinul Fundaţiei?

Mai mult ăştia de la Fundaţie.

Cu cine ţi-i legătura de la Fundaţie?

Cu Alice.

În rest?

93
Cu Roberta şi cu Maria, atâta.

Şi alte persoane sprijin?

Sprijin?D-na Irina.

D-na Irina?Cine-i d-na Irina?

Mama mea socială, care şapte ani o stat cu mine, din 2001 până acum 2009.

Dar dintre voluntari?

Din voluntari, nimeni. Numai tu.

În afară de mine. Alţii?

Nu.

Participi la programele Fundaţiei?

Da.

La care?
La creaţie.

La atelierul de creaţie?Şi ce faci acolo?

Şi la joc de documente. Era fain de tot.....La creaţie facem balerini pentru 8Martie şi fundiţe....,
eu fac mai mult fundiţe că eu nu pot face balerinii..., îi face după aceea ne serveşte d-na cu
prăjituri, ca să nu zică nu ne-o servit şi nouă........

La şcoala aveţi ceva activităţi?

Da, mai mult ne pune să facem prăjituri care se fac la patiserie.

Asta e specializarea ta?

Da, patiseria.

Eşti bună?
Îs bună.....

Le faci şi acasă fetelor?

Da, am făcut data trecută plăcinte cu brânză şi mere şi-o plăcut şi-o terminat toate prăjiturile.

Au mai fost programe înainte care ţi-au plăcut şi acum nu mai sunt?
Acum, numai anul ăsta, care au venit de aici de la Fundaţie. Atât.

Crezi că poţi să mai primeşti sprijin şi din altă parte, de la altă fundaţie?
Nu, nu, numai fundaţia atâta, altceva nu.

Alte instituţii, alte colaborări?

Numai atât.

Dar cu cei de la Direcţie ţineţi legătura?

De la Direcţie?Când terminăm noi şcoala ne ducem la Direcţie să ne dee banii şi gata, atât.

Ce bani?

94
Când am terminat noi şcoala.Am terminat internatul din Tătăraşi, ne dă banii, trei milioane şi
atâta.

Pentru ce sunt banii aceştia?

Pentru noi, să ni-i cheltuim, că am terminat şcoala.

Ai lucrat ca patiser?
Nu, n-am lucrat.Pe timp de vară am lucrat ca femeie de servici, la birouri, în Păcurari.

Cum a fost?Ai găsit uşor de muncă?

Da, am şters mesele, am făcut la băi, mai multe....

Crezi că dacă termini acum şcoala ai să te angajezi uşor?Ai să poţi să trăieşti singură?
E greu să găsesc loc de muncă, dar.....tre’ să caut.
Am înţeles că fundaţia vă ajută?
Da, ne ajută...

Ţi-ar plăcea să dai Bac-ul şi să dai la facultate?

Da, dacă reuşesc da, dacă nu, asta e....

Vei încerca?
Da.

Ce facultate vrei să faci?

La sport vreau.

Ce vrei să fii?Jucătoare de performanţă?

La volei.

Îţi place volei?

Da, imi place.

Ce probleme aţi întâlnit voi, în general, de-a lungul timpului?În centrele de plasament, în
apartament?
Ei......, la Paşcani nu ne-o învăţat nimica,mai mult..., dacă n-ai învăţat iei bătaie, dacă nu asta
e..

Vă băteau?
Da.

Cine?
Cu tocul în cap.

La şcoală?
La şcoală, da..., dacă n-am fost cuminte şi am spart dulapul....

Dacă ar fi sa-ţi alegi altă profesie, ce ţi-ai alege în afară de patiser?Dacă ar fi să faci o
recalificare?
Eu ştiu....., femeie de serviciu, la birouri, care mai uşoară.

Altceva nu?

95
Dacă fac la birouri e foarte bine.

Ce ai vrea să shimbi în viaţa ta?

Să fiu pe picioarele mele, să am o gazdă care să fie bine, nu....care să fie gazdă urâtă, să fie
bună.
Tu crezi că poţi să te descurci singură?Ai deprinderi de viaţă independentă?
Astea-s aşa.....mai......

Ştii să speli, să calci?

Da.

Ţi-ar plăcea să revii în familie?

În familia mea? Nu...că părinţii mei când m-au văzut că-s mare.....hai vină la mine acasă, şi-am
zis nu.

De ce?
Păi...m-o alungat pe mine, de ce nu i-o alungat şi pe fraţii mei, eu eram atuncea încă de mică....,
eram pe stradă.....şi m-o adus ăştia de la Fundaţie, atuncea nu ştiam cine-i fundaţia şi m-o adus
la leagăn.

Părinţii tăi unde stau? În ce localitate?

La Târgu Neamţ, mama stă acolo, părinţii mei stau aici în Podul Roş, aproape....., şi câteodată
mai vine şi pe la şcoală, mai m-o bătut....., nu tre’ să fie cu bătaia, da ei nu înţeleg, aşa-s ţiganii
din ziua de azi....

Bine, mulţumesc, Petronela.

INTERVIU
(aplicat beneficiarei Alexandru Ana Maria - COTE )

Cum te numeşti?
Alexandru Ana Maria.

De când eşti în programele de la CHILDREN ON THE EDGE?

De mică.

De la ce vârstă?
De bebeluş.

Direct la ei?
De când am fost mică,nu se chema COTE, se chema, în mai multe feluri, s-o schimbat numele de
fundaţie.

Băieţii ziceau că au aparţinut mai întâi de Hălăuceşti,Paşcani.....

Păi, eu la fel.

Acelaşi traseu îl aveţi, nu?

Da.

Acum de Tătăraşi?
Da, toţi aparţinem de Tătăraşi.

96
Ţii legătura cu părinţii tăi?
Da, ţin.

Ai ţinut legătura de-a lungul timpului?

Da,ei mă cunosc, au venit in vizită la cămin când eram eu mică, deci şi acuma mare.

Vara mergi la ei?

Nu, mergeam vara, da acuma nu.

Unde stau ei?

La Sârca.

În afară de prieteni, colegi si cei de la fundaţie ce persoane resurse mai ai?Cu cine mai ţii
legătura?
Mai ţin legatura cu cineva de la Paşcani.

De la centrul de plasament?
Da, da,asistentul, cam atâta...,m-ai ţineam cu naşii mei,dar am pierdut legatura cu ei.

De ce?
Ei...că ei îs pre hoţi şi când ajungeam la ei acasă mă punea..... tot timpul,vorbeam cu naşa
mea.... şi ea e educatoare, ...ştii....,şi îmi spunea că dacă nu iau Bac-ul,nu mai vorbeşte cu
mine,şi eu nu suport morale de-astea...,cu religia lor...şi eu nu-s prea credincioasă.

După ce termin liceul unde vrei să dai?

Vreau să dau la Asistenţă Socială.

Vrei să lucrezi în domeniul de asistenţă socială?

Da,eu mai mult vreau să lucrez în domeniul cu copiii,deci eu pentru asta vreau mai mult...,dacă
vroiam dădeam la psihologie, tot aşa....undeva cu educatori,dar e foarte greu, am obsevat şi nu,
nu vreau. Mai degrabă la asistenţă socială unde se comunică cu copii.

Şi dacă ar fi să nu-ţi gaseşti in domeniu?

Aş face, am făcut nişte cursuri de baby-sitter şi tot în domeniul cu copii aş vrea, nu contează.

La ce programe ai m-ai participat în afară de programele de la COTE? În afara şcolii, Cineforum,

atelierul de creaţii?
Da, nu ştiu nu sunt din aia....

S-au organizat plecări pentru voi sau tabere?

Cu şcoala?

Cu centre, alte fundaţii?

Cu alte fundaţii nu am avut nici o treabă.

Situaţia socio-economică a familiei tale cum este?

Nu-i cine ştie ce bună, îţi dai seama, e aşa...mai....

Ai fraţi, surori?
Da, mai am încă şapte, mai am şi plecaţi şi pe-aici prin Iaşi.

97
Vă întîlniţi, ţineţi legătura?
Nu, anul trecut am ţinut, dar acuma nu mai vreau, m-o dezamăgit de la o chestie şi nu mai
....,când mă dezamăgeşte cineva, e greu,de asta nu mai vorbesc cu familia mea, de anul trecut.O
persoană care mă dezamăgeşte foarte tare....deci se plânge la mine, şi nu ştiu ce, şi după aia ţii
partea la altcuiva....mi se pare prea aiurea, ştii?N-am ce să fac, asta este....,chiar dacă e familia
mea, numai.... .

Ai fost vre-o dată angajată?

Da.

Ai încercat să te angajezi vara?

Vara asta, nu, dar anul trecut, deci am lucrat doi ani la rând.

Ai găsit uşor de muncă?

Am găsit printr-un educator, care-i de la Centru de la Bucium.... .Nici nu vroiam să lucrez....,am
zis cât stau la fundaţie nu vreau să lucrez, doar aşa să stau, să lenevesc, ştii?S-o interesat că
mie îmi plac foarte mult copiii şi citesc foarte multe cărţi despre copii şi ştiam...., m-o pus să mă
angajez, deci am lucrat cu un băieţel.

Eşti pregătită să-ţi iei viaţa în mâini?

Jumate da, jumate nu. Mi-e cam frică aşa, de viaţă ştii? Dacă am nevoie de ceva, poate n-o să
mă spijine nimeni, da cu un sfat, nu se ştie în ziua de azi cum e.

Ţi se pare că poţi să te angajezi uşor?

Eu stiu...,dacă să rămân la domeniul cu industria alimentară, eu aş zice că da,m-aş angaja
uşor....Dacă s-ar zice că m-aş angaja în alt profil,nu cred.

Crezi că există diferenţe mari în ceea ce îţi doreşti tu şi ceea ce poate să-ţi ofere meseria de
asistent social? Ce aşteptări ai tu de la asistenţă socială şi cam ce crezi că se întâmplă? De
exemplu, Roberta e asistentă socială, ai putea să lucrezi ca ea?
Da, de ce nu?

Îţi place munca?

Da normal, odată ce vrei să faci anumite chestii...aşa, normal, că lucrezi cu mare drag.Dacă
nu-ţi place ceea ce faci, ca şi cum înveţi obligatoriu.

ANEXA 3

INTERVIU LUAT FETIŢEI S L, DE LA ASOCIAŢIA „ARCA POSTEL”

Cum te numeşti şi câţi ani ai?

Mă numesc S L şi am 14 ani.
De cât timp eşti în acest centru?
Sunt din 2004.
Ai mai fost şi în alt centru?
Nu am venit direct aici de acasă.
Cine a propus ca tu să vii aici?
Asistentul social de la noi din comună.

98
Părinţii tăi mai trăiesc împreună, muncesc?
Părinţii mei au divorţat, mama nu munceşte iar tatăl e plecat la lucru în Italia.
Ţii legătura cu părinţii şi rudele tale?
Tatăl meu mă sună foarte des, mama mai rar iar bunica de pe tată mă vizitează cam o dată pe
lună.
Mai ai şi alţi fraţi?
Mai am două surori mai mici care sunt aici cu mine în centru.
Pe perioada vacanţei rămâi în centru sau mergi în familie?
Stau mereu în centru iar în tabară merg cu copiii din centru.
În ce clasă eşti?
În clasa a opta.
Ce materie îţi place mai mult?
Îmi place matematica, să desenez şi să scriu poezii.
Ce vrei să te faci când vei fi mare?
Aş dori să fac facultatea şi să devin asistent social ca să jut copiii.
Îţi doreşti să locuieşti cu părinţii tăi?
Mi-ar plăcea ca tata să reuşească să strângă bani ca să poată face o casă şi să locuim împreună
cu surorile mele.

Interviu 2, SS, Asociaţia „Arca Postel”

Cum te numeşti şi câţi ani ai?

Mă numesc S S şi am 16 ani.
De cât timp eşti în acest centru?
Sunt din 2005.
Ai mai fost şi în alt centru?
Da, am fost în alte două centre din Bacău înainte să ajung aici.
Cine a propus ca tu să vii aici?
Nu ştiu, într-o zi mi-au spus doar că mă vor muta într-un alt centru.
Părinţii tăi muncesc?
Mama mea e decedată, iar tatăl munceste pe perioada cât e cald ca cioban într-un sat apropiat
de al nostru.
Ţii legătura cu tatăl şi rudele tale?
Tatăl meu nu m-a vizitat niciodată de când sunt aici în centru însă m-a vizitat sora mea mai
mare şi cumnatul meu.
Mai ai şi alţi fraţi?
Mai am doi fraţi mai mici care sunt aici cu mine în centru.
Pe perioada vacanţei rămâi în centru sau mergi în familie?
Uneori merg pe o perioadă scurtă şi stau la sora mea, în rest stau aici cu fraţii mei şi ceilalţi
copii în centru.
În ce clasă eşti?
În clasa a opta.
Ce materie îţi place mai mult?
Îmi place geografia, să cânt la chitară, sa repar lucrurile care se strică aici în centru.
Ce meserie vrei sa ai?
As dori să devin tâmplar pentru că şi bunicu meu face multe obiecte din lemn, pe care le vinde.
Îţi doreşti să locuieşti cu tatal tău?
Acasă îmi place mai mult decât aici, însă acolo nu am condiţii de a merge la şcoală, şi bani să-
mi cumpăr haine.
Ce nu-ţi place aici?

99
Nu-mi place pentru că unii colegi de la şcoala din sat râd de mine că sunt ţigan şi ca am peste
16 ani şi sunt doar în clasa a opta.

ANEXA 4
Interviu
(aplicat personalului care lucrează în cadrul C.A.S.T.P.C.P.)

1. Pentru început aş dori să-mi spuneţi câteva lucruri cu caracter personal pentru a ne cunoaşte
Mă numesc B. Esmeralda, am împlinit de curând frumoasa vârstă de 31 de ani.
2. Ce funcţie ocupaţi?
Cea de manager, adică coordonez şi supraveghe toate activităţile care se derulează în cadrul
C.A.S.T.P.C.P.
3 .Spuneţi-mi câteva lucruri despre pregătirea dumneavoastră profesională
Am absolvit Facultatea de Filosofie, Specializarea Asistenţă Socială, promoţia 1996- 2000,
după care am urmat Facultatea de Drept, promoţia 1999-2003, la Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, din Iaşi. În plus am participat la cursuri în materia drepturilor copilului, cursuri de
comunicare, etc.
4. De când lucraţi în acest centru?
Am activat în domeniul asistenţei sociale în urmă cu trei ani de zile. Debutul a fost în calitate de
asistent social, după care am fost promovată în actuala meserie.
5. Sunteţi mulţumit de locul dumneavoastră de muncă?
Faptul că lucrez de trei ani de zile în acest loc, denotă multe lucruri, şi credeţi-mă nu
intenţionez să demisionez. Când m-am înscris la Facultatea de Asistenţă Socială, nu ştiam prea
multe lucruri despre această meserie. Însă pot să spus că dintotdeauna m-am simţit atrasă de
acest domeniu. Eram sigură de un lucru, şi anume că iubesc copii, recunosc că asta m-a
impulsionat în a opta această activitate. Nici în momentul în care am absolvit facultatea nu
aveam habar de ce mă aşteaptă, dar mă bazam pe cunoştinţele acumulate în cursul celor patru
ani de facultate. Cei trei ani de experienţă şi-au spus cuvântul. Acum aveam o viziune clară
asupra asistenţei sociale, şi îmi doream să pot face ceva pentru a-i ajuta pe copii aflaţi în
dificultate, aflaţi în număr mare.
6. Cum apreciaţi dezvoltarea tinerilor care se află în centru?
Dispunem de posibilităţi şi mijloace financiare/ materiale suficiente necesare unei dezvoltări
armonioase. Spaţiul pus la dispoziţie permite satisfacerea nevoilor de bază pentru fiecare
beneficiar în parte. Avem în vedere exercitarea şi respectarea dreptului la intimitate, de aceea
fetele dorm separat de băieţi. Punem preţ şi pe alimentaţie, care se cere să fie cât mai
diversificată şi cu un bogat conţinut proteic.
7. Ce personal ajută la implementarea obiectivelor proiectului?
Şef CENTRU – 1 post, asistent social - 2 posturi – referent de specialitate, jurist 1 post –
referent de specialitate, consilier de îndrumare şi orientare profesională - 2 posturi – referent
de specialitate şi supraveghetor de noapte – 1 post – referent. Cu precizarea, că pe lângă
abolvirea studiilor de specialitate, personalul care lucrează în cadrul C.A.S.T.P.C.P,
beneficiază de cursuri de perfecţionare, înfiinţate şi desfăşurate de D.G.A.S.P.C. Vaslui.
8. Cum relaţionează tinerii între ei şi cu personalul?
Mi-ar plăcea să cred că între aceştia există o relaţie de prietenie, propice pentru beneficiarii
serviciilor oferite de centrul nostru, care îi va ajuta într-adevăr pe cei din urmă să se integreze
pe piaţa forţei de muncă.
9. Cum reacţionaţi dacă copilul greşeşte?
Evident, lucrul acesta nu îmi trezeşte o stare de bucurie. Prin urmare mi-aş dori ca aceştia să nu
greşească grav. De multe ori creează probleme disciplinare, comiţând abateri de la normele şi

100
regulile sociale unanim acceptate. Atunci când un copil, minor, este admis în centru pe baza
dosarului personal întocmit, primul lucru pe care îl fac în calitate de jurist este să-i aduc la
cunoştinţă regulamentul de ordine interioară. Dar luăm întodeauna în calcul faptul că aceşti
copii provin din medii familiale dezorganizate, ccea ce necesită multă răbdare şi înţelegere.
10. Cum reacţionează acesta când este mustrat?
Depinde de la caz la caz. Unora le trece mai uşor, alţii dimpotrivă ţin mânie, fixându-te cu
priviri pline de ură şi răceală.
11. Ce părere aveţi despre relaţia dumneavoastră cu colegii ?
Pe ansamblu, bună. Am avut colegii care au plecat recent din centru, iar cei care au venit în
locul lor de abia am avut timp să schimbăm câteva cuvinte.
12. În ce mod rezolvaţi conflictele cu aceştia?
Nu prea au fost conflicte, sau nu ştiu dacă se pot chema conflicte. Din când în când mai au loc
discuţii, dacă vreţi reproşuri, dar sunt contructive, din care avem ce învăţa, prin urmare discuţii
de acest gen sunt mereu binevenite.
13. Beneficiarii serviciilor oferite de C.A.S.T.P.C.P. menţin legătura cu familia naturală?
Membrii familiei tinerilor beneficiari din cadrul C.A.S.T.P.C.P. Bârlad au manifestat dezinteres
vădit faţă de creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor. Au existat şi cazuri fericite, când am
reuşit să identificăm pe unul dintre membrii familiei lărgite. În acest sens, am fost nevoiţi să
solicităm sprijinul autorităţilor locale. După îndelungate eforturi de identificare, ne-am
confruntat cu refuzul acestora de a-şi asuma responsabilităţile parentale specifice creşterii şi
educării copiilor. Motivele invocate de către cei din urmă au fost de diferite natură, însă de cele
mai multe ori situaţia financiară precară îi împiedică să le asigure o dezvoltare armonioasă din
punct de vedere fizic, psihic, intelectual, etc.
14. Cum poate fi definit C.A.S.T.P.C.P, mai exact de reprezintă acest centru pentru tinerii?
O definiţie simplă ar suna în felul următor: C.A.S.T.P.C.P. reprezintă o formă adiacentă de
asistenţă socială, care vine în sprijinul tinerilor care au beneficiat de o anumită măsură de
protecţie specială, aceştia având vârsta de 18 ani împlinită şi măsura de protecţie încheiată.
15. Prin urmare, principalul obiectiv urmărit prin serviciile acordate care este?
Obiectivul este integrarea socio-profesională, stabilirea, fixarea şi dobândirea deprinderilor de
viaţă independentă ce ajută tânărul să păşească într-o nouă viaţă, asigurându-şi astfel un trai
decent.

Interviu
(aplicat beneficiarului de servicii oferite de C.A.S.T.P.C.P.)

1. Care este numele şi prenumele tău ?

M.George.

2. Vârsta, locul naşterii şi adresa?

Am 20 ani. Când am împlinit vârsta de 18 ani, am cerut să-mi aflu identitatea. Consultând
dosarul am aflat că m-am născut în maternitatea din Bârlad, iar din acel moment am fost
abandonat în acel loc, ca urmare a faptului că eram consecinţa unei întâmplări, mai bine spus
am fost un copil „nedorit”. Mama a întreţinut o relaţie de natură uniconsensuală cu un anumit
tip, care locuia pe raza municipiului Bacău, în urma căreia a rezultat un copil, adică ...eu, cu
alte cuvinte, o sarcină nedorită.

3. De ce te aflii aici?
Nu am păstrat legătura cu nici un membru al familiei. Practic nu am unde să locuiesc,
C.A.S.T.P.C.P. reprezintă totul pentru mine, îmi asigură şi acoperişul, dar mai presus de toate
este familia mea.

101
4. Dacă ar fi să o iei de la început ce ai dori să schimbi în viaţa ta?
Sincer să fiu simt lipsa familiei, şi nu mă refer aici doar la sprijinul material, sunt momente în
care sprijinul moral este suficient pentru depăşirea situaţiilor dificile.

5. Ce nu ai dori să schimbi?
A..... Aţi spune că sunt un caz nefericit, însă optimismul a fost dintotdeauna punctul meu forte.
Ar fi multe lucruri la care nu aş renunţa... De pildă, prietenii mei, care se află tot în acest
centru. Între noi s-a legat o adevărată prietenie, cuvânt care prea puţini îi cunosc adevăratul
sens şi-l înţeleg. Ne cunoaştem de la o vârstă mult prea fragedă, împărtăşim aceeaşi soartă, toţi
am fost abandonaţi, dacă nu în maternitate aşa cum este cazul meu, în alte locuri, străzi, gări,
etc.

6. De ce boli ai suferit sau suferi în prezent (inclusiv traume)?

Păi cred că din punct de vedere fizic sunt dezvoltat conform vârstei cronologice şi nu am suferit
de boli, sau poate când eram mult prea mic, de nu îmi mai aduc aminte...nu am avut pe cine să
întreb... Nu ştiu dacă psihic stau bine....(râde) Mai primesc reproşuri din când în când precum
aş fi depresiv, şi că nu ţin la glumă...

7. Te simţi iubit/ă în acest centru, de către cine?

Mi-aş dori să pot spune că sunt îndrăgit de toată lumea, însă sunt conştient că nu pot să cer
imposibilul. Frecvent se ivesc divergenţe de opinii cu personalul care lucrează în cadrul acestui
centru. Însă astfel de incidente se ivesc frecvent, important e să le depăşim.

8. Obişnuieşti să fumezi sau să consumi unele substanţe (alcool, droguri) ?

Ce pot să spun în această privinţă, nu exagerez cu aceste lucruri, ca orice om... Mai am anumite
vicii, mai fumez, mai consum din când în când băuturi alcoolice atunci cînd sărbătorim
aniversări sau onomastice, dar niciodată nu întrec măsură. Îmi place să cred că sunt stăpân pe
situaţie, am urât dintodeauna termenul „dependenţă” şi în special consecinţele existenţei
acestuia. De droguri, nu m-am apropiat niciodată şi sper că nu voi consuma niciodată.

9. La ce vârstă ai început prima dată să consumi?

Nu mai reţin exact la ce vîrstă. Cred că eram în şcoala generală, prin clasa a VII, a VIII a. Am
fumat din simplă curiozitate, auzeam prin jur pe cei mai mari decât mine că fumează, aşa că am
încercat şi eu. Actualmente mai trag şi eu nişte fumuri, dar rar, atunci când sunt nervos, am
înţeles că ajută să te calmezi.

10. Crezi că e nevoie de o schimbare în viaţa ta?

Numai una? E nevoie de mai multe. Îmi doresc multe lucruri. Dar cred că satisfacţia supremă
este cea de pe plan profesional, întemeierea unei familii. Dar sunt conştient că pentru asta
trebuie să-mi găsesc un loc de muncă, care îmi va asigura sursă de venit, necesară pentru un
trai decent. Însă nu mă grăbesc, sunt tânăr, abia am împlinit 20 ani, le voi lua trepat pe fiecare
în parte, de un lucru sunt sigur, că oricât de multe probleme voi întâmpina pe viitor nu îmi voi
părăsi copii, aşa cum au procedat părinţii mei, am încercat pe pielea mea.

11. Ce se va întâmpla cu tine dacă nu vor avea loc schimbările dorite în viaţa ta?
Niciodată nu m-am lăsat victimă pesimismului. Cred că am trecut prin ce era cel mai greu de
suportat pentru o fiinţa umană, să ştie că a fost abndonat de către părinţii săi, întrucât nu era
dorit de aceştia. Un lucru mai rău decât ăstă, nu ştiu ce ar putea fi...

12. Cine este responsabil pentru situaţia în care te aflii?

102
Îi găsesc vinovaţi, în primul rând pe părinţii mei. Dar dacă stau bine şi mă gândesc cred că şi
societatea românească a contribuit la situaţia în care mă aflu, deoarece am certitudinea că
părinţii mei nu au dispus de posibilităţi şi mijloace financiare necesare unei creşterii şi îngrijirii
adecvate. Şi pentru asta îi găsesc vinovaţi, pe cei care se ocupă de guvernare, acei politicieni
care rostesc discursuri impresionante, pentru a-şi asigura votul cetăţenilor, dar care nu fac
nimic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai.

13. Ce obstacole trebuie să depăşeşti în viaţa ta?

Comportamentul discriminatoriu al celor din jur. Ni s-a întâmplat, de multe ori, atunci când
mergem să vizionăm un film, o piesă de teatru, sau să vizităm grădina zoologică din oraş, să
stârnim reacţii adverse celor din jur. Am observat că au tendinţa de a ne stigmatiza, folosind
frecvent expresii care denotă mila sau compătimirea lor, ca de exemplu „sărmanii de ei”, „uite
şi orfanii aştia”, etc. Ceea ce vrem noi este ca ceilalţi să înţeleagă că avem şi noi sentimente ca
şi ei, chiar dacă am crescut într-un centru de plasament.

14. Cât timp ţi-ai căutat un loc de muncă?

Nu foarte mult timp. Am căutat prin ziare locurile de muncă scoase la concurs, la care m-am
prezentat pentru interviu. Ducându-mă la interviu am citit nemulţumirea de pe faţa
intervievatului privind pregătirea mea profesională. Având în vedere că am absolvit Şcoala de
Arte şi Meserii, Nr. 3, din Bârlad, ei au considerat că este insuficientă pentru acoperirea
cerinţelor profesionale şi prin urmare nu m-au angajat.

15. Ţi-ar plăcea să-ţi găseşti un loc de muncă?

În mod evident, da. În prezent beneficiez de un program de orientare şi recalificare
profesională, organizat şi desfăşurat de C.A.S.T.P.C.P, cu ajutorul căruia îmi voi îmbogăţi
cunoştinţele, necesare angajării mele.

16. Găseşti că este greu să vorbeşti despre acest lucru?

Iniţial, am crezut că este o ruşine faptul că nu am un loc de muncă. Însă, realizez că fiecărui om
i se poate întâmpla ca la un moment dat să devină şomer. În plus este evident că acesta este
principalul motiv pentru care mă aflu aici şi aşa cum bine vedeţi, nu numai eu sunt în această
situaţie, dar sper că acest lucru se va remedia în viitorul apropiat.

17. Numeşte , te rog, câteva valori valabile în cazul tău.

Deşi nu am fost crescut în familia naturală, pot să afirm că au fost situaţii dificile, în care am
dat dovadă că am primit cei şapte ani de acasă. În restul timpului mă ghidez după câteva
principii, de care ţin cont, indiferent de context, de pildă: „Doamne fereşte-mă de prieteni, că de
duşmani mă feresc eu”, „Trăieşte ziua de azi ca şi cum ar fi ultima”, etc. Păreţi surprinsă....de
spusele mele. Precizez că viaţa unui orfan diferă mult de cea a unui copil care a trăit alături de
părinţii şi fraţii săi.

18. Ce calităţi ai?

A.... Nu prea am calităţi. Aşa cum am spus puţin mai devreme, sunt optimist, ambiţios, când îmi
propun ceva, lupt ca să obţin „acel” ceva, cam atât.

19. Care sunt defectele tale?

Îmi îmaginam că îmi veţi adresa această întrebare (se amuză). Astea ar fi multe, dar nu vreau să
vă las o impresie neplăcută, mă rezum în a vă spune că sunt o persoană sensibilă, mi-ar place
să manifest dezinteres faţă de lucrurile care se întâmplă în jurul meu, să nu mă mai afecteze;
sunt sincer, calitate pe care mulţi nu ştiu s-o aprecieze, dimpotrivă profită de pe urma acestei
calităţi şi....... emotiv, cum sunt în acest moment.

103
20. Numeşte trei cuvinte care ţi-ar plăcea să fie spuse despre tine.
Mi-aş dori să se spună mai multe cuvinte „de bine” referitor la persoana mea, nu doar trei. Mă
consider o fire sociabilă, comunicativă şi punctuală.

21. Numeşte trei lucruri pe care le faci bine.

Lucrurile pe care le voi afirma prezintă fapte reale, afirmaţie întărită de spusele prietenilor mei.
Atunci când aceştia se află într-un necaz, într-o situaţie dificilă, vreau să ştie că le sunt alături,
venindu-le în sprijin cu un sfat. Nu pot promite că acela va fi unul bun, şi că îi va ajuta să
depăşească situaţia de criză. Îmi place să cred că sunt un bun consilier şi că îmi ajut prietenii în
momentele dificile. Joc bine fotbal, din cauză asta prietenii mă refuză când le propun să jucăm,
şi fac nişte cartofi pai foarte gustoşi.

BIBLIOGRAFIE

Agabrian, Mircea, Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutul European, Iaşi, 2004

Gheorghiu, Dinu Mihai, Analiză şi intervenţie în ştiinţa socială, Editura Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005

Mărginean, Ion, Politici sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2003

Miftode, Vasile, Tratat de asistenţă socială,vol.I, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2003

Mitulescu, Sorin(coord.), Anghelescu, Carmen, Păuş, Viorica, Mitulescu, Rodica, Manual

pentru formarea deprinderilor de viaţă independentă la adolescenţii/tinerii din centrele de
plasament, Editura RO media, 2003

Muga, Maria(coord.), Studiu privind situaţia tinerilor ce părăsesc sistemul de protecţie a

copilului, Editura Institutul Naţional de cercetare ştiinţifică în domeniul muncii şi protecţiei
sociale, Bucureşti, 2005

Nanu, Michaela; Bunescu, Brânduşa; Negriţoiu, Valentina; Covaciu, Maria; Glavce, Cristina;
Marin, Elena, Adolescentul instituţionalizat. Ghid de asistenţă socială, Editura Per Omnes Artes,
Bucureşti, 1997

Neamţu, George(coord.), Tratat de asistenţă socială, Editura Polirom, Iaşi, 2003

Peretz, Henri, Metodele în sociologie. Observaţia. Editura Institutul European, Iaşi, 2002

104
Pop, Luana Miruna(coord.), Dicţionar de politici sociale, Editura Expert, Bucureşti, 2002

Zamfir, Elena(coord.), Surse ale excluziunii sociale în România, în „Revista de Asistenţă

Socială”, nr. 2-3, 2004

Zamfir C., Vlăsceanu , L.(coord.), Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1993

Tutty, Leslie M., Rothery, Michael A., Grinnell, Richard M., Jr., Cercetarea calitativă în
asistenţa socială. Faze, etape şi sarcini. Editura Polirom, Iaşi, 2005

Yin, Robert K., Studiul de caz. Design-ul, colectarea şi analiza datelor, Editura Polirom, Iaşi,
2005

105