33

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

Proba scrisă de limba şi literatura română − Proba A
♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

♦ Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 008
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Stihuri, zburaţi acum din mâna mea
Şi şchiopătaţi în aerul cu floare,
Ca păsările mici de catifea
Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare.
Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi,

Ca frunzele-aurite, pentru moarte.
Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi,
Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte.
Stihuri de suflet, dintre spini culese,

Îndurerate-n spic şi rădăcini,
Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese,
În suflete de prieteni şi străini.
Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte,

Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea,
Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte,
Varsă-ntuneric alb cu mâna mea.
(Tudor Arghezi, Epigraf*)
*epigraf, s.n. – citat semnificativ aşezat la începutul unei cărţi, al unui capitol; scurtă inscripţie de pe
faţada unui edificiu, monument, carte etc.
1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte

2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte
4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat. 4 puncte


de mai jos:
De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!
Ţi-aş fi făcut un semn, după plecare,

Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare?
Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.

Ai ascultat de gândul cel dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?
(Tudor Arghezi, De-abia plecaseşi)
*molatic, adj. – moale, lent, lin, domol, unduios
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn. 2 puncte

2. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. 4 puncte
5. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare, din poezia citată. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei
dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte


de mai jos:
Plâns de cobe pe la geamuri se opri,

Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...

Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
(George Bacovia, Gri)
* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire
1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. 2 puncte

2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. 2 puncte
4. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poetic. 4 puncte


de mai jos:
Sunt solitarul pustiilor pieţe
Cu tristele becuri cu pală lumină –
Când sună arama în noaptea deplină,
Sunt solitarul pustiilor pieţe.
Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra

Ce sperie câinii pribegi prin canale;
Sub tristele becuri cu razele pale,
Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra.
Sunt solitarul pustiilor pieţe

Cu jocuri de umbră ce dau nebunie;
Pălind în tăcere şi-n paralizie, –
Sunt solitarul pustiilor pieţe...
(George Bacovia, Pălind)
*hidos, hidoasă, adj. – foarte urât, dezgustător, înfiorător la vedere
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. 2 puncte
2. Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 4 puncte
5. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre
ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Motivează, prin explicarea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte


de mai jos:
Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe,
Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur
Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe
Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.
Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara

Descinde friguroasă în inimă şi gând
Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,*
Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând
Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea

Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi,
Aşteaptă infinită şi limpede ca marea
Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.
(Ion Barbu, Ţi-am împletit...)
* tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă. 2 puncte
2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. 2 puncte
4. Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului unde. 4 puncte
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
8. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte
9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


de mai jos:
Iubeşti – când urciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori şi de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.
Iubeşti – când suavă icoana

ce-ţi faci în durere prin veac
o ţii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.
Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre

vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânţi să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.
Iubeşti – când simţiri se deşteaptă

că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă
nu moartea, ci altă poveste.
Iubeşti – când întreaga făptură,

cu schimbul, odihnă, furtună
îţi este-n aceeaşi măsură
şi lavă pătrunsă de lună.
(Lucian Blaga, Iubire)
1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. 2 puncte
2. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 2 puncte
3. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ. 2 puncte
5. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua. 4 puncte
6. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte



de mai jos:
Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri

strâng lacrimi de văpaie:
licurici.
Pe coastă-n vreji de nouri

creşte luna.
Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine

şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui
ţi-adun în inimă surâsul.
Gura ta e strugure-ngheţat.
Numai marginea subţire-a lunii

ar mai fi aşa de rece
– de-aş putea să i-o sărut –
ca buza ta.
Îmi eşti aproape.
Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape.

(Lucian Blaga, Înfrigurare)
1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. 2 puncte

2. Precizează rolul liniilor de pauză din text. 2 puncte
3. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
4. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. 4 puncte
5. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. 4 puncte
6. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent, în poezia citată. 4 puncte
7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, a treia strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică


de mai jos:
Prin vişini vântul în grădină
Cătând culcuş mai bate-abia
Din aripi, şi-n curând s-alină,
Iar roşul mac închide floarea,
Din ochi clipeşte-ncet cicoarea
Şi-adoarme-apoi şi ea.
Eu cred c-a obosit pădurea,

Căci ziua-ntreag-a tot cântat
Şi tace-acum gândind aiurea.
Sub dealuri amurgeşte zarea,
Se-ntunecă prin văi cărarea
Şi-i umbră peste sat.
Peste culmi încet amurgul moare

Şi-ntors cu faţa cătr-apus
Dă semne nopţii din ponoare
Ea-mbracă haine-ntunecate
Şi liniştit din aripi bate
Plutind tăcută-n sus.
(George Coşbuc, Pastel)
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte

2. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotativ
al cuvântului a (se) întuneca. 2 puncte
5. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ,
timpul prezent, în textul dat. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 4 puncte


de mai jos:
Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Şi vântul mişcă arborii-n grădină.
Dar prin fereastra ta eu stau privind

Cum tu te uiţi cu ochii în lumină.
Ai obosit, cu mâna ta cea fină
În val de aur părul despletind.
L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,

Desfaci visând pieptarul de la sân,
Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare…
Deasupră-mi stele tremură prin ramuri,

În întuneric ochii mei rămân,
Ş-alături luna bate trist în geamuri.
(Mihai Eminescu, Stau în cerdacul tău…)
* a se ardica, vb. – a se ridica
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în textul dat. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei


de mai jos:
Din valurile vremii, iubita mea, răsai
Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai –
Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri
Slăbită e de umbra duioaselor dureri!
Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele şi stea între femei,
Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.
Cum oare din noianul de neguri să te rump,

Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec,
Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec
Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,
Aproape, mai aproape, pe inima-mi s-o ţin.
Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci

Şi umbra ta se pierde în negurile reci,
De mă găsesc iar singur cu braţele în jos
În trista amintire a visului frumos…
Zadarnic după umbra ta dulce le întind:
Din valurile vremii nu pot să te cuprind.
(Mihai Eminescu, Din valurile vremii…)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic,
din ultima strofă. 2 puncte
2. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi, iubite înger scump”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare romantice, existente în poezie. 4 puncte
5. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. 4 puncte
7. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin evidenţierea a două trăsături
prezente în text. 4 puncte
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei


de mai jos:
În orice zi, la orice pas,
murim puţin, murim mai mult.
Cu cât părem mai viu tumult,
cu-atât apunem ceas de ceas.
Ne credem stânci, ne vrem granit,

nu ştim ce viermi profunzi ne rod.
În viaţa ca un rumen rod
stă miezul morţii, viermuit…
Ca nişte fluvii clocotim,

înspumegaţi, triumfători –
nu bănuim că sub vâltori
nu-nfrângem viaţa, ci murim.
……………………………………..
Dar noi, în inimi dac-am strâns
izbânda unei zile vii,
zâmbim c-am mai învins o zi,
în loc să izbucnim în plâns.
(Radu Gyr, Victorii negre)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. 2 puncte
3. Transcrie, din text, o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. 2 puncte
5. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural, în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică


de mai jos:
E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, şi mor şi-n mine –
Ş-au fost atât de viaţă pline,
Şi azi se sting aşa uşor.
În tot, se simte un fior.

O jale e în orişicine.
E vremea rozelor ce mor –
Mor în grădini, şi mor şi-n mine.
Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmăşaguri de suspine,
Şi-n marea noapte care vine
Duioase-şi pleacă fruntea lor… –
E vremea rozelor ce mor.
(Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte. 2 puncte
5. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. 4 puncte
7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,
ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


de mai jos:
Pe bancă, sub castanul din vie, te aşază,
Străine, ce venit-ai priveliştea s-o vezi,
Florica e acolo,cu casă, parc, livezi,
Şi peste drumul mare: zăvoiul. Înserează.
Câmpia e albastră şi-n zare norii ard.

Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus, o clipă…
Un taur muge; puţul cu lanţ şi roată ţipă;
Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard…
Te-apleci mirat, străine, pe-amurg ca pe o ramă

Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu,
Şi crezi, pornind aiurea, rănit de-un dor târziu,
Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit, ia seamă,
Pe-albastra depărtare a luncii de demult,

Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei,
N-ai auzit,deodată rupând tăcerea toamnei,
Vrrr… timpu-n zbor, pe care cutremurat l-ascult.
(Ion Pillat, Străinul)
• Florica, s.f. propriu – numele moşiei familiei Brătianu
1. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. 2 puncte
3. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ, respectiv,
denotativ. 2 puncte
4. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală, respectiv, una auditivă. 4 puncte
5. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia şi a patra, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism, prin referire la două caracteristici prezente
în text. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie),
prezentă în textul dat. 4 puncte


de mai jos:
Părul tău e mai decolorat de soare,
regina mea de negru şi de sare.
Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat

ca o umbră, ca un şarpe dezarmat.
Trec fantome-ale verii în declin,

corăbiile sufletului meu marin.
Şi viaţa mea se iluminează,

sub ochiul tău verde la amiază,
cenuşiu ca pământul la amurg.
Oho, alerg şi salt şi curg.
Mai lasă-mă un minut.

Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.
Mai lasă-mă o briză, o undă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.

(Nichita Stănescu, Viaţa mea se iluminează)
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. 2 puncte

2. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”. 2 puncte
3. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică centrală, identificată în textul dat. 4 puncte
9. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic,
prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. 4 puncte


de mai jos:
O dungă roşie-n zări se iscase
şi plopii, trezindu-se brusc, dinadins
cu umbrele lor melodioase
umerii încă dormind, mi i-au atins.
Mă ridicam din somn ca din mare,

scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte, visele,
sprâncenele cristalizate de sare, abisele.
Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă,

urcând un soare neobişnuit.
Adânc, lumina-n ape o să-mpungă:
din ochii noştri se va-ntoarce înmiit!
Mă ridicam, scuturându-mi lin undele.

Apele se retrăgeau tăcute, geloase.
Plopii mi-atingeau umerii, tâmplele
cu umbrele lor melodioase.
(Nichita Stănescu, Dimineaţă marină)
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. 2 puncte

2. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. 2 puncte
3. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. 2 puncte
4. Menţionează două motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. 4 puncte
7. Interpretează semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, penultima strofă, prin evidenţierea relaţiei
dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic, prin evidenţierea
a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. 4 puncte


de mai jos:
Această mare e acoperită de adolescenţi
care învaţă mersul pe valuri, în picioare,
mai rezemându-se cu braţul, de curenţi,
mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă, de soare.
Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect
şi îi contemplu ca la o debarcare.
O flotă infinită de yole*. Şi aştept
un pas greşit să văd, sau o alunecare
măcar pân’la genunchi în valul diafan
sunând sub lenta lor înaintare.
Dar ei sunt zvelţi şi calmi, şi simultan
au şi deprins să meargă pe valuri, în picioare.
(Nichita Stănescu, Adolescenţi pe mare)
*yolă (iolă, iole), s.f. (din fr. yole) – ambarcaţie sportivă îngustă şi uşoară, cu o velă prinsă de un
catarg, condusă de o singură persoană
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. 2 puncte

2. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. 2 puncte
5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. 4 puncte
6. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică centrală, identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezentă în poezie. 4 puncte
Ministerul Educa iei i Cercetrii – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare
EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007

Proba scris de limba i literatura român
PROBA A
Varianta 68
♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (40 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul de
mai jos:
Am iubit-o…
Era micu , i alb , i ginga , i blând … Buzele ei zâmbeau mereu, mereu, dar zâmbetul îi p rea
adumbrit de o melancolie stranie, care-i l crima ve nic în ochii alba tri, gânditori. apte ani n-am observat
triste ea sufletului ei! N-am vrut, sau n-am putut? Nu tiu… Când am descoperit-o, îns , era prea târziu.
Pân atunci parc umblasem cu ochii închi i, orbi i sau îmb ta i de fericire… Fericire! Fericire! Cumplit e
uneori îmbr i area fericirii!
Era t cut i pl pând ca o floare sfioas , prip it într-un p mânt str in. Asculta cu ochii mari, mira i, i
parc nici nu în elegea potopul vorbelor mele de iubire ve nic ner bd toare, ve nic lacom , ve nic aceea i.
Îmi era îns mai drag a a. Uluirea i nepriceperea îi d dea o înf i are de naivitate feciorelnic i o
nevinov ie care-mi tulburau neîncetat sufletul i sim urile. Trecuser ani de când era nevasta mea i mereu
p rea o feti nedumerit , mereu avea farmecul nout ii. M sim eam b rbatul cel mai iubitor din lume i cel
mai fericit, fiindc toat fiin a mea n-o mai râvnea decât pe Ani oara…
De ce n-a rostit gura ei m car o oapt de dragoste niciodat ? În apte ani de zile, nici o singur dat !…
Ca i când i-ar fi fost fric sau ru ine… Primea, sau poate suferea, s rut rile mele, se cutremura uneori sub
n vala lor furtunoas , dar niciodat nu i-a înfiorat b t ile inimii… Niciodat ! i pân azi eu totu i n-am b gat
de seam !… Atât m îngâmfase fericirea!
Am întâlnit-o întâia oar într-o zi de prim var , într-o c su alb , vesel , modest … Îmi amintesc
l murit toate am nuntele. Era îmbr cat cu o rochi ca cerul, pres rat cu floricele m runte vinete-închise.
Avea un trandafir alb în piept i altul în p rul de aur, r zvr tit în cârlion i zburdalnici. edea pe o canapea
veche, cam hodorogit , i razele soarelui, dând buzna pe fereastra mic , prin perdele scrobite de dantel
ieftin , o c utau parc înadins pe ea, i se încurcau prin p r, îi îmbujorau obrajii buc la i, îi s rutau buzele
întredeschise într-un surâs zglobiu, trandafiriu, în care nu se z rea nici urm de melancolie…
N-am schimbat cu ea nicio vorb , dar inima toat mi s-a umplut cu chipul ei. O priveam doar pe furi ,
înfrico at parc de frumuse ea ei, de zâmbetul ei, i pizmuiam grozav razele care o mângâiau în drag voie
i a c ror mângâiere ea o sorbea ca o alintare de dragoste.
(Liviu Rebreanu, Cântecul lebedei)
1. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul ochi. 4 puncte
2. Explic semnifica ia punctelor de suspensie din text. 4 puncte
3. Men ioneaz sinonime potrivite pentru sensul din text al fiec ruia
dintre urm toarele cuvinte: stranie, pl
pând
, zglobiu, a pizmui. 4 puncte
4. Ilustreaz printr-un enun sensul conotativ al cuvântului raz
. 4 puncte
5. Explic semnifica ia a dou figuri de stil diferite, din penultimul alineat al textului. 4 puncte
6. Prezint tipul perspectivei narative, existente în textul dat. 4 puncte
7. Precizeaz rolul stilistic al utiliz rii verbelor la imperfect în textul dat. 4 puncte
8. Realizeaz , în 8 - 10 rânduri, portretul personajului feminin descris în text. 4 puncte
9. Exprim - i opinia, într-un text de 6 -10 rânduri, cu privire la frmânt rile naratorului. 4 puncte
10. Ilustreaz unul dintre registrele stilistice ale limbii, existente în textul dat. 4 puncte
Subiectul al II - lea (20 de puncte)
Te nume ti Tudor/ Tudori a Georgescu, e ti elev la un liceu din Tulcea i inten ionezi s petreci o
sptmân din vacan a de var în Delta Dun rrii. Redacteaz o scrisoare de 10 - 15 rânduri, adresat
prietenului t u, Emil, din Sinaia, prin care încerci s -l convingi s te înso easc în aceast excursie. Data
redactrii scrisorii este 29.06.2007. Scrisoarea ta va avea urm toarea încheiere:
.................................................................................................................................................................
Nu cred c sunt omul potrivit s te determine s m înso e ti pe întinderea de ape din Delt , te
avertizez îns c nu vei g si nic ieri un inut mai misterios ca aici.
A adar, te a tept amice,
Tudor/ Tudori a
1
Proba scris de limba i literatura român Varianta 68
Aten ie! În scrisoare, trebuie:

- s utilizezi conven iile specifice stilului epistolar; 4 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere i începutului dat; 12 puncte
- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i
de punctua ie). 4 puncte
Not ! Este obligatorie folosirea numai a datei i a numelor precizate. Punctajul pentru redactare se
acord numai dac r spunsul respect limita minim de spa iu precizat.
Subiectul al III - lea (30 de puncte)
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s prezin i rolul elementelor de compozi ie (titlu,
incipit, rela ii de opozi ie i de simetrie, elemente de recuren etc.) în organizarea discursului liric, într-o
poezie studiat , apar inând lui Mihai Eminescu.
Not ! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem , argumenta ia (cu minimum 4 argumente) i
concluzia/ sinteza. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte, iar pentru redactarea lui, vei primi 14
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i
de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezarea în pagin , lizibilitatea
– 1 punct).
În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum dou pagini.
2
Ministerul Educa iei i Cercet rii – Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare

PROBA A
Varianta 69
Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul
de mai jos:
Prin geamurile peticite se strecoar lene e cele din urm tremur turi ale amurgului. Lumina
ruginie p trunde în cas din ce în ce mai cernit , umplând od i a cu umbre de irate. În vatr fl c rile
ro cate pâlpâie domol, se preling ca ni te limbi de arpe în jurul ceuna ului funinginit, în care apa de
m m lig hohote te înn bu it. Adieri r coroase r t cesc pe sub pere ii co covi, se furi eaz înl untru
i-nv lm esc, câte-o clip , jocul blajin al focului...
Pe prichiciul cuptorului, mo Costin ade pipernicit i t cut, cu privirile pribege, cu gândurile cine
tie unde. În fa a lui, Ileana, o feti can ca un bobocel înrourat, r suce te repede-repede firul sub irel de
in.
– Spune, t ticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care, în lini tea înser rii, r sun
întocmai ca un fâlfâit u or de aripi.
Barba b tut de brum a mo neagului tremur o clip . Se uit gale , pe sub gene, la Ileana, pe care
lumina trandafirie a fl c rilor o înv luie într-o hain scump din pove ti, apoi cu vocea lin , cu ochii
închi i, parc-ar citi în carte vremile trecute, începe:
– Uite... era feti can , ia, a a ca tine. O guri cât o cire coapt i doi ochi alba tri cum e cerul
când e mai limpede. i cum râdea, cum râdea! Î i fura inima.
A trecut potop de vreme de-atunci, dar îmi aduc aminte de ea, parc numai ieri a fi v zut-o. Mai
tii? Poate îmi furase i mie inima.
Eram pe-atunci osta tân r i slujeam în Italia, într-un or el ca o gr dini de flori... C-atunci a a
era lumea. Te prindea la oaste, te ducea prin câte i mai câte ri str ine, -acolo te inea cu zecile de
ani. Plecai tân r de-acas , f r urm de must cioar pe sub nas, i te întorceai b trân, b rbos i toropit,
încât de-abia te mai cuno tea cineva din sat...a a era lumea, i pace...
(Liviu Rebreanu, Cântecul iubirii)
1. Men ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre
urm toarele cuvinte: amurg, vreme, înv
luie, tân
r. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea repetat a punctelor de suspensie în text. 4 puncte
3. Transcrie doi temeni din câmpul semantic al cuvântului amurg. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul lume. 4 puncte
5. Precizeaz tipurile de narator din textul dat. 4 puncte
6. Ilustreaz , prin câte un citat, cele dou tipuri de timp (timpul povestirii, timpul povestit),
care apar în textul dat. 4 puncte
7. Prezint semnifica ia titlului, în raport cu fragmentul citat. 4 puncte
8. Ilustreaz , cu ajutorul câte unui citat, dou modalit i de caracterizare a unuia
dintre personaje. 4 puncte
9. Exprim - i opinia, într-un text de 6 - 10 rânduri, cu privire la rela ia dintre cele dou personaje. 4 puncte
10. Comenteaz semnifica ia expresiei din fraza „Poate-mi furase i mie inima”. 4 puncte
Scrie un rezumat, de 10 – 15, rânduri, al textului reprodus la Subiectul I, din nuvela Cântecul iubirii,
de Liviu Rebreanu.
Aten ie! În elaborarea rezumatului, trebuie:
- s respec i conven iile specifice unui astfel de text: relatarea obiectiv, la persoana a III-a, evitarea
cuvintelor i expresiilor din limbajul curent, renun area la citate, eliminarea figurilor de stil i a descrierilor,
transformarea dialogului în vorbire indirect etc. 8 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere: p strarea logicii textului, identificarea
personajelor corespunz toare secven elor narative men ionate etc 8 puncte
- s respec i normele limbii literare ( normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie, a ezarea în
pagin). 4 puncte
Not ! Punctajul pentru redactare se acord numai dac rspunsul respect limita minim de spa iu
precizat.
1
Proba de limba i literatura român Varianta 69
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s prezin i caracteristicile limbajului (expresivitate, ambiguitate,

sugestie), într-o poezie simbolist studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- motivarea apartenen ei la simbolism a poeziei studiate, prin indicarea a dou trsturi ale limbajului,
prezente în text;
- ilustrarea acestor trsturi, prin referiri la poezia studiat ;
- relevarea rolului expresiv a dou dintre urmtoarele niveluri de constituire a mesajului poetic în textul
studiat: fonetic, lexico-semantic, morfosintactic, ortografic i de punctua ie, stilistic;
- eviden ierea specificului limbajului i al expresivit ii textului poetic studiat.
Not ! Ordinea integrrii reperelor în cuprinsul lucrrii este la alegere.

Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin / reper); pentru
redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare –
3 puncte; abilit i de analiz i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte;
a ezare în pagin , lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.
2
Proba de limba i literatura român Varianta 69

PROBA A
Varianta 70
Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urmtoarele cerin e, cu privire la textul de
mai jos:
Puiu îi fusese toat ndejdea, mai ales de când anii se înmul iser pe umerii lui. El era singurul vlstar al
familiei Faranga
i printr-însul familia aceasta, de obâr
ie strveche boiereasc, trebuia s se perpetueze.
Cu

nimica nu se mândrea mai mult btrânul decât cu neamul su. Î
i urmrea ascenden a pân la Vlad-
epe
. Descoperise undeva
i povestea bucuros oricui c aprigul voievod muntean ar fi dat odat boierilor
drept pild de cinste
i credin pe un Faranga. În cursul veacurilor familia a sr cit de câteva ori, dar
totdeauna a
tiut s-
i pstreze neptat numele... Mo
tenise împreun cu un frate, o avere frumoas. Dar
fratele s-a prpdit în vârst plpând
i a
a a rmas el singur cu numele
i averea familiei.
S-a însurat pe la treizeci de ani, dup ce a gustat toate plcerile vie ii u
oare, obligatorie pentru oamenii
boga i
i fr ocupa ie. Olga Dobrescu, fiin ginga
, a fost o so ie ideal: bun, frumoas, indulgent, cu
avere. Închidea ochii la numeroasele escapade pe care Poly le-a continuat
i dup cstorie. În al patrulea
an a venit pe lume Puiu, iar dup al i patru, Olga s-a stins. De-abia când a pierdut-o pe ea, a dobândit
dragostea cea mare pentru copil
i a în eles însemntatea lui pentru viitorul familiei. Tot atunci a pus cruce
i
vie ii u
oare, intrând în politic, spre a avea o meserie. Cu avere
i nume a fcut repede carier. Urmase
odinioar ni
te vagi cursuri de drept, dar fire
te, fr a practica vreodat avocatura. Diploma îi oferea acum
posibilitatea s se considere
i s fie considerat jurist. I se descoperi, de c tre prieteni
i ziari
ti binevoitori,
chiar oarecare talent oratoric
i astfel toat lumea aplaud când, printr-o împrejurare fericit, i se încredin
portofoliul justi iei. Deveni omul serios
i grav care a rmas pân azi. Purta, de când se însurase, ca un
trofeu, o barb superb. Ea i-a câ
tigat odinioar celebritatea bulevardier bucure
tean: cea mai frumoas
i mai îngrijit barb din România. Tot ea îi împrumuta acuma bun parte din prestigiul necesar unui om
politic cu rspundere. Pentru c subt ministeriatul su de câteva luni s-a votat o lege bun, s-a ales cu stima
cercurilor judectore
ti
i epitetul mgulitor „omul justi iei”. Nici nu se mai putea închipui s se fac ceva în
domeniul drept ii fr a se cere prerea lui autorizat, fie la putere, fie în opozi ie.
(Liviu Rebreanu, Ciuleandra)
1. Men

ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:

n dejde, voievod, pild , escapad . 4 puncte
2. Motiveaz utilizarea ghilimelelor pentru sintagma din text „omul justi iei”. 4 puncte
3. Transcrie, din text, patru termeni aparinând câmpului semantic

al cuvântului familie. 4 puncte
4. Scrie patru expresii/ locuiuni care s conin cuvântul via . 4 puncte
5. Menioneaz dou caracteristici ale descrierii de tip portret, din textul dat. 4 puncte
6. Precizeaz dou figuri de stil, existente în enunul „Olga Dobrescu, fiin ginga
,
a fost o so ie ideal: bun, frumoas, indulgent, cu avere”. 4 puncte
7. Exemplific, pe baza fragmentului dat, dou modaliti/ procedee de caracterizare
a personajului Policarp (Poly) Faranga. 4 puncte
8. Evideniaz semnificaia, în context, a expresiei „a pune cruce”. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, pe baza fragmentului citat, relaia
dintre Policarp Faranga i Olga Dobrescu. 4 puncte
10. Prezint perspectiva narativ în textul dat. 4 puncte
Transform cererea dat într-un curriculum vitae (CV), valorificând datele oferite de textul urmtor:
Domnule Director,
Subsemnatul, Mihai Petrescu, nscut pe data de 20.11.1983, în comuna Râul Alb, jude ul Dâmbovi a,
domiciliat în Constan a, pe strada Nicolae Milescu, la numrul 48, (telefon: 31.31.31, e-mail:
mihai@romnet.ro), absolvent al Colegiului Na ional „Mihai Viteazul”, filiera teoretic, profilul umanist,
promo ia 2002, v rog s aproba i participarea mea la interviul de angajare pentru postul de corespondent
de pres.
Men ionez c am absolvit cursurile de jurnalism organizate de Asocia ia „Jurnali
ti fr frontiere”, în anul
2003,
i am participat la ac iunile de voluntariat ale acestei asocia ii, în perioada 2003-2006. De asemenea,
1
în perioada 2004-2007, am fost corespondent al postului local de radio ,,Marea Neagr”, pentru Sec ia
,,Investiga ii”.
Anexez prezentei cereri urmtoarele documente:
- diplom de bacalaureat;
- diplomele ob inute în perioada 1998-2000 la concursul „Micii jurnali
ti”, organizat de Palatul Copiilor
Constan a;
- diplom eliberat de Asocia ia „Jurnali
ti fr frontiere”;
- atestat de cunoa
tere a limbilor englez
i francez, nivel avansat;
- Permisul European de Conducere a Computerului, eliberat de ECDL România.
- calificativul ob inut în urma celor patru ani de activitate la Asocia ia „Jurnali
ti fr frontiere”,
Constan a;
- scrisoarea de recomandare a domnului director al postului de radio ,,Marea Neagr”, Constan a.
Constan a, 29.06. 2007 Mihai Petrescu
Domnului Director al Ziarului „Bun diminea a, Tomis!”, Constan a
Atenie! Este obligatorie folosirea numai a informaiilor i a numelor din cerere. În CV, trebuie:
• s respeci conveniile specifice acestui tip de text; 7 puncte
• s ai coninutul i structura adecvate; 9 puncte
• s respeci normele de exprimare, de ortografie i de punctuaie. 4 puncte
Scrie un eseu de tip paralel, de 2 - 3 pagini, în care s prezini tema iubirii, ilustrat în dou poezii
eminesciene studiate.
Not ! În eseul de tip paralel, vei avea în vedere evidenierea argumentat a unor asemn ri i
deosebiri între poeziile studiate, cu privire la elementele de structur a textului poetic (de exemplu: specificul
comunicrii în textul poetic/ eul liric; tipul de lirism; elemente de compozi ie în textul poetic: titlu, incipit,
secven e poetice, rela ii de opozi ie
i de simetrie, elemente de recuren - motiv poetic, laitmotiv; nivelurile
textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic
i stilistic) i la elementele de limbaj i expresivitate
(de exemplu: caracteristicile limbajului poetic: expresivitate, ambiguitate, sugestie; imaginarul poetic;
procedee artistice/ figuri de stil; elemente de prozodie etc.).
În vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.
2
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2007

PROBA A
Varianta 71
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

mai jos:
Timpul liber pe care mi-l l sa gazeta pe care eram îndatorat s-o fac, mi-l petreceam în cercurile de
prieteni care duceau o via în ora deschis, ca membri ai aceleia i pensiuni*. Cinci- ase in i, desp r i i doar
prin orele de munc , destul de pu ine, încolo la mas împreun , la cafenea împreun , pe Corso împreun , la
teatrul cu excelenta trup de operet maghiar împreun , iar restul nop ii la teatrul de variet i în esat,
împreun ...
Erau totu i dou ore pe care nu le-a fi sacrificat pentru nimic în lume. Numaidecât dup masa de prânz,
când prietenii treceau din restaurant în cafenea (conform ritualului budapestan) eu traversam largul bulevard,
spre partea cealalt ocupat jum tate de un imens palat, cas de raport armonioas , cum pu ine erau pe
vremea aceea în Europa întreag ... Arhitectura cubist îns i n-a izbutit s fac s par vechi acest bloc cu
fa ada pe trei str zi, dac nu patru, c ci în spate erau gr dini, împ r it în câteva zeci de apartamente toate
bronz auriu, mozaic i lemn tare vopsit în alb. Nici sc rile nu erau f cute cu economia caselor de specul * de
mai târziu i cutiile ascensoarelor erau cu adev rat comode.
Traversam apoi una din pasarelele imensei cur i interioare i sunam cu o cald emo ie la u a alb ca de
sanatoriu.
− Vezi, iar i ai întârziat... ce ai de vorbit atât de mult cu prietenii dumitale? m certa într-o fran uzeasc
molatec i sensual , gazda mea conducându-m spre fotoliul sc zut pe care cu îng duin a hot rât a
proprietarilor îl declarasem al meu. var ul cald a tepta în serviciul înflorat de faian , iar buc ica de zah r
în fundul ce tii...
Baroneasa R. era întâmpl tor la Timi oara... Se refugiase [...] mai întâi la Arad i apoi, fiindc la Arad nu
avea pe nimeni, la o m tu din Timi oara, v duva unui advocat cunoscut, mort probabil în r zboi... M tu a
cam în vârst i singur renun ase la „cancelaria advoca ial ” de la parter, dar p strase fire te locuin a de la
etajul trei, era bucuroas de prezen a nepoatei, dar pe amândou le b nuiam viu nelini tite despre ziua de
mâine.
− tii c azi l-am cunoscut pe prietenul dumitale Laz r... Am convingerea c el e...
N-a putea spune ce vorbeam cu Baroana aceasta brun ca o creol (sau dac a spune ar p rea
neverosimil, dac vre i comic, c ci nu f ceam decât s -i repet cele ce scriau gazetele), nici nu cred c eram
îndr gostit de ea... Dar eram totdeauna cuprins de o cuminte fericire în salona ul alb cu fotolii joase, în fa a
ce tilor de por elan, de dou -trei ori reumplute cu var *, în fa a acestei unguroaice.
[…] Era desigur cea mai frumoas femeie din ora i prietenia ei m flata, îmi vindeca oboseala prin
bucuria de a privi ca o filtrare a sângelui obosit de munca otr vit a tipografiei. Erau aceste dou ore ca o
muzic diafan de lumin , care stimuleaz toate func iile vie ii vegetative. Asculta a a de frumos, ca un
copil, i ca un colar serios i silitor punea întreb ri. (Camil Petrescu, Contesa bolnav )
*pensiune – între
inere constând în locuin
i mas pe care cineva o prime te cu regularitate în
schimbul unei sume de bani
*specul – vinderea unor m rfuri cu suprapre
* var – b utur preparat din boabe de cafea prjite i râ nite, fiart i trecut prin filtru
1. Men
ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre urm toarele cuvinte:
gazet , cafenea, înesat, emoie. 4 puncte
2. Motiveaz, cu ajutorul a dou argumente, folosirea parantezelor în urmtorul fragment din text:
,,…(sau dac a spune ar p rea neverosimil, dac vre i comic, c ci nu f ceam decât s -i repet
cele ce scriau gazetele)…” 4 puncte
3. Transcrie patru temeni din câmpul semantic al cuvântului arhitectur . 4 puncte
4. Alctuiete dou enun
uri în care cuvintele faian i cuminte s aib alt sens decât cel din text. 4 puncte
5. Comenteaz efectele repet rii cuvântului împreun în primul paragraf al textului. 4 puncte
6. Transcrie, din text, dou fragmente din care s reias sentimentele contradictorii
ale personajului-narator pentru baroneas . 4 puncte
7. Precizeaz dou caracteristici ale conceptului opera
ional personaj-narator, identificate
în textul citat. 4 puncte
1
8. Ilustreaz una dintre calit

ile generale/ particulare ale stilului din fragmentul citat. 4 puncte
9. Caracterizeaz baroneasa R., în 8 - 10 rânduri, prin eviden
ierea trsturilor i a procedeelor de
caracterizare existente în fragmentul dat. 4 puncte
10. Motiveaz, prin eviden
ierea a dou trsturi, prezen
a descrierii în text. 4 puncte
Scrie, în 10 - 15 rânduri, rezumatul textului de la Subiectul I, din Contesa bolnav , de Camil Petrescu.
- s respec
i conven
iile specifice acestui tip de compunere (relatarea obiectiv, la persoana a III-a; evitarea
cuvintelor i a expresiilor din limbajul curent; renun
area la citate i eliminarea figurilor de stil i a
descrierilor; transformarea dialogului în vorbire indirect etc); 8 puncte
- s ai con
inutul i structura adecvate acestui tip de compunere (prezentarea secven
elor narative în
ordinea logicii textului; identificarea personajelor corespunz toare secven
elor narative men
ionate etc.);
8 puncte
- s respec
i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie i de punctua
ie). 4 puncte
Not ! Punctajul pentru redactare se acord numai dac rspunsul respect limita minim de spa
iu
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s prezin

i particularit i de structur , de limbaj i expresivitate a
textului poetic, într-o poezie studiat, apar
inând direc iei neomoderniste.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm toarele repere:
• prezentarea a patru caracteristici ale neomodernismului poetic;
• ilustrarea acestor caracteristici, prin referire la o poezie neomodernist studiat ;
• eviden
ierea rela
iei dintre ideea poetic i mijloacele artistice de realizare a acesteia în textul ales;
• exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la valoarea artistic a poeziei.
Not ! Ordinea integrrii reperelor în cuprinsul lucrrii este la alegere. Pentru con
inutul eseului, vei primi
16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin
/ reper); pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte
(organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i de
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezare în pagin , lizibilitatea – 1
punct).
2

PROBA A
Varianta 74

mai jos:
Aglae, aflând accidentul lui moş Costache, căpătă deodată fizionomia aspră a unui căpitan de vapor
care comandă în timp de naufragiu:
― Aurica – strigă ea – vino repede, că i-a venit rău lui Costache! Cheamă-l şi pe Titi. TreceŃi dincolo, să
nu fure vreunul ceva. Marino! Tu aleargă iute la Stănică. Să vie şi el şi Olimpia şi să aducă doctorul pe care-l
ştie el. Ah! Tocmai acum l-a găsit şi pe Costache. Sunt sfârşită. N-am pus nimic în gură de azi-dimineaŃă.
Aglae bău, la repezeală, puŃină cafea şi apoi trecu dincolo, înconjurată ca de o gardă de Titi şi Aurica.
Bătrânul era mult mai limpezit şi privea numai îngrijorat spre mobilele din casă.
― Ce-i cu tine, Costache? întrebă mai mult arogant decât comiserativ* Aglae. Te-a pus dracul să cari
cărămidă, să faci casă, parcă n-aveai casă. Aşa e când te iei după copii!
Aglae întoarse privirile spre Felix şi spre Otilia şi, ca şi când n-ar fi fost niciodată vreun conflict între ea şi
ei, întrebă:
― Dar voi ce faceŃi? Aici eraŃi? Şi ce-ai, Costache? – continuă ea – poate de căldură, c-a fost un zăduf
groaznic! Ar fi trebuit să te sui în pat, ce stai aici, pe canapeaua asta?
Bătrânul gemu puŃin şi făcu doar din cap semn că nu vrea să se mişte de acolo.
― Trebuie să te dezbraci măcar, că te sufocă hainele!
Fără să mai aştepte aprobarea, Aglae îl răsuci ca pe un copil şi trase surtucul*. Otilia se repezi să-i
scoată ghetele cu gumilastic*, uscate şi încovoiate de vechime, ca nişte iminei* turceşti. Picioarele lui moş
Costache apărură înfăşurate în nişte ciorapi de lână, de o grosime fabuloasă. Degetele mari tăiaseră cu
unghia vârfurile şi ieşiseră ca două ghemuri de ceară. În alte împrejurări Otilia ar fi râs, dar acum nu vedea şi
nu auzea nimic, nimic. După surtuc, Aglae îi trase pantalonii, de la capătul de jos, cum ai scutura un sac, şi
bătrânul apăru în nişte nădragi largi de stambă* colorată, legaŃi jos, în lipsa şireturilor rupte, cu bucăŃi de
sfoară.
― Poftim – observă Aglae, cu reproş – uite ce-nseamnă să n-ai o femeie de ispravă în casă! Aşa te
îmbrăcai tu altădată?
Otilia dibuise în dormitor şi găsise o cămaşă de noapte, de pânză Ńărănească grea, afară din cale de
lungă, în care, vârât, chelul moş Costache semăna cu un faraon înfăşurat în pânză de in. I se aduse şi o
plapumă, şi Aglae ridicase perna s-o scuture şi s-o umfle mai bine, când bătrânul scoase un Ńipăt:
― Che... che-i-le!
― Cheile, uite-Ńi cheile aici (moş Costache întinse o mână spre ele). Ar fi bine să mi le dai mie, să nu Ńi le
fure cineva!
(G. Clinescu, Enigma Otiliei)
*comiserativ, adj. (rar) - comp timitor
*surtuc, s.n. – hain b rb teasc (din postav) care acoper partea de sus a corpului i care se poart (la ar ) peste
c ma sau peste vest
*gumilastic, s.n. (pop.) - elastic
*iminei, s.m. – pantofi de mod turceasc , cu c puta înconjurând c lcâiul, fcu i din marochin i purta i odinioar de
boieri
*stambă, s.f. – es tur de bumbac cu desene imprimate în culori, folosit la confec ionarea îmbr c mintei de var
pentru femei
1. Transcrie, din text, patru cuvinte derivate. 4 puncte

2. Motiveaz utilizarea semnelor de punctua ie din enun ul - Dar voi ce faceŃi? 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in verbul a pierde. 4 puncte
4. Transcrie, din text, patru termeni din câmpul semantic al vestimentaŃiei. 4 puncte
5. Prezint perspectiva narativ în textul dat. 4 puncte
6. Motiveaz ,,fizionomia aspră [ca] a unui căpitan de vapor care comandă în timp de naufragiu”,
pe care naratorul o surprinde pe chipul Aglaei. 4 puncte
7. Nume te dou calit i generale/ particulare ale stilului din textul dat 4 puncte
8. Ilustreaz registrul cult al limbii, prin dou citate însumând 15 - 20 de cuvinte. 4 puncte
9. Realizeaz, în 6 - 10 rânduri, portretul personajului mo Costache, utilizând
numai informa iile din textul dat. 4 puncte
1
10. Precizeaz dou caracteristici ale prozei realiste, care pot fi identificate în fragmentul citat. 4 puncte
Scrie un rezumat, în 10 - 15 rânduri, al textului reprodus la Subiectul I, din romanul Enigma Otiliei, de
G. Clinescu.

- s respeci conveniile specifice acestui tip de compunere (relatarea obiectiv, la persoana a III-a; evitarea
cuvintelor i a expresiilor din limbajul curent; renun area la citate i eliminarea figurilor de stil i a
descrierilor; transformarea dialogului în vorbire indirect etc); 8 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere (prezentarea secven elor narative în
ordinea logicii textului; identificarea personajelor corespunztoare secven elor narative men ionate etc.);
8 puncte
- s respec i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre structura, limbajul şi expresivitatea textului poetic,
în care, pe baza unei poezii studiate, apar inând lui Nichita Stnescu, s ilustrezi urmtoarea apreciere
critic: ,,Nichita Stănescu nu seamănă cu nimeni. Este propriul său reper. AparŃinând principial structurii
liricii moderne [...], Nichita Stănescu impune prin originalitatea expresiei viziunii sale un sistem poetic
insolit şi inconfundabil, rămânând în conştiinŃa cititorilor [...] unul dintre cei mai vii poeŃi ai literaturii
române”. (Alexandru Condeescu)
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem , argumentaŃia (cu minimum 4 argumente) i
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităŃi de analiză şi
de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaŃia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea
– 1 punct).
2

PROBA A
Varianta 91
de mai jos:
ANCA: Acu, ce stai? Trebuie s te g te ti de plecare.

DRAGOMIR: De plecare…
ANCA: Fire te.
DRAGOMIR: De ce s mai plec?
ANCA: Ca s scapi i tu i s m scapi i pe mine. Dac se afl c e ti tot aici, i eu am t cut, se
cheam c amândoi l-am omorât… Eu… sunt nevinovat i nu vreau s caz vina pe mine. Da-
c vrei s stai, eu caut s m duc în sat i s spui tot, tot, tot… Dac pleci, m fac c g sesc pe
Ion în pu i dau de tire… N-ai grije; î i las eu vreme destul s-ajungi departe… Tu e ti fugarul,
tu vinovatul… -am sc pat amândoi…
DRAGOMIR: Vino i tu.
ANCA: Dac fug i eu, cade vina i pe mine: nu poci asta… (Suie; dup o pauz mare, coborând la
el cu bra ele încruci ate.) Nu i-e ru ine! Nu i-a fost mil i p cat de Dumnezeu!... Cre tin e ti
tu?... Om e ti tu?... Vine un biet p c tos în casa ta, î i cere o buc ic de pâine la masa ta, e
obosit i te roag de ad post sub acoperemântul t u, î i spune taina lui, i tu, fiar f r -de-lege,
pui mâna pe cu it i spinteci omul! (Dragomir face ni te ochi foarte mira i .) Cu ce- i gre ise bie-
tul nebun?... Ce piedic i-era el în lumea asta larg , unde e loc pentru to i? (Cu toat energia.)
De ce ai omorât pe Ion?
DRAGOMIR: Eu… Pe Ion!...
ANCA: Pe Ion.
DRAGOMIR: Eu… am omorât… pe Ion! (Râde febril.)
ANCA: Râzi? Nu tu, da cine? (El se uit la ea lung; ea îi înfrunt cuttura; merge la el i-l apuc de
pieptul cm ii.) Asta ce e? Sângele acesta al cui e? Nu-i sângele lui Ion?...
DRAGOMIR (Î i încheie repede minteanul la piept.) : Fugi d-aici!
ANCA: Nu te-ncheia, Dragomire pe c ma e pu in; în odaie dincolo e mult; uite, ici e plin… Du-te în
curte, e stropit peste tot; mergi de scoate o g leat din pu , s vezi apa ro ie… Tu, uciga ule,
tu! O s te gunoie ti de viu între pere ii de sare umezi pân o socoti Dumnezeu c-a venit ceasul
s te cheme ca s te judece el mai bine…
DRAGOMIR: Pentru ce?
ANCA: Pentru c ai ridicat via a altuia…
(I.L. Caragiale, N pasta)
1. Men ioneaz câte un sinonim

pentru sensul din text al fiec ruia dintre

urm toarele cuvinte: c ut tur , vreme, a se face, a omorî. 4 puncte
2. Motiveaz folosirea punctelor de suspensie în replica „De plecare…” . 4 puncte
3. Alc tuie te patru enun uri în care s ilustrezi polisemia verbului a l sa. 4 puncte
4. Transcrie, din fragment, dou cuvinte/ structuri care apar in registrului stilistic popular. 4 puncte
5. Precizeaz doi indici spa iali care apar în fragmentul citat. 4 puncte
6. Transcrie, din fragment, dou enun uri sau sintagme care indic raportarea la divinitate. 4 puncte
7. Exemplific semnifica ia unei metafore i unei inversiuni din textul dat. 4 puncte
8. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, particularit ile construc iei dialogului dramatic în acest text. 4 puncte
9. Exprim - i opinia despre rolul indica iilor scenice în reliefarea atitudinii personajului masculin.
4 puncte
10. Argumenteaz importan a interoga iilor retorice, pentru crearea tensiunii dramatice în acest fragment.
4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre în elepciune, pornind de la ideea

exprimat în urmtoarea afirma ie: „În elepciunea nu e ceva care se înva ; e ceva
care se treze te. De
aceea o coal de în elepciune e posibil ”. (Constantin Noica, în Jurnalul de la P ltini)
1
Aten ie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- s respec i construc ia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de
afirma ia dat; enun area i dezvoltarea conving toare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau
contra) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii adecvate; 12 puncte
- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corect , de
ortografie i de punctua ie). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s realizezi o paralel între dou poezii simboliste studiate,
apar inând fie aceluia i autor, fie a doi scriitori diferi i. În elaborarea eseului, vei avea în vedere
urm toarele repere:
- ilustrarea conceptului simbolism, prin precizarea a patru trs turi (teme/ motive, ipostaze ale eului
liric, specificul imaginilor artistice, inova ii stilistice/ prozodice etc.);
- prezentarea comparativ a temelor i a simbolurilor centrale, identificate în textele alese;
- relevarea, prin compara ie, a particularit ilor structurale, stilistice i prozodice ale celor dou poezii;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra rela iei dintre eul liric i imaginarul poetic în fiecare dintre
cele dou texte, din perspectiva apartenen ei la curentul literar men ionat.
Not ! Ordinea integrrii reperelor în cuprinsul lucr rii este la alegere.

Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin / reper); pentru
2

PROBA A
Varianta 92

de mai jos:
CRC NEL(plângând): Am plâns, cum plâng şi-acum, căci eu Ńin mult la amor; am plâns şi-am ier-
tat-o… pe urmă am prins-o iar, şi iar am plâns şi iar am iertat-o; nu de multe ori, dar cam des…
aşa cam de vreo cinci-şase ori… Ce-mi ziceam eu? Vorba d-tale: femeie! Ochi alunecoşi…
PAMPON: Inimă zburdalnică!
CR CNEL: Până când, într-o seară, mă duc, domnule, ca de obicei, acasă; intru în sală, deschiz
uşa iatacului… întunerec… „Te-ai culcat?” Nu răspunde nimeni. Inima începe să-mi bată rău;
aprinz lumânarea, şi ce găsesc pe masă, domnule?
PAMPON: Ce?
CR CNEL: Un răvăşel: „Mache, m-am plictisit să mai trăiesc cu o rublă ştearsă ca dumneatale.
Nu mă căuta; am trecut cu neamŃul meu în Bulgaria…”
PAMPON: În Bulgaria? Ce căuta neamŃul în Bulgaria?
CR CNEL (dezolat): Nu ştiu! Ei! Ce te faci, Mache?... De desperare, ce-am zis eu? Dacă n-am a-
vut parte de ce mi-a fost drag pe lume, încai să mă fac martir al independenŃii… şi m-am înrolat
de bunăvoie…
PAMPON: Volintir?
CR CNEL: În garda naŃională… Ştii, pentru ca să-mi mai uit focul… (Plânge.) Şi închipuieşte-Ńi
d-ta acum şi MiŃa! (Plânge.) Şi garda naŃională s-a desfiinŃat!...
PAMPON: Care va să zică este un Bibicul…
CR CNEL: Se-nŃelege; n-ai văzut biletul?
PAMPON: Care va să zică este un Bibicul, care devine în chestie de traducere şi pentru mine, şi
pentru d-ta.
CR CNEL: Fireşte…
PAMPON (cu trie): Nu mai plânge, nu şade frumos, un volintir ca d-ta…
CR CNEL: Dacă nu pot să mă stăpânesc! Mi-e naturelul simŃitor…[…]
PAMPON: […] Nu plânge: eşti volintir ! Bibicul nostru e aici în bal… Didina mea este aici în bal…
CR CNEL: Poate şi MiŃa mea…
PAMPON: Da…
CR CNEL: Da?
PAMPON (repede): Adică nu! În sfârşit, ce-Ńi pasă! Vino cu mine…Nicio vorbă să nu zici. Lasă-mă
pe mine, să vezi cum îl înhaŃ eu. Aide, nu plânge: eşti volintir! Pune-Ńi masca, şi aide! (Î i pune
masca.)
CR CNEL: MiŃa? MiŃa? … (Hotrât) Nu!... O mai iert acum, dar dacă s-o mai întâmpla încă o dată
… hotărât mă însor! (Î i pune masca.)
(I.L. Caragiale, D-ale carnavalului)
1. Men ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre urm toarele cuvinte:
iatac, foc, fireşte, a găsi. 4 puncte
2. Explic folosirea ghilimelelor în replica: „Te-ai culcat?”. 4 puncte
3. Exemplific patru locu iuni/ expresii care au în componen a lor verbul a pune. 4 puncte
4. Transcrie, din text, doi termeni care aparin registrului stilistic neologic. 4 puncte
5. Precizeaz doi indici de timp care apar în textul citat. 4 puncte
6. Transcrie, din text, câte un fragmnet care con ine o interoga ie retoric,
respectiv, un paralelism sintactic. 4 puncte
7. Precizeaz dou modalit i de caracterizare a personajului dramatic existente în textul dat. 4 puncte
8. Prezint, în 6 - 10 rânduri, dou dintre modalit ile de realizare a oralit ii în textul dat. 4 puncte
9. Exprim- i opinia despre rolul indica iilor scenice în acest fragment. 4 puncte
10. Ilustreaz dou elemente ale comicului de limbaj, prin referire la fragmentul dat. 4 puncte
1
Scrie un rezumat, de 10 - 15 rânduri, al fragmentului citat la Subiectul I, din D-ale carnavalului, de

I. L. Caragiale.
Aten ie! În elaborarea rezumatului trebuie:

- s respeci conveniile specifice unui astfel de text: relatarea obiectiv, la persoana a III-a, evitarea
cuvintelor i expresiilor din limbajul curent, renunarea la citate, eliminarea figurilor de stil i a
descrierilor, transformarea dialogului în vorbire indirect etc. 8 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate acestui tip de compunere: pstrarea logicii textului, identificarea
personajelor corespunz toare secven elor narative men ionate etc. 8 puncte
- s respec i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie i de punctua ie, a ezarea în
pagin). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, despre structura, limbajul şi expresivitatea textului poetic, având ca
suport o oper literar studiat , apar inând lui Ion Barbu, pornind de la urmtoarea afirma ie critic: ,,[...]
poezia lui Ion Barbu, după cum şi titlul volumului o arată, e poezia Jocului secund, adică e un joc
neizvorât din realităŃi, ci din reflexul în oglindă, adică în spirit. Poezie de esenŃe şi de abstracŃiuni [...]. În
expresia ei coeficientul personal joacă un rol principal; un cuvânt, o imagine îi sugerează altă imagine,
după o asociaŃie uneori strict personală şi deci necontrolabilă”. (E. Lovinescu)
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem , argumentaŃia (cu minimum 4 argumente) i
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităŃi de analiză şi de
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaŃia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1
punct).
În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum dou pagini.
2

PROBA A
Varianta 95

de mai jos:
IOANA: Dac ai ti, coan Safta – cu cine st la mas Anton Pann – prin cârciume, i cu cine se ine
de pozne prin iarmaroc i pe uli i!
PANN: Ioano, vezi – aici gre e ti! Pentru un poet nu exist societate nepotrivit ! Putem noi oare,
noi – neadormi ii, chinui ii, ner spl ti ii luminii – s ne scutim de atingerile acestea cu
t râmurile care ne strig pân -n m duv ? Niciun cântec i nicio în elepciune n-ar ie i din
strunele noastre dac am ocoli atingerile! [...]
IOANA: De ani te tot lauzi...
PANN: Las’ Ioano, nu m descuraja i tu! Am s -l spun eu – cuvântul! De ani m tot laud cu cartea
la care scriu.
IOANA: Uite, eu nu mai cred!
PANN: i totu i, ai s-o vezi, Ioano. i are s fie „Povestea vorbei”, o carte în care în elepciunea se
toarce singur , ca pove tile din „O mie i una de nop i”! Va mirosi cartea, îmbel ugat i
pestri , ca pia a de lâng Turnul Sfatului, cu adieri de verde uri i pe te, de ca caval, de
garoafe i m t suri. i vor suna vorbele precum galbenii zarafilor*, care stau cu etrele* în
ir, schimbând florini austrieci cu ruble ruse ti i cu parale otomane. i „Povestea vorbei” va
fi hotarul dintre Apus i R s rit!

IOANA: Vino acas , Anton Pann! Te rog!
PANN: M cutrope ti, Ioano, cu dulcea a, dar uite teancul acela pe mas ! Mai avem treburi! [...]
IOANA: Via a asta n-o mai îndur!
PANN: Nu r scoli în mine toat am r ciunea, Ioano! Curge prin mine ca n molul, ca plumbul greu –
am r ciunea. S l uiesc între ispite i nevoi – i trebuie s râd, c ci numai râsul m mai
face s uit! Sunt mâhnit, Ioano, pentru tine i pentru Gabi, c apa nu ne vine la matc ,
precum a vrea! Mi-a dat D-zeu daruri, îns n-am noroc. Câteodat numai, arar, mi s-arat o
lumin , dar pân s trag jeraticul – r mâne cenu a! Câteodat m mângâi cu gândul c
poate n-am noroc ca s vorbeasc în mine i mai tare darurile. Oricum, chiar i o asemenea
mângâiere nu e decât vuiet de ert, i sunt am rât, i râd ca s uit.
(Lucian Blaga, Anton Pann)
*zaraf, zarafi, s.m. (înv.) - persoan care se îndeletnicea cu schimbul banilor
* atr
, atre/ etre, s.f. (pop.) - barac de scânduri, acoperit cu pânz , în care negustorii î i vând m rfurile la târg
1. Men ioneaz
câte unsinonim

pentru sensul din text al fiecruia dintre urmtoarele cuvinte:
societate, n mol, a s l ui, mâhnit.
4 puncte
2. Explic scrierea cu majuscul a cuvintelor Apus i R s rit. 4 puncte
3. Scrie patru expresii/ locu iuni care s con in cuvântul vorb .
4 puncte
4. Alctuiete câte un enun cu sensul conotativ al cuvintelor a toarce i m tase. 4 puncte
5. Exemplific dou modalit i diferite de realizare a oralit ii în text. 4 puncte
6. Transcrie, din text, dou sintagme/ enun uri care exprim atitudinea sceptic a Ioanei. 4 puncte
7. Explic semnifica ia metaforei „neadormi ii, chinui ii, ner spl ti ii luminii”. 4 puncte
8. Menioneaz dou caracteristici ale condiiei artistului, evideniate de personajul Anton Pann. 4 puncte
9. Comenteaz, în 6 - 10 rânduri, replica în care Anton Pann descrie cartea Povestea vorbei,
prin eviden ierea rela iei dintre idee i mijloacele artistice. 4 puncte
10. Argumenteaz încadrarea fragmentului dat în genul dramatic, prin evidenierea a patru trsturi
ale acestuia, existente în text. 4 puncte
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre iertare, pornind de la urm toarea
afirma ie: ,,Cu iertarea dobânde ti i pe du man prieten”. (Iordache Golescu)
1

- s respec i construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte
- s ai con inutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de
afirma ia dat; enun area i dezvoltarea conving toare a cel pu in dou argumente (pro i/ sau
- s respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corect , de
ortografie i de punctua ie). 4 puncte
precizat.
Scrie un eseu de tip paralel , de 2 - 3 pagini, în care s prezin i particularit i ale romantismului în
dou poezii studiate, din crea ia lui Mihai Eminescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere
urmtoarele repere:
- men ionarea a patru caracteristici ale romantismului, prin referire la poeziile studiate;
- exemplificarea acestor caracteristici în textele lirice alese;
- eviden ierea particularit ilor de compozi ie i de expresivitate, în textele alese;
- exprimarea unei opinii argumentate asupra semnifica iilor poeziilor alese.

Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin /reper); pentru
2

PROBA A
Varianta 98

Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la
textul de mai jos:
Actul I, scena 7
Salona btrânesc la doctor Micu, dou intr ri. Cald; var; dup-amiaz .
OCTAV (mi cat): Unchiule…
MARIA: Nelegiui ilor… Adic … ce mai vorbesc eu de clac … În neamul vostru s-au întâmplat multe
de-astea…
DOCTOR MICU: Da… da, a a a fost… fiindc am fost lega i de p mântul sta. Ne-am iubit târgul în
care ne-am deschis ochii, ne-am iubit uli ele i casele b trâne ti… i n-am vrut s ie im din ele…Iar
neveste din alte locuri n-aveam nevoie s aducem… Aveam destule fete frumoase aici…destule fete
bune… Le tiau p rin ii… De ce era s alergi în alte p r i?... S dibuie ti* un noroc str in, pe cât
vreme aveai norocul aici… Nu… madam Micu, tot neamul meu, ca i-al t u de altfel – c i al t u tot
a a a fost – n-a dat vrabia din mân pe cea de pe gard… i dac se întâmpla de se iubeau v r cu
v r, nu era vina lor c se iubeau i nici nu era vina lor c erau neamuri… Într-o vreme, în târgul
acesta, nu g seai doi oameni s nu fie neamuri… doar venetici*… i a a am fost noi blestema i s
închidem ochii aici. Fiindc în locul în care ne-am n scut, pesemne c i râna î i are sufletul ei…
Ai zvântat-o* cu degetele când erai mititel… ai scurmat-o* cu plugul când erai în vlag *… Te
cunoa te… te iube te… i te cheam … Pe mormânt i se las mai u oar …
(Victor Ion Popa, Ciuta)
*a dibui – a nimeri, a g si
*venetic - str in
*a zvânta – a usca
*a scurma – a r scoli
* în vlag – în putere
1. Men
ioneaz câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ruia dintre urm toarele
cuvinte: neam, noroc, vin, a cunoate. 4 puncte
2. Precizeaz un efect stilistic ob
inut prin folosirea punctelor de suspensie în textul dat. 4 puncte
3. Alc tuie te dou enun
uri în care s ilustrezi polisemia cuvântului vreme. 4 puncte
4. Men
ioneaz dou m rci ale oralit
ii, prezente în fragmentul dat. 4 puncte
5. Transcrie, din text, dou fragmente/ enun
uri însumând 15 – 20 de cuvinte, care exprim
ata amentul doctorului Micu fa
de locurile natale. 4 puncte
6. Precizeaz dou moduri de expunere existente în fragmentul dat. 4 puncte
7. Motiveaz utilizarea formei de plural a pronumelor personale la persoana I, în replica
rostit de doctorul Micu. 4 puncte
8. Ilustreaz una dintre calit
ile generale/ particulare ale stilului (claritate, proprietate,
precizie, varia ie stilistic , cursivitate, eufonie), cu ajutorul textului dat. 4 puncte
9. Prezint semnifica
ia proverbului „N-a dat vrabia din mân pe cea de pe gard…”,
raportând-o la contextul în care este rostit. 4 puncte
10. Argumenteaz, prin eviden
ierea a patru trsturi existente în text, apartenen
a acestuia
la genul dramatic. 4 puncte
Transform urmtorul dialog în vorbire indirect:

- Vino cu mine, spuse.
- A veni cu cea mai mare pl cere, se scuz Adrian, întov r indu-l, dar tocmai c utam sala catalan ,
voiam s examinez vitrina.
- Ai s-o examinezi mai târziu, îl întrerupse Orlando f r s se întoarc . De unde tiai de 4,30?
- Asta a fost ora pe care mi-a fixat-o.
- Cine? întreb surprins Orlando, oprindu-se din mers.
1
- Ah, dac a ti! exclam Adrian. Dac a izbuti s -mi amintesc numele! Era un nume foarte simplu,
cum s v spun? Simplu. Prea simplu chiar. Poate c de aceea mi-a sc pat din minte. Dar m-a impresionat
vocea, n-am s uit niciodat vocea aceea clar , senin , f r nici un fel de patos, i totu i grav , urgent .
(Mircea Eliade, În curte la Dionis)
Aten ie! În transformarea dialogului în vorbire indirect , trebuie:

- s utilizezi conven
iile specifice stilului indirect: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice
adecvate acestuia; 4 puncte
- s ai con
inutul i structura adecvate stilului indirect: transferarea informa
iilor furnizate de dialog în
mesajul nou creat, adecvarea informa
iilor la noua modalitate de expunere, respectarea succesiunii de
idei din textul dialogat dat; 12 puncte
- s respec
i normele limbii literare (registru stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de
punctua
ie). 4 puncte
Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, în care s prezin

i modalit
i de realizare a imaginarului
poetic simbolist, într-o poezie studiat , având în vedere urmtoarea afirma
ie:. „Poezia nu va fi decât muzic
i imagine, aceste dou principale sorgin i [izvoare, surse] ale ideii”. (Alexandru Macedonski)
formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem , argumenta ia (cu minimum 4 argumente) i
puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz i de
argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua ia – 2 puncte; a ezarea în pagin , lizibilitatea – 1
punct).
2

PROBA A
Varianta 99
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la
textul de mai jos:
Astfel se f cu c , într-o dup -amiaz , Felix

i Otilia, a
eza i în larga tr sur , str b teau Calea
Victoriei de la cap tul dinspre Dâmbovi a pân în apropiere de Biserica Alb . Aici se coborâr în fa a
unei cl diri cam fumurii, numai cu dou caturi, dar înalte, în gangul c reia intrar . Suir pe o scar cu
balustrad de fier forjat
i se oprir în fa a unei u
i mari de la etajul I, pe care o mic t bli de email
ar ta numele simplu: Leonida Pascalopol. Casa, azi
tears fa de noua arhitectur a Capitalei,
înf i
a atunci ultimul confort. Ferestrele
i înc perile erau înalte, u
ile erau largi
i cu frontoane de
lemn bogat ornamentate, tavanurile decorate cu stucuri. Pere ii erau tapeta i cu hârtie dungat ,
i de
tavan atârnau l mpi electrice cu abajururi plisate. În anticamera apartamentelor se vedeau chiar
picturi murale alegorice, cam conven ionale
i reci, dar de factur îngrijit . La capetele sc rii vegheau
doi copii de marmur , toci i
i lucio
i ca de cear . Otilia sun ap sat soneria electric . Se auzir pa
i
grabi i
i grei,
i Pascalopol însu
i deschise u
a, îmbr cat într-un halat larg de m tase fin , legat la
mijloc cu un mare cordon, pom dat
i parfumat cu profunzime. Un fecior cu vest dungat a
tepta
cuviincios înd r tul lui. Pascalopol îi f cu un semn,
i acesta disp ru, în vreme ce el însu
i conducea
pe tinerii oaspe i în apartamentul lui. Interiorul i se p ru lui Felix cu mult mai rafinat decât
i-ar fi putut
închipui, cunoscând numai omul, a
a de rezervat
i conven ional. În loc de pat în dormitor, avea o
sofa joas enorm , care ocupa o por iune de odaie. Un mare chilim vechi, de bun calitate, în culori
dulci de otav , o acoperea. Peretele din fund era învelit într-un vast ca
mir de care atârnau arme
vechi: iatagane, pistoale cu mânere sidefate, o tolb de s ge i exotice. Pe o m su turceasc , o
mare tipsie de aram inea în mijloc un ibric oriental. Din tavan, deasupra sofalei, în dreptul marginii
ei exterioare, atârnau nenum rate candele de argint de m rimi deosebite. Câteva scaune în X,
încrustate cu sidef, erau risipite de-a lungul pere ilor pe care atârnau câteva mici picturi cu priveli
ti
de pe Bosfor. Biroul avea o mas simpl de stejar, încheiat îns rustic, cu ajutorul unor pene de
lemn. Pe ea se afla un teanc de registre
i, la un cap t, o mare ma
in de scris „Yost”. Pe pere i se
vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche dup Salvador Rosa, reprezentând un peisaj marin
napolitan, un Grigorescu autentic, o cul de Juan Alpar
i alte câteva tablouri, centrate în jurul unui
portret mare al unui tân r student de universitate german , în uniform de asocia ie goliardic ,
m sliniu la fa , cu tr s turi fine
i ascu ite.
(G. Clinescu, Enigma Otiliei)
1. Transcrie, din text, patru neologisme. 4 puncte

2. Alctuiete câte un enun în care cuvintele a acoperi i a ap sa
s aib sens conotativ. 4 puncte
3. Transcrie, din text, doi termeni din câmpul semantic al cuvântului arm . 4 puncte
4. Precizeaz valoarea expresiv a adjectivelor fumurii i înalte, din fragmentul
„Se coborâr în faa unei cl diri cam fumurii, numai cu dou caturi, dar înalte,
în gangul c reia intrar .” 4 puncte
5. Exprim-i opinia despre atitudinea gazdei fa de oaspe ii si, care se poate deduce
din faptul c „Pascalopol însu
i deschise u
a”. 4 puncte
6. Precizeaz perspectiva narativ în textul dat. 4 puncte
7. Numete dou calit i generale/ particulare ale stilului, prezente în text. 4 puncte
8. Ilustreaz registrul stilistic cult al limbii, prin citate însumând 15 – 20 de cuvinte. 4 puncte
9. Realizeaz, în 6 - 10 rânduri, portretul lui Leonida Pascalopol, apelând numai
la informaiile oferite de textul de mai sus. 4 puncte
10. Menioneaz dou caracteristici ale prozei realiste, care pot fi identificate în fragmentul dat. 4 puncte
1
Proba scris de limb i literatur român Varianta 99
Subiectul al II – lea (20 de puncte)
Scrie un text argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre libertate, pornind de la urmtoarea

afirmaie: „Principiul guvern mântului democratic e libertatea”. (Aristotel, Politica)

- s respeci construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte
- s ai coninutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de
afirmaia dat; enunarea i dezvoltarea convingtoare a cel puin dou argumente (pro i/ sau
- s respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
i de punctua ie). 4 puncte
Not ! Punctajul pentru redactare se acord numai dac rspunsul respect limita minim de
spa iu precizat.
Subiectul al III – lea (30 de puncte)
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, despre ideologia revistei Dacia literar , aa cum se reflect
aceasta într-o oper literar studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmtoarele repere:
- descrierea contextului istoric în care a aprut revista Dacia literar ;
- prezentarea a patru trsturi ale ideologiei literare promovate în studiul Introduc ie;
- stabilirea unei relaii între ideile identificate în programul revistei i o oper literar studiat,
aparinând unui scriitor paoptist;
- exprimarea unei opinii despre importan a ideologiei promovate de revista Dacia literar , pentru
literatura român a secolului al XIX-lea.

Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin/ reper);
pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea
limbii literare – 3 puncte; abilit i de analiz
i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctua ia – 2 puncte; a
ezare în pagin , lizibilitatea – 1 punct).
2
Proba scris de limb i literatur român Varianta 99

33

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

33

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 008

Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi,

Stihuri de suflet, dintre spini culese,

Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte,

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 013

Ţi-aş fi făcut un semn, după plecare,

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.

*molatic, adj. – moale, lent, lin, domol, unduios

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn. 2 puncte

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 014

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. 2 puncte

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 019

Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra

Sunt solitarul pustiilor pieţe

*hidos, hidoasă, adj. – foarte urât, dezgustător, înfiorător la vedere

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 020

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 025

Iubeşti – când suavă icoana

Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre

Iubeşti – când simţiri se deşteaptă

Iubeşti – când întreaga făptură,

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 026

Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri

Pe coastă-n vreji de nouri

Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine

Numai marginea subţire-a lunii

Îmi eşti aproape.

Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape.

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. 2 puncte

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 036

Eu cred c-a obosit pădurea,

Peste culmi încet amurgul moare

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 044

Dar prin fereastra ta eu stau privind

L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,

Deasupră-mi stele tremură prin ramuri,

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

Domnului Director al Ziarului „Bun diminea a, Tomis!”, Constan a