Curs 1

Introducere în domotică

1. Generalităţi
Domotica este o aplicaţie a calculatoarelor şi roboţilor pentru echipamente casnice. Este
un cuvânt compus din domus (latină, însemnând casă) şi informatică. Domotica este o ştiinţă a
viitorului care are scopul de a face viata omului cât mai confortabilă.
Clădirea viitorului, fie ea locuinţă sau spaţiul în care petrecem timpul pe perioada
programului de lucru, reprezintă obiectul analizelor şi cercetărilor minuţioase pentru foarte multe
domenii de activitate.
Cea mai mare parte a oamenilor petrec majoritatea timpului în interior şi deci viitorul
impune ca o necesitate, nicidecum ca un lux, "clădirea inteligentă". Abordarea unei "clădiri
inteligente" a ajuns la nivelul de abordare sistemică, integrare şi interoperabilitate şi integrează
conceptul de optimizare a consumurilor energetice cu siguranţa, securitatea, confortul şi
comunicaţiile. Evoluţia din industria aparaturii utilizate în controlul proceselor este în plină
maturitate şi are la bază principiul interoperabilităţii.
În unele lucrări, acest tip de clădiri apar sub denumirea de clădiri cu coeficient de
intelingenţă. Ne-am obişnuit să le numim clădiri inteligente, cu toate că IQ-ul lor rezidă de fapt
din modul în care sunt controlate sistemele de orice fel existente în aceste construcţii. Le vedem
apărând ca ciupercile după ploaie prin oraş. "Dă bine" să ai sediul într-o astfel de clădire. Însă
tendinţa la nivel internaţional este aceea de interconectare a acestor clădiri. Vom asista, în opinia
specialiştilor, la naşterea de adevărate oraşe inteligente.
Într-o clădire tradiţională, sistemele individuale sunt controlate independent, iar
parametrii lor nu se afectează reciproc. O clădire poate fi numită inteligentă atunci când controlul
sistemelor sale este integrat, iar deciziile sunt luate pe baza unui set de date. De fapt, nu clădirea
este inteligentă, ci felul în care sunt controlate sistemele ei.
În România, în momentul de faţă, nu este o piaţă pentru astfel de clădiri inteligente, la
nivel rezidenţial, pentru că oamenii nu ştiu foarte bine despre ce este vorba, acest lucru fiind
privit strict ca pe un moft şi nu ca o utilitate. Aceste tipuri de construcţii au început să-şi facă
apariţia în România doar de câţiva ani şi va mai dura până se va conştientiza ce vor beneficiarii şi
ce pot oferi furnizorii. Investiţiile în "inteligenţa" clădirilor de birouri se justifică, în schimb, în
România, datorită avantajelor pe care le prezintă. Proiecte din ce în ce mai mari apar în diferite
zone ale Bucureştiului, dar şi în ţară.
Clădirea inteligentă trebuie să fie o clădire care să se poată adapta nevoilor chiriaşilor. De
exemplu, dacă afară, la ora 11, sunt 22 de grade Celsius, iar toată lumea a venit dimineaţa
îmbrăcată foarte gros, deoarece cu o zi înainte a fost foarte frig, în clădire temperatura trebuie să
se regleze automat, la o temperatură de confort.

1
 2. Conceptul de Clădire Inteligentă
O clădire va fi considerată Clădire Inteligentă, în accepţiunea Societăţii de Inginerie
Sisteme, dacă posedă următoarele dotări:
• Subsistem pentru asigurarea securităţii clădirii şi perimetrului exterior al acesteia;
• Subsistem pentru monitorizarea şi coordonarea funcţionării instalaţiilor utilitare ale
clădirii (termoficare, instalaţii electrice, lifturi, etc);
• Subsistem pentru urmărirea şi coordonarea activităţii desfăşurate în clădire;
• Subsistem Dispecer Central.
Sistemul integrat pentru asigurarea siguranţei şi securităţii, organizat ierarhic şi distribuit atât
la nivel funcţional cât şi structural, poate avea în structura sa următoarele subsisteme:
• Subsistem Dispecer Central de Securitate;
• Subsistem Detecţie şi Semnalizare Tentative Efracţie;
• Subsistem Detecţie şi Semnalizare Începuturi Incendiu;
• Subsistem Detecţie şi Semnalizare Inundaţii;
• Subsistem Control Acces Persoane şi Urmărirea Documentelor şi Obiectelor;
• Subsistem de Televiziune cu Circuit Închis;
• Subsistem Supraveghere şi Prevenire Riscuri.
Structura acestor subsisteme este ierarhică şi poate fi organizată pe trei nivele:
• Nivelul 1 - al aparaturii de detecţie evenimente deosebite (tentative de efracţie, începuturi
de incendiu, etc.)
• Nivelul 2 - al aparaturii de semnalizare şi alarmare,
• Nivelul 3 - al Dispecerului Central de Securitate, la care sunt cuplate echipamentele de pe
nivelul 2
2.1. Subsistem dispecer central de securitate
Subsistemul Central de Dispecerizare are rolul de a centraliza informaţiile culese de la
aparatura de pe nivelul 1 şi de a sprijini dispecerul uman în luarea celor mai bune decizii în cazul
apariţiei unor evenimente deosebite.
Structura Hardware - Subsistemul Central de Dispecerizare poate fi alcătuit din două centrale de
dispecerizare, cuplate la calculatorul de process, într-o configuraţie standard. Pentru preluarea
informaţiilor de la aparatura locală, sunt utilizate interfeţe specializate, dependente de tipul
semnalelor primite.
Structura Software - Pachetul de programe utilizat de Dispecerul Central are următoarele
funcţiuni:
• Achiziţia permanentă a informaţiilor oferite de aparatura locală prin intermediul
echipamentelor de semnalizare şi dispecerizare locale;
• Memorarea evenimentelor deosebite şi activităţi operator uman;
• Raportarea informaţiilor;
• Afişarea schemelor sinoptice conţinând traseele optime pentru intervenţii la locul apariţiei
evenimentului;
• Afişarea ghidului operator pentru asistarea dispecerului uman în luarea deciziilor sale;

2
 • Testarea şi autotestarea hardware şi software.
Intr-un sistem integrat de siguranţă şi securitate, la Dispecerul Central de Securitate se
cuplează şi sistemele de iluminat de avarie, instalaţiile de ventilaţie/climatizare, lifturile, pentru
coordonarea acestora în cazul evenimentelor deosebite.
Pachetul de programe este realizat modular şi permite actualizarea sa funcţie de nevoile
specifice ale beneficiarului, într-un mod eficient şi rapid.
2.2. Subsistemul de detecţie şi semnalizare tentative efracţie
Subsistemul poate fi structurat pe două nivele şi anume:
• Nivelul 1 - al aparaturii de detecţie (detectoare pasive în infraroşu, detectoare active cu
ultrasunete şi microunde, contacte magnetice, butoane şi pedale acţionate manual)
• Nivelul 2 - al aparaturii de prelucrare/semnalizare (centrale de efracţie). Acest nivel este
în legătură continuă cu dispecerul central
Funcţiile acestui subsistem sunt:
• Detectarea şi alarmarea centralizată şi selectivă a oricărei încercări de pătrundere
neautorizată în spaţiile supravegheate;
• Indicarea adresei zonei afectate pe centrala de efracţie precum şi pe schema sinoptică la
dispecerul central;
• Protecţia continuă a liniilor de legătură între aparatura locală şi dispecerul local precum şi
cu dispecerul central;
• Funcţionarea autonomă de minimum 60 ore în cazul căderii tensiunii de alimentare;
• Comunicarea automată la punctele de intervenţie a tentativei de efracţie.
La confirmarea efracţiei, blocarea magnetică automată a uşilor de acces de la locul
infracţiunii, simultan cu blocarea liftului şi a gurilor de ventilaţie (numai la sistemele medii si
mari)
2.3 Subsistemul de detecţie şi semnalizare incendiu
Subsistemul poate fi structurat pe două nivele şi anume:
• Nivelul 1 - al aparaturii de detecţie (detectoare de fum cu camere de ionizare, detectoare
de temperatură, detectoare de gaze, butoane acţionate manual, etc.)
• Nivelul 2 - al aparaturii de prelucrare şi semnalizare (centrale de incendiu). Acest nivel
este în legătură continuă cu dispecerul central.
Funcţiile acestui subsistem sunt:
• Detectarea şi semnalizarea centralizată şi selectivă a începuturilor de incendiu prin
afişarea adresei zonei afectate pe centrala de incendiu precum şi apariţia unei scheme
sinoptice la dispecerul central;
• Autonomia de funcţionare în stare de veghe de minim 60 ore;
• Declanşarea automată a stingerii la alarmă, în spaţiile prevăzute cu extinctoare
comandabile. În cazul apariţiei unui incendiu, dispecerul central va oferi un ghid operator
cu indicaţii privind accesul în zona afectată, precum şi a materialelor de stingere ce vor fi
utilizate.

3
2.4. Subsistem pentru accesul persoanelor şi urmărirea documentelor şi obiectelor
Rolul acestui subsistem este de a urmări şi controla accesul diferitelor categorii de personal şi
vizitatori. Subsistemul pentru controlul accesului persoanelor poate fi structurat pe trei nivele şi
anume:
• Nivelul 1 - al aparaturii de acţionare uşi;
• Nivelul 2 - al aparaturii de citire documente de acces;
• Nivelul 3 - al aparaturii de validare documente de acces şi acţionare elemente de blocare
uşi - acest nivel poate fi în legătură continuă cu dispecerul central.
Funcţiile acestui subsistem sunt:
• Accesul în perimetrul protejat numai al persoanelor autorizate, pe baza unor cartele
magnetice sau barcode.
• Accesul prin tastarea codului secret la dispozitivul/dispozitivelelor cu cod numeric de pe
nivelul 3.
• Acest subsistem este corelat cu cel de paza contra efractiilor, pentru a preveni declanşarea
alarmei la intrarea în perimetrul protejat a unei persoane autorizate.
Subsistemul de control acces este utilizat pentru:
• Acces preferenţial pe zone, persoane şi ore
• Pontaj personal
• Urmărirea fluxului de documente şi obiecte
• Urmărirea fluxului de fabricaţie pe linii tehnologice

2.5. Subsistem de televiziune cu circuit închis

Subsistemul de supraveghere poate fi structurat pe trei nivele:
• Nivelul 1 - de preluare imagini (camere de luat vederi normale şi în infraroşu cu lentile de
unghi îngust sau larg, autoiris şi focalizare, fixe sau mobile, color sau alb-negru)
• Nivelul 2 - de prelucrare imagini (echipamente de selecţie manuală şi automată camere,
echipamente de mixare imagini, telecomenzi camere mobile, etc.)
• Nivelul 3 - de afişare imagini (monitoare color sau alb-negru).
Funcţiile subsistemului de supraveghere sunt:
• Urmărirea de la dispecerat a spaţiilor supravegheate, în condiţii de iluminare normale şi
minimale.
• Identificarea persoanelor ce solicită acces, în vederea permiterii intrării, prin comanda de
la dispecer.

2.6. Utilizarea clădirilor inteligente

Potrivit Warsaw Voice, trei categorii de persoane aderă la locuinţe inteligente:
• cei bogaţi, care îşi doresc cea mai bună calitate a serviciilor. Pentru ei confortul este mai
important decât costurile de instalare.
• entuziaştii tehnologiilor ultra-moderne. Ei îşi doresc un sistem inteligent instalat în casa
sau apartamentul lor, indiferent de cost.

4
 • cei care stiu că aceste sisteme sunt "de viitor" şi că trebuie să realizeze cablarea în noua
clădire încă din timpul construcţiei acesteia
Toate echipamentele care creează "inteligenţa" clădirii sunt legate între ele, iar toate
informaţiile converg către un calculator. De la fiecare element de câmp putem avea un circuit-
priză, un circuit-iluminat parter, un circuit-iluminat etaj sau centrală termică. Din soft şi din
calculatorul respectiv se pot transmite aceste informaţii către aceste elemente de automatizări din
câmp. Chiar dacă se întrerupe legătura cu calculatorul, ele îşi păstrează memoria programului.
Unele echipamente sunt dotate cu telecomandă cu infraroşu, cu Bluetooth sau cu panouri
sau console care sunt fixate pe perete, au afişaje LCD şi diverse alte funcţii. Mai există pe piaţă şi
soluţii radio, dar pot apărea interferenţe.
Clădirile rezidenţiale integrează toţi consumatorii electrici din vilă (iluminat spaţii
comune, circuite de priză, cafetieră, instalaţie de irigat spaţiul verde etc.). În privinţa clădirilor de
birouri, se urmăresc, în primul rând, reduceri energetice şi creşteri de confort.
2.6.1. Instalaţii telecomandate, activităţi automate, sisteme inteligente în clădirile
inteligente
Legat de noţiunea de domotică sunt termenii: telecomandat, activităţi automate, sisteme
inteligente.
Cele mai multe case moderne au instalaţii telecomandate, figura 1. Domotica ţinteşte să
integreze şi să-şi răspândească aplicaţiile pretutindeni. O casă cu un sistem domotic instalat
trebuie să aibă multe calculatoare, probabil aranjate într-un perete, pentru a permite proprietarului
să contoleze aplicaţiile din toate parţile casei.

Fig. 1. O casa cu instalaţii telecomandate

O casă cu un sistem instalat, ce permite activităţi automate, este capabilă să sune la
poliţie sau la pompieri, cu multă ingeniozitate şi cu o largă varietate a plăţii, faţă de sistemele cu
5
alarmă normală. În mod frecvent sistemele domotice trebuie să colecteze date de la diverşi
senzori şi să facă diferite lucruri cum ar fi: ajustarea luminii şi selectarea melodiilor preferate de
fiecare membru al casei, atunci când ei intră sau pleacă din camera personală. Acest sistem
presupune ca fiecare membru să poarte asupra lui un tag, pe câtă vreme cele mai sofisticate
detectează mişcarea, funcţiile vitale şi multe alte caracteristici individuale.
Câteva funcţiuni îndeplinite de echipamente (electrocasnice) domotice:
• Controlează draperiile, ferestrele dintr-o locaţie, toata ziua, fără interacţiunea omului.
• Deschide sau blochează şi deblochează poarta şi intrarea în garaj, cu un control separat
sau global.
• Controlează clima din interiorul caselor. Prin apăsarea unui buton se poate seta încălzirea
pe timp de noapte; stinge lumina când nu eşti într-o încăpere; să închidă poarta după
plecare.
• Controlează sunetul şi home cinema din orice cameră, utilizând butoane, tablouri sau
telecomenzi.
• Asigură lumina potrivită la locul potrivit; sistemele domotice pot asigura şi memora
intensitatea luminoasa în funcţie de preferinţele persoanelor.
• Pot pregăti inteligent – de ex. grădinile prin pornirea stropitoarelor atunci când solul este
prea uscat; - şi alte lucrări cum ar fi cele canal; peluzele sunt udate doar atunci cand este
nevoie, iar persoanele pot strabate peluzele fără frica că pot fi udate.
• Pot aprinde lumina doar atunci când o persoana este prin preajmă(uneori cu rol de
alarmă).
Cel mai mare potenţial al sistemelor inteligente este faptul ca pot suporta aplicaţii ale
programelor de calculator ce pot presta ceea ce este numit cale "inteligenta". Acestea implică
programe logice ce pot memora diferite variabile cum ar fi temperatura, timpul etc.
Exemplu: DESCHIDE lumina în bucătărie dacă intensitatea luminoasă este prea mică atunci când
o persoana este prezentă SAU INCHIDE lumina din bucatarie daca este aprinsă atunci când
persoana părăseşte încăperea.
Pe viitor va fi aplicat ceea ce se numeşte inteligenta artificială1. Sistemele vor fi capabile să
"pregătească" un cadru adecvat atunci când o persoana este în casă.
Exemplu: Dacă o persoană este prea supărată, atunci sistemul va crede că puţină muzică o va
înveseli.

1
Este un termen tehnic, provenit din limba engleză: Artificial Intelligence (prescurtat AI); şi se referă la un domeniu de cercetare
în cadrul informaticii — în vorbirea curentă, un produs rezultat în urma desfăşurării acestei activităţi.
Definiţia cea mai acceptată a inteligenţei artificiale a fost dată deJohn McCarthy în 1955: “crearea unei maşini care
se comportă într-un mod care ar fi considerat inteligent dacă un om s-ar fi comportat aşa”. O altă definiţie a
inteligenţei artificiale este proprietatea unui sistem de a fi capabil de a învăţa.

6
 Fig. 2. Clădire inteligentă

2.6.2. Avantajele beneficiarilor de clădiri inteligente:

- conservarea energiei ( eficienţă energetică),
- îmbunătăţirea calităţii aerului din încăperi,
- siguranţă,
- confort, lux,
- întreţinere/service la distanţă,
- control la distanţă,
- servicii de îngrijire,
- servicii screen-to-screen.
Prin sistemul de cartele de pontaj se poate constata, de exemplu, că în clădire nu se mai
află nici un angajat la etajele doi, patru şi şapte. Automat, climatizarea pe acele etaje se va opri.
Clădirea va şti să se regleze singură, în funcţie de cerinţele ocupanţilor. În situaţia în care a
izbucnit un incendiu la al doilea etaj, sunt anunţaţi doar ocupanţii etajelor doi şi trei, nu toată
lumea din clădire. Clădirea trebuie să justifice nişte costuri nu pentru a fi în vogă, ci pentru a

7
aduce nişte beneficii proprietarilor - prin reduceri de consumuri - şi chiriaşilor, printr-un confort
sporit.
Specialiştii în siguranţă, securitate şi tehnologii prevăd un viitor confortabil: printr-o
simplă apăsare de buton, te vor asculta toate utilităţile casei tale.
Ziua de muncă s-a încheiat şi te întorci acasă. Când te apropii de intrare, porţile se deschid
automat, sistemul de securitate este deconectat, iar lumina se aprinde progresiv, întâi în garaj şi
apoi în toată casa. Eşti întâmpinat cu muzica ta preferată, iar temperatura din încăpere este exact
pe placul tău. În plus, apa din piscină are temperatura ideală. Şi toate astea se întâmplă doar cu
ajutorul câtorva setări făcute prin telefon, înainte de a pleca de la serviciu.
a. Sisteme uşor de folosit
Conceptul de casă inteligentă se referă la tehnologia de automatizare a locuinţei, integrând
toate echipamentele şi sistemele electronice din casă în aşa fel încât să-ţi simplifice viaţa de zi cu
zi. Locuinţa inteligentă integrează mai multe sisteme, practice şi uşor de folosit, indiferent că este
vorba despre echipamente audio, video, home cinema, de iluminare, securitate, climatizare,
comunicaţii, internet.
Cu ajutorul unei telecomenzi, poţi programa sistemul de irigare să-ţi ude gazonul exact la
ora 6.00 sau regla temperatura apei din piscină la temperatura dorită.
De asemenea, poţi ajusta poziţia draperiilor sau programa aprinderea treptată a luminilor, atât a
celor interioare, cât şi a celor din grădină.
Casele din zilele noastre sunt tot mai complexe. Pentru a le putea controla, venim cu
tehnologie nouă şi sofisticată. În acelaşi timp, trebuie să fie şi uşor de utilizat, simplă, şi să ofere
siguranţă şi relaxare“, susţine Costin Ivan, manager control-systems al companiei Lotus Telecom,
specializată şi în sisteme de securitate.
Cu o locuinţă inteligentă nu vei pierde nici ştirile şi nici filmul preferat. În plus, pe lângă
sistemul home cinema de înaltă performanţă, îţi poţi integra în baie, de exemplu în oglindă,
ecrane LCD cu control prin atingere.
Poţi da aceste comenzi şi din afara casei, prin intermediul internetului sau al telefonului mobil.

b. Securitate sporită
„Într-o casă inteligentă, este posibilă crearea unui scenariu de iluminat potrivit unei cine
romantice, a unei petreceri sau pur şi simplu pentru a citi o carte. Punctul forte al unei asemenea
locuinţe este sistemul de siguranţă“, afirmă Alina Roibu, PR manager al companiei Avitech,
specializată în soluţii pentru securitate, automatizări, instalaţii electrice, audio, video şi
multimedia.
Sistemul de siguranţă îţi permite să monitorizezi toate camerele de supraveghere video şi
toţi detectorii de mişcare de pe întreaga proprietate. Vei putea vedea, de oriunde din casă, ce
maşină este la poartă sau cine este la uşă. De asemenea, poţi vorbi cu vizitatorii sau le poţi
permite accesul pe proprietatea ta printr-o simplă apăsare pe buton.

2.6.3. Dezavantaje
Un dezavantaj al caselor ce au sistem domotic instalat, clădiri inteligente, este că sunt
scumpe. Un sistem inteligent pentru casa ta poate costa de la câteva mii de euro până la un
milion, în funcţie de complexitatea proiectului. „Cel mai ieftin sistem este între 5.000 şi 6.000 de
euro, dar dacă vorbim despre o reşedinţă de dimensiuni considerabile, preţul creşte proporţional“.
Unele sisteme pot fi extrem de scumpe atunci când sunt instalate. Şi specialiştii de la Schneider

8
Electric România (firmă specializată în soluţii şi echipamente pentru distribu- ţie electrică şi
control industrial) sunt de părere că „există posibilitatea ca, în viitor, toată lumea să-şi permită
astfel de sisteme în casă, dar este un proces de lungă durată“.
Există însă şi posibilitatea ca sistemele să cedeze şi să lase casele fără încălzire şi fără o
iluminare corespunzătoare. Aceste inconveniente pot fi îndepărtate prin folosirea unor tehnici şi
tehnologii de siguranţă.
Concluzia este: clădirea inteligentă oferă confort (mai ales psihic), siguranţă, economie de
timp şi bani, securitatea utilizatorului şi integrarea în ultimul val de tehnologie a comunicaţiei şi
interoperabilităţii.
2.7. Oraşele inteligente
Noţiunea de clădiri inteligente se leagă tot mai mult de domeniul mai larg al oraşelor
inteligente. Astfel, clădirile inteligente nu sunt doar entităţi de sine-stătătoare, ci hub-uri
interconectate în cadrul infrastructurii oraşului. Consecinţa normală a acestui lucru este
dezvoltarea de oraşe în interiorul oraşelor: ecosisteme mai mici, cuprinzând o reţea strâns
integrată de clădiri, care optimizează administrarea sistemelor şi resurselor.
Acest lucru este important pentru că dă naştere unui set de motoare complet diferite, care
transformă clădirile inteligente într-o necesitate economică şi de afaceri, şi nu doar în ceva "care
dă bine". Poate cel mai important motor pentru latura de afaceri a clădirilor inteligente este
capacitatea acestora de a reduce costurile, de a optimiza utilizarea forţei de muncă şi de a
îmbunătăţi nivelurile de servicii prin consolidarea acestora, respectiv integrarea serviciilor şi
automatizarea proceselor.
Oriunde în lume, dezvoltările economice aduc după ele schimbări profunde în ceea ce
priveşte peisajul urban. Câţiva factori sunt responsabili de initierea acestor schimbări, potrivit
specialiştilor:
• urbanizarea rapidă - migrarea populaţiei de la sate la oraşe. În acelaşi timp, spaţiul devine din ce
în ce mai mult o constrângere majoră. În consecinţă, devine tot mai imperioasă nevoia de
planificare arhitecturală eficientă, dar şi de bune metode de administrare a resurselor
• oficialităţile- care trebuie să faciliteze şi să administreze dezvoltarea infrastructurii urbane.
• deregularizarea - este văzută ca o metodă de a creşte competitivitatea şi eficienţa. Printre
domeniile care vor fi transformate se află telecomunicaţiile şi serviciile energetice
• salturile tehnologice; de exemplu, în Asia-Pacific unele oraşe au adoptat tehnologiile de bandă
largă wireless, cum ar fi GPRS .
• mai puţine moşteniri grele; unele oraşe sunt construite de la zero, ceea ce face să existe mai
puţine moşteniri grele, reprezentate de clădirile vechi
Toţi aceşti factori conduc la noţiunea de oraş inteligent, unde infrastructura oraşului este
administrată mai inteligent prin utilizarea efectivă şi corespunzătoare a tehnologiei. În consecinţă,
clădirile inteligente devin o parte intrinsecă într-o economie în dezvoltare. Oportunităţile de a te
afla în acest sector sunt imense.