Professional Documents
Culture Documents
• Criterii de clasificare
• Cu caracter fiscal
– Nivel în general redus
– Scopul este obţinerea de venituri la bugetul de stat
– Apar chiar şi la produse care nu sunt realizate la intern (sau sunt,
dar în cantităţi foarte reduse)
• Cu caracter protecţionist
– Nivel mai ridicat
– Se urmăreşte reducere forţei concurenţiale a importurilor
• Obs.: este dificil de precizat unde încetează caracterul fiscal
şi începe cel protecţionist
Taxele vamale după obiectul impunerii
• De import
– Principalul mijloc de protejare a anumitor sectoare interne; cele mai răspândite taxe
– Lovesc întreg lanţul valoric-economic (de la producătorul străin, trecând prin
intermediar/comercianţi, şi până la consumatorii autohtoni şi producătorii interni care
se folosesc de produsele din import pe post de input-uri sau factori de producţie)
• De export
– Nu au o largă răspândire
– Vizează un nomenclator relativ redus de produse
– Pot urmări obiective precum:
• Ridicarea preţului la produsele indigene pe piaţa internaţională în caz că ţara cu pricina este
furnizor internaţional important nu prea are şanse; vezi argmentul tarifului vamal optim
• Limitarea anumitor exporturi (de materii prime, de pildă, pentru a încuraja prelucrarea acestora
în ţară li dezvoltarea de noi sectoare)
• Contracararea practicii de tip transfer pricing (preţuri de transfer) ale companiilor multinaţionale
• Evitarea acuzării unor producători interni de dumping în afara graniţelor ţării
• De tranzit
– Nivel redus
– Scop fiscal
Taxele vamale după modul de percepere
• Ad valorem
– cotă procentuală din valoarea în vamă a mărfurilor (x%*Vv)
– Cel mai vechi tip de taxe
– Uşor de perceput şi gestionat
– Inconveniente (din perspectiva statului):
• Sensibilitate ridicată faţă de oscilaţiile conjuncturale de preţ
• Nu elimină abuzuri de tipul nefacturării mărfurilor la preţ real din considerente de evaziune fiscală vamală
• Specifice
– O anumită sumă pe unitatea fizică de marfă importată (X u.m./ buc., t, metru cub etc.)
– Greoaie şi complexe: tarif vamal detaliat, stufos; completări şi revizuiri frecvente nu au o largă
răspândire pe plan internaţional
– Avantaje (din perspectiva statului): nu depinde de valoarea în vamă (deci evaziunea e în bună măsură
evitată) şi nu fluctuează în aceeaşi măsură ca cele ad-valorem o dată cu modificările conjunturale ale
preţurilor
• Mixte
– în plus faţă de un procent ad-valorem la valoarea în vamă a fiecărei unităţi fizice, se mai percepe
(eventual numai temporar) şi o taxă specifică.
– Ex: (5% ad-valorem + 3 RON/buc)
Taxele vamale după modul de stabilire de către stat
• Autonome (sau generale)
– Stabilite în mod independent, nu pe baza unor tratate sau convenţii bi sau multilaterale (regim “în
afara” clauzei naţiunii celei mai favorizate (CNCMF))
– Nivel foarte ridicat (prohibitive)
– Nu fac obiectul negocierilor
• Convenţionale (contractuale; sau de bază)
– Stabilite prin convenţii sau acorduri bi sau multilaterale
– De regulă sunt taxele aferente relaţiilor comerciale normalizate prin acordarea regimului CNCMF (de ex.
în interiorul OMC)
– Nivel semnificativ mai redus decât cele autonome
– Fac, de regulă, obiectul negocierilor
• Preferenţiale (de favoare)
– Foarte reduse (chiar zero)
– Sunt derogare de la CNCMF
– Se aplică în interiorul acordurilor preferenţiale (U.E., S.G.P., S.G.P. C. etc)
– Sunt negociate
• De retorsiune (de răspuns)
– Antidumping (împotriva practicii de dumping, în vederea contracarării marjei de dumping)
– Compensatorii (împotriva practicii de subvenţionare a exporturilor, în vederea compensării cuantumului
subvenţiei)
• Se percep ca taxe vamale suplimentare
Protecţia nominală şi protecţia efectivă
• Protecţia nominală
– Dată de valoarea “nominală” a taxei vamale înscrise în
tariful vamal în dreptul categoriei de produse pentru care
se judecă
• Protecţia efectivă
– Te=[(Tf*Vf-Tm*Vm)/Vf-Vm]*100 unde:
• Te = rata protecţiei efective
• Tf = taxa vamală nominală (de import) la produsul finit
• Tm = taxa vamală nominală (de import) la materia primă
• Vf = valoarea (vamală a) produsului finit
• Vm = valoarea (vamală a) materiei prime
Protecţia efectivă – continuare
• Protecţia efectivă, formulă echivalentă
– Te= [(Tf – λ*Tm)/(1 – λ)]*100, unde λ (adică Vm/Vf) este
gradul de prelucrare al produsului finit
• Protecţia efectivă depinde, deci, de:
– Nivelul taxelor vamale la produsul finit, respectiv materiile
prime
– Dispersia tarifară (= diferenţa dintre taxele vamale la
produsul finit şi cele la materia primă; ≠ de disparitatea
tarifară, adică diferenţa între cele mai mari şi cele mai mici
nivele ale taxelor vamale dintr-un tarif vamal dat)
– Gradul de prelucrare a produsului
Protecţia efectivă - continuare
• Probleme
– De ce să nu ţinem cont şi de protecţia acordată bunurilor
complementare?
– Idem bunuri substituibile?
– În măsura în care, în sensul economic cel mai larg, toate bunurile
sunt într-o oarecare măsură substituibile deoarece toate
concurează pentru banii consumatorilor, ce anume am putea
exclude din calculul unei “protecţii efective” (practic nimic)?
– Se operează încă o dată cu teoria greşită a formării preţurilor pe
baza costurilor şi principiului valorii adăugate
– Probabil singura valoare relevantă rămâne protecţia nominală
(taxa vamală efectiv de plătit)
Protecţionismul netarifar
• (Dragoş Negrescu, Protecţionismul netarifar, Editura
Economică, Bucureşti, 1998)
• Trei “generaţii/valuri” ale protecţionismului:
– Primul val: protecţionismul tarifar
• Pentru peste 2/3 din fluxurile comerciale internaţionale incidenţa taxelor
vamale este mai redusă decât a costurilor de transport
• S-a încheiat odată cu Runda Uruguay (1986-1994)
– Al doilea val: protecţionismul netarifar tradiţional
• Apogeu în 1987 (limitări cantitative directe şi măsuri care determină direct o
creştere a preţurilor)
– Al treilea val: protecţionismul netarifar modern/contemporan
• Protecţionismul netarifar “ipocrit” – sub diverse pretexte (fair trade,
managed trade) sunt impuse BN
“Legea protecţiei constante”
• Reducerea protecţiei tarifare în perioada postbelică (în
cadrul GATT) a fost dublată de o amplificare a
protecţionismului netarifar
– (J. Bhagwati, Protectionism, 1988)
• Limite specifice
– Pentru IF:
• Nu ţine seama de importanţa relativă (ponderea în total importuri) a bunurilor supuse restricţiilor la
import
– Pentru GA:
• Poate ascunde un regim ultrarestrictiv de import ca urmare a faptului că prin înseşi barierele impuse se
reduce nivelul importurilor (la limită, GA=0 în caz de prohibiţie totală, ca şi la liber schimb)
• Poate supraestima protecţia netarifară deoarece, pe măsură ce o restricţie este relaxată, importurile
vizate sporesc, ducând la proporţii/ponderi sporite reflectate apoi în GA
Clasificarea BN
I. Bariere netarifare care implică o limitare cantitativă directă a importurilor
• Contingentele de import
• Licenţele de import
• Ex. clasic: acordul SUA – Japonia, vizând comerţul cu automobile, din 1981 care
prevedea limitarea exporturilor japoneze de automobile la 1,68 milioane bucăţi
anual în perioada ‘81-’83 şi la 1,85 milioane bucăţi în perioada ‘84-’85
• Caracteristici:
– Gestionate de ţara exportatoare
– Sunt considerate mai puţin eficiente în limitarea importurilor decât contingentele
(reticenţa exportatorilor; concentrarea pe sortimente de calitate; caracter neconstrângător
Aranjamentele privind comercializarea
ordonată a produselor
• Înţelegeri multilaterale (de regulă) care vizează limitarea negociată şi
controlată a comerţului internaţional cu anumite produse /grupe de produse
– “planificare centralizată” a comerţului internaţoinal
• Măsurile de retorsiune
• Măsurile de retorsiune
– Măsuri antidumping
– Măsuri compensatorii
• Dubla natură: tarifară şi netarifară (ancheta de determinare a practicii de dumping sau subvenţionare conţine
elemente puternice de barieră netarifară)
• Ex: pt. antidumping vezi Brink Lindsey, The US Antidumping Law: Rhetoric vs. Reality,
http://www.freetrade.org/pubs/pas/tpa-007.pdf
• Evaluarea vamală
• Probleme:
– Se operează cu teoria “preţului corect”
– Idem teoria valorii adăugate
IV. Bariere netarifare care decurg din
participarea statului la activităţile comerciale
• Subvenţiile
• Achiziţiile guvernamentale
• Comerţul de stat, monopolul statului şi franşizele exclusive
• Monopolul de stat asupra importului anumitor produse
• Politici guvernamentale industriale şi măsuri de dezvoltare regională
• Finanţări pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare şi alte politici
tehnologice
• Sistemul naţional de impozitare şi asigurări sociale
• Politici macroeconomice
• Politici în domeniul concurenţei
• Politici privitoare la investiţiile străine
V. Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate
produselor importate şi celor indigene (obstacole tehnice)
• De natură bugetară
• De natură fiscală
• De natură valutară
Măsuri de stimulare a exporturilor de natură
bugetară
• Subvenţiile directe de export
– Sume de la bugetul de stat plătite direct exportatorilor pentru a le “eficientiza” activitatea de export
– Sunt dedicate unor scopuri variate (directe de export; pentru folosirea prioritară a bunurilor
indigene; pentru promovarea anumitor ramuri industriale; pentru stimularea ajustărilor structurale;
pentru dezvoltare regională; pentru cercetare dezvoltare etc.)
– În principiu (mai ales cele directe de export) sunt interzise în cadrul multilateral (OMC)
– Sectoare tradiţional subvenţionate: agricultura, siderurgia, industria textilă şi a încălţămintei,
construcţia de nave etc.
– O clasificare (problematică): ne-specifice (nu vizează anumite afaceri sau industrii limitate; se
presupune că n-ar avea efect distorsionant “subvenţia neutră”?); specifice (ar viza cu dedicaţie
anumite afaceri/firme su sectoare restrânse de activitate şi, prin aceasta, ar avea efect distorsionant,
falsificând conpetiţia economică)
• Pe linia stimulentelor:
– Cât de coerent sunt motivaţi decidenţii (mecanism adecvat de
premiere/penalizare) pentru a lua deciziile corecte? Cât de vulnerabili în raport cu
grupurile de interese
• “Cererea” de protecţionism:
– Companii din sectoarele concurate de importuri (în general)
– Grupările sindicale
– Sectoarele tehnologic-intensive
– Grupările ecologiste
– Alte categorii (sectorul lobby-ului; furnizori externi deja prezenţi pe piaţă în dauna
noilor intraţi etc.)
• Oferta de protecţionism
– Toate palierele aparatului de stat (legislativ, executiv, administrativ)