IONESCU ION JANUS PETRE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCURESTI, 1969 Instalatii electrice in constructii MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE ANUL IVCapitolul 1 INTRODUCERE Ca urmare a necesitatilor sporite de energie, izvorite din_nevoile mereu crescinde ale societatii moderne, energia ‘electrica a capatat 0 raspindire care li confer in stadiul actual al dezvoltarii societatii un. loc de frunte, Dezvoltarea si diversificarea rapidi a instalatiilor necesare produce- ri, transportului, distributici si utitizirii acestei forme de energie, are la baz avantajele sale deosebite, si anume : posibilitatea de a fi produs’ cu cheltuieli din ce in ce mai reduse, deci in conditii economice su- perioare, posibilitatea de a fi transportaté mai comod si cu_pierderi mici, la distante oricit de mari si in fine, posibilitatea de a fi usor si economic transformata in orice alte forme de energie, ca de exemplu : energie termica, mecanica, luminoasd, chimica cte Primele forme de utilizare si de producere a energiei electrice, au fost legate de curentul continuu, energia produsa fiind distribuité unor consumatori aflati la mici distanfe, in zona uzinei care producea energia. in anul 1890 s-a realizat prima instalatie de producerea si distri- butia energici electrice in curent alternativ, De atunci se realizeazi din ce in ce mai multe agemenea instalatii si o daté cu cresterea numarului centralclor electrice, creste si puterea lor instalata. Revolujia tehnicé impune necesitatea interconectirii centralelor elec- trice, in sisteme electroenergetice, capabile si transporte energia elec- tricd’ la distanfe mari si si acopere necesitatile mereu crescinde de energie ale unor consumatori tot mai importanti. In fara noastra, in anul 1944, puterea totalé instalatd in centrale electrice nu depisea 740 MW, din care efectiv erau folositi numai 600 MW. Aceastd putere era produsé de mici centrale, cu puteri sub 1000° kW ficcare ; cea mai mare dintre centralele electrice existente la inceputul anului 1945 era centrala de la Groziivesti, care avea o putere instalaid de 20 MW, Sprijinindu-se pe inviifitura marxist-leninista, potrivit careia elec- trihearea reprezinté © condifie hotiritoare pentru succesul constructiei socialiste, conducerea de partid si de stat, finind seama de slaba dez- voltare a energeticii din tara noastré, a inscris problema dezvoltarii ei inaintea celorlalte ramuri ale economiei nationale, ca o sarcind prin-ice in cldidirt 1 elaborat centralele ‘Coma- cipal a politicli sale eocictes. Booz Oe ee planuri de electrificare electrice de la Doicesti, Ov nesti, Hunedoara, Bicaz, Astilev. 3 Pind la sfirsitul primului plan de tura sistemului energetic national, inauz totalizind 23000 km de linii de transpor cu tensiuni de 110 kV. Le sfirgitul anului 1965, puterea instalata & trice interconectate in sistemul electroenergetic nasi si furniza economiei noastre nationale 17,7 miliarce In perioada 1960—1985 linile clecivice au 93000 km. Au fost electrificate 7000 sate; consumul de energie electric’ pe locuitor sian, indice sintetic in aprecierea rezultatelor tehnico-economice ale unei economii, ajungea la 925 kWh, Conform prevederilor planului actual, la sfirsitul anwlui 1975, pro- ductia anual de energie clectrici in fara noastri urmeaz’ si fie de 55—60 miliarde kWh. Din intreaga putere instalat&, o insemnata parte va fi distribuita din centralele clectrice de termoficare, care vor furniza in acelasi timp 40—45 milioane kcal energie termica. Consumul de energie clectrick va atinge 2850 kWh/an si locuitor. Pentru a se_asigura energia necesara electrificarii va fi instalat’ in perioada 1965—1975, 0 putere de 10000 MW, dintre care o prima parte de 4000 MW va intra in functiune pind la sfirsitul anului 1970. In anji .1970—1971, va fi pusé in functiune hidrocentrala de la Porfile de Fier, care va asigura pe partea romAneased, 0 putere insta lata. de 1000 MW si o productie anuald de energie de 5 miliarde kWh. Pe riurile interioare ale (arii — Lotru, Somes, Sebes, Olt, Cris, Siret — vor fi construite alte hidrocentrale, totalizind o putere insta~ lat& de 1800 MW. La sfirsitul anului 1975 in Republica Socialist’ Romania se va produce jn mai pufia de 12 zile, intreaga energie produsi in fara in amul 1928. Pentru transporiul acest sese 3500 MW ‘manual. energii pind in cele mai indepartate col- turi ale farii, in vederea ridicdrij economice a tuturor regiunilor sale, vor fi executate si date in exploatare 3000 km de Sinii cu tensiuni de 220,..400 KV si 30.000 km linii de 220.110 kV.Capitolul 2 PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIE! ELECTRICE 1. Forme de energie existente in natura ificate ip dowd mari categorii: ener- sul diferite forme, si energie intr-o forma iprimara Formele de energie pot fi clasi gie primara, care se giseste in natu; secundara, objinutaé print-un proces tehnic, d de enersic. Energia primara se gaseste in naturé sub urmiatoarele forme :ener- gia chimicd existent in combustibili (cdrbuni, gaze, titei), energia disponibild a apelor, energia hidraulicd — aga-zisul crbune alb —. energia termicd furnizata de Soare, energia disponibild a vintului si in ultima vreme energia rezultata din fisiunca atomului Din aceste forme de energie primara, prin diferite procese tehno- logice, se_obfine energia electricd care este o forma de energie se- cundara. In acest scop s-au creat centrale electrice corespunzatoare fiecirui gen de energie primara consumata: ccntrale termoelectrice, hidroelectrice, atomoelectrice, eoliene (folosind energia vinturilor) ete. Dintre aceste genuri de centrale electrice, uncle aut utilizare (cum sint cele termoelectrice si hidroclectrice cu un caracter istoric, foarte putin aplicate (cum alicle cum sint centralele atomoclectrice au perspective mari de dez= voliare, Energia objinutd in aceste centrale este transformata cu ajutorul transformatoarelor clectrice in energie electricd cu parametri ce inles- nese transportul energiei la mari distanje, prin Hinii electrice de trans- port, in condifii-cconomice si cu randamenie ridicate. Usurinta de a se transporta energia electrica la mari dis a airas dupa sine posibili- tatea amplasarii centralelor electrice in locuri apropiate de surscle de energie primera, disponibile (mine de c&rbuni, resurse hidraulice ete.), 2. Centrale termoelectrice Centraiele termoelectrice folosesc ca sursi primara de energie: cir- buni ca putere calorific mic si medic, gazele combustibile, titeiul, moto- rina, benzina etc, Centralele termoclectrice de putere instalati mic&ie Instalatis electrice in eldidiri folosese combustibili eu putere calorific’. mare — motorind, benzin’, gaze. Ele au cosiuri de exploatare mai ridicate si de aceea nu au o largé Pispindire, Sint ins& folosite ca centrale de virf, functionind un numac redus de ore pe an si acoperind anumite virfuri accidentale de putere. Centralele termoelectrice de putere mare, constituie baza obtinerii de energie clectried in fara noastra; cle folosesc cirbunii de calitate inferioara, Costu lor de investitii pe unitatea de putere instalata nu este asa de mare ca cel al centralelor hidroelectrice, dar costul energici objinute in acest gen de cen- fe trale este mai mare decit cel ob- finut in centrale hidroelectrice. ‘Asemenea centrale au un. pro- ces telinologic care este aratat simplificat in figura 2.1. Com- bustibilul este ars in focarul ca~ zanelor Cz; in cazan, agentul motor, apa se transforma in abur éu temperaturi 1 prestunt Lj ridicate. Aburul este suprain- a calzit_ mai departe in supra incdlzitorul Sp, de unde cu en- Fig, 24, Schema de principiu a unei cen- falpia ridicaté é este trimis trale termoclectrice + prin conductele de transportat Gio Seatac wranaport a agemsutue mee abr Cz la turbine. Ajungind ee T——™—C SEEMS Pt_MGGateatoe do chore “ceesce; —lovind paletele acestora si im- q — condensator; Pe ~ pompa de conden: primind o miscare de rotatie SR Pg Doe ee ome? Rr arborelui turbinei ; acesta antre- neazi generatorul de curent, care inc=pe sa debiteze energie clectricé. Astfel are loc o dubla trans- formare de energie: energia termici a aburului este transformat’ in energie mecanicé de rotatie la arborele turbinei iar aceasta este trans- format apoi in energie electricd. Dupa ce a cedat cea mai mare parte cin energie, aburul iese din turbin& si trece in condensatorul Cy, unde Se réceste si se condenseazé, pentru a putea fi mai departe vehiculat, cu ajutorul pompelor P. si P, si readus la cazanul C.; se inchide astfel cir- cuitul termic al centralei termoelectrice. Apa de racire este adusé cu 0 pompa la condensatorul C,, fie dintr-un riu sau lac — in circuit des~ chis — fie dintr-un circuit inchis prevazut cu turnurile necesare pentru racirea ci. Apa de ricire de ia aceste centrale poate fi utilizati pentru furni- zarea de energie termica (termoficare) consumatorilor industriali sau lo~ cuintelor si cladirilor social-culturale. Energia electrics se obfine la centralele termoelectrice cu anumite pierderi, Randamentul ceniralei depinde de randamentele clementelor componente ale intregului ansamblu al instalatiel, Astfel randamentul cazanului, al conductelor de abur, al turbinelor, al grupului turbo-ge-